Eseu

1. Date generale despre autor si opera

Autor: Tudor Arghezi, pe numele sau adevarat Ion N. Teodorescu, s-a nascut la
21 mai 1880 si a decedat la 14 iulie 1967.
Debuteaza la varsta de 16 ani, in Liga Ortodoxa a lui Al. Macedonski. Intaiul
volum de poezi Cuvinte potrivite a fost publicat dupa 47 de ani, totusi acesta
ramane in primul rang dupa cum a afirmat Pompiliu Constantinescu. De
asemenea, conduce si editeaza revistele Cronica, Cuget romanesc si Bilete
de papagal.
Asemenea afirmatiei lui Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi este un artist
cu variate mijloce de expresie, cu o sensibilitate alcatuita din rezonante de orga
si suavitati de cor de ingeri, ce si-a creat o limba poetica scaparand aschii in
pulbere fina.
Opera: Poezia Hora de baieti face parte din volumul de poezii intitulat Hore,
in care poetul, asa cum sugereaza titlul, imagineaza o hora cu strigaturi glumete
I-ha, ba-ha/Ba-ha, i-ha., care insufla, de fapt, prin ironie si satira, aspecte mai
putin bune dintr-o comunitate: Pentru ca omul cel mare/Se-alegea dupa
picioare.

2. Semnificatia titlului
Titlul, un orizont de asteptare, un prag discursiv creat cititorului, sintetizeaza
ideea centrala a operei: judecarea oamenilor atat dupa statutul social cat si dupa
aparente si prostia omeneasca.
Substantivul comun hora nu isi pierde in totalitate sensul de baza. Cuvantul
hora desemneaza un dans popular, in care jucatorii se prind de mana, formand
un cerc, dar in text are sensul de intalnire a oamenilor pentru a relationa social.
Substantivul comun de baieti sustine ideea ca doar barbatii erau implicatii in
astfel de discutii, ei luau decizii si ei ii judecau pe altii. De asemenea, de baieti
ii caracterizeaza indirect pe barbati ca fiind imaturi, avand un comportament
infantil.

3. Tema textului
Tema poeziei exprima atitudinea ironica a poetului asupra unei situatii sociale,
unde intaietate aveau prostii: Tara unde-I bun tutunul/Avea prosti unul si unul.
Imaginea acestei comunitati este conturata cu ajutorul limbajului, cuvantul fiind
fiind antrenat in jocul creatiei, particularizandu-se printr-o expresivitate puternica:
Umblau solii prin norod/C-un caramb si-un calapod.
Cuvantul, miracolul suprem, are forta, pe de-o parte plastica: Avea prosti unul
si unul, si pe de-o alta parte, este o forta purificatoare: Am o minte, vai de
mine,/Si ma face de rusine.

4. Structura
Poezia Hora de baieti este alcatuita din strigaturi, structurate in 11 distihuri,
fiecare dintre ele fiind urmate de un distih refren : Cine-oleaca-avea de cap/Si-
l punea dupa dulap./Hu-hu, bu-hu/Bu-hu, hu-hu.

5. Compozitie si semnificatie
Folosindu-se de ironie, Tudor Arghezi abordeaza tema prostiei omenestii, intr-o
tara in care cei bogatii, dar nu foarte desteptii, erau consideratii mai mari: Intr-o
tara care-a fost/Era mare cel mai prost.
Poetul foloseste hiperbola: Tara/Avea prosti unul si unul, accentuand astfel
numarul mare al oamenilor cu o inteligenta inferioara. Desi existau putini oameni
destepti, acesti se fereau sa-si dezvaluie inteligenta, ei fiind obligati sa se
adapteze nivelului majoritatii: Cine-oleaca-avea de cap/Si-l punea dupa dulap..
Ei nu erau acceptati, totusi, de societate: Dar desteptii fiind prea multi/Au ramas
pe drept desculti.
Poetul face o remarca ironica asupra propriei gandiri, ramanand detasat de restul
societatii: Am o minte, vai de mine/Si ma face de rusine.
Ultima strofa: Fiindca, vezi, mai-marele/S-ascude picioarele. Scoate in evidenta
faptul ca pana si cel mare, adaptandu-se comportamentului celor prosti, se
ascunde de ceilalti, pentru a nu fi influentat.

6. Limbajul artistic
Tudor Arghezi se foloseste atat de jocurile de cuvinte si de combinatiile sonore:
Cio-ca, bo-ca/Bo-ca cio-ca, cat si de un limbaj format din cuvinte populare:
caramb, calapod, norod, arhaiseme: solii, simbrie, chica si elemente de
limbaj familiar: prosti, picioare, minte, pentru a-l conduce pe lector in
atmosfera timpului de atunci. De asemenea, registrele stilistice au rolul de a da
originalitate si autenticitate limbajului poetic sustinand, pe de alta parte, oralitatea
stilului.

7. Nivelul prozodic si stilistic.
Poezia Hora de baieti prezinta un titm trohaic, rima imperecheata si masura de
4, 7 si 8 silabe. Textul este predominat de metafore: Cine-oleaca-avea de
cap/Si-l punea dupa dulap., Si cinstirea ti se da/Dupa talpa si pingea., Am o
minte, vai de mine,/Si ma face de rusine., dar mai prezinta si aliteratii: Bi-ba,
ba-ba/Li-ba, la-ba, Hu-hu, bu-hu/Bu-hu, hu-hu., I-ha, ba-ha/Ba-ha, i-ha si
hiperbole: Tara/Avea prosti unul si unul.

8. Concluzie
Poetul abordeaza problematica grava a societatii, apeland la ludic prin
exprimare, imbinand jocul sarcastic cu cel hazliu, jucaus. Prin jocurile de cuvinte
si prin combinatiile sonore, abordarea amuzanta a cuvintelor il distrage pe lector
de la subiectul tragic pe care-l trateaza poezia.
Jocul este resimtit in poezia Hora de baieti mai ales prin strigaturile glumete,
adica prin cuvinte. Acestea capata un alt sens, caci autorul creeaza poezia prin
joc.