TMIA

Rasinile sunt substante lipicioase, inflamabile, secretate de diferiti arbori atunci cand li se cresteaza
coaja. Din punctul de vedere al chimiei oranice, sunt substante oranice macromoleculare, continand
!, ", #, $, %. %unt colorate in alben, brun, neru.
Tamaia este o substanta rasinoasa obtinuta prin crestarea scoartei unor arbusti e&otici, solidificata
sub forma unor boabe nereulate, de culoare albuie'rosiatica, care prin ardere, produce un fum cu
miros aromat patrunzator. (ste folosita in ceremoniile reliioase, medicina si parfumerie. Aceasta rasina
aromata, care arde usor si repede la flacara, se scure din coaja copacului )os*ellia !arteri, )os*ellia
%erata, din familia )urseraceae, care creste in+ India, !hina, %omalia, (tiopia, (ipt.
,nele prevederi si semnificatii biblice
Acest cuvant se pomeneste in )iblie de -- de ori. (&emple+
' .acerea /0, 11. 2A zis atunci Israel, tatal lor+ Daca'i asa, ei bine, faceti asa+ luati in tarhaturile voastre
cate ceva din roadele pamantului si duceti'i'le omului in dar+ putin balsam, si putina miere, t3m4ie si
smirna si midale si alune2.
' leremia 5, -6+ 2De ce'Mi aduceti voi tamaie din %aba si scortisoara din tara de departe7 !a arderile'de'
tot ale voastre nu sunt primite, iar jertfele voastre nu M'au indulcit2.
' Matei -, 11+ 2%i intrand in casa, 8'au vazut pe 9runc impreuna cu Maria, mama %a: si cazand la pamant,
I s'au inchinat: si deschizandu'si visteriile, I'au adus daruri+ aur, tamaie si smirna2.
Aceasta rasina se strane de pe scoarta copacului si, pentru a fi mai parfumata, se amesteca si cu
alte arome, asa cum se precizeaza in ;echiul Testament <Iesire 06, 0=>. Tamaia face parte din simbolurile
de cult, fiind un aromat natural, folosit in toate reliiile din vremuri stravechi. .olosirea ei este e&presia
pioseniei, a cinstirii lui Dumnezeu+ 2Tamaie... sa nu va faceti pentru voi+ sfintenie sa va fie ea pentru
Domnul2 <Iesire 06, 0/'0?>.
Tamaia, prin parfumul si mireasma ei subliniaza frumusetea actelor de cult, creeaza atmosfera de
sfintenie si astfel ea se intereaza in actul de slujire a lui Dumnezeu ca un dar, ca o pretioasa ofranda si
simbol al ruaciunii si faptei bune. @%a se indrepteze ruaciunea mea ca tamaia inaintea TaA, zice
9salmul 1/6 de la %lujba ;ecerniei. Tamaia este simbol al ruaciunii de cinstire a lui Dumnezeu dar si de
implorare a %fantului Duh+ 2Tamaie iti aducem Tie, "ristoase, Dumnezeul nostru, intru miros de buna
mireasma duhovniceasca, pe care primind'o intru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri, trimite'ne
noua harul 9rea %fantului Tau Duh2 <ruaciunea rostita de preot la binecuvantarea tamaiei>. In $oul
Testament, ca si in ;echiul Testament, tamaia este considerata un element simbolic de slavire a lui
Dumnezeu. Maii care au venit sa se inchine la )etleem 9runcului Iisus, .iul lui Dumnezeu, I'au adus in
dar 2aur, smirna si tamaie2 <Matei -, 11>. In Apocalipsa %fantului Ioan (vanhelistul avem imainea unei
8iturhii !eresti, in care tamaia se mentioneaza ca un element esential ce insoteste ruaciunile %fintilor
catre Dumnezeu+ 2%i a venit un alt iner si a stat la altar, avand cadelnita de aur si i s'a dat lui tamaie
multa, ca s'o aduca impreuna cu ruaciunile tuturor sfintilor pe altarul de aur dinaintea tronului. %i
fumul tamaiei s'a suit din mana inerului, inaintea lui Dumnezeu impreuna cu ruaciunile %fintilorA
<Apocalipsa =, 0'/>. Tamaia se foloseste in cultul crestin din primele veacuri asa cum se mentioneaza in
te&tele primelor 8iturhii crestine <!onstitutiile Apostolice, %f. Ambrozie, 8iturhia, %f. Iacob, s.a,>.
;echii evrei o intrebuintau ca un articol absolut necesar in ceremoniile reliioase. De altfel, cu aceeasi
intrebuintare a fost cunoscuta si in reliiile paane, fie curata, cand se ardea pe altarul e&terior, fie
amestecata cu alte materii aromate cand se tamaia interiorul templului, deci tamaia se priveste ca
icoana mirosului de buna mireasma a ruaciunilor pioase si ca unul din cele mai pretioase daruri ce se
pot aduce lui Dumnezeu. !a insemnatate simbolica, tamaia este e&presia adoratiei lui Dumnezeu: ea mai
simbolizeaza cererea si dorinta celui care se roaa, ca ruaciunea lui sa fie primita de Dumnezeu: cat si
darul %fantului Duh si recunoasterea de catre Mai a Dumnezeirii 9runcului Iisus. Tamaia se foloseste
atat la slujba %fintei 8iturhii, cat si la toate slujbele divine, fumul ei imbalsamand si creand o atmosfera
de reculeere si sfintenie, prielnica pentru ruaciune si indepartarea duhurilor rele. Tamaia se arde in
cadelnita sau in vase speciale <tamaiernite, catui>. Mireasma tamaiei are calitati tonice si stimulante, de
aceea, in trecut se folosea si in medicina.
!aditul sau tamaierea este cel mai de seama dintre actele cultului e&tern. .olosirea tamaiei, asa
cum am mai spus, este o traditie foarte veche care se aseste nu numai la crestini, ci si in practica
reliioasa a popoarelor paane, si la iudei. !adirea, tamaierea, se face in timpul 8iturhiei si a tuturor
serviciilor divine. (a este un simbol al ruaciunii credinciosilor, de slavire si cinstire a lui Dumnezeu si a
Mantuitorului lisus "ristos. .iecare moment al tamaierii isi are simbolul sau. Astfel, tamaierea in timpul
citirii Apostolului se face in cinstea (vanheliei care urmeaza a se citi si simbolizeaza atat pe %fintii
Apostoli, cat si invatatura (vanheliei raspandita de ei. Tamaierea care se mai face la ecfonisul+ 2Mai
ales pentru 9rea %fanta, !urata 9rea )inecuvantataBA, se face atat in cinstea %fintelor Daruri, dupa
sfintirea si prefacerea lor, cat si in cinstea Maicii Domnului, care se pomeneste acum. Tamaierea %f.
Daruri inainte de ducerea lor la 9roscomidiar semnifica harul %f. Duh dat %f. Apostoli dupa Inviere+
@8uati Duh %fantBA <Ioan -6:-->.
!adelnita sau catuie C tamaierul sau tamaietoarea C este obiectul de cult in care se pune
pe jar, tamaie. Are forma unui recipient rotund, de metal, atarnat de 0'/ lantisoare unite, in partea de sus
intr'un maner cu doua belciue, ca sa poata fi tinuta de preot cand tamaiaza in biserica, dupa randuiala
sfintelor slujbe. Intrebuintarea cadelnitei la serviciul lituric este la fel de veche ca si folosirea tamaiei si
a tamaierilor pe care cultul crestin le'a mostenit din cultul ;echiului Testament. 9rimele cadelnite
folosite de crestini erau facute din arila, metal ori ceramica, cu sau fara maner, asa cum se folosesc si
astazi de unii preoti la serviciile funebre la tara sau cadelnite cu manere scurte folosite inca in unele
manastiri. .orma de azi a cadelnitelor ar data dupa unii lituristi, cam din secolul al DII'lea. !adelnita
aminteste altarul Tamaierii din !ortul Marturiei si apoi din Templu, pe care se aducea lui Dumnezeu
jertfa de tamaie <Iesire 06, 1' = si (vrei E, />. .etele cadelnitei sunt uneori ravate cu fiuri de animale si
de plante, simbolizand ca intreaa natura <fire> inalta, impreuna cu oamenii, ruaciuni lui Dumnezeu.
Despre simbolismul cadelnitei, %f. Ambrozie spune+ 2!adelnita este menita sa dea buna mireasma... tot
asa si voi <crestinii> sunteti buna mireasma a lui "ristos2. In interpretarea marelui liturist si ierarh
Fherman al !onstantinopolului, cadelnita simbolizeaza umanitatea Mantuitorului, focul din cadelnita
Divinitatea %a, iar fumul de Tamaie este mireasma Duhului %fant.
Drumul Tamaiei ' se numea in antichitate, calea pe care erau transportate din tarile producatoare,
diferite rasinoase aromate, care se foloseau fie in cult, fie pentru preparate farmaceutice sau in
parfumerie <ca tamaia, smirna, camforul, sacazul ' uma de Accacia, care se scure din scoarta unor
arbori>. Astfel, tamaia si smirna produsa in sudul Arabiei, Gemenul de astazi, erau duse la inceput pe
cale maritima, apoi transportate cu caravane de camile, traversand desertul ce despartea Arabia de %ud
de marile imperii si boatele cetati ale #rientului Apropiat. !aravanele ajuneau la Faza, oras iudeu,
port la Marea Mediterana si strabateau tara Fhebanitilor, pana in Tima, capitala lor, foarte departe de
Faza. Acest traseu foarte lun era impartit in 5H de statii de oprire a caravanelor pentru implinirea
formalitatilor de tranzit si plata unor ta&e ce reveneau si statelor, dar si localitatilor in care stationau. !ei
care incercau sa se sustraa implinirii acestor obliatii si se abateau de la traseul stabilit oficial pentru
comertul cu aceste produse, erau pedepsiti cu moartea. %mirna si tamaia au fost pentru Arabia si India
antica mari izvoare de imboatire. Tamaia si smirna erau folosite in templele si palatele faraonilor din
(ipt, chiar si pe la jumatatea mileniului doi. %apaturile arheoloice au aratat ca, in Mesopotamia antica,
aceste aromate erau folosite pentru hicirea viitorului: hicitorii ardeau tamaie intr'un vas asezat pe
enunchi si hiceau dupa miscarea fumului. Incepand cu secolul al ;III'lea pana in secolul al ;I'lea i.
"ristos, cand se dezvolta comertul cu aceste aromate, ele sunt tot mai folosite, devenind nelipsite in
cultul din marile temple ale centrelor urbane <$inive, )abilon, Ierusalim, %usa, Damasc>. 9rofetul
Iezechiel vorbeste despre comertul orasului TIr cu %aba de unde importa tamaie. 9liniu, scriitor latin din
secolul 1, a lasat in scrierile sale date importante despre comertul cu smirna si tamaie si despre
drumurile de comert cu aceste si alte mirodenii, aratand cat de mult incarcau costul lor, multiplele ta&e
la care erau supuse pe parcursul transportului, incat, atunci cand ajuneau la Roma, erau foarte
scumpe, ca si aurul, iar smirna era cea mai scumpa.
!lasificarea din punct de vedere botanic se face dupa monumentala lucrare 2.lora R.%.R.2 aparuta in
treisprezece volume in intervalul 1EH-'1E?5 in (ditura Academiei si dupa alte documentare stiintifice
mentionate in bibliorafia selectiva.
Descrierea stiintifica
Tamaia este o substanta rasinoasa e&trasa din trunchiul unor arbusti )os*ellia !arteri, )os*ellia
%erata, din familia )urseraceae, care creste in+ India, !hina, %omalia, (tiopia, (ipt. Tamaia are actiune
farmacoterapeutica, antiinflamatoare, antiseptica, astrinenta, carminativa si cicatrizanta, diuretica,
e&pectoranta, sedativa. Arborele care da tamaia este inalt de 0'5 m, cu florile alburii. !reste prin
crapaturile stancilor din munti si prin pietrisurile de la bazele colinare din vecinatatea marii. 9rin incizii
lonitudinale facute in scoarta acestui mic arbust se scure un lichid laptos, care in contact cu aerul se
solidifica, formand bucati, mai mari sau mai mici, putin lobuloase, de culoare albuie, care constituie
produsul veetal, sub numele de tamaie. Tamaia este o substanta rasinoasa cu miros placut si aromatic
care dezvolta bine aceasta aroma abia la temperatura de 166J, cand se inmoaie fara a se topi <asa se
recunoaste>: la temperatura mai ridicata se descompune si da nastere la vapori aromatici, proprietate
care o face sa fie intrebuintata la ceremoniile reliioase ale bisericii noastre. Tamaia, din cauza
proprietatilor stimulente, tonice, a fost intrebuintata in medicina. Tamaia are diferite forme si culori dupa
locurile si tarile din care provine. Tamaia de Arabia, (ipt si %omalia are culoarea putin albuie si forma
de lacrimi, cea de India este superioara, este albena, cristalizata in forma de lacrimi mari. Astazi tamaia
naturala se poate falsifica de unii 2impostori2 si vinde la preturi e&orbitante ca tamaie. Tamaia intra ca
inredient la prepararea %fantului si Marelui Mir. ,nii confunda tamaia cu smirna si invers, confuzie care
se intalneste si in %fanta %criptura. Azi se foloseste pe scara lara tamaia sintetica.
%MIR$A

%mirna este o substanta rasinoasa, obtinuta prin crestarea unor arbusti e&otici+ %tIra& )enzoin'
%umatra, %tIra& macrothIrsus C ;ietnam, %tIra& paralleloneurus, Indonezia, %tIra& toKinozis'!hina din
.amilia %trIacceae, care arde raspandind un miros placut aromatic si care se foloseste in ceremoniile
reliioase, imbalsamare, in medicina si parfumerie.
!uvantul smirn3 este pomenit in )iblie de cincisprezece ori si deriva de la cuvantul 2a fi amar2 din
ebraica. %mirna intr'adevar este o substanta amara si rasinoasa. In toate vremurile in #rient smirna a
fost pretuita si se vindea in boabe solide de culoare usor albuie si venea din Arabia sau Abisinia
<Gemenul de astazi si (tiopia>.
,nele mentionari si semnificatii biblice
' !antarea !antarilor 0, 5+ 2!ine'i acel ce din pustiu se'nalta ca o coloana fumeanda, amestec viu de
smirna si tamaie, din arta facatorilor de mir72 .
' !antarea !antarilor /, 1/+ 2... cu narduri si sofran, cu trestie'n balsam, cu scortisoara, cu aromele
lemnoase din 8iban, cu smirna si aloe, cu tot ce'i mai subtire'ntre miresme2.
' !antarea !antarilor H, H+ 2M'am ridicat iubitului ca sa'i deschid si smirna mi'a picat din maini: de
smirna pline's deetele mele si smirna'i pe maneru'ncuietorii...2
' .acerea 0?, -H+ 2Apoi s'au asezat sa manance. %i daca si'au ridicat privirea, iata ca o caravana de
Ismailiti venea de la Falaad, avandu'si ei camilele incarcate cu tamaie si balsam si smirna, pe care
mereau sa le descarce in (ipt2.
Asupra arborelui care produce smirna au fost foarte multe controverse: 9liniu compara arborele cu
ienuparul, Discoride cu salcamul. ,nii naturalisti ca (hrenber si "emprich numesc arborele care da
smirna )alsamodendron MIrrha ' .amilia Terebentaceae ' vecin cu enul )os*ellia care da tamaia.
9alestinoloii ne spun ca arborele Mor este din familia )urseraceae si oriinar din Arabia. ,nii
traducatori biblici considera smirna %tIra& si MIrrha.
Arbustul mai este raspandit in %umatra, Lava, Malaezia, ;ietnam, !ambodia, !hina, Thailanda.
%mirna, ca si tamaia, combinata cu alte substante aromatice, a jucat mare rol in practicile reliioase ale
indienilor si eiptenilor. %e amesteca cu untdelemn sfintit si servea la unsul templului. %f. (vanhelist
Matei ne spune ca smirna, ca si aurul si tamaia, a fost unul din darurile pe care Maii l'au adus
Mantuitorului la nastere+ 2%i, intrand in casa, 8'au vazut pe 9runc impreuna cu Maria, mama %a: si
cazand la pamant, I s'au inchinat: si deschizandu'si visteriile, I'au adus daruri+ aur, tamaie si smirna2.
<Matei -, 11>. $icodim a folosit'o amestecata cu alte arome la imbalsamarea trupului lui Iisus+ 2%i a venit
si $icodim, cel care venise la (l mai inainte noaptea, aducand ca la 166 de litre de amestec de smirna si
aloe2 <Ioan 1E, 0E>.
;inul si smirna pe care soldatul roman le'a dat Mantuitorului pe cruce erau amare, dar nu aveau nici
una din proprietatile narcotice pe care unii banuiesc ca le'ar fi avut. Iuda si Israelul faceau neot cu
smirna si primeau in schimb rau, ceara, miere, untdelemn si balsam <Iezechiel -?:1?>. %e spune ca
nimic nu este mai placut ca privelistea oferita de copacii de %tIra& in cursul lunii martie, cand sunt
acoperiti cu flori care imbata cu parfumul lor mirositor vaile !armelului si ale Falileii. In %iria si
9alestina, in Insulele Arhipelaului Indonezian, Italia sau chiar sudul .rantei creste %tIra&ul. !a si
tamaia, mirosul si fumul ei deosebit de aromat sunt simbolul faptelor bune si al ruaciunilor catre
Dumnezeu, iar amaraciunea ei este simbolul patimilor. 8a vechii evrei era considerata ca fiind simbolul
iubirii nevinovate. !a dar al Mailor, ea a simbolizat fiinta omeneasca a Mantuitorulul. In vechime era
unul din cele mai scumpe articole de parfumerie, numai pentru rei si femeile celor boati, putandu'se
folosi pentru tamaiere sau parfumarea paturilor. Astazi costa circa -H (uroM N.
Descrierea stiintifica
%tIra& )enzoin in mod obisnuit el este un arbust, dar poate avea si forma unui copac cu o inaltime
de /'H m. .runzele sunt ovale iar partea inferioara le este acoperita cu perisori albi. %coarta arborelui
este neteda. Din scoarta lui, prin incizii, cure rasina, denumita smirna. %tIra& )enzoin din familia
%trIraceae, are tulpina roasa, ramurile cilindrice acoperite cu o scoarta alburie spre ri, frunzele
alterne petiolate, intrei, netede pe partea superioara, florile albe, fructul este mare, lobulos. Asa cum
am mai spus, acest arbore creste prin sesurile si prin malurile raurilor din insulele )orneo, %umatra si
Lava si in alte reiuni tropicale. Recunoastere+ smirna este un suc alburiu, foarte compact, care se
solidifica in contact cu aerul devenind untoasa. Incet, incet culoarea devine aurie, pentru ca atunci cand
rasina este intarita sa fie rosiatica, adunata in lacrimi mici. Are un ust balsamic, arde raspandind un
miros placut si multi vapori de acid benzoic cu actiune farmaceutica. %e dizolva in alcool de E6J sau in
eter. %e cunosc mai multe calitati de smirna dupa modul de e&tractie si de preparare precum si dupa
varsta arborilor din care se e&tra. Impostorii de astazi falsifica smirna cu diferite rasini obtinute din
diferite specii de brad, molid etc. pretinzand sume e&orbitante, vanzand aceste suroate ca fiind smirna:
ea este mai scumpa ca tamaia.
Actiune farmacoterapeutica
%mirna este antiinflamatoare a cailor respiratorii. (ste intrebuintata si ca antio&idant, antiseptica,
astrinenta, carminativa, deodoranta, sedativa si e&pectoranta. %mirna intra in compozitia %fantului si
Marelui Mir in conditiile de solubilizare intr'un vas de vin si ulei de masline virin, la fierbere, dupa o
tehnoloie speciala asa cum se mentioneaza in cartea 2!e stim despre %fantul si Marele Mir72.
NVTTURI BUNE DESPRE TMIE
'''!and se tamaie casa ce se tamaie, care e forma si cine poate tamaia7
Tamaierea se face acasa odata cu inceputul ruaciunilor. %e aprinde tamaie si se pot tamaia si sfintele
icoane: aceasta se face de catre un barbat cu credinta, daca nu este se poate face si de o crestina curata
in acel timp. (ste bine sa se tamaie toate camerele. De asemenea, se mai pot tamaia vase, haine sau
mancare de pomana, inainte de a le imparti, cum e cazul pe la sambata mosilor: si se mai poate tamaia
sambetele sau duminicile, dimineata, la mormintele mortilor, pana se incepe slujba la biserica.
---In caz de necesitate <rau, frica, anduri necurate, tulburare, suparare>, in timpul zilei, ce se poate lua7
Daca persoana nu a mancat, poate lua anafura, aheasma mica, iar daca a mancat sa se una cu ulei de la
%f. Maslu sau aheasma pe frunte, sa se afume cu tarnoseala, sa aprinda tamaie.
NVTTURI GRESITE DESPRE TMIE
'''Dac3 cineva este r3u, are r3utate On suflet, trebuie s3 Onhit3 un bob de t3m4ie Pi va fi bun.
QnhiRind unul sau mai multe boabe de t3m4ie vei sc3pa de calculi renali <pietrele de la rinichi>, dar On nici
un caz de r3utate. R3utatea vine din suflet, nu din trup. ;ei deveni mai bun OnhiRind un 2bob de r3bdare2
Pi unul 2de ru3ciune2.
'''8um4n3rile trebuie t3m4iate Onainte de a fi aprinse.
8um4narea este un simbol Pi o jertf3, <simbolizeaz3 lumina dumnezeiasc3 pe care o dorim Pi On viaRa
aceasta, Pi On viaRa viitoare Pi este Pi o jertf3 adus3 lui Dumnezeu>. %e t3m4ie icoanele, se t3m4ie prin
cas3, dar n'am mai pomenit s3 t3m4iem lum4n3rile.
'''T3m4ia se folosePte oric4nd, smirna numai On s3rb3tori.
9utem s3 folosim Pi una Pi alta, oric4nd vrem f3r3 nici o opreliPte. 9entru o mai bun3 OnReleere, Ontre
smirn3 Pi t3mOie este o diferenR3 ca Ontre p4inea alb3 Pi cea near3. # poRi folosi pe fiecare c4nd o ai, cu
sfinRenie Pi cu mulRumire la Dumnezeu.
http://www.parohiamacin4.org/pacatul_fumatului.htm