CARTEA CARE A FOST CENZURATA TIMP DE 22

DE ANI! Douglas Reed Controversa Sonulu!

Pr"a #arte!
1
Titlul cartii este luat din Biblie, editia King Jamess din 1611, Isaia 34:8 For it is te da!
o" te #ords $engeance, and te !ear o" te recom%ences "or te contro$ers! o" &ion'
()aci a sosit *iua ra*bunarii +omnului si anul ras%latirii contro$ersei ,ionului'- .cest
$erset constituie motto/ul cartii- 0n editia din 1123 a Bibliei de la +ouais/4eims,
$ersetul este: For it is te da! o" te $engeance o" te #ord, te !ear o" recom%ences o"
te 5udgment o" ,ion' (6 anul ras%latirii 5udecatii ,ionului7- .l doilea motto este un citat
din 8dmund Bur9e des%re re$olutia "rance*a: .n e$ent as a%%ened, u%on :ic it is
di""icult to s%ea9 and im%ossible to remain silent'-
.utorul a "ost cores%ondentul %rinci%al al *iarului britanic Times ;n Berlin, <iena si
celelalte ca%itale din centrul 8uro%ei ;ntre 1=34 si 1=38, ceea ce l/a %us ;n legatura directa
cu toate e$enimentele %olitice si militare euro%ene ;n acesti ani si i/a %ermis sa
stabileasca contacte si sa obtina in"ormatii $eridice- 0n 1=38 si/a dat demisia ;n semn de
%rotest %entru ca re%orta5ele lui erau din ce ;n ce mai mult cen*urate, distorsionate si
"alsi"icate >asta*i tot ce se %ublica ;n marea %resa a tuturor tarilor este o imensa minciuna
si de*in"ormare, asa cum do$edeste autorul ;n cartea de "ata?- . continuat sa scrie cu mult
succes de*$aluind ade$arul des%re toate tran*actiile militare si %olitice ale secolului, %@na
c@nd cartile lui au "ost boicotate, editurile au re"u*at sa/i mai acce%te manuscrisele si i/a
"ost taiat accesul la demnitarii si oamenii %olitici ai *ilei- 4uina carierei si $ietii lui
%ublice i/a dat ;nsa raga*ul si singuratatea necesare studiului intens care a %rodus cartea
ce/o re*umam aici-
)artea a ramas ne%ublicata tim% de 33 de ani, tim% ;n care at@t manuscrisul c@t si autorul
au "ost intens boicotati de cei ce detin "ortele de o%resiune ci$ila si intelectuala si detin
mono%olul ti%ogra"ic ;n lumea libera'- 4etras cu resemnare ;n anonimat, autorul a $a*ut
cum %olitica internationala continua sa e$olue*e %e liniile descrise de el si cum Aniunea
,o$ietica, a%arent ad$ersara Israelului, %e ascuns unelteste cu acesta ;m%otri$a tarilor
atacate de Israel (1=21, 1=837B a trait sa $ada Israelul de$enind cea mai mare %utere
militara din lume du%a Aniunea ,o$ietica, )ina comunista si ,tatele AniteB a trait sa
$ada cum numai e$reii din Tel .$i$ sunt singurii care %rotestea*a ;m%otri$a genocidului
si macelaririi re"ugiatilor ci$ili arabi de catre armata israeliana: toate aceste e$enimente
$enind sa con"irme anali*a stralucita din aceasta carte-
)a%itolul 1: )um au ;nce%ut toate
Totul a ;nce%ut ;n 428 ;-Cr- c@nd un mic trib %alestinian din im%eriul %ersan des%artit de
Israeliti si anume tribul iudaic, a instaurat teoria su%rematiei unei semintii alese %entru a
5e"ui si sta%@ni toate %o%oarele lumii, care/i sunt %rin lege in"erioare- +istrugerea
ci$ili*atiei care a ;n"lorit in 8uro%a si/n $est ;n ultimii 3DDD de ani se datorea*a actiunii
acestei teorii, du%a cum o arata "a%tele, documentele si datele istorice care %ot "i
$eri"icate- +e la a%aritia sa acum 32DD de ani, iudaismul era reactionar caci eEistau de5a
religii ca con"ucianismul si budismul care %ro%o$aduiau %acea si eEistenta unui
+umne*eu unic %entru toti oamenii cu mila si toleranta %entru toti- 0n 8gi%t, cartile
mortilor care datea*a de acum 46DD de ani descriu %e +umne*eul unic si atem%oral care a
creat cerul si %am@ntul si %e om, ;n tim% ce iudaismul este %oliteist, cum do$edesc
mentiunile des%re ceilalti +umne*ei' din Iesirea- F secta care a de$enit sta%@nitoare in
tribul iudaic a %reluat ideea unui +umne*eu unic al tuturor oamenilor dar i/a atribuit rolul
de a distruge si asu%ri %e toti oamenii ;n "a$oarea iudaicilor: caci acest Ieo$a a ales un
3
neam, "als numit al lui Israel', "iind redus doar la tribul iudaic, si/i da acestui neam ales
%utere absoluta de a ucide, des%uia, 5e"ui, ;nrobi si asu%ri %e toate celelalte semintii, ca o
ras%lata %entru ca acest trib ;l recunoaste dre%t +umne*eu dintre toti ceilalti +umne*ei:
aceasta este legea'- +aca iudaicii nu se su%un legii, atunci Ieo$a ;i ;m%rastie %rintre
celelalte semintii, ceea ce constituie robia' lorB iar dre%t %edea%sa %entru celelalte
semintii %entru ca si/au ;nde%linit rolul destinat lor de Ieo$a, acesta le $a da %e m@na
iudaicilor ca sa le masacre*e si sa le des%oaie- .ceasta este ;ntelegerea dintre Ieo$a si
"iii lui Israel ;n <eciul Testament- 0n realitate "iii lui Israel abar n/au a$ut niciodata de
aceasta ;ntelegere redactata de le$itii iudaici ;n 5urul anului 428 ;-Cr-
0nainte de aceasta data n/a eEistat nimic scris si religia consta doar din "olclor oral-
Fragmentele care/au su%ra$ietuit din acel "olclor arata ca israelitii nu a$eau o credinta
s@ngeroasa si ucigasa ca a lui Ieo$a- Traditia lor era ca Goise, a carui legenda seamana
cu a regelui ,argon al Babiloniei care l/a %recedat cu o mie sau doua de ani, s/a ;ntors de
%e munte cu tablele legii cunoscute ca cele *ece %orunci,' care seamana mult cu coduri
mai $eci ale egi%tenilor, babilonienilor si asirienilor- Israelitii din anticitate s/au
conto%it cu celelalte %o%oare antice contem%orane lor cu a caror religie si religia lor a$ea
multe asemanari- Humele lor si numele lui Goise au "ost ;nsa %reluat de le$itii iudaici
care au trans"ormat ideea unui +umne*eu unic al ;ntregii omeniri ;ntr/o doctrina de
segregare, ura de rasa, masacre ;n numele religiei si ra*bunare ;m%insa la in"init- )itind
cu atentie <eciul Testament se %oate $edea cum au rescris le$itii legendele anterioareB
Goise ;nt@i $ine si da cele *ece %orunci de cinste si bunatate si res%ect %entru a%roa%ele,
ca a%oi %o$estea lui sa continue cu genocid si masacre %e scara mare a oamenilor
ne$ino$ati %e care/i ;nt@lneau iudaicii ;n migratiunile lor- Ieo$a ;nt@i *ice: sa nu uci*i'
iar a%oi ordona uciderea tuturor triburilor ;n$ecinate, crut@nd doar "ecioarele %entru a le
lua scla$e- 4escriind legendele si trans"orm@ndu/le ;ntr/un %rogram %olitic si militar care
actionea*a si asta*i, le$itii au in$entat multe e%isoade istorice des%re care ciar carturarii
sionisti sunt de acord ca n/au a$ut loc, ca de eEem%lu robia ;n 8gi%t, trecerea Garii 4osii
si toate %o$estile legate de 8gi%t- 0n$atatii rabinici sunt de acord ca Goise nu a eEistat
niciodata si ca %ro"etiile lui Isaia, de eEem%lu, au "ost com%use ;n di$erse %erioade de
tim% de di$erse %ersoane- ,%re deosebire de cititorii Bibliei care se cred crestini, eruditii
talmudici, ca de eEem%lu marele istoric sionist +r- Jose" Kastein, nu cred ;n realitatea
%o$estilor din <eciul TestamentB dar cred ;n %olitica semintiei alese %entru a sta%@ni,
asu%ri si 5e"ui %e celelalte %o%oare- +r- Jose" Kastein s%une clar ca <eciul Testament este
un %rogram %olitic scris la $remea sa ;n sco%ul actiunii %olitico/militare, care este ;n
continuare re$i*uit si rescris de catre ;ntele%tii ,ionului %entru a "ace "ata realitatilor
istorice contem%orane-
)a%itolul 3: ,"@rsitul Israelului
4obia egi%teana din Facerea si Iesirea este deci o legenda, caci noma*ii Cabiru'
(ebraicii7 de care $orbesc ra%oartele ministrilor "araonilor cu mii de ani ;n urma, au
%atruns ;n )anaan si s/au amestecat cu %o%ulatia locala cu mult ;nainte de tim%urile
legendarului Goise- 0n nord erau mai numerosi Cabiru' din triburile lui Iisrael, $ag
;nrudite, uneori aliate, alteori ;n dusmanieB ;n sud era un trib mic al lui Iuda, tribul iudaic,
care ca*@nd sub dominatia le$itilor a dat nastere religiei iudaice, rasismului iudaic si
conce%tului de e$reu sau iudeu- 0n 8nciclo%edia Iudaica se s%une des%re acest trib ca cel
3
mai %robabil nu era un trib israelit'- +ar ;n tim% ce israelitii au acce%tat sa traiasca
;m%reuna cu celelalte %o%are si s/au conto%it cu ele, tribul iudaic a %reluat legende
israelite si le/a rescris si trans"ormat ;n cel mai cr@ncen %rogram %olitico/militar de
distrugere a altor %o%oare- Israelitii au res%ins acest %rogram %olitico/militar cu circa =2D
de ani ;-Cr-, acum a%roa%e trei mii de ani- 4escriind legendele israelitilor, le$itii care au
%us ba*ele iudaismului au lasat ;nsa intacte unele %asa5e des%re %o%orul ales', care
$a*ute din a"ara de catre neinitiati %ar misterioase, ca de eEem%lu %asa5ul ;n care socrul
are legaturi seEuale cu nora ;n Facerea 38B dar moti$ele scribilor si le$itilor care au
rescris <eciul Testament si care rescriu tot tim%ul doctrina iudaica nu %ot "i totdeauna
;ntelese de cei dina"ara-
0n <eciul Testament se %o$esteste cum tribul iudaic condus de clasa sta%@nitoare a
le$itilor (la care s/a asociat si un trib minuscul al lui <eniamin7 a cautat o alianta cu
israelitii care erau mult mai numerosi, ceea ce s/a reali*at %rintr/un rege ales (nu ereditar7
si anume ,aul- )u el a ;nce%ut istoria cuceririlor s@ngeroase, a masacrelor si distrugerilor
care marcea*a cariera iudaicilor ;n istoria antica- ,aul s/ar %area ca n/a ucis absolut toate
$ictimele si unii au sca%at cu $iata din drumul iudaicilorB de aceea Ieo$a l/a %ede%sit, l/a
;nlocuit cu +a$id si ;n cele din urma ,aul s/a sinucis- 8 %robabil ca toata istoria asta este
in$entata, caci a "ost scrisa cu secole mai t@r*iuB dar ce este real si ilustrati$ este
insistenta lui Ieo$a ca cuceritorii sa "ie "ara mila, ucigasi si calai ne;ndurati, sa
masacre*e multimile, caci de aceea au "ost alesi- )um israelitii nu l/au acce%tat %e +a$id
ca rege, israelitii s/au des%artit dar au "ost cuceriti cu "orta armelor si sta%@niti de "iul lui
+a$id si/a unei Citite, ,olomon, care n/a %rea %astrat nici el %uritatea semintiei caci a
a$ut un arem cu multe "emei din alte triburi %rintre care o egi%teanca- Jrin =31 ;-)-
israelitii s/au des%artit de iudaici si dis%ar ast"el din istoria Israelului si a ,ionului- )aci
din semintia lui +a$id trebuie sa se nasca un mesia iudaic care sa/i instaure*e de"initi$ %e
iudaici ca se"i su%remi si sta%@ni %este toate %o%oarele lumii si %este aurul si bogatiile lor-
Jose" Kastein scrie ca segregatia rasiala cr@ncena a iudaicilor a ;nce%ut du%a moartea lui
,olomon si dis%aritia israelitilor- .ceasta segregatie este o%era le$itilor ;m%otri$a carora
au %erorat %ro"etii ebraici secole de/a r@ndul demasc@nd salbatecul cre* tribal al le$itilor
iudaici, asa cum l/a criticat si Iisus Cristos cu sa%te/o%t sute de ani du%a ei-
Jro"etii erau ;n s%ecial re$oltati de nes"@rsitele sacri"icii de oameni si animale Ieo$a %e
care le cere legea iudaica scrisa de le$iti, unde Ieo$a s%une: %rimul nascut din om sau
animal trebuie sa "ie ucis %e altarul meu' (8sirea 34:1=7 si de accentul %e care/l %un
le$itii %e ritualuri s@ngeroase si %e stro%irea cu s@nge %roas%at din $ictima ;nca calda
(8sirea 3= etc-7- .mos arata ca lui +umne*eu nu/i %lac sacri"iciile, s@ngele $arsat si
litaniile le$itilor (.mos 2:33 etc7, ;n %asa5e %e care din moti$e obscure le$itii care au
scris <eciul Testament nu le/au eliminat ci le/au transcris alaturi de s@ngeroasele lor
incitatii la omor tot asa cum n/au eliminat nici %o$estea des%re nasterea lui ,olomon, "iul
legaturii adultere dintre regele +a$id si sotia ca%itanului sau credincios %e care +a$id l/a
ucis ;n mod miselesc du%a ce l/a ;ncornorat- Je tim%ul lui Gieia ;nca se mai ucideau
co%iii %e altarele lui Ieo$a (Gieia 6:17- ,i el ca si ceilalti %ro"eti din <eciul Testament
cereau triburilor israelite sa nu urme*e cru*imea si salbaticia le$itilor- +e aceea du%a
doua secole le$itii s/au concentrat ;n s%ecial ;n tribul lui Iuda, care a ramas %e loc %latind
doar tribut c@nd asirienii au cucerit triburile israelite ;n 131 ;-Cr- ,i le/au dus ;n
ca%ti$itate- +u%a cucerirea asiriana israelitii dis%ar ca %o%or istoric, conto%indu/se cu
restul %o%ulatiei asiriene care de/a lungul secolelor a migrat %robabil s%re $est si s/a
4
ras%@ndit %rin 8uro%a- Istoricii ,ionului relatea*a cu satis"actie dis%aritia celor *ece
triburi israelite care au re"u*at sa se ;nregimente*e ;n armata destinata sa $erse oceane de
s@nge ne$ino$at ;n marsul ei trium"ator catre su%rematie asu%ra tuturor: +r- Jose" Kastein
arata ca dis%aritia israelitilor n/a %ricinuit nici un regret- 0n realitate israelitii n/au dis%arut
cu desa$@rsire de %e "ata %am@ntului ci au "ost doar %ronuntati ca "iind ineEistenti' de
catre %rinci%iile sionismului militant si nu mai %artici%a ;n contro$ersa ,ionului'- .st"el
Talmudul s%une eE%licit: )ele *ece triburi >ale lui Israel? nu %artici%a ;n lumea ce $a sa
$ina (te ten tribes a$e no sare in te :orld to come7'- Garele rabin al im%eriului
britanic a declarat ;n 1=18: 8$reii de a*i sunt descendentii triburilor lui Iuda si <eniamin
si un anumit numar din descendentii tribului lui #e$i', arat@nd ast"el clar ca el ;i eEclude
%e israeliti dintre e$rei- Bine;nteles ca e$reii de a*i nu descind deloc din tribul lui Iuda,
du%a cum stiu si ei "oarte bineB dar aici e $orba de a%artenenta %olitica, nu de genealogie-
+eci statul Israel n/are nici un dre%t la numele de Israel', %e care ;l "oloseste doar din
moti$e %olitice legate de obsesia <eciului Testament la slu5itorii sionismului care/si
imaginea*a ca ;nde%linesc %romisiunea "acuta lui Israel' de catre Ieo$a- ,ingurul nume
cu oarecare 5usti"icare istorica al statului Israel ar "i "ost tara lui Iuda'-
)a%itolul 3: #e$itii si legea
0n secolul ce/a urmat $ictoriei asiriene, le$itii tribului lui Iuda au ;nce%ut sa scrie <eciul
Testament, ;nce%@nd cu cartea a cincea, +eutoronomul, %e care au citit/o %o%orului ;n
tem%lul din Ierusalim- .sa s/a nascut legea mo*aica' %e care Goise, daca ar "i eEistat, n/
ar "i a$ut de unde s/o cunoasca- Toti eruditii rabinici sunt de acord asu%ra "a%tului ca desi
teEtele ;i sunt atribuite lui Goise si uneori lui Ieo$a, ele au "ost ;n realitate scrise si
rescrise de le$iti du%a bunul lor %lac- )artea +euteronomul sta la ba*a teEtului Tora,
care la r@ndul sau sta la ba*a Talmudului, de unde deri$a nes"@rsita serie de comentarii si
comentarii asu%ra comentariilor care ;n ;ntregimea lor constituie legea iudaica'-
+euteronomul' ;nseamna cea de/a doua lege', a le$itilor si a "ost scrisa ;naintea
%rimelor doua carti ale Facerii si IesiriiB celelalte doua carti din <eciul Testament care
a%artin la Tora, #e$iticul si Humerii, au "ost scrise si mai t@r*iu, desi toate %atru au
%retentia ca sunt o naratiune cronologica- 4escriind legea', le$itii au %rodus ;n
+euteronomul o lege total o%usa celor *ece %orunci %e care legenda *ice ca le/a %rimit
Goise- 8ruditii sionisti declara ca ei a$eau dre%tul de a "ace "ata conditiilor eEistentei ;n
continua scimbare ;n s%iritul ;n$ataturilor traditionale' (+r- Jose% Kastein7- #e$itii
5usti"ica dre%tul lor de a rescrie si modi"ica teEtul legii la bunul lor %lac %rintr/o %orunca a
lui Ieo$a care ar "i dat/o lui Goise %ersonal, atunci c@nd i/a de*$aluit o Tora secreta
numai lui: de a nu scrie niciodata aceasta lege si de a o transmite numai oral celor initiati,
caci', *ice Talmudul (citat de +r- Fun97, Ieo$a a %re$a*ut ca ;ntr/o *i goimii $or citi
Tora si $or %retinde ca sunt si ei "ii lui +umne*eu, dar nu $a "i asa, caci +umne*eu ;i
res%inge %e cei care nu cunosc ;n$atatura secreta orala'-
Hu se %oate stabili c@t de a%roa%e este teEtul cartii a cincea din <eciul Testament de
teEtul citit original ;n tem%lul din Ierusalim, caci le$itii au modi"icat teEtul tot tim%ul
;nainte de/a "i tradus si %ublicat, du%a care nu le/a mai "ost %osibil sa scimbe %rea multB
%robabil ca ceea ce a intrat ;n <eciul Testament nu contine teEtul integral, dar contine
destule- 0n tim% ce cele *ece %orunci *iceau sa nu uci*i, sa nu "uri, etc-, cea de/a doua
lege' (+euteronomul7 %orunceste ;n mod eE%res sa asasine*i, sa uci*i, sa distrugi cu
2
desa$@rsire %o%oarele ;n$ecinate, sa le iei a$erea, sa/i trans"ormi ;n robi, sa n/ai mila, sa
nu cruti %e nimeni- Ieo$a este singurul +umne*eu care ras%lateste %e credinciosii sai cu
o singura conditie: credinciosii sa nu se abata deloc de la lege si 5udecati', care lege
consta ;n %rimul r@nd din obligatia de a ucide si aniila %e ceilalti oameni- Ieo$a cere
intoleranta- ,ta%@nirea lumii %rin masacru si teroare este %rimul lucru %e care/l cere
legea' %e care Goise ar "i lasat/o %e %atul de moarte (+euteronomul 37- .ceasta carte a
cincea din <eciul Testament contine istorii des%re cum a "ost a%licata legea' si cum au
"ost distruse triburi si sate, de catre %iosii credinciosi care a%licau legea: cu$@ntul care
re$ine obsedant este ucide', distruge cu desa$@rsire', masacrea*a'- )ititorul de a*i al
<eciului Testament nu da atentie acestor cu$inte: dar ele *ugra$esc o realitate, care a
a$ut loc ;n 1=48, de eEem%lu, c@nd %o%ulatia %alestiniana %asnica a satului +eir Iasin a
"ost masacrata cu toata cru*imea %rescrisa de lege' si n/a "ost lasat ;n $iata nici unul,
eEact cum cere +euteronomul 1:3- Tru%ele britanice care au $enit du%a masacru la "ata
locului au gasit cada$rele "emeilor si co%iilor casa%iti de catre comandourile israeliene
aruncate ;n "@nt@ni, %entru a s%urca a%ele, asa cum cere legea'- Jalestinienii $a*@nd cum
;nce%e genocidul lor la m@na statului Israel si cum Hatiunile Anite si %uterile occidentale
nu *ic nimic, au "ugit las@ndu/si %am@ntul si a$utul ;n m@na cotro%itorilor K eEact asa
cum %rescrie +euteronomul 1:1B 3D:16B etc- )aci ;n %arlamentarile lor cu %uterile
occidentale, sionistii *ic Biblia este mandatul nostru' (+r- )aim Lei*mann, creatorul
statului Israel7B si cartea cincea a <eciului Testament %rescrie masacrele %racticate
;m%otri$a %alestinienilor-
0n continuare ;n +euteronomul Ieo$a %orunceste %rin legea sa sa "ie distruse toate
celelalte religii (1:27, ceea ce se a%lica ;n mod s%ecial crestinismului- .ici a%artine
distrugerea bisericilor, desciderea mu*eului anti/crestin, canoni*area lui Iuda Iscariotul
si toata o"ensi$a anti/crestina a gu$ernului bolse$ic imediat ce/a %reluat %uterea- Tot ;n
$irtutea acestei legi' au cerut cruci"icarea lui Cristos (+euteronomul 13:27B si tot aici se
%rescrie denuntul %racticat ;m%otri$a membrilor "amiliei, asa cum ;l cer autoritatile
comuniste (+euteronomul 13:67- 0n %ri$inta cinstei ;n a"aceri, ea este %rescrisa ;n ra%ortul
cu co/religionarii, dar este inter*isa ;n relatiile cu ceilalti (+euteronomul 33:1=/3D7-
)artea a cincea a <eciului Testament se ;nceie cu o lista de blesteme care $or cadea
asu%ra celor ce nu res%ecta legea', ;n e"icacitatea carora se mai crede si asta*i ;n
cercurile talmudice unde se in$oca blestemele ;m%otri$a celor %roscrisi- +ar aceste
blesteme se $or ;ntoarce ;m%otri$a dusmanilor, daca credinciosii $or re$eni la sentimente
mai bune si $or eEecuta legea'- .st"el, rolul goimilor' %rescris de lege' este ca sa
ser$easca dre%t instrument al m@niei lui Ieo$a ;ndre%tate c@nd ;m%otri$a iudeilor care nu
urmea*a ;ntocmai legea', c@nd ;m%otri$a lor ;nsisi %entru ca au ser$it dre%t instrument
m@niei lui Ieo$a (+euteronomul 38:64/66B 3D:17- .st"el se eE%lica $esnicele %l@ngeri si
acu*e ca e$reii sunt %ersecutati %este tot de catre toate natiunile din lume, indi"erent c@t
de %ros%eri si de %ri$ilegiati sunt ;n s@nul acestor natiuni: legea' le cere aceasta- Ieo$a
;n +euteronomul ;i %ede%seste %e iudei ;m%rastiindu/i %rintre ceilalti oameni, ceea ce ;n
sine constituie o%resiune din %artea celorlalti oameni %rin sim%lul "a%t ca eEistaB a%oi
%ersecutorii', adica ceilalti oameni, trebuie %ede%siti ca %ersecutori si distrusi- Fa%tul ca
tribul lui Iuda traieste ;n s@nul altor natiuni este ;n acelasi tim% %rescris de Ieo$a si un
act de %ersecutie din %artea celorlalte natiuni- .st"el, daca ;ntr/un accident 2 e$rei mor
alaturi de =2 de ne/e$rei, accidentul este considerat ca un act de %ersecutie antisemita-
#a conciliul din Trent o m@na de %relati au otar@t ca <eciul Testament trebuie
6
considerat ca %arte din ,cri%tura egala cu Houl Testament M lucru care a %rodus mult
*bucium celor care citesc cu atentie si cu ;ntelegere <eciul Testament- )aci Iisus Cristos
a %redicat tocmai ;m%otri$a legii' din +euteronomul si cele doua Testamente sunt
diametral o%use-
#a $reo 3D de ani du%a ce le$itii au %ublicat legea' ;n Ierusalim, la a%roEimati$ 6=6
;-Cr-, tribul lui Iuda a "ost cucerit de babilonieni care l/au dus ;n robie ;n Babilon-
)a%itolul 4: ,e "auresc lanturi
0n tim%ul eEilului babilonian le$itii iudaici au scris cele %atru carti ale <eciului
Testament care %reced +euteronomul si au in$entat %rima robie, cea egi%teana, descrisa
;n legenda lui Goise- .ceste cinci carti constituie Tora', care ;nseamna lege'B dar nu
contin toata legea'B caci legea este tot tim%ul elaborata si rescrisa de talmudisti- )um
doar aceasta este lege, orice alta lege a statului ;n interiorul caruia traieste tribul lui Iuda
constituie %ersecutie antisemita'- 4obia babiloniana nu a cu%rins marea masa a tribului
lui Iuda, care se a"la ras%@ndita %este tot ;n 5urul Garii Gediterane %ractic@nd comert, ci
doar c@te$a *eci de mii de %ersoane str@ns legate de acti$itatea tem%lului din Ierusalim,
adica un nucleu iudaic- Garele istoric iudaic, +r- Jose% Kastein, s%une ca ;n robia
babiloniana' iudeii se bucurau de libertate de%lina', a$eau libertate religioasa, de
actiune, de g@ndire, toate %ri$ilegiileB %uteau cum%ara %ro%rietati unde doreau, %uteau
locui unde %o"teau, %uteau ocu%a orice "unctii ;n stat si ;n societate- +ar %entru a/si %astra
dominatia asu%ra lor, le$itii au cerut dre%tul de a construi %entru iudei cartiere ;ncise
locuite ;n mod eEclusi$ de ei M adica geto/uri- 0n aceste geto/uri doar legea Talmudului
e lege si ea %rescrie cele mai mici amanunte ale $ietii *ilnice- #a obiectiunea ca Ieo$a
nu i/a %utut da lui Goise at@tea instructiuni amanuntite, se ras%unde cu legea orala %e
care i/a dat/o Ieo$a lui Goise si %e care n/o stiu dec@t le$itiiB dar nimeni nu "ace
obiectiuni, caci legea' %rescrie %edea%sa cu moartea %entru cei ce "ac obiectiuni-
+istrugerea %o%oarelor %rintre care traieste tribul lui Iuda este %rima %orunca si
;ntoarcerea la Ierusalim este recom%ensa- 0n realitate cei mai multi din cei care traiau ;n
dias%ora n/a$eau nici o dorinta sa/si %araseasca caminul- +ar %entru ca ;ntoarcerea este
str@ns legata de %rogramul de distrugere si de dominare a celorlalte natiuni, trebuie
reali*ata cu orice %ret- )aci le$itii insista sa a%lice legea' ;n cele mai mici detaliiB si ei
"ac si rescriu legea %ermanent- #egea' cere re;ntoarcerea ;n Jalestina, unde este %lasata
mitologia din %rimele doua carti din Tora N <eciul Testament, Facerea si Iesirea-
)ititorul atent %oate $edea cum traditia "olclorica orala a ;nce%ut sa "ie ;nlocuita si
su%limentata ;n aceasta mitologie din ce ;n ce mai mult cu teEte rabinice mult mai
recente- .st"el, eEamin@nd cele doua istorii ale "acerii lumii din Facerea 1 si Facerea 3,
eE%ertii sunt de %arere ca Facerea 3 contine mai multe inter%olatii le$itice t@r*ii dec@t
Facerea 1- Inter%olatiile si adaugirile le$itilor eE%lica "lagrantele contradictii: la distanta
de doar c@te$a %agini, c@te$a r@nduri doar, Ieo$a %orunceste omului sa nu uci*i', iar
a%oi ;i %orunceste sa uci*i absolut %e toti cei care/ti cad ;n cale, sa nu lasi %e nimeni ;n
$iata'B sau sa "ii bun cu strainii', ca a%oi sa %rescrie uciderea si maltratarea strainilor-
Jasa5ele umane %ro$in din legendele mai $eci- Jasa5ele care %rescriu %rogramul %olitic
de masacru si ;nrobire a tuturor celorlalte natiuni sunt o%era ;ntele%tilor sionului, a
cancelariei le$itice %ermanent ocu%ata cu elaborarea legii'- In %rimele doua carti ale
<eciului Testament si ;n unele %asa5e ale %ro"etilor israeliti sunt cele mai multe $estigii
1
din religia originala- Fare de ce au %ermis le$itii sa %ersiste aceste %asa5e mai $eci, cu
un +umne*eu dre%t si %lin de mila %entru toti oamenii, c@nd ar "i %utut sa le elimine
com%letO Jrobabil ca erau traditii orale %rea bine cunoscute la $remea aceea de catre
membrii tribului %entru a %utea "i eliminate total- <iolenta si setea de s@nge a le$itilor
este mai e$identa ;n +euteronomul, #e$iticul si Humerii- 0n Iesirea a%are %entru %rima
data moti$ul: legea este %ecetluita cu s@nge'B de aci ;ncolo $arsarea de s@nge este tonul
;ntregului <eci Testament- Goise a cons"intit legea data de Ieo$a iudeilor %rin uciderea
$ictimelor sacri"icate si stro%ind cu s@ngele $ictimelor %e dre%tcredinciosi (Iesirea 34:1/
87- Functia de legiuitor de$ine ereditaraB Goise o da "ratelui lui .aron si urmasilor
acestuia %e $eci de $eci, stro%indu/i cu s@ngele $ictimelor ucise (Iesirea 3=:11/13, 16,3D/
317- Humai c@nd sunt scaldati ;n s@ngele $ictimelor %roas%at ucise sunt %reotii lui Ieo$a
s"intiti- ,@ngele $ictimelor ne$ino$ate curge ;n "lu$ii %e tot %arcursul <eciului
Testament- +e ce oare trebuie %reotii sa a%ara ;n "ata %o%orului totdeauna scaldati ;n
s@ngele cald ;nca al $ictimelorO Jarerea autorului este ca le$itii sta%@neau masa %o%orului
%rin teroare s@ngeroasa si detineau uciderea si $arsarea de s@nge ca a%ana5ul lor su%rem
;n "ata ocilor tuturor- )aci Ieo$a nu se multumeste cu $ictime animale: +umne*eul
iudeilor, cere $ictime umane, nu numai dintre celelalte natiuni, dar ciar dintre iudeiB
Ieo$a cere sa i se sacri"ice %e altar %rimul nascut al "iecarei "emei si al "iecarui animal:
,a/mi 5ert"esti mie >%e altar? %rimul nascut care iese din %@ntecul mamei dintre co%iii lui
Israel si ai oamenilor si ai animalelorB caci sunt ai mei' (Iesirea 13:1, 137- Fbiceiul de a
ucide %rimii co%ii %e altarul lui Ieo$a a %ersistat multa $reme: ;nca %ro"etul Gieia (6:17
%rotestea*a ;m%otri$a acestui obicei- Alterior le$itii i/au ;nlocuit cu $ictime animale %e
co%iii care trebuie sacri"icati %e altarele lui Ieo$aB totusi s@ngele cald al $ictimelor cu
care se ;m%odobeau le$itii ;n "ata multimii a$ea %utere simbolica de a/i "ace sta%@ni %e
$iata si moartea tuturor- 0n comunitatile talmudice conser$atoare le$itii se stro%esc cu
s@ngele cald al $ictimelor si ;n *iua de a*i, du%a cum arata )ongresul 4abinilor
4e"ormisti din .merica de la Jittsburg din 1822, care ar "i dorit sa se ;ntreru%a acest
obicei- 0n secolul nostru ;nsa rabinii re"ormisti au %ierdut mult din in"luenta si cei
talmudici conser$atori au su%rematie- Jrescrierile %entru sacri"icii s@ngeroase constituie
cea mai mare %arte din instructiunile minutioase %e care le contin Tora si %rimele 2 carti
din <eciul Testament- +aca aceste sacri"icii nu sunt riguros "acute, %edea%sa este
moartea, asa cum se $ede din istoria $itelului de aur din Iesirea 33: ;n tim% ce Goise era
%lecat sus %e munte, .aron a "acut la cererea %o%orului un $itel de aur %e care l/a %us %e
altarB dre%t %edea%sa Goise c@nd s/a re;ntors a de*lantuit le$itii asu%ra %o%orului care au
ucis un mare numar de oameni M "iecare ucig@nd %e "ratele, %e %rietenul, %e $ecinul sau'
(Iesirea 33:36/317- Jarerea autorului este ca $itelul de aur era un sacri"iciu simbolic ;n
locul $iteilor si mieilor si co%iilor $ii cu al caror s@nge le$itii insista ca trebuie sa/si
stro%easca $estmintele si altarele- Frice ;ncercare de a diminua autoritatea arbitrara a
le$itilor se %ede%seste cu moartea: ast"el ;n Humerii 16:1/13, unii gru%ati ;n 5urul lui )ore
s/au re$oltat ;m%otri$a tiraniei, ;ntreb@ndu/l %e Goise de aceea ne/ai adus aci ;n desert
ca sa "ii sta%@n %este noiO' (16:137 si au "ost %ede%siti cu moartea de catre Ieo$a, care/a
continuat sa/i "aca 5ocul %olitic al lui Goise si/a "ratelui lui .aron, s%une %o$estea,
trimit@nd o ciuma care a eEterminat %e toti %arti*anii lui )ore (16:41/2D7- Flagelul ciumei
a ;ncetat du%a ce 14,1DD de oameni au "ost ucisi, *ice %o$estea si numai la inter$entia lui
.aronB asa de mult tine Ieo$a sa ;ntareasca sta%@nirea ereditara a nomenclaturii
descendentilor lui .aron'- Tot aici ;l $edem %e su%rem al %o%orului, Goise, ca membru
8
;n gru%ul ;ntele%tilor sionului', batr@nilor Israelului' (Iesirea 16:327- Imediat du%a
%o$estea care arata ca daca te re$olti ;m%otri$a tiraniei le$itilor %edea%sa este moartea,
urmea*a lista %ri$ilegiilor lor-
Altima carte din Tora, cartea cincea din <eciul Testament, a "ost %re*entata ca un
manuscris din strabuni' desco%erit de catre le$iti- )ele doua carti care/i %reced, #e$iticul
si Humerii, au %retentia ca contin instructiunile %e care i le/a dat Ieo$a lui Goise si
acesta le/a transmis le$itilor- Jrima si cea mai im%ortanta obligatie este sa %ractici ura de
rasa si ura religioasa- +aca mai %ersista unele "ragmente si resturi din traditiile "olclorice
%re/le$itice care ;ndeamna la iubire, toleranta, cinste ;n relatiile cu toti ceilalti oameni, ele
sunt contracarate de legea le$itica care s%une clar co%iii %o%oarelor de alt neam care
locuiesc aici6 sunt %ro%rietatea $oastra6 ei $or "i robii $ostri %e $ecie6 dar %e "ratii
$ostri israeliti sa nu/i ;nrobiti cu strasnicie' (#e$iticul 32:427- 0n +euteronomul (33:32/
317 ;n ca* de $iol, cel care $iolea*a este %ede%sit cu moartea, nu $ictima $ioluluiB ;n
#e$iticul (1=:3D/337, daca un barbat $iolea*a cu "orta o scla$a, $ictima ne$ino$ata,
scla$a, este %ede%sita cu biciuirea, iar barbatului i se iarta %acatul' (337-
Humerii, a %atra carte din Tora N <eciul Testament a "ost scrisa ultima si contine si cea
mai %uternica eE%resie a cre*ului %olitic le$itic- .ici le$itii s/au debarasat de %ri$ilegiul
de a ;n5ungia %e altarul lui Ieo$a %e %rimul co%il al "iecarei "emei din trib, care nu le
era de %rea mare "olos, du%a cum se $ede din %ro"eti si din toate %o$estile des%re rascoale
ca cea a lui )ore- 8i %un ;n gura lui Ieo$a deci*ia de a acce%ta clasa le$itilor ;n loc de
sacri"iciul %rimului nascut, ca substitut: si %entru ca erau 313 mai multi %rimi/nascuti
dec@t le$iti ;n momentul acela, eEcesul de %rimi/nascuti au "ost rascum%arati cu bani de
la moartea %e altar si anume cu 1DD de oboli de "iecare, bani %e care i/a luat Goise
(Humerii 3:4D/4=7- #e$itii au continuat sa sta%@neasca ;n mod absolut %rin teroare, ciar
daca nu mai ;n5ungiau %e altar "iecare %rim/nascut al "iecarei "emeiB a$eau %utere sa
otra$easca "emeile acu*ate de soti gelosi (2:13/317, ;ntr/o ceremonie de ti%ul celor
%racticate de $racii triburilor %rimiti$e din ."rica-
F mare %arte din %o%ulatia )anaanului ;l $enerau %e Baal, ;n tim% ce iudeii ;l $enerau %e
Ieo$a, ceea ce micsora in"luenta le$itilor- .cestia au instaurat ura religioasa, instig@nd la
masacrul si genocidul tuturor celor care nu li se ;ncinau lor si *eului lor, Ieo$a- .st"el
conducatorii celor care nu se ;ncinau lui Ieo$a au "ost s%@n*urati (Humerii 32:47B si
credinciosii lui Baal au "ost masacrati (32:27- #a ura religioasa s/a adaugat imediat si ura
de rasa: madianitii trebuie masacrati %entru ca sunt din alt trib: Fineas le$itul a ;n5ungiat
"emeia madianita (cu multa %lacere relatea*a scribii: ;n organele genitale'7 %entru
sim%lul "a%t ca era madianita- Imediat du%a acest act %lacut lui Ieo$a, m@nia acestuia a
;ncetat M dar nu ;nainte de a %orunci neamului ales sa masacre*e %o%ulatia madianita
(Humerii 36:1/8,117- Altima "a%ta %am@nteasca a lui Goise a "ost sa diri5e*e masacrul
madianitilor, %e care i/au ucis si 5e"uit si ale caror sotii si co%ii i/au luat scla$i (31:1/147-
)@nd s/au ;ntors ;ncarcati de %rada, Goise i/a certat %entru ca au crutat "emeile si co%iii si
a ordonat sa "ie ucisi dintre %ri*onieri toti co%iii de seE masculin si toate "emeile care nu
mai sunt $irgine, %ermit@nd sa "ie lasate ;n $iata "etitele si "etele $irgine care sa satis"aca
%o"tele seEuale ale soldatilor (31:11/187-
.st"el se ;nceie scrierea legii' de catre o secta %utin numeroasa de le$iti cu c@te$a mii
de ade%ti "anatici care a domnit ;n Babilon ;n getourile construite de ei sub obladuirea
tolerantului gu$ern babilonian- F secta mica, dar a carei acti$itate are urmari de %ro%ortii
uni$ersaleB caci aceasta secta at@ta instinctele de agresiune si 5a" si %romite ras%lata
=
materiala, %romo$@nd ast"el ceea ce este mai uni$ersal ;n oameni si mai usor de at@tat M
;n tim% ce imboldul bunatatii, genero*itatii, tolerantei, este mult mai greu de ins%irat si
mult mai %utin %re*ent ;n marile mase de oameni-
,%re deosebire de teologii care/si *ic crestini de du%a consiliul din Trent, eruditii ebraici
nu %retind ca Tora este de autoritate di$ina- +r- Jose% Kastein *ice ca este o%era unui
com%ilator anonim' care a %rodus un "el de istorie %ragmatica,' %usa ;n slu5ba unei lu%te
%olitice de a im%une tirania unei secte, a le$itilor, %rin ura religioasa, ura de rasa si
nationalism so$in "anatic- Altimii care s/au %ronuntat ;m%otri$a acestei %olitici au "ost
%ro"etii Isaia si Ieremia, care au %redicat ;n e%oca ;n care le$itii com%ilau %rimele carti
din <eciul Testament- ,i ;n teEtele lor le$itii au introdus inter%olatii care sa le aduca %e
linie'- Falsi"icarea teEtelor este mai e$identa ;n ca*ul lui Isaia, unde inter%olarile (12
ca%itole7 au "ost "acute de cine$a care a trait ;n Babilon ;n ca%ti$itate' M c@ta $reme Isaia
a trait cu 3DD de ani ;nainte de acea ca%ti$itate- +ar scribul care a "alsi"icat teEtul lui Isaia
a omis sa stearga o %ro%o*itie care nu este deloc %e linie: am sa te "ac lumina %entru
celelalte natiuni' (Isaia 43:6/17, teEt care de$ia*a ;n mod e$ident de la tonul %e care ;l
regasim ;n %asa5ele ti%ic le$itice: si co%iii lor o sa "ie s"ar@mati ;n "ata lor si casele lor
$or "i 5e"uite si sotiile lor $iolate6 toti cei gasiti acolo $or "i ucisi' (13:12/16, etc-7
)artea lui Ieremia ;nce%e cu inter%olarile le$itilor: te/am ;naltat deasu%ra celorlalte
natiuni si deasu%ra regatelor, ca sa le smulgi din radacini si sa le dar@mi si sa le de$aste*i
si sa le distrugi' (1:1D7- +ar si ;n teEtul coru%t de le$iti si scribi mai ra*bate ;nca %rotestul
lui Ieremia ;m%otri$a le$itilor, ;m%otri$a incantatiilor rituale (nu $a ;ncredeti ;n
minciuni, s%un@nd: tem%lul domnului, tem%lul domnului, tem%lul domnului --'7,
;m%otri$a sacri"iciilor si masacrelor (si nu mai $arsati s@nge ne$ino$at aici' 7, ;m%otri$a
%racticilor la care obliga legea' (si nu mai asu%ri %e cel de alt neam si $adu$a si
or"anul'7, ;m%otri$a absol$irii de orice crima %rin sacri"icarea $ictimelor %e altarul lui
Ieo$a ($oi ati "urat, ati asasinat, ati comis adulter, ati 5urat str@mb,6 ,i a%oi ati $enit
aici6 ,i/ati s%us, suntem absol$iti, caci am comis toate aceste abominatii >de sacri"icii
de s@nge?(1:6/1D76 caci eu nu le/am cerut stramosilor $ostri 5ert"e sa arda %e altar si
sacri"icii' (1:337- .utorul este de %arere ca ;nca %e tim%ul lui Ieremia iudeii ardeau co%iii
%e altare- Ieremia s%une: si au ridicat altare ;n To"et6 sa/si arda "ii si "iicele, ;n "ocB ceea
ce eu >+umne*eu? nu le/am %oruncit si nici nu mi/a stat g@ndul acesta ;n cuget' (1:317-
Ieremia acu*a aceste %ractici %line de ticalosie si cru*ime si %re*ice ca iudeii $or a$ea de
%atimit din cau*a lor- #e$itii au "olosit %rotestul lui Ieremia %er$ertindu/l total si
in$oc@nd un $iitor amenintator %entru iudei tocmai %entru ca nu comit destule crime de
"elul celor %e care le condamna Ieremia- Inter%el@nd le$itii, Ieremia *ice: )um %retindeti
$oi: noi suntem ;ntele%ti si noi detinem legea +omnuluiO )aci %ana mincinoasa a
scribilor a "aurit minciuni' (8:87, ;ntr/un %asa5 a carui su%ra$ietuire s/ar %utea datora
arogantei si cinismului le$itilor atot%uternici si bat5ocoritori-
+u%a toate indiciile, Ieremia a "ost ucis %rin la%idare de catre cei %e care/i critica- 0n tim%
ce alte religii %ro%o$aduiau iubire si toleranta, ;n tim% ce Budda, %rintul ,idatta
Pautama, cauta sa induca binele si iubirea, ca un %rotest ;m%otri$a bramanismului crud
si a induismului a carui ;m%artire tiranica ;n caste seamana asa de bine cu legea'
iudaica, religia le$itilor i/a dus %e iudei ;na%oi la o religie a urii si a distrugerii, la o
religie tribala a masacrelor, a 5a"ului si a $arsarii de s@nge, cu care s/au ;ntors iudeii din
Babilon ;n 238 ;- Cr-
1D
)a%itolul 2: )aderea Babilonului
.cest e$eniment s/a %etrecut eEact ca e$enimentele care au urmat celui de/al doilea
ra*boi mondialB atunci, ca si ;n 238 ;- Cr-, gu$ernele erau mani%ulate de aceleasi "orte
su%use legii iudaice'- ,cena de teatru este identica: %e de o %arte, un %otentat care i/a
o%rimat %e iudaici: 4egele Belsatar', tarul 4usiei, CitlerB de %artea cealalta, ceilalti
%otentati, eliberatorii': 4egele )irus al Jersiei, Bal"our, %resedintele Truman- 0ntre cei
doi, %ro"etul lui Ieo$a, +aniel ;n Babilon, +r- )aim Lei*mann ;n secolul nostru-
+e*nodam@ntul: Ieo$a ;i distruge %e %ag@ni' si iudaicilor li se restituie' totul-
,cri%tura *ice ca Belsatar a "ost ucis ;n aceeasi noa%te ;n care +aniil i/a %re*is ra*bunarea
lui Ieo$a- Iudaicii care au asasinat tarul 4usiei, %e sotia lui si co%ii lui mici, au scris %e
%eretele camerei ;n care i/au masacrat doua $ersuri des%re 4egele Belsatar cu s@ngele
$ictimelor lor, desi nici 4egele Belsatar si nici %ro"etul +aniil n/au eEistat $reodata- )eea
ce eEista ;nsa este s@ngeroasa ra*bunare' iudaicaB o"iterii na*isti au "ost s%@n*urati de
sarbatoarea %ocaintei iudaice- 8nciclo%edia iudaica (Te Je:is 8nc!clo%aedia7 arata ca
n/a eEistat nici un 4ege Belsatar $reodata ;n Babilon si ca Habucodonosor n/a a$ut nici
un "iu numit BelsatarB la "el, nici +aniil n/a eEistat si enciclo%edia concide sim%lu ca
%ersoana care/a com%ilat cartea %ro"etului +aniil n/a a$ut date corecte %e care sa se
ba*e*e'- .cest ineEistent %ro"et +aniil este "a$oritul sionistilor "er$enti de a*i, caci el
contracarea*a %ro"etii israeliti anteriori cu iubirea lor "ata de omenire' si aduce legea
mo*aica %e "agasul $arsarii de s@nge-
Jrobabil ca ;n ra*boiul dintre %ersani si babilonieni tru%ele se lu%tau %entru altce$a, dar
<eciul Testament (si istoria asa cum e ea rescrisa asta*i7 $orbeste, asa cum s/a ;nt@m%lat
si ;n cele doua ra*boaie mondiale ale acestui secol, doar de ra*bunarea lui Ieo$a si de
trium"ul iudaic- +esi Ieo$a i/a "acut %e iudaici ca%ti$i ;n Babilon ca sa/i %ede%seasca
%entru neascultare, tot 4egele Belsatar si babilonienii sunt de $ina si au trebuit masacrati-
#a "el 4egele )irus, alt instrument al lui Ieo$a, $a "i distrus la r@ndul sau- .cest rege
care a "ondat un im%eriu ce/a cu%rins tot $estul .siei, era "oarte tolerant si %ermitea toate
libertatile su%usilor sai, inclusi$ cea religioasa si culturala-
#egenda robiei iudaicilor ;n babilonia este cel %utin 6DQ mincinoasa- )artea care
%o$esteste caderea Babilonului a "ost scrisa cu secole mai ;n urma si atribuita unuia
+aniil', des%re care %o$estea *ice ca ocu%a un loc de "runte la curtea regelui
(Habucodonosor7 ale carui $ise le stia inter%reta (+aniil 27- Belsatar, "iul lui
Habucodonosor', i/a insultat du%a moartea tatalui sau %e le$iti, "olosind $asele de aur
luate din Ierusalim la un bancet, oca*ie cu care o m@na a scris Gane, Te9el, Jares' %e
%erete, cu$inte inter%retate de +aniil dre%t o %ro"etie ca Ge*ii si Jersii ;si $or ;m%arti
%osesiunile Babiloniei- +re%t urmare regele l/a um%lut %e +aniil de a$ere si onoruri
"ac@ndu/l al treilea %otentat al im%eriului si a "ost a%oi asasinat ;n aceeasi noa%te, du%a
care 4egele +arius al me*ilor a ocu%at, *ice %o$estea, regatul si l/a con"irmat %e +aniil
ca al treilea %otentat ;n noul regim- 4egele )irus este singurul care a eEistat cu ade$arat
;n tot basmul astaB si "a%tul ca a dus c@te$a mii de iudaici ;na%oi la Ierusalim M de buna
$oie sau cu "orta M este singurul "a%t real din basmul %ro"etului +aniil- .ici a a$ut bote*ul
"ocului instrumentul %olitic de ba*a a le$itilor si anume ca%tarea %otentatilor, ;nt@i
in"est@nd si a%oi diri5@nd, gu$ernele %o%oarelor- ,ub calc@iul acestui su%ra/gu$ern, care a
a5uns mondial ;n *ilele noastre, gu$ernele statelor nationale si %o%oarele lor sunt
mani%ulate sa lu%te ;n orice "el de ra*boi si sa comita absolut orice "el de acte, ;n slu5ba
11
sco%urilor ascunse ale sectei dominante-
4egele )irus a "ost %rimul care s/a lasat mani%ulat de le$itiB "ara s%ri5inul lui, acestia n/ar
"i %utut "ace nimic- Istoricul iudaic 8duard Ge!er *ice: Iudaismul s/a nascut ;n numele
regelui Jersiei si ;n $irtutea autoritatii im%eriului sau si ast"el im%eriul alcemeni*ilor are
o im%ortanta mai mare dec@t orice ;n istorie a%roa%e, %@na ;n secolul nostru'- Jrimele
cinci carti din <eciul Testament ;nca nu erau com%let scrise c@nd a cucerit )irus
Babilonul si iudeii nu stiau ;nca de obligatia lor de a %ractica ura de rasa, desi stiau de5a
ca sunt obligati sa %ractice ura religioasa- 0n acel moment a ;nce%ut contro$ersa
,ionului', ;n momentul ;n care, ;n 428 ;- Cr-, le$itii au terminat de scris cele cinci carti
ale legii' si le/au a%licat tribului iudaic sub %atrona5ul 4egelui )irus- .tunci au %us ei
ba*ele dusmaniei %e care iudeii trebuie s/o %oarte ;ntregii omeniri-
)a%itolul 6: Famenii au %l@ns
0n 238 ;- Cr- samaritenii i/au %rimit cu multa %rietenie %e iudeii re;ntorsi la Ierusalim si s/
au o"erit sa/i a5ute la reconstruirea tem%lului lui Ieo$a, distrus de babilonieni cu 28 de
ani ;nainte, dar acestia instigati de le$iti i/au re"u*at ;n mod insultator si reconstructia
tem%lului a "ost am@nata cu 18 ani- .tunci a ;nce%ut dusmania ne5usti"icata a iudeilor
%entru samariteni care/a durat 32 de secole si mai durea*a si a*i, c@nd mai eEista doar
c@te$a *eci de samariteni ;n $iata- #egea' aceasta a urii si $arsarii de s@nge nu era
cunoscuta nici unui %o%or din .sia Gica si nici iudeilor ;n totalitatea lorB le$itii erau
tocmai ;n curs de a o scrie ;n Babilon c@nd iudeii au ;nce%ut %ersecutia samaritenilor-
,amaritenii, dintr/un trib israelit autentic, care se ;ncinau si ei lui Ieo$a, nu erau sub
sta%@nirea le$itilor si acestia se temeau ca toler@ndu/i $or sca%a "r@nele din m@ini- Frice
legatura cu ade$aratii israeliti, cu samaritenii, a "ost inter*isa- Ierusalimul era o ruina,
iudeii re;ntorsi acolo numarau cel mult 4D-DDD, cam 1DQ din toti cei care s/au ;m%rastiat
de buna $oie %rin lume, ;n cautare de locuri "a$orabile %entru comert- 4e;ntoarcerea la
Ierusalim a "ost un trium" %olitic al sionismului, dar o re;ntoarcere ne"ericita %entru
%o%or, eEact ca ;n 1=D3, 1=3=, 1=23, c@nd ma5oritatea e$reilor n/au dorit sa se
re;ntoarca' ;n %am@ntul "agaduintei'- Hici conducatorii lor cei mai mari nu doreau sa
traiasca ;n IerusalimB ca si a*i, c@nd %re"era sa stea la He: Ior9, ei au %re"erat sa stea ;n
Babilon- ,/a ;nt@m%lat si atunci cum s/a ;nt@m%lat ;n 1=46 cu statul Israel': doar o m@na
de su%ra*elosi erau dis%usi sa se duca acolo si ne"ericitii care erau %rea saraci ca sa/si
%ermita libertatea, au "ost obligati sa/i urme*e- )ei bogati care au %re"erat sa ram@na ;n
Babilon condusi de %ro%riul lor %rint, eEilarul, au "ost su%usi la contributie baneasca
%entru Ierusalim M eEact ca e$reii bogati din .merica asta*i- Jro"esorul Lellausen arata
clar ca natiunea nu s/a re;ntors din eEilul babilonian, doar o secta religioasa s/a
re;ntors'- 8$reii erau de"initi$ ;m%rastiati %rin lume- +ar re;ntoarcerea la Ierusalim'
a$ea $aloare %olitica, caci demonstra $aliditatea legii' care %rescrie %entru iudaici
destinul de a distruge, masacra, ;nrobi, 5e"ui si domina celelalte %o%oare-
Jo%orul de r@nd a $a*ut cum le$itii au construit M cu a5utorul gu$ernului babilonian M
getoul si sinagoga, unde erau str@ns uniti ca un stat ;n stat ;n m@na le$itilor, care le
citeau legea', %entru ca Ieo$a nu era $oie sa "ie adorat dec@t ;n tem%lul lui din
Ierusalim- +r- Jose% Kastein, erudit sionist, descrie unitatea iudaica ca acel regim se$er
si ineEorabil im%us de obligatia de a asculta orbeste regulamentul ritualului', care era si
este ;n m@na nucleului %olitic- )um %oate o secta sta%@nitoare sa im%una aceasta ascultare
13
orbeasca unor oameni ;m%rastiati %rin toata lumeaO Jrin terorism si s%aima de acte
teroriste- Ana din armele lor este "rica de blestem si eEcomunicareB o %roba din blestem o
%utem citi ;n +euteronomul si "rica de blestem este la "el de mare ;n getouri ca si a
."ricanilor carora le e teama de blestemul $raciului, sau a negrilor americani carora le e
"rica de $oodoo- . te des%arti de comunitate era o "a%ta care atragea %edea%sa se$era-
Talmudul/Tora este unica lege careia i se su%un abotnicii- .cea lege ;n$esteste clasa
%reotilor cu %uteri 5ustitiare de%line- #itera legii' cere adesea %edea%sa cu moartea si ;n
comunitatile iudaice ea a "ost de multe ori a%licata-
Iudaicii re;ntorsi din Babilon saraci "iind au ;nce%ut sa traiasca ;n buna $ecinatate si sa se
casatoreasca cu localnicii, nestiind ca n/au $oie- #egendele Israelului $orbeau des%re
,olomon cu sutele lui de sotii din toate neamurile si des%re sotia madianita a lui Goise-
+ar scribii si le$itii care ramasesera ;n Babilon rescriau legendele israelitilor si/l "aceau
%e Goise conducatorul ostirii care a$ea sa masacre*e %e madianitii a caror unica crima
era ca eEistau- .st"el tim% de $reo 8D de ani, iudaicii s/au com%ortat normal- J@na la
$remea lui 8*eciel, descendent din "amilia marelui %reot si aritectul legii mo*aice',
c@nd s/au terminat de scris cele cinci carti ale legiiB 8*eciel a "ost %atronul "undarii
%oliticii de intoleranta, ura de rasa, masacru si distrugere ;n numele lui +umne*eu- )artea
lui 8*eciel este cea mai im%ortanta carte din <eciul Testament, caci din ea au i*$or@t
%rimele cinci carti si un cititor atent gaseste sursa urii si setei de s@nge care caracteri*ea*a
inter%olarile le$itice- .st"el, cititorul care, de*gustat de blestemele din +euteronomul 38,
are ;ndoieli cu %ri$ire la natura unui +umne*eu care %oate %romulga ast"el de orori,
gaseste ras%unsul ;n 8*eciel 3D:32/36: +e aceea le/am dat legi care nu erau bune si
5udecata care sa nu/i lase sa traiasca- ,i am s%urcat darurile lor, c@nd mi/au sacri"icat
%rimii nascuti, ca sa le iert %acateleB caci ei trebuie sa stie ca eu sunt +omnul +umne*eul
lor'- +eci, *ic le$itii %rin gura lui 8*eciel, indi"erent daca legea' %are buna sau rea,
indi"erent c@t de crude, %rimiti$e, 5osnice si s@ngeroase sunt actele %e care le im%une
legea', Ieo$a le cere si ele trebuie eEecutate- +umne*eul lui Ieremia *ice: nu $/am
cerut sa $a ;n5ungiati co%iii %e altarele mele'B +umne*eul lui 8*eciel *ice: ba da, $/
am cerut sa $a ;n5ungiati co%iii %e altarele mele si o $eti "ace, indi"erent de ce %arere
a$eti, caci eu sunt +omnul +umne*eul $ostru'- )aci $oi domni %este $oi cu m@na de
"ier, cu bratul tare, cu "urie de%lina, %e $iata mea, *ice +omnul +umne*eu' (8*eciel
3D:33B 3D:37-
8*eciel a "ost martor ocular la transmutarea iudeilor ;n Babilon, ast"el ca eEista o %arte
$eridica ;n scrierea lui- Jartea mitica re"lecta obsesiile demoniace ale acestui "ondator al
legii' iudaismului literal- Anele %arti din 8*eciel, *ice autorul, n/ar %utea "i %ublicate
daca n/ar "i %arte din Biblie, at@ta sunt de ultragioase- +omnul' ;i %orunceste lui
8*eciel sa man@nce eEcrement de om (8*eciel 4:137B la %rotestele lui ca el a m@ncat
toata $iata 9oser, du%a cum %rescrie legea', ;i da $oie sa man@nce balega de $ita (4:127-
.%oi +omnul' ;i arata lui 8*eciel cum iudeii ;si $or m@nca %ro%rii co%ii si co%iii ;si $or
m@nca %arintiiB o treime din ei $or "i ucisi %rin "oamete si ciumaB o treime $or "i ucisi de
sabieB si treimea care/a ramas $a "i ;m%rastiata ;n cele %atru $@nturi, "ugind urmariti de
macel (2:1D/137B si toate astea %entru ca nu au a%licat legea' ;ntocmai- )a%itol du%a
ca%itol, $erset du%a $erset, cartea lui 8*eciel e %lina de cele mai s@ngeroase, mai
abominabile si mai re$oltatoare masacre %e care +omnul' le de*lantuie ;m%otri$a
co%iilor lui Israel' (care nu mai a$eau de mult nimic de/a "ace cu iudeii si cu clasa lor
conducatoare de le$iti, dar al caror nume este ;n mod im%ro%riu "olosit de 32DD de ani
13
%@na ;n %re*ent, ciar si ;n numele statului Israel7 (8*eciel 2,6,1,87- 0n 8:3/11, un scrib
(unul ;ncins cu calimara scribului'7 %rimeste ordinul lui Ieo$a sa ;nsemne cu un T
"runtea celor care $oci"erea*a si se lamentea*a cu $oce tare de %acateB si ast"el toti le$itii
si cei care striga cu glas mare litaniile %rescrise au "ost ;nsemnatiB si toti ceilalti au "ost
masacrati, cu mic cu mare- +e atunci %o%orul a ;n$atat ca este bine sa te alinie*i si sa
strigi cu $oce tare teEtul %rescris K asa cum generatiile care au trait sub comunism au
;n$atat %rima regula a su%ra$ietuirii: sa te alinie*i si sa scande*i lo*incile %rescrise- +ar
daca iudeii a%lica legea' ;ntocmai, ;i *ice +omnul lui 8*eciel, atunci el $a ;ntoarce
acele nenorociri ;m%otri$a celorlalte %o%oare- Ieo$a ;i s%une lui 8*eciel: si ceama
toate %asarile si toate animalele si s%une/le: $eniti , $eniti degraba, adunati/$a de %este tot
la $ictimele mele, %e care le ucid %entru $oi, un mare masacru ;n muntii IsraeluluiB $eniti
sa m@ncati carne si sa beti s@nge- <eti m@nca carnea celor %uternici, $eti bea s@ngele
%rinci%ilor acestui %am@nt,6 $eti m@nca carne grasa %e saturate si $eti bea s@nge %@na $a
$eti ;mbata de s@ngele $ictimelor %e care eu le $oi ucide %entru $oi -- *ice +omnul
+umne*eu' (8*eciel 3=:11/1=7-
0n tim% ce scribii din scoala "ondata de 8*eciel ;n Babilon consemnau ;n scris legea' de
mai sus, iudeii ;ntorsi ;n Ierusalim traiau normal ca toti oamenii, casatorindu/se cu cine le
%lacea, rug@ndu/se la cine li se %area %otri$it, %entru %loaie, %entru recolta buna, %entru
turme %ros%ere, uneori lui Ieo$a- +ar ;n 428 ;- Cr- legea' era gata si regele Jersiei era
gata sa/i a5ute %e le$iti s/o a%lice- .tunci au reusit le$itii sa reali*e*e miracolul %e care se
ba*ea*a %uterea lor de atunci ;ncoace: lobb!/ul' lor a determinat un %otentat de alt neam
sa/si %una armata si bugetul tarii la dis%o*itia le$itilor, care sa/si reali*e*e %ro%riile lor
sco%uri %olitice cu aceste mi5loace- )artile lui 8*ra si Heemia %o$estesc cum emisarii
le$itilor din Babilon au trimis %e un mare %reot, 8*ra, cu 12DD de acoliti, cu soldati
%ersani si cu aur %ersan, de la Babilon la Ierusalim, ;n numele regelui .rtaEerEes M eEact
ca +r- )aim Lei*mann ;n 1=11, care a sosit ;n Jalestina cu armata britanica si cu aurul
britanicB sau ;n 1=41, sustinut de gu$ernul si aurul american- +in %unct de $edere legal
8*ra era un trimis al regelui JersieiB du%a cum din %unct de $edere legal, +r- )aim
Lei*mann, un a*ar nascut ;n 4usia, era un emisar al gu$ernului britanic- Hu se stie cum
l/au "ortat le$itii %e .rtaEerEes sa de$ina marioneta lor- )uriosii n/au dec@t sa obser$e
marionetele contem%orane care ocu%a %o*itiile cele mai ;nalte ;n gu$ernele marilor
%uteri-
8*ra a adus cu sine din Babilon legea urii de rasa- H/a %ermis nimanui sa "aca %arte din
%artidul lui care n/a do$edit %uritate rasiala, adica descendenta din asa/*isul trib al lui
#e$i- )@nd a sosit la Ierusalim, *ice +r- Kastein, a $a*ut cu oroare si cu groa*a' ca
iudaicii a$eau legaturi de rudenie cu alte %o%ulatii, ca tolerau casatoriile miEte si a$eau
relatii %asnice cu %o%ulatiile ;n$ecinate ba*ate %e legaturi de "amilie'- +r- Kastein, care
cu multe secole mai t@r*iu a obser$at cu aceeasi oroare si groa*a cum o %arte din e$reii
*ilelor noastre au relatii normale de buna $ecinatate cu cei ;n mi5locul carora traiesc si
%ros%era, eE%lica cum ca iudaicii din $remea aceea ;si res%ectau traditia asa cum o
;ntelegeau ei la $remea aceea' si nu calcau ;n %icioare cu buna stiinta nici o lege
cunoscuta de ei- 8*ra a adus din Babilon noua lege' care a ;nlocuit traditia mo*aica de
%@na atunci- )a re%re*entant al 4egelui Jersiei, i/a con$ocat %e iudaici si le/a "acut
cunoscut ca nu se admit casatorii miEte si a instituit o comisie de mai mari' care au
;nce%ut sa di*ol$e casatoriile miEte, sa des%arta "amiliile si sa distruga relatiile de buna
$ecinatate- +e acum ;ncolo strainii' nu mai erau tolerati- +r- Kastein admite ca masura
14
lui 8*ra era "ara ;ndoiala reactionaraB con"era rangul si demnitatea de lege unui decret
care la $remea aceea ;nca nu "usese inclus ;n Tora', %e care le$itii din Babilon ;nca nu o
terminasera de scris- +r- Kastein scria aceste cu$inte %e $remea c@nd Citler declara la
Berlin ca nu se admit casatoriile miEte- +ecretul lui Citler a "ost declarat in"am' de catre
sionisti si toate %uterile $estului s/au aliat ca sa/l distruga %e autorul lui- +ar legea
identica %romulgata de le$iti cu 34 de secole ;nainte sionistii n/o declara in"ama si toate
%uterile occidentale o res%ecta si o sustin-
.t@t ;n 428 ;- Cr- c@t si ;n 1=11, %o%oarele $ecine tru%elor le$itilor au "ost alarmate de
acest $al de ura si au atacat Ierusalimul care/i ameninta cu distrugerea ($e*i mai sus,
8*eciel7 si i/au dar@mat *idul- 8*ra ;nsa, ca orice sionist din secolul nostru, se ;ntorsese
din Ierusalim si era din nou ;n locuinta lui din dias%ora, ;n BabilonB si cei din Ierusalim
iar au ;nce%ut sa aiba relatii bune cu localnicii- +u%a 13 ani, ;n 442 ;- Cr-, Heemia, atasat
tronului Jersiei (asa cum asta*i consilierul israelian' este tot tim%ul alaturi de %rimul
ministru britanic sau %resedintele american7, a $enit din nou din Babilon la Ierusalim, cu
armata %ersana si cu bani din te*aurul Jersiei si a reconstruit *idurile Ierusalimului care
ast"el a de$enit %rimul getou ade$arat- )a sa/si %o%ule*e getoul, Heemia a ordonat ca
1DQ din iudaici sa se mute ;n Ierusalim- .u "ost res%insi cu oroare' (*ice +r- Kastein7
cei care n/au %utut do$edi %uritatea rasei' lor, descendenta %ura din tribul lui Iuda,
<eniamin, sau #e$i- +ecretul lui Citler cu bunica ariana, care a scandali*at asa de rau
lumea, era mult mai ;ngaduitor- 0n 444 ;- Cr- Heemia l/a "acut %e 8*ra sa incor%ore*e ;n
Tora inter*icerea casatoriilor miEte, ceea ce ;i eEclude deci %e +a$id si ,olomon din
neamul ales'B ;n #e$iticul s/a introdus o noua clau*a, care/i %une ;n gura lui Ieo$a
cu$intele $/am se%arat total de toti strainii' (13:3D7- )a%ii clanurilor si "amiliilor au "ost
con$ocati si li s/a %us ;n $edere ca nu mai este %ermisa casatoria cu o "emeie de alt neam
sub %edea%sa cu moartea (8*ra 3 13:317- ,trainii' nu mai a$eau $oie nici sa intre ;n oras-
)ele doua carti ale lui 8*ra (8*ra si Heemia7 sunt scrise de martori oculari, Heemia
"iind ciar %otentatul eEecutor- ,i toti au %l@ns, c@nd au au*it teEtele legii' *ice Heemia
(8*ra 3, 8:=7- Jl@ng@nd au intrat ;n getoul s%iritual care/i tine str@ns ;n cleste de atunci
;ncoace %e toti cei ce/si *ic e$rei, ;m%insi cu "orta armelor de sionistul "anatic Heemia
cu a5utorul armatei %ersane-
+u%a 13 ani Heemia s/a ;ntors la Babilon si imediat regimul o%resi$ %e care/l instaurase
a ;nce%ut sa se de*integre*e si din nou au a%arut casatorii miEte si relatii de buna
$ecinatate- +in nou le/a di*ol$at cu "orta' si/a im%us %ede%se grele %entru ele- .
cercetat atent dosarele de cadre si registrele nasterilor si/a eE%ul*at ciar si din membrii
"amiliilor marelui %reot .aron daca $edea ca au s@nge miEt- .%oi a e%urat "ara mila din
comunitate %e toti cei care nu erau strict %e linie si/a cerut ;ntregului %o%or sa se lege din
nou cu contractul cel nou' (legea le$itilor din +euteronomul "usese cea de/a doua lege'
mo*aica7- Fiecare barbat din Ierusalim a trebuit sa iscaleasca contractul' indi$idual, sub
ordinul le$itilor si "ortat de soldatii %ersani- .%oi, *ice +r- Kastein, Heemia s/a ;ntors la
el acasa ;n Babilon, du%a ce si/a ;nde%linit misiunea de a/i i*ola' %e iudaici si le/a
%rescris si organi*at $iata ;n cele mai mici amanunte sub cel mai strict control-
Trecusera 4DD de ani de la des%artirea israelitilor de iudaici si 3DD de ani de la cucerirea
Israelului de catre asirieni- 0n acest inter$al casta le$itilor a reusit sa %er$erteasca traditia
mo*aica, sa %una ;n scris ;ntr/o lege a urii rasiale si religioase si sa/i ;ncatuse*e %e iudaici
;n lanturile acestei legi ;ntr/o mica %ro$incie a im%eriului %ersan numita Iudeea- +e
atunci ;ncoace tim% de %este 34 de secole, un gru% de oameni, al caror s@nge si a caror
12
rasa s/au scimbat total, dar care au "ost %ermanent ;ncatusati s%iritual ;n i*olarea si ;n
ura dictata de legea' lor, au %arcurs istoria demonstr@nd %aradoEul ca desi lanturile le/au
"ost "aurite de le$iti, "orta unei armate straine i/a ;nlantuitB de atunci %@na ;n %re*ent,
banii si armatele celorlalte natiuni le/a mentinut legea' si i/a tinut sub5ugati ei-
Jer$ersiunea le$itica de$enise %er"ecta- +in +umne*eul celor *ece %orunci: sa nu "uri,
sa nu uci*i', etc-, n/a mai ramas nimicB +umne*eul lui 8*eciel al carui contract l/au
semnat iudeii cu soldatii %ersani ;n coasta la Ierusalim se lauda cu "a%tul ca credinciosii
lui ;i $or 5ert"i %e %rimul nascut %e altar, ca semn ca tot ce/i al lor a%artine tribului-
.ceasta incarnatie a celui mai %rimiti$ s%irit tribal, *ice rabinul ,olomon Poldman,
sionist de "runte, este un +umne*eu absorbit in nationalismul statului Israel- 8l de$ine
etosul national6 el crea*a lumea ;n limba ebraica- 8l este un &eu Hational'- ,i alt
sionist de "runte *ice: Hoi am crescut cu +umne*eu6 .$em un +umne*eu national6
Hoi credem ca +umne*eu e e$reu si ca nu eEista +umne*eu engle* sau american'
(Gaurice ,amuel7- .st"el de eEem%le se %ot gasi cu miile ;n cre*ul sionist-
)a%itolul 1: Traducerea legii
0n urmatoarele %atru secole cel mai im%ortant e$eniment a "ost traducerea <eciului
Testament in greaca, %ermit@nd ast"el celorlalte natiuni sa citeasca %arte din legea care a
decretat ;nrobirea si distrugerea lor si su%rematia iudaicilor- +e aceea este uimitor ca s/a
"acut aceasta traducere de catre 13 ;n$atati ebraici la .leEandria ;ntre 312 si 12D ;- Cr- +r-
Kastein *ice ca e"ortul de a eE%lica <eciul Testament %e ;ntelesul grecilor a cau*at
scimonosiri si ;ntorsaturi de cu$inte, scimbari de sens, adeseori ;nlocuirea ideilor si
termenilor %ur locali si nationali %rin unii de ordin general'- Hu este %rea clar cum
distorsiunile si scimonosirile %ot clari"ica un teEtB dar ;n 8nciclo%edia Iudaica se s%une
clar ca Talmudul %rescrie ca cel care de*$aluie Tora unui goi merita sa "ie ucis- +e
aceea Talmudul a instituit o Tora orala care contine secretele lui Ieo$a %e care ast"el nu
le %oate $edea oci de goi-
+eci traducerea Torei ;n greaca ;n .leEandria antica nu s/a "acut %entru ocii goilor ci
%entru iudaici, care/si %ierdusera limba ;n Babilon si acum $orbeau aramaica- 8braica a
ramas de atunci ;ncoace un mister sacerdotal, una din legaturile secrete s%irituale', *ice
+r- Kastein, care/i tin %e Iudaicii din dias%ora str@ns ;nlantuiti'- +ar cea mai mare
comunitate de e$rei %e $remea aceea era la .leEandria unde toti $orbeau greceste si
ma5oritatea e$reilor nu ;ntelegeau ebraica: de aceea au a$ut ne$oie de <eciul Testament
grecesc- Gai ales ca rabinii n/a$eau de unde sa giceasca ca %este secole o noua religie o
sa declare <eciul Testament %arte din %ro%riile scri%turi si toti ;l $or %utea citi, caci dac/
ar "i stiut nu l/ar mai "i tradus-
+ar totusi rabinii s/au g@ndit ca alti cunoscatori de greaca ;l $or citi si de aceea au
introdus scimonosirile, ;ntorsaturile de cu$inte, distorsiunile de care $orbeste +r-
Kastein, ca de eE- +euteronomul 33:31: si am sa/i at@t cu ce$a ce nici nu e un %o%or, am
sa/i irit cu o natiune de oameni slabi la minte'B ;n originalul ebraic nu e o natiune de
oameni slabi la minte' ci niste goimi 5osnici si ticalosi' (8nciclo%edia Iudaica7-
<ersiunea tradusa ;n greaca a "ost o noua re$i*uire a legii', o noua $ersiune a Torei,
care du%a ce/a "ost im%usa de 8*ra si Heemia a mai "ost o ultima data rescrisa, de data
aceasta de"initi$'- Tot atunci, adica la 4DD de ani du%a e$enimentele narate, s/au
com%ilat celelalte carti ale <eciului Testament si s/a recom%ilat cartea lui +aniil- #a asa
16
distanta nu/i de mirare ca regii Babilonului s/au tre*it cam amestecati si rein$entati ;n
acea carte- +r- Kastein este destul de $eridic ;n eE%licatia sa: 8ditorii care au com%ilat
cartile lui Josua, Judecatorii, ,amuil, )artile 4egilor ;n "orma "inala au adunat "iecare
"ragment >de legenda? si le/au inter%retat ;n mod creator6 caci com%ilatorii se %reocu%au
mai mult de subiect dec@t de eEactitate "ilologica, si/au ;nsirat %o$estile oricum asa cum
s/au %rice%ut' ( de aceea $edem de eE-, acelasi teEt identic atribuit la doi %ro"eti di"eriti,
Isaia 3:3/4 si Gica 4:1/4 si numeroase re%etitii ;n toate cartile7- +eci ce contea*a ;n
<eciul Testament e subiectul, nu ade$arul- +u%a moartea lui Cristos, ,"- Ieronim a
tradus <eciul si Houl Testament ;n latina si ;n secolul 16 )onciliul din Trent a alaturat
<eciul Testament ,cri%turii crestine si toate bisericile re"ormate din lume l/au ado%tat
"ara sa %roteste*e'-
+u%a cum arata +r- Kastein si am $a*ut si noi, <eciul Testament grecesc nu este %rea
"idel originalului ebraico/aramaicB ;n a"ara de asta, "iinta iudaismului re*ida ;n Tora
orala si ;n rami"icatiile Talmudului care cresc din ToraB ast"el ca goimii nu $or a"la
niciodata ade$arul des%re legea' iudaica- +ar esenta ei a "ost consemnata si oric@t ar "i
"ost de ;ntoarse si scimonosite cu$intele, di$initatea tribala setoasa de s@nge, cre*ul
barbar si legea distrugerii si ;nrobirii tuturor celorlalte %o%oare sunt clar %ronuntate ;n
<eciul Testament- +es%re acest <eci Testament $orbesc cu $eneratie %ioasa %otentatii
lumii $estice du%a 1= secole si 5umatate, su%usi *elosi ai %oliticii sectei s@ngeroase a
le$itilor militanti, de %arca ar "i cea mai buna %arte a religiei crestine M desi este o lege a
masacrului, 5a"ului si ;nrobirii %ro%riilor lor natiuni la bunul %lac al sta%@nilor %e care
acesti %otentati ;i slu5esc-
)a%itolul 8: #egea si Idumeea
Im%eriul %ersan, a%oi cel grec, a%oi cel roman, au sta%@nit Iudeea ;n tim% ce cei 13 de
;ntele%ti ai ,ionului' traduceau <eciul Testament ;n greaca- Tot atunci a a$ut loc
con$ertirea cu "orta a %o%orului din Idumeea la iudaism' (cu$@nt "olosit %entru %rima
data de istoricul iudaic Fla$ius Jose%us- 0n li%sa de alt termen, de acum ;ncolo aceasta
carte ;l $a "olosi %entru a descrie legea' le$itilor %ro%agandisti ai urii religioase si de
rasa7- ,/ar %area ca desi legea' ;i se%ara %e iudaici, ei cautau sa con$erteasca %ro*eliti,
caci Cristos le re%rosa "ariseilor ca rascolesc %am@ntul si marea ;n cautarea unui
%ro*elit'- Jrobabil micul trib al lui Iuda nu mai a$ea dec@t %rea %utini membri si trebuia
consolidat, uit@ndu/se ast"el de strictetea %uritatii rasiale- 8nciclo%edia Iudaica *ice ca
tribul lui Iuda mereu si/a re;m%ros%atat "ortele absorbind straini din eEterior', ast"el ca
orice descendenta din s@nge %ur al tribului lui Iuda a dis%arut cu secole ;nainte de Cristos-
Totusi legea urii de rasa a ramas tot tim%ul ;n $igoare, ast"el ca desi nu mai a$eau
%icatura de s@nge iudaic ;n $ine, iudaicii erau strict se%arati de restul omenirii- +ar ca*ul
%o%orului idumeean este o %roblema grea %entru sionistii "er$enti, caci nu e %osibil
nicicum sa "ie considerati iudaici %ur s@nge, "iind ei descendenti din 8sau din 8dom,
"ratele lui Iacob numit Israel (Facerea7- +eci la origine traditia recunostea ;nrudirea dintre
israeliti si edomiti: ciar Ieo$a *ice catre Goise ;n +euteronomul: c@nd $ei trece %e la
"ratii tai co%iii lui 8dom6 nu te lega de ei, caci %am@ntul lor n/o sa ti/l dau tie'- +ar
du%a 3DD de ani, c@nd s/a scris cartea Humerii, 8*ra si Heemia si armata %ersana
im%usesera de5a iudaismul urii de rasa si edomitii (idumeenii7 erau de/acum ceilalti', ca
si arabii din Jalestina a*i- 0n Humerii, s%re deosebire de +euteronomul, Ieo$a nu/i mai
11
s%une lui Goise des%re "ratii tai edomitii' ci ;i %romite ca o sa/i masacre*e si %e acestia
ca %e toti ceilalti ( la "el cu moabitii, care "usesera "rati ;n +euteronomul, ca a%oi sa "ie si
ei destinati masacrului ;n Humerii7- +e5a %e la 4DD ;-Cr- cei din Idumeea si toate celelalte
%o%ulatii se temeau de iudaici si %e buna dre%tate: Ion C!rcanus, rege si mare %reot
iudaic din dinastia Casmoneilor, a na$alit asu%ra idumeenilor si i/a obligat sa se
circumcida si sa se su%una legii mo*aice- +ar con$ertindu/i cu "orta i/a lasat ;n $iata,
mare %acat la care a "ost ;m%ins de secta saduceilor, o secta mai bl@nda care era %entru
con$ertire cu "orta, ;n tim% ce "ariseii re%re*entau $eciul regim des%otic al le$itilor care
cere masacrul general si genocidul total- +e aceea "ariseii, 12D de ani mai t@r*iu, au
considerat ca distrugerea Ierusalimului ;n anul 1D .+ era %edea%sa %entru ca Ion
C!rcanus n/a masacrat %e toti cei din Idumeea, asa cum cere legea'- +intre idumeeni s/a
ridicat .nti%ater, %e care )esar l/a "acut %rocurator al Iudeii, du%a ce s/a stins dinastia
Casmoneilor, ;n ciuda "ariseilor, care/i cerusera lui Jom%ei sa restaure*e $ecea dictatura
le$itica sacerdotala- Fiul lui .nti%ater a "ost "acut rege al Iudeii de catre Garcus
.ntonius- )on"u*ia si disensiunile erau asa de mari ;nc@t romanii au %reluat "r@nele Iudeii
si/au gu$ernat/o direct- +esi "ariseii erau de $ina, caci ei au "ost cei care l/au cemat %e
Jom%ei, ei au dat $ina %e scla$ul idumeean, Irod'- +aca Ion C!rcanus ar "i ascultat
legea' si i/ar "i masacrat %e toti idumeenii acum 12D de ani, *iceau ei, caderea Iudeii nu
s/ar "i ;nt@m%lat- .sa *ice si +r- Jose% Kastein du%a doua mii de ani, cu aceeasi
;n$ersunata sete de s@nge si amaraciune- An alt sionist din secolul 3D, scriind %e tim%ul
lui Citler, *ice ca daca Ion C!rcanus i/ar "i masacrat %e toti idumeenii, itlerismul n/ar "i
eEistat-
+ar ;n mod %aradoEal nenorocirea Iudeii si distrugerea Ierusalimului ;n anul 1D .+ a dus
la trium"ul "ariseilor-
)a%itolul =: .scensiunea "ariseilor
)el mai numeros %artid %olitic in mica %ro$incie romana Iudeea era al "ariseilor, care
continea secta dominanta, clerul le$itic- Fariseii au %reluat stindardul ideii le$itice sub
cea mai "anatica "orma, asa cum si/a gasit eE%resia ;n 8*eciel, 8*ra si Heemia-
8nciclo%edia Iudaica *ice ca au de%us 5uram@nt sa %astre*e cea mai stricta %uritate
le$itica'- Jarte din cler s/a re$oltat la continua rescriere a legii' du%a bunul %lac si
interesul %olitic de moment initiata de scoala scribilor lui 8*eciel si 8*ra, *ic@nd ca
legea nu mai trebuie scimbata- #a aceasta "ariseii au ras%uns ca ei sunt %astratorii legii'
si ce *ic ei e lege, "iindca ei au traditia secreta orala data de Ieo$a lui Goise care nu s/a
scris niciodata- +e aici res%ectul mistic %entru ;ntele%tii sionului' si "rica de ei de care
nu sca%a nici un e$reu-
Totusi au eEistat si alte o%inii si un ast"el de %artid moderat erau saduceii, care nu $roiau
con"lict cu %uterea im%eriala romana- .ceste doua %artide erau la %oli o%usi si asa au
ramas %@na ;n *iua de a*i e$reii moderati si cei abotnici- +ar atunci, ca si de atunci
;ncoace, %artidul moderat a %ierdut si "anaticii abotnici au c@stigat si masele s/au aliniat
cu acestia din urmaB la "el ;n acest secol, c@nd comunitatile e$reiesti din Permania,
.nglia si .merica s/au o%us eEtremismului sionist (ca si saduceii7, acest eEtremism
sionist din 4usia (ca si "ariseii7 a reusit ca ;n rastim% de 2D de ani sa de$ina singurul
%urtator de cu$@nt al e$reilor' ;n "ata gu$ernelor din ;ntreaga lume si le/a %us %umnul ;n
gura tuturor celorlalti e$rei din toata lumea- Fariseii sunt a doua ;ntru%are a sectei %olitice
18
ne"aste: %rima au "ost le$itii din BabilonB a doua, "ariseii din IudeeaB a treia, talmudicii
din ,%aniaB a%oi rabinii din 4usiaB si ;n tim%ul nostru, sionistii-
Fariseu' ;nseamna unul care se se%ara' de tot ce nu este destul de %ur %entru ca sa "ie
;n contact cu +umne*eu- 8i "ormau o asociatie care admitea numai membri bine
$eri"icati, "iind ast"el %rimii s%ecialisti ;n cons%iratia secreta ca stiinta %olitica- ,tiinta si
eE%erienta lor cons%iratorie a dat roade ;n cele mai distrugatoare re$olutii din 8uro%a din
ultimele doua secole, toate organi*ate si conduse de e$rei- Getoda "ariseilor de a controla
str@ns %e cons%iratori %rin teama si sus%iciune a unora "ata de ceilalti "ace ca actiunile lor
sa "ie in$incibileB aceasta este metoda in"ormatorilor si s%ionilor care s%ionea*a %ro%rii
membri %e care se ba*ea*a aritectura %artidelor comuniste si %re*enta comisarului
%olitic ;n armata comunista este o mostenire de la "arisei, eE%rimata %rin teEtul biblic
$eti %une o garda ;n 5urul gardei mele' din originalul ebraic citat ;n 8nciclo%edia
Iudaica- 4e$olutiile comuniste din sec-1= nu %ot "i ;ntelese "ara un studiu al metodei
talmudice "olosite de organi*atorii lor, mostenita de la "arisei- ,ub dominatia "ariseilor a
a%arut %entru %rima data ideea mesianica a unui conducator care $a $eni sa instaure*e
rasa su%erioara ca sta%@na asu%ra restului lumii- 8nciclo%edia Iudaica *ice ca ideea
"ariseilor era o recunoastere uni$ersala' a im%eriului lui +umne*eu ;n $iitor- 8Eclusi din
lumea $iitoare $or "i toti ne/e$reii (rabi #aible7- ,ub dominatia "ariseilor masele iudaice
credeau ;ntr/un im%eriu lumesc ;n care mesia le $a da su%rematie asu%ra tuturor si le $a
da toate bogatiile lumii- .sa %romisesera le$itii acolitilor lor- Fariseii %romiteau la "el, dar
nu "iEau nici o data %recisa- +ar masele iudaice care %urtasera 5ugul le$itic (acum
"ariseic7 tim% de 4DD de ani au ;nce%ut sa ceara sa se stabileasca o data %entru de*robirea
si %ros%eritatea %e care le/o $a da mesia, c@nd s/a nascut Cristos-
)a%itolul 1D- Palileanul
8E%ectati$a mesianica era %uternica si scribii introdusesera tre%tat ;n scri%turi %ro"etii
des%re $enirea lui Gesia- 0n comentariile rabinice (Targamuri7 e scris: )@t este de
"rumos regele Gesia care se $a naste din casa lui Iuda- 0si $a ;ncinge salele si $a lu%ta cu
dusmanii si $a ucide multi regi'- .sta aste%tau iudaicii de la mesia, ;n$atati de "arisei si
de generatii de le$iti mai ;nainte- An mesia umil care sa le s%una sa/si ierte si sa/si
iubeasca dusmanii ar "i "ost dis%retuit si res%ins', cum a *is Isaia, ale carui cu$inte au
%rins ;nteles du%a moartea lui Cristos- ,i totusi multi l/au urmat si aclamat %e Cristos
c@nd %redica umilinta si iubire, caci cu$intele lui au alungat negurile %e care secole de
%olitica rasiala si sectara le ;ngramadisera deasu%ra legii de com%ortare morala- 0n
cu$intele lui ;n$atatura originala mai $ece a iesit din nou la lumina- +e aceea "ariseii au
$a*ut imediat ;n el dusmanul lor de moarte- 8ra urmat de multi iudei, caci desi acestia
aste%tau un mesia care sa/i elibere*e de tru%ele romane si sa/i "aca bogati, multi simteau
ca ade$arata lor ca%ti$itate era cea "ariseica, a s%iritului, nu cea romana- +ar masele largi
s/au aliniat la %orunca "ariseilor de a/l denunta %e Cristos ca un blas"emiator si "als
mesia-
)restinii *ic ca Cristos era e$reu, dar sionistii neaga aceasta atunci c@nd nu sunt obligati
s/o admita ;n %ublic din moti$e %olitice ;n "ata goimilor' (rabinul ,te%en Lise,
organi*ator sionist de "runte ;ntre 1=1D/1=2D, a s%us la )arnegie Call de )raciunul 1=32
Iisus a "ost e$reu, nu crestin' M crestinismul s/a nascut du%a moartea lui CristosB %entru
aceste cu$inte a "ost eEcomunicat de catre ,ocietatea 4abinilor Frtodocsi din ,tatele
1=
Anite, dar a a$ut mare succes cu %ublicul ne/e$reuB la care el a comentat: nici nu stiu ce
m/a durut mai mult, acce%tarea si iubirea "rateasca a crestinilor, sau diatriba $iolenta a
rabinilor'7- Cristos era e$reu' este argumentul cu care se astu%a gura celora care
obiectea*a la masacrarea %alestinienilor de catre e$rei, de eEem%luB desi acest argument
n/are nici o a%licare, are mare %utere de con$ingere %entru multime si este des "olosit de
catre clerul si %oliticienii ne/e$rei care cauta sa intre ;n gratiile sionistilor-
)u$@ntul e$reu' nu cores%unde notiunii de iudeu' sau iudaic', "olosite ;n tim%ul lui
Cristos- Gai mult, notiunea de e$reu n/are nici o de"initie legala ;n statul sionist Israel,
ceea ce nu e de mirare, caci ;n Tora notiunea cere %ur s@nge din tribul lui Iuda si nimeni
%e lume de mult nu mai are asa ce$a- +eci Cristos era e$reu' ;nseamna sau ca se tragea
din tribul lui Iuda, sau ca locuia ;n Iudeea, sau ca %ractica religia iudaica-
Houl Testament arata genealogia Fecioarei Garia si/a lui Iosi", desi acesta nu/i era tata,
din casa lui +a$id si din tribul lui Iuda, dar rabinii *ic ca acestea sunt inter%olatii "alse
menite sa alinie*e Houl Testament cu %ro"etiile din <eciul Testament- Cristos s/a nascut
la Betleem ;n Iudeea, din nou o inter%olatie "alsa, *ic s%ecialistii iudaiciB 8nciclo%edia
Iudaica *ice ca s/a nascut la Ha*aret, ;n Palileea- Toata lumea este de acord ca era
Palilean M o %ro$incie total se%arata de Iudeea, o alta tara' ;n im%eriul roman-
)asatoriile ;ntre galileeni si iudei erau inter*ise si ,imon Gacabeul ;i obligase mai ;nainte
%e toti iudeii din Palileea sa imigre*e ;n Iudeea- +eci galileenii erau di"eriti rasial si
%olitic de iudei- +ar ;ntre ei, e$reii abotnici si sionisti neaga cel mai tare credinta iudaica
a lui Cristos-
8 greu de stabilit ce anume constituia credinta iudaica' %e $remea lui Cristos- Anii din
Iudeea se ;ncinau lui Ieo$aB a%oi erau sectele, "ariseii, saduceii, esenienii, ;ntre care
a$eau loc contro$erse $iolente si care ri$ali*au %entru su%rematie asu%ra maselorB si
acestea nu erau doar secte ci si %artide %oliticeB cel mai %uternic era al "ariseilor- +aca,
asa cum cred gu$ernele occidentale a*i, sionistii re%re*inta e$reii', cum %e $remea lui
Cristos sionistii erau "ariseii cu %retentia lor de a detine religia re$elata numai lor %rin
traditie orala, "ariseii re%re*entau e$reii'B si ;m%otri$a lor a %redicat Cristos- #e/a "acut
unele re%rosuri si saduceilor si scribilor, dar "ariseii erau dusmanii lui +umne*eu si/a
omenirii, ;n $i*iunea lui Cristos- )eea ce a atacat Cristos la "arisei este eEact ceea ce
constituie esenta iudaismului asa cum este ea %re*entata de sionisti ;n *ilele noastre-
+esi nu se %oate stabili eEact rasa, religia, sau nationalitatea lui Cristos, cu$intele si
"a%tele lui au im%ortanta su%rema- Fara scolari*area "ormala a tim%ului sau, "iul
t@m%larului cunostea teEtele, mai mult, "ara acces la scoala si de*baterile secrete ale
clanului "ariseic cunostea, s%re uimirea "ariseilor, legea' le$itica si traditia' "ariseica ;n
toata idosenia lor %ro"unda- Frice cititor atent al <eciului Testament care citeste a%oi
Jredica de %e Gunte' a lui Cristos %arca iese la lumina dintr/un tunel ;ntunecat, %arca
$ede soarele rasarind din cea mai neagra noa%te- #egea' se um"lase ;ntr/o masa imensa
de regulamente com%licate a caror a%licare era isto$itoare si ;nabusitoare, augmentata de
munti de inter%retari si comentarii rabinice, %este care se adauga mrea5a tesuta de
;ntele%tii, batr@nii comunitatii, ;n care era %rins "iecare gest al $ietii *ilnice, de*$oltata de
generatii de 5uristi care au de%us tone de sudoare si e"ort %entru a %reci*a, de eEem%lu, ca
nu este $oie sa "ie consumat ,@mbata, de ,abat, un ou a carui cea mai mare %arte a iesit
din gaina ;nainte ca cea de/a doua stea sa "ie $i*ibila %e cer- +e5a legea' cu toate
comentariile ei ocu%au o cladire ;ntreaga si unei comisii de 5uristi i/ar trebui ani de *ile de
studiu ca sa/si dea seama des%re ce este $orba ;n ea- 0n c@te$a cu$inte, t@narul galilean
3D
nedus la scoala a eE%licat eEact si de"initi$ esenta legii' si/a de*gro%at de sub muntii de
com%ilatii acumulate de secole %oruncile lui +umne*eu: sa/l iubesti sincer %e +umne*eu
si sa/ti iubesti a%roa%ele ca %e tine ;nsuti- )u aceasta a condamnat ere*ia "undamentala %e
care le$itii si "ariseii au bagat/o ;n lege' de/a lungul secolelor-
#e$iticul contine %orunca nu/i %ersecuta %e cei din 5urul tau' (32:117, dar le$itii au
aniilat aceasta %orunca introduc@nd regula ca cei care nu sunt desemnati de ei ca atare
nu sunt cei din 5urul tau', ;n s%eta, nici un om ;n a"ara de secta iudaica nu e om'-
Cristos a aratat ca toti oamenii' ;nseamna, contrar legii' iudaice, toti oamenii'- .l
doilea moti$ %entru care "ariseii i/au 5urat moarte lui Cristos a "ost %entru ca a re"u*at sa
conduca o re$olutie ;m%otri$a tru%elor im%eriului roman care sa le %ermita iudeilor sa
ucida, sa 5e"uiasca si sa instaure*e un im%eriu al lor ;n .sia Gica, asa cum se aste%tau ei
ca $a "ace mesia- +aca ar "i acce%tat acest rol, ar "i a$ut mult mai multi ade%ti ;n %o%or si
"ariseii l/ar "i s%ri5init- +ar el a s%us: im%eriul meu nu e %am@ntescB im%eriul cerului e ;n
$oiB nu acumulati bogatii lumesti'- .ceste %utine cu$inte sim%le erau un atac direct la
adresa celor mai %uternici %otentati ai $remii, care/si consolidasera su%rematia de/a
lungul secolelor- ,utele de %agini ale <eciului Testament sunt de*golite si combatute ;n
%utine cu$inte ;n Jredica de %e Gunte', unde iubirea, mila, buna $ecinatate, dre%tatea,
actiunea constructi$a, $iata sunt o"erite ca o alternati$a la imboldul la ura, ra*bunare,
rautate, se%aratism, discriminare, destructi$ism, moarte din <eciul Testament-
+euteronomul %romite a$eri si %utere celor care urmea*a ;ntocmai mii de regulamente,
dintre care unele %rescriu crima si masacrul ne$ino$atilorB Jredica de %e Gunte nu
%romite nimica, doar arata ce este com%ortarea morala, care este o satis"actie ;n sine-
Palileanul n/a ;ndemnat niciodata la ser$ilismB doar la modestie (umilinta7 interioara si a
"ost totdeauna consec$ent atac@nd "ariseii-
8nciclo%edia Iudaica *ice ca numai ;n ceea ce %ri$este se%ararea de gloata im%ura si
nes%alata era Cristos mult di"erit de "arisei'- .sta e asa daca %rin gloata im%ura si
nes%alata "ariseii ;nteleg toti oamenii ;n a"ara de ei si cei aser$iti lorB si "ariseii asa au
;nteles si de la ;nce%ut au %lanuit omorul lui Cristos- 0nt@i l/au atacat %entru ca sta la masa
cu angii si %acatosii (cum nu e $oie du%a lege'7- +ar cu toate generatiile lor de studii
5uridice, Cristos le era mult su%erior ;n de*bateri- #e/a ras%uns: nu cei sanatosi au
ne$oie de doctor, ci cei bolna$i'- #/au acu*at ca disci%olii lui au cules s%ice de gr@u
,@mbata si de sute de multe alte ;ncalcari ale ritualurilor M niciodata %e articole de
credinta religioasa- Cristos le/a ras%uns direct la tinta, arat@nd i%ocri*ia ;n$ataturilor lor,
care ;nlocuiau doctrina cu ritualul si cu$@ntul lui +umne*eu cu %orunca lor- . aratat ca
miile de regulamente de %regatit m@ncarea 9oser n/au nici o $aloare religioasa, caci nu
ce intra ;n gura omului determina religia lui, ci ce iese din gura lui arata ce/i ;n inima lui'-
)u aceasta a atacat unul dintre cele mai %retioase %rerogati$e ale "ariseilor si anume cel
de a detine mono%olul alimentatiei maselor %rin miile de regulamente cu %ri$ire la ce au
$oie sa man@nce, cum si de unde/si %ot %rocura e$reii m@ncarea- .t@t de %uternic si $eci
este %ri$ilegiul mono%olului regulamentului alimentatiei, at@t de "undamental traditiei
le$itice, ;nc@t 8*eciel c@nd i s/a %oruncit sa man@nce eEcrement de om n/a obiectat
arat@nd re%ulsie naturala ci a obiectat arat@nd ca el toata $iata a m@ncat 9oser si nu crede
ca eEcrementul de om e 9oserB si atunci i s/a %ermis sa man@nce eEcrement de $itaB %@na
si disci%olii lui Cristos n/au %utut ;ntelege cum e %osibil sa nu "ie m@ncatul 9oser cel
mai im%ortant lucru ;n religie si au cerut eE%licatii (Garcu 1:12/337- <a*@ndu/si atacat
acest mono%ol "ariseii au ;nce%ut sa unelteasca uciderea lui- 0n acest sco% au ;nscenat
31
%ro$ocarea cu tributul dat ce*arului si %ro$ocarea cu de"initia de om, ;ntreb@ndu/l cine
este a%roa%ele meuO', ba*@ndu/se %e educatia de secole a maselor ca numai iudeii sunt
oameni'- ,uccesul %rimei ;nscenari le/ar "i %ermis sa ceara moartea lui ca rasculat
;m%otri$a im%eriului romanB succesul celei de/a doua le/ar "i %ermis sa ceara moartea lui
ca %acatuind ;m%otri$a legii' lor- .ceasta este metoda "olosita si a*i %entru distrugerea
unui ad$ersar %olitic cinstit si %ericulos: ;nscenarea unei de*bateri %ublice unde se ridica
o ;ntrebare minutios %regatita dinainte ;n secret la care cu greu se %oate ras%unde %e
ne%regatite- .m@ndoua ;nscenarile au "ost magistral demascate de Cristos, de asa maniera
;nc@t %entru oamenii muritori ;ntele%ciunea lui di$ina ram@ne un eEem%lu de/a lungul
$eacurilor, ;nt@i cu ras%unsul dati ce*arului ce e al ce*arului' si a%oi cu %arabola
samariteanului milosti$, ;n care samariteanul (care con"orm doctrinei le$itico/"ariseice
seculare este %@na ;n *iua de a*i cea mai s%urcata "iinta ;n ocii legii', de care un e$reu
dre%t/credincios nu se %oate a%ro%ia "ara a "i %oluat M moti$ %entru care Cristos l/a ales
anume %entru %arabola sa7 a "ost singurul care a aratat mila si iubire de a%roa%ele ;n tim%
ce %reotul si le$itul nu, ;ntreb@ndu/si la s"@rsit interlocutorul care dintre cei trei este
a%roa%ele', cel care are mila si a5uta, sau ceilalti doi-
An iudaist moderat, )-P- Gonte"iore, ;i re%rosea*a lui Cristos ca $orbind des%re iertarea
dusmanilor i/a atacat totusi %e "arisei si nu le/a aratat iubire- +ar ceea ce Cristos le/a
re%rosat "ariseilor a "ost "a%tul ca au %er$ertit religia di$ina ;ntr/o doctrina diabolica si un
regulament gigantic si absurd care distruge su"letul si bunatatea omuluiB si iubindu/i si
iubindu/le o%era ar "i ;nsemnat sa %romo$e*e raul %e care/l "ac- Je cruce Cristos s/a rugat
%entru ucigasii lui: iarta/i +oamne caci nu stiu ce "ac'- )a ;ncununare a agitatiei
"ariseilor, s/a ;ntrunit sanedrinul (marii %reoti, scribii si ;ntele%tii7 sub )aia"a si singurul
iudeu dintre disci%oli, Iuda Iscariotul, i/a condus %e emisarii sanedrinului la locul unde
stia ca era Cristos si l/a identi"icat sarut@ndu/l, %entru 3D de arginti- Iuda Iscariotul a "ost
canoni*at dre%t s"@nt ortodoE ;n 4usia so$ietica du%a re$olutia bolse$ica si ;n Permania
du%a caderea lui Citler M demonstr@nd ca secta "ariseilor iesise trium"atoare ;n ambele
ca*uri, cu trium"ul bolse$ismului ;n 4usia si cu ;n"r@ngerea Permaniei ;n 1=44 si
demonstr@nd %uterea acestei secte a*i- 8$angelia du%a Gatei arata ca Iuda s/a s%@n*urat
a%oi- Istoricul sionist +r- Jose% Kastein are multa sim%atie %entru Iuda, care, *ice el, era
un om bun de*ilu*ionat de Cristos si care a ru%t ;n secret' cu Cristos- )u$intele a ru%t
;n secret' descriu tradarea lui Iuda ;n stil sionist- Fariseii l/au 5udecat %e Cristos ;ntr/un
tribunal al %o%orului' de ti% re$olutionar/so$ietic, unde un in"ormator identi"ica $ictima
si a%oi gloata %une geara %e $ictima si o t@raste ;n "ata unui tribunal care n/are nici o
autoritate 5uridica, unde este condamnat la moarte %e ba*a unor marturii mincinoase
in$entate ad/oc- +in acest moment ;ntele%tii' au %rocedat ca consilierii' din e%oca
noastra si au in$entat actul de acu*are care sa ceara %edea%sa cu moartea at@t sub legea'
iudaica c@t si sub legea statului romanB ;n %rimul ca*, %entru blas"emia de a se %retinde
mesiaB ;n cel de/al doilea, %entru a se %retinde regele e$reilor'- Pu$ernatorul Jilat a
;ncercat ;n "el si ci% sa e$ite nedre%tatea %e care i/o cereau ;ntele%tii' iudeilor,
%retin*@ndu/i sa/l ucida %e Cristos- 8l seamana cu %oliticienii engle*i si americani din
secolul acesta: ;n cele din urma teama lui de secta atot%uternica a "ost mai mare- ,otia lui
l/a s"atuit sa nu se atinga de Cristos- )a un %olitician ti%ic, Jilat a ;ncercat sa se esci$e*e
trimit@ndu/l lui Irod .nti%as, gu$ernatorul Palileii, ca galileanB Irod i l/a trimis ;na%oi- .
;ncercat a%oi sa/i reduca sentinta la biciuire la s@ngeB "ariseii insistau cer@nd moartea si
amenintau cu denuntul: nu/i esti %rieten lui )esar daca nu/l uci*i'- .sa a cedat Jilat,
33
ReEact ca gu$ernatorii britanici si re%re*entantii Hatiunilor Anite c@nd li se cer in"amii
sub amenintarea ca se $or duce cam%anii %ublicitare ;m%otri$a lor la #ondra sau He:
Ior9- 0n mod e$ident Jilat ;si cunostea gu$ernul, asa cum si/l cunosc %oliticienii
secolului nostru si stia ca $a "i ;nlocuit sau demis din "unctie daca re"u*a sa se lase
mani%ulat- .semanarea dintre Jilat si gu$ernatorii britanici ai Jalestinei dintre cele doua
ra*boaie este i*bitoareB unul dintre ei a mentionat/o, c@nd d@nd tele"on unui rabin sionist
in"luent din He: Ior9, a *is secretarei: s%une/i marelui %reot )aia"a ca Jilat din Jont
doreste sa $orbeasca cu el'-
Jilat a mai "acut o ultima ;ncercare de a se esci$a s%un@ndu/le ;ntele%tilor': 5udecati/l
$oi du%a legea $oastra', dar acestia $ersati "iind i/au ras%uns: noi n/a$em dre%tul sa
eEecutam oameni'- .tunci Jilat a ;ncercat sa/l sal$e*e %e Cristos a%el@nd la %o%or si
o"erindu/se sa/l amnistie*e, dar %o%orul a cerut ca ;n locul lui Cristos sa "ie amnistiat
Barabas, un bandit si ucigas notoriu- Jrobabil Jilat nu s%era %rea multe de la %o%or, caci
;n decursul istoriei ;nca nu s/a $a*ut $reodata dre%tate sau mila la gloata la care i se *ice
%o%orul' si Jilat ca administrator cu eE%erienta stia ca %o%orul' sau gloata sunt
totdeauna instrumentele unor secte in"luente: dar marii %reoti si ;ntele%tii au con$ins
%o%orul ca sa/l ceara %e Barabas si sa/l ucida %e Cristos' (Gatei 31:3D7-
0n *ilele noastre secta are aceeasi %utere de a con$inge masele- Im%eriul roman a ascultat
de %orunca "ariseilor, du%a cum im%eriul %ersan ascultase de %orunca le$itilor cu 2DD de
ani ;n urma- 0n ca%itolul des%re Cristos din istoria sa a iudaismului, +r- Kastein *ice ca
Cristos a "ost un mesia ratat' si ;nceie ;n mod caracteristic cu $orbele: $iata si
moartea lui sunt treaba noastra >a sionistilor?-
)a%itolul 11: 4enaste "ariseismul
8nciclo%edia Iudaica arata cum la c@te$a decenii du%a moartea lui Cristos "ariseii, a5utati
de ultimul rege Irod al Iudeii, .gri%%a I, care i/a eliminat %e saducei, au ramas
atot%uternici si "ara ri$ali, eEact ca le$itii du%a des%artirea dintre triburile israelitice si cel
iudaic- )a si atunci, a urmat o catastro"a, din care "ariseii au renascut, ca si le$itii- 0n cei
c@ti$a ani de %utere "ariseica absoluta ;n Iudeea ei au rescris din nou legea'B aceasta
recom%ilatie, arata +r- Kastein, reglementea*a $iata e$reilor %e $eci de $eci ;n toate
amanuntele- &ice Kastein: ;ntreaga istorie a iudaismului a "ost rescrisa din %unctul de
$edere al "ariseilor6 "ariseismul a dat "orma de"initi$a caracterului iudaismului si $ietii
si g@ndirii iudaice %e $eci de $eci6 caracteristica %rinci%ala este Rse%aratismul'- Cristos
le/a re%rosat ca au substituit ordinele lor comen*ilor di$ineB Cristos a "ost ucis si "ariseii
au intensi"icat caracterul tribal si de ura rasiala al legii' si au %romulgat %e $eci cre*ul
masacrului, ;nrobirii, distrugerii si su%rematiei lor asu%ra celorlalte natiuni, ciar ;n
a5unul di*ol$arii lor-
)u$intele +r/ului Kastein sunt re$elatoare- 8l arata mai ;nt@i ca du%a ce Heemia a
im%us noul contract' asu%ra tribului lui Iuda, Tora a "ost ultima data rescrisa' si ca
ulterior nici un cu$@nt' nu mai %utea "i scimbat- Gai mult, la $remea c@nd "ariseii
totusi au rescris' din nou Tora, eEista de5a o traducere ;n greaca, ast"el ;nc@t orice
scimbare au "acut "ariseii ar "i trebuit s/o "aca ;n originalul ebraic- +eci nu Tora au
rescris/o "ariseii ;n aceasta rescriere a legii de care $orbeste +r- Kastein aici, ci Talmudul,
aceea imensa continuare a Torei ;nce%uta ;n ultimii ani ai Iudeii, dar consemnata ;n
codice mult mai t@r*iu-
33
0n 1D .+, circa 32 de ani du%a moartea lui Cristos, era mare de*ordine ;n IudeeaB
%o%oarele ;n$ecinate, ;n s%ecial galileenii, se rasculau ;m%otri$a im%eriului romanB
"ariseii, care in$itasera tru%ele romane ;n Iudeea, nu "aceau nimicaB du%a multe cam%anii
romanii au demolat Ierusalimul si/au des"iintat %ro$incia Iudeea- Tim% de 1= secole du%a
aceea n/au eEistat absolut nici un "el de e$rei ;n IerusalimB singurii care au trait ;n
Ierusalim ;n mod %ermanent din anticitate %@na a*i sunt samaritenii, dintre care un mic
numar au su%ra$ietuit tuturor %ersecutiilor la care au "ost su%usi- +r- Kastein *ice ca cei
1D de ani dinainte de distrugerea Ierusalimului sunt anii eroici,' %robabil g@ndindu/se la
trium"ul "ariseilor asu%ra tuturor altor tendinte care ri$ali*au sa domine asu%ra su"letului
e$reilor- 0n nici un ca* nu se %oate s%une ca iudeii ar "i re*istat eroic' ;m%otri$a
im%eriului roman, caci toate lu%tele care au a$ut loc au "ost duse de catre galileeni, %e
care +r- Kastein ;i dis%retuieste-
)a%itolul 13: #umina si ;ntuneric
+oua gru%uri de calatori au %arasit Ierusalimul ;n ultimele sale *ile: disci%olii care
aduceau omenirii crestinismulB si "ariseii care, anali*@nd situatia %olitico/militara si
%re$a*@ndu/si s"@rsitul, ;si mutau sediul ;ntr/un nou loc de unde sa continue sa diri5e*e
dias%ora, asa cum o diri5asera din Babilon ;n trecut le$itii- )ri*a ci$ili*atiei noastre
re*ulta din antagonismul mesa5ului celor doua cete ce/au %arasit atunci Ierusalimul, caci
sunt ireconciliabile si $ictoria unuia este dis%aritia celuilalt- ,/ar %area ca mesa5ul
distrugerii $a trium"a ;n *ilele noastre- 0ntreaga istorie a occidentului demonstrea*a acest
antagonism- )@nd legea' era ;n ascendenta, au a$ut loc ;nrobiri de alte %o%oare, s/au ars
eretici, s/au ucis a%ostatii, s/au "aurit %olitici %rimiti$e de dominatie rasialaB secolul 3D
%are cel mai mult dominat de lege'- )@nd o%resiunea legii' a slabit %utin, s/a "acut
dre%tate, s/a stabilit %rinci%iul dre%tului la 5udecata descisa si drea%ta, s/a res%ins
su%rematia rasiala si s/au acce%tat toti oamenii ca "ii ai lui +umne*eu: era ;n ascendenta
;n$atatura lui Cristos-
+u%a distrugerea Ierusalimului "ariseii, liberi si nest@n5eniti ;n noua lor ca%itala, si/au
identi"icat dusmanii ;n secta crestinilor, care credeau ca Cristos a "ost mesia- )restinii
;nsa nu/si cunosteau dusmanii, du%a cum nu/i cunosc nici a*i, caci ei iubeau %e toata
lumea- +ar tocmai re"u*ul de a ur; si %ersecuta era %acatul cel mai mare al crestinilor ;n
ocii "ariseilor, caci legea' %rescrie ura- +eci crestinismul trebuie nea%arat distrus ca sa
trium"e legea', au decretat ;ntele%tii sionului'- +ar au "ost %rintre ei si unii care au
%rotestat, de eE- Pamaliel, care a *is, c@nd ;i biciuiau %e ,"- Jetre si Ioan %entru ca au
%ro%o$aduit crestinismul: .$eti gri5a ce "acetiB daca "a%ta lor e "a%ta de om, $a dis%are
;n cur@ndB dar daca e "a%ta lui +umne*eu, nu o %uteti distruge'- Ga5oritatea "ariseilor ;nsa
se simteau destul de %uternici ca sa distruga crestinismul, ciar daca $or munci secole de/
a/r@ndul ;n acest sens-
Fariseii si/au stabilit comitetul central la Jamnia ;n Jalestina- .colo au intrat ;ntr/o lume
noua, alt"el de cum "usese lumea legii' de %@na atunci, unde toata $arsarea de s@nge si
tot 5a"ul si masacrul a$eau loc ;ntre triburi care %rice%eau aceste notiuni si nu a$eau idei
mult di"erite- +ar de acum legii' i se o%uneau notiuni total di"erite care nu atacau
oameni ce %ot "i usor ucisi si ;nlocuiti ci atacau ciar legea'- Gunca "ariseilor era mai
grea: Ierusalimul nu mai eraB tribul lui Iuda era atomi*at, rasa iudaica se di*ol$aB ce le
ramasese era un %o%or e$reu' com%us din cea mai %estrita amestecatura de rase si s@nge,
34
;m%rastiati %rin lume si care trebuiau tinuti str@ns ;n clestele ;ntoarcerii' ;n tara
"agaduintei' a neamului ales'B si aceasta multime ;m%rastiata trebuia ;nregimentata si
con$insa sa distruga toate natiunile %rintre care locuia-
#egea' nu mai %utea "i rescrisa du%a ce era de5a cunoscuta si altora si du%a ce Cristos
demascase inter%olarile si distorsiunile %e care scribii le "aceau tot tim%ul ;n lege'B desi
"usese ucis, nu "usese combatut si urmasii lui erau tot mai numerosi- +ar legea' trebuia
totusi ada%tata la "iecare necesitate %olitico/militara curenta ast"el ca "iecare gest sa "ie o
;m%linire a %oruncii lui Ieo$a- Fariseii din Jamnia au in$ocat din nou traditia secreta
orala %e care o %rimisera ei de la Ieo$a %rin Goise si au ;nce%ut din nou sa rescrie
%oruncile lui Ieo$a ca sa le %oata a%lica ;n distrugerea crestinismului- .st"el s/a nascut
Talmudul, care nu este dec@t o de*$oltare anti/crestina a Torei- 0n decursul $eacurilor
Talmudul a de$enit %a$a*a legii', si/a a%arut ;n mod semni"icati$ atunci c@nd
Ierusalimul si Iudeea nu mai eEistau si eEista ;n scimb o religie care *icea ca +umne*eu
;i acce%ta %e toti oamenii- ,arcina "ariseilor ar %utea %area im%osibila, caci oamenii ;n
mod natural sunt gregari si dias%ora e$reiasca ;m%rastiata %rin lume ;n mod natural s/a
simtit atrasa de ceilalti oameni- +ar "ariseii au reusit, du%a cum arata doua eEem%le
ilustrati$e contem%oraneB unul este ca*ul baietasului din Jolonia, care a "ost ;n$atat sa
scui%e mecanic "ara sa se g@ndeasca %e un cruci"iE de la marginea drumului si sa re%ete
cu$intele blestemat "ii tu cu religia ta noua'B si altul este ca*ul s%italului %entru le%rosi
al "ratilor mora$i din Ierusalim care de secole ;ngri5ise le%rosii din Ierusalim a$@nd %e
"rontis%iciu "irma Gisiunea lui Iisus', dre%t care %rima miscare a gu$ernului sionist
c@nd a %reluat Ierusalimul a "ost sa distruga cu$@ntul Iisus' de %e "rontis%iciu- .sta
ilustrea*a direct dis%o*itiile Talmudului: intram de/acum ;n "a*a talmudica a sionismului-
Anul dintre "arisei ;nsa, care, %ornind din Ierusalim ;nainte de cadere, sa eEtermine
crestinii din +amasc, s/a con$ertit %e drum (," Jaul7, a s%us ca cu$@ntul lui +umne*eu a
trebuit sa/l au*iti $oi ;nt@i >iudeii?, dar cum ati "ost sur*i, ;l %ro%o$aduim acum
celorlalti'B "iind iudaismul cea mai salbatica religie tribala, reactia ;m%otri$a iudaismului
a "ost mai $ie ciar ;n interiorul tribului caruia/i a%artinea- )alatoria disci%olilor din
Iudeea s%re occident a dat nastere ci$ili*atiei $estice, care este "loarea ;n"lorita %e tul%ina
crestinismului- )ea mai mare reali*are a ei este legea ra%orturilor ecitabile dintre
oameni, legea ca un om nu %oate "i ucis ori %ersecutat "ara acu*a, %roces si condamnare
%ublica (lege amenintata cu dis%aritia ;n %racticile secolului 3D7- +ar umbra ;ntunecata
care a iesit din Ierusalim odata cu lumina crestinismului, talmudul, de asemeni s/a
;ndre%tat s%re $est si aici, ;n $est, are loc acum lu%ta dintre cele doua "orte de al carei
re*ultat de%inde su%ra$ietuirea ci$ili*atiei- +ar si masele semite ale arabilor au "ost
im%licate ;n aceasta lu%ta- #a 2DD de ani du%a Cristos, ;n cautarea unui +umne*eu unic al
tuturor oamenilor, s/a nascut religia musulmana a lui Gaomed, des%re care *ice +r-
Kastein ca era un beduin semi/anal"abet', care se considera urmas al %ro"etilor Goise si
Iisus, %ro"et al lui .la dumne*eul tuturor oamenilor, nu numai al unui trib din .sia
Gica- 4eligia musulmana nu dictea*a ura %entru alte religiiB dar )oranul recunoaste
%rinci%iul distrugator al Talmudului, des%re care *ice ca de c@te ori a%rind ei "ocul,
+umne*eu ;l $a stinge- 8i %romo$ea*a de*ordinea %e %am@ntB dar lui +umne*eu nu/i %lac
cei care "ac de*ordine'- 0n tim% ce Talmudul ;i ;n$ata %e ade%tii sai sa %ro"ere insultele
cele mai grosolane %entru religia crestina, %entru Iisus Cristos %e care Talmudul ;l
numeste bastard' si %entru Fecioara Garia, Islamul nu insulta alte religii- J@na ;n secolul
trecut ;nca le mai era %ermis istoricilor sa "aca com%aratii si comentarii des%re cre*ul
32
tribal al lui Ieo$a, dar ;n secolul nostru s/a %us %umnul ;n gura tuturor-
)restinismul si islamul s/au ras%@ndit cu%rin*@nd mase mari de oameni, ;n tim% ce
Talmudul ;si ;ngradea ade%tii ;n cercuri str@nse- 0n *ilele noastre secta talmudica a reusit
sa cree*e antagonism ;ntre crestinism si islamB si iata cum doua religii atotcu%rin*atoare
si bine$oitoare lu%ta ;ntre ele ca sa instaure*e un al treilea neam ales', o alta rasa
su%erioara', ca sta%@ni de scla$i %este omenirea ;nrobita-
)a%itolul 13: 0ngradirea legii
Fa*a a treia a sionului, cea talmudica, a durat 11 secole, de la 1D .+ %@na %rin 18DD,
inter$al ;n care e$reii s/au ras%@ndit %rin occident si ;ntele%tii ,ionului' si/au mutat din
loc ;n loc cartierul general de unde tin e$reimea sub5ugata si aliniata- 0n aceste 11 secole
inamicul care trebuie distrus con"orm legii' nu mai erau amalecitii sau edomitii sau
amoritii ci crestinismul- +in %unctul de $edere al Talmudului, aceste 11 secole au "ost la
"el ca si cei 2D de ani de robie' babiloniana: adica un eEil', o ca%ti$itate', o robie'
im%usa de Ieo$a asu%ra neamului ales' %entru ca n/au urmat legea ;ntocmai dar care se
$a termina cu distrugerea, ;nrobirea si masacrarea %o%oarelor %rintre care i/a %ede%sit
Ieo$a sa "ie eEilati si instaurarea neamului ales' ca sta%@nii acestor %o%oare scla$e care
au "aurit ci$ili*atia occidentala- An sionist literal ca +r- Kastein de eEem%lu nu are nici
un alt e$eniment de consemnat ;n decursul acestor secole dec@t cum a su"erit neamul
ales' %ersecutii': Ieo$a i/a ;m%rastiat sa traiasca %rintre alte %o%oareB acest "a%t ;n sine,
eEistenta acestor alte %o%oare, este %ersecutia' su"erita si %entru care %o%oarele care i/au
ga*duit trebuie %ede%site, masacrate, distruse- ,ingura reali*are a acestor 11 secole, *ice
+r- Kastein, este ca e$reii le/au %arcurs strict se%arati de toti ceilalti oameni, gratie
;ntele%tilor ,ionului si Talmudului- 0n acest rastim% %o%oarele crestinate aboleau scla$ia,
eliberau iobagii, reduceau %ri$ilegiile si inegalitatile si instituiau demnitatea omului
%rintr/un %roces de emanci%are care %rin 18DD ;nlaturase castele-
+e "a%t este o reali*are uimitoare neegalata de nimeni, cum au reusit ;ntele%tii ,ionului sa
tina ;n "r@u tim% de 11 secole ;ntr/o asa de stricta ser$itudine %o%ulatia de e$rei
;m%rastiati- ,ub ;ndrumarea talmudistilor e$reii au %artici%at la ;nce%ut la emanci%areB
dar ;n tim% ce atacau conce%tul de natiune la altii, ei ;si re*er$au dre%tul sa %ractice
%olitica unei rase su%erioare ;n modul cel mai arogant si brutalB %ractic@nd cea mai acerba
discriminare e$reii se %l@ngeau tot tim%ul de discriminarea celor care ;n realitate HA
discriminau ;m%otri$a lorS +u%a un secol si 5umatate de %olitica sionista %e "ata, se $ede
de ce: e$reii nu $or sa renunte la discriminare ;n sine, caci discriminarea este legea' lor:
dar ;ntele%tii ,ionului au $a*ut ca este mai usor sa %ui sta%@nire %e %o%oare si natiuni
daca le distrugi structura sociala si administrati$a, daca distrugi gu$ernul legitim al
acestor %o%oareB ;n o%era de distrugere a gu$ernului legitim, emanci%area' este o
lo*inca tem%orara utila si strigatul 5os discriminarea' la "el- .st"el au descis calea
re$olutiei %ermanente, care distrug@nd orice gu$ern legitim ;l ;nlocuieste cu "orta
re$olutionara care consta din disci%olii Talmudului, controlati de ;ntele%tii ,ionului- .sa
$a lua s"@rsit robia' e$reilor ;n occident- 8$enimentele din secolul nostru au de*$aluit
acest %lan talmudic la care au lucrat ;ntele%tii din anul 1D .+ ;ncoace- Gasele cred ca
emanci%area e s"@rsitul iobagieiB secta %uternica secreta a sionistilor stie ca e un mi5loc de
a duce masele ;ntr/o ser$itudine mai cruda si mai brutala- 8Eista un singur %ericolB sa nu
%rinda e$reii gustul emanci%arii si sa se emanci%e*e de Talmud si ast"el sa/i lase %e
36
;ntele%tii ,ionului "ara tru%ele care sa %reia %uterea du%a ce/au distrus gu$ernele
nationale- Jericolul acesta a "ost mare ;n "a*a a %atra, ;ntre 18DD si 1=DD, c@nd e$reii
a%roa%e ca s/au lasat asimilati de natiunile ga*de- An mare numar de e$rei s/au aratat
dis%usi sa traiasca ca toti ceilalti oameni- +e aceea +r- Kastein, istoricul sionist,
considera secolul 1= ca cel mai crunt secol din toata istoria e$reimii, caci e$reii erau c@t
%e/aci sa "aca %ace cu restul omenirii, dar, *ice el, din "ericire nu s/a ;nt@m%lat asa, caci,
*ice el, sla$a +omnului, ideologia sionista' a reusit sa/i ;m%iedice %e e$rei de la a
"raterni*a cu ceilalti oameni- .st"el a ;nce%ut "a*a a cincea, %rin 1=DD, c@nd e$reii, des%re
care noi credem ca au "ost ;n "ine emanci%ati', sunt strict segregati si tinuti de%arte de
restul omenirii ;n legea' TalmuduluiB e$reii care au ;ncercat sa sca%e si sa se lase
asimilati au "ost reca%tati %rin a%elul nationalismului %entru o tara ;nde%artata ;n care ei
nu locuiesc M statul Israel-
Folosind in"luenta %e care au c@stigat/o asu%ra gu$ernelor %rin emanci%are', secta
conducatoare a reali*at ;ntoarcerea' din nou ;n tara "agaduintei', restabilind legea' din
428 ;- Cr-, cu misiunea ei distrugatoare si so$in im%erialista- F "ebra so$ina a "ost
in5ectata ;n toti e$reii din lume si toate su"erintele $estului din acest secol au i*$or@t din
$ecea ambitie a ,ionului re;n$iata din "orma ei antica ca sa de$ina dogma %olitica a
occidentului- .cum, c@nd a a%arut aceasta carte, "a*a a cincea a durat de5a 22 de ani si
re*ultatele ei sunt cutremuratoare- #egea mo*aica' a "ost im%usa %este $iata %o%oarelor
occidentale si controlea*a $iata acelor %o%oare, care nu mai au $oie sa/si res%ecte legile
lor- Jolitica si o%eratiile militare a doua ra*boaie mondiale au "ost in$ersate ca sa
%romo$e*e ambitia ,ionului si $ietile si a$erile goimilor din $est au "ost 5ert"ite ca sa
su%orte sionismul- Jatru*eci de ani de %ermanenta $arsare de s@nge ;n Jalestina nu sunt
dec@t %reludiul masacrelor ce $or "i acolo, la %orunca ,ionului ca sa se ;m%lineasca
legea' care cere oceane de s@nge sa inunde .sia Gica-
0n aceasta ultima "a*a $ede +r- Kastein e%oca de aur' c@nd istoria si/a reluat cursul'
du%a ;ntreru%erea din tim%ul celor 11 secole de ci$ili*atie crestinaB sionismul, *ice el,
este %osesorul misiunii uni$ersale' si/si $a reca%ata su%rematia legitima instaurat ca
sta%@n absolut %este omenire, de care %o*itie a "ost ;n mod sama$olnic si criminal %ri$at
;n 1D .+-
,a eEaminam acum "a*a a treia a sionismului, c@nd scribii din academia iudaica din
Jamnia au ;nce%ut sa teasa mrea5a Talmudului de care nimeni nu %oate sca%a caci
%edea%sa este teribila %entru un e$reu care se de*ice de TalmudB cu aceasta mrea5a i/au
tinut tim% de 11 secole %e e$rei de%arte de restul omenirii si i/au instruit %entru misiunea
lor de a distruge ci$ili*atia crestina occidentala ;n *ilele noastre-
)a%itolul 14: Pu$ernul mobil
&ice +r- Kastein: un gru% de %ro"esori, eruditi si ;n$atatori s/au dus la Jamnia lu@nd %e
umerii lor destinul %o%orului lor de care au "ost res%onsabili de/a lungul secolelor6 .u
stabilit la Jamnia nucleul central al administrarii %o%orului e$reiesc6 8i ;n$atasera de5a
cum sa/si scimbe atitudinea din tim%ul ca%ti$itatii babiloniene6 ,i au urmat un curs
similar acum'- ,anedrinul a "ost restabilit la Jamnia sub alt nume si o academie de scribi
au ;nce%ut sa rescrie legea' ca sa se adrese*e noului dusman, crestinismul- 4escrierea
legii' mo*aice este o acti$itate %ermanenta, caci la noi e$enimente se ras%unde
%ermanent cu noi directi$e talmudice- ,co%ul Talmudului este de a "ace $iata e$reilor
31
com%let di"erita de cea a goimilor', *ice +r- Kastein- Frice lege $otata ma5oritar ;n
sanedrin era a%licataB o%o*itia era %asibila de eEcomunicarea din comunitate'- 0nainte
ca crestinismul sa de$ina religia o"iciala la 4oma, sanedrinul de la Jamnia a di"u*at ;n
secret %ermisiunea ca e$reii sa/si renege %e "ata cre*ul si sa %retinda ca ado%ta religiile
%ag@ne recunoscute o"icial, daca circumstantele o cer-
+u%a cam un secol centrul talmudic a "ost mutat de la Jamnia la Asa ;n Palileea-
Iudaismul s/a delimitat si a de$enit tot mai eEclusi$' *ice +r- Kastein- .cum a "ost
elaborat blestemul s%ecial al Talmudului ;m%otri$a e$reilor crestini- 0n 33D .+ ;m%aratul
)onstantin a de$enit crestin, a inter*is casatoriile ;ntre crestini si e$rei si a inter*is
e$reilor sa tina %e crestini scla$i- .st"el a%lica el talmudistilor %ro%ria lor lege'
talmudica- +ar ceea ce talmudistii "aceau altora ei au denuntat ca %ersecutie' c@nd li se
a%lica lor si ca sa sca%e de %ersecutie' si/au mutat centrul ;na%oi la Babilonia, unde au
regasit colonia iudaica care re"u*ase sa se ;ntoarca la Ierusalim cu 8 secole ;nainte-
Pu$ernul talmudic s/a stabilit la ,ura, cu academii talmudice la Jumbedita- .colo s/a
terminat scrierea Talmudului- An eEilar (%rint al ca%ti$itatii din casa lui +a$id7 domnea
la ,ura de "ormaB %resedintele academiei' (;n realitate marele %reot si %rim ministru7
a$ea %uterea nu numai %este e$reii din Babilonia ci %este toti e$reii6 din ;ntreaga lume,
care recunosteau academia din Babilonia ca centrul autoritatii iudaismului si se
considerau legati de legile ei'B ast"el eE%lica +r- Kastein cum e$reii de %retutindeni sunt
un stat ;n stat si nu recunosc legile statului ;n care locuiesc-
Hucleul legii' a ramas cel stabilit de 8*eciel, 8*ra si Heemia, dar Talmudul a ;nlocuit
Tora si %uterea era eEercitata de gaonimi, %resedintii academiilor de la ,ura si
Jumbedita, carora li se su%unea eEilarul si care au ;nlocuit sanedrinul- Frice %roblema
era re*ol$ata %rin deci*iile gaonatului babilonian, luate ;n numele lui Ieo$a- .ceste
deci*ii reglementau absolut "iecare gest, e$eniment, miscare a "iecarui e$reu indi"erent
c@t de de%arte de Babilonia traia, cu un des%otism se$er si absolut- Tim% de 6DD de ani
gu$ernul Talmudic a ramas ;n orient, la Jamnia, Asa si ,ura, unde %o%oarele ;n$ecinate
;i cunosteau caracterul si erau mai ca%abile sa se a%ere de acest salbatec si s@ngeros cre*
tribalB c@ta $reme %uteri militare straine mai mari nu le mutilau %uterea de su%ra$ietuire,
%o%oarele orientale ;n mi5locul carora se a"la acest cre* au %utut gasi un com%romis care
sa le %ermita sa su%ra$ietuiasca, ciar sa traiasca ;ntr/un "el de buna $ecinatate ;n $iata
*ilnica- +ar caracterul euro%eanului occidental (;n s%ecial al celor din nord7 este de a
s%une ade$arul, de a/si declara intentiile %e "ata, de a "olosi cu$intele %entru eE%rimarea
g@ndurilor "ara ascun*isuri si crestinismul a de*$oltat si mai mult aceste trasaturi nati$e-
Forta care a a%arut %rintre euro%eni odata cu Talmudul este eEact o%usa, orientala, subtila,
secreta, cons%iratorie, eE%erta ;n "olosirea cu$intelor %entru a ascunde ade$aratele
intentii- 0n aceasta consta marea %utere a Talmudului ;n con"runtarea cu occidentul-
Talmudul a a5uns ;n 8uro%a datorita islamului- .rabii i/au alungat %e romani din
JalestinaB %alestinienii care locuisera acolo cu $reo 3DDD de ani ;nainte de %atrunderea
triburilor ebraice ;n Jalestina si/au rec@stigat %ro%ria %atrie si/au sta%@nit/o tim% de =
secole, %@na ;n 1211, c@nd au in$adat/o turcii- Iata cum tratau cuceritorii islamici %e cei
;n$insi: cali"ul a ordonat tru%elor sale ;n anul 631 .+ sa nu comiteti tradare, necinste,
eEces sau mutilare, sa nu ucideti nici co%ii nici oameni batr@niB sa nu taiati %omi "ructi"eri
nici %almieri, sa nu ucideti oi sau $ite sau camile si sa nu molestati %e cei %e care/i $edeti
ca se roaga ;n camerele lor'- Iata ce %orunceste Ieo$a e$reilor ;n +euteronomul 3D:16:
In localitatile acestor %o%oare, %e care +umne*eul tau ti le da tie ;n sta%@nire, sa nu lasi
38
sa sca%e cu $iata absolut nimic ce are su"lare'-
+in Jalestina islamul s/a ;ntins ;n ."rica de Hord si a%oi ;n ,%ania, car@nd cu sine umbra
sionismului talmudic %e care e$reii a5unsi sub 5urisdictia islamului l/au adus ;n 8uro%a-
)ucerirea ,%aniei de catre .rabi a "ost sustinuta cu tru%e si cu bani' de catre e$rei, *ice
+r- Kastein, carora li se dadea a%oi sa administre*e orasele s%aniole cucerite- )entrul
talmudic s/a mutat ;n ,%ania, care, *ice +r- Kastein, ;n mod o%ortun a ;nlocuit Babilonia
care a ;ncetat sa "unctione*e ca centru al iudaismului- Tot ce s/a %utut reali*a ;n Babilonia
se reali*ase: se "aurisera lanturile cu care indi$idul se %utea ;ncatusa ca sa e$ite sa "ie
asimilat de mediul sau ;ncon5urator si anume se "aurise Talmudul'- .sa *ice +r- KasteinB
dar indi$idul de obicei nu se ;ncatusea*a de buna $oie- ,tat/;n/statul e$reimii a continuat
sa "ie diri5at din ,%ania, %rin gaonatul si academia stabilite la )ordo$a si uneori %rintr/un
eEilar de "orma-
)a babilonienii si %ersanii mai demult, maurii au %rote5at gu$ernul talmudic- ,%aniolii
autotoni ;nsa $edeau robia sub mauri din ce ;n ce mai mult ca o robie sub e$reiB maurii
au in$adat, dar e$reii gu$ernau- +u%a 8DD de ani, c@nd acest cin a luat s"@rsit %rin
recucerirea ,%aniei ;n 14=3, s%aniolii au eE%ul*at at@t mauri c@t si e$rei, care si/au mutat
centrul gu$ernului talmudic ;n Jolonia-
.m a5uns acum la un mare mister $eci de numai %atru secole: de ce tocmai ;n JoloniaO
J@na la acea data n/a eEistat nici o in"u*ie semni"icati$a de e$rei ;n Jolonia- 8$reii au
intrat ;n ,%ania adusi de maurii din ."rica de Hord si c@nd au "ost eE%ul*ati s/au mutat ;n
Italia, 8gi%t, Jalestina, insulele grecesti si Turcia- .%oi s/au mai ase*at si ;n Franta,
Permania, Flanda, .nglia- Hu eEista nici o indicatie ca e$reii eE%ul*ati din ,%ania s/au
dus ;n Jolonia si nici o indicatie ca e$rei din orice %arte a lumii ar "i intrat ;n Jolonia la
orice data anterioara- Totusi +r- Kastein *ice ca ;n 12DD centrul talmudic s/a stabilit ;n
Jolonia, unde, *ice el, a a%arut o %o%ulatie e$reiasca de milioane'- )um a%are o
%o%ulatie de milioane asa dintr/o dataO +r- Kastein, stiind bine dar ne"iind dis%us sa arate
cum, *ice ;n mod a%arent %rin imigratie din Franta, Permania, Boemia, mai degraba
dec@t ;n alt mod', "ara sa eE%lice ce alt mod ar mai "i %utut eEista si o lasa ;ncurcata ;ntr/
un "el ciudat %entru un istoric asa de %edant si amanuntit ca el- )eea ce nu $rea +r-
Kastein sa recunoasca este ca centrul talmudic a "ost mutat acolo unde eEista o %o%ulatie
"oarte mare care nu era cunoscuta lumii ca "iind e$rei %entru ca nu erau e$rei cu ade$arat-
Hu a$eau s@nge iudaic M cum nu mai a$ea a%roa%e nimeni la ora aceea nici macar %rintre
e$reii din ,%ania M si stramosii lor nu %usesera %iciorul ;n $ecii $ecilor $reodata %e
%am@ntul Iudeii sau %e nici un alt %am@nt dec@t cel tatarasc, caci acesti iudei care
res%ectau legea' din Jolonia sunt a*arii, un trib turco/mongol con$ertit la iudaism ;n
secolul 1 .+- 8ste singurul ca* de absorbtie masi$a a unui %o%or strain de catre
iudaici'B cei din Idumeea "usesera israeliti ade$arati, deci erau cel %utin ;nruditi cu
iudaicii- Hu %utem gici ce moti$e i/au ;ndemnat %e ;ntele%tii ,ionului sa e"ectue*e
aceasta con$ertire si absorbtie a a*arilor turco/mongoli ca iudaici'B dar "ara ea n/ar mai
eEista o %roblema e$reiasca si e$reii ar "i "ost de mult asimilati de restul oamenilor-
.%aritia a*arilor ca iudei' este de im%ortanta mortala %entru ci$ili*atia occidentala-
Goartea a $enit totdeauna din .sia ;n 8uro%a- +u%a ce gu$ernul talmudic s/a mutat ;n
Jolonia acesti asiatici mongoli au ;nce%ut sa %atrunda ;n occident sub "orma de e$rei',
e$rei din rasaritul 8uro%ei', caci nicicum nu %uteau %retinde ca $in din Jalestina- +in
acest moment dogma re;ntoarcerii ;n %atria %alestiniana', ;n tara "agaduintei, )anaan' a
;nce%ut sa "ie %ro%o$aduita ;n numele acestor mongoli care neam de neamul lor nu
3=
$a*usera Jalestina si )anaanul si acu*a de antisemitism' se "ace de catre unii care n/au
a$ut neam de neamul lor nici o %icatura de s@nge semit ;n $ine- ,i de acum ;ncolo
o"ensi$a ;m%otri$a crestinismului se duce cu alte metode asiatice-
+in nou s/a "ormat un stat/;n/stat ;n Jolonia, care ca si alte tari s/a aratat bine$oitoare si
%rimitoare, ceea ce ;nsa nici de data aceasta n/a ;mbl@n*it "uria urii talmudice %entru tara
ga*da- +r- Kastein arata cum o%era stat/;n/stat/ul talmudic ;n Jolonia ;ntre 12DD si 11DD-
8$reii' (a*arii7 a$eau constitutie %ro%rie si, *ice el, gu$ern autonom', care
administra un sistem autonom de "ier si o disci%lina religioasa de "ier, care a dus ;n mod
natural la "ormarea unei oligarii administrati$e si la de*$oltarea unui misticism de "orma
eEtrema' (ceea ce eE%lica cum au "ost creati re$olutionarii comunisti si sionisti ai
secolului nostru7- .cest gu$ern talmudic autonom se numea 9aalul si a$ea %uteri
de%line- Junea im%o*ite ;n getourile si comunitatile e$reiesti, %latind o suma "iEa
gu$ernului %olone* din ele- +ecreta legi care reglementau "iecare actiune si tran*actie
;ntre oameni si a$ea %uterea de a 5udeca si eEecuta- +e "orma nu a$ea $oie sa a%lice
%edea%sa cu moartea, dar %ro"esorul ,alo Baron arata: In Jolonia, unde tribunalul
e$reiesc nu are $oie sa a%lice %edea%sa cu moartea, se %rescria linsarea oamenilor ca o
metoda eEtra/legala %re$enti$a de catre autoritatile rabinice ca de eEem%lu ,olomon
#uria'- #a aceasta metoda eEtra/legala %re$enti$a' "ace alu*ie si +r- Kastein c@nd *ice
at@t de des disci%lina de "ier', disci%lina neiertatoare', disci%lina rigida %@na la a "i
mortala'- .st"el', *ice +r- Kastein, era constitutia statului e$reiesc ;n tara straina,
incon5urat de legi straine lui, cu o structura %arte aleasa de el ciar, %arte din a"ara 6 Isi
a$ea legea %ro%rie e$reiasca, clerul %ro%riu, scoli %ro%rii, institutii sociale %ro%rii, a$ea
re%re*entanti ;n gu$ernul Jolone*6 a$ea toate elementele unui stat'- 4eali*are la care,
continua el, a contribuit ;n mare masura gu$ernul %olone*'- .sa su"ereau' e$reii
%ersecutii' ;n Jolonia-
.%oi ;n 1113 Jolonia a "ost s"@siata si stat/;n/stat/ul e$reiesc s/a tre*it di$i*at de "rontiere
nationale, cea mai mare %arte a5ung@nd sa "ie ;n 4usia- Jentru %rima data ;n 32DD de ani
de istorie, acum 3DD de ani centrul gu$ernului e$reiesc a dis%arut "ara urmaB s/a dat la
"und- J@na acum a "ost $i*ibil, merg@nd ;na%oi ;n istorie, ;n Jolonia, ,%ania, Babilonia,
Palileea, Iudeea, Babilon si Iuda- +r- Kastein *ice: n/a mai "ost centru', dar ade$arul ;i
sca%a mai ;ncolo, unde anunta trium"ator ca ;n secolul 1= a luat "iinta internationala
e$reiasca'-
Goti$ul %entru care centrul talmudic s/a ascuns $ederii este clar: du%a 1113 au ;nce%ut
cons%iratiile si re$olutiile comuniste si sioniste care au dominat ultimele doua secole, iar
centrul talmudic este un centru cons%irati$, care nu %oate lucra dec@t %e ascuns- .cest
lucru a de$enit clar c@nd ;n 1=11 re$olutia comunista a instaurat ;n 4usia un gu$ern
a%roa%e %ur e$reiesc- 0n occident nu e $oie sa se %omeneasca acest ade$ar, asa de mare
este %uterea Talmudului aici- +aca centrul talmudic ar "i ramas la su%ra"ata masele ar "i
%utut $edea clar ca gu$ernul talmudic al e$reilor care striga emanci%are' organi*a ;n
acelasi tim% o re$olutie care aniila emanci%area si instaura robia- +r- Kastein *ice:
4usii se ;ntrebau de ce oare e$reii nu se amestecau cu restul %o%ulatiei, si/au a5uns la
conclu*ia ca 9aalurile lor secrete detin re*er$e im%ortante si ca eEista un 9aal
mondial'- .%oi +r- Kastein con"irma banuiala rusilor %rin alu*ia lui la gu$ernul
international e$reiesc din secolul 1=- .utorul cartii de "ata crede ca asta*i gu$ernul
talmudic international nu este ase*at ;n nici o tara anume si ca, desi centrul %uterii este ;n
mod e$ident ;n ,tatele Anite, 9aalul are "orma unui directorat ai caror directori sunt
3D
distribuiti ;n di$erse tari dar care lucrea*a coordonat la unison %este ca%etele gu$ernelor
nationale- 4usii, care erau mai bine in"ormati dec@t oricine altcine$a la $remea dis%aritiei
centrului talmudic, stiau ade$arul-
Hu mai este un mister %entru cei care cauta ade$arul cum a obtinut acest directorat
talmudic %uterea de%lina asu%ra gu$ernelor tarilor occidentaleB eEista destule documente
si in"ormatia este %ublica- +ar este un mister cum de at@tea secole e$reii au continuat sa
ram@na sub5ugati si ;nregimentati- )um a %utut o secta sa tina o %o%ulatie ;m%rastiata %rin
tot globul ;n lanturile unui tribalism %rimiti$ tim% de 32 de secoleO In ca%itolele ce
urmea*a se de*$aluie metodele "olosite ;ntre anii 1D si 11DD .+B dar aceste metode sunt
asa de straine g@ndirii occidentale ;nc@t numai cine a trait ;n comunitati e$reiesti
rasaritene ;nainte de 1=4D sau ;ntr/o tara comunista %rice%e cum o%erea*a teroarea si
"rica-
)a%itolul 12: Talmudul si getoul
Garea "orta care a tinut masa aliniata si gata la %orunca a "ost Talmudul- 8nciclo%edia
Iudaica *ice: Talmudul a "ost considerat autoritatea a%roa%e su%rema de catre
ma5oritatea e$reilor6- )iar si <eciul Testament $enea abia du%a Talmud'- Talmudul
*ice ca %orunca ;ntele%tilor ,ionului' este deasu%ra %oruncilor din ,cri%turi (Talmud,
tratatul Beracot, i-47- ,crierea Talmudului a "ost ;nce%uta la Jamnia de catre rabinul
Iuda cel ,"@nt, numit si Jrintul- Toate legile adaugite la Tora ca "ac@nd %arte din
traditia orala a Torei' au intrat ;n GisnaB a%oi s/au consemnat de*baterile rabinice ;n
Pemara, care a "ost %rodusa de doua comunitati: cea din Ierusalim din secolul 2 si cea din
Babilon din secolul 1B de aceea sunt doua $ersiuni ale Talmudului, cel %alestinian si cel
babilonian- )um Talmudul a "ost scris ;n e%oca crestina, %rinci%alul inamic %e care
%orunceste Talmudul e$reilor sa/l distruga este crestinismul- .ceasta %orunca *ic scribii
Talmudului ca a %rimit/o Goise %e muntele ,inai de la Ieo$a- )@nd )onciliul din Trent
;n secolul 16 a decretat ca <eciul Testament trebuie res%ectat si $enerat de crestini ca
a$@nd aceeasi autoritate ca si cu$intele lui Cristos, nu este %rea clar de ce n/a decretat ca
si Talmudul anti/crestin trebuie $enerat si res%ectat de crestini, "iind Talmudul de aceeasi
ins%iratie ca si <eciul Testament (Tora7- Fata de imensele $olume ale Talmudului, Houl
Testament al lui Cristos e o carticica subtire, des%re ale carei ;n$ataturi Talmudul *ice:
Jrece%tele de dre%tate, ecitate, mila "ata de $ecini nu se a%lica "ata de crestini si ar "i o
crima daca cine$a le/ar a%lica si lor6 Talmudul inter*ice ;n mod eE%res ca sa "ie sal$at
un ne/e$reu de la moarte6 sau sa/i "ie restituite bunuri "urate unui ne/e$reu, sau sa i se
arate mila unui ne/e$reu' (eE%licatie data de eruditul ebraic J-#-B-+rac care a "ost
educat la scoala Talmudului si a%oi s/a con$ertit la crestinism7- Jrece%tele Talmudului nu
sunt di"erite de legea din +euteronomul scrisa cu o mie de ani ;nainte de Talmud, ci sunt
doar ;ndre%tate ;m%otri$a unui nou gru% de oameni, crestinii-
+eci*ia )onciliului din Trent de a im%une <eciul Testament asu%ra crestinismului %oate
sa "ie o lo$itura mortala data crestinismului-
Talmudul a "ost necesar ca sa mentina coe*iunea secreta a %o%orului ales' ;n mi5locul
natiunilor crestine care/l %rimisera si de care ar "i %utut "i asimilat daca nu l/ar "i o%rit
Talmudul- 8nciclo%ediile %ublice editate ;n %re*ent de edituri total controlate de sionism
%er$ertesc ade$arul si mint des%re Talmud, care a adaugat la ;n$ataturile cunoscute ale
Torei doar un $irulent atac ;m%otri$a crestinismului, atac ;ndre%tat ;n Tora ;m%otri$a
31
celor care nu erau din tribul lui Iuda- 8nciclo%edia Iudaica arata ca ;n Gisdras
(%redicile din sinagogi7 si ;n Toledot Jesua ($iata lui Iisus Cristos7 din Talmud care au
"ost scrise ;n 8$ul Gediu se %onegreste %ersoana lui Iisus "ac@ndu/l bastard, ca %ractica
magia si ca a murit de/o moarte rusinoasa'- Iisus este descris ca cel "ara nume',
mincinosul', im%ostorul', bastardul', nebunul', $ra5itorul', idolatrul', c@inele',
co%ilul %o"tei carnale', "iul nelegitim al Gariei si/al unui soldat roman numit JanteraB
Garia, *ice Toledot Jesua, era sotia unui "ri*er care l/a dus %e Iisus ;n 8gi%t unde a
;n$atat magiaB iar bastar*ii *ice +euteronomul 33:3 ca sunt eEclusi din congregatia lui
+umne*eu- .ceste scrieri sunt "olosite ca manuale ;n scolile ebraice de a*i- )on"orm
acestei biogra"ii talmudice Iisus Cristos n/a "ost cruci"icat de romani ci %us de sanedrin
tim% de 4D de *ile la st@l%ul in"amiei, a%oi batut cu %ietre si s%@n*urat de Jasso$er- +u%a
moarte *ace ;n iad unde, *ice aceasta carte a Talmudului, "ierbe ;n noroi- (#aible
re%roduce teEtele ebraice originale ;n cartea sa Jesus )ristus im Talmud- 8l adauga ca
ade%tii Talmudului cad ;ntr/o "urie nebuna "ata de crestini dar si/o ascund7-
0n sec- 11 s/au eE%urgat %asa5ele descrise mai sus din Talmud %entru a/i ascunde
caracterul, caci Talmudul ;nce%use sa "ie mai larg cunoscut si ciar denuntat de unii e$rei-
.ceste %asa5e au "ost ;nlocuite la %orunca ;ntele%tilor ,ionului %rintr/un cerc, la $ederea
caruia %rece%torul %ro%o$aduia a%oi ele$ilor %asa5ele anti/crestine oral, "ara documente,
ca sa nu se %oata do$edi (decretul ,inodului Iudaic din Jolonia din 1631, citat de +rac
;n ebraica si ;n traducere7- .cum c@nd gu$ernele asa/*ise crestine ale tuturor tarilor au
inter*is %ublicului sa "aca remarci cu %ri$ire la ura anti/crestina din Talmud, %asa5ele
eE%urgate ;n 1631 au "ost reintegrate ;n editiile ebraice ale Talmudului- .ceste %asa5e
clari"ica ideile din ToraB ast"el, Talmudul eE%lica cine sunt goimii' de care $orbeste
+euteronomul 33:31, trimit@nd la 8*eciel 33:3D, care eE%lica ca ei sunt din r@ndul
dobitoacelor si co%iii lor sunt %ui de animale- #egea Talmudului inter*ice sa restitui
%osesiunile ne/e$reilor, recomanda sa se arda carti (o in$entie talmudica7, recomanda
$@natoarea de $ra5itoare si %rescrie rugaciunea *ilnica: Binecu$@ntat "ii6 %entru ca nu
m/ai "acut sa ma nasc goim'- 4abinul #e$i arata ca sa ierti "ara ra*bunare (#e$iticus
1=:187 nu se a%lica la goimi- 8$reii n/au $oie sa $@nda goimilor %ro%rietati ;n$ecinate lor-
Poimii nu sunt considerati martori ;n %rocese caci ei n/au cu$@nt- 8$reii n/au $oie sa
de%una marturie ;m%otri$a altor e$rei ;n tribunalele goimilor- .dulterul cu ne/e$reice nu
e adulter caci goimii n/au sotii legitime'- Poimii n/au $iata de a%oi- Jorunca din Tora
sa iubesti %e +umne*eu' de$ine ;n Talmud sa studie*i ,cri%tura si Gisna si sa te
asocie*i cu cei alesi'- .dica nu cu goimi- Tim% de secole asta a "ost educatia e$reilor- F
anecdota arata re*ultatul: ;ntr/o noa%te de iarna ;n 1=23 un locatar l/a %rimit ;n casa %e
rabin, ;ngetat bocna de "rig, care c@nd s/a mai ;ncal*it a %o$estit cum un goim i/a o"erit
o %erece de m@nusi dar a "ost re"u*at ca sa nu cum$a sa i se %ermita unui goim sa "aca o
"a%ta %lacuta +omnului-
)um au reactionat e$reii la TalmudO 8nciclo%edia Iudaica arata ca Talmudul a "acut din
Tora un cod %enal'B dar Tora este un cod %enalB 8nciclo%edia $rea sa s%una ca
Talmudul a%lica codul %enal- .st"el rabinii incita la linsare si otarasc "iecare cli%a a
$ietii e$reului ;n cele mai mici amanunte ;n toate %ri$intele: m@ncare, casatorie, di$ort,
dre%turi asu%ra %ro%rietatii, $@n*ari/cum%arari, aine, toaleta- #iteratura rabinica a
crescut ast"el gigantic cu nes"@rsite de*bateri nu des%re ce e bine' ci des%re ce *ice
legea'- )e *ice legea des%re uciderea %uricilor de sabatO +u%a un rabin legea *ice' ca/l
%oti str@nge usor' %e %urice, du%a altul, ca/i %oti taia %icioarele- +ar un %aduce, *ice
33
legea', %oate "i omor@t de sabat- )e *ice legea' des%re c@te "ire albe %oate a$ea o $aca
rosieO +es%re ce trebuie sa/si %una marele %reot ;nt@i, camasa sau cilotulO Ande trebuie
lo$ita ;nt@i $ictima sacri"icataO )um sa "ie ucisi a%ostatiiO Trebuie strangulati, *ic
;ntele%tii ,ionului, cu ;ncetul ca sa/si descida gura si %lumb to%it trebuie sa li se toarne
%e g@t- An rabin %ios %rescrie sa li se tina limba $ictimelor cu clestele ca sa se e$ite
su"ocarea ;nainte ca %lumbul to%it sa le "i ars si su"letul odata cu tru%ul (cu$@ntul %ios'
nu e "olosit ironic ci se re"era la *elul rabinului ;n desco%erirea ade$arului legii'7- +r-
Kastein, eruditul sionist, *ice ca Talmudul a ;mbracat inima e$reului cu o s%iritualitate
rece ca geata, dar tare ca otelul' si ca ei nu %ot inter%reta istoria si uni$ersul dec@t din
%unctul de $edere care/i %lasea*a %e ei ;n centru'- .st"el, globul %luteste ;n s%atiu numai
%entru a/i ;ntrona %e e$rei %e un munte de aur ;ncon5urat de ne/e$reii morti-
)unostintele autorului des%re Talmud %ro$in din 8nciclo%edia Iudaica, din traducerile
germane ale Talmudului din Ierusalim (&Tric 188D7 si ale celui babilonian (#ei%*ig
188=7 si din cartile autorilor crescuti la scoala Talmudului care s/au disociat de el ulterior:
#aible, +rac, Praet*, ,trac9-
+es%re Tora se %retindea ca Ieo$a i/a dictat/o lui GoiseB Talmudul se a"irma ca e o%era
scribilor si rabinilor, a ;ntele%tilor', ast"el ca cu$@ntul ;ntele%tilor' de$ine cu$@ntul lui
+umne*eu- 0n 18=8 la al doilea )ongres Gondial ,ionist de la Basel, +r- Gandelstamm
din Kie$ arata ca e$reii re"u*a cu otar@re sa se asimile*e cu celelalte nationalitati si se
mentin "ermi ;n s%eranta lor istorica de a obtine sta%@nirea asu%ra ;ntregii lumi'-
Instrumentul %rinci%al care a "acilitat aceasta reali*are a "ost getoul-
0n *ilele noastre de*in"ormarea a "acut masele sa creada ca getoul a "ost un "el de lagar
de concentrare ;n care goimii care %ersecuta ;i tineau %e e$rei si absolut "iecare e$eniment
a "ost distorsionat ca sa se %roduca ilu*ia %ersecutiei e$reilor'- +ar ;n %ersecutiile care
au a$ut loc ;n secolul nostru e$reii au su"erit ;n %ro%ortia ;n care erau re%re*entati
numeric ;n %o%ulatie, ast"el ca %rocenta5ul de e$rei care au su"erit este "oarte mic "ata de
%rocenta5ul de ne/e$rei care au "ost %ersecutatiB ;n ma5oritatea ca*urilor %ersecutorii erau
e$reii, de eE- ;n Aniunea ,o$ietica-
Petoul este creatia conducatorilor e$reimii- Jrimul getou a a%arut ;n Babilon, si/al
doilea la Ierusalim sub Heemia, unde soldatii %ersani i/au construit lui Heemia *iduri si
i/au alungat %e toti ne/iudaicii din cetate- +e aici modelul getoului euro%ean, unde
locatarul era com%let controlat, ;ncon5urat si constr@ns sub o teroare %er%etua- Petourile
au "ost construite la cererea talmudistilor- +e*in"ormarea %retinde ca crestinii %ersecutau
e$reii si/i obligau sa traiasca ;n gettouB ade$arul e ca rabinii cereau e$reilor sa traiasca
;n getou- Tot asa se %er%etuea*a ;n %re*ent minciuna des%re antisemitismul' tuturor
celor care $or sa a"le ade$arul- 8$reii au trait ;n getou ;n .leEandria antica, ;n )ordoba
si ;n )airo ;n 8$ul Gediu, la insistentele rabinilor- 0n 1D84 e$reii din ,%e!er au "acut
%etitie %rintului sa le dea $oie sa/si construiasca un getouB ;n 1413, acelasi lucru l/au
%etitionat ;n Jortugalia- )onstruirea getourilor la <erona si Gantua au "ost sarbatori
e$reiesti celebrate de JurimB c@nd ;n 4usia tarista le de*integrau getoul, e$reii se
%l@ngeau de %ersecutie- Petoul a "ost des"iintat la 4oma de Gussolini ;n anii 3D si %resa
e$reisca s/a %l@ns teribil de acea %ersecutie' "ascista- )ine le des"iintea*a getoul este
un "ascist care/i %ersecuta M dar totusi eEistenta getoului este do$ada %ersecutiilor %e
care le/au su"erit e$reii din %artea crestinilor'- 8nciclo%edia Iudaica din 1=D3 *ice ca nu
mai eEista a*i nici un ade$arat getou nicaieri ;n lume'- 4olul getoului a "ost %reluat de
sionism, un getou s%iritual ;n care e$reii sunt constr@nsi si su%usi aceluiasi control total
33
al mai/marilor, ;ntele%tilor' lor- &ice rabinul 8lmer BergerB Gulti $or sa "ie e$reii mai
str@ns controlati si constr@nsi de catre e$rei si se %l@ng ca s/a slabit controlul care se
e"ectua asa de usor si absolut ;n getou'- ,ionismul, cu cemarea so$ina la recucerirea
im%eriului %romis lui Goise' ;n Frientul Gi5lociu, nu este dec@t ;ntru%area
;nregimentarii e$reilor ;ntr/un nou getou international- Pu$ernele si masele sunt duse de
nas de sionisti si cei care se re$olta, dintre e$rei ciar, sunt redusi la tacere- ,ionistii duc
mai de%arte legea' le$itilor cu adaugirile "ariseilor si talmudistilor- .u eEistat si
;ncercari de/ale e$reilor de/a sca%a din getoul "i*ic si s%iritual: ast"el *ice 8nciclo%edia
Iudaica din 1=16 ca legea dre%tatii si ade$arului trebuie sa domneasca asu%ra tuturor
oamenilor- "ara deosebire de rasa si cre*'- .sta a "ost ;n 1=16B de atunci ;ncoace $ictoria
sionismului a ;ntors legea' la cea le$itica ($e*i ca%- 3/47- ,cimbarea a a$ut loc ;n 1=11-
)a%itolul 16: +orul de Gesia
8$reii din getou erau su%usi %rin teroare, in"ormatori, denuntatori, blesteme si
eEcomunicari si %rin %edea%sa cu moarteaB de la ei au co%iat regimurile comuniste-
)aut@nd sca%are unii e$rei s/au re$oltat si au "ugit din getouB altii si/au %us nade5dea ;n
mesia'- 0n getou e$reii nu a$eau $oie sa "aca nimic altce$a dec@t sa str@nga bani de la
goimi %rin camatarie si comert (+r- Kastein *ice: nu a$eau dec@t eEact at@ta libertate c@t
sa aiba acti$itati economice cu cei din 5urul lor'7- An e$reu con$ertit la crestinism si a%oi
din nou la Talmud, Ariel da )osta din Jortugalia, s/a re$oltat din nou ;m%otri$a
Talmudului si l/a atacat ;ntr/o carte adresata e$reilor din <enetia %ublicata ;n 1616 la
Camburg- 8l ;i ataca %e "ariseii' care, *ice el, au creat Talmudul- 4abinul #eo Godena
din <enetia imediat l/a blestemat si eEcomunicat, dar du%a moartea lui s/au gasit scrieri
din care se $edea ca si rabinul era de %arerea lui da )osta dar ;i era teama si/a urlat cu
lu%ii M eEact ca multi ;n regimurile comuniste si neo/ (%ost/7 comuniste actuale, care de
teama ;i %ersecuta %e cei ale caror $ederi le ;m%artasesc- +a )osta a continuat sa atace
Talmudul ;n 1634 cu alta scriereB rabinii din .msterdam (unde locuia acum7 l/au denuntat
autoritatilor goimilor, %e moti$ ca ataca <eciul Testament si cartea lui a "ost arsa de
autoritatile crestine' ale goimilor, care au ;m%linit legea Talmudului ;m%otri$a acestui
e$reu- .ceasta aser$ire a autoritatilor ne/e$reiesti "ata de dictatele sioniste ale sectei
conducatoare rea%are ;n istorie de la Babilonul antic %@na si mai ales, ;n *ilele noastre- +a
)osta a "ost %ersecutat %@na n/a mai %utut ;ndura si s/a sinucis ;n 164D-
)itind istoria controlului talmudic autorul este cu%rins de s%aima- Blestemul' rabinilor
;nsemna sentinta de moarte- 8nciclo%edia Iudaica arata ca multi cred ;n %uterea "i*ica
e"ecti$a a blestemului6 ciar nemeritat6 uneori ;ntele%tii blestema nu din gura ci din
oci- +u%a blestemul din oci (%ri$ire m@nioasa atintita7 e"ectul imediat este ruina sau
moartea'- +e aici deociatul', care este o %edea%sa sub Talmud si a*i: $e*i %rocesul lui
.lger Ciss, ai carui a$ocati au a%licat/o lui Litta9er )ambers si l/au ;m%ins la
sinucidere (a sca%at cu $iata %rintr/o sansa7- Goses Gaimonides a scris la )ordoba ;n
1132 ca nu trebuie sa ;nseli %e nimeni6 Iudeii si ne/iudeii trebuie tratati la "el6 +aca
unii cred ca e bine sa/i ;nseli %e ne/e$rei se ;nseala'- Talmudistii l/au denuntat inci*itiei
ca un eretic al e$reilor' si cartile lui au "ost arse la Jaris si la Gont%ellierB %e morm@ntul
lui scrie e$reu eEcomunicat'- ,i inci*itia era sub ordinele sectei dominante talmudiste,
ca si alte gu$erne- +e*in"ormarea "ace masele sa creada ca inci*itia a %ersecutat e$reii-
+r- Kastein *ice: a %ersecutat eretici si oameni de alta credinta' si a%oi mai ;ncolo *ice
34
adica mai ales e$rei'- .sa s/a nascut legenda ca inci*itia a %ersecutat e$reii, la "el ca
legenda ca Citler ;n secolul nostru a %ersecutat e$reii, c@nd el si/a %ersecutat toti
ad$ersarii %olitici: ;nt@i s/a *is si/a %ersecutat ad$ersarii %olitici'B a%oi si/a %ersecutat
ad$ersarii %olitici, unii "iind e$rei'B a%oi si/a %ersecutat ad$ersarii %olitici si e$reii'B
acum se *ice Citler a %ersecutat numai e$reii'- Inci*itia uneori ardea Talmudul (;n loc
sa/l %ublice, cum ar "i trebuit sa "aca7, alteori ardea scrierile anti/talmudice la cererea
talmudistilor- 0n 134D Talmudul a "ost criticat de un e$reu con$ertit, Hicolas +onin, la
Jaris si nu s/a "acut nimicB ;n 1333 cartea anti/talmudica a lui Gaimonides a "ost arsa
%ublic- .lt critic al Talmudului, Baruc ,%ino*a, a "ost blestemat si alungat de rabinii din
.msterdamB $iata lui a "ost ;n %ericol', *ice o enciclo%edieB a murit ruinat la 44 de ani
nu se stie cum- +oua sute de ani mai t@r*iu Goses Gendelson a *is ca e$reii %ot ram@ne
e$rei din %unct de $edere religios si daca traiesc ca buni $ecini cu ceilalti si a tradus
Tora ;n nemteste %entru co%iii lui, el "iind crescut ;n studiul Talmudului- 4abinii au
inter*is traducerea lui si/au ars/o %ublic la Berlin- +e c@te ori unii dintre e$rei s/au ridicat
;m%otri$a tiraniei talmudice au "ost ;n"r@nti, %entru ca autoritatile goimilor au colaborat
cu talmudistii si sionistii "anatici si %entru ca masele de e$rei sunt ca toate celelalte mase,
se uita doar ;n "ar"urie si sunt conduse ca turmele- .sa a "ost la re$olutia "rance*a, la cea
rosie ;n 4usia, la cea socialista sub Citler- 0n 1=33 Bernard Bro:n credea ca e$reii nu mai
sunt strict dominati de sionistiB ;n 1=46 rabinul 8lmer Berrger la "elB am@ndoi s/au
bucurat %rea de$reme-
4e$olta mocnita ;m%otri$a strictetii Talmudului era uneori neutrali*ata c@nd conducerea
simtea tensiune %rea mare- 0n anii =DD era $oie sa se de*bata dogma (*ice +r- Kastein7- 0n
realitate se %ermitea nu de*baterea dogmei, ci doar niste eEercitii de dialectica unde
studentii do$edeau ca doua a"irmatii contrare erau ambele ade$arate du%a lege'- .ceasta
%ractica seculara ;i uimeste %e goimi, care $ad cum sionistii ;i %ot ataca cu "urie %e altii
%entru ceea ce "ac ei ;nsisi *ic@nd ca "ac bine- .st"el e dre%t sa inter*ici casatoria e$reilor
cu ne/e$rei, dar e %ersecutie' sa inter*ici casatoria ne/e$reilor cu e$reiB e dre%t sa
masacre*i ci$ili arabi, dar e %ersecutie' c@nd arabii ;ncearca sa se a%ere ;m%otri$a celor
care/i masacrea*a- .ceste de*bateri dialectice dadeau e$reilor ilu*ia ca %artici%a la
%ro%ria lor gu$ernare, asa cum masele ;si ;nci%uie ca/si aleg %resedintii atunci c@nd
$otea*a unicul candidat ;ntr/un stat totalitar, sau %e unul dintre cei doi candidati identici
;n ,tatele Anite- .lteori re$olta lua "orma $enirii unui mesia- .sa au a%arut ca mesia .bu
Isa din Is%aan ;n sec- 1, &onarias din ,iria ;n sec- 8, ,aad!a ben Jose% in sec- 1D,
,abbatai &e$i ;n 1662, care a "ost urmat de comunitatea din ,mirna- ,abbatai &e$i a "acut
gresala sa declare ca anul 1666 este anul ;ntoarcerii ;n tara "agaduintei' si ;n 1666 a
sca%at doar de$enind musulman sub %rotectia sultanului din )onstantino%ol, unde si/a
s"@rsit *ilele ;n con"ort ca orice bun sionist din He: Ior9- An mic numar din urmasii
celor ce/au cre*ut ;n el mai traiesc si a*i si/l astea%ta sa se re;ntoarca sa/i conduca- .*i
sionismul ras%unde as%iratiilor mesianice ale celor care, alesi' de Ieo$a, se %regatesc
de secole %entru misiunea' lor-
)a%itolul 11: Gisiunea de distrugere
.utorul a studiat tim% de ani de *ile sute de $olume si a gasit ca cea mai buna de"initie
este data de eruditul ebraic +r- Gaurice ,amuel care *ice: Hoi e$reii, noi distrugatorii,
$om "i totdeauna cei care distrug6 nimic %e lume nu %ot goimii sa "aca care sa ne
32
satis"aca cerintele si $rerile'- #e %rima $edere %are o a"irmatie ne$ro%ataB ;n realitate este
un ca* de sinceritate dureroasa- An e$reu nascut ca atare nu se %oate sustrage legii'
ram@n@nd un bun e$reu- +e aceea e$reii au "ost "ortati sa "ie distrugatori si actiunea lor
distrugatoare culminea*a ;n *ilele noastre- .ceasta nu este %arerea autorului ci %arerea
rabinilor si talmudistilor %e care i/a citit si studiat: distrugerea celorlalti este conditia
im%usa de Ieo$a eEistentei %o%orului ales' care tinde s%re un "inal unde toate %o%oarele
$or "i distruse si sub5ugate- )u$@ntul este ;nsa ;n mod eE%res distrugere' si nu
sub5ugare' sau ;n"r@ngere' sau altce$aB $e*i <eciul Testament, Iesirea, +euteronomul,
Humerii, unde Ieo$a "oloseste cel mai "rec$ent eEact acest cu$@nt ;n %oruncile lui-
Aneori %o%orul ales' trebuie sa distruga neamurile celelalte la %orunca lui Ieo$aB
alteori Ieo$a ;l ras%lateste distrug@nd celelalte neamuri din calea %o%orului ales-
+istrugerea trebuie sa "ie totala si mila e o crima, %ede%sita de Ieo$a, care l/a detronat
%e ,aul "iindca n/a distrus total si l/a ;nlocuit cu +a$id M stramosul $iitorului Gesia- )@te
$reme la altii distrugerea este un incident al cuceririi, la %o%orul ales' distrugerea este
sco%ul ;n sine- +es%re asta $orbeste +r- Gaurice ,amuel- .ceasta cemare sa "ie
distrugatori a adus multe su"erinte %o%oarelor care au acce%tat sa "ie dominate de interese
talmudiste/sioniste si nu le/a adus "ericire ade$arata tuturor e$reilor, %urtatorii acestei
triste misiuni-
)@nd au scris legendele din Iesirea, scribii Torei au introdus moti$ul unei "orme %rin care
se distrug natiunile ga*da: ;n ra*boi ei se $or alia cu dusmanii nostri' (1:1D7- Jo$estea
cu scla$ia egi%teana unde a%are acest moti$ e doar o %o$este, dar ;n istoria Babilonului
"a%tul ca e$reii din Babilon s/au aliat cu in$a*ia %ersana inamica si au "acilitat distrugerea
Babilonului este "a%t istoric (5usti"icat ;n legenda din <eciul Testament, ;m%odobita cu
un rege babilonian ineEistent, ca %ede%sirea babilonienilor de catre Ieo$a %entru ca au
"ost instrumentul lui ;n %ede%sirea iudaicilor neascultatori7- .%oi misiunea de distrugere
s/a eEercitat asu%ra regelui %ersan, eliberatorul iudaicilor- .cesta, numit ;n legenda
8sterei .as$erus', are un s"etnic, .man, care/i atrage atentia ca e$reii care locuiesc
%rintre %ersi nu recunosc legile regatului ci se tin se%arati si au legi %ro%rii, %ericlit@nd
securitatea regatuluiB regele imaginar .as$erus %orunceste o distrugere' a tuturor
e$reilor din regat de ti%ul celor %oruncite de Ieo$a (caci scribii nu stiau sa scrie ;n alt
stil7, dar regina legendara 8stera l/a ;n$atat %e rege ce sa "aca si acesta l/a s%@n*urat %e
.man ;m%reuna cu toti "iii lui si i/a dat m@na libera unciului 8sterei sa masacre*e %e
ceilalti locuitori ne/e$rei- 8$reii au masacrat, *ice scri%tura, 12-DDD de $ictime si de
atunci ;ncoace sarbatoresc cu mare bucurie ;n "iecare an ani$ersarea acestui masacru
(8stera =:16/117- .as$erus, 8stera, unciul ei Gardoeu, .man, sunt cu totii imaginari,
desi unii comentatori sionisti ;ncearca sa/l identi"ice %e .as$erus cu UerEes, tatal lui
.rtaEerEes, care a trimis armata %ersana sa/l instaure*e %e Heemia ;n Ierusalim du%a ce
si/a $a*ut 12-DDD de %ersi masacrati de e$rei- +ar desi este %ura in$entie, ceea ce e
uimitor ;n %o$estea lui .as$erus este ca "a%ta lui .as$erus, de a/si da %rada %ro%rii
su%usi %entru a "i masacrati si distrusi de "orte inamice talmudiste, se re%eta a*i *ilnic si
este %olitica de ca%etenie a gu$ernelor acum c@nd legea' Talmudului a de$enit lege
%entru toti- )aci mare s%aima a$eau de e$rei', *ice 8stera 8:11-
Belsatar si +aniil, .as$erus si Gardoeu sunt %ersona5e "icti$e, dar "ictiunile si
in$entiile care descriu distrugeri s@ngeroase de $ictime ne$ino$ate au de$enit realitate ;n
*ilele noastre c@nd du%a masacrul tarului, a sotiei si/a co%iilor lui, unul dintre calai a scris
$ersul din +aniil %e %erete cu s@ngele $ictimelor si c@nd s%@n*urarea "unctionarilor
36
germani s/a "acut du%a cum scrie ;n 8stera 1:6,1DB =:13/14-
4e%etam ;nca odata ca descriind "a%tele e$reilor' "olosim acest termen numai %entru
gru%ul agresi$, %lin de ura si distrugator si ca ;n e$reime a eEistat ;ntotdeauna si un curent
care s/a ;m%otri$it acestor ticalosii iudaiceB ast"el, ;n tim% ce rabinul din )icago
,olomon B- Freeo" considera ca cartea 8sterei contine esenta iudaismului care trebuie
res%ectata, Bernard Bro:n, tot e$reu din )icago, a *is ca Jurimul ar trebui sa nu se mai
celebre*e, "iind o "arsa a unor sarbatori %e care ciar %ro"etii e$rei le/au gasit
de*gustatoare M asta ;n 1=33- ,%@n*urarea "unctionarilor germani ;nsa a a$ut loc tot de
Jurim, orice/au *is el si altii ca el- +e Jurim se sarbatoreste modalitatea de/a trium"a din
totdeauna: "olosirea unui gu$ern de goimi %entru masacrarea goimilor con"orm ra*bunarii
lui Ieo$a-
)itind si studiind sursele talmudice si sioniste, autorul a obser$at ca istoria %o%oarelor
este %re*entata ;n scolile talmudice ca o serie de abateri ale %o%orului ales' de la lege',
%entru care Ieo$a ;i ;m%rastie %rin lume %rintre alte %o%oare, ceea ce ;n sine constituie o
%ersecutie' indi"erent c@t de bine o duc e$reii acolo- Jentru aceasta %ersecutie' Ieo$a
a%oi distruge celelalte %o%oare si da $ictoria %o%orului ales' care de/acum s/a %ocait-
+u%a distrugerea im%eriului babilonian si/a celui %ersan a $enit r@ndul egi%tenilor, care
ga*duiau cea mai mare comunitate e$reiasca ;n .leEandria, unde, *ice +r- Kastein,
e$reii au gasit a*il' si traiau ;ntr/o comunitate str@ns unita6 se%arati de ceilalti cu
tem%le %ro%rii6 egi%tenii simteau dis%retul e$reilor'- .%oi *ice ca e$reii ;n mod
natural' au a5utat in$adatorilor %ersani care distrugeau 8gi%tul, unde e$reii gasisera
a*il'- +u%a egi%teni a $enit r@ndul grecilor- 0n 333 ;-Cr- grecii au cucerit Jersia si au
;nce%ut sa gu$erne*e 8gi%tul- .leEandria a de$enit o metro%ola greceasca- Gulti e$rei
din numeroasa comunitate din .leEandria ar "i $rut sa traiasca ;n %ace cu ceilalti oameni
dar n/au a$ut $oie: +r- Kastein scrie trium"ator ;n istoria sa ca e$reii din .leEandria au
reali*at de*integrarea ci$ili*atiei elenice'- .sa au de*integrat Babilonia, Jersia, 8gi%tul,
Precia M %@na la era noastra- Istoria omenirii du%a ;n$atatura Talmudului nu este dec@t
istoria ra*bunarii lui Ieo$a din %aragra"ul de mai sus-
. urmat 4oma, unde )icero a$ea %arerea eE%rimata de +r- Kastein du%a 3D de secole si
se temea de e$rei ($e*i %rocesul lui Flaccus, unde *ice ca stie ca e$reii sunt unitari, ca ;l
%ot ruina si %o$atuia %rudenta7- #a "el *ic Fuscus, F$idiu si Jersius si ,eneca- )i$ili*atia
occidentala a crescut %e mostenirea artistica a Preciei si mostenirea 5uridica a 4omei,
unde %entru %rima data s/a %romulgat dre%tul "iecarui om la %roces %ublic si ecitabil ;n
"ata unei curti de lege- +r- Kastein gaseste ;nsa ca %entru iudei 4oma de la ;nce%ut n/a
;nsemnat dec@t "orta bruta si stu%ida, neintelectuala'- Tim% de 3DD de ani 4oma antica a
%ersecutat crestinii- +u%a con$ertirea lui )onstantin ;n 33D e$reii n/au mai a$ut $oie sa/si
circumcida scla$ii, sa ia scla$i dintre crestini si sa aiba casatorii miEteB desi legea'
iudaica inter*ice eEact aceste lucruri, adica sa "ie circumcisi nee$reii si inter*ice
casatoriile miEte, +r- Kastein *ice ca atunci c@nd romanii au *is asa, a "ost o %ersecutie
s@ngeroasa'B c@nd e$reii *ic asa, nu e %ersecutie ci e dre%tul lor-
0n anul 3=2 Jalestina a de$enit %arte din Bi*ant si sub gu$ern crestin e$reilor nu li s/a
mai inter*is sa locuiasca ;n Ierusalim- Bi*antul i/a "a$ori*at %e e$rei- Totusi c@nd %ersanii
au in$adat Bi*antul, e$reii s/au alaturat masi$ armatelor %ersane' si a%oi au %artici%at la
un masacru gigantic al %o%ulatiei crestine', *ice +r- Kastein, cu "uria unor oameni care
de 3DD de ani astea%ta sa se ra*bune %entru o%resiune'- )are o%resiuneO +r- Kastein arata
ca inter*icerea de a lua scla$i dintre crestini a "ost aceasta mare o%resiune seculara'-
31
Fdata masacrul crestinilor ;n"a%tuit, dragostea e$reilor %entru %ersani s/a terminat si du%a
14 ani e$reii, *ice +r- Kastein, erau "oarte doritori sa negocie*e cu ;m%aratul bi*antin
Ceraclius' si sa/l a5ute sa recucereasca Ierusalimul-
.%oi a $enit islamismul lui Gaomed, care stia ca cei mai $iolenti oameni6 sunt e$reii
si %ag@nii' ($e*i )oranul7, dar islamul n/a "ost dusman e$reimiiB *ice +r- Kastein: le/a
dat absoluta libertate economica si autonomie administrati$a ' ;n ,%ania, %oarta de
intrare a islamului ;n 8uro%a- .colo regele $i*igot 8uric a $a*ut "oarte bine %ericolul %e
care l/au $a*ut )icero si altii ;naintea lui si l/a de"init ;n anul 68D, la al 13 )onciliu de la
Toledo- 4egatul lui a "ost distrus si islamul a luat sta%@nire ;n ,%ania ;n 113- Praet* (si
+r- Kastein, de alt"el7 descrie cum e$reii din interiorul regatului $i*igot s/au aliat
in$adatorilor inamici islamici- )um ;n orasele cucerite arabii $ictoriosi nu/si %uteau
%ermite sa lase tru%e numeroase, ei dadeau aceste orase %e m@na e$reilor, care ast"el au
%us sta%@nire %e )ordo$a, Pranada, Galaga- Praet* descrie cum Tari9 in$adatorul a
a%arut sub *idurile Toledo/ului, care a$ea doar o garni*oana micaB ;n tim% ce crestinii s/
au adunat ;n biserica sa se roage, e$reii au descis in$adatorilor %ortile cetatii si i/au
%rimit cu aclamatii de bucurie, ra*bun@ndu/se ast"el %entru %ersecutiile' su"erite6 Tari9
a dat si ca%itala %e m@na e$reilor6 )@nd Gusa Ibn Hossair, gu$ernatorul ."ricii, a adus
o noua armata ;n ,%ania si/a mai cucerit alte orase, le/a dat %e m@na e$reilor'- +in nou
ra*boiul ;ntre doua natiuni de$ine teatrul ra*bunarii' e$reilor %entru %ersecutiile'
su"erite, %ersecutii' care constau, du%a cum arata Praet*, din "a%tul ca nu a$eau $oie sa/
i trans"orme %e crestini ;n scla$i (*ice Praet*: cea mai cruda %ersecutie a "ost restrictia
cu %ri$ire la luarea crestinilor dre%t scla$i'7- +in nou, ca si ;n Jersia si Babilon, e$reii au
tradat tara ga*da si s/au aliat cu in$adatorii ;n distrugerea tarii care i/a %rimit cu bratele
desciseB iar in$adatorii au dat tara cucerita %e m@na lor- Peneralii cali"ului n/au dat
atentie a$ertismentului din )oran, cum nici a*i %oliticienii si gu$ernantii din $est nici nu
se uita la Houl Testament- .rabii la r@ndul lor au gustat ra*bunarea lui Ieo$a' desi au
daruit e$reilor su%rematia asu%ra crestinilor sub5ugati- .bu Isa9 din 8l$ira a$erti*ea*a
cali"ul din )ordo$a, arat@nd luEul si aroganta e$reilor, saracia %rogresi$a a celorlalti,
tradarea e$reilorB cali"ul nu l/a ascultat si/a continuat sa se lase mani%ulat de talmudistii
centrului Talmudic din )ordo$a- )ali"atul a durat ;n ,%ania 8DD de ani, du%a care e$reii i/
au a5utat %e s%anioli sa/i i*goneasca %e arabi-
Jo%orul de/acum ;n$atase sa/i cunoasca si nu credea ca con$ertirea e$reilor la crestinism
(c@nd erau con$ertiti7 era sincera- +r- Kastein si el arata ca e$reii con$ertiti cons%irau ;n
secret si se bucurau de dis%ensa de la talmudisti %entru a "ace %e con$ertitii- Totusi regii
s%anioli ;i "aceau %e acesti "alsi con$ertiti ministrii lor de "inante, ca de eE- Isaac
.brabanel- +r- Kastein arata ca e$reii de sub sta%@nirea araba au dat bani cu ;m%rumut
s%aniolilor din nordul liber ca sa/i a5ute sa alunge %e arabii ai caror emisari si oameni de
;ncredere erau- +u%a eE%ul*area arabilor, cele 8DD de ani de ;m%ilare e$reiasca au
determinat eE%ul*area e$reilor din ,%ania ;n 14=3 si din Jortugalia ;n 14=6- +e aceea
istoricii sionisti urasc a*i ,%ania asa de mult, unde, *ic ei, n/au terminat masacrul %romis
lor de Ieo$a- +e aceea au initiat rasturnarea monariei s%aniole si ra*boiul ci$il din
1=3D: *ice marele sionist american, 5udecator ;n )urtea ,u%rema a ,tatelor Anite,
Brandeis, catre rabinul ,te%en Lise ;n 1=33: ,a "ie si soarta Permaniei cum a "ost
soarta ,%anieiS'
+esi c@nd talmudistii detineau "inantele si destinele s%aniolilor trecusera 12 secole de
ci$ili*atie crestina, e$enimentele au a$ut loc du%a cum %rescrie legea' din <eciul
38
Testament- 8$reii au trebuit, sub conducerea talmudistilor, sa distruga' %o%oarele ga*da,
care, indi"erent cum se lasau dominate si 5umulite de e$rei, erau %ersecutoare' %entru ca
Ieo$a i/a ;m%rastiat %e e$rei %rintre ele- Tot acest rastim% dintre e$rei s/au ridicat unii
care au %rotestat ;m%otri$a misiunii de a distruge si masacra ;ntr/unaB de "iecare data
sta%@nii talmudici le/au astu%at gura si e$reii au trebuit sa continue misiunea lor care nici
%e ei nu/i "ace "ericiti- 0n acest moment ,%ania i/a eE%ul*at, i/a ;m%rastiat %rin lume si
e$reii s/ar "i %utut asimila cu ceilalti oameniB ar "i %utut sca%a de misiunea lor ucigatoareB
daca nu s/ar "i i$it o rasa de oameni care n/au nimic de/a "ace cu Iuda sau cu Israel, care
n/au %icatura de s@nge semit ;n $ine, ai caror stramosi n/au "ost niciodata nici macar %rin
5urul Jalestinei, o rasa mongoloida turca, a*arii din .sia, care au %reluat %rogramul
%olitic de masacrare, ;nrobire, sta%@nire si 5a" al celorlalte %o%oare sub %reteEtul ca
Ieo$a le/ar "i %romis stramosilor %e care ei nu i/au a$ut dre%tul de a "ace aceste lucruri-
0nca de la caderea regatului $i*igot din ,%ania de la 111, o%t secole ;nainte de/a "i
;m%rastiati %rin 8uro%a, e$reii din ,%ania nu mai a$eau s@nge iudaic si nici ei nu mai
a$eau %retentia ca se trag din tribul lui Iuda- Praet* *ice: %rimele ase*ari ale e$reilor ;n
"rumoasa Ces%eria (,%ania7 sunt ;n$aluite ;n mare obscuritate'B a$@nd %retentii de neam
$eci', si/au ba*at %retentiile %e a"irmatia ca regele Habucodonosor i/a trans%ortat ;n
,%ania du%a ce le/a distrus tem%lul din Babilon'- Ideea su%rematiei si a 5e"uirii bogatiilor
altora atragea multe triburi %rimiti$e din multe locuri si arabii care oricum sunt
circumcisi se %uteau declara iudaici "ara ca cine$a sa obser$e $reo di"erenta- 4abinii din
nordul ."ricii si din desert ;si mareau bucuros congregatia daca %uteau, de%arte "iind de
centru- )@nd romanii au ;nce%ut sa/i %ersecute %e %ag@ni,' e$reii n/au "ost %ersecutati si
ast"el multi care credeau ;n Baal, Isis si .donis au de$enit uneori crestini, alteori iudaici-
#egile stricte de segregare rasiala a le$itilor erau de multe ori calcate ;n regiuni mai
;nde%artate- +e5a la intrarea ;n ,%ania e$reii nu erau de rasa %ura- +ar ;n cei 8DD de ani de
sedere ;n ,%ania centrul talmudic din )ordoba a controlat segregarea si ast"el s/a "ormat
ti%ul de e$reu se"ardit- #a eE%ul*area din ,%ania centrul talmudic s/a mutat ;n Jolonia-
8nciclo%edia Iudaica *ice: e$reii se"ardici sunt descendentii celor eE%ul*ati din ,%ania si
Jortugalia care s/au ase*at ;n sudul Frantei, Italia, ."rica de Hord, .sia Gica, Flanda,
.nglia, .merica de Hord si de ,ud, Permania, +anemarca, .ustria si Angaria'- Jolonia
nu e mentionataB ;n tim% ce e$reii se"ardici s/au ;m%rastiat %rin $est si s/au mutat mai ;n
s%re $est ;n ma5oritatea lor, centrul talmudic s/a mutat ;n rasarit- 8nciclo%edia iudaica
arata ca e$reii se"ardici se considerau mai nobili dec@t ceilalti, desi a$eau bune ra%orturi
cu eiB ca nu erau telali sau camatari si nu se amestecau cu clasele de 5os si rareori se
casatoreau cu ele6 ;n era moderna si/au %ierdut in"luenta %e care au a$ut/o de secole
asu%ra celorlalti e$rei'- +eci se"arditii se tineau deo%arte, nu s/au dus ;n Jolonia si si/au
%ierdut in"luenta- Gai mult, statisticile din cartile eruditilor iudaici care indica numarul de
e$rei contin ci"re eEtraordinar de "luctuante, indic@nd la inter$ale mici un numar "oarte
mic si a%oi imediat un numar "oarte mare, care nu %oate "i nicicum eE%licat %rin crestere
biologica normala-
)@nd s/a mutat centrul talmudic din )ordoba ;n Jolonia s/a scimbat si caracterul rasial
al e$reilor- 8$reii care dusesera steagul lui Iuda din anticitate dintr/o data au de$enit
neim%ortanti, au "ot ;m%insi la margine, si/au ;nce%ut sa scada numeric- Talmudul s/a
%regatit %entru a doua con"runtare cu ci$ili*atia euro%eana "olosind "ortele tribului asiatic
al a*arilor, des%re care %o$estesc ciar istoricii sionisti si ebraistii e$rei- 0n 5urul anului
6DD regatul a*arilor se ;ntindea ;ntre Garea Heagra si Garea )as%ica, "iind o %o%ulatie
3=
de triburi turco/mongolice al caror agan s/a con$ertit la iudaism ;m%reuna cu dregatorii
lui si un mare numar din su%usii lui, %robabil ;n 61= .+' (8nciclo%edia Iudaica7-
)ores%ondenta dintre .bd el 4aman, sultanul )ordobei si regele Iosi" al a*arilor de
%rin anul =6D .+ (8nciclo%edia Iudaica *ice ca este autentica7 contine %entru %rima data
descrierea acestor e$rei' a*ari %rin cu$@ntul as9ena*i', care ;nseamna e$reu din
rasarit' si indica asociatii cu sla$ii- ,ingurul lucru %e care/l au acesti turco/mongoli
as9ena*i comun cu se"arditii este iudaismul, adica %rogramul %olitic- )ontrolul central
talmudic a de$enit mai laE ;n $est dar era de "ier ;n getourile din est- 8$reii si/au %ierdut
trasaturile semite si au mai degraba trasaturile mongole ale a*arilor- Hici un goim nu $a
a"la $reodata de ce talmudistii din )ordoba au %ermis in"luEul acesta masi$ de neo/
iudaici a*ari- Fare au %re$a*ut ca $or a$ea ne$oie de noi armateO In orice ca* c@nd le/a
"ost risi%ita armata din ,%ania, cea se"ardita, au a$ut imediat la ;ndem@na armata
as9ena*i care sa continue misiunea de distrugere data lor de Ieo$a-
Ca*arii "usesera ;nca de la ;nce%ut ostili rusilor care $eneau din nord si/n cele din urma i/
au su%us- )@nd au "ost total con$ertiti la talmud si s/a %rabusit regatul lor (%rin anul
1DDD7 a*arii au de$enit su%usii conducatorilor talmudici care diri5au re*istenta anti/
ruseasca ca o lu%ta ;m%otri$a crestinismului- ,/au concentrat ;n s%ecial ;n Kie$ (orasul
s"@nt' al rusilor crestini7, a%oi ;n Acraina, Jolonia si #ituania- .u de$enit centrele
re$olutiei anti/ruse care a de$enit ulterior re$olutia mondiala', noul instrument al lui
Ieo$a de distrugere a crestinilor si a %o%oarelor- Tim% de secole acesti ne%oti ai triburilor
mongole salbatice din .sia "ara %icatura de s@nge iudaic ;n $ine au res%ectat legea lui
Ieo$a' cu strictete %entru ca Ieo$a sa/i duca ;na%oi' ;n %am@ntul "agaduit lui Goise
si stramosilor lor' de care stramosii lor nici nu au*isera $reodata, de unde a%oi sa
sta%@neasca lumea con"orm %romisiunii lui Ieo$a- )@nd %oliticienii occidentului se
straduiau cu tru% si su"let sa/i a5ute sa se ;ntoarca' ;n %atria stramosilor lor', ei n/
au*isera de a*ari- .rabii ;nsa ;i cunosteau si/au ;ncercat degeaba sa arate ade$arul la
)on"erinta de %ace din 1=1= si la Hatiunile Anite ;n 1=41-
0n cei 42D de ani de la mutarea talmudismului ;n Jolonia la a*ari centrul talmudic
$i*ibil al lumii' (*ice +r- Kastein7 a ;ncetat sa eEiste si ideea ra*bunarii si distrugerii lui
Ieo$a a de$enit cunoscuta sub numele de re$olutie'- .u "ost trei ast"el de mari
re$olutii: a lui )rom:ell ;n .nglia, re$olutia "rance*a si cea bolse$icaB una mai
ucigatoare si mai de*astruoasa dec@t cealalta, "iecare "iica celeilalte, toate deri$ate din
legea' scrisa ;n Tora/Talmud- +istrugerea ;n "iecare ca* a "ost ;ndre%tata ;m%otri$a
gu$ernului legitim, a natiunii si a crestinismului, caci singurul gu$ern legitim du%a lege'
este al lui Ieo$a, singura natiune legitima este %o%orul ales de Ieo$a si $olumele
su%limentare ale Talmudului eE%lica ca tocmai crestinismul a %oruncit Ieo$a anume sa
"ie distrus- 4e$olutia era ;ndre%tata ;m%otri$a regelui si/a clerului' ca simboluri ale
o%resiunii maselor'B acum nu mai a$em nici regi nici cler dar re$olutia continua, cu
distrugerea natiunii (uciderea regelui este actul simbolic al distrugerii natiunii7 si cu
distrugerea religiei (cu actul simbolic al dar@marii bisericilor 7- ,ursa uciderii regelui si
dar@marii bisericilor ca acte rituale de distrugere a natiunilor %rescrise de Ieo$a, autorul
n/a gasit/o dec@t ;n <eciul Testament M Tora M Talmud unde Goise ;i s%une tribului lui
Iuda: +omnul +umne*eul tau i/a dat >%e locuitorii Jalestinei? ;n m@na ta ca sa/i distrugi
cu desa$@rsire- ,a nu ;ncei %ace cu ei si sa nu le arati mila6 ci sa le distrugi altarele'
(+euteronomul 1:3, 27B caci +omnul +umne*eul tau te/a adus ;n tara care i/a "agaduit/o
%arintilor tai .braam, Isaac si IacobB si ti/a dat orase mari si "rumoase %e care nu tu le/ai
4D
construitB case %line de a$eri %e care nu tu le/ai adunatB "@nt@ni %e care nu tu le/ai sa%atB
$ii si li$e*i %e care nu tu le/ai %lantat6 sa uci*i %e toti cei %e care +omnul +umne*eul
tau i/a dat ;n m@na ta (6B1D/11B 1:167- +omnul +umne*eul tau ;i $a da %e m@na ta si/i $a
lo$i de/i $a distruge com%letB si el $a da %e regii lor ;n m@na ta si tu ai sa/i distrugi cu
numele lor de %e "ata %am@ntului6 ,i ai sa le ar*i ;n "oc imaginile religioase' (1:33/327-
)@nd centrul gu$ernului talmudic s/a ascuns %ri$irii du%a ce s/a mutat ;n s@nul unui trib
barbar mongol asiatic, aceasta doctrina %olitica si/a ;nce%ut marsul trium"ator ;n 8uro%a-
.utorul n/a %utut desco%eri ;n studiul de "ata daca re$olutia lui )rom:ell sau re$olutia
"rance*a au a$ut conducatori e$rei talmudici- 4e*ultatele ambelor re$olutii a "ost un
trium" al gu$ernului talmudic (;ntoarcerea e$reilor ;n .nglia, emanci%area e$reilor ;n
Franta7, dar studiul lui nu/i arata ca gu$ernul talmudic ar "i %ornit re$olutiile- +ar cea de/
a treia, re$olutia bolse$ica, a "ost %romo$ata, organi*ata si condusa direct de e$reii
crescuti ;n scoala talmudului si condusa ;n toate amanuntele du%a %rece%tele talmudului-
Totodata cu$@ntul re$olutie' si/a ca%atatul ;ntelesul talmudic de distrugere "ara s"@rsit
%entru ;m%linirea legii'- #a ;nce%ut ;n 8uro%a re$olutie' a ;nsemnat o rascoala care are
loc ;ntr/un anumit loc cau*ata de anumite conditii locale la un moment datB dar re$olutia
bolse$ica a aratat ca ea este o re$olutie mondiala' si o re$olutie %ermanenta', o
acti$itate %ermanenta organi*ata %e %lan mondial de o centrala internationala care tinde la
distrugere uni$ersala indi"erent de conditiile locale- ,co%ul nu este ;mbunatatirea
conditiilor locale, ci distrugerea gu$ernului legitim, distrugerea natiunilor si/a religiei,
%entru instaurarea gu$ernului su%rem al sectei dominante a rasei dominante, du%a cum
%romite Tora- )rom:ell n/a "ost dec@t o marioneta, ca si regele )irus- Frice co%il de
scoala din .nglia ;n$ata ca )rom:ell a "ost unul care l/a deca%itat %e rege si a adus e$reii
;na%oi ;n .nglia- +aca adaugi la aceste "a%te baia de s@nge si masacrul %reotilor condus
de )rom:ell la +rogeda, ce e )rom:ell altce$a dec@t unealta lui Ieo$a din
+euteronomulO )rom:ell este unul dintre %rimii care/si ascund ura "ata de crestinism
*ic@ndu/si crestini du%a <eciul Testament'- 8l a inter*is sarbatoarea )raciunului, a ars
bisericile crestine si/a asasinat membrii clerului crestin- . cocetat un tim% cu ideea de/a
"i mesia e$reilor- +etinea %uterea c@nd ,abbatai &e$i se %roclamase mesia, cu un succes
care/i ;ns%aim@ntase %e cei din gu$ernul talmudic de asa natura ;nc@t talmudistii din
.msterdam s/au g@ndit la un contra/mesia si/au trimis de graba emisari ;n .nglia, ca sa
$eri"ice daca nu/l %uteau cum$a declara %e )rom:ell ca se trage din regele +a$id-
)rom:ell ar "i "ost un mesia %e %lacul lor c@nd ei ar "i a$ut ne$oie de el, caci ideologia
lui de distrugere totala si masacru general era corecta- (Gesia talmudica %oate "i oricineB
;n 1=3=, un rabin din Permania %ro%o$aduia ca Citler este mesia e$reilor si un e$reu
;ngri5orat care/l cunostea %e autorul cartii l/a ;ntrebat %e autorul cartii ;n 1=33 ce %arere
are des%re aceasta %redica a rabinului7- )rom:ell n/a %utut "i do$edit ca se trage din
+a$id, desi soldatii lui erau dis%usi sa $erse cu Biblia ;n m@na oric@t de mult s@nge cerea
Ieo$a si $roiau sa aiba un consiliu ca si sanedrinul iudaic, din 1D de ;ntele%ti
()rom:ell %ersonal ;i cam dis%retuia %e acesti "anatici ieo$iti dar ca un bun %olitician
%ragmatic, ca cei de a*i, a dat libertate religioasa de%lina' acestor "anatici ;n tim% ce
masacra %reotii si monaii crestini ;n .nglia7- .de$aratul lui tel era sa obtina bani de la
e$reii bogati din .msterdam, care, du%a cum %rescrie <eciul Testament, erau bancerii
8uro%ei (s/ar %area ca ;ntreaga istorie a 8uro%ei a de%ins de %rece%tul camatariei %rescris
;n +euteronomul 12:6: ,a dai cu ;m%rumut la multe natiuni dar sa nu iei cu ;m%rumut de
la nimeni si ast"el nimeni nu te $a sta%@ni'7- 8$reii din .msterdam detineau tot comertul
41
din ,%ania, Jortugalia si #e$ant si controlau cursul aurului- 4abinul Ganasse ben Israel
din .msterdam a $enit la #ondra si/a %er"ectat tran*actia cu )rom:ell, eEact asa cum +r-
)aim Lei*mann a %er"ectat/o ;n *ilele noastre cu gu$ernul britanic si american: a cerut
sa "ie readmisi e$reii' si ;n aceeasi %ro%o*itie a amintit de ra*bunarea s@ngeroasa a lui
Ieo$a ;m%otri$a celor care se ;m%otri$esc si de ras%lata care/l astea%ta %e cel care se
su%une, eEact ca ;n alegerile %re*identiale americane, unde se %romite ca $a "i ales
candidatul care sustine Israelul cu banii si armamentul gu$ernului american- )eea ce de
"a%t cerea Ganasse ben Israel era su%unerea la dominatia sionista, caci e$reii nu
%arasisera niciodata .nglia si n/a$eau cum sa "ie admisi' acolo unde erau de5a-
8E%ul*area lor a$usese loc doar %e @rtie si acum se cerea doar "ormalitatea anularii
acelei @rtii- +esi )rom:ell era ;n tratati$e sa $@nda catedrala ,t- Jaul e$reilor %entru
2DD-DDD de lire sterline, nu l/a %utut satis"ace %e rabinul Ganasse ben Israel din cau*a
o%o*itiei %ublice- .%oi domnia lui )rom:ell a luat s"@rsit "ara ca el sa "i adus e$reii, care
nu %arasisera niciodata .nglia, ;na%oi ;n .nglia, ;n ciuda celor scrise ;n manualele
scolareB si "ara %rea multa distrugere %ermanenta ;n ciuda e"orturilor lui de/a $arsa c@t
mai mult s@nge- .nglia si/a reluat drumul du%a el- +ar cu el "enomenul re$olutiei'
intrase ;n 8uro%a-
#a moartea lui )rom:ell e$reii au dat s%ri5in "inanciar lui )arol II, "iul regelui deca%itat
de )rom:ell, care a "acut cur@nd du%a aceea ce i/au cerut ei si/a legali*at %o*itiile
e$reilor ;n .ngliaB ceea ce nu i/a ;m%iedecat %e e$reii din .msterdam sa "inante*e
eE%editia lui Lilliam de Frania si sa rastoarne %e urmasul si "ratele lui )arol II- )ine a
;n$ins ;ntre )rom:ell si regeO 8$reii din .msterdam- )ine a ;n$ins ;ntre dinastia ,tuart si
casa de FraniaO 8$reii din .msterdam-
#a 12D de ani du%a )rom:ell re$olutia a lo$it din nou 8uro%a crestina, de data aceasta ;n
Franta- 0n a%arenta re$olutia "rance*a %are nelegata de a lui )rom:ell, dar eEact ca si a
lui )rom:ell si ca cea bolse$ica mai t@r*iu, a atacat ;n s%ecial natiunea si religia ;n
%ersoana regelui si a %reotilor si monailor si a ;nlocuit tirania' acestora cu una mult
mai s@ngeroasa- +in cau*a ca la s"@rsitul secolului 18 centrul talmudic s/a camu"lat si/a
de$enit cons%irati$ si secret, autorul n/a gasit legatura lui cu re$olutia "rance*aB dar
aceasta re$olutie a ;nce%ut cu dre%turile omului' care ci%urile se re"era la toti oamenii
si a%oi a5unge sa se limite*e la %roblema e$reiasca'- Anul dintre %rimele decrete ale
re$olutiei a "ost emanci%area e$reilor' (11=17 tot asa cum unul din %rimele acte ale
re$olutiei bolse$ice a "ost decretul ;m%otri$a anti/semitismului'- 8manci%area e$reilor
este singurul re*ultat al re$olutiei "rance*e a carei baie de s@nge n/a lasat nici o alta urma
;n Franta dec@t o a%atie si/o instabilitate din care Franta nu s/a mai recules-
+ar nu toti e$reii au scris istoria asta s@ngeroasa a $esnicei distrugeri a %o%oarelor si/a
ci$ili*atiilor, du%a cum nu toti nemtii au "ost itleristi si nu toti rusii au "ost comunisti-
+intre e$rei s/au ridicat $oci care au %rotestat ;m%otri$a legii' de $esnica $arsare de
s@nge si distrugere a altor %o%oare, mai %uternice dec@t dintre %o%oarele a caror
distrugere o cere legea' talmudica- +e aceea de c@te ori autorul "oloseste cu$@ntul
e$rei' $rea sa se tina seama de acest lucru-
)a%itolul 18: 0ntrebarile lui Ha%oleon
.5uns la %utere Ha%oleon era %us %e "a%te mari %entru el, Franta si "amilia lui dar s/a
$a*ut cur@nd %us ;n "ata %roblemei e$reilor' si ;n maniera ti%ica a atacat/o direct- 8l a
43
"ost %rimul om de stat (si ast"el %recursorul lui Bal"our si #lo!d Peorge, Loodro:
Lilson, Fran9lin 4oose$elt, Carr! Truman si Linston )urcill7 care a ;n"a%tuit
%ro"etia' de a %reda Ierusalimul e$reilor- +u%a cum arata doua ra%oarte din #e Goniteur
din 11== (datat 11 .%rilie din )onstantino%ol, %ublicat la 33 Ga!7, %e c@nd comanda
tru%ele ;n Frientul Gi5lociu a cemat toti e$reii din .sia si ."rica sa $ina cu tru%ele lui ca
sa/i duca ;na%oi la Ierusalim caci armata lui era de5a la .le%%o- .l doilea ra%ort du%a
c@te$a sa%tam@ni *ice ca Ha%oleon nu $rea doar sa le restituie Ierusalimul e$reilor ci are
%lanuri mai mari6' .ici s/a o%rit ;nsa istoria re;ntoarcerii', caci Ha%oleon n/a mai
a5uns la Ierusalim si s/a retras din ,iriaB %oate si/a dat seama ca e$reii nu/i sunt deloc
recunoscatori dar arabii ;n scimb s/au su%arat si/i s%ri5ina %e engle*i- .st"el, Ha%oleon
n/a a$ut norocul lui )rom:ell sa i se eEamine*e %edigreul si n/a a$ut norocul sa "ie
instrumentul lui Ieo$a cum au "ost britanicii ;n 1=11- 0n 18D6, de5a ;m%arat, Ha%oleon
din nou contem%la %roblema e$reiasca' si din nou a atacat/o "rontal, mai ales ca
"rance*ii se %l@ngeau de %ri$ilegiile acordate e$reilor care abu*au de ele- . in$itat 113
re%re*entanti iudaici de seama din Franta, Permania si Italia la Jaris si le/a %us doua
;ntrebari care arata ca el ;ntelegea %er"ect s%iritul iudaismului %entru care destinul
uni$ersului nu este dec@t de a duce la marirea si grandoarea iudaismului si celelalte
natiuni si %o%oare nici nu eEista dec@t ca instrumente sau %lea$a ;n m@na lui Ieo$a care
le "oloseste %entru a %ede%si sau %reamari secta "anatica a iudaismului- Ha%oleon "usese
dis%us sa "ie un instrument al lui Ieo$a c@nd $roia sa le recucereasca Ierusalimul, dar
acum era ;m%arat si nu mai era dis%us sa "ie o marioneta- #e/a %us niste ;ntrebari %e care
+r- Kastein le numeste in"ame' dar care ciar el recunoaste ca au %atruns ;n mod corect
esenta %roblemei': ,unt e$reii din Franta %arte din natiunea "rance*a sau nuO 4es%ecta ei
legile FranteiO 0i %ri$esc ei %e "rance*i ca %e niste "rati' sau niste dusmaniO .u $oie
du%a legea lor sa se casatoreasca cu "rance*iO #egea lor %rescrie tratament economic
di"erit %entru e$rei si %entru "rance*iO .ceste ;ntrebari %use de Ha%oleon ;n mod %ublic ;n
gura mare de"inesc legea' de discriminare rasiala si religioasa cu care le$itii, autorii
Torei si/al <eciului Testament, au anulat cele 1D %orunci- Ha%oleon i/a %us %e cei 113
re%re*entanti ;ntr/o situatie grea, de unde nu %uteau iesi dec@t sau ;n mod sincer
renunt@nd la legea talmudica, sau %re"ac@ndu/se %e moment ca renunta la ea, ceea ce
Talmudul %ermite- .u negat cu otar@re ca eEista se%arare talmudica ;ntre ei si "rance*iB
s/au declarat "rance*i ;n"ocati, gata sa se casatoreasca cu oricine, dar numai du%a legea
ci$ila', au *is ei, nu si du%a legea lor'- +ar ;n realitate nici ei si nici alti talmudisti n/au
renuntat niciodata la a "i stat/;n/stat si la segregarea lor rasiala cr@ncena cu care lucrea*a
%entru distrugerea statului/ga*da- .tunci Ha%oleon s/a aratat ;ntr/ade$ar genial, cer@nd ca
aceste ras%unsuri date ;ntrebarilor lui sa "ie legi"erate de Garele ,anedrin %entru $ecie-
)ei 11 de membri ai ,anedrinului, 46 rabini si 36 mireni, s/au ;nt@lnit la Jaris ;n 18D1B
desi nu se mai ;ntrunise Garele ,anedrin de secole, centrul talmudic din Jolonia de/abia
se daduse la "und recent si lumea ;nca stia de el- ,anedrinul s/a aratat ciar si mai *elos
dec@t %atriotii e$rei "rance*iB a ;nce%ut %rin a multumi bisericilor crestine %entru ca i/au
%rote5at %e e$rei (contrar celor s%use de sionisti asta*i care *ic ca istoria omenirii n/a
cunoscut dec@t %ersecutii in"inite su"erite de e$rei din %artea absolut tuturor celorlalti7B
a%oi ,anedrinul a declarat ca natiunea e$reiasca a ;ncetat sa mai eEiste si deci legea'
talmudica a $ietii *ilnice nu mai era lege', dar Tora ca lege religioasa ram@ne ;n
$igoare- 0n ca* de dubiu, legea statului/ga*da e su%rema, a *is ,anedrinul- +e acum
;ncolo, a *is ,anedrinul, Israelul e doar o credinta religioasa si nu mai astea%ta o
43
re;ntoarcere ;n $reun teritoriu national anume- .cest trium" al lui Ha%oleon (cine stie
daca nu l/a costat coroana si ulterior $iataO7 a eliberat e$reii de tirania talmudica si le/a
%ermis sa traiasca ;m%reuna cu ceilalti oameni daca a$eau ce"- Je ba*a acestor declaratii
sustinute de toti e$reii cunoscuti %o%oarelor occidentale s/au construit dre%turile ci$ile ;n
toate tarileB si iudaismul re"ormat (*ice rabinul Goses J- Jacobson7 a renuntat la
rugaciunile care cereau re;ntoarcerea la tara "agaduintei- )riticilor e$reilor care *iceau ca
e$reii nu doresc %ros%eritatea tarii/ga*da %e care o considera doar un loc de trecere, un
dusman care trebuie distrus, li s/a %us %umnul ;n gura cu aceste declaratii- +ar ;n mai
%utin de =D de ani declaratiile ,anedrinului lui Ha%oleon au "ost anulate ast"el ;nc@t
Bernard J- Bro:n, scriitor e$reu, scrie: .cum a$em egalitate de%lina du%a toate legile
tarilor a%roa%e, dar nationalismul e$reu a de$enit "iloso"ia israelitilor- ,a nu ne miram noi
e$reii daca lumea ne acu*a ca am obtinut egalitatea %rin minciunaB ca am ramas tot un
stat/;n/stat si ca ei ne/au acordat dre%turi %e care ar trebui sa le ia ;na%oi'- Fara sa $rea,
Ha%oleon a "acut %osteritatii ser$iciul de a desco%eri c@t de li%site de $aloare au "ost
declaratiile de cinste si loialitate ale ,anedrinului- ,ingura lege a ramas tot cea
talmudica, im%usa e$reimii de ;ntele%tii talmudului cu a5utorul %oliticienilor goimi care ;i
ser$esc ca si regele %ersan .rtaEerEes %e Heemia de demult-
.u mintit sau au "ost sinceri membrii ,anedrinului c@nd i/au ras%uns lui Ha%oleonO
Jrobabil, ca si ceilalti e$rei, unii au mintit, altii au "ost sinceri- +ar ,anedrinul lui
Ha%oleon a$ea un de"ect "undamental: consta din e$reii occidentali, ma5oritatea se"arditi,
care n/a$eau autoritate asu%ra a*arilor din rasarit, unde aladuiau, ;n 4usia si Jolonia,
marile mase de e$rei as9ena*i- .cestia nu recunosc otar@rile se"arditilor si se considera
%urtatorii traditiei le$itilor si "ariseilor- +e ei Ha%oleon nu stia sau uitase-
.st"el s/a ;nceiat a treia "a*a, cea talmudica si e$reii erau gata sa se uneasca cu restul
omenirii M dar n/a "ost sa "ie- .cum ;nce%e "a*a a %atra, a emanci%arii' secolului 1=, ;n
care talmudistii din getourile as9ena*i au anulat declaratiile ,anedrinului lui
Ha%oleon si/au "olosit dre%turile c@stigate %rin emanci%are %entru a constr@nge si mai
se$er e$reimea ;n getouri ;ntr/un stat/;n/stat-
)a%itolul 1=: 4e$olutia mondiala
,ecolul 1= a $a*ut doua noi miscari con$ergente care au a5uns sa domine toate as%ectele
$ietii oamenilor %e la anul 1=DD- .cestea sunt sionismul, re;ntoarcerea %o%orului ales' ;n
tara "agaduintei'B si comunismul, al carui sco% este distrugerea nationalitatii si statului
national- .%arent o%use, aceste doua miscari %aralele construiesc acelasi sco% "inal: caci
Ieo$a a %romis alesului' sau si tara "agaduintei' dar si su%rematia %este toate
%o%oarele de %e "ata lumii' si ca $a distruge toate natiunile celelalte' ($e*i <eciul
Testament7- 4e$olutia mondiala colaborea*a cu sionismul %entru a ;m%lini %romisiunea
lui Ieo$a M mai bine *is, ser$este sionismul-
0nce%utul sec- 1=, du%a 11 secole de ci$ili*atie crestina, a adus $iata ;n 8uro%a si ;n
occident la cel mai ;nalt grad de umanitarism si etica, ast"el ;nc@t %@na si ra*boiul se
ducea sub in"luenta umanitarismului si milei (de eE-, ;n tratamentul %ri*onierilor si/a
ci$ililor7- +ar %e la mi5locul sec- 3D acest %rogres ;n s%re umanitarism a "ost ;n mare
masura sters de un regres ;n s%re salbaticie si cru*imeB o mare %arte din $est a "ost su%usa
barbarismului asiatic si se %une ;ntrebarea daca ci$ili*atia crestina occidentala $a mai
su%ra$ietui ;n %artea ce/a ramas- 0n inter$alul ;n care s/a reali*at regresul s%re barbarism
44
si cru*ime s/a reali*at si o crestere a %uterii iudaismului asu%ra %oliticii occidentului %@na
a atins culmi ne mai atinse de nimeni- Ilustratie: la ;nce%utul sec- 1=, Joannn Pott"ried
Cerder scrie: Hatiunile mai nee$oluate din 8uro%a sunt scla$ii $oluntari ai camatariei
e$reiesti6 8$reii sunt ;n 8uro%a un %o%or asiatic strain %rin %artile noastre, legati de
legea aceea $ece %e care/au %rimit/o ;n tari ;nde%artate si de care ei singuri s%un ca nu
se %ot li%si6 8i sunt legati indisolubil de o lege straina noua care este ostila tuturor
%o%oarelor ;n a"ara de ei'- +u%a declaratia "er$ent %atriotarda a ,anedrinului lui
Ha%oleon, oricine ar "i *is ca Cerder e un bigot, mai mult, un antisemit'B dar trecerea
anilor a de*$aluit ca Cerder s%une ade$arul- 0n 18== Couston ,te:art )amberlain scria:
,/a "acut o mare scimbare:6 a*i traim6 ;ntr/o Rlume e$reiascaB %utem crede ce
%o"tim des%re trecutul lor istoric, %re*entul lor este asa de %uternic ;n istoria noastra ;nc@t
n/a$em cum sa nu/i $edem6 8lementul Rstrain descris de Cerder este din ce ;n ce mai
%roeminent6 In"luenta directa a iudaismului asu%ra sec- 1= a%are %entru %rima data ca o
noua in"luenta ;n istoria culturiiB6 .cest %o%or strain a de$enit tocmai ;n decursul sec-
1= dis%ro%ortionat de im%ortant si ;n multe arii com%onentul dominant al $ietii noastre6
Cerder a *is ca Rnatiunile mai nee$oluate din 8uro%a sunt scla$ii $oluntari ai camatariei
e$reiesti- .*i ar %utea s%une asta des%re cea mai mare %arte a lumii noastre ci$ili*ate6
des%re gu$ernele noastre, des%re legislatie, stiinta, comert, literatura, arta, des%re %ractic
toate domeniile $ietii noastre, care au de$enit mai mult sau mai %utin de buna $oie
;nrobite e$reimii si/si t@rasc acest lant "eudal legat, daca nu ;nca de ambele %icioare, cel
%utin de unul6 In"luenta directa a iudaismului asu%ra sec- 1= de$ine ast"el o cestiune
ar*atoare a *ilei- 8ste un subiect care a"ectea*a nu numai %re*entul ci si $iitorul lumii6
+aca in"luenta e$reiasca de$ine su%rema ;n 8uro%a ;n domeniul cultural si intelectual, o
sa $edem din nou action@nd o %utere negati$a, distructi$a'- ,ecolul 3D a adus do$ada ca
ultimele trei %ro%o*itii de mai sus sunt o %ro"etie ade$arata- Pu$ernele noastre sunt
marionetele sectei de sta%@ni iudaici, a unei noi clase sta%@nitoare internationale- )ele
doua brate, sionismul si comunismul, ne/au adus aici, sionismul cre@nd noua clasa
sta%@nitoare, comunismul distrug@nd gu$ernele natiunilor si $iata nationala, sionismul
mani%ul@nd %oliticienii, comunismul incit@nd gloata la masacru si distrugere- ,unt
ambele conduse de aceleasi mintiO 4estul cartii cauta acest ras%uns- )e stim deocamdata
este ca "iecare de*astru al lumii occidentale a "ost acom%aniat de o re;ntoarcere'
glorioasa ;n tara "agaduintei', de o ;m%linire a %ro"etiilor si a legii' lui Iuda-
4e$olutia "rance*a n/a "ost o re$olutie ;n Franta ci o re$olutie mondiala care a ;nce%ut
;ntr/un anumit loc- Ideile des%re bieti tarani asu%riti ;n Franta care nemai%ut@nd su%orta
;m%ilarea nobilimii s/au rasculat nu %ot re*ista unui studiu ade$arat- 4e$olutia "rance*a a
"ost %lanuita si eEecutata de o organi*atie secretaB %lanul era %lanul comunismului de a*i
si comunismul a mostenit asta*i si organi*atia care a creat %lanul- 0n aceasta re$olutie
gasim legatura dintre re$olutia lui )rom:ell din 164D si cea bolse$ica din 1=11B si $edem
un %roces continuu %lanuit si coordonat, care $a culmina ;ntr/un s%asm "inal nu %rea
;nde%artat, %robabil ;n secolul acesta- .cest "inal $a "i instaurarea unui gu$ern mondial
sub controlul organi*atiei care a %lanuit si reali*at cele trei re$olutiiB si instaurarea unei
clase de sta%@ni %este toti ceilalti oameni, care, cit@ndu/l %e +r- Kastein, $a decide soarta
;ntregii lumi'-
4e$olutia lui )rom:ell a %arut la $remea sa ca este un e%isod s%ontan %ur engle*,
;ndre%tat ;m%otri$a dinastiei ,tuart si religiei catoliceB n/a %arut sa "ie un act general de
regicid si anti/crestinism- Banii e$reilor bogati l/au "inantat %e )rom:ell si cei din secta
42
conducatoare a e$reilor au "ost %rinci%alii bene"iciari ai re$olutiei luiB dar mai mult dec@t
at@t nu se %oate do$edi- +ar re$olutia "rance*a arunca o noua lumina asu%ra lui
)rom:ellB caci aceasta n/a "ost o i*bucnire locala ci s/a documentat si do$edit ca a "ost
re*ultatul unui %lan de re$olutie mondiala %regatit de o organi*atie cons%irati$a ;ntinsa ;n
multe tari si ;n toate clasele socialeB regicidul si sacrilegiul n/a$eau nimic de/a "ace cu
conditiile locale ci erau actiuni simbolice de distrugere a natiunii %rin regele si religia sa-
o actiune care urma sa eEtinda re$olutia %e %lan mondial- ,e ridica ;ntrebarea daca n/a
"ost si ;n .nglia acelasi lucru- +in nou, secta iudaica a %ro"itat cel mai mult de %e urma
re$olutiei "rance*e- +ar n/au ramas do$e*i care sa arate ca re$olutia "rance*a a "ost
instigata de e$reiB cons%iratorii care/au creat/o %ar sa "ie doar o oarda de indi$i*i
bolna$i su"leteste cu %lacere de a distruge si omor;- ,ingurul lucru clar este eEistenta
%lanului si/a cons%iratiei care/au creat re$olutia "rance*a- +in cea engle*a n/au ramas
nici macar documente care sa do$edeasca %lanul, dar o eEaminare atenta com%arati$a
arata ca si acolo s/a %rocedat du%a un %lan- 4e$olutia bolse$ica din 1=11 arunca din nou
a noua lumina asu%ra %rimelor douaB regicidul si sacrilegiul sunt semnatura
organi*atorilor ei, care s/au identi"icat ca "iind aceeasi ca ;n re$olutia "rance*aB si, du%a
ce tim% de o suta de ani au negat ade$arul des%re re$olutia "rance*a, organi*atorii
re$olutiei mondiale au renuntat la minciuna lor si au declarat %ublic ca re$olutia
bolse$ica este o re$olutie %ermanenta si mondiala si organi*atia care/a creat/o si care
"usese cons%iratorie si secreta a de$enit ;n mod %ublic un %artid %olitic ;n toata lumea,
lucr@nd sub directi$ele de la Gosco$a- .st"el re$olutia bolse$ica de*$aluie %ro"ilul
organi*atorilor si %lani"icatorilor anonimi ai %rimelor doua re$olutii, ridic@nd ;ntrebari cu
%ri$ire la %ro$enienta lor- Frgani*atorii si %lanuitorii re$olutiei bolse$ice nu sunt greu de
identi"icat- .%roa%e toti sunt e$rei as9ena*i rasariteniB actele simbolice de regicid si
sacrilegiu distrugatoare de natiune au "ost comise de acesti e$rei as9ena*i si imediat
du%a re$olutie a a%arut o lege care inter*ice sa se %omeneasca rolul e$reilor si/al
iudaismului ;n re$olutia din 1=11 sau ;n orice alte %robleme- .st"el misterul din 118= s/a
re*ol$at ;n 1=11, c@nd s/au de"init %lanul si organi*area re$olutiei "rance*e ca %arte din
re$olutia mondiala-
)a%itolul 3D: Jlanul
+o$ada %lanului re$olutiei a $enit cu desco%erirea documentelor secrete ale lui .dam
Leisau%t, se"ul societatii secrete illuminati' de catre gu$ernul ba$are* ;n 1186 si cu
%ublicarea lor ;n 1181 >%astram ortogra"ia VilluminatiV %entru a nu con"unda aceasta
cons%iratie cu denumirea de ViluminismV data de unii istorici secolului 18?- ,/a $a*ut cum
iluminatii' acestia %lanuiau re$olutia mondiala si cum a$eau ade%ti cu mare in"luenta ;n
toate gu$ernele- H/a mai ramas nici o ;ndoiala des%re eEistenta acestei cons%iratii menite
sa distruga toate gu$ernele legitime si toate religiile ci$ili*ate- +u%a desco%erire
societatea secreta s/a ascuns dar a iesit din nou la i$eala ;n 1=11 si/a lucrat de atunci ;n
$a*ul lumii eEact du%a %lanul descris ;n documentele lui Leisau%t ;n 1186-
+ocumentele lui Leisau%t sunt doar un rest %astrat din %ura sansa caci unii dintre
illuminati' l/au %us %e Leisau%t ;n garda si acesta si/a ars documentele- (An a*ard
asemanator a "ost ca*ul lui Litta9er )ambers, care ca%ti$at ca student de comunisti la
)olumbia Ani$ersit! din He: Ior9, s/a sc@rbit si/a de*$aluit lui 4oose$elt ;n 1=3=
des%re in"estatia gu$ernului american cu agenti comunistiB agiotantul acestuia l/a dat %e
46
usa a"ara- 0si ascunsese do$e*ile ;ntr/un ascensor $eci ne"olosit si $a*@ndu/se ignorat a
si uitat de ele c@nd ;n 1=48 s/a $a*ut citat ca martor de un alt "ost agent comunist din
gu$ernul american, si/a s%us din nou ce stiaB du%a care s%ionul comunist din gu$ern,
.lger Ciss, l/a dat ;n 5udecata %entru calomnie- .tunci )ambers s/a dus si/a scos
documentele din $eciul ascensor si le/a de%us ca marturieB .lger Ciss a "ost condamnat
si s/a $a*ut clar ca ;n tot tim%ul celui de/al 3/lea ra*boi mondial ,tatele Anite au "ost sub
in"luenta directa a conducatorilor re$olutiei mondiale de la Gosco$a-7
0n 1183 ducesa de Ba$aria a %rimit in"ormatii ca illuminati' ;n$ata lumea ca religia e o
t@m%enie ($e*i #enin: religia e o%iumul %o%oarelor'7 si %atriotismul la "el, ca
sinuciderea e 5usti"icata, ca trebuie sa asculti de %asiuni, ca e $oie sa/ti otra$esti
ad$ersarii, etc- +e aceea ;n 1182 au "ost inter*isi illuminati' ;n Ba$aria, identi"icati ca o
secta masonica si s/a cerut ca toate societatile sa se ;nregistre*e si sa nu mai o%ere*e ;n
secret- .tunci illuminati' si/au ars multe din documente si s/au abtinut de la contacte
%ersonale: s/au dat la "und ($e*i istoricii illuminati/lor, )-F- Forestier si #eo%old 8ngel7-
0n 1184 illuminati erau ;ntinsi de la 4in la <istula, de la .l%i la Garea Baltica, a$eau
membri ;n gu$ern, %rin tineret, %rin cler M care %ro%o$aduiau Rtoleranta religioasa,
%rintre %rinci%i care credeau ca/i %rote5ea*a si care se lasau mani%ulati- 8Eact ca si
comunismul- Jutinele lor documente date %ublicitatii au "ost desco%erita din ;nt@m%lare-
,crisorile %urtate de un emisar de/al lor care/a "ost lo$it de tra*net %e c@nd calatorea %rin
,ile*ia au dus la %erce*itionarea a doua case unde s/au gasit scrisori ;ntre .dam
Leisau%t (care/si *icea ,%artacus7 si colaboratorii lui care contineau %lanul re$olutiei
mondiale ce/o cunoastem asta*i sub numele de comunism sau socialism- +esi nu s/au
%utut gasi do$e*i, autorul crede ca %ro"esorul de dre%t ba$are* .dam Leisau%t n/a
in$entat el toate astea ci a "ost instruit si mani%ulat la r@ndul sau- ,i asta*i, comunistii din
lumea libera sunt "oarte numerosi %rintre %ro"esori uni$ersitari si la "acultatile de dre%t-
Leisau%t "usese crescut de ie*uiti, %e care ;i ura din tot su"letul, dar a caror metoda
organi*atorica a a%licat/o: aceea de a di"u*a %rin cercuri concentrice ordinele de la o
centrala unica %rin toata lumeaB %e masura ce cercul este mai eEterior membrii lui stiu si
%rice% mai %utin din ceea ce eEecuta- Istoricul illuminati'/lor, Hesta Lebster, caut@nd
sursa acestei organi*atii care "unctionea*a %er"ect ;n slu5ba distrugerii, a a5uns %e la
%rimele secole .+ si mai ;nainte ciar- .st"el au "ost organi*atia ismaili/lor, o secta
sub$ersi$a a Islamului, ;n sec- 8, condusa de .bdulla Ibn Ga!mun, care tindea sa
distruga religia eEact ca illuminatiB eEact ca si ade%tii illuminati/lor, mase mari de oameni
eEecutau si colaborau ;n actiuni %e care nu le cunosteau si nu le ;ntelegeau, organi*ati ;n
cercuri cons%irati$e unde "iecare cerc stia mai mult dec@t cel de sub el- 8Eem%lele merg
mai de%arte cu )abalistii, Pnosticii si Ganiceenii-
Jublic@ndu/le, gu$ernul ba$are* a in$itat toata lumea sa eEamine*e documentele
illuminati/lorB nimeni nu %oate *ice ca nu sunt autentice- ,co%ul societatii era sa distruga
gu$ernul legitim, nationalitatea si religia si sa "aca loc %entru o noua clasa sta%@nitoare,
cea a illuminati/lor- Armareau sa aboleasca %ro%rietatea %ri$ata, autoritatea ;n societate
si natiuneaB sa ;ntoarca omenirea la starea naturala "ericita ;n care traiau toti ;n"ratiti ;ntr/o
singura "amilie uni$ersala "ara ne$oi arti"iciale, "ara stiinta, "iecare tata de "amilie "iind
%reot si magistrat, dar "ara religie caci Leisau%t *icea R+umne*eul Haturii dar nu
recunostea dec@t natura'- Leisau%t scrie: %rintii si natiunile $or dis%are6 ratiunea $a "i
su%remul cod al omului'- +eci: atacul la regi si %rinti %entru a distruge natiunea si atacul
;m%otri$a religiei- .de$aratul lui sco% l/a de*$aluit %utinilor intimiB %reteEtele si basmele
41
cu "ericita stare naturala' erau %entru %rostii mai %utin intimi si %entru marele %ublic-
8ra "oarte ;ndem@natic ;n a con$inge %ersonalitati im%ortante care se credeau
%rogresiste' si luminate' las@ndu/se mani%ulate de elB "oarte multi %rinti si clerici erau
%e listele lui de membri- 4eligia cu care Leisau%t ;nlocuia crestinismul era adorarea
"ocului si ca sa con$inga clerul a in$entat %o$estea ca Iisus Cristos a a$ut o doctrina
secreta %e care numai cei deste%ti o %ot ;ntre$edea %rintre r@nduri ;n scri%turi con"orm
careia 8l urmarea sa aboleasca religia si s/o ;nlocuiasca cu ratiuneaB de aceea multi l/au
urmat cre*@nd ca/l urmea*a %e Iisus Cristos- .*i nici nu ne mai miram de %reoti
comunisti-
)onducatorii illuminati/lor ;si bateau 5oc ;n secret de clericii care/i urmau- 0ntr/o
scrisoare catre colaboratorul lui %rinci%al, Baronul $on Knigge (alias Jilo7, Leisau%t se
lauda cu "elul ;n care i/a %rostit %e clerici: )el mai "ascinant lucru e ca mari teologi
%rotestanti si re"ormati care ne a%artin noua illuminati/lor ;nca mai cred ca dogma
religioasa a iluminismului contine s%iritul ade$arat si autentic al religiei crestine- Fmule,
omule, ce nu te %utem "ace sa cre*iS H/am cre*ut c/am sa ma $ad si "ond@nd o noua
religie'- )on$ing@nd clerul iluminist ca absenta religiei e religia cea ade$arata si ca anti/
crestinismul este ade$aratul crestinism, Leisau%t a a$ut mare succes ;n Ba$aria si/a
i*gonit toti %ro"esorii ne/iluministi de la uni$ersitatea din Ingolstadt unde era el- )ontrola
scolari*area, ;si %lasase clerul lui iluminist ;n locuri bune si la curte' si *icea ca ;n
cur@nd $a %une m@na %e seminariile teologice si $a "urni*a %reoti de care trebuie ;n toata
Ba$aria'-
)ea mai semni"icati$a asemanare dintre iluminismul lui Leisau%t, comunism si %olitica
iudaismului cu %ri$ire la goimi, este atacul ;m%otri$a religiei- #egea' iudaica *ice ca
goimii n/au dre%tul la alta religie dec@t religia naturala si/a ratiunii %e care le %ro%o$aduia
Leisau%t- Goses Gendelson scria cu 3DD de ani ;n urma ca religia noastra este numai
%entru neamul nostru6 Hoi credem ca toate celelalte neamuri din lume +umne*eu le/a
ordonat sa n/aiba alta religie dec@t legile naturii6 cei care traiesc du%a %rece%tele acestei
religii a naturii si ratiunii sunt oamenii $irtuosi ai celorlalte neamuri'- #a "el, ;n 1=22 un
t@nar rabi re"ormist din ,tatele Anite, Ja9ob Jetuco:s9i, a %ro%us ca toti ne/e$reii sa "ie
con$ertiti la cele sa%te legi ale lui Hoe' si nu la miile de %rece%te si regulamente ale
Talmudului atribuite lui Ieo$a ;n legea mo*aica'- .st"el neamurile in"erioare $or %rimi
de la iudaism religia naturii si/a ratiunii' %e care le recomanda %entru ele Goses
Gendelson si .dam Leisau%t- +aca se cred iudaici', asta e cum ;si luau scla$ii negri
numele de "amilie al sta%@nului lor, ram@n@nd ;nsa tot niste scla$i-
Hota re*umatorului: In Gartie 1==1 )ongresul american a $otat legea Jublic #a: 1D3/14
%rin care cons"inteste *iua 8ducatiei ;n ,tatele Anite ca "iind *iua de nastere a rabinului
Ganecem Gendel ,cneerson, conducatorul miscarii #uba$itc, care a daruit .mericii
)ele 1 legi ale lui Hoe' ca %rinci%iu etico/religios- )ele 1 legi ale lui Hoe' este
descrierea data ;n Talmud la 1 legi biblice date lui .dam si Hoe ;nainte ca Ieo$a sa se "i
de*$aluit lui Goise %e muntele ,inai- Talmudul babilonian are 6 legi ;n Facerea 3:16, la
care se adauga a sa%tea data lui Hoe du%a %oto% (Facerea =:47- 8le nu sunt o religie
ade$arata ci un "el de etica naturala, caci +umne*eu nu s/a re$elat dec@t lui Goise, numai
%o%orului ales'- 8nciclo%edia americana scrie ca de secole #egile lui Hoe au "ost
considerate ca legatura dintre iudaism si crestinism', "ara sa indice de c@nd si de catre
cine-
+eci Ieo$a a dat religie %entru neamul ales, lumina naturii si ratiunii %entru neamurile
48
in"erioare- Leisau%t ;nlocuia religia neamurilor in"erioare' cu lumina naturii si ratiunii-
Hu s/au desco%erit legaturi directe ;ntre rabinii iudaici si Leisau%t- +ar s/au desco%erit
;n ca*ul comunismului, unde ei au %reluat conducerea- Getodele illuminati/lor
cu%rindeau toate 5osniciile imaginabile si o%inia %ublica a "ost cu%rinsa de oroare citind
continutul a doua documente %ublicate ;n 1181, unde se $edea cum illuminati %ede%seau
cu moartea si eEecutau %e unii din membri lor, %reamareau ateismul, a$eau o masina
automata de distrus documente, a$eau mi5loace cu care %ro$ocau a$orturi, "alsi"icau
sigilii si documente, "aceau cerneala in$i*ibila si %ar"umuri otra$itoare care ucid lent, etc-
.*i suntem obisnuiti cu din astea ;n acti$itatile comunistilor, dar ;n Ba$aria secolului 18
oamenii nu mai $a*usera asa ce$a si/au cre*ul ca $ad cum se descide iadul-
+ocumentele lui Leisau%t contin si/o diagrama care ilustrea*a structura organi*atorica a
illuminati/lor, care este eEact ca structura %artidului comunist, cu celula organi*atiei de
ba*a, raionala, regionala si comitetul central, ;n mi5locul caruia statea Leisau%t ca un
%aian5en- .utorul crede ca aceasta structura este %rodusul "inal al unei eE%eriente de
secole- ,tructura este %er"ecta, caci orice accident distruge doar local %utin din
organi*atie- +easu%ra diagramei Leisau%t a scris: se %oate $edea ce usor ;i $ine unui
om deste%t sa conduca sute si mii de oameni' si dedesubt: am doi ;n subordine, %e care/i
ins%ir, "iecare are c@te doi si asa mai de%arte- .st"el %un ;n miscare o mie de oameni si/i
;n"lacare* "oarte sim%lu si asa trebuie date ordinele si "acute o%eratiile %olitice'- +u%a
%ublicarea documentelor au a"lat cei mai multi IIluminati ca se"ul lor era Leisau%t: %@na
atunci stiusera doar de/un conducator iubit', un mare ;ntele%t' bun dar se$er care %rin
ei $a da o noua "ata lumii- +ar multitudinea asta de ser$itori care/l ser$eau era tinuta ;n
"r@u nu numai %rin ignoranta ci si %rin teroare, asa cum o%erea*a comunismul
(socialismul7 ;n *ilele noastre- )a si comunistii a*i, a$eau nume cons%irati$e (ca #enin al
carui nume e Aliano$, ,talin al carui nume e +5ugas$ili, etc-7 ,/a do$edit ;n %rocesele din
anii 1=42/1=22 ca eEact asa o%erea*a si %artidele comuniste din .merica, .nglia,
)anada, .ustralia- Leisau%t %re"era sa ;nrole*e noi membri la $@rsta de 12/3D ani, c@nd
sunt mai im%resionabili- .sa au "ost recrutati .lger Ciss, Carr! +eEter Lite, Litta9er
)ambers, +onald Gaclean, Pu! Burgess (agenti si s%ioni comunisti din gu$ernul engle*
si american7- Je %reoti comunistii ;i con$ing ca Iisus Cristos a "ost %rimul comunist,
eEact ca Leisau%t, care i/a con$ins c/a "ost %rimul iluminist- Tinerii recrutati erau
initiati cu ceremonii care/i intimidau, ;ntre care si o bat5ocura a slu5bei crestine- #i se
cerea sa aduca dosarul' %arintilor lor (ceea ce se numeste a*i ;n .merica %ro"ilul'
"iecaruia M nota re*umatorului7 indic@nd ce %asiuni au etc- si li se cerea sa s%ione*e si sa
se denunte reci%roc- .mbele acti$itati de ba*a ;n comunism, a caror sursa originala e
%osibil sa "ie legea mo*aica' ($e*i +euteronomul 31:18/3D des%re obligatia de a/ti
denunta membrii "amiliei7- Heo"itul nu stia niciodata cine/l obser$a si denunta, caci stia
ca are su%eriori necunoscuti luiB si stia ca toata lumea are obligatia sa denunte %e toata
lumea, eEact ca/n tarile socialiste si neo/ (cri%to7/comuniste de a*i- .cesta este %rinci%iul
de ba*a al teroarei: nu omorul sau tortura sau ;ncisoarea, ci constiinta ca nu te %oti
;ncrede/n nimeni, nici ;n %arinti si "rati, reduce omul la su%unere totala- )ine nu ;ntelege
acest lucru n/are dec@t sa citeasca descrierea lui Litta9er )ambers care %o$esteste cum
a "ugit si cum s/a ascuns, urmarit de teroarea %artidului comunist american-
+u%a 1D ani de eEistenta illuminati numarau c@te$a mii de membri, unii "oarte in"luenti,
ciar ca%ete ;ncoronateB marci*ul de #ucet %o$esteste cum $reo 3D de %rinti, unii
domnitori, au intrat ;ntr/o asociatie al carei sco% era sa/i distruga tocmai %e ei- Jrintre ei
4=
erau ducii de Bruns:ic9, Pota, ,aEa/Leimar, %rintii de Cessen si ,aEa/Pota, electorul
din Gain*, Getternic, Jestalo**i educatorul, ambasadori, %oliticieni, %ro"esori si
PoeteB e %osibil ca Poete c@nd a scris du%a 3D de ani des%re eruditul Faust care si/a
$@ndut su"letul dia$olului sa "i scris des%re $iata lui ciar- +iagrama lui Leisau%t arata
ca %erce*itia gu$ernului ba$are* n/a desco%erit dec@t mica %arte din cons%iratie, deci e
%osibil ca Leisau%t sa nu "i "ost dec@t un conducator regional al unui gru% doar si nu al
;ntregii cons%iratii si e %osibil ca ade$aratii conducatori ai re$olutiei mondiale sa nu "i
"ost niciodata demascati-
+esi nu "ac re"eriri la Franta, documentele illuminati/lor do$edesc ca atunci c@nd
re$olutia "rance*a si/a ;nce%ut atacul ;m%otri$a natiunii si/a religiei actiona eEact du%a
%lanul detailat al lui Leisau%t- +e atunci ;ncoace ser$itorii re$olutiei mondiale au negat
;ntr/una legatura dintre iluminism si re$olutia "rance*a moti$@nd ca deoarece societatea
illuminati/lor a "ost inter*isa ;n 1186 ei n/au mai %utut cons%ira ;n 118=, de %arca
cons%iratorii ;ncetea*a sa cons%ire c@nd cons%iratia e declarata ilegala- .ctele Teroarei
"rance*e sunt e$ident acte ale re$olutionarilor mondialiB ;nainte de Teroarea re$olutiei
"rance*e nimanui nu i/ar "i dat %rin ca% ca e %osibil sa se comita ast"el de bestialitati, dar
bestialitatile re$olutiei "rance*e urmea*a %unct cu %unct %rogramul dat de Leisau%t
illuminati/lor- +in %rogram "ac %arte $asele s"inte ale ;m%artasaniei bat5ocorite %e stra*ile
Jarisului, eEact du%a traditia milenara a blas"emiei si bat5ocurii religiei crestine si du%a
ceremonialul de initiere al illuminati/lor- .%oi ;ntronarea &eitei 4atiunea la Hotre +ame
M $e*i religia ratiunii la iluminism si la legile lui Hoe- Gagia neagra ;nce%e cu blas"emiaB
magia neagra si satanismul erau doua ramuri ale educatiei iluministe >nota re*umatoruluiB
;n scolile americane de stat, %oate si ;n scoli %articulare, asta*i co%iii mici sunt ;n$atati
magiaB du%a ra%oartele %olitiei, satanismul cunoaste o $iolenta ras%@ndire %rintre ele$ii de
liceu ;n 1==3B dar %ro"esorilor si ele$ilor li se inter*ice sa se re"ere la religia crestina ;n
scolile de stat?-
Leisau%t si ade%tii lui au %atruns ;n Franta %rin in"luenta la cel mai ;nalt ni$el, eEact ca
si comunismul ;n .merica, care este mult mai %uternic ;n cabinetul %resedintelui dec@t ;n
mintea %o%orului american- 8l %o$esteste cum au %us m@na %e lo5a masonica Prand
Frient din Franta si cum si/au aco%erit urmele sub %ara$anul ei- .cesta este si %rinci%iul
lu%tei comunistilor ;n ilegalitate' si mai ales %rinci%iul in"iltrarii comuniste a tuturor
organi*atiilor gata "ormate, ciar a celor anti/comuniste- ,uccesul lui Leisau%t se $ede
din cu$intele de 5ale ale ducelui de Bruns:ic9, Gare Gaestru al Gasonilor Permani, care
;n 11=4 a di*ol$at ordinul $a*@ndu/l in"estat de iluministi ("usese si el unul7: $edem
distrugere %e care n/o mai %utem o%ri6 ,/a i$it o mare secta care sub lo*inca binelui si
"ericirii %entru toti oamenii au lucrat cons%irati$ ;n ;ntuneric ca sa 5e"uiasca omenirea de
"ericire ;n "olosul lor6 .u ;nce%ut %onegrind religia6 s/a $a*ut %lanul lor de a distruge
orice ordine ;n stat %rin "a%tele lor6 au recrutat neo"iti din toate straturile socialeB i/au
;nselat %e cei mai deste%ti oameni mintind ca au alte intentii6 ,e"ii lor urmaresc doar
su%rematia asu%ra lumii si toate %o%oarele urmau sa "ie gu$ernate din adunarile lor
nocturne- .u "acut asta si ;nca "ac asta6- trebuie sa aratati %o%oarelor si %rinci%ilor lor ca
acesti sectari, acesti degenerati ai ordinului nostru, au "ost doar si $or "i cei care au "acut
re$olutia din *ilele noastre si $or "ace re$olutii ;n $iitor'- Jrin aceste cu$inte a aratat ca
illuminati au "acut re$olutia "rance*a-
Gasoneria, "oarte %uternica ;n Franta, a %us m@na %e clubul iacobinilor, care au organi*at
Teroarea iacobina si/au aratat ade$arata "ata a re$olutiei- )a si re$olutionarii bolse$ici cu
2D
13D de ani mai t@r*iu, iluministii iacobini urau oamenii saraci si urau taranii mai mult
dec@t %e asa *isii asu%ritori ai taranimiiB ca si ;n .merica a*i, ei urau tot ce e ci$ili*at si
"rumos, urau bisericile si religia si tot ce %utea sa ridice su"letul omului deasu%ra celui
mai ab5ect ni$el sub/animalic ;n care n/are dec@t ne$oi de rana si %rocreare- .dam
Leisau%t a de$enit mason ;n 1111, la un an du%a ce i/a ;n"iintat %e illuminati- Girabeau,
conducator al re$olutiei "rance*e mai t@r*iu, stia de asta si ;n 1116 are ;n documentele
sale un %rogram identic cu al illuminati/lorB ;n istoria lui a monariei %rusace arata cum
lo5a masonica din GTncen a "ost in"iltrata de ordinul illuminati/lorB deci cu 3 ani ;nainte
de i*bucnirea re$olutiei %rogramul illuminati/lor era ;n m@na conducatorilor $iitoarei
re$olutii si illuminati erau cunoscuti %ersonal de Girabeau care a$ea numele secret
.rcesilas ca illuminat si trebuie c/a "ost din cercurile intime ale lui Leisau%t- .dunarea
)onstituanta din 118= a ado%tat un %lan care, *ice biogra"ul lui Girabeau, semana "oarte
mult cu %rogramul iluminist al lui Leisau%t gasit la Girabeau-
0n 1183 masoneria a "ost total in"iltrata de illuminati care i/au ca%tat si %e ducele de
Bruns:ic9 (cel care s/a de*is de ei ulterior7 si %e %rintul de Cessen- 0n 1182 iluministii au
"ost la un congres la Jaris si %lanul re$olutiei "rance*e a "ost ;ncredintat lo5ei masonice
des .mis 4Wunis- +u%a desco%eririle din Ba$aria din 1186, illuminati si masonii lor s/au
dat la "und M dar aceeasi emisari au a%arut din nou la Jaris ;n 1181 ;n mod secret-
Garci*ul de #ucet a scris ;n 118=: ."la ca eEista o cons%iratie sa ;nlocuiasca
libertatea cu des%otismul, talentul cu inca%acitatea, $irtutea cu $iciul, cultura cu
ignoranta6 aceasta societate cons%irati$a urmareste sa sta%@neasca lumea6 are dre%t
sco% dominatia uni$ersala'- . descris cum monarul $a "i "ortat sa ser$easca %asiunile
celor din 5urul lui6 sa aduca la %utere oameni 5osnici, sa/si bat5ocoreasca 5udecata lu@nd
deci*ii care/i de*onorea*a %rudenta' si a %re*is ;n ce al $a lasa re$olutia "rance*a
Franta: tara condusa de illuminati nu $a ;nceta sa eEiste dar $a "i ast"el umilita ;nc@t nu
$a mai conta6 ,i %o%ulatia $a descreste6' si/a ;nceiat descriind re$olutia %ermanenta
ca un "oc subteran care "umega ;n eEterior si i*bucneste %eriodic cu eE%lo*ii $iolente si
distrugatoare'- 8Eact ce s/a ;nt@m%lat de/atunci ;ncoace- +e #ucet a descris si %e
bine$oitorii ;nselati, conducatori ;nselati care se cred luminati, gata sa/si %ra$aleasca
%o%oarele ;n %ra%astie' si cum conducatorii cons%iratiei nu $or da drumul niciodata
%uterii si bogatiilor %e care/au %us m@na'- .sta scria de #ucet ;n 118= c@nd regele si
regina erau ;n $iata, %acea si ordinea domneau ;nca, nu se ;nce%use ;nca sa se ;nece
Franta ;n s@nge ne$ino$at si re$olutia "rance*a' consta din discutii des%re "elul ;n care
oamenii buni si ;ntele%ti $or aduce re"orme care sa instaure*e dre%tatea si libertatea ;ntr/o
Franta "ericita- .sa mai credeau "rance*ii ;nca si/n 11=D, c@nd 8dmund Bur9e a %re*is din
.nglia eEact ce se $a ;nt@m%la si ce masacre si orori $or "i organi*ate ;n cur@nd de catre
acei oameni buni si ;ntele%ti- Himeni nu stia ;nca de 4obes%ierre si +anton si nimeni n/
au*ise de re%ublicaB regele acce%tase constitutia si %o%orul "rance* 5ubila, c@nd 8dmund
Bur9e a %re$a*ut eEact ce a$ea sa se ;nt@m%leB si du%a ce s/a do$edit ca 8dmund Bur9e a
a$ut dre%tate, oamenii au ;nce%ut sa/l urasca si sa/l %onegreasca %e Bur9e %entru ca a
s%us ade$arul- )@ta $reme nu s%usese ;nca ade$arul des%re "a%tele re$olutiei si/a
cons%iratiei, "usese %reamarit si admirat ca mare scriitor, mare orator, mare om de stat,
mai ales %entru ca sustinuse ra*boiul coloniilor americane ;m%otri$a .nglieiB cum a
de*$aluit ade$arul des%re ei, sta%@nii organelor de %resa si intelectualitatea %rogresista'
s/au ;naitat ;m%otri$a lui asa cum "ac a*i ;m%otri$a celor care ;ncearca sa s%una
ade$arul- .mericanii un tim% au dansat %e stra*i c@nt@nd libertate, egalitate,
21
"raternitate', %@na c@nd crimele, masacrele si ororile ;n"a%tuite de illuminati re$olutionari
"rance*i le/au de$enit cunoscute si atunci s/au ;ngro*it- .*i dansea*a din nou %e stra*i
c@nt@nd Garseillaise/a-
)a Leisau%t, iacobinii din regimul teroarei a$eau nume cons%irati$e din anticitate-
)@nd au de$enit %uternici au urmat %rogramul de regicid si blas"emie %rescris care
urmarea, %rin uciderea regelui, distrugerea bisericilor si bat5ocorirea religiei, sa distruga
natiunea du%a metoda talmudica- +ar iacobinii nu erau dec@t marionetele cui$a, du%a
marturia contem%oranului lor #ombard de #angres, care scrie des%re o con$entie
ultrasecreta la 31 Gai, o %utere teribila oculta a carei scla$i sunt membrii )on$entiei
celeilalte %ublice si care este com%usa din im%ortanti initiati ai iluminismului- .ceasta
%utere este deasu%ra lui 4obes%ierre si a comitetelor gu$ernului6 aceasta %utere oculta a
%us m@na %e a$erile natiunii si si le/au ;m%artit ;ntre "ratii si %rietenii lor care/au %us
umarul la sco%ul lor'- H/a "ost o re$olutie "rance*a: a "ost %ur si sim%lu o%era de
re$olutie,' care/a durat ne;ntreru%t de/atunci ;ncoace, "olosind ;n mod documentat,
organi*at si e$ident, armate de oameni %e care/i %rosteste sa creada di$erse alte lucruri si
moti$e-
Trei oameni au $a*ut clar ;nca de %e/atunci ca re$olutia "rance*a a "ost ;n"a%tuita du%a
%lanul illuminati/lor %ublicat ;n 1181B ca illuminati %rin "rancmasonerie au instigat/o si/
au diri5at/oB ca societatea secreta a cons%iratorilor continua cu %lanul ei de re$olutie
mondiala- 8i sunt .batele Barruel, un ie*uit care a "ost martor ocularB Jon 4obison, un
%ro"esor de stiinte eEacte din 8dinburgB si re$erendul Jededia Gorse, %reot si geogra"
din .merica- )artile %rimilor doi si %redicile celui de/al treilea sunt documente esentiale-
)a si editorul *iarului Jorcu%ines Pa*ette, Lilliam )obbet, care i/a %o%ulari*at, toti trei
au "ost atacati de moarte de "ortele oculte care lucrea*a la re$olutia %ermanentaB )obbett
a "ost i*gonit din %atria lui- Toti trei au $a*ut ;n ororile re$olutiei "rance*e m@na
cons%iratiei anti/crestine nu numai ;m%otri$a regilor, ci ;m%otri$a oricarui gu$ern,
;m%otri$a oricarei ci$ili*atii, ciar ;m%otri$a oricarei %ro%rietati' (.batele Barruel7, ca
sa distruga din radacina toate institutiile religioase si sa rastoarne toate gu$ernele
eEistente ;n 8uro%a' (4obison7, cu sco%ul eE%res de a smulge din radacini si des"iinta
crestinismul si de/a rasturna orice gu$ern ci$il' (Gorse7- Toti trei au $a*ut ca re$olutia
"rance*a nu s/a nascut din conditii locale ci dintr/un %lan de re$olutie %ermanenta si
uni$ersala, un %lan al societatii secrete a illuminati/lor, care a ins%irat e%isoadele cele mai
crude si oribile ;n Franta, un %lan care a su%ra$ietuit si s/a ;n"a%tuit ;n .nglia si .merica
de a*i %rin mi5loace mai lente cons%irati$e-
.cesti trei oameni au %atit ce/a %atit si autorul du%a ce/a ;nce%ut sa descrie e$enimentele
%e care le/a trait asa cum au a$ut ele loc ;n realitate: ;nainte editurile se bateau %entru
manuscrisele luiB du%a ce/a ;nce%ut cartea aceasta i/au tr@ntit usa/n nas si/au ;nce%ut sa/l
%onegreasca- Istorica s%ecialista ;n re$olutia "rance*a Hesta Lebster scrie cum un editor
din #ondra i/a s%us ;n 1=3D: daca scrii ;m%otri$a re$olutiei te $a dusmani toata lumea
literara'B s%re uimirea ei a "ost ade$arat- .utorul a "ost uimit sa desco%ere ca cons%iratia
re$olutiei mondiale controla ;nca de acum 3DD de ani la "el de bine %resa si literatura ca
a*i, desi atunci eEistau sute de *iare mici cu %ro%rietari indi$iduali iar a*i toata %resa si
toate editurile a%artin aceleiasi m@ini care %ublica sute de titluri de nuante di"erite sub
nume di"erite- Barruel, 4obison si Gorse au "ost imediat aco%eriti de insulte si in$ecti$e
%entru c/au ;ndra*nit sa iasa din linie si sa s%una ade$arul- Hu numai c/au "ost atacati ;n
acelasi "el ;n care ataca a*i inteligentia %rogresista' si %resa din $est dar ciar cu
23
aceleasi cu$inte-
)itind des%re atacurile ;m%otri$a lui Barruel, 4obison si Gorse, autorul crede ca citeste
%ro%ria sa istorie: ca si ei a "ost ;nt@i atacat %entru ca este un bigot', care %ersecuta
libertatea o%iniei' si libertatea academica', dusman al g@ndirii liberale' si
%rogresiste'- +e aici s/a trecut la alu*ii murdare des%re $iata lor seEuala si "inantele lorB
si ;n cele din urma s/a sustinut ca sunt cu totii nebuni'- .ceasta ultima a"irmatie este cea
mai %uternica arma de de"aimare si %oate ca deri$a din Talmud, care *ice ca Iisus Cristos
a "ost nebun ($e*i 8nciclo%edia Iudaica, articolul des%re Iisus Cristos7- .tacurile
;m%otri$a acestor trei critici contem%orani ai re$olutiei "rance*e au acelasi $ocabular
%recis si limitat ca si atacurile de 3DD de ani mai t@r*iu ;m%otri$a autorului, de unde
autorul trage conclu*ia ca aceeasi directi$a a "ost data din aceeasi sursa centrala- )u
aceleasi "ormule stereoti%e si cu acelasi $ocabular limitat s/a continuat de"aimarea lor
mult du%a ce acesti trei contem%orani ai re$olutiei erau morti, asa de mare este groa*a
re$olutionarilor, ade%tilor libertatii de o%inie', de ade$ar sau de o%inii di$ergente- 0nca
;n 1=18 )olumbia Ani$ersit! dadea bani ca sa se scrie o carte cum ca illuminati au
dis%arut cu totii c@nd gu$ernul ba$are* i/a %us sub interdictie, caci ei "iind o societate
secreta cons%irati$a n/au ;ndra*nit sa mai cons%ire ;n secret c@nd li s/a s%us sa n/o mai
"acaB doar societatile secrete cons%irati$e toate cons%ira ;m%otri$a gu$ernului numai cu
a%robarea gu$ernului- 0n aceasta carte toate lo*incile de mai sus au "ost ;nsirate M ca la
carte- #a $remea aceea re$olutia bolse$ica a$ea de5a un an si intelligentia %rogresista'
se straduia sa arate ca nu eEista nici o legatura ;ntre re$olutia "rance*a si cea bolse$icaB ;n
tim% ce ei se straduiau ast"el la )olumbia Ani$ersit!, eEact acolo a "ost racolat Litta9er
)ambers ca s%ion comunist-
,%re deosebire de Fran9lin 4oose$elt, %rimii doi %resedinti americani, Peorge
Lasington si Jon .dams, au stiut ca Barruel, 4obison si Gorse s%un ade$arul-
Lasington scria unui %rieten des%re in"iltrarea ;n .merica a illuminati/lor si/a
iacobinismului, ;n cluburile democratice' din 11=3, acu*ate de Lasington ca instiga la
de*ordine si releB autoritatea lui Peorge Lasington "iind %rea mare ca sa %oata "i
de"aimat si declarat nebun, cluburile democratice' s/au ascuns imediat ;n subterana si/au
continuat sa lucre*e de acolo- +in cau*a ca Peorge Lasington era mason si el, masonii
au "acut mare ca* declar@nd masoneria onorabila %rin asocierea cu el- +in res%ect %entru
Peorge Lasington, nu s/a mai cercetat acti$itatea masoneriei, desi doi "osti masoni,
.mos ,toddard si re$erendul ,et Ja!son, au declarat si ei ca si ducele de Bruns:ic9 ;n
%ublic, ca masoneria a "ost in"iltrata de illuminati- Jresedintele Jon .dams i/a a$erti*at
%e masoni ;n 11=8 des%re in"iltrarea si %er$ertirea masoneriei, arat@nd ca ast"el de
societati >secrete? %ot "i %er$ertite sa "aca tot raul de care au "ost sus%ectate'- F%inia
%ublica a luat aminte si ;n 183= s/a "ormat un %artid anti/masonic care la con$entia sa din
183= a declarat ca eEista do$e*i des%re legatura str@nsa dintre ordinele su%erioare ale
"rancmasoneriei si iluminismul (illuminati7 "rance*' +ar iubitorilor de ade$ar nu le/a
mers multa $reme, caci la urmatorul congres din <ermont din 183D, se arata ca
in$estigatia6 cur@nd a "ost stinsa ;n mod misteriosB %resa a amutit ca sugrumata si
masele %o%orului sunt tinute ;n ignoranta "a%tului ca a eEistat $reodata $reun dubiu cu
%ri$ire la masonerie'- )u alte cu$inte, in$estigatia a "ost stinsa de contra/o"ensi$a cu
acu*atii de bigotism', dusman al libertatii de o%inie', etc- eEact ca a*i- +e atunci
;ncoace nici ;n .nglia nici ;n .merica nimeni n/a reusit sa determine gu$ernele sa "aca o
in$estigatie cinstita a in"iltrarii dusmanoase ;n gu$ernB de*$aluirile din 1=48 au "ost
23
%artiale si s/a musamali*at cea mai mare %arte- Jartidul anti/masonic a murit ;n 184D-
Jon .dams era con$ins de eEistenta re$olutiei %ermanente si uni$ersale ;ndre%tate
;m%otri$a gu$ernelor legitimeB o credea ;n mod gresit de origine "rance*a, du%a cum a*i
oamenii ;si ;nci%uie ;n mod gresit ca comunismul e rusesc- . emis actul ;m%otri$a
acti$itatii anti/statale din 11=8- )on"identul lui, .leEander Camilton, cunostea si mai
bine natura re$olutiei, si/o descrie ast"el: ;nt@i atacul ;m%otri$a crestinismului, a%oi
;nlocuirea lui cu religia Rnaturala, a%oi se neaga su"letul, $iata omului "iind %ur "i*icaB
a%oi urmea*a atacul ;m%otri$a statului, care este descris dre%t un abu* ca si religia si se
%reamareste anaria- 4e*ultatul, *ice .leEander Camilton, este masacrul si distrugerea
gigantica din Franta, care a "ost scu"undata ;n crima, saracie si bestialitate, ceea ce se
urmareste sa se %roduca ;n toate tarile de catre aceiasi organi*atori, %entru a distruge
societatea ci$ili*ata si a %roduce de*ordinea generala a omenirii- Frgani*atia, *ice
Camilton, a "ost inter*isa, dar elementele ei au su%ra$ietuit si lucrea*a din umbra
%regatind noi calamitati si un lung sir de con$ulsii, re$olutii, masacre, de$astari si
nenorociri- Camilton $edea semnele si ;n ,tatele Anite- Jrin in"luenta aceasta ne"asta
americanii au sim%ati*at cu ororile re$olutiei "rance*e- Jrin ea s/au 5usti"icat toate ororile
si crimele ne5usti"icabile si orice des%otism, *ic@ndu/se ca trebuie sa/l imitam-
0n *ilele noastre am $a*ut asa de bine toate aceste lucruri ;nc@t nu ne dam seama c@t de
clar$a*atori au "ost acesti oameni ;n 11=D- +ar clar$i*iunea lor n/a dus la nimic- )a un
somnambul, occidentul continua s%re de*astru- .nti/re$olutionarii au "ost de"aimati si
redusi la tacere- 4e$olutionarii si intelligentia %rogresista si/au continuat o%era- . a%arut
Ha%oleon si toti au uitat de re$olutie- Humai illuminati au continuat sa lucre*e ca/nainte
si cu re*ultat- .cest lucru a de$enit clar recent, c@nd Hesta Lebster a studiat la*ile cu
documente ale %olitiei lui Ha%oleon si/a gasit acolo ca 3D de ani du%a re$olutia "rance*a,
;n a5unul caderii lui Ha%oleon, illuminati erau tot acti$i si tot %ros%eri-
)omisarul s%ecial de %olitie na%oleoniana FranXois )arles de Berc9eim era mason- 0n
181D el descria cum illuminati au ade%ti ;n ;ntreaga 8uro%a si se straduiesc sa in"iltre*e
lo5ile masonice- 8l *ice: iluminismul de$ine o %utere mare si "ormidabila6 regii si
%o%oarele $or a$ea mult de su"erit de la el daca %rin %rudenta nu se distruge mecanismul
lui ;ngro*itor'- 0n 1814 un alt ra%ort *ice la "el- #a 3D de ani du%a con"esiunea %ublica a
ducelui de Bruns:ic9, Berc9eim arata ca multi oameni cu %o*itii ;nalte, de nastere
ilustra, cu mare a$ere si mari demnitari sunt %rintre ei'- Jarerea lui Berc9eim era ca
unii dintre ei nu sunt %rostiti de $isuri demagogice ci s%era sa %una m@na %e %utere si sa/
si s%oreasca a$erea si %o*itia socialaB dar ma5oritatea ade%tilor cred ;n ei ca/n
scri%tura6' )a si a*i, dorinta de %utere ;i "ace %e oamenii "aimosi si bogati sa se
asocie*e cu miscari al caror sco% este distrugerea a$erii si renumelui lor, ;n s%eranta ca
ast"el $or de$eni mai bogati si mai "aimosi- Berc9eim descrie a%oi metodele illuminati/
lor ;n mod asemanator cu Leisau%t si ;n mod asemanator cu metodele comunismului
asta*i- 8l arata cum illuminati in"luentea*a o%iniile oamenilor %un@nd sta%@nire ;n %rimul
r@nd %e literatura, sa$anti si %ro"esori, care ast"el %ro%aga %rinci%iile illuminati/lor
degi*@ndu/le otra$a ;ntr/o mie de "eluri- <ulgul nu $ede si nu %rice%e aceste semne
minuscule dar cei initiati recunosc "ormulele- 0n s%ecial uni$ersitatile sunt c@m%ul lor de
atac- .de%tii lor sunt %ro"esori uni$ersitari care mai ;nt@i studia*a caracterul studentilor-
+aca unul e mai deste%t si mai cu imaginatie, aceasta secta imediat %une m@na %e el si/
nce% sa/i $orbeasca des%re dre%turile %o%orului, des%otism, etc- ,i/i dau literatura lor-
)@nd a "ost total ca%ti$at i se de*$aluie ca mai sunt milioane ca el, ca sunt toti uniti ;ntr/o
24
mare "amilie, ca re"ormele %e care el le doreste $or $eni cur@nd- .st"el, *ice Berc9eim,
illuminati seamana sam@nta otra$ii ;n cele mai ;nalte cercuri sociale si/si recrutea*a
numerosi ade%ti- .cest %roces descris de el continua si/n *ilele noastre-
#a 3D de ani du%a ce/a "ost demascat si societatea lui secreta inter*isa, ;l regasim %e
Leisau%t cer@nd ;ntr/o scrisoare din 18D8 amanunte des%re un anumit ritual masonic- #a
moartea lui ;n 183D organi*atia lui era mai %uternica ca oric@nd dar ;si scimbase numele-
.ceeasi organi*atie cu aceiasi oameni si aceleasi sco%uri a rea%arut la su%ra"ata ;n 184D
sub numele de comunism'- .ceeasi %retentie de a lu%ta ;m%otri$a nedre%tatii si
o%resiunii aco%era acum sub numele de comunism aceeasi distrugere s@ngeroasa cu
sco%ul de a %er%etua si am%li"ica nedre%tatea si o%resiunea- .*i con"lictul dintre
ci$ili*atia $estica crestina si comunism este %e "ata si unul din ele trebuie sa dis%ara, caci
sunt diametral o%use si nu %ot coeEista-
#a 2D de ani du%a re$olutia "rance*a, cons%iratia re$olutiei mondiale se a"la ;n mod
%ublic ;n m@na e$reiasca- +ar nu s/a %utut do$edi ca ar "i "ost o instigatie originala
iudaica ;n ca*ul re$olutiei "rance*e- +eci eEista si alternati$a ca re$olutia mondiala n/a
"ost de la ;nce%ut de ins%iratie iudaica si a "ost doar %reluata de sionism ulterior- Himic nu
s/a %utut stabiliB asa de bine s/au ascuns itele illuminati/lor acum 3DD de ani- 0n mod
a%arent e$reii n/au 5ucat mare rol la illuminati si au %artici%at doar %ro%ortional ;n
re$olutia "rance*a, "iind acolo la "el de numerosi ca si ;n alte acti$itati, du%a %ro%ortia lor
;n natiune- #eo%old 8ngel, %ersona5 misterios care a reorgani*at ordinul illuminati/lor ;n
188D, sustine ca era inter*is sa recrute*e e$rei %rintre iluminati'- Je de alta %arte
Girabeau, iluminat de "runte si "runtas al re$olutiei "rance*e, s/a identi"icat cu iudaismulB
ast"el ca a"irmatiile des%re ne%artici%area iudaica la illuminati %ot "i %ura de*in"ormare,
du%a metoda cons%irati$a clasica la care tinea Leisau%t cel mai mult-
)ontem%oranii re$olutiei "rance*e sunt de acord ca re$olutia "rance*a nu a "ost "rance*a
si ca a "ost %regatita de oameni din multe tari si de nationalitate im%recisa- )e$alier de
Galet *ice ca autorii re$olutiei nu sunt nici "rance*i nici germani nici italieni nici
engle*i etc- 8i "ormea*a un anumit %o%or care s/a nascut si/a crescut ;n ;ntuneric, ;n
mi5locul tuturor natiunilor ci$ili*ate, cu sco%ul de a le sub5uga'- .sta $ede cercetatorul
care studia*a organi*area re$olutiei "rance*eB dar re$olutia bolse$ica a aratat alt"el-
+u%a ce/a i*bucnit re$olutia "rance*a e$reii au 5ucat un rol e$ident, dar mai mult de
incitare la $arsare de s@nge si distrugere dec@t de conducere si %lani"icare- +e multe ori e
greu sa/i identi"ici ca atare "iindca scriitorii $remii lor nu/i descriau ca atare- 4e$olutia
"rance*a ;n mod a%arent $roia sa distruga toate religiile si nationalitatile (din nou
re$olutia bolse$ica di"era de ea7- .st"el gloata care/a s%urcat $asele s"inte la adunarea
re$olutionara si/a cotro%it bisericile ca sa tina "esti$alurile ratiunii a inclus si e$rei care/
au adus ornamente de la sinagoga la locul de %ro"anare- #a Tem%lul libertatii' un
cetatean crescut ;n %re5udecata religiei e$reiesti' si anume .leEandre #ambert "iul, s/a
a%ucat sa do$edeasca ca toate religiile sunt %re5udecati' si/a %rotestat ;m%otri$a tiraniei
Talmudului, *ic@nd: )etateni, de rea credinta nu sunt e$reii ci %reotii lor- 4eligia lor
;n$ata ca la e$rei trebuie sa dai ;m%rumut cu 2Q dar de la catolici trebuie sa iei c@t %oti
mai multB este un obicei s"@nt la noi sa ne rugam dimineata sa ne a5ute +umne*eu sa
;nselam un crestin ;n *iua aceea- Gai mult, cetateni, au*iti culmea abominatiei: daca ;n
comertul cu e$reii "acem o greseala, se "ace restitutieB dar daca la 1DD louis dor un
crestin %lateste cu 32 mai mult, nu trebuie sa i se restituie- )e oroareS ,i de unde $in toate
astea daca nu de la rabiniO )ine a incitat la %roscrieri ;m%otri$a noastraO Jreotii nostriS
22
., cetateni, mai %resus de orice trebuie sa ne de*icem de/o religie care6 ne sub5uga la
%ractici iritante si ser$ile si ne "ace im%osibil "a%tul de a "i buni cetateni'- Je c@nd se
%l@ngea #ambert "iul, e$reii erau ;n "a*a rabinica, adica condusi de rabini locali du%a ce
centrul iudaic din Jolonia s/a dat la "und odata cu ;m%artirea Joloniei ;n 1113B toti rabinii
erau stricti si "er$enti %racticanti ai legii' talmudice, dar unii erau mai bl@n*i altii mai
se$eri, ca toti oamenii- +aca se %oate stabili o %artici%are a e$reilor ;n re$olutia "rance*a,
asta nu $ine din acu*e ale crestinilor ci din laudarosenia e$reilor- .st"el de eE- #Won Kan
numeste cu numele e$rei ca amestecati ;n uciderea regelui si distrugerea religiei, la 1DD
de ani du%a e$enimente- .cesta este un eEem%lu de e"ortul de%us ;n mare %arte din
literatura iudaica de a arata ca nimic de acest gen nu s/a %utut ;nt@m%la "ara m@na lui
Ieo$a, adica m@na e$reiasca- Jrobabil ca #Won Kan nu/si %oate imagina regicidul alt"el
dec@t ca moartea lui Belsatar- +aca n/ar "i "ost re$olutia bolse$ica, lumea ar "i uitat de
#Won KanB din nou %re*entul de*$aluie trecutul-
+u%a re$olutia "rance*a e$reii au tras %ro"itul, %rin conducatorii lor- +ar este demn de
mentionat aici ca cei care/au %ro"itat au "ost e$reii rasariteni as9ena*i si ca acesti ne/
semiti con$ertiti la iudaism au %atruns ;n acest moment masi$ ;n occident- )ei mai multi
e$rei "rance*i "usesera %@na la acea data se"arditi $eniti din ,%ania si Jortugalia care
a$usesera oarecare ;nrudire cu Jalestina, ciar daca nu %rea multa- +aca su"ereau $reo
discriminare, aceasta a dis%arut ;n 11=D c@nd au %rimit cetatenia "rance*a- +ar ;n .lsacia
a%aruse o comunitate de e$rei as9ena*i sla$ici din 4usia care erau "oarte anti%ati*ati si
acordarea cetateniei catre acestia a %ricinuit de*bateri "urtunoase ;n .dunarea
4e$olutionara si rascoale %rintre taranii alsacieni- +e%utatul Gaur! a s%us: +e 11 secole
e$reii nu s/au amestecat cu celelalte %o%oare6 nu trebuie %ersecutati, trebuie %rote5ati ca
indi$i*i si nu ca "rance*i, caci ei nu %ot "i cetateni6 Frice le/ai "ace, ei ram@n straini ;n
mi5locul nostru' si altii au "ost de acord cu el- 8$reii se"arditi au %rotestat si ei, *ic@nd ca
ei su"era din cau*a unor %retentii ciudate ale e$reilor' as9ena*i din .lsacia, #orena si
cele trei e%isco%ate: acesti e$rei au %retentia sa traiasca ;n Franta cu un regim s%ecial, sa
aiba legi numai %entru ei si sa "ie o clasa de cetateni se%arata de toti ceilalti'- .cest
%rotest al e$reilor ;m%otri$a legii' iudaice n/a "ost ascultat niciodata de gu$ernul
goimilor- Hici %rotestul comerciantilor "rance*i care s/au $a*ut ruinati de %racticile de
trust e$reiesti n/a "ost ascultat- 0n 11=1 s/a dat decretul de emanci%are a e$reilor din
.lsacia- .st"el s/a creat %roblema e$reiasca' care i/a stat ;n "ata lui Ha%oleon c@nd a
$enit la %utere, lui si ;ntregii lumi-
+in acest moment secta conducatoare iudaica a marginali*at din toate %uterile %e
ade$aratii e$reii, %e se"arditi si i/a %ro%ulsat ;nainte %e e$reii a*ari mongoli as9ena*i-
+in acest moment e$reii as9ena*i au %atruns ;n 8uro%a si .merica si/au %reluat
conducerea re$olutiei mondiale atac@nd %este tot gu$ernul legitim, religia si natiunea-
J@na acum e$reii au %artici%at la re$olutii ca si ceilalti oameni, ;n %ro%ortia ;n care se a"la
;n %o%ulatie, si/au tras "oloasele cele mai mari- +in acest moment nu numai "oloasele, ci
si conducerea si %lanul re$olutiei au "ost iudaice- +in acest moment istoria legii iudaice'
si istoria re$olutiei' se conto%esc si "ormea*a o singura istorie- +e la mi5locul secolului
1= re$olutia mondiala este o%era iudaica %e "ata- )el care/a %re*is asta a "ost Ben5amin
+israeli, %rimul ministru e$reu al .ngliei-
)a%itolul 31: .$ertismentul lui +israeli
26
Ben5amin +israeli, ulterior #ord Beacons"ield, e$reu se"ardic, a a$erti*at de re%etate ori
;m%otri$a re$olutiei mondiale si/a identi"icat organi*atorii ei- .utorul nu este sigur daca
secta talmudica a %reluat conducerea organi*atiei re$olutionare a lui Leisau%t sau ea a
"ost aceea care l/a condus si instigat %e Leisau%t- .mbitia dominatiei sectei iudaice
;ndoctrinata de secole %rin Talmud si )abala (care, *ice 8nciclo%edia Iudaica, s/a
de*$oltat ca %artea secreta orala a Talmudului stiuta doar de initiati ;n %aralel cu %artea
scrisa Tora, ;n esenta cu aceleasi sco%uri ca Talmudul7 este sa/i ;nrobeasca %e %ag@ni'
natiunii s"inte'B este semni"icati$ "a%tul ca organi*atia cons%irati$a si distructi$a a lui
Leisau%t a a%arut tocmai c@nd centrul talmudic din Jolonia s/a dat la "und si/a dis%arut
din $iata %ublica du%a %este 3DDD de ani de eEistenta ;n di"eritele sale "a*e- +ar este
%osibil si ca organi*atia distructi$a a illuminati/lor sa "i "ost initial a altora si sa "i "ost
a%oi, ca masoneria, cucerita de secta iudaica-
)ele mai semni"icati$e a$ertismente ale lui +israeli le/a dat cu %ri$ire la re$olutia de la
1848- 0nainte de 1848 el a %re*is eEact ce $a a$ea locB du%a care, a %re*is ca re$olutia se
$a re%eta- 0n romanele sale +israeli si/a "acut %ortretul: ;n )oningsb! el este ,idonia, un
e$reu musulman din ,%ania, care detine ;n secret %uterea si mani%ulea*a "iind detinator
al unei absolute li%se de %re5udecati care este com%ensatia omului "ara %atrie'- In 1846
,idonia a descris acea %uternica re$olutie care se %regateste acum ;n Permania6 ,i care
e at@t de %utin cunoscuta ;n .nglia, organi*ata com%let sub aus%iciile e$reilor'- +u%a ce/
a i*bucnit re$olutia din 1848 +israeli a s%us ;n Jarlamentul engle*, ;n 1823: In"luenta
e$reilor %oate "i $a*uta ;n ultima i*bucnire a %rinci%iului distrugerii ;n 8uro%a- .re loc o
re$olutie ;m%otri$a traditiei si/a aristocratiei, ;m%otri$a religiei si/a %ro%rietatii6
8galitatea naturala a oamenilor si abolirea %ro%rietatii sunt %roclamate de societati secrete
care "ormea*a gu$ernele %ro$i*orii si cei de rasa e$reiasca se gasesc ;n "runtea "iecareia
dintre ele' (eEact ca/n 4usia ;n 1=117- )ei mai iscusiti mani%ulatori ai %ro%rietatii se
alia*a cu comunistiiB acest neam ales asa de se%arat, da m@na cu toate scursorile si cu toti
cei mai de 5os din 8uro%a'- .sta, *ice +israeli, ;n sco%ul de a distruge crestinismul-
.utorul scrie ca %rintre sursele studiate de el %entru aceasta carte, +israeli a "ost ca o ra*a
de lumina ;n ;ntuneric- 8liberat de Talmud, %e care/l cunostea intim din interior, +israeli,
m@ndru de rasa lui israeliana, dar %e de alta %arte ade$arat %atriot engle*, s%une ade$arul
des%re scena %olitica %e care el a "ost actor %rinci%al- &ice el: lumea e gu$ernata de cu
totul altii dec@t ;si ;nci%uie cei care nu %atrund ;n dosul culiselor'B lumea e gu$ernata de
gru%ul secret- )ea mai mare greseala', *ice +israeli/,idonia, este sa/ti ;nci%ui ca
moti$e economice au dus la re$olutie'- +israeli era ;m%otri$a conce%tului iudaic de
ra*bunarea lui Ieo$a' care cere masacrarea si distrugerea totala a altor %o%oare si s/a
;m%otri$it atrocitatilor si masacrelor %lanuite de gu$ernul britanic ;n India ;n 1821 du%a
re$olta indiana, s%un@nd ca atunci c@nd aude %lanurile de masacre si de ra*bunare' a lui
Ieo$a din gura engle*ilor se g@ndeste ca %o%orul din .nglia s/a scimbat deodata si nu
se mai %leaca numelui lui Cristos ci se %regateste sa re;n$ie cultul lui Golo'- .sta "ace
alu*ie la "a%tul ca iudaismul talmudic de "a%t este cultul lui Golo M cultul care este sursa
contro$ersei ,ionului $ece de 3DDD de ani- +in cau*a ca secta le$itilor lui Iuda se
;ncina lui Golo s/au disociat triburile lui Israel de tribul lui Iuda si <eniamin- .sta se
$ede ;n <eciul Testament ;n doua locuri: Ieremia care %rotestea*a ;m%otri$a cultului lui
Golo/Baal (1=:27 arata ca +umne*eu *ice catre tribul lui Iuda si locuitorii Ierusalimului,
condamn@ndu/i %entru ca au um%lut locul cu s@ngele celor ne$ino$ati' (1=:47, ca ei: au
ridicat altare lui Baal >Golo?, sa/si arda %e rug co%iii ;n sacri"icii aduse lui BaalB ceea ce
21
eu n/am cerut, nici nu mi/a trecut niciodata %rin minte' si %entru ca ei au ridicat altare ;n
To"et sa/si arda "iii si "iicele %e rug %e altar: ceea ce eu nu le/am cerut, nici n/a "ost
niciodata ;n cugetul meu' (1:317- .%oi ideologul distrugerii iudaice, 8*e9iel, ras%unde ca
dumne*eul iudaic a cerut ;n mod eE%res ca ;n cinstea lui sa se sacri"ice si sa se arda co%iii
%e rug si a dat legi care nu sunt bune' (3D:32/367- 0n contro$ersa dintre dumne*eul milei
si iubirii si cel al distrugerii si ra*bunarii, +israeli s/a disociat de Ieo$a/Baal/Golo al
$arsarii de s@nge ne$ino$at si/al ra*bunarii iudaice, moti$ %entru care ;n 1=22 #ord
Cerbert ,amuel a $orbit cu dis%ret des%re el-
)eea ce l/a caracteri*at %e +israeli e$reul a "ost ca%acitatea de a s%une ade$arul absolut,
clar$i*iunea, %atriotismul %entru .nglia si mila crestineasca %e care/a %racticat/o- Je
$remea c@nd tatal lui, Isaac +israeli, a re"u*at "unctia de gardian al congregatiei
talmudice si s/a disociat de talmudismul din .nglia, mai era ;nca %osibil sa se "aca asa
ce$a: ;n getourile din 4usia si Jolonia n/ar mai "i "ost %osibil, ar "i "ost eEcomunicat,
%oate ciar ucis- .st"el +israeli a %utut s%une ade$arul des%re e$reii organi*atori ai
olocaustului re$olutiei mondiale, desi tot lui i se datorea*a emanci%area de%lina a
e$reilor din .nglia- Leisau%t a murit ;n 183DB tim% de 2D de ani s/au dus lu%te interne
%entru detinerea %uterii su%reme ;n cadrul cons%iratiei re$olutionare a lui Leisau%t, si/
au iesit $ictoriosi a*arii, e$reii as9ena*i din estul 8uro%ei condusi de rabinii lor
talmudici- 0n acele lu%te interne %entru succesiunea %uterii re$olutionare au %artici%at
.lta <endita din Italia, masoneria "rance*a, organi*atia Tugendbund' din Permania,
mostenitoarea directa a Illuminismului lui Leisau%t- Jrintre %ersoanele anga5ate ;n lu%ta
%entru %utere au "ost un "rance*, #ouis Blanc, un rus, Giai Ba9unin, si/un e$reu din
Permania, Karl GarE-
Ba9unin era anarist si cerea abolirea statului ;n sine, caci %ro%rietatea de stat ;nseamna
tot tirania %ro%rietatii, *ice el- Jlanul lui GarE ;nsa era ;nlocuirea clasei sta%@nitoare cu o
alta, mai absolut tiranica- Ba9unin era sincerB GarE a "ost toata $iata un escroc, traind ;n
luE si lene si scriind des%re munca grea si mi*eria %roletariatului- )@te$a sa%tam@ni du%a
ce si/a terminat de scris mani"estul comunist', unde denunta "a%tul ca %roletariatul e
sarac nea$@nd %am@nt, case si ;ntre%rinderi si %rescrie dre%t remediu des"iintarea
%ro%rietatii %ri$ate %entru a/i "ace %e toti saraci li%iti %am@ntului, au i*bucnit re$olutii ;n
Permania, .ustria, Angaria Italia, Franta, +anemarcaB ;n asa scurt tim% %roletariatul'
nici n/ar "i a$ut tim% sa citeasca mani"estul lui GarE si sa "ie ins%irat de el, %resu%un@nd
ca ar "i a$ut ce" sa/l citeasca si sa/l a%lice- 0n realitate re$olutiile au "ost sincroni*ate cu
%ublicarea mani"estului lui GarE, dar bine;nteles ca n/au "ost cau*ate de el ci au "ost
organi*ate central sa i*bucneasca simultan ca o actiune coordonata a re$olutiei mondiale-
,ingura organi*atie mondiala %er"ect rami"icata ca sa organi*e*e re$olutia mondiala
comunista a "ost rabinatul a*ar talmudic din 8uro%a rasariteana- Biserica )atolica a$ea
aceleasi rami"icatii, dar %e $remea aceea nu era ;nca com%let in"iltrata, sub5ugata si
coru%ta de talmudism ca a*i si s/a o%us distrugerii si $arsarii de s@nge du%a legea lui
Ieo$a/Golo- Iudaismul talmudic a %reluat conducerea re$olutiei %lanuite de Leisau%t,
du%a cum a aratat +israeli ;n %arlamentul engle*-
#ouis Blanc, membru ;n gu$ernul %ro$i*oriu de la Jaris din 1848, urmarea un stat de
a5utor social' (:el"are state7 ca cel britanic si american de a*i, unde dre%tul la munca'
;nsemna, ca ;n statele socialiste, lagare de concentrareB el era de %arere ca indi$idul nu
trebuie sa aiba nici o %ersonalitate si nu trebuie sa eEiste com%etitie, doar ;nregimentare-
+u%a ;n"r@ngerea re$olutiei a "ugit ;n .nglia si si/a %ierdut im%ortanta %ersonal- Tot ;n
28
.nglia s/a ase*at si GarE, unde/a trait ;n belsug 34 de ani- Humai Ba9unin, nascut nobil
rus, "ost o"iter tarist, a alergat sa lu%te %e baricade- Ba9unin descrie ;nt@lnirea lui cu
GarE: GarE mi/a *is ca sunt un idealist sentimental, si/a$ea dre%tateB eu i/am *is ca e un
om $anitos, %er"id si $iclean, si/a$eam si eu dre%tate'- Ba9unin a "ost "acut %ri*onier si
condamnat la moarte, a%oi gratiat, tinut ;n lanturi grele tintuit de un %erete tim% de un an,
a%oi trimis ;n 4usia du%a sase ani, "ara dinti, bolna$ de scorbut, ruinat "i*ic- . "ost eEilat
;n ,iberia de unde a "ugit ;n Ja%oniaB de acolo ;n .merica a%oi ;n .ngliaB a%oi a inaugurat
Internationala lui social/democratica ;n 8l$etia, ;n 1864- Tot %e/atunci ;si ;n"iinta si GarE
Internationala lui, si/a ;nce%ut ri$alitatea lor- 0n tim% ce Ba9unin *acea ;n ;ncisori si/n
lanturi, GarE in"iltrase si %usese m@na %e toate organi*atiile re$olutionare, unde/n multe
tari ginerii lui erau conducatorii- H/a %utut sa/l elimine %e Ba9unin imediat caci acesta
era "oarte renumitB dar %rintr/o serie de trucuri si ;nselatorii, ;n "ine l/a eliminat la
congresul din 1813, con$ocat la Caga, unde Ba9unin nu se %utea duce- .colo GarE a
"acut eEact ca ,talin, si/a denuntat ri$alul absent si l/a eEcomunicat si eEclus- Ba9unin a
murit du%a c@ti$a ani, bolna$ M *ic unii ca s/a sinucis %rin gre$a "oamei- +in acel moment
re$olutia mondiala a "ost suta la suta sub control e$reiesc si sco%ul ei a "ost sa instaure*e
;n lumea ;ntreaga un gu$ern mondial al unui stat mondial care sa re%rime ;n mod absolut
si total libertatea indi$iduala si sa ;nregimente*e si ;nrobeasca ;n mod "ortat absolut toate
%o%oarele- .sta a $a*ut Ba9unin c@nd si/a %ublicat %olemica ;m%otri$a conducerii
rabinice a re$olutiei ;n 186=B din acel moment distrugerea lui a "ost doar cestie de tim%-
Tim% de 3D de ani +israeli si/a re%etat a$ertismentele des%re re$olutia mondiala, arat@nd
ca tronul lui #ouis Jili%%e ;n Franta a "ost rasturnat6 nu de %arlament, nici de %o%or,
nici de natura6 ci de societati secrete, care stau gata sa de$aste*e 8uro%a' (18237B mare
%arte din 8uro%a e aco%erita de o retea de aceste societati secrete, asa cum su%ra"ata
%am@ntului e aco%erita de cale "erata6 ei nu $or gu$ern constitutional, nu $or sa
;mbunatateasca institutiile sociale6 ei $or sa scimbe sta%@nii tarii, sa i*goneasca %e
actualii %ro%rietari si sa %una ca%at "undatiei religioase6' (18267- +israeli a $a*ut clar
natura liberalului: liberalismul este mane$ra celor care lo$esc ;n %ro%rietate si/n Cristos
si oamenii de treaba din tara asta, care tin asa de mult la %ro%rietatea lor si sunt asa de
religiosi, o a%lauda si o recunosc ca "iind %rogresul cau*ei liberale'- Fiindca nu/l %uteau
de"aima %e +israeli, cons%iratorii l/au ridiculi*at *ic@nd ca are idei "iEe- +in ce ;n ce mai
mult eE%resiile lui sunt ;nsa "olosite de altii care $ad ade$arul: reteaua' care aco%era
8uro%a, m@na ascunsa' care diri5ea*a gu$ernele- 4abi +rac care s/a disociat de
Talmudismul conducator al re$olutiei mondiale ;nainte de 1848 si/a "ost %ersecutat *ice:
ce %ot cele mai ;ntele%te masuri ale autoritatilor din toate tarile "ace ;m%otri$a acestei
cons%iratii $aste si %ermanente care se ;ntinde ca o retea %e c@t de $asta %e at@t de
%uternica %este ;ntreg globul, si/si arata "orta de c@te ori are loc un e$eniment care atinge
cum$a numele de israelit'-
Iata sec$enta e$enimentelor: +r- Kastein, istoricul sionist, *ice ca ;n 1113 centrul'
gu$ernului iudaic a ;ncetat sa eEiste'B autoritatile rusesti de/atunci *ic ca a de$enit un
gu$ern iudaic secretB ;n 1116 Leisau%t a ;n"iintat secta Illuminati/lorB ;n 1846 +israeli
scria ca re$olutia se des"asoara com%let sub aus%icii e$reiesti'B ;n 186= Ba9unin a atacat
conducerea e$reiasca a re$olutieiB ;n 1813 Ba9unin a "ost eEclus si GarE a %reluat
conducerea de%linaB ;n 1=11 re$olutia bolse$ica a %rodus un gu$ern bolse$ic a%roa%e
eEclusi$ "ormat din e$rei-
.st"el, emanci%area e$reilor ;n secolul 1=, contrar asigurarilor date de ,anedrin lui
2=
Ha%oleon, nu i/a "acut sa "ie cetateni ca toti ceilalti ci dim%otri$a, sa se dedice total
distrugerii si masacrarii celorlalti si distrugerii tarilor ;n care traiesc si a legilor care i/au
emanci%at- 0n acest secol *ice +r- Kastein a a%arut termenul antisemit'- .cum nu se mai
%utea sustine ca eEista %ersecutie' si atunci s/a in$entat antisemitismul' ca "orma de
%ersecutie' %entru care Ieo$a sa dea %o%orului ales' m@na libera sa se ra*bune'
masacr@nd, ;nrobind si 5e"uind %o%oarele- )um %oate "i cine$a antisemit ;m%otri$a
a*arilor, a e$reilor de a*i, care ;n mod clar nu sunt semiti, nimeni nu eE%licaB si cum %ot
semitii autentici, arabii, "i antisemiti, iarasi nu e clar- +ar oricine arata sim%atie %entru
semiti, %entru %alestinienii masacrati si i*goniti si 5e"uiti, este acu*at cu $iolenta de6
antisemitismS +ar antisemitismul e un "el de les/maiestate si ere*ieB %rin 1=2D de5a
mintea maselor a "ost total dominata de mascarada antisemitismului si toti se
%rosternea*a la au*ul termenului, care a "ost in$entat %entru a "ace tabu orice discutie a
directiei si conducerii %olitice- Bernard #a*are, a%ologet al sionismului, *ice ca
antisemitismul n/are nimic de/a "ace cu ,em sau cu s@ngele semitic, sau cu orice "el de
semitismB antisemitismul, *ice el, consta din cei ce *ic: e$reii au %regatit, au mani%ulat,
au "ost %rinci%alii %romotori ai re$olutieiB c@ta $reme istoricii im%artiali se marginesc sa
studie*e ce rol ar "i %utut 5uca e$reii, consider@nd ce "el de s%irit, de caracter, de "ilo*o"ie,
de religie au, ;n %rocesele si miscarile re$olutionare'- +eci cine *ice ca e$reii au condus
si organi*at re$olutia e antisemit, du%a #a*are- +israeli ;nsa, care %osibil a a$ut s@nge
semit ;n el, *ice ca acea re$olutie gro*a$a6 se %regateste com%let sub aus%iciile
e$reilor6 ,' in"luenta e$reilor %oate "i obser$ata ;n ultima i*bucnire a %rinci%iului
distrugerii', indi$i*i de rasa e$reiasca se gasesc ;n "runtea "iecareia din ele >societati
secrete?- )um era el ;nsusi de rasa e$reiasca, +israeli n/a mai subliniat ca multi dintre
e$rei se o%un ca si el re$olutiei atot%uternice' si %rinci%iului distrugator', caci
contem%oranii lui %robabil stiau ca atunci c@nd "ace a"irmatiile de mai sus care a*i l/ar
cali"ica de antisemit ;i eEcludea %e acestia din urma- +e la re$olutia "rance*a ;ncoace
e$reii se"ardici au aratat c@t de distrugatori sunt noii $eniti din estul 8uro%ei (cei din
.lsacia de eE-7 si/au re*istat in"luentei acestora- +u%a emanci%are nemai"iind asa de
;nrobiti getoului si Talmudului ei nu a$eau dec@t de %ierdut daca e$reii as9ena*i din est
si secta talmudica reuseau sa organi*e*e %rinci%iul distrugerii' ;n $est- 8$reii se"ardici l/
au ascultat si ;nteles %e +israeli mai mult dec@t masele de goimi- .u "ost %ede%siti %rin
eEcomunicare: %rin mani%ulatiile statisticienilor, au "ost declarati ineEistenti la o suta de
ani du%a aceasta M ca si cele 1D triburi dis%arute' ale Israelului care nu se su%usesera lui
Golo cu mult ;nainte-
)a%itolul 33: Frgani*atorii
8$reii as9ena*i sla$ici din est ;ndre%tau re$olutia distrugatoare at@t ;m%otri$a goimilor
crestini c@t si ;m%otri$a e$reilor se"ardici, care se ;n"rateau cu cei din 5urul lor si
sca%asera de tirania ;ntele%tilor' conducatori ai iudaismului- +r- Kastein *ice: +in acest
moment se disting e$reii din $est de cei din est'- +ar ei "usesera doua rase distincte tim%
de 1DDD de aniB ceea ce $rea sa *ica +r- Kastein este ca e$reii din est din acest moment si/
au str@ns r@ndurile ;n 5urul gu$ernului lor rabinic si si/au ;ndre%tat atacul si ;m%otri$a
e$reilor se"ardici- .cestia nu/i %rea cunosteau bine %e as9ena*i si masele de goimi
crestini abar n/a$eau de ei- 0nregimentarea lor str@nsa ;n getourile lor sub absolutismul
rabinic secular i/a "acut o "orta de lu%ta "ormidabilaB cu o mostenire rasiala barbara
6D
asiatica mongoloida, ;ndoctrinati de secole ;n Talmud, strict ;nregimentati sub cel mai
se$er des%otism, au "ost un instrument eEtrem de %uternic "olosit ;n acest secol cu mare
maiestrie ;n doua strategii distincte care urmaresc acelasi re*ultat, desi sco%urile lor a%ar
sa "ie eEact o%use- 0n 4usia s/au o%us cu ;n$ersunare emanci%arii, iar ;n $est s/au agitat si
lamentat %e moti$ ca su"era din cau*a antisemitismului' care le re"u*a emanci%area %e
care ei o re"u*au- )u a5utorul controlului absolut asu%ra %resei si mi5loacelor de di"u*are
;n masa >mass/media? au ;ndoctrinat %ublicul cu aceasta %ro%aganda care consta din idei
contradictorii ;n asa masura ;nc@t %ublicul re%eta %a%agaliceste lo*incile lor "ara sa
obser$e contradictiile- Tot tim%ul secolului trecut %oliticienii din $est au scandat lo*incile
des%re %ersecutiile %e care le su"era e$reii din 4usia, ;n tim% ce acei e$rei condusi de
m@na de "ier a rabinilor lor talmudici se o%uneau din toate %uterile ca sa "ie emanci%ati si
sa/si termine %ersecutia'- )iar autorii sionisti *ic asa- +r- Kastein scrie teEtual: Garea
ma5oritate a e$reilor au o%us o re*istenta %asi$a acerba oricaror ;ncercari de a le
;mbunatati situatia'- +ar re*istenta lor n/a "ost doar %asi$a, ci a "ost acti$a si ucigasa- )ea
mai buna autoritate este +r- )aim Lei*mann, %arintele statului Israel si autorul se
ba*ea*a "oarte mult %e scrierile si s%usele +r/lui )aim Lei*mann de aici ;nainte- 8$reii
as9ena*i din getouri, at@t cei sionisti c@t si cei comunisti, au "ost instruiti sa ;m%iedice
emanci%area e$reilor cu toate mi5loacele, inclusi$ asasinatul, ;n tim% ce se lamentau cu
"oarte mare glas de %ersecutiile' si li%sa lor de emanci%are catre $estul crestin-
Joliticienii goimilor au %re*entat acele minciuni %o%oarelor lor ca "iind %urul ade$ar si/au
"ost ras%latiti cu bani, sustinere din %artea %resei si $oturi la alegeri de catre lobb!/'urile
%uternice si bogate e$reiesti- 4e*ultatul alegerilor de%indea de cum candidatii de%l@ng
%ersecutiile' su"erite de e$rei ;n 4usia si cer ;ntoarcerea' e$reilor a*ari as9ena*i din
.sia ;n %atria lor' Jalestina- 0n "inal, orice %olitician din $est care doreste sa se bucure
de banii si "a$orurile lobb!/ului e$reiesc trebuie sa abandone*e interesele statului si tarii
sale si sa sustina numai doua cau*e, ambele distrugatoare: re$olutia comunista mondiala
care tinde sa distruga toate natiunile si i*gonirea semitilor din Jalestina %entru a o"eri
Jalestina rasei sta%@nitoare a e$reilor a*ari as9ena*i-
8$reii din $est s/au su%us cu mult mai greu dictatului e$reilor din est dec@t %oliticienii
goimi- ,e temeau ca de*ordinea si distrugerea %romo$ata de e$reii din est $or %une ca%at
%ros%eritatii lor cucerite ;n $est, cum s/a ;nt@m%lat ;n ,%ania cu sase/sa%te secole ;n
urmaB si se temeau ca $or "i din nou ;ncisi si ;nregimentati ;n gettouri ca cele din 4usia
si Jolonia de catre rabini- 8$reii din Permania $orbeau cu teama de diese Fst5uden'
c@nd discutau %olitica cu autorulB si e$reii as9ena*i rasariteni se eE%rimau cu dis%ret
des%re e$reii autentici din Berlin catre autor ca diese Berliner'- +irectoratul rabinic a
;nce%ut sa/i "oloseasca %e acesti a*ari iudai*ati din 4usia at@t ;m%otri$a crestinilor din
$est c@t si ;m%otri$a e$reilor din $est- Fiind $iata e$reilor ;n$aluita ;n at@tea secrete, ci"re
statistice eEacte sunt greu de obtinut si ast"el le/a "ost cu %utinta rabinilor talmudici
conducatori sa "aca sa dis%ara toti e$reii ;n a"ara de cei as9ena*i de origine tatara a*ara,
declar@ndu/i %e toti e$reii se"ardici care mai a$eau c@te$a %icaturi de s@nge semit ;n $ine
si mai a$eau %rintre stramosi c@te unii care ;ntr/ade$ar trecusera c@nd$a %e/a%roa%e de
Jalestina si $enisera c@nd$a din ."rica, ca s/au stins: un ra%ort al celui de/al 3/lea
)ongres ,e"ardic de la He: Ior9 din 1=24 a declarat ca e$reii din toata lumea sunt
11-163-4=1B ca numai 12Q din ei, adica 1-144-883 sunt se"arditi si numai 23-DDD de
se"arditi se a"la ;n 8uro%a si ;n ;ntreaga emis"era $estica M unde ;nainte ;n $est toti e$reii
"usesera se"ardiciS Hici daca i/ar "i bombardat cu bomba atomica n/ar "i %utut %ieri e$reii
61
se"ardici asa total ;n c@ti$a ani ;n $estB ;n realitate ei au "ost declarati ineEistenti %entru ca
nu $roiau sa se ;nregimente*e la o%era rabinica si numai e$reii as9ena*i au "ost declarati
ca eEista a%roa%e ;n eEclusi$itate- 8i au mostenit misiunea le$itilor- .st"el ;ntele%tii
sionului de doua ori au eEcomunicat si eEclus masele de e$rei %rintr/o trasatura de
condei, %rima data c@nd au %ierdut' cele 1D triburi ale Israelului, si/a doua oara c@nd au
dis%arut' se"arditii- 0n realitate si israelitii ade$arati si se"arditii traiesc ;n continuare,
unii amestecati %rintre goimi, altii ;n comunitati iudaice originale-
.linierea e$reilor din est la re$olutia mondiala acum un secol nu s/a "acut nici din
;nt@m%lare si nici de ca%ul lor, caci rabinii ;i conduceau des%otic- .utorul a cunoscut
intim getourile as9ena*i din Jolonia si 4utenia ;n anii 1=3D si/a $a*ut c@t de absolut
era controlul rabinilor asu%ra "iecarei miscari si "iecarui g@nd din $iata "iecarui indi$id
din getou, de neimaginat %entru cei din $est- )ei neascultatori erau %ede%siti cu as%rime
uneori cu moartea %rin linsare sub conducerea rabinilor acolo unde legile tarii nu le
%ermiteau sa a%lice %edea%sa cu moartea- 0nca si a*i se mai ;nt@m%la ast"el de lucruri: de
eEem%lu, ;n 1=22 un comerciant e$reu din #eeds a "ost sus%ectat ca ar "i %ermis ca 333
tancuri $eci engle*esti care erau ;n m@na lui sa a5unga la egi%teni, desi nimeni nu s/a
%l@ns de $@n*area strict legala a tancurilor- )onducatorul curtii e$reiesti ;n care/a "ost
acu*at a s%us ca a$em noi mi5loacele noastre sa %rocedam cu cei gresiti noua', di"erite
de metodele legale ale statului- )um %resa, gu$ernul si mintea %ublicului sunt sub
calc@iul sionist, nimeni nu s/a sesi*at de contradictia dintre metodele' lor si legile
statului, sau dintre %olitica tarii si greselile "ata de comunitate'- +eci ;nrolarea e$reimii
;n armata re$olutiei comuniste a "ost ordonata de conducerea rabinica si urmarea trei
sco%uri: sa o%reasca %rocesul de emanci%are a e$reilor si de asimilare a lor cu %o%oarele
%rintre care traiescB sa se ra*bune %e crestini si %e crestinism %entru ca eEistaB si sa
%regateasca ;m%linirea legii' care %rescrie distrugerea goimilor si trium"ul %o%orului
ales' adica al sectei care u*ea*a de acest termen- .st"el o ambitie care ar "i %utut "i
realista ;ntr/un s%atiu restr@ns %rintre triburile de la anul 2DD ;- Cr- a de$enit o gigantica
o%era de de$astare cu sco%ul de a im%une o lege' tribala din anticitate nascuta din
ri$alitati de cort, dintr/un trib minuscul %ierdut ;n negura istoriei, asu%ra ;ntregii omeniri-
Poimii ;si ;nci%uie ca ei citesc aceasta lege' ;n Tora sau ;n <eciul Testament, unde
%e l@nga inter%olarile s@ngeroase si %line de ura si cru*ime ale le$itilor se mai stra$ad
resturi din religia mai bl@nda si ci$ili*ata a celor 1D triburi %ierdute' ale Israelitilor
originaliB c@nd ;n realitate legea iudaica' sub care s/au ;nregimentat e$reii as9ena*i este
Talmudul, care nu contine doua tendinte contrare, una bl@nda si alta cruda care/o
anulea*a %e cea bl@nda, ca <eciul Testament, ci este unitar si *ice clar: dre%tatea,
ecitatea, mila "ata de a%roa%ele nu numai ca nu trebuie %racticate catre crestini, dar
constituie o crima daca sunt a%licate- Talmudul ;n mod eE%res inter*ice sa "ie sal$at un
ne/e$reu de la moarte6 sau sa i se restituie ce/a %ierdut , sau sa/i "ie cui$a mila de un ne/
e$reu', arata "ostul rabin +rac- .sta e legea' care/i gu$ernea*a %e re$olutionarii
as9ena*i, care, con"orm statisticilor lor, sunt acum e$reii', sau cel %utin constituie 82
Q din ei- .ceasta "orta de lu%ta at@t de teribil ;ndoctrinata a "ost de*lantuita de %este un
secol si 5umatate ;m%otri$a 8uro%ei, alta data at@t de "rumoasa, bogata si "ericita- .utorul
scriind ;n 1=22 ;nca s%era ca crestinismul ;si $a re$eni si/si $a recu%era %uterile ;n circa
1DD de ani- +e atunci a$ansul gu$ernului mondial', $arsarea de s@nge ne$ino$at,
masacrele sioniste, 5osnicia %oliticienilor si gu$ernelor din $est si orbirea si ;ndobitocirea
maselor a %rogresat de asa natura ;nc@t nu %rea mai tragem s%erante-
63
+istrugerea statelor nationale %rin re$olutie nu era un sco% ;n sine ci ducea la trium"ul
unei natiuni alese, conducatoareB in acest sco% %aralel cu distrugerea statelor %o%oarelor
lumii trebuia ;n"iintat statul %o%orului ales' ;n tara "agaduintei'- .st"el "orta
distrugatoare condusa de rabinii talmudici a luat doua "orme: a re$olutiei comuniste si a
sionismului- 8le au e$oluat %aralel ;n ultima 1DD de ani si/au lucrat m@na/n m@na- )@nd
+r- Kastein *ice ca du%a 1113 a ;ncetat sa mai eEiste' gu$ernul e$reiesc care a gu$ernat
ne;ntreru%t de %este 3DDD de ani e$reii din toata lumea si ca a "ost ;nlocuit cu o
internationala e$reiasca', el arata de "a%t ca actiunea gu$ernului e$reiesc din acel
moment a "ost de a gu$erna gu$ernele celorlalte natiuni de$enind ast"el un su%ragu$ern
international- .st"el %otentatii natiunilor, sub %resiunea re$olutiei comuniste, au cedat tot
mai multB sub %resiunea sionismului au "acut ra*boaie de*astruoase trimit@ndu/si soldatii
sa moara ;n slu5ba sionismului- )restinii care citesc *iarele si nu citesc nimic altce$a, cred
de*in"ormarea cu care ;i inunda mass/media si nu/si %ot ;nci%ui cum oameni bogati
sustin re$olutia comunista care/si %ro%une sa le ia a$erileB +israeli a ridicat si el
;ntrebarea si i/a dat si ras%unsul: ca sa distruga crestinismulB si ca sa a%lice legea'
Talmudului-
)a%itolul 33: Jro"etul
+ar lu%ta nu se da ;ntre e$rei si crestini, ci ;ntre unii dintre e$rei aliati cu unii dintre
crestini si ceilalti e$rei amestecati cu ceilalti crestini, asa cum ;n anticitate lu%ta "usese
;ntre secta le$itilor tribului lui Iuda a5utati de tru%ele si generalii %ersani sau romani si
ceilalti e$rei si ne/e$rei- 8ste un mister numai cum de secta iudaica gaseste totdeauna
gu$ernanti ne/e$rei gata sa se alie*e cu %rinci%iul distrugator talmudic/le$itic ;m%otri$a
%ro%riului lor %o%or, distrug@ndu/si %ro%riul %o%or- An ast"el de %olitician ti%ic secolului
1= a "ost Cenr! Lent:ort Gon9- Je $remea lui di"u*area %resei "acea demagogia si
"alsul sa domneasca ;n $iata %ublica, unde, cum *ice +ic9ens, se adunau bani ca sa se
%rocure batiste cu inscri%tii morale %entru co%iii triburilor din ."rica, dar, cum *ice
+israeli, nimeni nu obser$a ;n ce oribila si crunta mi*erie traiau minerii din Tara Palilor
;n .nglia- Jasiunea %ublicului era re"orma si dre%turile omului', mai ales a oamenilor de
"oarte de%arte care nu %uteau "i $i*itati, erau la ordinea *ilei %entru toti acei "ilantro%i'
carora nu le %asa c@t rau si c@ta distrugere %ro$oaca lu%t@ndu/se %entru dre%turile
asu%ritilor'- .tunci s/a nascut Gon9, ;n 1831, %e o "erma din )anada, de unde a "ost
smuls la 1 ani si dus la #ondra unde a crescut "ara %arinti si "ara %rieteni la o scoala
"ondata de 8d:ard <I ;ntr/un regim se$er, saracacios, cu batai si "oarte mult studiu al
<eciului Testament- 0ncon5urat de o lume crunta si li%sita de a"ectiune a ;nce%ut sa
a%lice <eciul Testament la .nglia *ilelor lui si/a decis ca el trebuie sa reali*e*e
;n$atatura le$itica des%re distrugerea natiunilor si re;ntoarcerea %o%orului ales ;n tara
"agaduintei- ,i altii a$eau aceasta idee ;n .nglia- Gon9 era de 11 ani c@nd #ord
,a"tesbur! dorea ca marile %uteri sa cum%ere Jalestina de la Turci ca s/o dea e$reilor-
#a 14 ani Gon9 si/a dedicat $iata o%erei de a goli Jalestina de toti ceilalti locuitori ai ei
%entru ca %o%orul ales sa se re;ntoarca' ;n ea- )emarea asta nu/i dadea %ace sa stea
linistit %e "erma tatalui lui si nici sa o"icie*e ca %astor con"orm %regatiriiB dominat ;n
;ntregime de litera <eciului Testament, ;ncetase de mult sa "ie crestin si credea ca el $a
"ace ceea ce +umne*eu/Ieo$a a omis sa "aca, adica sa restituie tribul lui Iuda ;n tara
"agaduinteiB a5unsese sa se creada deasu%ra lui +umne*eu, un nou Ieo$a mai mare ca
63
Ieo$a, asa cum se cred si a*i toti %oliticienii occidentali, ser$ili sionismului-
Gai erau %ro"eti ca Gon9: unul era Gorde9ai Hoa, e$reu .merican care a construit un
re"ugiu' %entru e$reii din .merica, unde acestia urmau sa se re"ugie*e, nu se stie de ce
sau de cine, %@na se $or ;ntoarce' ;n JalestinaB altul a "ost Larder )resson, consul
american la Ierusalim, care re;ntors si/a i*gonit sotia, s/a con$ertit la iudaism, si/a
scimbat numele ;n Gicel Boas Israel si s/a dus ;n Jalestina unde/a reusit sa se ;nsoare
cu o "ata locala semita cu care nu s/a %utut ;ntelege toata $iata dec@t %rin semne- Gon9 si
mai ;n"lacarat, s/a 5urat sa nu/si taie %arul sau barba si sa nu/si "aca toaleta %@na nu se $a
;ntoarce' tribul lui Iuda ;n Jalestina- ,i/a $@ndut mica "erma %arinteasca si n/a mai
muncit absolut deloc tot restul $ietii, %ara*it@nd %e altii- #a 36 de ani a %lecat la Ierusalim
unde/a a5uns cu greu, %aros, murdar si cu m@na goala si nimeni nu l/a ascultat- .r "i
dis%arut "ara urma daca ;nt@m%larea n/ar "i "acut sa/l desco%ere %ictorul Colman Cunt,
care era ;n ra*boi cu .cademia 4egala de .rta si l/a gasit %e Gon9 "ascinant si %itoresc,
totodata gasind atragatoare ideea de a distruge omenirea si odata cu ea .cademia- Cunt a
%ictat subiectul ta%ului is%asitor du%a directi$ele lui Gon9 si Gon9 a scris o carte la
sugestia lui CuntB at@t de autentic' simteau' cei doi ideea ;nc@t au reusit sa omoare un
ta% ;n cinuri si/au cum%arat si cinuit un al doilea %entru terminarea %icturiiB Cunt s/a
;ntors ;n .nglia cu %ictura si Gon9 cu F ,im%la Inter%retare a .%ocali%sului, unde *icea
(;n mod corect7 ca cele 1D triburi %ierdute ale lui Israel n/au dis%arut ci s/au amestecat cu
restul oamenilor si a%oi ca ade$aratii israeliti', crestini si iudaici (a*i ar "i acu*at de
antisemitism %entru aceste $orbe7 trebuie sa se ;ntoarca ;n Jalestina sa "orme*e un stat/
model, al carui gu$ern sa "ie un su%ragu$ern international care sa gu$erne*e gu$ernele
lumiiB asta, *ice Gon9, ar %une ca%at %entru totdeauna oricarui ra*boi- .sa a enuntat el
%rogramul sionismului de a*i, de a stabili un su%ragu$ern mondial, cu aceeasi %romisiune
demagogica de %ace $esnica si uni$ersala-
Hici Gon9 nici Cunt n/au a$ut succes, dar Gon9 l/a ca%ti$at %e istoricul de arta 4us9in
la ale carui insistente a "ost %ublicata cartea lui Gon9 si care l/a ;ntretinut %e Gon9 multa
$reme- 4us9in, crescut de o mama %uritana ;n obsesia <eciului Testament si $esnic
nenorocos ;n dragoste, a$ea ne$oie si el sa se dedice unei cau*e si s/a dedicat lui Gon9-
Cunt l/a %ictat a%oi %e Gon9 cel %aros si ne%ie%tanat ;n ci% de Cristos cu <eciul
Testament ;ntr/o m@na si *iarul londone* Times ;n cealalta- +ar a%oi Cunt a $@ndut o
%ictura cu 2-2DD de lire sterline si a$@ntul lui %ro"etic ;m%otri$a omenirii si/a .cademiei
4egale de .rta a sca*utB si nici n/a a$ut ce" sa/l ia %e Gon9 cel netuns si netesalat cu el
;n casele elegante unde a ;nce%ut sa "ie in$itatB 4us9in si el ocu%at cu gasirea unei iubiri
"ericite ;nce%use sa se cam %lictiseasca de Gon9, ast"el ;nc@t Cunt si 4us9in au decis sa/l
con$inga sa se duca la Ierusalim, c@nd a i*bucnit ra*boiul ci$il ;n .merica, desi con"orm
%ro"etiilor lui Gon9, nu acolo trebuia sa i*bucneasca- 4us9in a insistat ca era de datoria
lui sa se duca sa %una ca%at ra*boiului din .merica- Gon9 s/a con"ormat si a5ung@nd ;n
,tatele Anite i/a s%us lui #incoln (caci toata lumea a$ea acces la %resedinte %e atunci ;n
.merica7 ca trebuie sa/i elibere*e %e negri si %e e$rei- +e ce %e e$reiO +oar sunt liberiO'
a ;ntrebat #incoln uluit, caci e$reii erau mai liberi ca oricine altcine$a ;n .merica- +ar
nu cei din Turcia si 4usia si Jrusia', a ras%uns Gon9, si nu $a "i %ace ;n lume %@na ce
%o%oarele lumii conduse de Garea Britanie si ,tatele Anite nu $or is%asi crima lor "ata de
e$rei %e care i/au %ersecutat tim% de 3DDD de ani si nu/i $or duce ;na%oi ;n Jalestina ca
%atria lor si nu $or "ace Ierusalimul ca%itala lumii crestine uni"icate'- )a toti %oliticienii,
Gon9 nu "usese niciodata ;n 4usia, Jrusia si Turcia' si nu/i $a*use niciodata %e acei
64
e$rei- 8$reii din 4usia se o%uneau din toate %uterile la eliberarea' si emanci%area lor si
tarul .leEandru care $roia sa/i emanci%e*e "usese asasinatB ;n Jrusia e$reii erau
emanci%ati si de aceea ;i urau e$reii din 4usiaB iar e$reii din Turcia nu %uteau "i nicicum
dusi ;na%oi ;n Jalestina %entru ca se a"lau ;n Jalestina- +ar toate acestea nu l/au deran5at
%e Gon9 si nu/i deran5ea*a %e %oliticienii de a*i care/au ;mbratisat "er$ent demagogia
dementa a lui Gon9- 4e;ntors la #ondra, Gon9 a %rimit bani de la 4us9in sa se duca ;n
Jalestina, de unde a "ost de%ortat ca element de*ordonat ;n 1864- ,arac li%it %am@ntului,
s/a anga5at marinar si "iind nau"ragiat a ;notat la mal, unde, %aros si gol %usca, a "ost luat
dre%t un urs ;n ;ntuneric de catre un "ermier si ranit- ,i/a %ierdut memoria si %utina
luciditate si s/a re;ntors ;n )anada- +e/acolo, ;nsanatosit du%a c@ti$a ani, a re$enit
imediat la cemarea lui sionista si si/a re$i*uit %ro"etiile- )eea ce +umne*eu cere, a *is
el, este ;nt@i sa se duca e$reii ;na%oi ;n Jalestina si a%oi sa se instaure*e o organi*atie
mondiala dotata cu %uterea de a "orta natiunile sa se su%una otar@rilor ei- .st"el a de"init
%ro"etul cu %arul lung si $@l$oi care n/a muncit ;n $iata lui nici o ora macar %lanul %olitic
din <eciul Testament care conduce destinele omenirii asta*i- Hu eEista do$e*i ca Gon9
ar "i stiut des%re illuminati si alti initiati ;n marele %lan- H/a %rimit niciodata bani de la
e$rei dec@t o %omana de 2 lire %entru ne$oi %ersonale- Toata $iata l/au ;ntretinut goimii
liberali-
0n 181D a i*bucnit un incendiu ;n niste %aduri din $alea r@ului Ftta:a, "a%t care l/a
con$ins %e Gon9 c/a sosit a%ocali%sul si ast"el ;n 1813 a sosit la #ondra, unde 4us9in,
care "acea curte unei "ete, n/a a$ut ce" de el si i/a scris: mi se %are ca esti nebun'- +ar
Gon9 a ;m%rumutat o idee de/a lui 4us9in care cerea ca engle*ii bogati sa dea o %arte din
$enit %entru reclamarea terenurilor de$astate din .nglia- Gon9 a cerut ca toti oamenii
bogati sa dea a *ecea %arte din $enitul lor %entru cum%ararea Jalestinei %entru neamul
ales- Iubita lui 4us9in a murit si 4us9in de%rimat i/a dat lui Gon9 a *ecea %arte din
$enitul sau- #ui Gon9 i s/au alaturat #aurence Fli%ant, un a$enturier "oarte %ri*at ;n
societatea londone*a care/l dis%retuia %e Gon9 dar se "olosea de el si Cunt, a carui
sanatate ;nrautatindu/se era din nou amator de %ro"etii- 0m%reuna au lansat un mani"est
care %reconi*a s"@rsitul tuturor ra*boaielor si %acea $esnica ;n lume %rin ;ntoarcerea
%o%orului ales ;n tara "agaduintei si instaurarea unui gu$ern su%ranational mondial numit
H.TIAHI#8 AHIT8- Jentru acest gu$ern toti trebuie sa coti*e*e a *ecea %arte din $enit,
bani care sa/i "ie dati lui Gon9- 4us9in ;nsa a re"u*at sa mai %artici%e- Fli%ant s/a lasat
si el- ,amuel Butler l/a dat a"ara %e %ro"etul Gon9- Cunt l/a rugat sa nu se mai creada
+umne*eu- 8$reii $orbeau la "el: unul i/a s%us ca nu $a reusi sa "aca o natiune din e$reii
%oligloti de a*i-
0n 1884 Gon9 s/a re;ntors la Ftta:a unde/a/nce%ut sa/i %ise*e %e %arlamentarii canadieni
;n %au*ele c@nd luau aer ;n gradina de %e malul r@ului Ftta:a- .cestia/l ascultau amu*ati-
+u%a numai 6D de ani, mascarada sinistra a netunsului si ne%ie%tanatului %ro"et care nici
macar o ora ;n $iata lui n/a "acut ce$a util, a de$enit %olitica si religia occidentului- .*i
Gon9 ar "i se" de stat al unei tari din $est, caci are toate calitatile, de "a%t toate reduse la
una singura: totala aser$ire "ata de %olitica de a instaura un su%ragu$ern mondial sionist-
+ar el n/a "ost dec@t un om bolna$ de $anitate si dorinta de glorie care traia "ara sa
munceasca %e banii altora, "aurind "antasmagorii- 0n tim% ce el ;si 5uca "arsa, ade$arata
"orta care/a instaurat %uterea su%rastatala a sionismului %urcedea la treaba $enind din
4usia ;n occident %rin imigratie masi$a ;nce%@nd cu anul 18=6-
62
)a%itolul 34: .%aritia sionismului
)@nd sionismul si comunismul au ;nce%ut sa atace statele din $estul 8uro%ei %e la
mi5locul sec- 1=, acestea erau %uternice si %ros%ere, ca%abile sa se re"aca du%a re$olutia
de la 1848 si du%a ra*boaiele din 1866 si 1811B statele balcanice sca%ate de turci de
asemenea se de*$oltauB ;n 4usia crestina a$ea loc %rogres ;n ceea ce %ri$este libertatea
nationala si indi$iduala- 8uro%a se a"la du%a 18 secole de ci$ili*atie crestina care au
;nsemnat un drum continuu s%re mai mare dre%tate si com%asiune si libertate indi$iduala,
cum nu s/a mai cunoscut ;n nici o alta ci$ili*atie omeneasca- Famenii erau o%timisti si
credeau ;n %rogres- +ar Cenr! 8d:ard Ganning, %reot engle* care a de$enit arie%isco%
de Lestminster si n/a acce%tat sa "ie numit %a%a, a $a*ut dincolo de a%arente si/a s%us:
,ocietatile secrete din lume, de care oamenii r@d si le neaga eEistenta ;n atitudinea lor
;ncre*atoare' (18617%regatesc %reludiul %erioadei anti/crestine care $a duce la
detronarea crestinismului si instaurarea unei societati "ara +umne*eu ;n lume'- .*i
re$olutia anti/crestina sta%@neste 5umatate din glob, crucea crestina a "ost inter*isa si
eliminata din steagurile tuturor natiunilor mari euro%ene (mai %ersista doar ;n cel britanic
;nca7 si a multor natiuni mici si societatea "ara +umne*eu' a "ost instaurata ca un gu$ern
mondial ;n de$enireB %ro"etia lui de acum =D de ani a "ost ;m%linita- .%oi Ganning a
descris rolul sionismului: )ei ce nu mai cred ;n Cristos de$enit om, cei ca umanistii,
rationalistii, %anteistii, %ot "i usor %acaliti de oricine are mare %utere si succes ;n %olitica,
ca acesta ;i $a readuce %e e$rei ;n %atria lor mama6 si combinatia asta nu e deloc
im%osibila din %unct de $edere al structurii %olitice a lumii'- In tim%ul acesta ;n
getourile din 4usia sionismul talmudic sub controlul rabinilor s/a nascut ca cea de/a
doua "orta care, alaturi de comunism, nascut tot acolo, $a %une ca%at ci$ili*atiei euro%ene
crestine- ,ionismul se ocu%a de coru%erea conducatorilor statelor si %o%oarelor- .mbele
"orte lucrea*a ;n acelasi sco%, nici una nu %oate i*b@ndi "ara cealalta, caci numai niste
conducatori ca%abili si necoru%ti %ot sta$ili re$olutia comunista, cum au "acut/o ;n 1848-
,ionismul este ras%unsul e$reilor a*ari din 4usia la "a%tul ca e$reii din $est s/au
emanci%at si/au acce%tat sa traiasca ;n buna $ecinatate cu ceilalti membri ai natiunilor ;n
mi5locul carora se a"la- ,ionismul cere ca e$reii sa se se%are si sa nu "ie buni $ecini ai
celorlalti oameni-
+in tim%urile Babilonului secta conducatoare iudaica n/a mai recurs la aceasta
stratagemaB si daca nu reuseste acum, nu $a mai reusi niciodata- +e aceea talmudistii n/au
ado%tat/o %@na acum, si/au "acut/o numai c@nd au $a*ut ca/si %ierd dominatia asu%ra
e$reilor- +ar acum s/au auto%roclamat ca "iind ei mult/aste%tatul mesia care/i $a duce %e
iudei' ;na%oi ;n tara "agaduintei'- +e aceea autorul crede ca lumea se a%ro%rie de
"inalul %lanului de distrugere a crestinismului si de ;nrobire a tuturor natiunilor lumii-
>,criind ;n anii 1=2D, autorul e o%timist si crede ca %lanul de distrugere $a esuaB
re*umatorul a $a*ut e$enimentele dintre 1=26 si 1==3 si e mai %esimist, caci distrugerea
sionista a ci$ili*atiei a %rogresat ra%id ;n ultimele deceniiB acest re*umat este un e"ort
dis%erat de a descide ocii cititorului ;n ultimele cli%e?-
)artea +r-/ului )aim Lei*mann, creatorul statului Israel si %arintele masacrului
%alestinienilor, este cea mai buna sursa %entru istoria sionismului si/a comunismului- +r-
Lei*mann a "ost de "ata c@nd s/a nascut sionismul, si/a "ost a%oi ministrul %leni%otentiar
al sionismului ;n ;ntreaga lume- Tim% de 4D de ani a a$ut descise toate usile dinastiilor
regale conducatoare si ale se"ilor de stat din occidentB si a "ost %rimul %resedinte al
66
statului Israel- 8l ;si relatea*a acti$itatea "ara ascun*isuri, cu uimitoare sinceritate,
arat@nd cum ;n getourile 4usiei s/a "aurit %lanul care $a im%lica soarta tuturor
%o%oarelor euro%ene si $a costa 8uro%a si .merica "lu$ii de s@nge si bunastarea
%o%ulatiei lor-
8$reii din 4usia, arata +r- Lei*mann, erau de trei "eluri: %rimii doreau sa traiasca ;n %ace
si ;ntelegere cu rusiiB ei doreau sa "ie emanci%ati si "iind arnici si talentati sca%asera din
getou si sca%asera de groa*a gu$ernului talmudic- Je acestia +r- Lei*mann ;i
desconsidera ca "iind renegati si/i declara dis%aruti, stersi din analele iudaismului- )eilalti
erau toti ;n getouri, erau talmudisti si erau ;m%artiti ;n doua, ;m%artire care a$ea loc
ciar ;n interiorul "amiliei- )iar "amilia +r/ului Lei*mann era ast"el ;m%artita: unii erau
comunisti re$olutionari, iar ceilalti erau sionisti re$olutionari- 8i lucrau ;n unison ;n toate
%ri$intele si erau de acord ;n toate a"ara de una singura: c@nd $a a$ea loc emanci%area
e$reilor- 4e$olutionarii comunisti *iceau ca emanci%area e$reilor $a a$ea loc du%a
;nlocuirea gu$ernelor legitime ale natiunilor cu gu$ernele lor comuniste- 4e$olutionarii
sionisti *iceau ca $a a$ea loc du%a restabilirea' lor ;n statul Israel din Jalestina ca
natiunea iudaica- ,ionistii sunt cei mai corecti din %unct de $edere talmudic, caci legea'
*ice ca distrugerea celorlalte natiuni ale lumii are dre%t sco% sta%@nirea lumii de catre ei
din Ierusalim, deci ei trebuie sa se a"le ;n Ierusalim ;nt@i- ,e certau $eement ;n "amilie,
arata +r- Lei*mann, comunistii *ic@nd ca sionismul %une accent %rea mare %e religia
iudaica si rasa %o%orului ales ceea ce le slabeste %uterea de atac ;m%otri$a religiei si
natiunii, iar sionistii *ic@nd ca re$olutia n/are nici un rost daca nu duce la su%rematia
%o%orului ales, care se cunoaste tocmai %rin religia iudaica si se%ararea stricta %e ba*a de
rasa- +esi se certau ;n "amilie, de "a%t n/a$eau de ce sa se certe, caci ambele gru%uri erau
strict controlate si conduse de rabini, care lucrau du%a instructiuni si du%a %lan- )aci
secta conducatoare "aureste %lanuri de durata si nu lasa m@na st@nga sa stie ce "ace m@na
drea%ta- .mbele %artide, comunistii si sionistii, sunt utile si sunt subordonate sectei
conducatoare a ;ntele%tilor sionului-
+r- Lei*mann %o$esteste cum mama lui *icea ca daca "iul ei comunist are dre%tate $a "i o
mama "ericita ;n 4usia, iar daca "iul ei sionist are dre%tate $a "i o mama "ericita ;n
Jalestina- +r- Lei*man a%oi s%une ca am@ndoi "iii ei au a$ut dre%tate si mama lui a a$ut
ani %ros%eri si "ericiti ;n Gosco$a bolse$ica unde comunistii ;si ;m%arteau ;ntre ei a$erile
$ecii aristocratii, du%a care s/a dus ;n Jalestina si a a$ut ani %ros%eri si "ericiti ;n locul
de unde %alestinienii "usesera ucisi, i*goniti si 5e"uiti-
)omunismul era de5a organi*at ;n secret ca o organi*atie cons%irati$a (;n 5argon
comunist, ;n ilegalitate'7- .%oi s/a nascut la Jins9, unde si/a "acut +r- Lei*mann scoala,
sionismul ca societatea secreta )ibat &ion, ast"el ca )aim Lei*mann a crescut ;n
sionism- +ar era c@t %e/aci sa %iarda teren din %ricina tarului .leEandru II, care liberase
33 milioane de serbi rusi si care se g@ndea la emanci%area nationala a celor 16D de
nationalitati din 4usia tarista, ;n care e$reii (a*arii7 constituiau 4Q din %o%ulatie- +e
aceea rabinii au dat ordin e$reilor, *ice +r- Kastein, sa o%una o re*istenta %asi$a
;n$ersunata oricarei ;ncercari de a le ;mbunatati situatia', caci daca ar "i "ost emanci%ati
%e de/o %arte sca%au de sub controlul talmudic al rabinilor, %e de alta ar "i slabit %uterea
%ro%agandei %e care/o "ac ;ntr/una %l@ng@ndu/se c@t su"era de %ersecutiile' altora- 0n
Gartie 1881 tarul .leEandru II a %roclamat gu$ern constitutional ;n 4usia- . "ost asasinat
de graba si, *ice +r- Kastein, sa nu me miram daca $edem o e$reica ;n cons%iratia care a
dus la asasinarea lui .leEandru II'- .st"el s/a mentinut situatia descrisa de unul dintre
61
%rimii %ro%agandisti sionisti, Goses Cess, du%a eliberarea serbilor: Hoi e$reii $om "i
totdeauna straini %rintre alte natiuniB aceste natiuni, e ade$arat ca ne $or da dre%turi din
sentimente de dre%tate si umanitarism, dar ele nu ne $or res%ecta c@ta $reme $om lasa
amintirile trecutului nostru mare %e %lanul al doilea si $om acce%ta ca %rim %rinci%iu
Runde mi/e bine acolo mi/e %atria'- )@nd $orbeste des%re amintirile trecutului mare' al
e$reilor, Goses Cess se re"era la legendele tribului lui Iuda din anticitate, care n/au
nimic de/a "ace cu ade$arata lui rasa a*ara de %e l@nga Garea )as%ica- Tot acum si/a
%ublicat #eon Jins9er, alt %ro%agandist sionist, cartea sa .uto/emanci%area, unde *ice:
nu $om acce%ta nici un "el emanci%are de la altii'6 eEista un con"lict ineEorabil de
ne;nlaturat ;ntre oamenii cunoscuti ca e$rei si toti ceilalti oameni'- Jins9er descrie cum
$a a$ea loc auto/emanci%area: trebuie "acuta ast"el ;nc@t sa se %una %resiuni ire*istibile
%e %olitica internationala de a*i'- .ceste cu$inte scrise ;n 1883 de"inesc esenta a ceea ce
se ;nt@m%la a*i- Jins9er era un biet imigrant e$reu ;n Berlin si nu cunostea oameni
sus%usi si nu era %rimit la nici un se" de stat, dar cu$intele lui nu sunt megalomane, caci
el stia care este %rogramul sionismuluiB el stia de cons%iratia sionista si de tentaculele ei
;n a"ara getourilor 4usiei-
.ceasta era situatia c@nd a crescut +r- Lei*mann si/a ;nce%ut sa/si 5oace rolul- )u$intele
cons%iratie comunista sau cons%iratie sionista' nu sunt alese de autor, ci sunt "olosite
de +r- Lei*mann ;n cartea sa ;n care ;si descrie acti$itatea- +r- Lei*mann ura 4usia si/a
imigrat "ara greutate ;n Permania, unde la $ederea e$reilor emanci%ati de acolo s/a
sc@rbit si/a dorit sa traiasca din nou $iata getoului ;ncis rusesc, unde/si %etrecea toate
$acantele si/si relua rolul ;n cons%iratie', cum *ice ciar el- .%oi se ;ntorcea la
uni$ersitatile euro%ene %e care le "rec$enta ca sa duca lu%ta %entru de*/emanci%area
e$reilor din 8uro%a- +e aceea nu/l iubeau e$reii din 8uro%a, care *iceau diese Fstiuden'
des%re el si ceilalti sionisti- 8$reul Pabriel 4ieser le/a s%us: Hoi n/am imigrat ;n
PermaniaB noi ne/am nascut aiciB nu $rem alta %atrieB sau suntem germani sau n/a$em
tara'- Tot asa, rabinii re"ormati ai iudaismului au *is ca ideea mesianica merita sa "ie ;n
rugaciunile noastre, dar trebuie sa eliminam din ele toate cererile de a "i condusi ;na%oi ;n
tara stramosilor nostri si de a restaura statul e$reiesc'- 8i se straduiau sa se tina de
cu$@ntul dat de ,anedrinul lui Ha%oleon si sa traiasca ;n %ace cu restul oamenilor- +r-
Kastein arata cu oroare cum %e la s"@rsitul sec- 1= tot al cincilea e$reu se/nsura cu o ne/
e$reica,' si cu si mai mare oroare ca unii e$rei sunt obligati sa res%ecte %e de%lin
datoriile lor cetatenesti ;n tara lor de ado%tiune'- .st"el, ;n ultimii ani ai $ietii lui Gon9,
%ro"etul' sionismului, t@narul )aim Lei*mann ;si tesea cons%iratia' (cu$@ntul ;i
a%artine7 ca ministru %leni%otentiar al sionismului la +armstadt, Berlin, Pene$a-
,uccesorul lui Goses Cess ca %ro%agandist sionist a "ost .ser Pinsburg (.ad Ca/am7,
care a declarat la s"@rsitul sec- 1= ca e$reii trebuie sa aiba un stat national ;n Jalestina- 0n
18=6, anul mortii lui Gon9, +r- Teodor Cer*l si/a %ublicat o%era ,tatul e$reiesc- +ar +r-
Teodor Cer*l nu mai era, ca ceilalti sionisti, $enit din getoul rusesc- 8l era un e$reu
euro%ean occidental emanci%atB sionismul a5unsese sa %una sta%@nire si %e $est- 8$reii s/
au cutremurat, dar crestinii au ramas ;n ignoranta lor solida, ;n care *ac si/acum
ma5oritatea- +u%a 6D de ani unii dintre goimi au ;nce%ut sa *areasca c@te ce$a din ce se
;nt@m%la cu ei-
)a%itolul 32: Frgani*atia sionista mondiala
68
+r- Cer*l a a$ut o cariera meteorica, stralucitoare dar cu s"@rsit ra%id si amar si %are ca o
marioneta mani%ulata de altii- 8ra din <iena, unde monaria ;mbatr@nita absburgica era
%e duca si e$reii a$eau stralucire si a"luenta- +e aceea a$ea mai multa credibilitate ;n
ocii e$reilor din $est dec@t e$reii din getourile 4usiei- Cer*l *icea ca a"acerea +re!"us
l/a con$ins ca eEista antisemitism si ca e$reii trebuie sa se des%arta de restul oamenilor,
sa se segrege*e din nou- 0n realitate ca*ul lui +re!"us era tocmai do$ada ca ;n "ata legii
toti, e$rei si ne/e$rei, erau egali si nu se "acea di"erentaB dar +r- Teodor Cer*l considera
ca re*istenta arabilor, care sunt semiti, la masacru si 5a" din %artea e$reilor, este tot un ca*
de antisemitismB asa ca la el cu$intele ;nseamna altce$a dec@t la alti oameni- 0n orice ca*,
+r- Cer*l era de/acum sionist si cerea sa ni se dea >noua e$reilor? su$eranitate asu%ra
unei %arti a lumii destul de ;ntinse ca sa ga*duiasca o natiune'- H/a s%eci"icat Jalestina
sau orice alta tara- 0n Gartie 18=1 s/a con$ocat un congres international e$reiesc ca sa
discute %roblema, la GTncen, dar acolo e$reii se o%uneau sionismului, asa ca congresul
s/a mutat la Basel- )ei mai multi din cei 1=1 de delegati erau din 8uro%a de est, si/au
;n"iintat o organi*atie mondiala sionista' care a %roclamat natiunea e$reiasca' si un
stat legal, asigurat %ublic'- .cest congres a a$ut sco%ul de a anula ,anedrinul lui
Ha%oleon- 4abinul 8lmer Berger *ice: Iata cum s/a ;m%l@ntat nationalismul e$reiesc
care sa/i des%arta %e e$rei de toti ceilalti oameni- Iata catusele getoului ;n care ram@neau
str@nse $ietile e$reilor din tarile unde nu "usesera emanci%ati, ast"el ;nc@t sa nu aiba loc
%rocesele creatoare de autoemanci%are si integrare'- Ha%oleon con$oc@nd ,anedrinul a
omis a*arii iudai*ati din 4usia, de care s/ar %area ca nu stiaB s/ar %area ca nici +r- Cer*l
nu stia %rea multe des%re ei, caci a "ost uluit $a*@nd c@t sunt de %uternici- +intre cei 1=1
de delegati la congresul lui, 1D erau din 4usia, un bloc str@ns unit, re%re*ent@nd o "orta
uriasa de milioane str@ns controlate ;n getouri- +e aici ;ncolo rolul lui s/a terminat si +r-
Lei*mann, crescut ;n getoul rusesc, i/a luat locul- 4olul +r/ului Cer*l, e$reu $iene*
nascut la Buda%esta, a "ost sa "aca congresul sionist e$reiesc recunoscut ca entitate
%olitica de catre gu$ernele statelor occidentale-
)a%itolul 36: 8re*ia +r/lui Cer*l
+r- Cer*l de la *iarul Heue Freie Jresse din <iena a stralucit %e "irmamentul sionismului
de la 18=1 la 1=D3, c@nd a$ea usa descisa la toti monarii si oamenii de stat din 8uro%a,
$orbind ;n numele tuturor e$reilor si nestiind ce/l astea%ta din %artea "ortei ce/l uluise la
congresul de la Basel- Getoda lui de a negocia cu gu$ernele si monariile era sa/i
;ns%aim@nte cu s%ectrul re$olutiei comuniste- 8l singur se eE%lica, *ic@nd: c@nd
cobor@m, de$enim %roletariatul re$olutionarB c@nd urcam, se ridica %uterea teribila a
bogatiei noastre'- I/a s%us de eEem%lu ducelui de Baden ca $a reduce %ro%aganda
re$olutionara %e masura teritoriului %rimit %entru %atria natiunii e$reiesti' de la cele mai
;nalte autoritati- .%oi ;m%aratul Permaniei l/a %rimit calare la %oarta Ierusalimul si/a
%romis ca $a cere sultanului sa admita o com%anie e$reiasca ;n Ierusalim sub %rotectie
germana- )@nd n/a iesit nimic din asta Cer*l l/a amenintat cu re$olutia comunista,
*ic@nd: daca nu reusim, sute de mii de/ai nostri $or sari dintr/o data sa se alature
%artidelor re$olutionare'- #a "el i/a $orbit tarului 4usiei- .%oi l/a $i*itat %e sultan, si/a%oi
a sosit ;n .nglia, unde ;n mod e$ident alte m@ini ascunse i/au descis usile
a%artamentelor regale, cum *ice ciar el- .ceste m@ini, dotate cu %uterea banului, sunt
"orta cea mai noci$a si mai greu de identi"icat care a %ro%ulsat distrugerea ci$ili*atiei
6=
crestine si %rogresul cons%iratiilor de care $orbeste +r- Lei*mann- +i$i*iunea dintre
e$reii sionisti si cei ce doreau sa traiasca ;n %ace cu $ecinii lor a%are la toate ni$elurile si
la cei bogati ca si la cei saraciB si sionistii bogati de coni$enta cu sionistii talmudici din
getourile 4usiei i/au "acilitat accesul +r/ului Cer*l cu a5utorul %resiunilor "inanciare %e
care le %ot eEercita-
+r- Kastein *ice ca congresul celor 1=1 de la Basel a "ost %rima ;ntru%are a
internationalei e$reiesti'B ast"el el atesta eEistenta reala a internationalei e$reiesti, acea
retea de care $orbea +israeli- Jarti din aceasta retea secreta de$in $i*ibile du%a un studiu
a%ro"undat si %erse$erent al surselor si documentelor- .st"el +r- Cer*l *ice ca ,ir Francis
Gonte"iore, e$reu im%ortant din .nglia, ;mi descide usile a%artamentelor regale', desi
+r- )aim Lei*mann l/a gasit %e ,ir Francis cam %rostanac- Tot asa, Baronul de Cirsc,
%rinci%al su%orter al lui Cer*l, a "ost cel care i/a dat banii %rintului mostenitor 4udol" de
.ustria c@nd acesta a $rut sa ;n*estre*e o anumita "emeie ;nainte de a se sinucide la
Ge!erlin9, bani %restati %entru ser$iciul ce i l/am "acut ;n +ecembrie, c@nd l/am in$itat
ca sa/l %oata ;nt@lni %e %rintul de Lales ($iitorul rege al .ngliei 8d:ard <II7'- Baronul
de Cirsc mai era si cumnatul lui Bisco""seim de la "irma Bisco""seim si Poldsmit
din #ondra, unde ,ir 8rnest )assel, e$reu din Permania eEtrem de bogat, era si el
membru- .cesta a de$enit cel mai intim si %ermanent %rieten si to$aras al lui 8d:ard <II
al .ngliei- .ltii din acelasi gru% au "ost GaE Larburg, se"ul bancii din CamburgB
8douard Hoet*lin, %resedinte la BanYue de Jaris et de Ja!s BasB Fran* Jili%%son din
BruEellesB Lerteim si Pom%ert* din .msterdamB si mai ales Jacob ,ci"" de la "irma
Kun, #oeb si )om%an! din He: Ior9- .cestia erau ;n str@nsa colaborare si mentineau
un contact %ermanent- +iri5au, acordau sau retrageau ba*a "inanciara a oricarei
;ntre%rinderi cu iuteala "ulgerului, mutau milioane ;ntr/o cli%ita si totul ;n cel mai strict
secretB ast"el in"luentau si determinau deci*iile %olitice ale gu$ernelor tarilor- .sta era
internationala e$reiasca de care $orbeste +r- Kastein- 8i ;l s%ri5ineau acum %e +r- Cer*l-
Jarerea autorului este ca %oate nu toti erau ;n su"letul lor sionisti con$insiB %oate multi
dintre ei se o%uneau ;n ascunsul su"letului lorB dar trebuiau sa se con"orme*e si sa asculte
ordinele rabinatului si sa %romo$e*e %olitica dusa de ;ntele%tii sionului-
0n tim% ce +r- Cer*l stralucea ;n "rac si m@nusi glacW sub candelabre de cristal ;n
saloanele 8uro%ei, ;ntele%tii talmudici din getourile 4usiei ;n ca"tan si cu %erciuni lungi
la ureci ;i %regateau s"@rsitul, eE%loat@ndu/l %@na la ultima %icatura- 0n 1=D3 Cer*l a
calatorit %rin 4usia o$ationat de masele ignorante din getouri ca un mesia si/a "ost
%rimit de ministrul a"acerilor interne <an Jle$e %e care/a cautat sa/l con$inga sa obtina
Jalestina de la sultan, $orbind ;n numele e$reilor din 4usia- )a sa/l con$inga %e <an
Jle$e a dat un comunicat cer@nd e$reilor din 4usia sa nu mai "aca agitatie re$olutionara
comunista si sa discute des%re emanci%area lor cu autoritatile rusesti- )u aceasta si/a
semnat condamnarea la moarte, caci unde/ar "i %uterea rabinica daca e$reii ar trai
emanci%ati ;n buna %ace cu alti oameni si unde/ar mai "i gogoasa %ersecutarii' e$reilor
de catre toti ceilalti oameniO )@nd s/a re;ntors din 4usia la al 6/lea congres al
Frgani*atiei ,ioniste Gondiale, delegatia ma5oritara com%acta din 4usia ;i era ostila- .
cre*ut ca se sal$ea*a arat@ndu/si "ormidabilul re*ultat: obtinuse o %atrie %entru natiunea
e$reiasca'B obtinuse un teritoriu %entru statul national e$reiesc': gu$ernul britanic
daruise +r/ului Cer*l de la *iarul Heue Freie Jresse din <iena teritoriul AgandeiS
+intre delegati, 3=2 au acce%tat si 112 au re"u*at o"ertaB ma5oritatea acestora din urma
erau din 4usia- .cestia s/au aruncat la %am@nt si/au ;nce%ut sa se lamente*e cu $oce tare
1D
;n mod ritualB o "emeie s/a dus si/a s"@siat arta Agandei de %e %erete-
+r- Cer*l nu/si ;ntelegea e$reii- 8l credea ca e$reii erau %ersecutati ;n 4usia si/ar "i "ost
multumiti sa "ie liberi si "ericiti oriundeB ;n acest ca*, %uteau "i liberi si "ericiti ;n statul lor
national su$eran din AgandaB si cei care n/a$eau ce" sa %araseasca 4usia %uteau "i liberi
si "ericiti ;n 4usia, unde autoritatile se straduiau sa/i emanci%e*e si sa/i "aca liberi si
"ericiti- +ar rabinatul talmudic din 4usia nu construise edi"iciul antisemitismului si/al
%ersecutiilor ci%urile su"erite din %artea ne/e$reilor de e$reii ;ncisi de %ro%rii lor rabini
;n getouri, %entru ca sa renunte acum la aceasta %ro%aganda si sa/si $ada %uterea to%ita
si su%usii mutati ;n Aganda- Jentru rabinatul a*ar talmudic din 4usia, %atria
stramosilor' era Jalestina, ;n care stramosii lor nu %usesera %iciorul niciodataB si
;m%linirea legii' era distrugerea altor natiuni si su%rematia asu%ra altor natiuni de care
$orbeste Tora, nu emanci%area- )@nd delegatia rusa i/a ;ntors s%atele si/a iesit din sala,
%o$esteste )aim Lei*mann, +r- Cer*l s/a dus sa le $orbeasca ;n camera lor- Himeni nu
l/a salutat, nimeni n/a *is nimic c@nd a terminat de $orbit- 0ntr/un an a "ost mort, din
cau*e necunoscute, la $@rsta de 44 de ani- Hu se %oate a"la cau*a si "elul mortii lui-
8nciclo%edia Iudaica *ice c/a murit de de*ilu*ie si alte surse iudaice si sioniste "ac alu*ii
misterioase- +e multe ori cei care au "ost blestemati sau eEcomunicati de catre secta
sta%@nitoare a iudaismului mor cur@nd din cau*e si ;n circumstante misterioase- GaE
,ued"eld (alias Hordau7, m@na drea%ta a lui Cer*l, ;nca ;n 1=D3 a %re*is "a*ele
sionismului cu %reci*ie: Cer*lB congresul sionistB %ro%unerea engle*ilor cu AgandaB
ra*boiul mondial ce $a $eniB con"erinta de %ace du%a el unde, cu a5utorul .ngliei, se $a
crea o Jalestina libera e$reiasca'- An alt delegat a "ost si mai eE%licit- +r- Haum
,o9olo"" a *is: Ierusalimul $a "i c@nd$a ca%itala %acii ;n lume'- In 1=26, c@nd autorul
scria aceste r@nduri, era clar ca sionismul $rea sa "aca Ierusalimul ca%itala lumii, dar nu a
%acii-
+u%a moartea +r/lui Cer*l, +r- Lei*mann a %reluat conducerea sionismului ;n mod
%ublic si/a res%ins Aganda la congresul din 1=D2- +in acel moment sionismul este ;n
totalitatea lui instrumentul rabinatului talmudic din estul 8uro%ei-
+in %o$estea asta (si din altele7 reiese clar indi"erenta conducerii rabinice talmudice la
bunastarea maselor de e$rei %e care le sta%@nesc- Gai mult dec@t indi"erentaB ciar
ostilitate- Iata cum au reactionat la o"erta Agandei masele celor trei gru%uri de e$rei:
e$reii din $est, e$reii din 4ussia si e$reii autentici semiti din Jalestina, de care nimanui
nu/i %asa- )ei din $est $roiau sa stea unde se a"lau si nu le trebuia nici Aganda nici
Jalestina- )ei din 4usia erau ;n"atisati ca "oarte su"erin*i din cau*a ca erau "oarte
%ersecutati si/atunci ar "i trebuit sa "ie "ericiti sa sca%e de %ersecutii si sa %lece ;n Aganda-
)ei din Jalestina au "ost cu tru% si su"let doritori sa se mute ;n Aganda si de aceea au "ost
;n5urati si acu*ati ca sunt tradatori ai cau*ei sioniste' de catre a*arii din 4usia care au
%reluat numele si cau*a sionismului- 0nca ;n 1=42 congresul sionist de la Tel .$i$ ;i
insulta si/i ;n5ura %entru ca le/ar "i %lacut sa se mute ;n Aganda- Iata $orbele congresului
sionist din 1=42: 8ra degradant si de*olant sa/i $e*i %e toti acestia care6 "usesera %rimii
care au "ost aici si/au construit Jalestina e$reiasca de a*i, cum ;si reneaga %ublic
trecutul6 %asiunea %entru Aganda s/a asociat cu ura %entru Jalestina6 0n centrele
comunitatilor din %rimele colonii e$reiesti, tineri crescuti la scolile .liantei Israelite
acu*a Jalestina ca e Rtara cada$relor si/a mormintelor, tara malariei si/a bolilor de oci,
tara care/si distruge locuitorii- H/au "ost doar c@ti$a cei care/au *is asa- +e "a%t, au "ost
doar %utini la numar, c@ti$a %e ici %e colo, cei care/au ramas loiali6 0ntreaga Jalestina
11
"ierbea6 0ntreaga o%o*itie la acce%tarea Agandei a $enit din a"ara Jalestinei- )iar ;n
s@nul ,ionului toti erau ;m%otri$a ,ionului'- +in 1=D3 ;ncoace, n/a contat nici c@t o cea%a
degerata ce/si doresc masele de cetateni, e$rei sau ne/e$rei- ,i nici daca s/a acce%tat sau
nu Aganda n/a contat- )e/a contat a "ost ca din acest moment gu$ernul britanic s/a
recunoscut obligat sa declare talmudismul din 4usia ca re%re*entant si sta%@n al tuturor
e$reilor, si/a legat ast"el generatiile $iitoare de engle*i si americani la o ser$itudine ale
carei re*ultate le $edem a*i- +u%a 1=D3, %oliticienii din occident n/au "acut nimic altce$a
dec@t sa eEecute ordinele acestei secte %uternice- 4a*boaiele din 1=14 si 1=3= au "ost
%regatite ;n 1=D3-
)a%itolul 31: Jrotocoalele'
0n acest tim% se %regatea cea de/a treia eru%tie a re$olutiei mondiale, care era acum sub
conducere marEista si urmarea sa instaure*e un terorism de stat cu %uteri absolute care sa
trans"orme tarile ;n imense lagare de concentrare si sa con"iste libertatea indi$iduala a
cetateanului, s%re deosebire de Ba9unin care $roia sa des"iinte*e total gu$ernul- Getodele
de/a distruge or@nduirea eEistenta erau aceleasi ca ale lui Leisau%t, se"ul a%arent al
illuminati/lor si ale Caute <ente 4omaine/ei (condusa de %rintul Knigge, unul dintre
intimii lui Leisau%t7- )ercul eEterior al %rostilor %acaliti credeau ca se lu%ta sa ;nlature
nedre%tatea si coru%tia si sa cladeasca o societate mai bunaB a$ans@nd s%re interior li se
de*$aluia ce$a mai mult din ade$aratul sco%B si cei initiati %rimeau instrumentele
asasinului, otra$a, asasinatul, 5uram@ntul "als si ordinul de/a le "olosi- Gani"estul lui Karl
GarE se $ede clar ca deri$a din illuminismul lui Leisau%t- 0n 1863 GarE si Ba9unin si/
au "ormat organi*atiile si tot ;n acelasi an Gaurice Jol! a %ublicat un atac ;m%otri$a lui
Ha%oleon III acu*@ndu/l ca a%lica metodele iluministe de coru%tie si teroare- 0n 1868
Poedsce a acu*at conducerea e$reiasca a re$olutiei mondiale de eEact aceleasi lucruriB
;n 186= Pougenot des GousseauE a reluat aceeasi temaB ;n acelasi an Ba9unin a %ublicat
Jolemica ;m%otri$a e$reilor- 0n toate aceste carti a%are descris %rogramul lui Leisau%t
de a distruge natiunile distrug@ndu/le organi*atia statala legitima %rin uciderea regelui sau
conducatorului si distrugerea religiei si instaurarea unui gu$ern des%otic mondial care sa
gu$erne*e masele ;nrobite %rin teroare si $iolenta- .%oi nu s/a mai %ublicat nimic des%re
cons%iratie %@na ;n 1=D2, c@nd %ro"esorul ,ergei Hilus de la +e%artamentul 4elatiilor
8Eterne din Gosco$a a %ublicat o carte din care un eEem%lar se a"la la Britis Guseum
(cel %utin se a"la acolo ;n 1=267- .ceasta carte n/a "ost niciodata tradusa si at@t cartea c@t
si autorul au "ost ;n$aluite ;n mister- +oar un singur ca%itol s/a tradus ;n 1=3D, sub titlul
Jrotocoalele 0ntele%tilor ,ionului'- .utorul n/a %utut a"la daca acesta e titlul original sau
e dat de traducator- )a%itolul se %re*inta ca si cum ar "i un %roces $erbal luat la o ;nt@lnire
secreta a conducatorilor (adica a ;ntele%tilor'7 sionului- Hu s/a %utut autenti"ica acest
lucru-
)u toate acestea cartea este de/o im%ortanta ca%itala caci absolut "iecare lucru scris acolo
s/a ;nde%linit cu %unctualitate ;n deceniile ce/au urmat si "iecare a"irmatie "acuta ;n aceste
%rotocoale este %e de%lin autenti"icata si $eri"icata de "a%te- Gai multB %ublicatiile
anterioare, ;nce%@nd cu documentele lui Leisau%t, dadeau $ederi %artiale, "ragmentareB
%rotocoalele acestea dau o imagine com%leta si %er"ecta de ansamblu, arat@nd moti$ele,
metodele si sco%urile "iecarei actiuni- 8le do$edesc o cunoastere %er"ecta a %siologiei
oamenilor %robabil acumulata ;n decursul $eacurilor si sunt scrise ;ntr/un ton de
13
su%erioritate dis%retuitoare %entru masele ce $iermuiesc sub sta%@nirea ;ntele%tilor',
numite ;n %rotocoale: gloata', brute beti$e', $ite', brute setoase de s@nge', care
;ncearca uneori degeaba sa sca%e de clestele' care le str@ng- .cesti clesti sunt %uterea
aurului' si "orta bruta a gloatei incitata sa/si distruga %rotectorii si %e cei care/i $or
binele- Ideea distrugerii e %re*entata ;n %rotocoale ;n mod stiinti"ic, a%roa%e ca o stiinta
sau un sco% ;n sine- +ar nu este distrugerea sco%ulB sco%ul este %uterea asu%ra ;ntregii
omeniri- #a "el "usese ;n documentele lui Leisau%t si autorul crede ca at@t %rotocoalele
acestea c@t si ideologia lui Leisau%t se trag din aceeasi sursa mai $ece- ,co%ul "inal
este distrugerea natiunii si/a religiei si instaurarea unui stat absolutist care sa gu$erne*e
%rin crunta teroare-
)@nd au "ost %ublicate %rotocoalele e$reii le/au atacat cu "urie si/au "acut mare ca* de
%resu%usa sursa a %rotocoalelor- .u atacat $eement continutul %rotocoalelor, neg@nd nu
numai ca ar eEista un com%lot sionist, dar neg@nd eEistenta oricarui com%lot, desi oricine
are oci ;n ca% %oate $edea ca eEista un com%lot, ciar daca nu stie cine sunt autorii-
8dmund Bur9e, Peorge Lasington, .leEander Camilton, +israeli, Ba9unin si multi
altii, oameni sanatosi si cinstiti, au a"irmat eEistenta com%lotului- Gai mult, ;n tim% ce
e$reii negau eEistenta com%lotului, com%lotul a reali*at re$olutia bolse$ica ;n 4usia eEact
asa cum scrie ;n %rotocoale- .tacul ;m%otri$a %rotocoalelor a "ost ca si atacul ;m%otri$a
lui 4obison, Barruel si Gorse, care nu *isesera nimic des%re e$rei ci doar $orbisera de
necesitatea in$estigarii com%lotului de la re$olutia "rance*a- +u%a 13D de ani, aceeasi
$eementa si "urie s/a de*lantuit %entru su"ocarea ade$arului ca si atunci- Jrobabil
niciodata nu s/a celtuit at@ta %entru a "ace sa dis%ara un document ca ;n acest ca*-
Jrotocoalele au "ost aduse de <ictor Garsden, unul din cei doi %rinci%ali cores%ondenti
engle*i la Gosco$a ai *iarului Te Gorning Jost, care le/a si tradus- 4eactia %ublicului a
"ost %uternica- .tunci a "ost %robabil ultima data c@nd s/au mai %utut discuta aceste
%rotocoale, care au de$enit tabu de atunci ;ncoace ast"el ;nc@t singura atitudine %ermisa
a*i este sa re%eti %a%agaliceste ca sunt "alse- Toata lumea a *is ca nu se %oate stabili daca
autorii lor sunt ;ntr/ade$ar conducatori e$rei, dar ca ele contin "a%te gra$e si reale care
trebuie cercetate- +eci ce se cerea nu era sa se condamne ;ntele%tii sionului, ci sa se
in$estige*e si sa se stabileasca ade$arul ($e*i ;n .nglia Times din 8 Gai 1=3DB Gorning
Jost o serie de 33 articoleB Te ,%ectator din 31 .ugust 1=31B Te +earborn Inde%endent
;n .merica7- #a numai doi ani %ro%rietarul *iarului Times a "ost declarat nebun si i s/a
smuls *iarul ;n circumstante mai mult dec@t ciudate descrise ;n alt ca%itol, a%oi *iarul
Times a %ublicat a"irmatia ca %rotocoalele sunt "alse- Jro%rietarul *iarului Te Gorning
Jost a "ost urmarit cu o cam%anie de calomnii si in5urii %@na si/a $@ndut *iarul care/a
;ncetat sa mai a%ara- 0n 1=31 Cenr! Ford, %ro%rietarul *iarului Te +earborn
Inde%endent- a "ost "ortat sa %ublice o autocritica cu %ri$ire la %rotocoale, du%a
in"ormatiile autorului, "iind santa5at ;n momentul ;n care/si lansa %e %iata un model nou
de automobil ;n care in$estise tot ce a$ea cu amenintarea ca acest model $a "i sabotat si
eliminat daca nu se de*ice- +e atunci ;ncoace cam%ania ;m%otri$a %rotocoalelor n/a
;ncetat nici o cli%a- 0n 4usia comunista toate eEem%larele au "ost arse ;n 1=11 si cine a$ea
un eEem%lar era un criminal $ino$at de antisemitism si du%a noile legi so$ietice %asibil
de %edea%sa ca%itala- +u%a 32 de ani gu$ernul britanic si american au "ortat Permania de
<est sa introduca legea so$ietica a antisemitismuluiB si ;n 1=22 unui ti%ogra" din
GTncen la care s/a gasit un eEem%lar i s/a con"iscat ;ntreaga a$ere- 0n .nglia este
inter*isa $@n*area acestei carti si atacul ;m%otri$a ei este asa de $irulent ;nc@t toate
13
editurile se tem s/o %ublice, ;n a"ara de unele edituri mici si ascunse- 0n 8l$etia ;ntre cele
doua ra*boaie mondiale cartea a "ost inter*isa ca "iind literatura obscena'-
Toate aceste e$enimente care au a$ut loc du%a 1=3D sunt descrise eEact ;n aceste
%rotocoale din anul 1=D2: +etin@nd %resa a$em %uterea de/a in"luenta masele ;n tim% ce
noi ram@nem ;n umbra6 %rinci%alul ingredient al succesului in %olitica este secretul ;n
toate actiunileB una sa "ie $orba si alta "a%ta di%lomatului6 Trebuie sa "ortam
gu$ernele6 sa actione*e ;n sensul "a$orabil %lanului nostru mare care de5a se a%ro%ie de
sco%ul dorit, "olosind o "orta %e care noi o $om %re*enta ca "iind o%inia %ublica, condusa
de noi ;n mod secret %rin asa numita Rmare %utere a %resei, care, cu %utine eEce%tii care
%ot "i negli5ate, este de5a com%let ;n m@na noastra6 Iata cum $om conduce %resa:6 cu o
m@na de "ier si la "el toate celelalte %roductii ale ti%ogra"iei, caci ce rost ar a$ea sa ne
sca%am de atacurile *iarelor daca %utem "i atacati ;n carti si brosuriO6 Himeni nu se $a
atinge ne%ede%sit de aureola in"ailibilitatii conducerii noastre- )@nd $om ;m%iedica orice
%ublicatie o $om "ace sub %reteEtul ca "ace agitatie %ublica "ara rost si "ara 5usti"icare6
<om trium"a cu certitudine asu%ra dusmanilor nostri caci ei nu $or a$ea la dis%o*itie
organe de %resa ;n care sa/si %oata %re*enta $ederile datorita metodelor noastre de a
conduce %resa'-
Iata deci cum %rotocoalele, desi nu s/a %utut do$edi ca sunt ;ntr/ade$ar dictate de
;ntele%tii sionului, au descris cu eEactitate cum $or reactiona %ersonalitatile marcante ale
sionismului, care au "acut eEact tot ce *ic %rotocoalele ca $or "ace- ,i atacul sionistilor
;m%otri$a %rotocoalelor a a$ut loc eEact cum scrie ;n %rotocoale ca se $a %roceda- +aca
%rotocoalele sunt sau nu culese de %e bu*ele ;ntele%tilor sionului nu se %oate a"laB dar este
cert ca sunt %arte integranta din literatura cons%iratiei re$olutionare a carei %rima mostra
au "ost documentele lui Leisau%t si ca 13D de ani mai t@r*iu organi*atia lui Leisau%t
;nca eEista, ceea ce de alt"el a do$edit si re$olutia bolse$ica din 1=11- .utorul considera
ca este "oarte im%ortant sa se cunoasca %rotocoalele acestea, oricine le/a scris, caci ele
descriu %as cu %as cu mare %reci*ie tot ce s/a ;nt@m%lat ;n $iata si %olitica %o%oarelor din
1=D2 %@na ;n %re*ent- 8l are do$e*i din %ro%ria eE%erienta des%re eEactitatea
%rotocoalelor, unde este scris: Hici o stire nu $a "i data %ublicului necontrolata de noi-
+e %e/acum am reali*at aceasta ;n mare masura caci toate stirile sunt %rimite la agentii
centrale de %resa, unde sunt centrali*ate din toate %artile lumii- .ceste agentii $or "i ale
noastre cu totul si $or %ublica numai ce le $om s%une noi'- In 1=D2 nu era ;nca asaB nici
;n 1=36, c@nd autorul a de$enit *iaristB dar a "ost asa ;n 1=26 si este asa asta*i- ,tirile'
$in de la c@te$a agentii de %resa si cine le detine %e acelea otaraste ce anume $a a"la
omenirea din stiri'- ,ub5ugarea %resei este a*i totala si autorul ca *iarist a $a*ut cu ocii
lui cum s/a reali*at-
Instrumentul %entru distrugerea natiunilor si statelor crestine si/a religiei lor este gloata,
numita %o%orul' ;n %ublic si descrisa ast"el ;n %rotocoale: Gai numerosi sunt oamenii
cu instincte rele dec@t cei cu instincte bune si de aceea cele mai bune re*ultate se obtin
c@nd sunt condusi %rin $iolenta si teroare6 Forta gloatei e oarba, irationala, "ara
5udecata, oric@nd la ceremul oricarei in"luente din orice %arte'- .%oi se demonstrea*a ca
%entru gu$ernarea gloatei' este necesar un des%otism absolut', caci gloata este
salbatica'B statul nostru', *ic %rotocoalele, $a "olosi teroarea care %roduce o su%unere
oarba'- .cest des%otism absolut' de$ine a%ana5ul su%ra/statului international ;n cele din
urma- 0ntre tim% des%oti/marioneta regionali sunt necesari ca sa distruga tesatura statului
national si $ointa cetatenilor: Famenii su"era cu rabdare din %artea %resedintilor/
14
dictatori asta*i abu*uri %entru cel mai mic din care ar "i deca%itat 3D de regi- )um se
eE%lica6O Jrin "a%tul ca acesti dictatori so%tesc la urecile oamenilor %rin agentii lor ca
%rin aceste abu*uri ei "ac raul ;n stat ;n cel mai nobil sco% M de a asigura bunastarea
%o%oarelor, "ratia internationala a tuturor %o%oarelor, solidaritatea lor si egalitatea lor ;n
dre%turi- Hatural ca ei nu le s%un %o%oarelor ca aceasta uni"icare se $a "ace numai si
numai sub domnia noastra absoluta'- Jresedinti/dictatori nu eEistau ;n 1=D2, c@nd au "ost
scrise r@ndurile de mai sus, dar au a%arut cu %rimul si/al doilea ra*boi mondial, c@nd
%resedintele american si %rim/ministrul engle* s/au declarat cu %uteri absolute ;n numele
bunastarii %o%oarelor, "ratiei internationale, egalitatii ;n dre%turi'- ,i acesti %resedinti/
dictatori le/au s%us, ;ntr/ade$ar, %o%oarelor lor ca sco%ul "inal este uni"icare
internationalaB singurul lucru neclar este cine $a conduce gu$ernul international- 0ncolo
totul s/a ade$erit litera de litera-
Fiecare ra*boi mondial a adus natiunilor care n/au "ost ;n"r@nte ;n mod %aradoEal numai
de*ilu*ii, asa cum statea scris ;nca din 1=D2 ;n %rotocoale: +e %e tim%ul >re$olutiei
"rance*e? am dus %o%oarele din de*ilu*ie ;n de*ilu*ie6 .st"el tinem statele sub continua
%resiune: ele im%lora liniste, sunt gata sa sacri"ice orice %entru %aceB dar noi nu le $om
acorda %acea dec@t du%a ce au acce%tat %e "ata ,u%ra/Pu$ernul nostru international si
anume cu su%unere'- Gai ;ncolo *ic %rotocoalele: %entru sco%ul nostru ra*boaiele nu
trebuie sa dea nimanui cresteri teritoriale'- ,i acesta a "ost %roclamat ca un %rinci%iu de
ba*a a%arent moral ;n ambele ra*boaie mondiale de catre .nglia si .merica- .ici se
ade$ereste si celalalt dictat al %rotocoalelor si anume ca "a%ta di%lomatului sa "ie alta
dec@t $orba luiB caci %rimul ra*boi mondial a re*ultat ;n cucerirea de teritorii numai
%entru sionism si %entru comunismB sionismului i s/a %romis un teritoriu statal,
comunismul a %rimit 4usia ca teritoriu statal- Iar ;n cel de/al doilea ra*boi mondial din
nou numai comunismul si sionismul au cucerit teritorii: comunismul 5umatate din
8uro%aB sionismul Jalestina- 8E%resia luata din %rotocoalele astea scrise ;n 1=D2 a "ost
$esnic %e bu*ele %resedintelui american si ale %remierului britanic ;n 1=14/1=18 si ;n
1=3=/1=42- Goti$ul %entru care lo*inca asta, "ara c@stiguri teritoriale,' este "oarte
im%ortanta, este eE%licat ;n %rotocoale, unde se s%une ca singurii ;n$ingatori $or "i
agentiile noastre internationale'- +es%re %oliticienii care $or conduce natiunile s%re
sco%ul %rotocoalelor, acestea s%un: .dministratorii %e care/i $om alege lu@nd ;n
considerare ;n mod stringent ca%acitatea lor de su%unere ser$ila nu $or "i %ersoane
educate si cu stiinta conducerii si de aceea $or "i manecine ;n m@na noastra usor de
mani%ulat de catre oameni ;n$atati si ingeniosi care $or de$eni consilierii lor, s%ecialisti
crescuti si educati de$reme din co%ilarie sa conduca a"acerile ;ntregii lumi'- )ititorul care
a a$ut oca*ia sa obser$e e$enimentele %olitice din $est du%a 1=42 %oate $eri"ica
ser$ilismul total al oamenilor de stat occidentali "ata de sionism, comunism si gu$ernul
mondialB amanuntele $in ;n ca%itolele ce urmea*aB aici autorul atrage atentia asu%ra
consilierilor'- )aci ;n 1=D2 nu eEistau ;nca si nu se au*ise ;nca ;n .nglia si nici ;n
.merica de consilierii' nealesi %rin alegeri dar atot%uternici ;n gu$ernB acestia au iesit la
i$eala ;n conditiile starii de urgenta' si %ublicul t@m% i/a acce%tat cu %asi$itate,
5usti"ic@nd %arca dis%retul %e care/l arata %rotocoalele %entru gloata care acce%ta si se
su%une la orice abu* oric@t de e$ident- 0n ,tatele Anite, de eEem%lu, consilierii ;n
%roblemele e$reiesti' au %rimit birouri %ermanente la )asa .lba si la cartierul general
militar american- #a acesti consilieri, unul din ei numit ;n gluma Gai Garele %este stat',
se adresau %rimii ministri engle*i c@nd $i*itau .merica ca la su%rema autoritate-
12
Jrotocoalele au %re*is si %rescris acti$itatea consilierilor' c@nd nimeni nu stia ce sunt ei
si c@nd ;nca ei nu eEistau-
Jrotocoalele re%eta ;ntr/una ca sco%ul este distrugerea aristocratiei (;n 1=D2 ;nca mai
eEista7 si 5e"uirea %ro%rietatii %ri$ate %rin at@tarea gloatei brutale si t@m%e- +in nou
%rotocoalele au %re*is cu mare %reci*ie ce s/a ;nt@m%lat ulterior: In %olitica trebuie sa
stii cum sa ra%esti %ro%rietatea altora "ara e*itare daca $rei su%unere absoluta6 )u$intele
R#ibertate, 8galitate, Fraternitate ne/au adus, gratie agentilor nostri, legiuni ;ntregi care
ne urmea*a cu entu*iasm orb- ,i tot tim%ul aceste cu$inte nu sunt dec@t un cancer care
roade bunastarea %o%oarelor, distrug@nd %este tot %acea, linistea, solidaritatea, ruin@nd
"undamentul statului- .sta ne/a a5utat ;n trium"ul nostru cel mai mare: ne/a dat
%osibilitatea sa %unem m@na, %rintre altele, %e cartea ma5ora, adica distrugerea
%ri$ilegiilor, aniilarea aristocratiei6 clasa care era singura a%arare ce/o a$eau %o%oarele
;m%otri$a noastra- Je ruinele aristocratiei naturale si genealogice6 am stabilit noi
aristocratia noastra a oamenilor cu scoala si cu bani- )ali"icarea aristocratiei noastre este
a$erea, care de%inde de noi si in"ormatia- .ceasta %osibilitate de a ;nlocui %e
re%re*entantii %o%oarelor cu oamenii nostri a lasat %o%oarele la ceremul nostru si ne/a
dat %uterea de a le numi noi conducatorii6 noi a%arem ;n "ata %ublicului %retin*@nd ca
sal$am muncitorul de asa *isa eE%loatare, c@nd ;i %ro%unem sa se ;nrole*e ;n armatele
noastre de socialisti, anaristi, sau comunisti6 Jrin mi*erie si %rin in$idia si ura generate
de mi*erie $om %une ;n miscare gloata care cu %ro%riile m@ini ;i $a distruge %e cei care se
o%un noua6 Jo%orul, care crede orbeste litera ti%arita6 are ;n su"let o ura oarba %entru
toti cei %e care/i considera su%eriori lui, caci %o%orul nu ;ntelege ce constituie di"erenta
de clasa si conditie sociala6 .ceste gloate $or "i "ericite sa $erse s@ngele acelora %e care,
;n sim%litatea ignorantei lor, i/au in$idiat din nascare si ale caror a$eri le $or %utea a%oi
5e"ui- +ar de a$erile noastre nu se $or atinge, caci noi cunoastem momentul atacului si
$om lua masuri sa ne %rote5am a$utul6- )u$@ntul Rlibertate "ace masele de oameni sa
lu%te ;m%otri$a oricarei "orte, ;m%otri$a oricarei autoritati, ciar ;m%otri$a lui +umne*eu
si/a legilor naturii- +e aceea c@nd $om %relua %uterea noi $om sterge acest cu$@nt din
$ocabular ca un cu$@nt care arata "orta brutala care "ace din gloate niste bestii setoase de
s@nge6 +ar ciar si libertatea ar %utea "i ino"ensi$a si si/ar %utea a$ea locul ;n economia
statului "ara sa strice bunastari a %o%orului daca ar "i ba*ata %e credinta ;n +umne*eu6
+in acest moti$ este absolut indis%ensabil sa subminam credinta, sa smulgem din mintea
maselor ideea si sentimentul de di$initate si sa le ;nlocuim cu calcule matematice si ne$oi
materiale'- .dica materialismul dialectic-
Gai de%arte *ic %rotocoalele: .m creat dusmanie ;ntre sco%urile %ersonale si cele
nationale, ;ntre urile lor religioase si de rasa, %e care le/am at@tat ;n aceste ultime 3D de
secole- +e aceea nici un stat nu $a %rimi a5utor de nicaieri daca ni s/ar o%uneB "iecare se
g@ndeste ca nu $a %ro"ita din nici o ;ntelegere ;m%otri$a noastra- ,untem %rea %uternici,
nimeni nu sca%a %uterii noastre- Hici cea mai mica ;ntelegere nu %oate a$ea loc ;ntre
natiuni "ara ca noi sa "im ;n secret amestecati6 )a sa a$em o%inia %ublica la dis%o*itia
noastra, trebuie s/o *a%acim %ublic@nd ;n %erioade lungi si ;n multe locuri o%inii
contradictorii, %@na c@nd oamenii ;si $or %ierde ca%ul ;n labirintul lor si $or a5unge la
conclu*ia ca cel mai bine e sa n/aiba nici o %arere ;n %olitica, care nu e %entru ca%ul lor,
caci numai conducatorii lor ;nteleg aceste lucruri- .cesta este %rimul secret- .l doilea
secret necesar succesului nostru este sa augmentam ;n asa masura de"ectele nationale,
obiceiurile, %asiunile, conditiile $ietii ci$ile, ;nc@t nimeni sa nu se mai descurce ;n aosul
16
care $a re*ulta, ast"el ;nc@t dre%t urmare oamenii nu se $or mai ;ntelege ;ntre ei6 Jrin
aceste mi5loace o sa e%ui*am %o%oarele si ele $or "i "ortate sa ne o"ere noua %uteri
internationale care ne $or %une ;n situatia ca a$@nd acele %uteri, "ara $iolenta si ;n mod
gradat sa absorbim toate "ortele statale ale lumii si sa "ormam un su%ra/gu$ern- 0n locul
conducatorilor de a*i $om instaura o structura %e care/o $om numi administratia su%ra/
gu$ernamentala- Bratele ei $or "i ca niste cleste si $a "i de asa dimensiuni enorme ;nc@t ;n
mod ine$itabil $a sub5uga toate %o%oarele lumii'-
Hu e clar cine a scris %rotocoalele, dar e clar ca contin at@t %rogramul comunismului c@t
si al sionismului- Cer*l ameninta ca $a incita gloata la $iolenta daca nu i se da ce cere-
GarE urmarea sa aboleasca %ro%rietatea %ri$ata- Iar %rotocoalele *ic: .ristocratia
%o%oarelor e moarta ca "orta %olitica, dar a$@nd %am@nt ;nca ne %ot da de "urca caci %ot
trai inde%endent dintr/al lor %e %ro%rietatea lor- +e aceea este esential ca sa/i de%osedam
de %am@ntul lor cu orice %ret6 0n acelasi tim% trebuie sa de*$oltam intensi$ industria si
meseriile6 ceea ce urmarim este ca industria sa absoarba %o%ulatia si ca%italul de la tara
si a%oi %rin s%eculatii toti banii sa "ie trans"erati ;n m@inile noastre6 ' GarE cerea si el
con"iscarea %am@ntului de la tarani si mosieriB el nu cerea con"iscarea uneltelor
meseriasului, dar comunistii au mers si mai de%arte si le/au con"iscat si %e acelea-
F nota interesanta ;n %rotocoale: +aca ;n *ilele astea $reun stat %rotestea*a ;m%otri$a
noastra e doar de "orma si cu ;ncu$iintarea noastra, caci antisemitismul lor ne este
necesar noua ;n conducerea "ratilor nostri mai mici'- F caracteristica a $remii noastre
este "elul ;n care acu*a de antisemitism este tot tim%ul trans"erata de la o natiune la alta,
%roEimul inamic ;n ra*boiul imediat urmator "iind totdeauna natiunea acu*ata- Fricine are
oci ;n ca% %oate $edea cum a%ar asa deodata acu*e de acte de antisemitism c@nd ;ntr/o
tara c@nd ;ntr/alta, de cele mai multe ori mincinoase, ;nscenate sau in$entate-
.semanarea dintre %rotocoale si documentele lui Leisau%t cu %ri$ire la in"iltrare e
i*bitoare- &ic %rotocoalele: In ser$iciul nostru sunt oameni de toate o%iniile, toate
doctrinele, unii $or sa restaure*e monaria, altii sunt demagogi, socialisti, comunisti si
$isatori uto%ici de tot "elul- I/am ;namat %e toti la 5ugul nostru: "iecare %e legea lui
distrug@nd ultimele ramasite de ordine si autoritate, caut@nd sa rastoarne ordinea
stabilita'- .lu*iile la in"iltrarile ;n uni$ersitati mai ales si ;n educatie ;n general de
asemeni %ar sa deri$e direct din Leisau%t sau dintr/o sursa comuna cu a lui Leisau%t:
F sa taiem %uterea uni$ersitatilor6 .dministratorii si %ro"esorii lor $or "i conditionati
de %rograme secrete detailate de la care nu se $or abate nici o iota- <or "i anga5ati cei bine
$eri"icati si $or "i ast"el %lasati ;nc@t sa de%inda de gu$ern'- .utorul da eEem%lul a doi
membri ai gu$ernului britanic care au declarat %ublic ;n 1=26 cum au "ost ca%tati de
comunism la uni$ersitateB oricine a $a*ut uni$ersitatile americane stie c@t de total sunt
aser$ite comunismului si sionismului-
Leisau%t *icea ca masoneria este un %ara$an bun %entru iluminismB %rotocoalele *ic ca
liberalii sunt un %ara$an bun, care $or "i eliminati du%a ce sco%ul a "ost atins- Pu$ernul
nostru $a a$ea a%arenta unui gu$ern %atriaral %atern gardian al %o%orului' ($e*i tatucul
,talin' si alti conducatori iubiti'7- +ar si re%ublicanii sunt un %ara$an bun, %entru care
%rotocoalele arata mare dis%ret, ca %entru o caricatura de gu$ern, cu un %resedinte luat
din gloata, din mi5locul marionetelor noastre, a scla$ilor nostri'- .%oi %rotocoalele
$orbesc des%re "elul ;n care %resedintele $a de$eni un agent %ersonal, care $a calca
constitutia M eEact ca/n ,tatele Anite a*i si eEact cum au "ost %resedintii americani ;n cele
doua ra*boaie mondiale- <om in$esti %e %resedinte cu dre%tul de a declara ra*boi6
11
Jresedintele, la dis%o*itia noastra, $a inter%reta sensul legilor eEistente care %ot "i
inter%retateB a%oi le $a anula c@nd ;i $om s%une noi ca trebuie s/o "acaB a%oi $a a$ea
dre%tul sa %ro%una legi tem%orare si ciar noi de$ieri de la constitutieB sub %reteEtul
binelui su%rem al statului- .st"el $om a$ea %uterea sa distrugem ;ncetul cu ;ncetul, %as cu
%as, tot ce/am "ost ne$oiti sa introducem la/nce%ut ;n constitutia statelor, %entru a le
%regati %e nesimtite %entru abolirea oricarui "el de constitutie si atunci $a sosi $remea
c@nd orice "orma de gu$ern $a "i ;nlocuita de des%otismul nostru'- 8Eact asa au "acut
%resedintii americani ;n ultimele deceniiB au calcat ;n %icioare constitutia, au declarat
ra*boiul din Korea, >si mai recent cel din Ira9 / nota re*umatorului?, "ara ca )ongresul
sau ,enatul sa "i %utut a%ara constitutia $iolata-
Jrotocoalele acestea din 1=D2 continua descriind societatea socialista %e care 8uro%a
rasariteana a cunoscut/o din 1=42 ;ncoace: obligatia membrilor "amiliei de a se denunta
reci%roc ($e*i <eciul Testament7, inter*icerea religiei crestine, um%lerea $ietii %o%orului
cu %artici%ari obligatorii la e$enimente de masa, rescrierea mincinoasa a istoriei- )eea
ce $om c@stiga', *ic %rotocoalele, este ca ;n toate tarile lumii nu $or mai "i dec@t mase
%roletare, c@ti$a milionari de$otati noua si %olitie si soldati6 Arcarea %e tron a
des%otului nostru $a $eni c@nd %o%oarele, isto$ite de nereguli si incom%etenta6
conducatorilor lor, $or cere: 5os cu ei si dati/ne un singur rege %este toata lumea care sa
ne uneasca si sa elimine cau*ele discordiei, "rontierele, nationalitatile, religiile, datoriile
statului, sa ne dea %acea si linistea %e care nu le %utem gasi sub conducatorii si
re%re*entantii nostri'-
.utorul s%une ca ;n multe %asa5e a ;nlocuit termenul goimii' cu termeni ca %o%orul'
sau masele', caci cu$@ntul goim' ar s%ri5ini a"irmatia nedo$edita ;nca ca aceste
%rotocoale au "ost culese de %e bu*ele ;ntele%tilor ,ionului- )eea ce el doreste sa
sublinie*e nu este cine a scris %rotocoalele ci ce contin ele- .utorul, sau autorii, %ot "i
e$rei, ne/e$rei, sau anti/e$rei M n/are im%ortantaB ce are im%ortanta este ca aceste
%rotocoale au "ost scrise ;n 1=D2 si "iecare lucru ce s/a ;nt@m%lat de atunci ;ncoace a
reali*at %rogramul descris ;n %rotocoale- .utorul s%era totusi ca s"@rsitul nu $a "i asa cum
descriu %rotocoaleleB dar at@t $ictoria cons%iratiei statului mondial al robiei absolute, c@t
si ;n"r@ngerea ei, $or cere mari 5ert"e si $or aduce mari su"erinte-
)a%itolul 38: .beratia +/lui Bal"our
,ecolul 3D a$ansea*a ra%id s%re de*astru- 0n 1=D3 Garea Britanie a o"erit sionismului
Aganda, re"u*ata si GaE Hordau a %re*is ra*boi ;n ca*ul ;n care sionismul ocu%a
Jalestina- 0n 1=D2 Jrotocoalele au descris %ro"etic si eEact orgia de distrugere a
comunismului- 0n 1=D6 .rtur James Bal"our, %rim ministru al Garii Britanii, s/a ;nt@lnit
cu +r- Lei*mann ;ntr/o camera a otelului Zueens din Gancester si s/a dedicat cu tru%
si su"let cau*ei sionismului- .tunci s/a nascut %rimul ra*boi mondial-
4abinul 8lmer Berger *ice ca atunci acel gru% de e$rei care s/au dedicat sionismului6
au ;nce%ut un "el de di%lomatie mobila care i/a dus ;n multe cancelarii si %arlamente,
eE%lor@nd caile labirintice si str@mbe ale %oliticii internationale ;n acea %arte a lumii ;n
care intriga %olitica si t@rgurile secrete erau o a doua natura- 8$reii au ;nce%ut sa "aca
R%olitica %ractica'- Joate orice alt %rim ministru, su%us la aceleasi %resiuni ire*istibile
asu%ra %oliticii internationale a *ilelor noastre' ar "i "acut ce/a "acut Bal"our (cum a *is
#eon Jins9er ;n 1883 ca $a "ace7- .utorul nu/si %oate eE%lica cau*ele care l/au
18
determinat %e Bal"our sa "aca imensul rau %e care l/a "acut %rin altce$a dec@t %rin
in"atuarea lui si slabiciunea mintii lui- Bal"our era bogat, n/a$ea ne$oie de $oturi si se
tragea din %oliticieni ereditari care/au condus tara cu cinste tim% de secoleB dar tocmai cei
ca el, $a*@nd scimbarile sociale, si/au imaginat ca $or ram@ne la c@rma daca se dau de
%artea "ortelor distrugerii structurii eEistente si ast"el s/au lasat mani%ulati si/au de$enit
marionetele acelor "orte-
+r- Cer*l, neobtin@nd ce $roia de la tar, de la ;m%aratul german, sau de la sultan, care, ca
si succesorul tarului, #enin, stiau ca ideea sionista este total "alsa si reactionara ;n esenta
ei' (#enin, 1=D3B ,talin a re%etat ideea ;n 1=137, si/a ;ndre%tat e"orturile s%re .nglia-
Pu$ernul engle* i/a dat Aganda- ,ionismul ne"iind satis"acut cu Aganda, +r- Lei*mann
l/a ;nlocuit %e +r- Cer*l si a sosit ;n .nglia, unde n/a a$ut nici o di"icultate ca %ersoana
%articulara sa obtina acces imediat la #ord Jerc!, ministrul Garii Britanii %entru ."rica,
desi un engle* ca %ersoana %articulara n/ar "i a$ut acest acces nici ;ntr/o suta de ani- +r-
Lei*mann relatea*a ca #ord Jerc! i/a s%us ;n aceasta ;ntre$edere %articulara ca
bine;nteles ca e$reii trebuie sa re"u*e Aganda si sa nu se multumeasca cu nimic mai %utin
dec@t Jalestina- #ord Jerc! nu %are sa "i "ost in"ormat de "a%tul ca e$reii din Jalestina
doreau din tot su"letul sa se mute ;n Aganda si %are ca a uitat de Jalestinieni, %e care ;i
"acea sa dis%ara si/i de*mostenea de %atria lor milenara cu at@ta usurinta- #a s"@rsitul
;ntre$ederii, +r- Lei*mann, %lec@nd din cabinetul #ordului Jerc! si trec@nd %rin
anticamera a luat @rtie cu antetul ministrului si/a scris conclu*iile ;ntre$ederii sale cu
#ord Jerc! %e acea @rtie, %e care a%oi a trimis/o ;n 4usia, unde $a*@nd destinatarii @rtia
cu antetul ministrului engle* au inter%retat cele scrise %e acea @rtie ca "iind %o*itia
o"iciala a Garii Britanii- +r- Cer*l a "ost ma*ilit si/a murit la scurt tim%B Aganda a "ost
res%insaB +r- Lei*mann si/a stabilit cartierul general ;n .nglia, la Gancester, care era si
sediul sionismului si ba*a electorala a lui Bal"ourB %resedintele %artidului lui Bal"our ;n
Gancester era un sionist-
0n 1=D6 %artidul lui Bal"our a %ierdut ;n "a$oarea candidatilor liberali, ;ntre care era
Linston )urcill, ales tocmai la Gancester de catre masina electorala sionista care/l
;ndragise %entru ca atacase %olitica de a limita imigratia masi$a din 4usia si %entru ca era
un sionist ;n"lacarat- #a $remea c@nd au a$ut loc aceste alegeri, o%inia %ublica abar n/
a$ea de %lanul de a masacra si i*goni %alestinienii din %atria lor %entru ca *iarele si
radioul, de5a sub strict control, cum arata %rotocoalele, nu $orbeau dec@t de %roblema
cine*a' si o%inia %ublica se %reocu%a doar de soarta cine*ilor anga5ati %entru trei ani ;n
minele de aur din ."rica de ,ud- )ine*ii care erau ast"el anga5ati se considerau norocosi
si "ericitiB dar o%inia %ublica britanica ;i considera niste $ictime si Jartidul #iberal din
.nglia a c@stigat alegerile anga5@ndu/se ;n lu%ta %entru dre%turile $ictimelor cine*e ale
scla$iei din ."rica de ,ud', $ictime de care Jartidul #iberal a uitat cu desa$@rsire imediat
du%a alegeri- +ar ce n/a uitat a "ost sa se dedice total cau*ei sionismului- )a si Bal"our si
Jartidul )onser$ator, de alt"el- +r- Lei*mann %o$esteste ca atunci c@nd s/a ;nt@lnit cu
Bal"our acesta a$ea doar niste idei total nai$e si rudimentare des%re miscarea >sionista?'
si nici nu stia bine numele +r/lui Cer*l, %e care/l numea incorect Cer*'- )u aceste idei
nai$e si rudimentare Bal"our a dedicat "ortele Garii Britanii ca sa mute e$reii a*ari
as9ena*i din 4usia ;n Jalestina, unde neam de neamul lor nu %asisera $reodata de la
;nce%utul lumii si sa distruga %alestinienii care traisera acolo de mii de ani- 8$reii din
.nglia ;l rugau sa nu "aca acest lucru- +r- Lei*mann l/a con$ins sa nu/i asculte,
s%un@ndu/i ca acestia nu sunt e$rei din aceia care trebuie', ei "iind te :rong 9ind o"
1=
Je:' >Ve$rei din aceia care nu trebuieV?- Bal"our nu si/a %us niciodata ;ntrebarea de ce
numai sionistii din 4usia sunt e$rei din aceia care trebuie'-
Tot mai multi %oliticieni se dedicau sionismului, ascun*@nd %ublicului "a%tele si intentiile
lor si de$enind ast"el co/cons%iratori ai ,ionului ;m%otri$a %ro%riului lor %o%or- +r-
Lei*mann s/a re;nt@lnit cu Bal"our ;n 1=14, la 14 +ecembrie, c@nd %rimul ra*boi mondial
;nce%use si armata engle*a si cea "rance*a su"erisera %ierderi catastro"ale ;n Franta-
Tinerii engle*i si "rance*i erau trimisi %e "ront unde trei milioane din ei a$eau sa %iara,
%entru ca sa ;n"r@nga militarismul %rusac', sa elibere*e natiunile mici' si sa restaure*e
libertatea si democratia'- +ar Bal"our nu se g@ndea la ei, nici la .nglia si nici la FrantaB
el se g@ndea doar la +r- Lei*mann, caruia i/a %romis: cred ca atunci c@nd tunurile $or
;nceta sa bubuie, $oi o sa $a ca%atati Ierusalimul'-
)a%itolul 3=: .mbitia +/lui Couse
0n acest tim% ;n .merica se nastea o masina %olitica al carei re*ultat urma sa "ie crearea
de catre %resedintele Truman a statului sionist ;n Jalestina cu 2D de ani mai t@r*iu-
0n 1=DD americanii ;nca credeau ca %ot tine .merica de%arte de ra*boi, dar "usesera de5a
im%licati c@nd ,%ania atacase )uba ;n 18=8 si toti americanii, instruiti de *iarele lor,
"ierbeau de re$olta si indignare au*ind cum $a%orul Gaine a "ost scu"undat, ci%urile, de
o bomba s%aniola- +u%a multi ani carcasa $a%orului a "ost adusa la su%ra"ata si s/a $a*ut
ca eE%lo*ia care a scu"undat acel $a%or s/a datorat unei bombe %use ;n interiorul
$a%orului de catre cine$a din interiorB dar de5a gloata' uitase com%let de ,%ania si )uba
si, dusa de nas de *iare, se %reocu%a de altele-
4e*ultatul indignarii %ublicului cu %ri$ire la $a%orul Gaine a "ost ca s/a scimbat "ara ca
%ublicul sa bage de seama, esenta %o%ulatiei si esenta %oliticii .mericii de Hord- .ceasta
scimbare ;nce%use ;nca cu ra*boiul ci$il american din 1861/62- 0nainte de acel ra*boi
%o%ulatia "usese un amestec de imigranti irlande*i, scotieni, engle*i, germani, scandina$i,
din care s/a nascut un ti% s%eci"ic american'- +u%a acel ra*boi %o%ulatia s/a ;nmultit cu
milioane din estul si sudul 8uro%ei, inclu*@nd o masi$a imigrare de e$rei talmudici din
getourile 4usiei si Joloniei, unde rabinii lor nu/i lasasera sa se asimile*e si sa traiasca
;m%reuna cu rusii si cu %olone*ii ca buni $ecini- .ceeasi %olitica a rabinatului talmudic a
continuat ;n .merica ;nce%@nd %e la 1=DD, unde acest rabinat a ;m%iedecat %e de o %arte
asimilarea e$reilor ;n restul %o%ulatiei si a ;nce%ut %e de alta sa aca%are*e %uterea %olitica
;n stat- Anul care a a5utat mult ca rabinatul talmudic sa aca%are*e eEclusi$ %olitica
.mericii a "ost 8d:ard Gandell Couse, caruia i se *ice )olonelul Couse, desi n/a "ost
niciodata ;n armata, un american din sud, care se tragea din stramosi olande*i si engle*i si
crescuse ;n TeEas ;n e%oca reconstructiei du%a ra*boiul ci$il- Jasiunea $ietii lui era sa
aiba %utere din umbra, sa traga s"orile necunoscut de multime si sa de$ie*e cursul istoriei,
desi n/a$ea nici a$ere mare si nici %o*itie ;nalta- 0n eEercitarea %uterii s/a do$edit
com%let ires%onsabil, cum se lauda ciar el, *ic@nd: ;i $ine "oarte usor cui$a care n/are
nici o ras%undere sa sada la un %aar de $in si o tigara si sa otarasca ce trebuie "acut'-
)ol- Couse a de$iat cursul istoriei ;ns%re $ictoria sionismului, a$ansul re$olutiei
mondiale si instaurarea unui gu$ern mondial deasu%ra tuturor %o%oarelor- +e ce a "acut/o
e greu de gicit, caci ;n 5urnalul lui intim si/n romanul lui moti$ele si ratiunile lui sunt
eEtrem de con"u*e si contradictorii- Jurnalul lui *ilnic ;n care arata cum o%era nu eE%lica
de ce "acea aceste lucruri si romanul lui contine o eE%licatie care de*$aluie ca mintea lui
8D
era %lina de idei grandioase demagogice, $ulgare si %uerile ;ntr/un "el de ceata care nu se
ridica niciodata- )aut@nd sursa ideilor lui %olitice autorul a gasit notite %e care si le/a
"acut )ol- Couse des%re #ouis Blanc si re$olutionarii de la 1848- 8l absorbise aceste idei
de la unul din %rietenii intimi ai tatalui lui, un negustor e$reu din Couston, a carui
in"luenta l/a "acut %e tatal lui sa/i dea un nume e$reiesc, Gandell- )umnatul si s"atuitorul
)ol- Couse a "ost mai t@r*iu +r- ,idne! Ge*es, un e$reu care a "ost unul din initiatorii
%rimului %lan de gu$ern mondial su%ranational (#iga %entru Im%unerea Jacii7- )ol-
Couse eE%lica el ;nsusi cum a a5uns sa "ie total sub5ugat s"etnicului lui, %o$estind cum
sub5uga el mintile %oliticienilor %e care/i mani%ula M "ara sa/si %una o secunda ;ntrebarea
daca nu este si el sub5ugat la r@ndul sau- &ice )ol Couse: )u %resedintele american si cu
ceilalti %e care i/am in"luentat, ;n mod in$ariabil intentia mea era sa/i "ac sa creada ca
ideile %e care le %rimeau de la mine erau %ro%riile lor idei6 +eobicei, la dre%t $orbind,
ideile nici nu erau ale mele la origine6 )el mai greu lucru din lume este sa urmaresti o
idee %@na/i desco%eri sursa6 +e multe ori credem ca anumite idei i*$orasc din ca%ul
nostru, c@nd ade$arul ade$arat este ca aceste idei au "ost ;n mod inconstient absorbite de
la altcine$a'-
)ol- Couse a ;n$atat %olitica la 18 ani, ;n TeEas, c@nd a obser$at ca doi/trei din ,enat cu
doi/trei din )ongres si cu %resedintele au tot gu$ernul la ceremul lor- 4estul sunt doar
"iguranti6 de aceea n/am a$ut nici o ambitie sa am "unctie ;nalta, sau sa tin discursuri'-
.st"el a intrat el ;n %olitica, cum *ice el, de la $@r" si nu de 5os6 obiceiul meu era sa
%un ;n mod "icti$ %e cine$a ;n $@r"ul %iramidei, ast"el ;nc@t eu sa %ot a%oi lucra
nestingerit de solicitarile la care sunt su%usi se"ii6 Fiecare se" al "iecarei cam%anii %e
care am condus/o a %rimit a%lau*ele si "aima at@t din %artea %resei c@t si din %artea
%o%orului ;n tim%ul cam%aniei6 ei au dis%arut a%oi du%a c@te$a luni6 ,i totusi la
urmatoarea cam%anie si %o%orul si %resa au acce%tat cu aceeasi ;nc@ntare urmatorul se"
"igurant'-
0n TeEas, unde Couse a debutat ca organi*ator de %artid %olitic, a a$ut asa succes ;nc@t ;si
%etrecea *ilele ;n biroul gu$ernatorului "acut de el, otar@nd cine $a "i senator si membru
;n congresul statului TeEas si %rimind solicitarile care se "ac de obicei catre gu$ernator
din %artea di$erselor de%artamente- 0n 1=DD, *ice el, era %lictisit de %o*itia mea ;n
TeEas' si gata sa %artici% ;n conducerea natiuniiB' a ;nce%ut sa caut>e? un candidat
con$enabil %entru %resedintie din %artea Jartidului +emocrat'- In 1=1D rabinul ,te%en
Lise, %rinci%al organi*ator sionist ;n .merica nascut la Buda%esta, ca si Cer*l si Hordau
si %ri$it cu ne;ncredere la ora aceea de catre e$reii americani (care re%udiau %e atunci
sionismul7, i/a s%us unui cetatean din He: Jerse!: Garti Loodro: Lilson $a "i ales
gu$ernatorul statului dumitaleB nu/si $a termina mandatul caci ;n Hoiembrie 1=13 $a "i
ales %resedinte al ,tatelor Anite si $a "i reales a doua oara'- 4abinul Lise stia aceste
amanunte de la )ol- Couse, dar la $remea c@nd se "acea acest %lan de $iitor (reali*at
;ntocmai7 nici rabinul Lise si nici )ol- Couse nu/l $a*usera ;n $iata lor %e Loodro:
Lilson- Pru%ul care/l "olosea %e )ol- Couse (sugestion@ndu/l asa cum ciar el
descrisese7 %robabil ;l studiase bine %e Loodro: Lilson si/i gasise acea calitate esentiala
M de a se lasa mani%ulat si de a "i %re*entabil %ublicului- )ol- Couse s/a con$ins ca el l/a
ales %e Loodro: Lilson desi nu/l $a*use niciodata-
J@na ;n 1=DD, sionismul din ,tatele Anite se limita la gru%ul imigrantilor e$rei recent
$eniti din 4usia care/l adusesera cu ei din getoul lor talmudicB marea masa a e$reilor
americani erau $eniti din Permania si re%udiau sionismul- 0ntre 1=DD si 1=1D un milion
81
de e$rei sionisti au $enit din 4usia si/au ;nce%ut sa "orme*e un gru% electoral com%act-
4abinul Lise, cunoscut doar ca agitator %olitic ;n %robleme muncitoresti, nu era un
re%re*entant al e$reimii localeB totusi cu el se consultau ;n secret %otentatii %olitici- )@nd,
;n 1=1D, )ol- Couse a cre*ut ca/l alege %e Loodro: Lilson %entru %resedintie, rabinul
Lise si/a scimbat %artidul %oliticB unde "usese re%ublican, a de$enit democrat %este
noa%te- &ice rabinul Lise des%re Couse: Couse nu numai ca s/a dedicat ;n mod s%ecial
cau*ei noastre dar a "ost agentul nostru de legatura ;ntre administratia Lilson si miscarea
sionista'- Couse a$ea un mare ascendent asu%ra %artidului democrat, care nu mai "usese
la %utere de 2D de ani si/a c@stigat alegerile %rin strategia lui Couse asa cum acesta
c@stigase alegerile ;n 1=13 si 1=16 si %entru 4oose$elt si a%oi Truman ;n 1=33, 1=36,
1=4D, 1=44 si 1=48- +aca ideile lui Couse erau con"u*e si ins%irate de surse obscure ciar
si lui, strategia lui ;nsa este "oarte clara si de mare succes- 8a consta din c@stigarea
$otului numerosilor noi imigranti "ac@nd a%el la sentimentele lor rasiale si la re"leEele lor
emotionale- )iar Couse si/a descris metoda ;n romanul lui Jili% +ru: .dministrator
%ublicat anonim- ,ingurul merit al acestei carti a%roa%e ili*ibile este acela de a descrie
strategia electorala care i/a "acut %e Lilson, Truman, 4oose$elt %resedinti- Istoria unui
%resedinte ales si mani%ulat de catre un gru% de agenti misteriosi, care lucrea*a %rin
intermediul eroului romanului lui cu a5utorul unui buget %entru coru%erea electoratului,
"urni*at de bogatasi si trans"erat dintr/o banca ;ntr/alta %@na i se %ierde urma, scrisa sub
"orma aceasta de roman ;n 1=13, are o asemanare i*bitoare cu istoria %resedintelui Lilson
din 5urnalul intim al lui Couse din 1=36- .t@t %resedintele din roman c@t si Lilson,
;nci%uindu/si la un moment dat ca %ot actiona du%a cum cred ei, au "ost se$er
admonestati de consilierul' lor si au %romis cu umilinta ca nu $or mai actiona de ca%ul
lor ;n $iitor'- Tot ;n roman ;si descrie Couse strategia electorala de geniu cu care l/a "acut
%resedinte %e Lilson si care de atunci ;ncoace a ales absolut toti %resedintii ,tatelor
Anite- .ceasta strategie se ba*ea*a %e calculul ca 8DQ din alegatori $otea*a %entru
candidatul %artidului lor oricare/ar "i, deci $otul lor este 4DQ %entru un candidat, 4DQ
%entru celalaltB de aceea nici nu/si bate ca%ul sa iroseasca tim% si bani %entru acesti
alegatori, ci se concentrea*a asu%ra restului de 3DQ de alegatori indecisi al caror $ot
adaugat la cele 4DQ al unuia din cei doi candidati ;l $a "ace c@stigator- .cest mic
%rocenta5 de alegatori au "ost anali*ati ;n ceea ce %ri$este rasa, religia, ocu%atia,
a%artenenta %olitica anterioara, %re5udecatile si %asiunile lor si %ro%aganda electorala s/a
"acut %ersonal, de la om la om, caut@nd a se "olosi aceste %re5udecati si %asiuni, de catre
agenti %er"ect organi*ati ;ntr/o retea locala ;n str@nsa legatura cu cartierul general-
4estul cartii lui Couse nu aduce nimic re$elator ;n a"ara %rogramului %olitic al eroului
Jili% +ru, care, $ictorios asu%ra %resedintelui ales %rin metoda descrisa mai sus si/
asu%ra consilierului acestuia (alter ego/ul lui Couse ;nsusi7, instituie un "el de stat ;n care
a%lica %rinci%iul im%o*itului %roclamat de Karl GarE ;n Gani"estul Jartidului )omunist
si a%licat a%oi de %resedintele ,tatelor Anite Loodro: Lilson, ataca GeEicul si .merica
)entrala, le ;n$inge si "ace din .merica emblema indis%utabila a autoritatii'-
Jortreti*@ndu/se %e sine ;nsusi at@t ;n organi*atorul alegerilor c@t si ;n acest erou glorios
de carton Jili% +ru, Couse ;n cele din urma reuneste cele doua 5umatati ale %ortretului
sau "ac@nd din %oliticianul $eros, coru%t, $iclean care organi*ase alegerile, inamic initial
al lui Jili% +ru, %rietenul de su"let si con"identul lui Jili% +ru- )u acesta Couse n/a
mai stiut ce sa "aca si l/a eE%ediat ;m%reuna cu o "ata numita Ploria, care tot tim%ul
romanului trebuise sa/i audie*e "ante*iile %olitice con"u*e si ine%te ;ntr/un $oia5 oceanic
83
"ara destinatie, din care nu se stie daca se $or mai ;ntoarce- +e "a%t nimanui nu/i %oate
%asa de soarta nici unuia dintre %ersona5ele romanului ;n a"ara de %resedintele Loodro:
Lilson, care si/a %utut $edea descrisa si alegerea ca %resedinte si $iata lui de %resedinte
;n %aginile cartii- .utorul nu stie daca Lilson a citit sau nu Jili% +ru si daca $a*@ndu/se
%ortreti*at ca o marioneta demna de dis%ret ;n m@na unor intriganti a "ost de%rimatB "a%t
cert este ca la 3 ani du%a ce/a "ost ales %resedintele Lilson a "ost eEtrem de de%rimat si,
du%a cum *ice ciar Couse, dorea sa moara'- .mbasadorul britanic si alti ministri au
remarcat de asemenea as%ectul %resedintelui Lilson, "ata trasa si cenusie, *guduita de un
tic ner$os "rec$ent, cu care ;ncerca ;n mod 5alnic sa/si controle*e ner$ii, care se
%rabusisera (1=1=7'- (.celeasi obser$atii s/au "acut si des%re %resedintele 4oose$elt, ales
si mani%ulat tot ca si %resedintele LilsonB 4obert ,er:ood *ice ca 4oose$elt a "ost
obsedat de sta"ia lui LilsonB James Farle! $orbeste de "ata trasa si reactiile ;nt@r*iate ale
%resedintelui (1=32, 1=317'B sotia lui )ian9/Kai/,e9 scrie c@t de socata a "ost ;n 1=43
de as%ectul rau al lui 4oose$eltB la "el Fl!nnB la "el Frances Jer9ins ;n 1=427-
0ntr/unul din discursurile cam%aniei sale electorale din 1=11 Lilson a s%us: Hu $reau sa
arat sim%atie %entru concetatenii nostri e$rei ci $reau sa demonstre* sentimentul
identitatii noastre cu ei- Hu este cau*a lor: este cau*a .mericii'- .st"el el a %us %olitica
eEterna a .mericii ;n slu5ba sionismului, caci %e %lan intern e$reii sta%@nesc absolut totul
;n .merica, credincios declaratiei sale de a lu%ta ;n slu5ba sionismului- Lilson considera
ca dusmanii sionismului sunt dusmanii .mericii si/a ;nce%ut sa atace 4usia, al carei tar
.leEandru II "usese asasinat de com%lotul sionist cu 3D de ani ;n urma %entru ca
;ncercase sa traduca ;n "a%t emanci%area e$reilor si sa/i elibere*e de tirania talmudica din
getou (+r- Kastein remarca c@t de naturala' a "ost %artici%area e$reiasca la asasinarea
lui7- Tarul .leEandru III care i/a urmat s/a isto$it lu%t@nd ;m%otri$a cons%iratiei
re$olutionareB dar succesorul lui, Hicolae II, a cautat sa continue o%era de emanci%are
sociala si de eliberare a cetatenilor si din nou a a$ut de "urca cu sionismul talmudic care
se o%unea cu cr@ncena ;n$ersunare eliberarii si emanci%arii- 0n tim% ce %resedintele
american Lilson ;l ataca %entru intoleranta', tarul Hicolae II trans"orma 4usia ;ntr/o
monarie constitutionala (1=D67 si introducea su"ragiul uni$ersal (1=D17- )um
re$olutionarii urasc libertatea mai mult dec@t orice, au creat de*ordine si tumult ;n
.dunarea Jo%orului ca sa nu %oata lucra- Tarul l/a numit %e )ontele ,tol@%in %rim
ministru, un om de stat integru si luminat, care a %ro%us re"orma urmata de alegeriB
%arlamentul l/a o$ationat, re$olutionarii au %ierdut teren, trei milioane de tarani rusi au
"ost ;m%ro%rietariti si e$reul re$olutionar Bagro$ l/a asasinat %e )ontele ,tol@%in la un
s%ectacol de teatru la Kie$ ;n ,e%tembrie 1=11 ("iica )ontelui ,tol@%in, co%il or"an care
su%ra$ietuise ;n 1=11 a "ost asasinata de alt e$reu re$olutionar, comisar bolse$ic7- Trei
luni mai t@r*iu, ;n +ecembrie 1=11, Lilson declara sentimentul lui de ade*iune la Bagro$-
Il ;nt@lnise %e Couse cu o luna ;n urma doarB dar Couse ;l alesese' sa "ie %resedintele
.mericii ;nca din 1=1D si ;nce%use sa lucre*e %entru cam%ania lui electorala si %entru
alcatuirea administratiei lui ;m%reuna cu Bernard Baruc- .cesta din urma a dominat
%olitica .mericii tim% de 2D de ani de atunci ;ncoace, ca consilier s%ecial' al
%resedintilor, inclusi$ al lui 8iseno:er si al lui Linston )urcill- 0n 1=13 era cunoscut
doar ca om de "inante care a dat [2D-DDD %entru cam%ania lui Lilson- Imediat du%a
inaugurarea sa ca %resedinte ;n 1=13, Lilson a "ost instruit de rabinul ,te%en Lise cu
%ri$ire la %roblemele rusesti ;n s%ecial cu re"erire la e$rei' (*ice rabinul Lise7- 0ntre
tim% Couse se consulta cu #ouis +- Brandeis, 5urist e$reu cu care Couse s/a gasit, *ice el,
83
;n total acord ;n a%roa%e toate %roblemele actuale'- .st"el Lilson a$ea %atru s"etnici, %e
Couse si trei e$rei, Baruc, Lise si Brandeis si toti erau ;m%otri$a emanci%arii si
desegregarii e$reilor si doreau resegregarea e$reilor %rin sionism si cucerirea JalestineiB
Lise si Brandeis erau conducatorii sionismului ;n .merica- Brandeis era un e$reu educat
si distins care "usese asimilat cu restul americanilor, dar citind ;n 18=1 un ra%ort des%re
+r- Cer*l s/a dedicat cau*ei resegregarii si sionismului, milit@nd ;m%otri$a asimilariiB dar
"er$oarea lui sionista nu i/a ser$it la nimic, caci a "ost ;nlaturat imediat ce n/a mai "ost
util si ;nlocuit cu ,te%en Lise, talmudist din tata/n "iu care nu "usese niciodata asimilat
cu nimeni-
+u%a inaugurare, Couse a %reluat conducerea %resedintelui LilsonB ;i tria cores%ondenta,
decidea cu cine are $oie sa se ;nt@lneasca, dadea ordine cabinetului ministerial, redacta
declaratiile %resedintelui catre %resa- .st"el l/a condus %e Lilson sa "aca sa "ie i*goniti
%alestinienii din %atria lor %entru a o darui unui gru% de talmudisti din 4usiaB sa "aca ca
e$reii sa se des%arta de restul omenirii si sa ru%a orice legaturiB si sa colabore*e la %lanul
de distrugere a 4usiei si de ;ntindere a re$olutiei mondiale- Tot ;n aceasta $reme, ;n 1=13,
a luat "iinta Te .ntide"amation #eague, o ramura a organi*atiei B/nai B/rit care "usese
;n"iintata ;n 1843 ca o lo5a eEclusi$ e$reiasca, americana la ;nce%ut, internationala
ulteriorB Te .ntide"amation #eague a crescut enorm ;n acest secol si "ormea*a o %olitie
terorista eEtrem de temuta a statului ;n stat sionist-
)a%itolul 3D: Batalia decisi$a
Jrimul ra*boi mondial (1=14/1=187 era nou ;n istoria omenirii caci a a"ectat natiunile ;n
;ntregime, nu armatele lor, dar nu era o noutate, caci "usese descris ;n Jrotocoalele
,ionului ;nca din 1=D2 si de catre GaE Hordau ;n 1=D3, care a %re*is ca ambitia sionista
cu %ri$ire la Jalestina $a "i satis"acuta ;n ra*boiul mondial care $a $eni'- In .merica, se
;nlocuise conducatorul cu o caricatura de %resedinte, luat din gloata, din mi5locul
marionetelor noastre, al ser$itorilor nostri', cum descriu Jrotocoalele- 0n .nglia
reali*area acestui sco% a luat doi ani de intrigi si com%loturi des%re care masele de
alegatori abar n/au a$ut si abar n/au nici acum, con$insi "iind de %o$estile cu care sunt
;ndoctrinati si anume ca cau*a %rimului si celui de/al doilea ra*boi mondial e ce$a ;n
caracterul german care/i "ace %e nemti ra*boinici si ce$a ;n caracterul di$erselor natiuni
euro%ene care le "ace sa doreasca su"erinta, mi*erie si moarte ;n loc de %ros%eritate si
liniste- Jrimul %as a "ost eliminarea din gu$ernul .ngliei a acelor engle*i care %romo$au
%ros%eritatea %atriei si %o%orului lor ;naintea intereselor altor gru%uri- Anii dintre
%oliticienii engle*i care au %us interesele sionismului mai %resus de interesele %atriei si
neamului lor erau oameni care se minteau %e ei ;nsisi "ara sa stie si se auto/i%noti*au cu
lo*inca unei cau*e' de ;nalt ordin moral- .st"el era Fli$er #oc9er/#am%son, sionist
engle* "anatic si membru ;n Jarlamentul Britanic %e la/nce%utul secolului- 8l scria ;n
1=23: Linston >)urcill?, #lo!d Peorge, Bal"our si cu mine am "ost crescuti ca niste
%rotestanti $igurosi, care credem ca mesia $a $eni atunci c@nd Jalestina $a "i din nou a
e$reilor'- .sa *icea si )rom:ell cu secole ;n urmaB asa *icea si Gon9B autorul nu stie
daca aceasta este ;ntr/ade$ar ba*a reala a %rotestantismului, dar nu crede ca trebuie sa "ie
ba*a reala a %oliticii unei natiuni euro%ene- .utorul gru%ea*a %oliticienii engle*i care au
militat "anatic %entru sionism ;n detrimentul neamului lor sub denumirea de %rotestanti
$igurosi', asa cum s/a descris #oc9er/#am%son-
84
.cesti %rotestanti $igurosi' s/au straduit sa mute actiunea militara a %rimului ra*boi
mondial din 8uro%a ca sa cucereasca Jalestina %entru e$rei, la ordinele +r-/lui
Lei*mann, care era de/acuma %roeminent si eEtrem de acti$- #a 14 +ecembrie 1=14 +r-
Lei*mann s/a ;nt@lnit cu Bal"our, ;nt@lnire aran5ata de #lo!d Peorge, %e $remea aceea
ministru de "inante si Bal"our i/a %romis ca/i $a da Ierusalimul c@nd tunurile $or ;nceta
sa bubuie'- +r- Lei*mann a "ost mai re*er$at ;n a acce%ta o"erta dec@t Bal"our ;n a o "ace,
caci cartierul general al sionismului era la $remea aceea ;n Berlin si unii din ;ntele%tii
sionului mi*au %e "a%tul ca Permania $a c@stiga ra*boiul- +r- Lei*mann i/a s%us lui
Bal"our ca astea%ta %@na situatia militara se mai lim%e*este'- .bia mai t@r*iu s/a con$ins
de $ictoria engle*ilor si/a acce%tat cadoul lor- Famenii de stat engle*i, %rotestantii
$igurosi', au negat ulterior toate acestea sustin@nd ca ;nt@lnirile lor cu +r- Lei*mann din
$remea aceea n/au a$ut loc, dar +r- Lei*mann le descrie clar si %recis ;n memoriile sale,
unde *ice: de "a%t e"ortul +/lui #lo!d Peorge %entru %atria e$reiasca a ;nce%ut cu mult
;nainte de a "i el %rim ministru si ne/am ;nt@lnit de multe ori ;nainte de acel e$eniment'-
Bal"our a continuat sa aran5e*e lucrurile ;n culise cu +r- Lei*mann, mir@ndu/se cum
%oate un %rieten al .ngliei (asa/l credea el %e +r- Lei*mann7 sa urasca asa de mult 4usia
c@nd 4usia "ace asa de mult ca sa a5ute .nglia'B dar mirarea lui nu l/a ;m%iedecat sa "aca
absolut tot ce i/a %rescris +r- Lei*mann si sa distruga 4usia, ai carei soldati ;si $arsau
s@ngele ca sa sal$e*e $ietile engle*ilor- #lo!d Peorge a remarcat ca e$reii de "runte din
.nglia sunt anti/sionisti si +r- Lei*mann a ras%uns ca e$reii bogati si %uternici sunt
ma5oritatea lor ;m%otri$a noastra'- .ceasta a"irmatie ("alsa de alt"el7 i/a im%resionat %e
%rotestantii $igurosi' care erau ei ;nsisi oameni bogati si %uterniciB ast"el %rotestantii
$igurosi' au de$enit la ;ndemnul +r/lui Lei*mann din 4usia, dusmanii e$reilor din
.nglia care sustineau statul engle*-
.lti engle*i care s/au o%us dictatelor sionismului au "ost Cerbert .sYuit (%rim ministru7,
#ord Kitcener (secretar de ra*boi7, +ouglas Caig (comandant su%rem ;n Franta7,
Lilliam 4obertson (se" de stat ma5or ;n Franta si a%oi se" de stat ma5or al im%eriului7-
Cerbert .sYuit a "ost ultimul liberal' din .nglia %entru care a "i liberal' n/a ;nsemnat
a coru%e si distruge ci$ili*atia si cultura euro%eana', cum ;nseamna acum du%a
%rescri%tia data ;n Jrotocoalele ,ionuluiB du%a ;nlocuirea lui Jartidul #iberal din .nglia
s/a descom%us si/a de$enit un %ara$an %entru comunism si legiunea de uto%isti nai$i care
cred sincer ;n %ro%aganda comunismului- )@nd un ministru engle* e$reu, Cerbert
,amuel, care "usese de "ata la ;nt@lnirea lui #lo!d Peorge cu Lei*mann din +ecembrie
1=14, i/a ;nm@nat %lanul de a aneEa Jalestina6 ,i a im%lanta acolo6 circa trei sau
%atru milioane de e$rei euro%eni', .sYuit a *is ca nu ma atrage aceasta adaugire la
res%onsabilitatile noastre6 ,ingurul %arti*an al %ro%unerii este #lo!d Peorge, des%re
care nu mai trebuie sa *ic ca nu/i %asa absolut deloc de e$rei sau de $iitorul lor'- Jentru
ca .sYuit re"u*a sa submine*e interesele .ngliei si sa o anga5e*e ;n aneEarea Jalestinei,
au ;nce%ut intrigile care au s"@rsit %rin a/l ;nlatura-
Jrotestantii $igurosi' doreau distrugerea 4usiei %entru ca asa le %oruncea +r- Lei*mann
dar #ordul Kitcener, ca si .sYuit, dorea sa mentina 4usia acti$a ;n ra*boi ca aliata
%entru ca ast"el sal$au $ietile engle*ilor- 0n Iunie 1=12 #ord Kitcener a %lecat s%re 4usia
%e crucisatorul Cam%sire, care a dis%arut "ara urma %e drum, ;m%reuna cu toti de %e
bord, inclusi$ #ord Kitcener- #a au*ul mortii lui, soldatii engle*i au simtit ca au %ierdut
o mare batalie ;n ra*boi si au a$ut dre%tateB cu uciderea lui, cau*a sionismului a ;nlaturat
un mare obstacol- .cum numai .sYuit, 4obertson, Caig si e$reii din .nglia mai erau
82
inamicii mari ai sionismului- &iarele Times, ,unda! Times, Te Gancester Puardian au
de$enit organele sionismului- 0n consiliul de ministri alti sionisti s/au alaturat
%rotestantilor $igurosi': #ord Gilner, Jili% Kerr, Gar9 ,!9es, des%re care +r-
Lei*mann a *is ca este una dintre cele mai mari comori ale noastre' si care a dedicat
.nglia eliberarii e$reilor, arabilor si armenilor'- )u lo*incile des%re aceste eliberari'
de sub 5ugul otoman se ;n"lacarau masele, care nu stiau (cum nu stiu nici acum7 %entru ce
se lu%ta si se 5ert"esc si mor "iii lorB si ;n tim% ce #a:rence al .rabiei muncea ca sa/i
uni"ice %e arabi %entru eliberarea' lor, #ord Gilner *icea ca daca arabii >%alestinieni?
;si ;nci%uie ca Jalestina $a "i a lor se ;nseala'- Gasele %o%ulare se ;n"lacarau %entru
eliberarea e$reilor, arabilor si armenilor'- .rabii si armenii se gaseau unde s/au gasit din
totdeauna si nu doreau sa "ie transmutati nicaieri- 8$reii din 8uro%a erau la "el de liberi ca
si euro%enii ne/e$rei- 8$reii din Jalestina ar "i dorit din tot su"letul sa se mute ;n AgandaB
e$reii din 8uro%a si .merica doreau sa stea acolo unde se gaseauB numai a*arii iudai*ati
din 4usia, sub directorii lor talmudici, doreau sa sta%@neasca Jalestina, o tara muntoasa,
;n cea mai mare %arte secetoasa si ne"ertila- .ceasta lo*inca in$entata de Gar9 ,!9es,
acela dintre %rotestantii $igurosi' care ar "i trebuit sa stie si sa s%una ade$arul caci era
;nsarcinat cu a"acerile Frientului Gi5lociu, a adus multe nenorociri omenirii- .sa a
;nce%ut %ublicitatea seriei de eliberari' ;n numele carora sunt masacrate *eci de milioane
de $ictime ne$ino$ate >$e*i Veliberarea Ku:eit/uluiV ;n 1==D, nota re*umatorului?- .lt
%rotestant $iguros', 4obert )ecil, s/a dedicat si el eliberarii arabilor, e$reilor si
armenilor, dar de armeni a uitat toata lumea cu mare graba- .utorul se ;ntreaba cum este
%osibil ca oameni de stat ca Bal"our si 4obert )ecil, descendenti din "amilia )ecil si
crescuti si educati %entru conducerea statului de secole, sa "ie asa de usor mani%ulati de
sionisti, ;n care relatie, *ice autorul, Bal"our %arca era drogat'- +es%re 4obert )ecil
autorul ;si aminteste cum l/a ascultat ("ara sa/l %ricea%a %rea bine la $remea aceea7
$orbind des%re #iga Hatiunilor ;n 1=3D si in$oc@nd ;n s%ri5inul acelei idei %e %ro"etii din
<eciul Testament M desi acei %ro"eti, Ieremia de eEem%lu, erau "er$enti anti/sionisti- +r-
Lei*mann ;l lauda %e 4obert )ecil %entru ardoarea cu care milita %entru dublul sco% al
#igii Hatiunilor si cuceririi Jalestinei %entru sionism: Jentru el stabilirea %atriei
e$reiesti ;n Jalestina si organi*area lumii ;ntr/o "ederatie mare erau doua laturi ale
urmatorului %as ;n conducerea omenirii'- +r- Lei*mann s%une clar ca Jalestina data
sionismului si gu$ernul mondial' sunt doua laturi ;n concentrarea %uterii asu%ra tuturor
oamenilor ;n m@na gru%ului sionist oligaric- .utorul crede ca 4obert )ecil nu/si dadea
seama de acest lucru- +e ce, daca %acea ;n lume si "ericirea tuturor, consta ;n stergerea
granitelor nationale si des"iintarea natiunilor, se %roceda asa de energic la crearea unei noi
natiuni care n/a mai "ost ;nainte, statul Israel, c@nd toate celelalte natiuni trebuiau sterse si
des"iintate si conto%ite ;n #iga HatiunilorO 4as%unsul se gaseste ;n Talmud si ;n <eciul
Testament, ;n Jrotocoalele ,ionului si ;n documentele sionismului literal: aceasta noua
natiune $a "i clasa sta%@nitoare a restului omenirii- An %rotestant $iguros' ca 4obert
)ecil ar "i trebuit sa stie ce scrie ;n <eciul Testament- +ar 4obert )ecil ;i scria lui Couse
;n .merica des%re "elul ;n care #iga %entru Gentinerea Jacii instituita du%a ;n"r@ngerea
lui Ha%oleon la Laterloo s/a trans"ormat ;ntr/o liga %entru mentinerea tiraniei, ;n tim% ce
el si cumnatul lui Couse, +r- Ge*es, militau %entru instaurarea unei #igi a Hatiunilor
eEact ca aceea %e care o de*a$ua- #a doi ani du%a ;nce%erea %rimului ra*boi mondial
#eo%old .mer!, Frmsb!/Pore si 4onald Praam s/au alaturat %rotestantilor $igurosi'
care eEecutau indicatiile sionismului ;n interiorul gu$ernului britanic- ,ionismul
86
;nde%arta cu ;ncetul %e toti cei din gu$ern care nu/i erau aser$iti si se instaura ;n toate
de%artamentele ;n a"ara +e%artamentului de 4a*boi- .sYuit a "ost ;nde%artat sub %reteEt
ca nu conducea ra*boiul ;n mod $ictorios si ;nlocuit cu #lo!d Peorge care a trimis tru%ele
din 8uro%a ;n Jalestina, slabind "rontul ast"el ;nc@t a%roa%e a %ierdut ra*boiul si/a cau*at
moartea a sute de mii de soldati-
#a 32 Hoiembrie 1=16 #lo!d Peorge i/a cerut lui .sYuit, care era %rim ministru, sa/i
cede*e conducerea )onsiliului de 4a*boi si sa/l demita %e Bal"our de la conducerea
marinei- #a re"u*ul lui .sYuit (4 +ecembrie7, at@t #lo!d Peorge (ministru de "inante7
c@t si Bal"our (care se %retindea bolna$ si re"u*a sa $orbeasca cu .sYuit7 si/au dat
demisia- #a 6 +ecembrie #lo!d Peorge si Bal"our s/au ;nt@lnit si Bal"our care
demisionase sub .sYuit s/a o"erit sa acce%te din nou %orto"oliul sub #lo!d Peorge-
.st"el gu$ernul lui .sYuit a "ost ;nlocuit cu un gu$ern %ur sionist, cu #lo!d Peorge %rim
ministru si Bal"our secretar %entru %olitica eEterna si din acel moment resursele .ngliei
au "ost la dis%o*itia sionismului- 0n 1=23 autorul a citit o scrisoare ;n *iarul )ommentar!
din He: Ior9, unde se "ace alu*ie la "elul cum e$reii din Hort Lales au determinat
alegerea lui #lo!d Peorge, care ca a$ocat a$ea multa clientela sionistaB dar cum #lo!d
Peorge minte "oarte mult ;n cele ce s%une, autorul nu eEclude moti$e $enale ;n actiunile
lui- .utorul a cunoscut %ersonal %ersona5ele acestor e$enimente si este de %arere ca unii
dintre %rotestantii $igurosi' care s/au adunat ;n 5urul lui #lo!d Peorge si al lui Bal"our
erau nai$i si erau amagiti de lo*inci si %ro%aganda, dar ca #lo!d Peorge este %rimul
%olitician de ti%ul %oliticianului secolului 3D\, li%sit de scru%ule, de orice sentiment ori
con$ingere si ca%abil de orice ticalosie, care a ocu%at o %o*itie im%ortanta ;n gu$ernul
britanic-
+u%a omor@rea lui Kitcener si ma*ilirea lui .sYuit numai Lilliam 4obertson, se" de
stat ma5or, se mai o%unea sionismului si %rotestantilor $igurosi'- Jatriotismul lui si
dorinta de a cruta $ietile soldatilor si ci$ililor erau asa de mari ;nc@t a %re"erat saracia si
uitarea, gloriei si bogatiei, titlurilor si adulatiei cu care au "ost ras%latiti %oliticienii care
si/au tradat tara de la ;nce%utul secolului ;ncoace- 8l se o%unea deturnarii armatelor
britanice din 8uro%a si trimiterii lor ;n Jalestina, *ic@nd ca trebuie sa se %una ca%at
ra*boiului si nu sa "ie eEtins si generali*at %e alte continente- 0n tim% ce el se %reocu%a
cum sa crute c@t mai multe $ieti si sa %una ca%at ra*boiului, #lo!d Peorge, %rimul
ministru engle*, se %reocu%a cum sa eEecute mai "idel directi$ele +r/ului Lei*mann ;n
detrimentul .ngliei- 0n acest sco% #lo!d Peorge a inclus ;n )onsiliul de 4a*boi
re%re*entanti ai dominioanelor' sub %reteEt ca si canadieni, sud/a"ricani, neo/*eelande*i,
australieni lu%ta alaturi de engle*i si trebuie re%re*entati- ,ub acest %reteEt l/a inclus %e
Peneralul ,muts din ."rica de ,ud, cel mai mare ser$itor al sionismului din a"ara
8uro%ei, care %rimise o mare suma de bani ca mostenire de la un e$reu bogat si
%uternic', Cenr! ,tra9osc, acelasi ,tra9osc care i/a dat si lui Linston )urcill o mare
suma de bani ($e*i biogra"ia Peneralului ,muts7- .sta do$edeste c@t de "alsa este
a"irmatia +r/ului Lei*mann ca e$reii bogati si %uternici' nu sunt sionisti- 0n a"ara de
a$erea %rimita de la Cenr! ,tra9osc, Peneralul ,muts %rimise cadou o casa si o masina
de la altcine$a care a ramas necunoscut autorului- Jolitica Peneralului ,muts a "ost acea
a lui Couse din .merica si a lui #lo!d Peorge din .ngliaB si moti$ele lui sunt clar aratate
de mita cu care/a "ost cum%arat- Totusi biogra"ii lui $orbesc cu %iosenie des%re moti$ele
lui religioase', asa cum $orbeste #lo!d Peorge uneori des%re moti$ele lui religioase',
ca un %rotestant $iguros' ce este- Jro%aganda generalului ,muts ;l descrie ca %e
81
"auritorul acordului dintre buri si engle*i ;n Trans$aal, %e care i/a lasat mai ;n$ra5biti
dec@t ;i gasise-
#a 11 Gartie 1=11 Peneralul ,muts a sosit la #ondra o$ationat "renetic la comanda de
%resa si radioul britanic ca unul dintre cei mai straluciti generali ai ra*boiului' (*icea
#lo!d Peorge7, desi nu lu%tase mai nicaieri dec@t ;n ciocniri minore locale cu %@lcuri din
."rica, si/a "ost inclus ;n consiliul secret al %oliticienilor care conduceau destinele
.ngliei dintr/o casa %articulara, de%arte de gu$ern- Peneralul ,muts, credincios
sta%@nilor lui, a %ro%us imediat (;n .%rilie7 sa se trans"ere tru%ele britanice din 8uro%a ;n
Jalestina, ceea ce #lo!d Peorge a si "acut, ordon@nd comandantului militar din 8gi%t
Peneralul Gurra! sa atace Ierusalimul- .cesta a obiectat si/a "ost ;nlocuit si %ostul lui a
"ost o"erit Peneralului ,muts, care ;nsa, ca %olitician $ersat, n/a ras%uns la o"erta dec@t
du%a ce s/a consultat cu Peneralul 4obertson- ."l@nd de la acesta c@te ce$a din ade$ar
des%re ra*boi si strategia militara, a %re"erat sa "ie adulat si o$ationat la #ondra ;n u*ur
dec@t sa se osteneasca si sa "ie ;n"r@nt ;n Jalestina, si/a re"u*at, %entru acelasi moti$
%entru care "usese demis Peneralul Gurra!, *ic@nd ca situatia militara actuala nu
5usti"ica o cam%anie o"ensi$a %entru ocu%area Ierusalimului si/a Jalestinei'- Totusi #lo!d
Peorge a ordonat ;n ,e%tembrie 1=11 sa "ie trimise tru%ele engle*e din 8uro%a ;n
Jalestina, de unde, *icea el, se $or re;ntoarce $ictorioase ;n %rima$ara lui 1=18 sa lu%te ;n
Franta, dat "iind ca, *icea el si asa toamna si iarna nu se %oate lu%ta ;n 8uro%a- 0n aceste
teorii a "ost sustinut de Cenr! Lilson, un militar irlande* care asa i/a de*gustat %e
com%atriotii lui ;nc@t ;n 1=33 doi irlande*i l/au ;m%uscat ;n %ragul casei- )ea mai buna
descriere a intelectului, caracterului si calitatilor Peneralului Cenr! Lilson ca om de stat
si conducator de ostire o da 5urnalul lui intim, unde/si nota %reocu%arile, g@ndurile si
actiunile- .st"el ;si descrie el misiunea ;n 4usia din Ianuarie 1=11: +ineu de gala la
Ginistrul de 8Eterne6 mi/am %us decoratia legiunii de onoare si steaua si colierul de
ca$aler de Bat, mi/am %us e%oletii rusesti si %e ca% o caciula de astraan "umuriu si s/a
$a*ut ce barbat "rumos sunt- .m creat sen*atie la dineul si rece%tia de la Ginisterul de
8Eterne- 8ram mult mai ;nalt dec@t marele duce ,ergei si mi s/a s%us ca eram ;ntr/
ade$ar Rremarcabil- ,u%erbS' .cest mare om de stat, care ;n 1=12 "usese de acord ca nu
trebuie "ar@mitata armata %e "ronturi multi%le, acum ;n 1=11 sustinea eEact contrariul-
Goti$ul: $a*@nd dis%uta dintre #lo!d Peorge si %ro%riul lui se", Lilliam 4obertson, care
nu se su%unea dictatelor sioniste, a %rins oca*ia %entru a/i lua locul se"ului lui, Lilliam
4obertson- +r- Lei*mann ;l lauda ca %e un %rieten nou desco%erit,' un bun %rieten de/
al lui #lo!d Peorge'- Lilliam 4obertson arata degeaba ca %lanul de ;mbarcare si
trans%ort al tru%elor era com%let $icios, ca nu eEista nici o %osibilitate ca el sa se
des"asoare asa cum era conce%utB #lo!d Peorge ;si luase otar@rea- Peneralul .llenb! a
%rimit ordinul sa intre ;n Ierusalim, unde s%re sur%rinderea lui Turcii nu i s/au ;m%otri$it
mai deloc, caci Ierusalimul n/a$ea nici o $aloare strategica si #lo!d Peorge a %oruncit
trans"erarea tru%elor din Franta ;n Jalestina, s%re de*olarea conducatorilor militari si/a
celor cunoscatori, ale caror ra%oarte erau su%rimate de/o %resa de/acum total aser$ita
sionismului- .st"el, )olonelul 4e%ington, cel mai bun cores%ondent de ra*boi din $remea
aceea, care scria %entru Times, notea*a ;n 5urnalul lui intim ca editorul *iarului Times
adesea masluieste criticile mele sau le su%rima' (autorul acestei carti a a$ut eEact aceeasi
eE%erienta cu eEact acelasi editor al *iarului Times du%a 3D de ani, ;n tim%ul celui de/al
doilea ra*boi mondial, c@nd acest editor continua sa %er$erteasca si sa su%rime ade$arul
eEact ;n aceeasi maniera %entru ;ndobitocirea marelui %ublic7- +u%a o luna )olonelul
88
4e%ington n/a mai "ost cores%ondentul *iarului Times-
.cum #lo!d Peorge l/a destituit %e Peneralul 4obertson, care a "acut o ultima ;ncercare
de a/si sal$a com%atriotii cer@nd Peneralului Jersing, comandantul american, %e care s/
a dus sa/l $ada la Jaris, sa ;nlocuiasca tru%ele retrase din 8uro%a cu tru%e americane, la
care si acesta a obiectat la trimiterea tru%elor engle*e ;n Jalestina- +u%a demiterea
Peneralului 4obertson si di$ortul dintre )olonelul 4e%ington si Times, C-.- P:!nne,
ultimul care mai ;ndra*nea sa c@rteasca, a %ublicat ;n Te Gorning Jost articolul
)olonelului 4e%ington si dre%t urmare at@t el c@t si 4e%ington au "ost dati ;n 5udecata si
amendati (re%utatia lor era ;nca %rea buna ca sa se ;ndra*neasca ce$a mai drastic
;m%otri$a lor7- #a $remea aceea Times era de5a total dominat de %utere', Te Gorning
Jost ;nca nu- P:!nne i/a relatat )olonelului 4e%ington cum gu$ernul urmareste sa
distruga si acest *iar (cum a si "acut/o7B du%a aceea a ramas un singur %eriodic ;n .nglia
care nu era total aser$it sionismului, Te Trut, care ;nsa ;n 1=23 a "ost si el adus la
ordine scimb@ndu/i/se %ro%rietarul-
Cenr! Lilson ra%ortase lui #lo!d Peorge ca o"ensi$a germana $a $eni la mi5locul lui
.%rilie 1=18- #a 1 Gartie 1=18 acesta a ordonat o cam%anie intensi$a ;n Jalestina- #a 31
Gartie 1=18 ;ntreaga armata germana a atacat ;n Franta caci nu mai a$ea ad$ersar %e
"rontul rusesc- )elor 1-1=3-211 soldati engle*i din Jalestina li s/a ordonat sa re$ina
imediat ;n Franta, unde tru%ele engle*e su"erisera cea mai mare ;n"r@ngere din istoria
armatei' (*ice )olonelul 4e%ington7- 0n Iunie 1=18 nemtii luasera 112-DDD %ri*onieri
engle*i si 3-DDD de tunuri- +aca de*astrul a "ost mai %utin total dec@t ar "i %utut "i, acest
lucru se datorea*a numai tenacitatii si %atriotismului Peneralului 4obertson, care ;n ciuda
abu*urilor, insultelor si sabota5ului la care era su%us, s/a straduit %@na ;n ultima cli%a sa
sal$e*e $ietile com%atriotilor lui- +u%a aceea au ;nce%ut sa soseasca tru%ele americane-
(.utorul a "ost combatant si %artici%ant nemi5locit ;n aceste e$enimente- Hu regreta
s@ngele $arsat si ranile su"erite, caci su"erintele de atunci si marile su"erinte %e care le/a
adus subiectul cartii lui ;n 8uro%a de atunci ;ncoace l/au determinat sa studie*e acest
subiect si sa scrie cartea de "ata, ;n s%eranta ca ocii altora $or "i descisi, cum au "ost ai
lui si ast"el se $a %utea sal$a ce$a M asa cum onestitatea Peneralului 4obertson a sal$at
ce$a ;n %rimul ra*boi mondial7-
.st"el s/a cucerit %am@ntul Jalestinei, dar ;nca nu era nimic %e el, caci nu eEista ;nca nici
o "ormula care sa ;nlesneasca daruirea unei tari arabe de catre o %utere euro%eana catre un
trib mongoloid asiatic- Trebuiau amestecate mai multe natiuni: o #iga a Hatiunilor'-
)a%itolul 31: ,e tese intriga
)u$intele cons%iratie' si intriga' sunt %reluate de autor din scrierile biogra"ilor si
analistilor %olitici ai tim%ului- .st"el, .rtur +- Co:den, biogra"ul )olonelului Couse,
*ice ca ;n anii ra*boiului din 1=14/1=18, s/a ur*it tesatura unei intrigi deasu%ra
Fceanului .tlantic'- Ar*elile care/i cu%rinsesera indi$idual %e #lo!d Peorge si %e
Loodro: Lilson si/au ;m%letit itele ;n acesti ani- +e atunci gu$ernul engle* si cel
american au "ost tot mai str@ns ;nnodate ;n aceste ite- 0n .merica ade$aratul %resedinte
era Couse, o"iterul de legatura ;ntre administratia Lilson si miscarea sionista', cum ;l
descrie rabinul Lise- Brandeis se daruise sionismului si era consilierul lui Lilson ;n
%roblemele e$reiesti', inaugur@nd ast"el ;n istorie o "unctie care nu eEistase niciodata-
4abinul Lise era coordonatorul su%rem: Couse si Baruc numeau membrii administratiei
8=
lui Lilson, care locuia la )asa .lba, dar era gasit cel mai adesea la a%artamentul lui
Couse din He: Ior9- )@nd un membru al %artidului lui si/a eE%rimat uimirea, Lilson a
ras%uns: +l- Couse este alter ego/ul meuB este eul meu inde%endent- Tot ce g@ndeste el
g@ndesc si eu'- Couse re*ida adesea la Lasington, unde descidea scrisorile lui Lilson,
;i tria ;nt@lnirile si ;ntre$ederile si dadea instructiuni membrilor gu$ernului- 0n
a%artamentul lui din He: Ior9 a$ea o linie tele"onica directa cu )asa .lba- Hu era
necesar sa se ceara %arerea %resedintelui des%re deci*iile %olitice- Couse le lua stiind ca
ele $or "i a%robate- 0n 1=14 Couse s/a otar@t sa intre ;n %olitica internationala, des%re
care abar n/a$ea, caci nascut si crescut ;n TeEas, unde %olitica internationala ca si orice
stiinta des%re alte natiuni erau anatema, n/a$ea de unde sa aiba $reun abar- Bal"our se
tragea din nobilimea scotiana si a$ea idei "oarte cetoase, #lo!d Peorge era un a$ocatel
"ara scru%ule de %ro$incie din Tara Palilor, Couse era si mai %ro$incial, un TeEan care nu
stia nimic des%re ce nu era ;n TeEasB dar toti trei au a$ut idei, actiuni si com%ortament
identic, de %arca ar "i "ost scoliti la aceeasi scoala misterioasa-
8ditorul lui Couse, ,e!mour, %o$esteste cum membrii cabinetului ;si cautau candidatii
si candidatii ;si cautau %osturile, ;n locuinta lui Couse- 4edactorii si *iaristii ;i cereau
%arerea, cele ce se transmiteau %resei straine erau scrise a%roa%e la dictarea lui-
Functionarii tre*oreriei ,tatelor Anite, di%lomatii britanici6 ,i oamenii de a"aceri din
metro%ola $eneau la el sa/si discute %lanurile'- An alt %olitician care se diri5a du%a
%lanurile oamenilor de a"aceri era Linston )urcill, care a declarat ca omul de a"aceri
cosmo%olit este cel cemat sa "aca %ace ;n lumea moderna si este culmea su%rema a
ci$ili*atiei'-
#a 3D Ga! 1=12 Couse a decis ca .merica $a intra ine$itabil ;ntr/un ra*boi ;m%otri$a
Permaniei' (cu$intele/i a%artin7 si ;n Iunie 1=16 a condus cam%ania de realegere a
%resedintelui Lilson %entru ca n/a im%licat .merica ;n ra*boi'- .sa de mult ade$ar *ace
;n s%usele %oliticienilor si gu$ernantilor %e care/i $otea*a alegatorii %entru %lat"orma lor
%olitica'- In %ublic si Couse si mentorul lui rabinul ,te%en Lise erau ;m%otri$a
ra*boiului- Lilson cre*@ndu/i, du%a alegeri s/a a%ucat sa medie*e %acea, si/a declarat la 4
Ianuarie 1=11 ca tara asta n/are intentia sa "ie im%licata ;n ra*boi6 ar "i o crima
;m%otri$a ci$ili*atiei daca am intra ;n ra*boiB' la 3D Ianuarie a "ost inaugurat %resedinte
du%a alegeri si rabinul Lise l/a in"ormat ca a $enit $remea ca americanii sa %ricea%a ca
soarta lor ;i ceama sa %artici%e la lu%te' si la 13 Februarie 1=11 Couse era multumit de
ritmul ra%id ;n care .merica intra ;n ra*boi- #a 3 .%rilie 1=11 americanii au "ost
in"ormati de catre %resedintele Lilson ca se a"la ;n stare de ra*boi, desi )ongresul nu
"usese consultat si )ongresul este singurul care %oate sa declare ra*boi, du%a constitutie-
8Eact asa %rescriau Jrotocoalele ,ionului cu 13 ani ;nainte ca $or "ace %resedintii/
marionete %e care/i $or instaura ei deasu%ra natiunilorB eEact asa a "acut Truman ;n 1=2D
;n )oreea, unde a trimis tru%e la lu%ta "ara sa consulte )ongresul, carora li s/au alaturat
a%oi tru%ele altor natiuni ;ntr/o "ormula care are toate caracteristicile noii ordini
mondiale'- )@nd a anuntat )ongresul ca a declarat ra*boi "ara sa/l consulte, Lilson a
anuntat sco%ul lui de a instaura o noua ordine internationala'- Garile mase n/au %rice%ut
nimic cum nu %rice% nici a*iB cei initiati au stiut ca este $orba de stabilirea unei "ederatii
mondiale a %o%oarelor' ;n care nationalitatile sa "ie abolite, cu eEce%tia unei singure
natiuni su%reme care era ;n curs de a "i creata acum ;n Jalestina- +in acest moment
gu$ernul engle* si cel american au conlucrat %er"ect ca doua brate ale aceluiasi
mecanism- )um au %re*is GaE Hordau ;n 1=D3 si +r Lei*mann ;n 1=12, gu$ernul
=D
britanic s/a sub5ugat total sco%urilor sionismului si a instaurat un %rotectorat britanic' ;n
Jalestina care sa organi*e*e eE%ul*area %alestinienilor si imigrarea a*arilor din estul
8uro%ei- +r Lei*mann eE%lica %rotectoratul': e$reii %reiau taraB toata greutatea
organi*arii o iau ei, dar tim% de urmatorii 1D/12 ani $or lucra sub un %rotectorat britanic
tem%orar'- .cesta era mandatul,' adica gu$ernarea de catre o alta tara a unor teritorii
cucerite militar de la altii ;n "a$oarea unei a treia natiuni- Gandatul' ci%urile ar "i "ost
instituit %entru o multime de teritorii, care ;nsa toate sau au "ost lasate bastinasilor sau au
"ost daruite cuceritorilorB doar Israelul a "ost ra%it de la %alestinieni si gu$ernat sub
mandat' de engle*i %entru "olosul si domnia unui %o%or total strain de el-
Imediat du%a ra*boi +r- Lei*mann a cerut ca %o%ulatia e$reiasca din Jalestina6 sa "ie
recunoscuta de catre gu$ernul su*eran ca natiunea e$reiasca'- Houa conducatori sionisti
ai e$reilor si un re%re*entant al gu$ernului britanic, Gar9 ,!9es, s/au ;ntrunit ;n casa
%articulara a unui e$reu si/au decis sa/l trimita %e Bal"our ;n .merica sa negocie*e
interesele sionismului ;n Jalestina- +ar +r- Lei*mann nu dorea o ocu%atie comuna anglo/
americana a Jalestinei, cum o dorea Bal"our, ci doar una britanica, caci o%inia %ublica
americana nu era ;nca asa de ;nregimentata %e $remea aceea ca acum si +r- Lei*mann
stia astaB i/a scris lui Brandeis sa se o%una %lanului de %rotectorat comun anglo/american
asu%ra Jalestinei si sa s%ri5ine un %rotectorat %ur britanic (8 .%rilie 1=117 si ast"el
%resedintele american a s%ri5init %rotectoratul britanic si/a re"u*at unul miEt anglo/
american- )@nd $a $eni $remea si dumneata si 5udecatorul Brandeis $eti crede de
cu$iinta ca e ca*ul ca eu sa *ic ce$a sau sa "ac ce$a, eu $oi "i gata', i/a s%us %resedintele
Lilson rabinului Lise cu multa su%unere si umilinta- #a con"erinta lui Bal"our cu
Brandeis, acesta n/a "acut altce$a dec@t sa re%ete continutul scrisorii +r/lui Lei*mann
catre el, adica instructiuni %e care Bal"our le au*ise si din gura +r/lui Lei*mann ciar-
+es%re numirea lui Brandeis la )urtea ,u%rema a ,tatelor Anite, Jon F- Beat!, %ro"esor
la ,outern Getodist Ani$ersit!, *ice ca este una dintre cele mai mari *ile din istoria
.mericii, caci %entru %rima data a$em, de %e la ;nce%utul secolului 1=, un ;nalt demnitar
;n cele mai ;nalte "unctii ale statului nostru a carui inima este de$otata altor interese ;n
a"ara ,tatelor Anite'-
)um l/a instruit +r- Lei*mann, Brandeis a %romo$at %rotectoratul %ur britanic asu%ra
JalestineiB a%oi a redactat ;m%reuna cu Couse si l/a %us %e %resedintele Lilson sa
semne*e, o declaratie ;n care re%udia*a tratatele secrete, d@nd mare satis"actie o%iniei
%ublice care de atunci ;ncoace a "ost total dusa de nas cu cea mai mare usurinta, cre*@nd
ca nu mai eEista nimic secret si totul este cu mare eEactitate %re*entat de cura5oasa %resa
inde%endenta' M ;n realitate toata ;n m@na ,ionului- 0n realitate singurul tratat %e care l/a
aniilat declaratia aceasta a lui Brandeis/Couse/Lilson a "ost tratatul ,!9es/Jicot,
con"orm caruia Jalestina smulsa de la turci urma sa "ie gu$ernata de un conglomerat
international im%artial care sa asigure $iata arabilor care/o locuiau de mii de ani-
Pu$ernul britanic era total aser$it sionismuluiB gu$ernul britanic trebuia sa gu$erne*e
Jalestina- .ici se $ede "ructul eEistentei unei di%lomatii nationale e$reiesti', *ice
biogra"ul lordului Bal"our-
,ingurii care s/au o%us acestor masinatii si intrigi, ;n a"ara de c@ti$a "unctionari si
generali ra%id ;nlaturati, au "ost unii e$rei din .nglia si .mericaB at@t de mare este
aser$irea catre sionism a %oliticienilor ne/e$rei, ciar daca de cele mai multe ori sunt
doar niste marionete, ;nc@t s/ar %utea "oarte bine ca Jrotocoalele ,ionului sa nu "ie scrise
de e$rei- 0n 1=12, .sociatia .nglo/Iudaica a declarat ca ei considera ca %ostulatul
=1
Rnational al sionistilor si %ri$ilegiile s%eciale ale e$reilor ;n Jalestina sunt %ericuloase si
a%te sa cau*e*e antisemitism'- +ar aceasta asociatie consta din e$reii euro%eni stabiliti de
mult ca locuitori ai di"eritelor tari si +r- Lei*mann a s%us ca acesti e$rei trebuie sa/si
dea seama ca nu ei ci noi suntem sta%@ni %e situatie'- Pu$ernul britanic nu/i asculta %e
e$reii engle*i, cetateni britanici de multa $remeB gu$ernul britanic considera ca doar
re$olutionarii din getourile din 4usia sunt re%re*entantii e$reilor- 0n 1=11 comitetul
.sociatiei .nglo/Iudaice din nou a a"irmat ca e$reii sunt doar o comunitate religioasa si
nu cer o %atrie nationala' a%arte si ca e$reii din Jalestina nu doresc dec@t libertate
religioasa si dre%turi cetatenesti ca toti ceilaltiB Poimii' adunati ;n 5urul +r/lui
Lei*mann ;nsa s/au ;n"uriat teribil au*ind acestea si sub ;ndrumarea acestuia Lic9am
,teed, un goim' de la Times, a %ublicat un articol de "ond care argumenta ;n mod
magni"ic ;n "a$oarea sionismului' (cu$intele lui Lei*mann7- Brandeis si rabinul Lise
(nascut ;n Angaria7 erau la "el de $igilenti de cealalta %arte a oceanului, ;n .merica si
%resedintele Lilson, ;ntrebat de ei ce $a "ace c@nd e$reii americani $or %rotesta ;m%otri$a
%lanurilor sioniste, le/a ras%uns cum "usese instruit ca $a arunca %rotestele lor la gunoi-
+r- Lei*mann era eEas%erat ;n .nglia de e$reii care se amesteca din a"ara ;n treburile'
lui e$reiesti, consider@nd ca el era singurul ;ndre%tatit sa aiba %robleme e$reiesti si alti
e$rei nu erau- .%oi i/a cerut lui #lo!d Peorge sa nu/l lase sa $orbeasca %e 8d:in
Gontagu, ministru membru ;n cabinetul britanic, e$reu, sau cel %utin sa/l lase sa
$orbeasca numai cu el, Lei*mann, de "ata- Jentru ca o %ersoana %articulara li%sita de
orice "unctie ca +r- Lei*mann nu %utea %artici%a le sedinta consiliului de ministri, desi
#lo!d Peorge si Bal"our ar "i dorit/o, el a trebuit sa aste%te ;ntr/o camera alaturata si
#lo!d Peorge si Bal"our l/au cemat imediat ce 8d:in Gontagu si/a terminat
%re*entarea- 8d:in Gontagu a reusit, ;n ciuda goimilor aliniati ;m%otri$a lui, sa
;ndulceasca %utin %roiectul britanic cu %ri$ire la Jalestina, s%re "uria +r/lui Lei*mann
care s/a %l@ns de amestecul e$reilor britanici' ;n a"acerile e$reilor- +u%a doua *ile, la =
Fctombrie, +r- Lei*mann anunta trium"ator lui Brandeis ca gu$ernul britanic s/a anga5at
sa construiasca ;n Jalestina o %atrie nationala' %entru ,ion- Jroiectul a mai "ost re$i*uit,
a%oi %ublicat la 3 Hoiembrie si trimis ;n .merica, unde, re$i*uit din nou %entru ocii
%resedintelui american de catre Brandeis, Jacob de Caas si rabinul Lise, i/a "ost su%us
acestuia s%re a%robare'B %resedintele Lilson n/a "acut altce$a dec@t sa i/l trimita lui
Brandeis care/l a$ea de5a si care i l/a %asat rabinului Lise sa i/l dea )olonelului Couse
ca sa/l transmita cabinetului britanic'-
.cest %roiect, inclus ;ntr/o scrisoare de/a lui Bal"our catre 4otscild, este declaratia
Bal"our'- Familia 4otscild era si ea, ca si alti e$rei, ;m%artita cu %ri$ire la Jalestina-
Humele 4otscild a "ost "olosit ca sa dea %restigiu declaratiei Bal"ourB ade$aratul
adresant era Lei*mann, caruia i/a "ost %redat documentul imediat du%a sosire de catre
Gar9 ,!9es ;n anticamera Ginisterului de 4a*boi, unde +r- Lei*mann %etrecea "oarte
multa $reme-
.utorul nu/si eE%lica actiunile gu$ernului britanic ;n %roblema Jalestinei %rin moti$e
rationale, caci nu se $ede nici un "el de rationament- ,tudiul documentelor si marturiilor
nu de*$aluie dec@t $agi lo*inci si citate din <eciul Testament care nu %ot "i nicicum
moti$e rationale- .st"el, #lo!d Peorge le/a declarat unor $i*itatori sionisti $eti a$ea
Jalestina de la +an la Beerseba', ;n %re*enta rabinului Lise care/l dis%retuia si %entru
b@lb@iala lui din <eciul Testament, %rintre altele- )u alta oca*ie a cerut con$ocarea unui
gru% de 1D religiosi e$rei, adica un min!an, ca sa/i con$inga de sinceritatea lui de
=3
%rotestant $iguros' si le/a citit din <eciul Testament "ragmente ;n care Ieo$a, du%a
%arerea lui, recomanda %rotectoratul britanic ;n Jalestina- 0n alte ;m%re5urari a dat alte
eE%licatii, toate contradictorii- .st"el ;n 1=31 a declarat ca a "acut aceste lucruri ca sa
c@stige su%ortul e$reilor din .merica' (care ;nsa se o%uneau actiunilor lui7 %entru cau*a
aliatilor'- Ginciuna s"runtata a lui #lo!d Peorge este res%insa cu mult dis%ret si de*gust
de catre rabinul american 8lmer Berger, caci la acea $reme .merica era de mult ;n stare
de ra*boi si rabinul Berger res%inge ideea ca el, "amilia lui, %rietenii lui si e$reii
obisnuiti' din .merica ar "i "ost tradatori daca n/ar "i "ost mituiti ca sa nu "ie tradatori-
)el mai bine cunoscut moti$ in$ocat de #lo!d Peorge este a"irmatia lui ca acetona a
"acut un sionist din mine', adica +r- Lei*mann ar "i desco%erit %ro%rietatile cimice ale
acetonei %e care "urni*@nd/o gu$ernului britanic, la ;ntrebarea cum ar %utea "i ras%latit ar
"i ras%uns eu nu cer nimic %entru mine, cer doar %entru %o%orul meu' si ar "i %rimit
atunci ;n dar Jalestina- +r- Lei*mann ;nsusi ;si bate 5oc de aceasta minciuna %uerila,
arat@nd ca #lo!d Peorge era sionist "ebril cu mult ;nainte de/a "i %rim ministru si ca el,
)aim Lei*mann, %rimise 1D-DDD de lire %entru munca lui de cimist ;n slu5ba
gu$ernului britanic, du%a cum tot bani %rimise %entru %atentul %e care/l $@nduse anterior
trustului inamic german de coloranti-
+aca s/ar %utea da o eE%licatie cinstita %entru actiunile lui #lo!d Peorge si/a acolitilor
lui, ea ar "i "ost data de multB din %acate acest lucru nu se %oateB se %oate doar constata
decaderea si ticalosirea %oliticii si/a %oliticienilor care conduc %o%oarele de la %rimul
ra*boi mondial ;ncoace- .t@t ;n .nglia c@t si ;n .merica, alegatorii n/au ales nimic, n/au
$otat nimic si au "ost mereu dusi de nas ca o turma de oi de catre mincinosi s"runtati total
aser$iti sionismului %e de/o %arte, comunismului %e de cealalta-
0n Hoiembrie 1=11 ,tatele Anite s/au aliniat .ngliei ;n slu5ba sionismului distrugator si
militant- +ar sionismul este doar una din agentiile %rinci%iului distrugerii- )elalalt brat al
acestui %rinci%iu, de*$oltat tot de catre e$reii talmudici condusi de rabinii lor si +r-
Lei*mann ;n getourile lor din 4usia, este re$olutia comunista- .cest al doilea brat al
directoratului talmudic din 4usia a obtinut tot ;n Hoiembrie 1=11 %rima mare $ictorie,
numita tim% de 1D de ani Garea 4e$olutie ,ocialista din Fctombrie (1 Hoiembrie7'- Tot
;n Hoiembrie 1=11 bratul re$olutionar comunist al talmudismului a reusit sa distruga
statul national rus si sa inaugure*e distrugerea %e scara larga a celorlalte state nationale-
.st"el %oliticienii din occident au creat acest monstru al distrugerii cu doua "ete, una "iind
sionismul si cealalta comunismul- +ar aceste doua "ete s/au do$edit a a%artine aceluiasi
tru% dintru ;nce%ut: cine se o%unea la re$olutia comunista era antisemit'- +e la
;nce%uturile ei, gu$ernele occidentale au s%ri5init si ser$it re$olutia mondiala %rin
aser$irea lor totala "ata de bratul talmudic al distrugerii comuniste-
)a%itolul 33: +in nou des%re re$olutia mondiala
Trium"ul concomitent al bolse$icilor din Gosco$a si/al sionistilor din #ondra ;n aceeasi
sa%tam@na nu este o coincidenta, caci aceste doua "a%te sunt doua "ete ale aceluiasi
trium": mani%ulantii ascunsi care/au diri5at si %romo$at sionismul sunt tot cei care/au
diri5at si %romo$at comunismulB ei eEecuta comanda dubla a lui Ieo$a sa distrugi si sa
nimicesti natiunile6 ,i sa domnesti asu%ra lor'- In estul 8uro%ei au distrus, ;n $est au
sta%@nit (si sta%@nesc7-
0n 1=11 s/a $a*ut ca +israeli s%unea ade$arul c@nd *icea des%re 1848 ca e$reii erau
=3
conducatorii "iecareia dintre' societatile secrete care au dre%t sco% sa aniile*e
crestinismul si ci$ili*atia- .u "ost asa de multi e$rei ;ntre conducatorii re$olutiei din 1=11
;nc@t %e dre%t cu$@nt %oate "i numita o a"acere e$reiasca: acesta este un "a%t do$edit, nu o
a%reciere rasista- ,i conducerea re$olutiei bolse$ice a tinut sa se identi"ice ca agent de
distrugere ieo$iana %rin actele sale imediat ce/a a$ut %uterea ;n m@na, %rin bat5ocorirea
crestinismului si %rin uciderea regelui du%a ritual talmudic- 0n occident s/au "acut e"orturi
mari de 1D de ani ;ncoace ca sa se ascunda ade$arulB istoricii care au ;ncercat sa
%o$esteasca "a%tele asa cum au a$ut ele loc au "ost atacati si li s/a %us calus ;n gura sub
%reteEt ca ar "i antisemiti' c@nd arata ca re$olutia bolse$ica a "ost o cons%iratie a
e$reilor condusi de directoratul talmudic al rabinilor din getourile din rasaritul 8uro%ei-
,ubliniem din nou ca nu toti e$reii au %artici%at si %artici%a la cons%iratieB nu este o
cestie de rasa, ci de eEecutare a unui %lan al directoratului rabinic talmudic din 4usia-
,co%urile re$olutiei bolse$ice sunt aceleasi cu sco%urile organi*atiei din care "acea %arte
Leisau%t: distrugerea tuturor gu$ernelor legitime si distrugerea religiilor goimilor,
simboli*ate anterior %rin uciderea regelui si/a %reotilor, eEecutate de la 1=11 ;ncoace %rin
coru%erea sau ;nlocuirea "ormei de gu$ernam@nt si de simtire religioasa-
Linston )urcill stia aceasta, c@nd scria: ,/ar %area ca e$angelia lui Cristos si cea a
anticristului s/au nascut din acelasi %o%orB aceasta rasa mistica si misterioasa %are aleasa
ca sa dea mani"estarea su%rema at@t a di$initatii c@t si a dia$olului6 +e la R,%artacus
Leisau%t %@na la Karl GarE si %@na la Trot9i (4usia7, Bela Kun (Angaria7, 4osa
#uEemburg (Permania7 si 8mma Poldman (,tatele Anite7, aceasta cons%iratie mondiala
care $rea sa distruga ci$ili*atia si sa reconstruiasca societatea ;ntr/un stadiu retrograd, %e
ba*a de rautate si in$idie si cu o ni$elare im%osibila a tuturor, a crescut ;ntr/una- . 5ucat
un rol $i*ibil si ;n tragedia 4e$olutiei France*e, cum a aratat ca%abila istorica moderna
Hesta Lebster- . "ost su"letul "iecarei miscari sub$ersi$e din sec- 1=B si acum ;n "ine
acest gru% de %ersonalitati eEtraordinare ale lumii ;ntunericului din marile orase din
8uro%a si .merica i/a %us m@na ;n beregata %o%orului rus si/a de$enit sta%@nul absolut al
acelui enorm im%eriu- H/a$em cum eEagera rolul acestor e$rei internationali, ma5oritatea
lor atei, ;n crearea bolse$ismului si ;n reali*area re$olutiei ;n 4usia- 4olul lor a "ost
desigur imensB si %robabil ca a "ost mult mai mare dec@t rolul tuturor altor %artici%anti'-
.ceasta este ultima data c@nd un %olitician de $a*a a s%us ade$arul des%re 4usia
so$ietica- +u%a aceea toti au s%us minciuni, inclusi$ )urcill, care a re"u*at ;n 1=23 sa
%ermita sa "ie dat %ublicitatii articolul din care am citat mai sus, %ublicat ;n Te
Illustrated ,unda! Cerald ;n 3D Februarie 1=3D (du%a legea engle*a, nu %oate "i
re%ublicat "ara %ermisiunea lui7- .st"el %olitica gu$ernelor occidentale s/a ba*at de atunci
;ncoace eEclusi$ %e minciuna, desi in"ormatii corecte au eEistat si eEista- 4a%ortul
gu$ernului Britanic 4ussia, Ho- 1, )olectia de 4a%oarte des%re Bolse$ism, contine
ra%ortul ministrului olande* Fudend!9e, care *ice: Bolse$ismul este organi*at si "acut
de e$rei, care n/au nationalitate si al caror unic sco% este sa distruga %entru interesul lor
societatea eEistenta'- .mbasadorul ,tatelor Anite ;n 4usia +a$id 4- Francis *ice si el:
)onducatorilor bolse$ici de/aici, care sunt ma5oritatea e$rei si =D Q din ei acum au sosit
din strainatate, nu le %asa nici de 4usia nici de alta tara ci sunt internationalisti si ei
lucrea*a ca sa instaure*e o re$olutie sociala mondiala'- 4a%ortul lui Fudend!9e a "ost
eEclus din editiile ulterioare ale ra%oartelor o"iciale ale gu$ernului britanic si
documentele originale contem%orane cu re$olutia bolse$ica sunt eEtrem de greu de gasit
acum- .utorul a a$ut norocul sa gaseasca la 4obert Lilton, cores%ondentul *iarului
=4
Times, care a "ost de "ata la re$olutia bolse$ica, acest ra%ort o"icial ;n starea lui originala
nemasluita- 8ditia "rance*a a cartii lui Lilton contine lista o"iciala a conducatorilor
bolse$ici (aceasta lista a "ost eE%urgata din editia engle*a7- .st"el erau ;n atot%uternicul
comitet central al %artidului bolse$ic 3 rusi (cu #enin cu tot7 si = e$reiB ;n comitetul
eEecuti$ ( care diri5a %olitia secreta7 43 e$rei si 1= rusi, letoni si georgieniB ;n
comisariatul %o%orului 11 e$rei si 2 ne/e$rei- #a Gosco$a %olitia secreta era condusa de
33 e$rei si 13 alte %ersoane- Je lista o"iciala din 1=18/1=1= a gu$ernantilor statului
bolse$ic, 428 erau e$rei, 1D8 nu erau- Je $remea aceea s/au constituit asa *ise %artide
mici de o%o*itie', asa *ise socialiste' etc-, ca sa %acaleasca masele care sub tarism
$a*usera ca %artidele de o%o*itie "usesera tolerateB si ;n conducerea acestor %retinse
%artide de o%o*itie, 22 erau e$rei, 6 nu erau- )artea lui Lilton contine lista eEacta cu
toate numele- )ele doua gu$erne bolse$ice de scurta durata din Angaria si Ba$aria din
1=18/1=1= au a$ut aceeasi %ro%ortie etnica-
4obert Lilton a "acut e"orturi imense sa s%una lumii ade$arul des%re ce se ;n t@m%la ;n
4usia, a "ost %ersecutat si/a murit %utin tim% du%a aceea la 2D si ce$a de ani- Fusese
crescut ;n 4usia, stia %er"ect ruseste si cunostea %er"ect toata tara- 8ra stimat at@t de rusi
c@t si de engle*i, si/a "ost de "ata la lu%tele de strada- . ra%ortat eEact e$enimentele de la
;nce%utul gu$ernului lui Kerens9i si %@na ;n Hoiembrie 1=11, c@nd a $a*ut cum un regim
e$reiesc instaurea*a un des%otism absolut asu%ra unui alt %o%or, de unde continua sa "aca
re$olutie mondiala- ,i a $a*ut cum i se %une calusul ;n gura si cum nu i se %ermite sa
s%una si sa scrie ade$arul- Felul ;n care i s/a %us lui Lilton calusul ;n gura este relatat ;n
mod sur%rin*ator ciar de catre cei care au "acut/o si anume de catre conducerea *iarului
Times ;n Istoria F"iciala a acestui *iar-
Istoricii o"iciali ai *iarului Times ;l lauda %e Lilton "oarte mult eEact %@na ;n 1=11- .%oi
dintr/o data ei *ic ca Lilton nu era demn de toata ;ncrederea,' ca se %l@ngea de
masluirea articolelor lui, ca se %l@ngea de eliminarea stirilor trimise de el- .%oi *iarul
Times a ;nce%ut sa %ublice articole des%re 4usia scrise de oameni care nu $a*usera 4usia
si nu stiau nici limba si nici nimic des%re tara, dar nu mai %ublica deloc articolele lui
Lilton- .rticolele acestor autori laudau gu$ernul bolse$ic ca "iind un gu$ern eliberator
care %romo$ea*a democratia- (.utorul cartii arata ca el %ersonal, ca cores%ondent al
*iarului Times, a %atit eEact la "el ;ntre 1=33/1=387- ,i tot istoricii o"iciali ai *iarului
Times arata de ce *iarul Times a a$ut toata ;ncrederea ;n Lilton si i/a %ublicat articolele
eEact %@na ;n Hoiembrie 1=11, ca a%oi dintr/o data sa nu mai aiba nici o ;ncredere ;n el si
sa nu/i mai %ublice scrierile: +in ne"ericire %entru Lilton una din stirile lui6 a creat ;n
cercurile sioniste si ciar la Ginisterul de 8Eterne, im%resia ca el ar "i antisemit,' *ice
aceasta istorie o"iciala- )ercurile sioniste, *ic ei, nu cercurile comunisteB arat@nd clar
identitatea dintre conducerea sionista si conducerea comunista- +e ce s/ar su%ara
sionistii, care ci%urile nu doresc dec@t o %atrie e$reiasca ;n Jalestina, %entru ca un
cores%ondent al *iarului nu $rea sa scrie ca gu$ernul bolse$ic aduce libertatea, "ericirea si
bunastarea %o%orului rusO +e ce este antisemitism sa critici gu$ernul bolse$icO ,i cum a
a5uns de la cercurile sioniste la redactia *iarului Times si la Ginisterul de 8Eterne ideea
ca lui 4obert Lilton trebuie sa i se %una calusul ;n guraO )iar istoricii o"iciali ai Times/
ului arata ca se"ul %ro%agandei de la Ginisterul de 8Eterne a trimis un document scris de
unul din agiotantii lui la Times ;n care se re%eta a"irmatia' ca Lilton este antisemit
%reluata de la o %ublicatie sionistaB acest agiotant a "ost 4eginald #ee%er, ulterior
ambasador engle* ;n .rgentina, care si/a ;nce%ut cariera la minister eEact ;n 1=11- #ee%er
=2
l/a acu*at %e Lilton de antisemitism ;n Gai 1=11, c@nd cariera lui a$ea o $ecime de
%atru luni- +ar cu$@ntul lui a "ost destul ca sa nimiceasca si sa distruga un om a carui
cariera de 11 ani "usese im%ecabila si demna de tot res%ectul si toata admiratia- Imediat
du%a acu*atia lui #ee%er, arata istoria o"iciala a Times/ului, ceea ce trimitea Lilton sau
se ratacea %e unde$a' sau se lua deci*ia sa "ie ignoratB asa a "acut eEact acelasi redactor
se" cu articolele autorului cartii de "ata ;n 1=38- Lilton s/a lu%tat un tim%, trimit@nd
ra%oarte ade$arate des%re ce se ;nt@m%la ;n 4usia, "iind tratat cu dis%ret insultator de
catre *iarul al carui cores%ondent eraB a%oi ca un ultim act ;n slu5ba ade$arului a relatat
;ntr/o carte eEact tot ce s/a ;nt@m%lat ;n 4usia ;n 1=11, si/a aratat ade$arata "ata a
regimului bolse$ic si insigniile sale: legea contra antisemitismului, legile contra
crestinismului, ridicarea lui Iuda Iscariotul la rang de s"@nt si iscalitura talmudica ;n
camera ;n care a "ost asasinata "amilia tarului 4omano$-
Jrin legea so$ietica ;m%otri$a antisemitismului (unde antisemitismul' este ce$a
nede"init care %oate cu%rinde absolut orice7, conducerea bolse$ica, a%roa%e ;n ;ntregime
com%usa din e$rei, dadea %edea%sa cu moartea %entru cei care ar cauta sa identi"ice
originile re$olutieiB caci a identi"ica conducatorii ca e$rei era un act de antisemitism-
.st"el talmudul a de$enit legea de ba*a ;n 4usia bolse$ica, asa cum a de$enit ;ncetul cu
;ncetul de atunci ;ncoace ;n occident- )a si ;n "a*a anti/crestina a 4e$olutiei France*e,
bisericile au "ost dar@mate cu dinamita si catedrala ,"- <asile a "ost trans"ormata ;ntr/un
mu*eu anti/crestin- Lilton arata: 8$reii sunt 1D Q din totalul %o%ulatiei, dar ;n
conducerea bolse$ica ei sunt =D Q, ciar mai mult - +aca ;n loc de e$rei Lilton ar "i *is
Acrainenii sunt 1D Q etc'-, n/ar "i "ost acu*at si eliminat: acest sim%lu "a%t de a relata ;n
mod $eridic un "a%t statistic este considerat antisemitism'- )restinilor li s/a inter*is sa
stie sau sa s%una sim%le ci"re ade$arate-
An alt a$ertisment dat crestinilor ca ei sa %ricea%a ca sub %uterea so$ietica ei nu mai au
dre%tul la ade$ar a "ost canoni*area lui Iuda Iscariotul, a carui tradare a a$ut loc ;n anul
3= .-+- ,i n/are nimic de/a "ace cu e$enimentele din 1=11 .-+-B dar conducerea
talmudica a re$olutiei bolse$ice a tinut sa dea as%ectul s%eci"ic al ra*bunarii talmudice a
lui Ieo$a, masacrelor si uciderilor ;n masa ce/au urmatB rusii si alti goimi au "ost
masacrati %entru ca asa a *is Ieo$a ca trebuie sa %ateasca goimii- An e$reu numit
Kanegisser a ;m%uscat ;n .ugust 1=18 un alt e$reu numit Aris9!B acest act a "ost
%reteEtul sub care e$reul Jeters, se"ul %olitiei secrete din Jetrograd, a ordonat sa se
de*lantuie teroarea de masa' ;m%otri$a rusilor ;n mod s%eci"ic talmudicB si alt e$reu,
&ino$ie$, a cerut ca 1D milioane de rusi sa "ie aniilatiB' aceste masacre ale taranilor rusi
care/au urmat ;n 1=1= sunt consemnate ;n editia originala a ra%oartelor gu$ernului
britanic des%re bolse$ism-
+ar cel mai e$ident indiciu des%re im%ortanta ritualului talmudic ;n masacrele si
distrugerea %e care le/a adus bolse$ismul este uciderea "amiliei 4omano$- Lilton este
singurul care a consemnat ade$arul des%re acest masacru, caci toata lumea ;n a"ara de el
mintea si sustinea ca sotia si co%iii mici ai tarului au "ost arestati dar %rote5ati' si au
murit a%oi de moarte naturala-
0n Gartie 1=11 tarul, res%ect@nd constitutia, la s"atul ministrilor lui, a abdicat si tim% de
un an sub gu$ernul Kerens9i a "ost relati$ bine tinut ;n ;ncisoare la Tobols9 de catre
niste rusi- 0n .%rilie 1=18 regimul e$reiesc a %reluat %uterea si 4omano$ii au "ost luati de
niste soldati straini care nu stiau ruseste, la care rusii le *iceau letoni', dar care erau ;n
realitate $eniti din Angaria si dusi la 89aterinburg ;n muntii Arali unde erau ;n sta%@nirea
=6
unui e$reu, Ian9el Iuro$s9!- +e sus %@na 5os de/acum %uterea teroarei era ;n m@na
e$reilor: e$reul Ian9el ,$erdlo$ conducea 4usia de "a%t, "iind se"ul %olitiei secrete din
Gosco$a- .ceasta %olitie la 89aterinburg era condusa de 1 e$rei, unul dintre ei "iind
Ian9el Iuro$s9!- #a 3D Iulie ei au anuntat ca l/au ;m%uscat %e tar si ca "amilia lui a "ost
trimisa unde$a ;n siguranta'- Gosco$a a a%robat actiunea celor din 89aterinburgB si tot
globul se "elicita de umanitarismul cu care au erau tratati sotia si co%iii mici ai tarului,
care erau morti demult- .de$arul s/a a"lat ;nt@m%lator c@nd 89aterinburg a ca*ut %entru
scurt tim% ;n m@inile rusilor albi la 32 Iulie si 4obert Lilton i/a ;nsotit- Peneralul
+iterics, comandantul rusilor albi, un criminolog rus $estit, ,o9olo$ si Lilton au
de*gro%at do$e*ile- )@nd rusii albi s/au retras Lilton a luat cu el do$e*ile si le arata
detailat "otogra"iate ;n cartea lui- Gasacrul a a$ut loc din ordinele si ;n colaborare str@nsa
cu ,$erdlo$ din Gosco$aB s/au gasit do$e*ile con$orbirilor lui tele"onice cu ucigasii din
89aterinburg- 0ntr/una din aceste con$orbiri i se ra%orta lui ,$erdlo$: ieri a %lecat
curierul care/ti aduce ce doresti'- )urierul era Iuro$s9! si se crede ca ;i ducea lui
,$erdlo$ ca%etele "amiliei 4omano$ ucise, caci tru%urile lor au "ost gasite deca%itate-
Gartorii oculari care n/au %utut "ugi au descris scenaB unul din ei a %artici%at la omoruri-
Iata ce s/a ;nt@m%lat: la 16 Iulie, la mie*ul no%tii, Iuro$s9! i/a sculat din somn %e tar si
"amilia lui, i/a dus ;ntr/o camera la subsol si i/a ;m%uscat- Acigasii care au tras au "ost
Iuro$s9!, 1 com%lici de/ai lui neidenti"icati, a%oi unul Hi9ulin de la %olitia secreta locala
si doi %uscasi rusi ;n slu5ba %olitiei secrete- <ictimele au "ost tarul, sotia lui, "iul lui
bolna$ care nu %utea umbla si %e care tarul ;l tinea ;n brate, cele %atru "iice ale tarului,
a%oi %atru alti rusi care erau doctorul, ser$itorul, bucatareasa si camerista tarului- Jeretii
camerei ;n care au "ost ucisi %urtau marturia ;m%uscaturilor si ;m%unsaturilor de baioneta
cu care au "ost masacrati 4omano$ii si ser$itorii lor, c@nd ,o9olo$ si Lilton au eEaminat/
o si/au "otogra"iat/o-
0nainte de/a %leca din 89aterinburg Iuro$s9! s/a laudat ca nimeni nu $a sti $reodata ce/
am "acut cu cada$rele'- +ar s/a a"lat totusi- 8l a ;ncarcat cada$rele ;n 2 camioane si le/a
dus la o mina de "ier %arasita din %adure, le/a taiat ;n bucati si le/a ars "olosind 12D de
galoane de %etrol- An oarecare <oi9o$ de la %olitia secreta din Arali (care $enise
;m%reuna cu #enin din Permania ;n acelasi tren sa "aca bolse$ismul ;n 4usia7 i/a dat lui
Iuro$s9! 4DD de li$re de acid sul"uric ca sa di*ol$e oasele $ictimelor- )enusa si
"ragmentele de oase au "ost aruncate ;n %utul minei, %e "undul careia se s%arsese geata
%entru ca cenusa sa se lase la "undul a%ei si sa nu ram@na la su%ra"ata getiiB a%oi s/a
construit si instalat un nou "und al %utului minei, deasu%ra celui $eci- +ar c@nd s/a
;nlaturat aceasta %odea "alsa a %utului minei s/au gasit imediat ramasitele- +easu%ra lor
era cada$rul unui c@ine care a%artinuse uneia dintre "iicele tarului- ,ub cada$rul c@inelui
s/au gasit bucati de oase si %iele de om, un deget si multe "ragmente de lucruri si aine
care n/au "ost com%let distruse- )ei care/au de*gro%at ramasitele co%iilor tarului au "ost
uimiti de o mica colectie de %ione*e, mone*i si "oite de staniolB ,idne! Pibbes, %ro"esorul
de engle*a al co%ilasului tarului le/a identi"icat ca %ro$enind din bu*unarele co%ilului
asasinat- Jrecautiunile luate %entru distrugerea tru%urilor $ictimelor si ;nlaturarea urmelor
crimei do$edesc ce eE%erienta de criminali de %ro"esie au a$ut membrii gu$ernului si
conducatorii statului bolse$ic- .cestea sunt metodele criminalilor de %ro"esie din )icago
din $remea %roibitiei si a bandelor de criminali din ,tatele Anite ;n general-
.cum ca ade$arul des%re masacrarea sotiei si co%iilor tarului n/a mai %utut "i ascuns, s/a
"acut un %roces de ocii lumii' ;n care 38 de %ersoane au "ost acu*ate de uciderea
=1
tarului si/a "amiliei lui'- ,au %ublicat 8 nume (din acei 387B nici unul dintre cei 8 n/a$eau
nimic de/a "ace cu masacrarea 4omano$ilorB a%oi s/a a"irmat ca 2 ar "i "ost eEecutati ca
"iind $ino$atiB acestia, daca au "ost sau nu eEecutati, n/au a$ut nici o legatura cu crima-
.sasinul %rinci%al, ,$erdlo$, a "ost ulterior ucis la r@ndul lui de catre com%licii lui ;n
cadrul lu%telor %entru %utere din interiorul bolse$ismului si du%a el au mai "ost omor@ti
mii de oameni ne$ino$ati ;n masacrele de*lantuite de aceste lu%te %entru %utere
bolse$ice- Frasul 89aterinburg a "ost a%oi bote*at ,$erdlo$s9 ca sa imortali*e*e crima
rituala %e care/a comis/o ,$erdlo$-
Iata do$ada ca asasinarea tarului si/a "amiliei lui a "ost un ritual talmudic: unul din asasini
a ramas ;n camera si/a scris %e %ereti inscri%tii bat5ocoritoare ;n ungureste, ;n ebraica si/n
germana- Jrintre aceste inscri%tii este una care leaga masacrarea 4omano$ilor de
%oruncile de distrugere din Tora/Talmud %e care le/au dat le$itii- 8ste o inscri%tie scrisa
nemteste de cine$a care a %arodiat $ersurile %oetului e$reu Ceinric Ceine des%re
moartea lui Belsatar, regele imaginar caruia i s/a %re*is s"@rsitul %rin scrisul unei m@ini
ne$a*ute %e %erete ($e*i cartea +aniil din <eciul Testament7- &ice Ceine: Belsa*ar
:ard aber in selbiger Hact N <on selbigen Knecten umgebract'- &ice bolse$icul
talmudist ucigas al 4omano$ilor: Belsatsar :ard in selbiger Hact N <on seinen
Knecten umgebract,' "olosind ;n bat5ocura calamburul *ar ] tar'-
Garea 4e$olutie ,ocialista din Fctombrie' a a$ut loc ;n 4usia, desi n/a "ost ruseasca,
dar a a$ut %rieteni si %romotori ;n gu$ernele si conducerea altor tari- 0n 1=11/1=18
%oliticienii sus%usi din $est au ;nce%ut sa dea s%ri5inul lor comunismului asa cum ;l
dadeau sionismului- .5utorarea bolse$ismului s/a "acut de catre ambele %arti beligerante
;n %rimul ra*boi mondial: tru%ele lor se bateau %e c@m%ul de lu%ta, sutele de mii mureau
de ambele %arti ale "rontului, dar conducatorii gu$ernelor ;si dadeau m@na %este ca%ul
tru%elor %e care le trimiteau la moarte lu%t@nd unii ;m%otri$a altora si erau ;n de%lin acord
;n slu5ba bolse$ismului- +esi sionistii lucrau ;n s%ecial %rin %resiuni eEercitate asu%ra
gu$ernelor engle* si american, statul ma5or sionist era la BerlinB bolse$icii la r@ndul lor
au "ost %usi ;n %icioare mai ;nt@i de catre Permania si mai a%oi de catre dusmanii
Permaniei- .mbasadorul Perard din Berlin ;i s%une lui Couse cum la ;nce%utul %rimului
ra*boi mondial se trimit ;na%oi ;n 4usia acei rusi care sunt re$olutionari si erau aici la
;ncisoare, dotati cu bani si %asa%oarte, ca sa %ro$oace tulburari ;n tara lor'- Lilton scrie
ca otar@rea de a st@rni re$olutia ;n 4usia a "ost luata ;n 1=12 ;n mod "ormal la o adunare
a statului ma5or german si austriac- Peneralul #udendor"", se"ul statului ma5or german, si/
a eE%rimat ulterior regretul %entru ca trimit@nd %e #enin ;n 4usia gu$ernul nostru6 ,i/a
luat o mare ras%undere- +in %unct de $edere militar a "ost 5usti"icat sa "ie ruinata 4usiaB
dar gu$ernul nostru ar "i trebuit sa ;m%iedice sa "im si noi t@r@ti ;n distrugere odata cu
ea'- ,a *icem ca germanii au gresit, caut@nd un a$anta5 militar care a a$ut consecinte
%olitice gra$e %e care ei nu le/au %re$a*utB dar conducatorii americani si engle*i, al caror
interes militar si %olitic ar "i trebuit sa "ie sa s%ri5ine, nu sa distruga 4usia, care era aliata
lor, nu dusman ca ;n ca*ul nemtilor, ce 5usti"icare au ca au distrus %e aliata lorO
Couse, atot%uternicul "ac/totum din ,tatele Anite, *ice ca bolse$icii le/au a%arut maselor
rusesti doritoare de %ace si %am@nt ca "iind %rimii conducatori care au de%us un e"ort
sincer %entru a le satis"ace ne$oile'- +ar ade$arul des%re satis"acerea ne$oilor taranilor
rusi de/a a$ea %am@nt este ca tarul si gu$ernul lui au muncit tim% de 2D de ani la
;m%ro%rietarirea taranilor rusi si/au "ost asasinati tocmai %entru acest lucru-
In 1=11 Couse l/a instruit %e %resedintele american sa nu "aca absolut nimic dec@t sa/si
=8
eE%rime sim%atia %entru e"ortul 4usiei de/a se trans"orma ;ntr/o democratie $irila si sa/i
o"ere a5utorul nostru "inanciar, industrial si moral ;n toate "elurile %osibile'- +e remarcat
asemanarea dintre "ra*eologia lui Couse si/a a%ologetilor bolse$icilor de la #ondraB
autorul crede ca aceleasi %ersoane scriau instructiunile du%a care actionau si $orbeau at@t
Couse si gu$ernul american de/o %arte a oceanului c@t si *iarul Times si ministerele
engle*e de cealalta si du%a care a actionat %resedintele american 4oose$elt ;n cel de/al
doilea ra*boi mondial- +ar un %olitician, Linston )urcill, la ora aceea a descris
ade$arata "ata a bolse$icilor: 8i dis%retuiesc asa lucruri cum ar "i natiunea- Idealul lor
este re$olutia mondiala %roletara- +intr/o lo$itura bolse$icii au ra%it 4usiei doua lucruri
mult dorite: $ictoria si %aceaB $ictoria %e care a%roa%e c/o detinea si %acea %e care o dorea
din tot su"letul- Hemtii l/au trimis %e #enin ;n 4usia ca s/o distruga6 +e/abia sosit acolo
#enin a/nce%ut sa ceme cu degetul dintr/un colt ;ntr/altul tot "elul de %ersoane dubioase
din ascun*isurile lor con"ortabile din He: Ior9, Plasgo:, Berna si alte tari (de remarcat
de unde %ro$eneau re$olutionarii rusi' si cum au lu%tat si su"erit %entru re$olutie'7 si
si/a adunat ;n 5urul lui s%iritele conducatoare ale unei secte "ormidabile, cea mai
"ormidabila secta din lume6 0ncon5urat de acestia s/a a%ucat cu o ;ndemnare diabolica sa
distruga "iecare institutie %e care se ba*a $iata statului si natiunii ruse- 4usia a "ost
distrusa- Trebuia sa "ie distrusa6' (discurs ;n )asa )omunelor din 2 Hoiembrie 1=1=7-
)ea mai "ormidabila secta din lume' *ice )urcillB asa a *is si Ba9unin cu 2D de ani ;n
urma- .st"el trium"a +r- Lei*mann la #ondra si Lasington ;n acelasi tim% ;n care
trium"au rudele si %rietenii lui la Gosco$a, re*ol$@nd de*baterile a%rinse la care ca
student )aim Lei*mann a %artici%at la Berlin, Freiburg si Pene$a, unde el si %rietenii
lui de*bateau daca trebuie sa se dedice sionismului sau re$olutiei mondiale- +ar ambele
conlucrea*a si ser$esc aceluiasi sco% si ambele au trium"at deodata- +ugdale, care lucra
%entru Bal"our ca "ac/totum, arata: #enin si Trot9i au %reluat %uterea ;n aceeasi
sa%tam@na ;n Hoiembrie 1=11 ;n care nationalismul e$reiesc a c@stigat- )u ani ;n urma
Lei*mann si Trot9i se*usera noa%te de noa%te ;n ca"enele la Pene$a %redic@nd
studentilor cre*urile lor %olitice >a%arent? o%use- .mbii erau nascuti ;n 4usia6 ,i
atrageau multimea de studenti e$rei c@nd de/o %arte a stra*ii, c@nd de cealalta: #eon
Trot9i, %ro%o$aduitorul re$olutiei rosiiB )aim Lei*mann, %ro%o$aduitorul unei traditii
ne;ntreru%te de 3DDD de ani- .cum %rintr/o coincidenta stranie "iecare si/a $a*ut $isul cu
ocii ;n aceeasi sa%tam@na'- +e "a%t cele doua %arti ale stra*ii' din Pene$a sunt cele
doua brate ale clestelui ;n str@nsoarea caruia se *bate si este *drobita ci$ili*atia crestina,
"iecare brat "aurit de un gru% de re$olutionari nascuti ;n 4usia' dar nu rusi de origine-
Jentru )aim Lei*mann si sionistii lui succesul bolse$ismului ;n 4usia a "ost o mica
;ncurcatura caci %retentia lor la Jalestina se ba*a %e %ersecutiile' %e care le su"ereau
e$reii din 4usia, care n/a$eau o %atrie a lor' K si/acum toata 4usia era a lorS In 4usia
e$reii erau su%remi si antisemitismul' se %ede%sea cu moarteaS (+e aceea au trebuit
su%rimati imediat cei care relatau "a%tele reale des%re Gosco$a, cei ca 4obert Lilton7-
4abinul 8lmer Berger *ice Pu$ernul so$ietic i/a %ri$ilegiat %e e$rei ca atare6 dintr/o
lo$itura, i/a emanci%at %e acei e$rei %entru care doar sionismul %area e"icace, du%a
%ro%o$aduitorii sionismului- +ar e$reii so$ietici nu mai a$eau ne$oie de Jalestina, sau de
alt re"ugiu- JreteEtul su"erintei e$reilor din 4usia, de care s/a %re$alat adesea Cer*l
caut@nd sa smulga sta%@nirea Jalestinei de la alte %uteri, dis%aruse'- +ar acest lucru nu l/
a o%rit %e )aim Lei*mann, care imediat a %roclamat: &ic unii6 ca e$reii din 4usia
sunt liberi- Himic mai gresit dec@t asta- Hoi nu ne/am construit miscarea noastra sionista
==
%e su"erintele alor nostri nici din 4usia si nici din alta %arte- .ceste su"erinte nu sunt
deloc cau*a sionismului- )au*a "undamentala a sionismului a "ost si este %e $eci
straduinta ineradicabila a e$reimii sa aiba o %atrie a ei'- .st"el gura mincinoasa a lui
)aim Lei*mann a rostit un ade$ar ;n mi5locul tuturor minciunilor lui: ade$arul e ca
organi*atorii sionisti niciodata n/au "ost moti$ati de su"erintele alor lor nici din 4usia
nici din alta %arte'- #or su"erintele e$reilor din 4usia sau din alta %arte le/au "ost
totdeauna %er"ect indi"erente- +ar ei s/au %re$alat ;ntotdeauna de %reteEtul acestor
su"erinte din 1=13 %@na a*i- Fric@t de e$identa este ;nsa minciuna, n/a a$ut nici o
im%ortanta, caci gu$ernul britanic, cum arata +ugdale, era com%let aser$it sionismuluiB
nimeni nu mai %utea %retinde ca e$reii au ne$oie de/o %atrie ;n care sa se re"ugie*e', dar
#lo!d Peorge s/a anga5at sa cucereasca Jalestina %entru e$rei'- An e$eniment care l/a
a5utat %e #lo!d Peorge a "ost ascensiunea lui Citler, care a a5utat sionismului o"erind din
nou %reteEtul %ersecutiilor la care sunt su%usi e$reii', care dis%aruse odata cu $ictoria
talmudismului ;n 4usia- Citler, daca n/ar "i a%arut singur, sionistii si l/ar "i creatB asa de
%er"ect se ;ncadrea*a el ;n %lanurile lor-
)a%itolul 33: #iga %entru %ace
Fdata cu trium"ul celor doua %uteri e$reiesti din 4usia, odata cu trium"ul bolse$ismului
si/al sionismului, s/a de*$aluit ade$aratul sco% al %rimului ra*boi mondial, sco%ul %entru
care militau si aceste doua brate talmudice: si anume acela de a institui o "ederatie
mondiala' care sa %reia %uterea asu%ra ;ntregii omeniri' si s/o conduca cu m@na de "ier-
Gasele au ;nce%ut sa "ie at@tate (atunci si a%oi du%a 32 de ani7 sa distruga dementul din
Berlin' tocmai %entru ca el a$ea intentia sa conduca cu m@na de "ier- +ar "a%tele care
erau ticalosie, reactionarism %rusac c@nd le "aceau nemtii, erau %rogres' si idei ;nalte
umanitare c@nd erau %oruncite din LasingtonB ceea ce era ambitie megalomana c@nd era
$orba de Kaiser/ul german, era un conce%t luminat al noii ordini mondiale' c@nd
%ro$enea de la #ondra- Joliticienii occidentului au de$enit mincinosi de %ro"esie- +israeli
a scris ;n 1833 ca %ractica %olitica ;n rasarit se de"ineste %rin cu$@ntul disimulare'B dar
aceasta este %ractica %oliticii ;n occident ;n acest secol si a de$enit asa atunci c@nd
conducatorii %olitici occidentali s/au sub5ugat unui trib asiatic, sionismului si re$olutiei
mondiale si caracterul lor a ca%atat caracteristica du%licitatii asiatice-
)urios, Loodro: Lilson care ;n "inal a "ost total aser$it sionismului, s/a *batut cel mai
mult ;m%otri$a lui initial- . scris la ;nce%utul %residintiei sale ca este intolerabil ca
gu$ernul re%ublicii >americane? nu mai este ;n m@na %o%orului si a "ost a%ucat de anumite
interese s%eciale care nu sunt cele generale ale %o%orului6 ce$a s/a inter%us ;ntre
%o%orul ,tatelor Anite si conducerea %ro%riilor destine la Lasington'- 0n ciuda acestor
*bateri tocmai de el s/au "olosit ca sa lanse*e "ederatia mondiala' ba*ata %e u* de "orta-
0n Hoiembrie 1=12 c@nd %o%orul american ;nca ;l adora %e Lilson %entru ca a e$itat
intrarea ,tatelor Anite ;n ra*boi' Couse ;l instruia %e Lilson des%re %astrarea %acii ;n
lume' %rin u* de "orta- .cest %lan de a %astra %acea ;n lume %rin ra*boaie (adica u*ul
"ortei'7 a "ost a%robat de ,ecretarul %entru ."aceri 8Eterne engle*, 8d:ard Pre!, care nu
era coru%t dar era dus de nas si care credea ca "ace ra*boi %entru a %une ca%at ra*boiului-
0n Gai 1=16, %resedintele american Lilson instruit de Couse a declarat %lanul %entru
#iga %entru Fortarea Jacii', des%re care ciar Couse scrie ;n 5urnalul lui intim ca Lilson
nu %rea stia mare lucru- +ar cu$@ntul "ortare' i/a s%eriat %e unii, care, ca ,enatorul
1DD
Peorge Larton Je%%er de eEem%lu, au *is ca a "ace a%el la "orta este ;n cel mai bun ca*
inutil si ;n cel mai rau ca* %ericulos'- .tunci %romotorii acestei ligi i/au scimbat numele
;n #iga Hatiunilor', care era ;n "ond acelasi %lan: sa de*arme*e natiunile si sa treaca
armatele lor sub controlul unui comitet su%ranational care sa le "oloseasca du%a bunul
%lac %entru disci%linarea a"acerilor oamenilor' ;n sco%urile dorite de acel comitet-
.cesta este si ;n %re*ent %lanul gu$ernului mondial, al integrarii euro%ene, al noii ordini
mondiale- )a si ;n ca*ul sionismului, Lilson era anga5at dinainte si c@nd a intrat .merica
;n ra*boi ;n .%rilie 1=11 a intrat cu sco%ul de a instaura o noua ordine internationala'-
.cest lucru a "ost declarat odata cu $ictoria bolse$ismului ;n 4usia si odata cu
%roclamatia Bal"our care daruia lui Lei*mann Jalestina- )aci noua ordine mondiala' era
sco%ul si ;ncununarea celorlalte doua $ictorii, a sionismului si/a comunismului:
distrugerea statelor nationale si sub5ugarea natiunilor sub calc@iul asu%ritor al unei secte
%ri$ilegiate- Tora/Talmudul este singura sursa originala a ideii de a distruge natiunile si
aceasta idee a continuat ;n traditia Tora/Talmud ne;ntreru%ta de 32DD de ani- +aca
aceasta traditie ;si are originea mai ad@nc ;n istorie autorul nu stie, dar stie ca de 32DD de
ani aceasta a "ost ne;ntreru%t traditia din Tora si Talmud si n/a mai "ost gasita nicaieri
altunde$a ca idee originala-
+eci Couse a decis si Lilson a declarat ca trebuie stabilita noua ordine internationala'
(a*i, ;n 1==3, %resedintele american Peorge Bus o instaurea*a sub titlul de noua ordine
mondiala'7 si Couse a instituit %entru crearea ei un gru% numit Te InYuir! ()ercetarea7
unde l/a numit %resedinte %e cumnatul lui +r- ,idne! Ge*es (%resedinte %e/atunci la )it!
)ollege o" He: Ior97 si ca secretar %e Lalter #i%mann (*iarist la Te He: 4e%ublic7B ei
erau s%ri5initi %ersonal' de +r- Isaia Bo:man (director la .merican Peogra%ical
,ociet!7- .st"el conducerea gru%ului era %ur e$reiasca, desi nu din 4usia, ceea ce "ace sa
%ara $erosimila alu*ia +octorului Jose% Kastein, istoricul sionist, la o conducere
internationala' a e$reimii- .cest gru% a elaborat %roiectul %entru #iga Hatiunilor %e care
l/a semnat Couse ;n Iulie 1=18 nu %resedintele Lilson- .st"el la con"erinta de %ace din
1=18 s/a $orbit des%re %rioritatile acestei noi ordini mondiale' des%re care nu se au*ise
nimic %e tim%ul ra*boiului si aceste %rioritati erau $ictoria sionismului si obtinerea
Jalestinei %entru el- Jresedintele Lilson care ;n general era *drobit de melancolie si
"oarte de%resi$ a$ea momente de eEaltare *ic@ndu/si ca el a restituit %am@ntul
"agaduintei %o%orului ales'B atunci rabinul ,te%en Lise care/l ;nsotea ;l com%ara cu
regele )!rus al Jersilor, care i/a readus %e e$reii din anticitate la Ierusalim'- )!rus a
readus tribul lui Iuda la Ierusalim du%a o absenta de 2D de ani- Lilson se "ericea ca
trans%lanta tribul tatar/mongol asiatic al a*arilor din 4usia ;ntr/o tara %e care cu totul
alta rasa, e$reii semiti din anticitate, o %arasisera cu 18DD de ani ;nainte-
+r- )aim Lei*mann, cel mai %uternic om din lume, cel care %oruncea %resedintilor,
%rim ministrilor si regilor si care i/a scris lui #ad! )re:e: noi ;i ur@m la "el %e antisemiti
si %e "ilosemiti', s/a decis sa/si ins%ecte*e "ie"ul, tara "agaduintei', ;n 1=18- )@nd a sosit
;n Jalestina ra*boiul "acea ra$agii ;n 8uro%a, dar el a cerut sa se %una cu solemnitate
%iatra "undamentala la o uni$ersitate ebraica ;n Jalestina- )@nd #ord .llenb! s/a o%us
arat@nd ca tru%ele britanice nu %ot "i deturnate din Franta si trimise sa cucereasca terenul
%entru aceasta uni$ersitate ebraica din Jalestina, Bal"our i/a telegra"iat si i/a ordonat sa
"aca imediat ce *ice +r- Lei*mann- Jlacerea +r/ului Lei*mann a costat sute de mii de
$ieti si a %relungit %rimul ra*boi mondial- )@nd ;n "ine acest ra*boi a luat s"@rsit, la 11
Hoiembrie 1=18 +r- Lei*mann a "ost unicul in$itat la %r@n* la #lo!d Peorge %e care l/a
1D1
gasit citind %salmii lui +a$id cu lacrimile %e obra*'- +r- Lei*mann a "ost se"ul
delegatiei sioniste la con"erinta de %ace din 1=1= unde urma sa se instaure*e noua ordine
mondiala'- .colo i/a in"ormat %e ceilalti ca e$reii au su"erit mai mult dec@t oricine
altcine$a ;n urma ra*boiului' M lucru bine;nteles la "el de "als ca si multe alte su"erinte'
e$reiesti- Joliticienii goimi din 1=1= au acce%tat cu "er$oare minciuna, insult@nd ast"el
milioanele de oameni care au murit si/au su"erit cu ade$arat- +in nou $ocea care a
%rotestat a "ost a unui e$reu, ,!l$ain #W$! din Franta, care le/a s%us ca mai ;nt@i Jalestina
e o tara arida cu %am@nt %rost care este locuita de 6DD-DDD de arabi bastinasi si ca e$reii,
care traiesc ;n u*ur si o duc mult mai bine dec@t acei arabi, o sa/i 5e"uiasca %e acei arabiB
a%oi le/a s%us ca cei %e care $or sa/i duca ;n Jalestina sunt e$reii a*ari rusi, care sunt
cunoscuti ca au tendinte eE%lo*i$eB a%oi, ca cre@ndu/se o %atrie nationala a e$reilor alta
dec@t %atria ;n care traiesc ;i $a aliena de oamenii ;n mi5locul carora $or continua sa
traiasca ;n 8uro%a si .merica- +elegatii goimi de la con"erinta de %ace au ascultat cu
greata %ro"etiile lui ,!l$ain #W$!, care s/au ;nde%linit ;ntocmai ;ntru totul- +r- Lei*mann
a *is ca ;n %atria nationala a e$reilor $or "i %astrate nestirbite dre%turile locuitorilor ne/
e$rei, dar Jalestina $a de$eni e$reiasca, asa cum .nglia este engle*easca'- +elegatii
goimi la con"erinta de %ace au "ost total satis"acuti de s%usele +r/ului Lei*mann si
,!l$ain #W$i a %ierdut, cum au %ierdut toti e$reii care s/au ridicat ;m%otri$a %rinci%iului
distrugator de 32 de secole ;ncoace- +in %rimul moment l/au lasat sa $orbeasca doar de
"orma, caci 4abi Lise *ic@ndu/i %resedintelui american ;n %articular ;nainte de con"erinta
de %ace de la Jaris ca e$reimea lumii (din care/i eEcludea %e ade$aratii e$rei semiti si %e
e$reii ca ,!l$ain #W$i7 contea*a %e dumneata', %resedintele Lilson i/a %us m@na %e umar
si i/a s%us: Fii %e %ace- <ei %rimi Jalestina'-
. mai "ost cine$a tradat de )on"erinta de %ace de la Jaris: )olonelul #a:rence,
#a:rence al .rabiei, care/i unise %e arabi ;n lu%ta ;m%otri$a dominatiei turcesti si care/i
iubea %e e$rei asa cum ;i iubea %e toti semitii (ciar +r- Lei*mann a recunoscut ca
#a:rence nu era antisionist7- #a:rence care lu%tase si reusise sa duca arabii la $ictorie cu
"oarte %utine "orte militare si "oarte %utine %ierderi de $ieti, lu%tase %entru ca sa $ada din
nou ;n"lorind $iata si ci$ili*atia semita araba- . sosit la )on"erinta de %ace de la Jaris un
om normal, ;ncre*ator ;n cu$@ntul %resedintelui Lilson care a declarat la 8 Ianuarie 1=18
ca natiunilor de sub 5ugul turcesc trebuie sa li se asigure siguranta absoluta a $ietii lor si
oca*ia de a/si de*$olta absolut inde%endent o ;n"lorire autonoma'- ,/a ;ntors de la acea
con"erinta de*ilu*ionat- #a $remea aceea era unul dintre cei mai "aimosi oameni din lume
si daca ar "i acce%tat sa minta ar "i trait ;n glorie si bogatie, decorat si adulat- ,c@rbit si
de*gustat, si/a aruncat decoratiile, si/a re%udiat rangul si numele si s/a ;nrolat sub alt
nume ca sim%lu soldat ;n a$iatie- . murit ;ntr/un accident de motocicleta ;n conditii
neclare >nota re*umatorului: VaccidenteleV care/i na%adesc %e cei care se o%un
sionismului sau neo/comunismului din 4om@nia sau Vnoii ordini mondialeV arunca o
noua lumina asu%ra VaccidentuluiV ;n care a murit #a:rence al .rabiei?-
,ingurul lucru asu%ra caruia au "ost cu totii de acord la acea con"erinta a "ost aser$irea lor
totala sionismului si noii ordini mondiale' si cedarea Jalestinei catre sionisti- 0ncolo
erau o%usi ;n toate- Lilson si alter ego/ul lui, Couse, s/au des%artit- Couse era ;n culmea
gloriei, cautat si adulat de %rimi ministri, ambasadori, ca%ete ;ncoronateB ;l trata %e
%resedintele Lilson ca %e un ser$itor, s%un@ndu/i sa %araseasca ;nca%erea %entru ca el are
treaba cu )lemenceau- Amilit, Lilson s/a %rabusit si s/a ;mbolna$it %entru ultima dataB s/
a ;ntors ;n .merica si/a murit la %utin du%a aceea, "ara sa/l mai $ada %e Couse niciodata-
1D3
+ar si Couse a "ost cur@nd un instrument care si/a %ierdut utilitatea, %arasit si uitat ;n
a%artamentul lui- #lo!d Peorge s/a gasit si el singur, urmat de %atru credinciosi ce i/au
ramas din ruina %artidului liberal- Bal"our a mai "ost $a*ut tim% de c@ti$a ani b@ntuind
aleile din ,aint Jamess Jar9- 8i n/au reusit sa reali*e*e tot ce le/au cerut sta%@nii lor-
.mericanii s/au o%us cu tarie si Lilson n/a %utut crea o "orta militara care sa "ie
subordonata #igii Hatiunilor, cum cereau "rance*ii si ast"el Lilson si/a adus aminte dintr/
o data ca constitutia americana nu %ermite des"iintarea su$eranitatii nationale- ,i/asa
sta%@nii lor au trebuit sa %ro$oace al doilea ra*boi mondial si sa se multumeasca cu #iga
Hatiunilor, ;n care %o%orul american n/a $rut sa intre si ;n care .nglia a intrat dar %rim
ministru ne mai "iind #lo!d Peorge, armata britanica n/a %utut "i %usa sub comanda
acestei ligi- .st"el nu s/a instaurat noua ordine mondiala' la care $isa Couse, dar s/a
instaurat bat5ocura mandatului britanic ;n Jalestina'-
)a%itolul 34: ,"@rsitul #ordului Hortcli""e
+u%a )on"erinta de %ace de la Jaris unde s/a %us %umnul ;n gura e$reilor din 8uro%a care
ca ,!l$ain #W$i %rotestau, s/a tinut )on"erinta de la ,an 4emo din 1=3D unde s/a ;m%artit
im%eriul turcesc ;ntre ;n$ingatori si s/a a%licat in$entia +r/lui Lei*mann din 1=12
con"orm careia un mandat britanic' urma sa administre*e Jalestina ca %atrie nationala a
e$reilor'- ,/au ridicat %roteste caci ade$arata "ata a lucrurilor a ;nce%ut sa "ie cunoscuta,
dar Bal"our l/a asigurat %e Lei*mann ca %rotestele n/au nici o im%ortanta, "iindca ne/am
stabilit %olitica'- Jolitica lui era stabilita ast"el ;nc@t oric@t de distrugatoare era ea, nimic
n/a$ea nici o im%ortanta %entru Bal"our dec@t sa/si slu5easca sta%@nii- #lo!d Peorge ;l
urgenta %e Lei*mann la ,an 4emo sa se grabeasca %@na nu se linistesc lucrurile caci,
*icea el, lumea e ca Garea Baltica, daca ;ngeata si se linistesc lucrurile +r- Lei*mann
$a trebui sa aste%te un al doilea de*get' M adica un al doilea ra*boi mondial- .st"el
#iga Hatiunilor i/a arogat dre%tul de/a %une teritorii sub di$erse mandateB si a%oi a
rati"icat aceste mandate- .sta a "acut ;n 1=33- ,e au*eau %roteste din %artea tuturor a"ara
de trei %arti: sionistii originari din 4usia care diri5au mandatarea, %oliticienii "ilosemiti'
%e care/i "olosea si/i ura' +r- Lei*mann si inteligentia liberala sentimentala %e care/o
descriu Jrotocoalele ,ionului cu at@ta dis%ret- )ei care %rotestau erau asa de numerosi
;nc@t "ara "orta cons%irati$a si coru%tia totala a gu$ernelor, n/ar "i %utut sa ;n$inga
sionismul- Jrotestau: 17 arabii din JalestinaB 37 e$reii din JalestinaB 37 conducatorii
sionisti de "runte din .merica si "runtasii e$reimii ne/sioniste din .nglia si .mericaB 47
gu$ernantii si soldatii britanici din JalestinaB 27 obser$atorii britanici si americani o"iciali
din JalestinaB si 67 o mare %arte din %resa ;nca nesub5ugata total la ora aceea "ortelor
oculte ale distrugerii-
17 .rabii din Jalestina cunosteau Tora, l/au au*it %e +r- Lei*mann *ic@nd ca Biblia
><eciul Testament? este mandatul nostru' si stiau ca Ieo$a %orunceste ;n Tora e$reului
c@nd +omnul +umne*eul tau te $a aduce ;n tara %e care/o $ei sta%@ni si $a i*goni multe
natiuni din ea6 tu sa/i distrugi cu desa$@rsireB sa nu "aci %ace cu ei si sa nu le arati mila'
(+euteronomul 1:1/37- 8i stiau ca sionismul ;nsemna ca ei $or "i eEterminati si ciar asa
s/a ;nt@m%lat ;n 1=48- 0n 1=42 4egele Ibn ,aoud i/a s%us lui 4oose$elt: ati "acut doua
ra*boaie mondiale ca sa a"lati ceea ce noi stiam de 3DDD de ani'B si ;n 1=48 sionistii au
a%licat literalmente %orunca de mai sus a lui Ieo$a- Hici ciar e$reii antisionisti nu
credeau c/o $or "ace: Bernard J- Bro:n *icea ;n 1=33 ca arabul neculti$at nu %rice%e ca
e$reul modern nu a%lica Biblia literalmente si nu $a "i asa de crud cu semenii lui'B dar
1D3
Bernard J- Bro:n din )icago nu/i cunostea %e a*ari- .rabii n/au "ost dusi de nas de
anga5amentele %e care Bal"our si Lilson si le/au luat ;n %ublic sa le %rote5e*e $iata si
dre%turile, nici de declaratiile o"iciale ale lui )urcill din 1=33, care sustinea ca nu $a
cau*a dis%aritia arabilor din Jalestina si nu $a "ace eEact tot ce/a "acut ulterior- Joate ca
arabii nu stiau toate %romisiunile "acute de Bal"our, #lo!d Peorge si Lilson ;n secret
sionistilor, dar ei stiau ce *ice Tora-
37 8$reii din Jalestina erau total anti/sionisti si a$eau con$ingerea ca a*arii sionisti ;n
"runte cu +r- Lei*mann si toti colegii lui din 4usia erau %ag@ni, li%siti de %ietate, "ara
inima, ignoranti si rai'- +r- Lei*mann si sionistii %ro$eniti din getourile 4usiei si/a
8uro%ei rasaritene la r@ndul lor nu stiau nimic des%re ade$aratii e$rei, e$reii semiti din
Jalestina, si/au a"lat cu oroare c@t de de%arte suntem de ei' (cu$intele/i a%artin7- I/au
desconsiderat ca %e niste caragiosi care %lictisesc organi*atiile e$reiesti din .merica cu
%l@ngeri ;m%otri$a sionismuluiB =DQ din scrisorile lor', *ice +r- Lei*mann, ;i erau
ostile- +r- Lei*mann a"la continutul acestor scrisori adresate altora, $iol@nd secretul
cores%ondentei, %rintr/un cen*or britanic coru%t care i le arata- Joliticienii din
con"erintele de la Jaris si ,an 4emo i/au ignorat total at@t %e arabii c@t si %e e$reii din
Jalestina-
37 In 1=1= #ouis Brandeis a $i*itat tara care l/a ;n"lacarat %entru iudaism tim% de 3D de
ani si/a "ost de*ilu*ionat de ea- . cerut sionistilor sa ;ncete*e "ortarea imigrarii e$reilor
euro%eni ;n Jalestina si sa instaure*e %atrii s%irituale %rin tarile ;n care traiau, cu doar un
centru cultural, o uni$ersitate si academii si c@te$a "erme %entru cei care doreau sa
imigre*e ;n Jalestina- +ar asta ;nsemna sa se renunte la natiunea sta%@nitoare du%a
%rescri%tiile distrugerii stabilite de Ieo$a/Tora/Talmud/rabini, la natiunea care sa "ie
sta%@na %este noua ordine mondiala' M adica ;nalta tradare- ,ionistii din 4usia l/au
licidat %e Brandeis la "el de usor ca %e Cer*l ;n 1=D3/4- Brandeis a ridicat %ro%unerea lui
la )ongresul ,ionistilor .mericani din 1=31- +r- Lei*mann a insistat sa se instituie un
"ond national' si un buget national' e$reiescB gu$ernele l/au sustinut %e Lei*mann si
Brandeis a "ost ;n$ins si debarcat-
47 ,oldatii si gu$ernantii britanici din Jalestina a$eau eE%erienta ;n administrarea
teritoriilor straine si/au $a*ut imediat ca mandatul britanic din Jalestina era ce$a
im%osibil, caci stiau ca nu se %oate administra ;n %ace si cu dre%tate o tara daca bastinasii
care/au locuit/o de mii de ani sunt 5e"uiti si eE%ul*ati si a$erea lor este ra%ita de niste
intrusi imigranti M iar rolul lor este sa/i "orte*e %e bastinasi sa se lase 5e"uiti si eE%ul*ati
"ara sa cr@cneasca- Tim% de 3D de ani au trimis un "lu$iu de %roteste la #ondra care au
"ost total ignorate- .rabii au %rice%ut de la/nce%ut ce/i astea%ta si/au ;nce%ut sa se lu%te
;nca din 1=3D-
27 8 de mirare ca Lilson si #lo!d Peorge au trimis obser$atori ;n Jalestina, "iind ei total
aser$iti lui Lei*mann oricumB totusi au "acut/o si acestia au re%etat ce/au *is arabii, e$reii
din Jalestina si soldatii britanici de/acolo- )omisia King/)rane din 1=1= i/a ra%ortat lui
Lilson ca sionistii se %regatesc sa de%osede*e %ractic total %e toti locuitorii ne/e$rei din
Jalestina', %rin di$erse "orme de cum%arare', au adaugat ei, dar o"iterii britanici care/au
"ost consultati de aceasta comisie stiind ade$arul au *is ca %rogramul sionist %oate "i
eEecutat numai "ac@nd u* de "orta armelor'- )omisia Ca!cra"t i/a ra%ortat lui #lo!d
Peorge ;n 1=31 ca %roblema %alestiniana consta ;n credinta corecta a arabilor ca sionistii
au intentia sa sub5uge %alestinienii-
67 )el mai mult i/a ;ncurcat %e sionisti ade$arul care mai era ;nca aratat ;n %resa ;nca
1D4
necen*urata si aser$ita du%a cum %rescriu Jrotocoalele- 0ntre 1=14 si 1=18 gu$ernul
engle* si cel american ;nca mai trebuiau sa tina cont de %arerile cetatenilor si coru%tia
%resei a de$enit totala numai du%a instaurarea cen*urii ;n %rimul ra*boi mondial-
.scensiunea coru%tiei ;n %resa s/a $a*ut ;n acel inter$al %rin ce/au %atit )olonelul
4e%ington, C-.- P:!nne si 4obert Lilton- +ar ;n 1=33 s/a ridicat cen*ura si *iarele ;n
general si/au re$enit la tendinta de a ra%orta "a%tele im%artial si $eridicB deci ;ntregul
e"ort a "ost acum ;ndre%tat ;ns%re a o%ri *iarele sa s%una ade$arul- Iata cum au "acut/o:
#ord Hortcli""e era %ro%rietarul a doua *iare de larga ras%@ndire si era cel mai im%ortant
%ro%rietar al *iarului Times, cel mai im%ortant *iar din .nglia- 8ra un bun redactor,
combati$, cura5os si %atriotB uneori a$ea dre%tate, alteori nu a$ea, dar era inde%endent si
incoru%tibil- .r "i acce%tat unele tactici ca sa/si s%oreasca abonatii, dar nu 5ert"ea
niciodata interesul natiunii si n/ar "i acce%tat blas"emii, obscenitati si tradare- ,i nu %utea
"i intimidat- ,i/a "acut dusmani %rintre cons%iratorii din getourile din 4usia de doua ori-
0nt@i, ;n Ga! 1=3D a ti%arit ;n Times articolul des%re Jrotocoalele ,ionului cer@nd sa se
in$estige*e toata %o$estea si sa se $ada daca sunt sau nu ade$arate- .%oi ;n 1=33 a
$i*itat Jalestina ;m%reuna cu un *iarist, Je""ries, care/a scris ca martor ocular o carte
clasica des%re realitatile din Jalestina M s%re deosebire de editorii de la Times si Te
Puardian care scriau des%re Jalestina se*@nd ;n .nglia si consult@ndu/se cu +r-
Lei*mann- #ord Hortcli""e a a$erti*at .nglia ;ntr/o serie de articole ca ;n Jalestina sunt
1DD-DDD de arabi care traiesc acolo de mii de ani si ca e$reii n/ar trebui sa im%orte ;n
secret arme ca sa/i masacre*e- Lic9am ,teed ;nsa, redactorul se" la Times, unde #ord
Hortcli""e nu era unicul %ro%rietar, era dedicat sionismului, cum arata ciar +r-
Lei*mann, si/a re"u*at sa/i %ublice articolele, %e care le/a combatut "ara sa $ada
Jalestina, caci a re"u*at s/o $i*ite*e- 0n mod sur%rin*ator Istoria F"iciala a *iarului Times
din 1=23 %o$esteste toate acestea "ara ascun*isuri: s%une cum Lic9am ,teed a e$itat'
sa $i*ite*e Jalestina la cererea #ordului Hortcli""e si n/a "acut nimic' c@nd #ord
Hortcli""e i/a cerut sa %ublice un articol de "ond des%re Bal"our si sionism- Fa%tele sunt
relatate mai 5os asa cum sunt ele %re*entate ;n aceasta Istorie F"iciala, unde autorul a "ost
sur%rins sa $ada ca %o$estea #ordului Hortcli""e n/a "ost nici ascunsa nici masluitaB si
din eE%erienta directa a autorului, care a "ost de "ata la multe din ele-
0n Gai 1=3D #ord Hortcli""e a %ublicat ;n Times articolul ;n care cerea sa se "aca lumina
cu %ri$ire la Jrotocoalele ,ionului- 0n 1=33 a $i*itat Jalestina si/a scris seria de articole
%e care dorea s/o %ublice ;n Times des%re realitatile de acolo- #a 33 Februarie 1=33 s/a
re;ntors din Jalestina, "urios ca redactorul se" de la Times re"u*ase sa/i %ublice articolele
si l/a criticat %e acesta ;ntr/o sedinta de conducere din 3 Gartie 1=33 unde a cerut demisia
lui Lic9am (sa nu uitam ca #ord Hortcli""e era %rinci%alul %ro%rietar al *iarului7 M dar
s%re sur%rinderea lui, Li9am a ramas %e locB mai mult , si/a luat a$ocat ;m%otri$a
#ordului Hortcli""eB si mai mult, si/a luat a$ocatul #ordului Hortcli""e ;m%otri$a
#ordului Hortcli""e (1 Gartie 1=337 si acest a$ocat l/a desemnat %e clientul sau #ord
Hortcli""e ca dement', inca%abil de munca', unul care %robabil $a muri cur@nd' si i/a
s%us lui Li9am sa ram@na linistit ;n continuare redactor/se"S Li9am l/a $i*itat %e #ord
Hortcli""e ;n Jau, Franta, la 31 Gartie si la ;ntoarcere a ;m%rastiat $estea la Times ca
#ord Hortcli""e e nebun-
+ar altii care nu erau ;n aceeasi banda l/au gasit %e #ord Hortcli""e %er"ect normal, lucid
si dotat cu mare %utere mintala la 3 Gai 1=33, la 11 Gai 1=33 (c@nd a tinut un discurs
eEcelent si de mare e"ect'7 si la 34 Gai 1=33 (c@nd a $orbit cu el un alt director de la
1D2
Times7- #a 8 Iunie 1=33, de la Boulogne, #ord Hortcli""e i/a cerut lui Li9am sa $ina la
el la Jaris %e data de 11 Iunie unde s/au ;nt@lnit si #ord Hortcli""e i/a s%us ca de/acum
;ncolo el %ersonal $a "i redactor/se" la Times- . doua *i au %lecat cu totii la 8$ian, ;n
8l$etia, dar Li9am ascunsese un medic cons%irator cu el %e tren si imediat ce trenul a
trecut "rontiera el$etiana Li9am l/a declarat %e #ord Hortcli""e nebun %e ba*a
marturiei acelui medic anonim %itit ;n tren descris de Li9am ca un stralucit s%ecialist
"rance*' al carui nume nu s/a %utut a"la niciodata- Je ba*a acestei declaratii de nebunie
data de el %ersonal si de un indi$id ne$a*ut si necunoscut care %utea sa "ie doctor dar
%utea si sa nu "ie, Li9am a telegra"iat la Times ordinul ca nimic ce $ine de la #ord
Hortcli""e nu trebuie luat ;n seama caci #ord Hortcli""e e nebun- Li9am s/a re;ntors la
Times la 13 Iunie 1=33 si nu si/a re$a*ut $ictima niciodata- #a 18 Iunie 1=33 #ord
Hortcli""e s/a re;ntors la #ondra si/a gasit toate usile ;ncise si tele"onul lui taiat, iar un
%olitist "usese %lantat la usa lui ca sa nu/i %ermita intrarea ;n %ro%riul lui birou la *iarul al
carui %ro%rietar %rinci%al era- #ord Hortcli""e a murit la 14 .ugust 1=33- )au*a mortii:
endocardita ulceroasa, ci%urileB a$ea 21 de ani- Toate astea au "ost %o$estite "ara 5ena ;n
Istoria F"iciala a &iarului Times la 3D de ani du%a moartea $ictimeiB %e $remea aceea
totul s/a "acut ;n cel mai mare secret, %ublicul si alti *iaristi nestiind nimic- >Hota
re*umatorului: cititorii "amiliari cu metodele lui )eausescu si Iliescu si cu s%italele de
%siiatrie unde au "ost torturati di*identii si intelectualii cinstiti din 4om@nia nu se $or
mira de %o$estea aceasta- .utorul crede ca daca %ublicul ar "i stiut "elul ;n care/a "ost
maltratat si aniilat #ord Hortcli""e calaii lui ar "i a$ut de ras%uns la oarecari ;ntrebari /
la $remea aceea, ;n 1=33?-
.utorul a %artici%at la %rimul ra*boi mondial ca unul din milioanele de combatanti, care
nu %rice%ea nimic, si/a ;nce%ut sa %ricea%a abia 3D de ani mai t@r*iu, du%a mult studiu si
eE%erienta $asta- +ar ;n 1=33 l/a cunoscut bine %e #ordul Hortcli""e %ersonal, lucr@nd
sub el ;nainte de moartea acestuiaB dar abar n/a$ea de sionism, de Jalestina, de
Jrotocoale, de cau*ele mortii #ordului Hortcli""e- . "ost cu #ord Hortcli""e la
Boulogne ca secretarul lui %ersonal ;n Gai 1=33, tocmai c@nd a a$ut loc cons%iratia
descrisa mai sus- #/a cunoscut %e #ordul Hortcli""e ca %e un om eEtrem de ca%abil si
inteligent si %er"ect normalB dar #ord Hortcli""e i/a s%us ca i se da otra$a- .cesta este
singurul lucru %e care l/a obser$at la #ordul Hortcli""e si nu l/a obser$at la alti oameni-
.utorul nu %oate s%une daca #ord Hortcli""e a "ost ;ntr/ade$ar otra$it sau a$ea mania
%ersecutieiB dar banuiala lui este ca #ord Hortcli""e nu a$ea mania %ersecutiei-
Bine;nteles, nu s/a "acut auto%sie si moartea #ordului Hortcli""e la 21 de ani a ramas ;n
mod o"icial M de endocardita ulceroasa de care nu stia nimeni sa "i su"erit $reodata-
.utorul a "ost alaturi de #ordul Hortcli""e %@na ;n *iua c@nd acesta a %lecat s%re 8$ian,
unde a "ost ;natat de Li9am si acel misterios anonim ca nebun' si n/a stiut nici atunci
nici du%a moartea #ordului Hortcli""e ca acesta a "ost tratat ca un nebun si secestrat
%@na la moarte, asa de %er"ect a lucrat cons%iratia ;n secret- . continuat sa lucre*e la
Times "ara sa stie nimic din ce se ;nt@m%la si c@nd "ratii #ordului Hortcli""e l/au ;ntrebat
la re;ntoarcerea lui la #ondra, ;n tim% ce $ictima era secestrata la 8$ian, des%re #ordul
Hortcli""e, "ratii lui %robabil stiau de acu*atia de nebunie dar n/au s%us nimic si autorul
n/a a"lat dec@t du%a 3D de ani din Istoria F"iciala a &iarului Times ca #ordul Hortcli""e a
"ost declarat nebun si secestrat si maltratat, desi a "ost unul din ultimii care l/au $a*ut %e
#ord Hortcli""e ;nainte de secestrare-
+u%a eliminarea #ordului Hortcli""e, %resa a de$enit din ce ;n ce mai aser$ita, asa cum o
1D6
descriu Jrotocoalele ,ionului, %@na la aser$irea totala de a*i- #ord Hortcli""e a "ost
secestrat la 18 Iunie 1=33- #a 34 Iulie 1=33 consiliul #igii Hatiunilor s/a ;nt@lnit la
#ondra si/a rati"icat mandatul britanic sa instaure*e cu "orta armelor statul sionist %e
%am@ntul %alestinienilor- )arta #igii Hatiunilor "usese scrisa de comitetul de
In$estigatii' al lui CouseB +r- Lei*mann, Brandeis si rabinul ,te%en Lise scrisesera
declaratia Bal"ourB si Ben <- )on, un sionist american numit de Lei*mann, a redactat
documentul mandatului britanic, a carui scriere ci%urile era sub 5urisdictia #ordului
)ur*on- .cesta, care nu era de acord cu mandatul (moti$ %entru care a "ost ;m%iedecat de
a de$eni %rim ministru c@nd era normal sa de$ina7, n/a %utut dec@t sa inter$ina ca sa
scimbe cu$intele 4ecunosc@nd dre%tul istoric al e$reilor asu%ra Jalestinei', cu
cu$intele 4ecunosc@nd legatura istorica a e$reilor cu Jalestina', caci, *icea el, daca se
admite dre%tul istoric al e$reilor atunci e$reii $or "ace tot ce $or acolo %entru ca au
dre%tul istoric'- #ord )ur*on, om cu scoala, nu credea nici ca a*arii din .sia (+r-
Lei*mann si toti sionistii lui erau a*ari7 au $reo legatura istorica cu JalestinaB dar n/a
%utut "ace mai mult-
0n acest rastim% )aim Lei*mann "acea turul lumii cer@nd asigurari ca membrii
consiliului #igii Hatiunilor $or $ota %entru mandatul britanic care sa asigure ocu%area
Jalestinei de catre sionisti- #a 4oma, c@nd ministrul de eEterne ,can*er al Italiei a *is ca
<aticanul este ;ngri5orat de soarta camerei de la Ierusalim ;n care a a$ut loc )ina )ea de
Taina, )aim Lei*mann a ras%uns ;n bat5ocura: Hu %rea am luat cursuri de istoria
bisericii, asa ca nu stiu de ce le %asa italienilor de camera ;n care a a$ut loc )ina )ea de
Taina'- (In 1=2D sionistii descisesera ;n cladirea aceea, ciar sub camera )inei )elei de
Taina, o asa numita Ji$nita a )atastro"ei' %entru %elerina5 iudaic, %e care %@na si rabinul
se" al ."ricii de ,ud $i*it@nd/o a "ost ;ngro*it de su%erstitiile %rimiti$e de*$oltate acolo-
8l scrie: Gi se %are ca are ce$a ne/e$reiesc, ce$a care a%artine mai degraba de
su%erstitie dec@t de credinta religioasa autentica6 Ga ;ngro*esc g@ndindu/ma ce e"ect
$or a$ea aceste %o$esti %ur a%ocri"e asu%ra e$reilor sim%li, %iosi si su%erstitiosi din
Iemen'-7 #a Berlin, )aim Lei*mann a ;nt@m%inat o%o*itia unui ministru e$reu, Lalter
4atenauB acesta *icea ca nu $ede de ce e$reii din Permania trebuie sa de$ina straini ;n
%atria lorB Lalter 4atenau a "ost asasinat cu %rom%titudine si ast"el sionismul s/a mai
sca%at de un e$reu incomod cam%ion al e$reilor integrati ;n societate- )a sa/si asigure
$otul ,%aniei, )aim Lei*mann i/a s%us delegatului s%aniol: .cum ,%ania are sansa sa
%lateasca %arte din ce ne datorea*a noua e$reilor'- Jartea' aceasta se re"erea la o datorie
%e care ,%ania ci%urile o contractase ;n e$ul mediu c@nd o"erise a*il e$reilor, %e care
Ieo$a m@niat ;i ;m%rastiase din tara "agaduintei %rintre semintiile lumii- ,emintiile lumii
erau $ino$ate %rin ;nsasi eEistenta lor de "a%tul ca Ieo$a ;i ;m%rastia %e e$rei %rintre eleB
ele de$enind ast"el instrumentele m@niei lui Ieo$a, %entru care crima trebuiau a%oi sa
%lateasca %e $eci de $eci- +e aceea acum ,%ania si Bra*ilia %uteau %lati doar %arte' din
ce datorau ca "oste instrumente ale m@niei lui Ieo$a- +ar ,%ania si Bra*ilia si/au %latit
%artea' de datorie si #iga Hatiunilor a $otat %entru mandatul britanic- Hici macar )aim
Lei*mann nu stie daca $oturile au "ost obtinute %rin e"orturile lui sau %rin alte %resiuni
eEercitate asu%ra se"ilor de state de cine$a necunoscut ciar si lui-
0n .nglia #or*ii ,!denam, Islington si 4aglan au ;ncercat sa o%reasca mandatul si/au
introdus o motiune ;n camera lor*ilor care a $otat cu o mare ma5oritate re%udiind
+eclaratia Bal"our- +ar $otul lor n/a a$ut %utere, caci camera lor*ilor "usese des%uiata de
%utere ;n stat-
1D1
.st"el la 34 Iulie 1=33 #iga Hatiunilor a $otat ca tru%ele britanice $or mentine un cordon
militar ;n Jalestina care sa asigure intrarea sionistilor ;n a$erile si %am@nturile stramosesti
ale %alestinienilor- (Gandatele $otate de #iga Hatiunilor atunci includeau de "orma si
Ira9ul, ,iria si Transiordania si di$erse teritorii ;n Fceania etc-, care mandate au "ost
cur@nd licidate sub o "orma sau alta, %rin inde%endenta sau ;nglobare, ast"el ca din toata
a"acerea mandatelor s/a ales doar sco%ul %rinci%al, terori*area %alestinienilor cu "orta
armata a unei mari %uteri ;n sco%urile sionismului %@na c@nd sionismul $a "i destul de
%uternic militar ca sa continue teroarea "ara tru%e britanice7- )ur@nd a "ost si .merica
amestecata, desi %ublicul american n/a a$ut abar tim% de 3D de ani de ce "ace gu$ernul
sau acolo- Jresedintele Lilson era mort, tara a$ea %resedinte re%ublican, %e Carding si
re%ublicanii s/au grabit sa se %lece sionismului mai abitir dec@t oricine, desi n/a$eau nici
o ne$oie s/o "aca si %ublicul la ora aceea nu i/ar "i sustinut dac/ar "i stiut- 0n Iunie 1=33
)ongresul si ,enatul american au $otat o re*olutie identica cu declaratia Bal"our din
1=11- .st"el ;nc@t administratia americana re%ublicana nu mai di"era cu nimic de cea
democrata si alegatorul american "ara sa stie are un singur candidat la alegeri indi"erent
c@te marionete a%ar ;n cam%ania electorala si %e lista de $ot: candidatul sectei
"ormidabile'-
)a%itolul 32: Jatria nationala
Tim% de 1D ani s/a %ublicat minciuna ca sionistii a$eau ;n Jalestina doar un centru
cultural iudaic, uni$ersitate, biblioteca, c@te$a "erme- +ar arabii niciodata n/au cre*ut
minciuna care/a dus de nas restul lumii- 8i au $a*ut imediat cum li se a%lica lor cu
armamentul secolului 3D $arsarea de s@nge si olocaustul cerut de Ieo$a ;n scrierile
le$itilor din sec- 2 ;- Cr- .u cautat sa se a%ere rascul@ndu/se si %rotest@nd si s@ngele lor a
"ost $arsat de atunci ;ncoace "ara ;ntreru%ere- Jl@ngerile lor n/au "ost ascultate- #eo%old
.mer!, ,ecretar britanic %entru )olonii, s/a dus ;n Jalestina ;n 1=32 si le/a s%us
%alestinienilor ca .nglia nu/si $a scimba %olitica orice/ar "i- .utorul ridica ;ntrebarea ce
%utere determina un gu$ern sa stabileasca o %olitica %e care a%oi sa re"u*e s/o
reeEamine*e sau s/o scimbe c@nd conditiile o cer- .t@t gu$ernul engle* c@t si gu$ernul
american au re"u*at sa de*$aluie cine le stabileste %olitica si cine nu le da $oie s/o
scimbe c@nd %o%oarele lor o cer-
0n tim% ce Jalestina ;nce%ea sa se *$@rcoleasca, %oliticienii de la #ondra si Lasington se
"elicitau de is%ra$a lor si #lo!d Peorge, desi era %e duca caci nu mai era util, ;nca se
grabea sa linga ci*mele sta%@nilor lui- #a o con"erinta %ublica se lauda: #a scoala unde
am ;n$atat eu se %reda mai mult des%re istoria e$reilor dec@t des%re istoria %ro%riului meu
%o%or'- +ar si cei care l/au ;nlocuit au "acut eEact ca el- 0n 1=32 #ord Bal"our s/a dus la
Tel .$i$ sa/si $ada o%era, unde a "acut un tur sub %uternica %a*a militara si/a "ost ;nc@ntat
de rece%tia cordiala'- 0n ,iria ;nsa, unde teroarea militara era mai %utin e"icace, a "ost
uiduit si/a "ugit re%ede ;na%oi ;n .nglia sub %uternica escorta militara- )aci de/acum
arabii ;nce%usera sa $ada tragicul destin la care "usesera condamnati- .rabii, care cunosc
Talmudul, cunosc Tora, cunosc secta le$itilor si de/acum ;i cunosteau si %e a*ari, nu
$indeau dec@t %utin din %am@ntul lor si cautau sa se sal$e*e de cotro%irea sionista si sa/si
a%ere a$utul si $ietile- 8$ident, nu %uteau "i de%osedati total dec@t de o "orta militara
su%erioara-
#a ;nce%ut marile %uteri n/au recunoscut %e "ata ca $or "ace asta- )urcill a cerut ;n
1=33 sa li se %ermita arabilor dre%turi %olitice ;n %ro%ria lor tara (alegeri7, dar )aim
1D8
Lei*mann a inter*is aceasta si a%oi s/a %l@ns ca arabii cred celor care rastalmacesc
sco%urile sionistilor', c@nd ciar el le re"u*a dre%turi ci$ile ;n %ro%ria lor tara- +esi
gu$ernul britanic sub calc@iul lui )aim Lei*mann re"u*a sa/si re$i*uiasca %olitica, ca sa
astu%e gura lumii a trimis din nou obser$atoriB acestia, comisia ,a: si comisia ,im%son,
au ra%ortat $eridic la "el ca si comisiile dinaintea lor si )aim Lei*mann s/a %l@ns ca
ra%oartele lor sunt dusmanoase'- #lo!d Peorge a/nce%ut %e "ata sa de*a%robe
con"iscarile a$erilor %alestinienilor de catre sionisti, la care )aim Lei*mann a ras%uns
ca e$reii, care au su"erit at@ta >%robabil din %artea lui Ieo$a, caci n/a eE%licat la ce
su"erinte se re"ereaB asta era ;n 1=32, c@nd ;nca nu se in$entase gogorita ^olocaustului^? --
nu $or "ace ca arabii sa su"ere la m@na lor'- +u%a aceasta declaratie a ;nce%ut %ersecutia
arabilor si mai abitir- +ar lui )aim Lei*mann nu/i %asa de ce *ic arabiiB sco%ul lui era sa
tina gu$ernul engle* si american str@ns ;n %umnul lui si acestea sa/i eEecute ordinele-
+usmanii lui nu erau at@t arabii c@t e$reii nesionisti militanti- .cestia nu doreau o
Jalestina scaldata ;n s@ngele arabilor de*mosteniti dar doreau un monument cultural al
iudaismului si aceasta a "ost slabiciunea care i/a dat c@stig de cau*a lui Lei*mann- )aci
mandatul britanic cerea ca toti e$reii sa colabore*e la instaurarea %atriei nationale
e$reiesti'- )um mase largi de e$rei se o%uneau "a%telor sionistilor ;n Jalestina, )aim
Lei*mann s/a concentrat ;n urmatorii 8 ani sa/i neutrali*e*e %e acestia- 0n acest sco% a
in$entat termenul de ne/sionist'- 8$reii din .nglia l/au ;nteles si l/au e$itat, dar cei din
.merica au ca*ut ;n ca%cana si ;n 1=38 s/a anuntat crearea unui gru% nesionist' care/l $a
a5uta %e Lei*mann sa construiasca Jalestina'- In 1=3= Lei*mann a instaurat .gentia
8$reiasca #argita' care ci%urile includea toti e$reii, caci includea oarecari nesionisti'-
.rabii au recunoscut imediat %ericolul momentului ;n care aceasta agentie $a de$eni
gu$ernul Jalestinei si si/au intensi"icat lu%ta- J@na si gu$ernul britanic a trebuit sa
recunoasca ;n 1=3D ca mandatul era un "iasco si actul Jass"ield ordona sa se sus%ende
imigratia sionista si sa se controle*e autoritatea .gentiei 8$reiesti- +ar )aim Lei*mann
l/a cemat imediat %e %rimul ministru britanic 4amsa! Gacdonald la el si acesta a
re$ocat actul Jass"ield si a ;ntrebat cu umilinta cine doreste )aim Lei*mann sa "ie
numit comisionarul britanic al Jalestinei-
Himeni, *ice autorul, nu %oate s%une cu ce erau santa5ati acesti %oliticieni, de ce se
temeau de erau asa de ser$ili si su%usi lui )aim Lei*mann- Gemoriile lor nu de*$aluieB
dar at@t %oliticienii engle*i c@t si cei americani din 1=3D ;ncoace s/au su%us ordinelor
unuia ca )aim Lei*mann cu cea mai mare umilinta imediat "ara sa cr@cneasca, arat@nd
ca/l considerau re%re*entant al unei %uteri de care se temeau mai mult dec@t de moarte-
0ntre tim% ;n Jalestina, ;n 1D ani %o%ulatia e$reiasca a crescut cu mai %utin de 1DD-DDDB ;n
1=31 mai multi e$rei au %arasit Jalestina dec@t au $enit acoloB eEodul e$reilor din
Jalestina a continuat ;n 1=3=/33- +aca ar "i "ost lasati ;n %ace, e$reii nu s/ar "i dus acolo
si arabii si/ar "i rec@stigat %atria- +ar n/au "ost lasati ;n %ace- )aci acum au a%arut
4oose$elt ;n .merica si Citler ;n Permania-
)a%itolul 36: ,traniul rol al %resei
0ntre 1=33 si 1=3= s/a %regatit cel de/al doilea ra*boi mondial- .utorul scrie de/acum si
ca martor ocular, "iind intim im%licat la ni$el ;nalt ;n acest ra*boi ca cores%ondentul
*iarului Times la Berlin- )um bolse$i*area 4usiei lasase o lacuna ;n %ersecutiile %e care
le su"era e$reii', au a%arut %ersecutiile %e care le su"ereau e$reii ;n Permania M un dar
1D=
ceresc %entru )aim Lei*mann si sionism- .utorul a "ost de "ata c@nd a ars cladirea
%arlamentului din Berlin, incendiu care i/a %ermis lui Citler sa instaure*e un regim de
lagare de concentrare du%a modelul so$ietic, %e care l/am eE%erimentat cu totii ;n tarile
socialiste du%a 1=42- +e atunci autorul a banuit ce i s/a $eri"icat mai t@r*iu: ;ntinderea
ciumei bolse$ice din 4usia ;n restul 8uro%ei- )aci regimul lui Citler si regimul lui ,talin
au "ost unul si/acelasi lucruB na*ismul si comunismul sunt eEact aceeasi "orma a
re$olutiei mondiale' si antagonismul lor ;n tim%ul celui de/al doilea ra*boi mondial nu
anulea*a identitatea lor ca sistem-
Toti eE%ertii militari si %olitici ai tim%ului au "ost de acord ca cel de/al doilea ra*boi
mondial %utea "i e$itat ()urcill ;n memoriile lui ;l numeste ra*boiul care n/a "ost
necesar'7 daca cine$a s/ar "i o%us lui Citler c@nd ;nce%use sa na$aleasca %e 4in, ;n
.ustria si )eoslo$acia M %@na si ;n 1=38 ar "i %utut "i e$itat ra*boiul (asa *ice si
)urcill7, c@nd generalii germani erau gata sa/l debarce %e Citler- +ar %uterile
occidentale i/au dat m@na libera lui Citler si/au %re"erat sa $erse s@ngele a 42 milioane de
oameni- Toti cores%ondentii *iarelor occidentale au a$erti*at ca Citler trebuie o%rit- 0n
1=33 Horman 8butt, cores%ondent la Times ca si autorul (care era al doilea cores%ondent7
a scris ca ra*boiul $a i*bucni ;n 2 ani daca Citler nu este descura5at- .cest ra%ort a mai
a%arut ;nca ;n Times dar du%a aceea ra%oartele cores%ondentilor au ;nce%ut sa nu mai
a%ara, sa "ie masluite, sa "ie ratacite, sa "ie ignorate- 0n scimb a%areau articole care/l
descriau %e Citler ca %e un om dre%t, bun si %asnic care are doleante ce/ar trebui
ascultate- <a*@nd minciuna grosolana si %ernicioasa, Horman 8butt n/a mai re*istat si s/a
retras si autorul a ramas singurul cores%ondent la Berlin si, din 1=32, la <iena- 0n 1=31
autorul a a$erti*at *iarul Times ca Citler si Poering au anuntat ca ra*boiul $a ;nce%e ;n
toamna anului 1=3=- +u%a ce Citler a ocu%at <iena, autorul a "ost arestat de tru%ele
itleriste %entru scurt tim% a%oi a %lecat la Buda%esta de unde a $a*ut ca%itularea de la
GTncen din 1=38- <a*@nd cum orice demonstrea*a, do$edeste si arata un re%orter cinstit
si constiincios este ignorat sau "alsi"icat de interesele oculte din %resa care aco%era lumea
cu o retea groasa de minciuni, autorul si/a dat demisia si/a %re"erat sa ram@na "ara %@ine,
dec@t sa %artici%e la oribila si groteasca ;nselaciune care/a dus la $arsarea a oceane de
s@nge si/a cau*at si cau*ea*a si asta*i su"erinte nes"@rsite si %rabusirea ci$ili*atiei
crestine-
+u%a 14 ani, ;n Istoria F"iciala a &iarului Times, se "ace alu*ie la eroarea *iarului Times,
de %e $remea aceea c@nd ;l lauda %e Citler ca %e un om cinstit si %asnic si se recunoaste
ca anumiti re%orteri tineri mai ne;nsemnati si/au dat demisia ;n semn de %rotest'B dar
%@na si aici *iarul s/a simtit obligat sa minta, caci autorul a "ost singurul care si/a dat
demisia, nu era t@nar (a$ea 43 de ani7 si nu era ne;nsemnat caci era singurul re%orter
%entru 8uro%a )entrala si era la Times de 11 ani- ,i tot minciuna este a"irmatia ca
aceasta eroare nu se $a mai re%eta', caci *iarul Times, ca si toate celelalte *iare mari ale
stabilimentului, au continuat sa minta si sa "alsi"ice si ;n 1=42, c@nd s/a daruit 5umatate
din 8uro%a bolse$ismuluiB si c@nd s/a ;ntins ciuma rosie ;n )inaB si c@nd s/a sioni*at
Jalestina- )@nd si/a dat demisia, autorul era doar de*gustat ca %atriot, caci $edea ca se
%regateste un masacru al tineretului tarii sale si i se inter*icea sa arate %ublicului %ericolul
care/l ameninta- Hu stia nimic de %ataniile )olonelului 4e%ington, identice cu ale lui-
Je $remea c@nd era cores%ondent la Times autorul a $a*ut cum s/a nascut legenda
su"erintelor si %ersecutiile e$reilor', legenda olocaustului'- 0nt@i Times a scris ca
sunt %ersecutati o%onentii %olitici si e$reii'- .%oi ;ncetul cu ;ncetul "ormula a de$enit:
11D
sunt %ersecutati e$reii si o%onentii %olitici'- .%oi %resa a taiat din "ormula o%onentii
%olitici' si/a scris tot tim%ul ca sunt %ersecutati e$reii'- .st"el s/a mintit cu nerusinare,
ignor@ndu/se su"erintele ma5oritatii $ictimelor, care HA erau e$rei si %ublicul a "ost dus
de nas ca numai e$reii au su"erit sub na*ism'- .st"el ;n 1=42 tribunalul de la HTrnberg a
5udecat crimele ;m%otri$a e$reilor', iar $ictimele de sute de ori mai numeroase ne/
e$reiesti au "ost total ignorateB si tot ;n 1=42 gu$ernul britanic si cel american au
abandonat cu ne%asare sute de milioane de $ictime sa su"ere mai rau dec@t orice/au
su"erit e$reii M care au su"erit ;n %ro%ortia ;n care se a"lau %rintre restul $ictimelor, nici
mai mult nici mai %utin- >Hota re*umatorului: ;n 1==1 )rucea 4osie a obtinut de la "osta
Aniune ,o$ietica in"ormatia ca la .usc:it* au "ost ;n total 3DD-DDD de detinuti din care
un mic %rocenta5 erau e$rei- +ar mitul celor 6 milioane de e$rei ga*ati continua
nestingerit ;n mintea marelui %ublic ;ntunecata de minciuni de ti%ul celor descrise aici?-
.utorul %o$esteste cum %@na la 43 de ani nu si/a dat seama ca ar eEista $reo di"erenta
;ntre e$rei si alti oameni, %@na n/a ra%ortat des%re %ersecutiile din lagarele de concentrare
na*iste- Jo$esteste cum lua marturiile $ictimelor %ersecutiilor itleriste, le asculta istoria,
le eEamina ranile, cerceta lagarele de concentrare M ciar cu riscul de a "i la r@ndul lui
%ersecutat- Jo$esteste cum %este =DQ din $ictimele itlerismului erau nemti ;n Permania,
cei ;n )eoslo$acia si asa mai de%arteB cum un numar mic de e$rei, sub 1D Q, erau si ei
%ersecutati de Citler, ;n aceeasi %ro%ortie ;n care se a"lau ;n %o%ulatie- ,i a%oi arata cum
%resa si mass/media au negat cu desa$@rsire su"erintele a =DQ din $ictime si/au %retins ca
numai e$reii au "ost %ersecutati- +e eEem%lu: rabinul ,te%en Lise scrie ;n 1=4=:
Gasurile luate ;m%otri$a e$reilor continuau sa "ie mai %line de cru*ime sistematica si de
distrugere %lani"icata dec@t teroarea de*lantuita ;m%otri$a altora- #a 3= Ianuarie 1=33
Citler a de$enit cancelar6- regimul de teroare a ;nce%ut imediat cu batai si arestari ale
e$reilor6 .m %lanuit un mars de %rotest la He: Ior9 %e 1D Gai, *iua c@nd s/a ordonat
arderea cartilor e$reiesti ;n Permania6- 8$reii au su"erit cel mai mult ;n urma acestui
atac6- lagarele de concentrare au "ost ;n"iintate ca sa "ie um%lute cu e$rei'- Toate aceste
a"irmatii sunt minciuni- 8$reii n/au su"erit mai mult ca altii, ci eEact ca orice alt o%o*ant
%olitic ne/e$reu- Teroarea n/a ;nce%ut la 3= Ianuarie ci la 31 Februarie- Hu s/a ordonat
arderea nici unei carti e$reiestiB autorul a "ost de "ata la "iecare din aceste e$enimente si/a
$a*ut clar si %recis ce se ardea- ,/au ars cartile marEiste' si multe carti scrise de autori
germani si engle*i ne/e$rei si %rintre ele s/au gasit si c@te$a carti scrise de autori e$rei-
8$reii n/au su"erit deloc mai mult dec@t ne/e$reii %ersecutati ca o%onenti %oliticiB si
lagarele de concentrare n/au "ost um%lute cu e$rei- 8$reii erau ;n lagare ;n aceeasi
%ro%ortie numerica ;n care erau si/n a"ara lagarelor %rintre restul oamenilor- Totusi
aceasta minciuna des%re %ersecutia e$reilor' a dominat mintea omenirii din 1=3=
;ncoace- #a $remea c@nd si/a dat demisia, autorul era de*gustat numai de "elul ;n care se
nega si "alsi"ica %ericolul ra*boiului care a$ea sa ucida 42 de milioane ;n mod inutil si
minciuna des%re %ersecutia e$reilor ;n mod s%ecial ;l agasa doar ca un "a%t minor- +e/
abia mult mai t@r*iu si/a dat seama ca tot sco%ul ra*boiului era continut ;n acea minciuna-
)@nd a studiat ulterior biogra"ia lui 4obert Lilton si/a dat din nou seama de asemanarea
e$enimentelor- Lilton ;ncercase sa s%una ade$arul des%re bolse$ism ;n 4usia si a5unsese
la %roblema e$reiasca- .utorul a cautat sa arate ce se ;nt@m%la ;n 8uro%a si/a a5uns tot
acolo unde/a a5uns Lilton- +u%a ce si/a dat demisia, autorul a ;ncercat sa descida ocii
omenirii scriind ;ntr/o carte ade$arul %e care *iarul Times re"u*a sa/l %ublice- F a doua
carte l/a dus mai de%arte, la cau*ele ra*boiuluiB si atunci a ;nce%ut sa %ricea%a de ce se
111
;ntinde at@t de asiduu %este omenire minciuna ca e$reii au "ost %ersecutati mai mult ca
altii-
)a%itolul 31: Ieslea, mesia si masele
Citler si 4oose$elt si/au ;nce%ut domnia deodata (unul la 4 Gartie, celalalt la 2 Gartie
1=337, si/au "ost am@ndoi sarbatoriti si adorati ca mesia de catre e$reii sionisti din tarile
res%ecti$e: ;n .merica rabinul 4osenblum l/a numit %e 4oose$elt mesager dumne*eiesc,
"a$oritul destinului, mesia .mericii de m@ine'B si ;n 1=31, cu in$a*ia itlerista la usa, un
e$reu i/a %o$estit autorului cum la ascensiunea lui Citler rabinul lui %redica la sinagoga
cum ca Citler era mesia al e$reilor' (era un rabin %ios si batr@n care inter%reta du%a
%ro"etiile le$itice7- .t@t ;n .merica c@t si ;n Permania M si ;n 4usia, de alt"el M se"ul
statului era descris de mass/media ca mai mult dec@t un +umne*eu si co%iii erau crescuti
sa/l adore- .cesti trei conducatori iubiti', tatuci ai %o%orului', mesia', eliberatori'
%areau a "i o%usi unul altuia- +e "a%t toti trei au lucrat cot la cot si/au %romo$at %rinci%iul
distrugerii ci$ili*atiei crestine occidentale ;ntrec@ndu/se unul %e celalalt- Toti trei au
%romo$at cele trei ramuri ale distrugerii: comunismul, sionismul si gu$ernul mondial
care sa "orte*e %acea ;n lume'-
4oose$elt era numai minciuna, %@na si eEteriorul lui era mincinos, caci era %aralitic si
sedea ;n "otoliu cu rotile, dar c@nd a%area ;n $a*ul %ublicului era totdeauna %ro%tit ;n
%icioare, asa cum a%are si ;n statuile luiB un eE%ert %olitic a decis ca ade$arata stare a
%icioarelor lui nu cadrea*a cu imaginea ce trebuie s/o aiba ;n mintea %o%orului- Jrima lui
ino$atie a "ost ca de la ;nce%ut cabinetul lui a "ost inaugurat de 5udecatorul )ardo*o, un
sionist diri5at de rabinul ,te%en LiseB ast"el de la ;nce%ut interesele americanilor au
trecut %e %lanul doi- 4oose$elt a continuat %olitica lui Lilson- Jroblema .mericii era
acum imigrarea masi$a a e$reilor a*ari din 8uro%a rasariteana, care era un element
destabili*ator si alarmant resimtit de toate %o%oarele na%adite de a*ari- +r- Lei*mann
scrie: +e c@te ori numarul e$reilor dintr/o tara a5unge la %unctul de saturatie, tara
reactionea*a6 .nglia a a5uns la %unctul unde %oate sa absoarba numai un anumit numar
de e$rei si nu mai multi6- .ceasta reactie nu este antisemitism in sensul obisnuit, $ulgar
al cu$@ntuluiB este o caracteristica sociala si economica a imigratiei e$reiesti %e care n/o
%utem scimba- ,ir Lilliam >8$ans Pordon, care ceruse ;n 1=D6 sa se stabileasca un
numar de imigranti e$rei anual %rimiti ;n tara? n/a$ea nici o %re5udecata s%eciala anti/
e$reiasca- 8l a "acut ce/a "acut6 cu bunatate, ;n interesul tarii sale6 +u%a %arerea lui
era "i*ic im%osibil ca .nglia sa recom%ense*e e$reii %entru ce %acatuise 4usia ;m%otri$a
lor6 sunt sigur ca s/ar "i o%us oricarui alt "lu$iu de imigranti straini de alta rasaB dar s/a
;nt@m%lat sa nu "ie alt "lu$iu asa de mare'- +u%a 4D de ani, $orbind ;n "ata e$reilor din
.merica, Lei*mann a s%us: Anele tari %ot digera un anumit numar de e$reiB odata
numarul de%asit, ce$a drastic trebuie sa aiba locB e$reii trebuie sa %lece'-
+r- Lei*mann *icea asa numai %entru ca $roia sa demonstre*e e$reilor ca ei nu %ot "i
asimilati si nu %ot trai ;n %ace cu $ecinii lor- .cest argument este ba*a sionismului, dar nu
este ade$arat- +ar, daca ;n 1=D6 +r- Lei*mann *icea ca un gu$ern nu %oate %lati %entru
%resu%use daune cau*ate de alt gu$ern unor terte %ersoane, de la 1=D6 ;ncoace gu$ernele
occidentale n/au "acut altce$a dec@t sa su%una multimi ne$ino$ate la mari su"erinte ca sa
le "aca sa %lateasca %entru su"erintele' ci%urile cau*ate de terte %ersoane- ,i, daca ce
s%unea el e ade$arat, ca tarile nu %ot digera dec@t un anumit numar de e$rei, alt"el se
113
;nt@m%la ce$a drastic, nu e clar de ce se straduia sa aduca ;n mod nelimitat e$rei a*ari
din estul 8uro%ei ;n .merica M %entru a %ro$oca acel lucru drastic- Jrobabil atunci alte
gu$erne $or "i "acute sa %lateasca %entru ce su"era' e$reii acum ;n .merica-
0ntre 1881 si 1=3D au "ost %este 3 milioane de imigranti legali ;n .merica din 4usia,
ma5oritatea e$rei- 0n 1811 recensam@ntul arata 33D-DDD de e$rei ;n .mericaB ;n 1=36 arata
4 milioane si 5umatate- +ar %robabil erau mult mai multi, caci ;ntele%tii' lor nu le %ermit
sa se lase numarati de goimi- .cum se estimea*a cam 1D milioaneB dar dis%o*itiile lui
4oose$elt "ac identi"icarea "oarte grea- Totusi ;n .merica este cel mai mare gru% de e$rei
din lume, dar si aici sunt mai %utin de 1DQ- Humeric neim%ortanti, ei detin absolut toata
%uterea si %o*itiile %olitice- .cest lucru i/a alarmat %e americani, care au stabilit cote de
imigrare de 3Q din totalul %o%ulatiei de acea nationalitate %entru "iecare natie ;n 1=1D,
caci, *icea congresul ;n 1=34, Jo%orul american nu %oate lasa unui gru% strain6 dre%tul
de a/i dicta caracterul legilor tarii'- +ar ino$atia lui 4oose$elt consta tocmai ;n a lasa
acest gru% strain sa dicte*e legile ,tatelor Anite de la el ;ncoace-
)a si Lilson, #lo!d Peorge, generalul ,muts, 4oose$elt a "ost ales de o m@na ascunsa sa
de$ina %resedinte- Biogra"ul lui Couse *ice ca Couse l/a ales %e 4oose$elt ;nca dinainte
de 1=13 si l/a instruit de %e/atunci %entru a/l "ace %resedinte- +esigur Couse se aste%ta sa
"ie mentorul lui 4oose$elt cum "usese al lui Lilson M dar 4oose$elt n/a a$ut ne$oie de el
du%a alegeri si Couse dis%are du%a 1=33 de %e "irmament- +e la ;nce%ut, 4oose$elt a
s%ri5init re$olutia mondiala si %rimul lui gest a "ost sa recunoasca gu$ernul comunist- +e
la ;nce%ut a "ost aser$it sionismului- +e la ;nce%ut a lucrat %entru liga %entru "ortarea
%acii', cu noul nume de Hatiunile Anite'- +in gru%ul din 5urul lui Lilson doar Couse
li%sea, restul erau toti gramada %e 4oose$elt: Bernard Baruc, care/i era consilier
dinainte de/a "i %resedinte si care/a "acut %lanul Hatiunilor Anite, a%oi rabinul ,te%en
Lise si Brandeis, care se simtea stimulat de ce "acea Citler ;n Permania sa i*goneasca
%alestinienii din Jalestina- +ar rabinul ,te%en Lise nu l/a s%ri5init %e 4oose$elt %entru
%resedintie (desi/l s%ri5inise %entru senat si ca gu$ernator7 %@na nu s/a con$ins c@t este
4oose$elt de docil- +u%a alegeri a declarat ca 4oose$elt are din nou admiratia mea' si/a
"ost din nou intimul lui 4oose$elt- +ar acum garda sionista a %resedintelui american era
mai e$identa dec@t "usese %e $remea lui Lilson, c@nd a%areau ca niste americani care
sunt e$rei din %unct de $edere religiosB caci acum ei nu se s"iau sa s%una ca ei sunt e$rei
si nu americani si ca interesele sionismului %rimea*a oric@nd si interesele .mericii nu/i
interesea*a- Tot ce/a "acut %resedintele american 4oose$elt a slu5it %rinci%iului
distrugator sub cele trei "orme ale sale: sionismul, comunismul, gu$ernul mondial-
4oose$elt a mai a$ut un s"atuitor, %e FeliE Fran9"urter, e$reu nascut la <iena, care Couse
credea ca este mai %uternic dec@t ceilalti trei- ,i Fran9"urter, ca Brandeis si )ardo*o, a
a5uns ;n )urtea ,u%rema- 8ra se"ul Facultatii de +re%t de la Car$ard si/a educat generatia
de a$ocati care/au dominat %olitica .mericii ;ntre 1=4D si 1=6D- ,tudentii lui au "ost
;m%insi ;n %osturi ceie ;nlatur@nd %e altii- Anul dintre ei a "ost .lger Ciss, do$edit
ulterior a "i agent comunist so$ietic si consilier intim al lui 4oose$elt- .ltul a "ost +ean
.ceson, %rieten si aliat al lui Ciss- #a Ialta unde s/a %ecetluit tragedia milioanelor din
rasaritul 8uro%ei, Ciss a 5ucat un mare rol ;n a cau*a aceasta tragedieB si .ceson a 5ucat
un mare rol d@nd )ina %e m@na teroarei rosii comuniste- .lti intimi ai lui 4oose$elt au
"ost sionistul Cenr! Gorgentau, care a "aurit %lanul Gorgentau de a da 5umatate
8uro%a %rada bolse$ismuluiB senatorul Cerbert #eman, alt mare sionist care a %romo$at
imigrarea masi$a ;n Jalestina din 1=42/46, duc@nd la ra*boiul din JalestinaB a%oi ,amuel
113
4osenmann, care locuia la )asa .lba si/i scria discursurile lui 4oose$eltB a%oi +a$id
Hiles, e$reu din 4usia, consilier ;n %roblemele e$reiesti al lui 4oose$eltB a%oi Ben5amin
)oen, mare sionist care scrisese declaratia Bal"our ;n 1=11B si ;nca alti trei e$rei din
4usia, ,idne! Cillman, Isador #ubin si #eo Jas$ols9!- Hici un ne/e$reu ;n 5urul lui
4oose$elt- +ar acestia nu erau dec@t $@r"ul %iramidei sioniste care a dominat si ;nlocuit
$iata %olitica americana de la 4oose$elt ;ncoace- +ar goimii nu trebuie sa se %l@nga ca nu
li se %ermite acces la gu$ernarea tarii lor- Hici un e$reu care era ;m%otri$a comunismului,
;m%otri$a sionismului, sau ;m%otri$a gu$ernului mondial n/a "ost tolerat ;n %rea5ma
%resedintelui american- +in cau*a ca %ostul lor era asa de $ag, de consilieri neo"iciali, cei
numiti mai sus care/l ;ncon5urau %e 4oose$elt ;ntr/un *id com%act nu %uteau "i atacati de
nimeni si ciar c@nd erau criticati, 4oose$elt %ur si sim%lu ignora tot ce se s%unea
;m%otri$a lor- ,i acesti consilieri au construit imaginea %ersecutiei su"erite de e$rei M din
%artea lui Citler de data astaB "usese din %artea tarului 4usiei %e $remea lui Lilson-
.%lic@ndu/se %lanul magistral al lui Couse %entru alegeri, 4oose$elt a "ost reales de trei
ori- .%elul se "acea la gru%uri care, ci%urile, su"ereau %ersecutii M negrii, sau cei saraci si
li se %romitea ra*bunare ;m%otri$a %ersecutorilor' lor daca/l aleg %e 4oose$elt- .mbele
%artide, re%ublican si democrat, se ;ntrec ;n a curta $oturile minoritatilor', a celor care
su"era discriminare'- 4oose$elt a inaugurat de asemenea %olitica de"icitului bugetar,
%rinci%iul de a celtui mai mult dec@t $enitul gu$ernului, caci datoriile n/au im%ortanta,
"iind datoriile gu$ernului catre stat- 4oose$elt a introdus ast"el ;n ,tatele Anite, sub
%reteEt ca scoate tara din cri*a economica, "alimentul national care $laguieste si duce de
r@%a o tara care/a "ost %uternica si %ros%era %rin munca eEtrem de %roducti$a si in$enti$a
M %@na la el- ,u"erintele negrilor care gem sub discriminare, ci%urile, de care li se ru%e
inima %oliticienilor americani este o cau*a sustinuta cu legende si agitatie tot tim%ul de
catre doua organi*atii e$reiesti din He: Ior9: )omitetul 8$reiesc .merican si #iga
0m%otri$a +e"aimarii si de catre .sociatia .mericana %entru Jromo$area Famenilor de
)uloare si ea de la ;nce%ut sub conducere e$reiasca- Hegrii sunt %asi$i si mani%ulati ;n
lu%ta lor' ;m%otri$a discriminarii de care su"era'- +esegregarea este o acti$itate %e care
n/o doresc nici albii nici negrii, "iecare "iind multumit sa stea ;ntre ai lui, dar este im%usa
de aceste gru%uri militante e$reiesti, care au im%us carutarea cu "orta a co%iilor dintr/un
colt al orasului ;ntr/altul %entru ca co%iii albi sa mearga la scoala ;n cartier negru si co%iii
negri sa mearga la scoala ;n cartier alb- .utorul a $a*ut bugetul )omitetului 8$reiesc
.merican, %entru 1=23, unde se stabilea ca litigatiile %entru dre%turile negrilor sunt o
com%onenta %rinci%ala a acti$itatii acestui comitet si desegregarea este %reocu%area lor-
4oose$elt a con$enit asa de bine sta%@nilor lui, "ac@nd eEact totul du%a cum i se %rescria
;nc@t a "ost reales de trei oriB o singura data a a$ut un ri$al serios ;n Cue! #ong, tot un
%olitician ca 4oose$elt, tot un demagog care %romitea saracilor ca/i $a des%uia %e bogati
ca sa le dea celor saraci, dar unul la a carui inaugurare ca gu$ernator al #ouisianei
4abinul Lalter Jeiser a re"u*at sa/l binecu$@nte*e, caci Cue! #ong l/a atacat %e Bernard
Baruc- +ar Cue! #ong a a$ut mare succes, caci %romitea si mai mult dec@t 4oose$elt ;n
%rogramul lui de a ;m%arti a$erile' si/a "ace din "iecare un rege'- )a si 4oose$elt,
Cue! #ong era ;ncon5urat doar de e$rei si n/a "ost niciodata acu*at de antisemitism (dar
de orice altce$a7- Gai $iclean dec@t 4oose$elt, a deturnat "lu$iul de bani din bugetul
"ederal %e care 4oose$elt ;l re$arsa ;n cam%ania lui electorala, %entru "inantarea %ro%riei
lui cam%anii, im%un@nd o lege ;n #ouisiana care inter*icea autoritatile locale sa
%rimeasca bani "ederali "ara a%robarea statului #ouisiana- Cue! #ong era un %ericol
114
%entru 4oose$elt si/ar "i %utut *druncina caruta %rinci%iului distrugerii care ;nainta asa de
lin ;n ,tatele Anite- #a 8 ,e%tembrie 1=32 Cue! #ong a "ost ;m%uscat de )arl .ustin
Leiss, t@nar e$reu din #ouisiana, care la r@ndul sau a "ost imediat ucis de %a*nicul
%ersonal al lui Cue! ca sa nu %oata s%une nimic des%re moti$ele si asociatii lui- Cue!
#ong se %are ca stia ca $a "i asasinat, caci a %o$estit ;n Iulie, cu doua luni ;nainte, ca stia
des%re un com%lot ;n care s/a %lanuit sa "ie ;m%uscat cu un singur glont- ."lase %rintr/un
dicta"on care ;nregistrase con$ersatia com%lotistilor ;n camera de otel ;n care com%lotau-
Codding )arter, care *ice ca a "ost de "ata la acea con$ersatie, %retinde ca com%lotistii
$orbeau numai asa, ;n gluma, *ic@nd ce/ar "i daca', dar nu %lanuiau sa/l ucida cu
ade$arat-
8"ectul %olitic a "ost net- 4oose$elt a "ost reales- Hu s/au "acut cercetari asu%ra asasinarii
lui Cue! #ong, du%a cum ;n ultima suta de ani nu s/au "acut niciodata in$estigatii cinstite
si com%lete ;n nici un asasinat %olitic- ,/a lansat teoria unui nebun singuratic', ca ;n
toate asasinatele %olitice- .st"el de nebuni singuratici' s/au do$edit totdeauna "alsi si
totdeauna a iesit la i$eala com%lotul ;n ca*urile ;n care s/au "acut in$estigatii cinstite, ca
de eEem%lu al lui #incoln, al ariducelui Fran* Ferdinand, si/al regelui .leEandru al
Iugosla$iei- +ar 4oose$elt a "ost reales si rolul lui a "ost sa im%lice ,tatele Anite ;n
intriga internationala a lui Couse si Lilson si tot ca Lilson %romitea ;ntr/una ca $a tine
.merica de%arte de ea- )u doi ani ;nainte de ra*boi, ;n Fctombrie 1=31, 4oose$elt "acea
alu*ii ca $a duce .merica ;n ra*boi de dragul e$reilor, care, sustinea el, erau de/acum
singurii care su"ereau la m@na lui Citler M eEact asa cum Lilson cu trei ani ;nainte de
ra*boi, ;n +ecembrie 1=11, ameninta 4usia cu ra*boiul- ,i Lilson si 4oose$elt n/au "acut
dec@t sa/si a"irme cre*ul %olitic si anume ca interesele sionismului %rimea*a si %atria
americana nu contea*a- +ar cei care/au scris discursul lui 4oose$elt din 2 Fctombrie
1=31 nu l/au scris destul de subtil si au*indu/l %e 4oose$elt ca *ice atunci c@nd a%are o
e%idemie comunitatea se uneste si este de acord sa/i %una la carantina %e %acienti, ca sa
%rote5e*e sanatatea comunitatii si sa ;m%iedice de*astrul', americanii au %rice%ut ca
4oose$elt $rea sa declanse*e un ra*boi mondial si au "ost asa de re$oltati ;nc@t 4oose$elt
a "ost obligat sa tot declare ;n %ublic ca "iii $ostri nu $or "i trimisi sa lu%te %e un "ront
strain', ciar du%a ce stia bine ca ra*boiul $a ;nce%e ;n toamna lui 1=3= (autorul trimisese
;n Fctombrie 1=31 de%esele cu aceasta in"ormatie de la <iena7 si a$ea toate %lanurile gata
sa/i trimita %e "iii lor %e "ronturile straine-
+e/acum gogosile cu %ersecutarea ;n mod s%ecial a e$reilor ;n Permania erau bine
;nradacinate ;n mintea oamenilor, %rin toate canalele americane care se ;ntreceau unele %e
altele ;n in$entarea minciunilor: ast"el, rabinul ,te%en Lise %o$esteste cum )ongresul
8$reiesc .merican a ;nce%ut sa boicote*e Permania din cau*a unui %ogrom %e scara
nationala' ;m%otri$a e$reilor, ci%urile %lanuit de nemtiB a%oi rabinul ,te%en Lise s%une
"oarte candid ca %ogromul n/a a$ut loc niciodata, dar boicotul din cau*a %ogromului a
a$ut loc- Jentru a ;ntelege ce ;nsemna un boicot' al nemtilor condus de catre e$reii
americani, trebuie sa ne amintim ca sionistii au "acut tot tim%ul a"aceri cu na*istii ciar ;n
tim%ul celui mai cr@ncen ra*boi- .st"el, ;n 1=4D, rabinul ,te%en Lise a tratat cu
"unctionarii na*isti trans"erul e$reilor din Jolonia ;n Angaria, ambele tari ocu%ate de
na*isti, contra cost, ;n sco%uri cunoscute doar de el si de directoratul rabinic talmudic
care conduce sionismul- I/a cerut lui 4oose$elt banii %entru a/i mitui %e na*isti si
%resedintele american i/a dat dis%o*itii lui Cenr! Gorgentau, tre*orierul ,tatelor Anite,
sa trans"ere banii la biroul din Pene$a al )ongresului Gondial 8$reiesc, %entru
112
conducatorii na*isti, ;n ciuda %rotestelor +e%artamentului de ,tat si/al Ginisterului de
8Eterne britanic- )u$@ntul %ogrom' (masacru' %e ruseste7 e "olosit de c@te ori e ne$oie
de %ro%aganda im%recisa si mincinoasa- .st"el +r- Lei*mann s%une clar ca n/au eEistat
niciodata %ogromuri' ;m%otri$a e$reilor dar tot el "oloseste cu$@ntul tot tim%ul, *ic@nd ca
el cunoaste atmos"era dinaintea %ogromului ' M care tot el *ice ca n/a eEistat niciodataS
Ande au murit 2 sau 6 e$rei, +r- Lei*mann *ice ca a a$ut loc un %ogrom'B dar unde
e$reii au cau*at ;n 1=38 masacrul ;n care au murit 6= engle*i, =3 e$rei si 1-2DD (o mie
cinci sute7 de arabi, )aim Lei*mann *ice ca a a$ut loc terorism arab'- ,ir .drian
)arton de Liart, "iind ;n Jolonia ;ntre cele doua ra*boaie, *ice ras%icat: Jroblema
e$reiasca e "ara ras%uns6- ,e ;m%rastie *$onuri ca ar a$ea loc %ogromuri dar eu cred ca
sunt eEagerari grosolane caci nu eEista nici o marturie $i*ibila ca ar "i a$ut loc
masacrarea a mii de e$rei'-
.cest %ogrom imaginar din Berlin a "ost ba*a %oliticii lui 4oose$elt- ,ionistilor din 5urul
lui nu le %asa c@tusi de %utin daca e$reii su"era sau nuB dim%otri$a, sionistii au ne$oie ca
e$reii sa su"ere %entru ca sa %oata ei "olosi aceasta ;n sco%urile lor si ei doreau sa
%ro$oace su"erinte e$reilor, nu sa le ameliore*e- .st"el sionistii americani continua
%olitica re$olutionarilor talmudici din 4usia care nu $roiau usurarea greutatilor care
a%asau %o%orul, $roiau augmentarea lor, ca sa %oata de*lantui distrugerea si nu se dadeau
;na%oi de la asasinat %entru a asigura ca nu se ;mbunatateste starea %o%orului- )@nd e$reii
din Permania au ;nce%ut sa/i %rese*e %e rabinul ,te%en Lise si co/sionistii lui americani
sa ;ncete*e boicotul, rabinul Lise si ai lui s/au ;ns%aim@ntat de armonia care ar %utea sa
se stabileasca ;ntre e$reii din Permania si Citler si rabinul Lise *ice ca nu trebuie sa
admita tratamentul ;mbunatatit al e$reilor care ar de*arma actiunea %rotestatara
e$reiasca din toata lumea'- 4abinul Lise, tem@ndu/se ca %ro%aganda des%re %ersecutia
e$reilor si/ar %utea da ;n %etec, %re"era sa/i $ada %e e$reii din Permania ca su"era- &ice
el: 8 o cru*ime sa mori de m@na unui na*istB dar e de 1D mii de ori mai rau sa
su%ra$ietuiesti datorita bunatatii unui na*ist- Hoi $om su%ra$ietui na*ismului daca nu
$om comite %acatul de neiertat de a "ace un t@rg cu na*ismul %entru a sal$a $ictime
e$reiesti' ()on"erinta Gondiala a 8$reilor din 1=347B 4e"u*am cu dis%ret orice
%ro%unere care ar asigura $iata si a$utul unor e$rei %rin rusinea e$reimii' (1=367- +ar
"acuse t@rg cu na*istii %entru trans"erul e$reilor dintr/o tara ;n alta, %robabil %entru a/i
%regati %entru trans%ortare ;n Jalestina, "ara ca demnitatea e$reimii sa "i "ost le*ata- 0n
.merica, Brandeis era de asemenea neclintit ;n a cere ca e$reii din Permania sa su"ereB
*ice Brandeis: .r "i de%lorabil6- sa usuram situatia economica a lui Citler %entru ca
ast"el sa sal$am %rin emigratie %e unii din e$reii Permaniei'- +ar tre*orierul ,tatelor
Anite %latise mita %entru transmutarea e$reilorB sal$area e$reilor nu era de*irabila-
0n 1=38 sionistii americani au ;ngetat de groa*a ca Citler s/ar %utea ;ntelege cu e$reii-
Fs:ald Jiro:, ministrul a%ararii suda"rican, trata cu Citler ;n acest sco% cu asentimentul
%rimului ministrului engle*, He$ille )amberlain- Tratati$ele erau %ros%ere si se
;ntre$edea un acord- .tunci a sur$enit M din nou o asasinare- An t@nar e$reu l/a ;m%uscat
%e di%lomatul german $on 4at la Jaris, cine$a a %ro$ocat ra*merite ;n Permania,
sinagogi au "ost arse, tratati$ele lui Jiro: cu Citler au "ost ;ntreru%te si din nou nu s/a
cercetat asasinatul, de "rica ca nu cum$a sa se a"le ade$arulB si rabinul Lise a sustinut din
nou ca asasinul a "ost un t@nar singuratic ;m%ins la nebunie'- 4oose$elt a reactionat
imediat ca un automat si si/a recemat ambasadorul din Permania, *ic@nd cu oroare ca
nu %ot sa cred ca asa ce$a >arderea sinagogii? se %oate ;nt@m%la ;n ci$ili*atia secolului
116
nostru'B desi $a*use arderea bisericilor si dinamitarea catedralelor "ara %rea multa uimire
;n 4usia bolse$ica si se grabise sa salute cu dragoste "rateasca %e acei care au ars si
dinamitat bisericile- 4oose$elt si/a mani"estat oroarea la incendierea sinagogilor din
Permania la o cli%a du%a ce/l "elicitase cordial %e Citler %rintr/o telegrama %entru
ca%itularea )eoslo$aciei cotro%ite de na*isti M ceea ce %are ca nu deran5a cu nimic
ci$ili*atia secolului nostru- 0n acest moment %e autor l/a ;necat sc@rba si si/a dat demisia-
,tatele Anite au intrat ;n ra*boi ;n 1=31/38, c@nd 4oose$elt dadea aceste declaratii si nu
c@nd au atacat 5a%one*ii Jearl Carbour- .ceste declaratii ale lui 4oose$elt conduc direct
la declaratia lui din 1=43, c@nd a 5urat ra*bunare cr@ncena ;m%otri$a Permaniei %entru ca,
ci%urile, e$reii ar "i su"erit asa de mult ;n Permania, unde el si consilierii lui
con"identiali s/au o%us ca e$reilor sa li se usure*e soarta c@tusi de %utin- .sasinarea lui
$on 4at a "ost ca si atentatul de la ,ara5e$o M %reteEtul %entru un ra*boi mondial-
4oose$elt nici o cli%a nu s/a ;ndoit ca/si $a t@r; tara ;n ra*boi, caci ;n 1=38 mentorul lui,
Baruc, se lauda cu $ictoriile americane ;n ra*boiul ce nu ;nce%use ;nca- .utorul %re*ice
ca %resedintele ,tatelor Anite $a t@r; tara lui ;ntr/un al treilea ra*boi mondial %entru a
satis"ace ambitii si sco%uri oculte, eEact ca Lilson si 4oose$elt-
0n acesti 6 ani c@nd ra*boiul inutil' care/a ;necat 8uro%a ;n s@nge si/a aruncat omenirea
;n s%re de*astru autorul a "ost la Berlin, <iena, Jraga, Buda%esta, Belgrad, Bucuresti,
,o"ia si <arso$ia, ;n cercurile gu$ernamentale, si/a $a*ut cum se %regateste ade$aratul
masacru- . $orbit cu Citler, Poering si Poebbels, a %r@n*it cu #it$ino$, ministrul de
eEterne so$ietic, la Pene$a, l/a $i*itat %e Gussolini si %e 4amsa! Gacdonald, %remierul
britanicB a a$ut con$ersatii de ore ;ntregi cu 8duard Benes la Jraga, a%oi cu cancelarul
austriac si %rim ministrul magiar, cu regii si %oliticienii din tarile balcanice- . asistat la
sedintele #igii Hatiunilor unde s/a dus la ;nce%ut cu entu*iasm nai$, c@nd ;nca nu
%rice%ea, si/a "ost de*gustat de t@rgul de telali care a "ost #iga Hatiunilor unde totul se
$indea si cum%ara la ;ntuneric, %e coridoare- ,/a dus la Gosco$a ;nsotindu/l %e .nton!
8den, si/a $a*ut un regim eEact ca al lui Citler dar mai rau, cu singura di"erenta ca la
Gosco$a toate %osturile %olitice si %osturile in"luente erau ocu%ate de e$rei- Je atunci n/a
%rice%ut multe, dar a %rice%ut un lucru: ca Citler $a ;nce%e un ra*boi si ca celelalte %uteri
doreau acest lucru si nu doreau sa/l ;m%iedice- An alt %rim ministru britanic, ,tanle!
Bald:in, nega intentiile ra*boinice ale lui Citler, *icea el, ca sa nu/si %iarda alegerile'-
.lt %rim ministru britanic, He$ille )amberlain, credea %oate ca/l $a %utea ;m%inge %e
Citler sa lu%te ;m%otri$a lui ,talin, desi toti stiau ca Citler si ,talin $or ;nce%e ra*boiul
;m%reuna ca aliati si %rieteni- )@nd a i*bucnit ra*boiul autorul a cre*ut ca e o nebunie
colecti$a, o ratacire mintala care a de*lantuit acest ra*boi inutil'- +u%a 18 ani de studiu
intens si $a*@nd e$enimentele care au decurs din ra*boi, autorul stie acum ca eEista unii
care au $rut si creat cel de/al doilea ra*boi mondial %entru ca lor le/a "ost util-
111
CARTEA CARE A FOST CENZURATA TIMP DE 22
DE ANI! Douglas Reed Controversa Sonulu! A
doua #arte
118
Ca#tolul $%& T'rsoara de de#arte
Bal"our a murit ;n 1=3D, lu@ndu/si un duios ramas bun de la +r- Lei*mann %e %atul de
moarte si las@nd ;n Jalestina ra*merita si distrugere si moarte cu care gu$ernatorii
britanici nu mai stiau ce sa "acaB arabii se o%uneau la 5a"ul la care erau su%usi si c@nd
mandatarii britanici ;ncercau sa "aca dre%tate, %rimeau ordine de la #ondra sa "aca
str@mbatate- #i se ordona sa o%rime %e cei %e care/ar "i trebuit sa/i %rote5e*e si sa/i
"a$ori*e*e %e in$adatorii din 4usia- )oru%tia care domneste ;n gu$ernul britanic de la
Bal"our ;ncoace "ace %osibil acest lucruB daca %@na acum traditia ci$ili*atiei occidentale a
"ost ca "orta ci$ila e deasu%ra celei militare, ;n Jalestina "orta su%rema a "ost o armata
%usa la dis%o*itia unor interese straine de tara si de locuitorii ei, a unor dusmani ai
locuitorilor tarii-
Jrim Ginistru britanic ;n anii 1=3D era 4amsa! Gacdonald si "iul lui, Galcolm
Gacdonald, era ,ecretar al )oloniilor- +u%a at@tea %ierderi din r@ndurile soldatilor
britanici ;n ra*meritele din Jalestina, 4amsa! Gacdonald a anuntat ca $a sus%enda
imigratia sionista, $a reglementa cum%araturile de %am@nt %alestinian si $a %ede%si %e
toti cei $ino$ati de rascoala si distrugeri- Imediat au ;nce%ut atacurile ;m%otri$a lui la
#ondra- +r- Lei*mann cu trei asociati de/ai lui l/au $i*itat acu*@ndu/l ca nu recunoaste
im%licatiile morale ale %romisiunilor "acute e$reilor' (cu$intele lui Lei*mann7-
Joliticienii britanici, americani si suda"ricani au ;nce%ut o cam%anie "urioasa ;m%otri$a
lui- Intimidat, a con$ocat un comitet s%ecial %entru %roblema Jalestinei, din care "aceau
%arte "iul lui, un ministru socialist, .rtur Cenderson, +r- Lei*mann si 6 sionisti de
"runte M si, bine;nteles, nici un %alestinian- +r- Lei*mann a atacat cu $iolenta ideea de a
%ede%si ra*meritele si distrugerile indi"erent cine e autorul, sustin@nd ca bine;nteles
numai arabii %ot "i %asibili de %edea%sa, "iindca numai ei %ot "i $ino$ati- 4amsa!
Gacdonald a ca%itulat si ;n 1=34/32 imigratia a*arilor din 4usia ;n Jalestina a
;nregistrat ci"re record- ,atis"acut, +r- Lei*mann a ;ntre%rins un tur ;n ."rica de ,ud,
Turcia, Franta, Italia, Belgia si alte tariB ;n Franta s/a gasit ;n de%lin acord cu
coreligionarul sau #Won Blum, si/a "ost multumit de .ristide Briand, ministrul de eEterne
"rance*, desi acesta era cam ;ncetosat si nu %rea stia ce se ;nt@m%la' (asa/i descria +r-
Lei*mann %e toti cei care eEecutau ordinele lui7- Je Gussolini l/a $i*itat de trei ori- 0n
discursurile lui, )aim Lei*mann insista asu%ra res%onsabilitatii' %e care o are lumea
ci$ili*ata de a goli Jalestina de arabi %entru el- )u toate acestea arabii se cram%onau de
%atria lor si daca n/ar "i "ost cel de/al doilea ra*boi mondial ar "i ;nca acolo-
0n 1=36 arabii se rasculau cu $eementaB britanicii re"u*au sa le %ermita alegeri libere,
caci +r- Lei*mann sustinea ca democratia nu %ermite alegeri libere ;n Jalestina, dar cu
din ce ;n ce mai %utin succes de %ublic- ,uccesorul lui Gacdonald, %rimul ministru
Bald:in, tem%ori*a: a mai trimis o comisie sa in$estige*e,' M care comisie M ce
sur%ri*aS M a "ost %rimita si instruita de nimeni altul dec@t +r- )aim Lei*mann, care
trecea ca "ulgerul de la #ondra la Ierusalim si ;na%oi si era la am@ndoua ca%etele "irului ;n
orice consultare- .st"el +r- Lei*mann dadea dis%o*itii gu$ernului britanic ce sa "aca,
comisiei ce sa ra%orte*e si din nou gu$ernului britanic ce sa "aca cu ra%ortul %rimit- ,i s/a
re%e*it si %@na la He: Ior9 ca sa dea instructiuni si acolo- )omisia a ;naintat %ro%unerea
sa ;m%arta Jalestina ;n state se%arateB ceea ce ;nsemna ca e$reii $or a$ea un stat cu
teritoriu se%arat smuls de la locuitorii Jalestinei, care $or "i i*goniti de %e %am@ntul
stramosilor lor- .sta ;nca nu ;ndra*nise sa %ro%una nimeni- ,i aici autorul gaseste
11=
admirabila $iclenia asiatica a lui )aim Lei*mannB caci Lei*mann a insistat asu%ra
se%ararii Jalestinei ;n %arti distincte dar "ara granite %recise, caci Ieo$a ;n %romisiunile
lui catre le$iti n/a indicat granite %recise- Iata cu$intele lui )aim Lei*mann: .rabii se
tem ca le $om ra%i ;ntreaga Jalestina- Frice/am *ice noi des%re garantarea dre%turilor lor,
ei sunt cu%rinsi de teama si nu $or sa asculte de ratiune- An stat e$reiesc cu granite
teritoriale stabilite si garantate international ar "i ce$a "inalB de%asirea acestor granite ar "i
un act de ra*boi de care e$reii nu s/ar "ace $ino$ati, nu numai din cau*a im%licatiilor
morale, dar si din cau*a ca toata lumea ar "i ;m%otri$a lor'- .%oi, +r- Lei*mann mai
sustinea si ca statul e$reiesc ar "i un aliat ;n Jalestina, un agent stabili*ator ;n ca* de
ra*boi- .sa trebuia %re*entata marelui %ublic ;narmarea a*arilor contra %alestinienilor- 0n
1=38 a %ro%us secretarului britanic al coloniilor, Frmsb!/Pore, sa se "orme*e o "orta
militara sionista de 4D-DDD de oameni- ,/ar %area ca toti erau de acord sa "aca ra*boi si se
%regateau de %e/atunci- .%oi, du%a de*ordinea care a urmat asasinarii lui $on 4at,
)aim Lei*mann a ;nce%ut sa agite des%re "elul ;n care Citler %ersecuta e$reii M celelalte
%este =D Q din $ictime au "ost total trecute sub tacere: +aca un gu$ern are $oie sa
distruga o ;ntreaga comunitate care nu e $ino$ata de nimic6 asta e ;nce%utul anariei si
distrugerea ba*ei ci$ili*atiei,' i/a s%us +r- Lei*mann lui .nton! 8den, ;n tim% ce e$reii
se ;narmau ca sa distruga ;ntreaga comunitate a arabilor din Jalestina care nu erau
$ino$ati de nimic- 8$reii cereau sa "ie ;narmati de %uterile occidentale ;n acest sco% M si/
au "ost-
.st"el occidentul se %regatea de ra*boi: 4oose$elt era gata, dar era tinut ;n culise %entru
mai t@r*iuB ;n .nglia ;nsa ascensiunea lui He$ille )amberlain aducea com%licatii- )@nd
)amberlain a acce%tat ca Citler sa in$ade*e )eoslo$acia, *iarele si o%inia %ublica din
.nglia *iceau ca ast"el a sal$at lumea de ra*boi- .utorul era la Jraga si la Buda%esta
atunci si descrie sen*atia %e care/a a$ut/o %rin cu$intele lui Tomas Je""erson, care scrie:
Ga uit cu mila la ma5oritatea concetatenilor mei care, citind *iarele, traiesc si mor ;n
credinta ca ast"el au a"lat ce$a din ce s/a ;nt@m%lat ;n lume ;n $iata lor'- .utorul crede ca
)amberlain a gresit dar nu cu buna stiinta, caci generalii germani erau %regatiti sa/l
debarce %e Citler atunci- )eea ce autorul ;i re%rosea*a lui )amberlain este ca a declarat
ca dictatul de la GTncen era 5usti"icat din %unct de $edere moral- +ar s"@rsitul lui
)amberlain s/a datorat "a%tului ca a ;ncercat sa disocie*e .nglia de a$entura sionista din
Jalestina- .utorul crede ca a "ost ;nlaturat din aceleasi moti$e ca .sYuit ;n 1=16-
Fragmentarea Jalestinei s/a $entilat ;n 1=38, an ;n care numarul $ictimelor arabe a5unsese
la 12DDB din nou s/a trimis o comisie sa in$estige*e, comisia Loodead, care a ra%ortat
;n Fctombrie 1=38 ca nu gaseste nici o solutie %racticaB ;n Hoiembrie a "ost asasinat $on
4at si de*ordinile legate de e$rei care au a$ut loc ;n Permania au "ost imediat "olosite
de sionisti ca sa intensi"ice distrugerea arabilor din Jalestina- .tunci )amberlain a "acut
ce$a nemaiau*it M a con$ocat o con"erinta la #ondra unde %entru %rima data din 1=1= au
"ost admisi si arabii- 4e*ultatul a "ost re*olutia britanica de a stabili ;n decurs de 1D ani
un stat %alestinian inde%endent' si de a termina mandatul britanic'- .t@t arabii c@t si
imigrantii sionisti urmau sa gu$erne*e acest stat, imigratia sionista trebuia sa nu
de%aseasca 12-DDD %e an tim% de 2 ani si %am@nturile cum%arate de la arabi trebuiau sa
"ie accesibile ;n %arte si arabilor la re$@n*are, limit@nd de%osedarea arabilor- .sta ar "i
adus %ace ;n Jalestina dar n/ar "i creat statul Israel ca stat se%arat e$reiesc- .tunci a
inter$enit Linston )urcill- 8l "usese boicotat ;n %resa si a$usese o ecli%sa %olitica de
1D ani din cau*a aceasta- 8ra de%rimat si se considera un om s"@rsit- 0n 1=3= i/a scris lui
13D
Bernard Baruc: <ine ra*boiul- ,i noi si $oi $om %artici%a ;n ra*boi- Tu si/ai tai $eti
conduce lucrurile de/acolo, dar eu $oi sta %e margine aici'- Imediat du%a ce/a scris
aceasta scrisoare, cariera %olitica a lui )urcill s/a redresat mult si (ca si ;n ca*ul lui
#lo!d Peorge ;n 1=167 atitudinea lui "ata de sionism a "ost una din cau*ele %rinci%ale,
daca studiem documentele- 8l "usese un su%orter al sionismului ;n %ublic ;n 1=D6, ast"el
;nc@t un $orbitor sionist *icea ca ar "i o tradare ca e$reii sa nu/l $ote*e- +ar ;n %rimul
ra*boi mondial nici n/a %rea a%arut si +r- Lei*mann ;l mentionea*a doar o singura data si
nu ca %rieten'- .%oi ca ,ecretar %entru )olonii i/a su%arat %e sionisti, caci ra%ortul lui,
*ice +r- Lei*mann, reducea din %uterea declaratiei Bal"our', %ro%un@nd ca ;n Jalestina
)onsiliul #egislati$ sa aiba ma5oritatea membrilor alesi', ceea ce ;nsemna alegeri libere
;n Jalestina- +ar +r- Lei*mann inter*icea alegerile libere ;n Jalestina, caci asta ar "i
;nsemnat ca arabii sa %oata sa/si conduca %ro%ria tara- Tim% de 1D ani, ;ntre 1=3= si 1=3=,
)urcill n/a "ost %rietenul' sionistilor si a a$ut esec ;n cariera sa, %@na a "ost
redesco%erit' ;n 1=3= ca un sustinator "er$ent al sionismului- 0nca ;n Fctombrie 1=38 el
$orbea de a da6 arabilor asigurari solemne6 ca imigratia e$reiasca anuala nu $a
de%asi anumite limite tim% de cel %utin 1D ani'- )ur@nd du%a aceea el si Lei*mann au
ca*ut de acord ;n %articular ca imigratia sa "ie de milioane- ,i dintr/o data Lei*mann
scrie cum l/am ;nt@lnit %e +l- Linston )urcill care mi/a s%us ca bine;nteles ca $a "i
;m%otri$a %ro%unerii' de a %ermite arabilor sa aiba acces la gu$ernul %ro%riei lor tari, asa
cum ciar )urcill %ro%usese cu 11 ani ;n urma- 0n *iua c@nd urma sa aiba loc
de*baterile ;n %arlament, Lei*mann a %r@n*it cu )urcill care i/a citit discursul ce urma
sa/l tina ;n %arlament si i l/a su%us s%re a%robare, ;ntreb@ndu/l (scrie +r- Lei*mann7 ce
altce$a sa mai adauge sau scimbe- 8Eact asa "aceau si marile *iare Times si Gancester
Puardian cu editorialele lor- 0n .merica si ;n toata lumea )urcill era admirat %entru
discursurile lui, %e care ci%urile le redacta singur'-
Totusi %ro%unerea lui )amberlain a c@stigat cu 368 $oturi contra 11=, dar %oliticienii
engle*i au ;nce%ut sa ras%unda la %resiunile sioniste si 11D sau abtinut de la $ot- .sa a
;nce%ut sa "ie rasturnat )amberlain, membrii %artidului sau abandon@ndu/l, ;n tim% ce
%artidul care era ;n o%o*itie a$ea sionismul ca %rinci%al sco%- ,ocialistii' din o%o*itie
uitasera demult de su"erintele clasei muncitoare', de cei eE%loatati' si se %reocu%au
acum doar de $ictoria in$adatorilor din Jalestina: Cerbert Gorrison, conducator socialist,
;l ataca %e Galcolm Gacdonald care ca "ost socialist' deca*use si nu sustinea agresiunea
sionista din JalestinaB caci a "i socialist de/acum ;nsemna a/i i*goni %e %alestinieni din
tara lor-
0n acest moment a i*bucnit cel de/al doilea ra*boi mondial, ;n care 4oose$elt se
dedicase ;n %ublic si ;n %articular' sa s%ri5ine sionismul (*ice Carr! Co%9ins7, iar ;n
.nglia )amberlain era %e cale de/a "i ;nlocuit cu )urcill, "oarte iubit de %ublicul care
nu stia ca +r- Lei*mann ;i s%unea ce sa "aca-
)a%itolul 3=: ,ionul se ;narmea*a
,ase ani a durat acest ra*boi care, $orba lui Lilson, a$ea cau*e obscure'- Jo%oarele
care/au s@ngerat din cau*a lui nu $edeau nici o deosebire ;ntre comunism si na*ism- )@nd
s/a ru%t alianta dintre aceste doua "orme de re$olutie' si/au de$enit inamice,
conducatorii sionisti ca atot%uternicul Brandeis din .merica erau ;n "ond de acord cu
Citler desi de cealalta %arte a "rontului: at@t ei c@t si Citler $roiau sa/i des%arta %e e$rei de
131
restul omenirii, sa/i "aca o rasa a%arte- Brandeis a decretat: Hici un e$reu nu are $oie sa
traiasca ;n Permania'- )urcill cerea ca trei sau %atru milioane de e$rei' sa "ie
trans%lantati ;n Jalestina- 4usia bolse$ica, desi "acea de "orma %ro%aganda antisionista, a
"urni*at e$reii care/au "ost trans%lantati ;n Jalestina- #a s"@rsitul macelului s/au $a*ut
re*ultatele si sco%urile, care "usesera ascunse: re$olutia mondiala (bolse$ismul7 a a$ansat
cu a5utorul occidentului %@na ;n mi5locul 8uro%eiB sionismul a "ost ;narmat ca sa ocu%e si
sta%@neasca Jalestina cu "ortaB si gu$ernul mondial, %entru instaurarea caruia lucrea*a
at@t sionismul c@t si bolse$ismul, "usese din nou nascut, de data asta la He: Ior9- +u%a
cel de/al doilea ra*boi mondial a a%arut clar ;n $iata internationala conturul %lanului
descris de Leisau%t si de Jrotocoalele ,ionului-
)um tru%ele britanice n/au eE%ul*at %alestinienii din %ro%ria lor tara cu "orta armelor,
sionistii au obtinut acum armele ca s/o "aca ei ;nsisi- Fara stirea maselor de 33 de ani +r-
Lei*mann dadea ordine gu$ernelor din .nglia si .merica, desigur nu ca %ersoana
%articulara ci ca re%re*entant al "ortei %e care +r- Kastein o numeste internationala
e$reiasca' si He$ille )amberlain o numeste e$reimea internationala'- .cum a a%arut ;n
cabinetul lui )urcill care ca se" al marinei ar "i trebuit sa se ocu%e de "lota de ra*boi,
dar ;n loc de aceasta el si Lei*mann s/au ocu%at de Jalestina: trebuie sa instauram un
stat de 3 sau 4 milioane de e$rei ;n Jalestina' a *is Lei*mann si )urcill i/a ras%uns:
,unt ;ntru totul de acord' M du%a ce cu un an ;n urma daduse asigurari solemne arabilor
ca imigratia e$reilor ;n Jalestina $a "i limitata- Hici macar ;n 1=26 nu erau mai mult de
1-6DD-DDD e$rei ;n Jalestina- +in cau*a in$a*iei lor $arsarea de s@nge si su"erinta nu se
mai termina ;n JalestinaB dublarea numarului lor $a duce la dublarea masacrelor si
su"erintelor si )urcill stia aceasta- +e ce trata Lei*mann cu )urcill, care era se"ul
amiralitatii si n/a$ea 5urisdictie %este JalestinaO Jrobabil stia ca )urcill $a "i "acut %rim
ministru- .%oi Lei*mann a a%arut ;n .merica si l/a instruit %e 4oose$elt care arata
interes' dar ;nca nu s/a declarat %e "ata "iind ;nainte de alegeri- Lei*mann s/a ;ntors ;n
.nglia unde )urcill a de$enit %rim ministru ;n locul lui )amberlain- Ande ;n 1=16
Lei*mann ceruse armata britanica ca sa cucereasca Jalestina, acum el cerea armament de
la )urcill, care, du%a cum scrie ciar el ;nsusi ;n memoriile sale, tim% de 2 luni de *ile,
%@na la urmatoarea ;ntre$edere cu Lei*mann, s/a straduit sa deturne*e armamentul
destinat tru%elor engle*e catre sionistii din Jalestina-
)urcill a de$enit %rim ministru ;n 1=4D c@nd s/a %rabusit Franta, la 1D Gai- #a 33 Gai
i/a dat ordin #ordului #lo!d, ,ecretar %entru )olonii, sa retraga armata britanica din
Jalestina si sa ;narme*e %e e$reii de acolo si sa/i organi*e*e %entru lu%ta de a%arare c@t
mai cur@nd %osibil'- . re%etat acest ordin la 3= Gai si la 3 IunieB la 6 Iunie se %l@ngea ca
armata, ;n s%ecial #ordul #lo!d, "acea greutati: eu doream sa ;narme* %e colonistii e$reiB
el era un anti/sionist con$ins si un %ro/arab,' scrie )urcill- )urcill nu mai a$ea oci
%entru interesele .nglieiB el $edea totul numai ca %ro/sionism sau anti/sionism- )ontinua
sa %rese*e %entru ;narmarea colonistilor din Jalestina, acu*@nd %olitica sa %ro%rie din
1=33 ("ara s/o recunoasca7 si *ic@nd ca daca e$reii ar "i ;narmati bine de tot tru%ele
britanice ar %utea re$eni sa a%ere .nglia, caci nu eEista nici un %ericol ca e$reii $or
ataca %e arabi', *icea el- 4e"u*a sa/l lase %e ,ecretarul %entru )olonii sa/si %re*inte
ra%ortul ;n Jarlament sau sa/l "aca %ublic, %e moti$ ca nu se %oate ;n nici un ca* asocia
cu ras%unsul >continut ;n ra%ort?- In tim% ce )urcill deturna armele engle*esti %entru
colonistii sionisti, tru%ele engle*e sal$ate din Franta erau de*armate- )iar )urcill
scrie ca a$eau doar 2DD de tunuri si 3DD de tancuri, $eci si noiB du%a luni de *ile ;nca
133
cerea de la 4oose$elt 32D-DDD de %usti caci engle*ii n/a$eau- .utorul acestei carti
cutreiera satele %ersonal ca sa de*groa%e %istoale si orice "el de arme %entru "ront- 0n
tim%ul acesta )urcill declama la radio ca daca inamicul in$adea*a .nglia $or lu%ta cu
totii %e %la5a si %e strada dar con$ingea doar %e cei nai$i si ignoranti, caci autorul stia
bine ca cine nu are nici macar %usti nu %oate lu%ta ;m%otri$a tancurilor-
+ar c@nd Lei*mann l/a $i*itat din nou %e )urcill ;n .ugust 1=4D, nu mai era %ericol sa
"ie .nglia in$adata si Lei*mann a$ea %regatit %lanul unei armate sioniste de 2D-DDD de
soldati- 0n ,e%tembrie a$ea un %lan detailat de 2 %uncte cum sa se ;narme*e aceasta
armata sionista din Jalestina- #ordul #lo!d, ca si Lilliam 4obertson ;n %rimul ra*boi
mondial, a ;ncercat sa/si "aca datoria "ata de tara, o%un@ndu/se si a %atit ca toti oamenii
integri ai secolului nostru: a murit ;n anul urmator, la numai 63 de ani- +ar au mai "ost
oameni integri ;n armata- )aci )aim Lei*mann se %l@ngea ca desi )urcill "acea tot
ce/i s%unea, au trecut eEact %atru ani %@na c@nd s/a "ormat o"icial Brigada 8$reiasca ;n
,e%tembrie 1=44\, din cau*a eE%ertilor' (cu$@ntul ;i a%artine7- #a "el se %l@nge
)urcill ;n Iulie 1=4D, ciar c@nd a ;nce%ut atacul ;m%otri$a .ngliei: .m $rut sa/i
;narme* %e e$reii din Tel/.$i$6 am ;nt@m%inat re*istenta'-
Lei*mann s/a dus ;n %rima$ara lui 1=41 ;n .merica, ca sa termine cu re*istenta' asta,
unde/a s%us ca el s%ri5ina e"ortul britanic ;n ra*boi' ca cimist al iso%renului- .ltii nu
%uteau trece .tlanticul %e tim% de ;n ra*boiB el "iind )aim Lei*mann n/a a$ut nici o
di"icultate- 0n .merica rabinul ,te%en Lise ;l instruia %e %resedintele 4oose$elt ce sa
"aca- &ice rabinul Lise: #a 13 Gai 1=41 am gasit cu cale sa/i trimit %resedintelui
ra%oarte de la o sursa din Jalestina si sa/i scriu des%re %ericolul "a%tului ca e$reii sunt
ne;narmati6 Pu$ernul britanic trebuie sa "ie "acut sa ;nteleaga c@t de mare ar "i socul si
c@t de mult i/ar dauna cau*ei democratice, daca ar a$ea loc un masacru general %entru ca
nu au "ost ;narmati cum trebuie e$reii si n/a "ost ;ntarita a%ararea Jalestinei cu tunuri,
tancuri si a$ioane'- 4oose$elt a ras%uns imediat ;ntr/o scrisoare ca este cu totul de acord,
ca/l interesea*a %ro"und Jalestina, ca $a da "ortelor britanice materialele necesare %entru
a%ararea e$reilor din Jalestina- )u aceasta scrisoare ;n m@na rabinul ,te%en Lise a
a%arut la Lasington, si/a con"erit cu "unctionarii ;nalti ai gu$ernului american, %e care i/
a %arasit cu con$ingerea ca, scrie el, engle*ii $or "i "acuti sa ;nteleaga ca armament
adec$at (tunuri, tancuri, a$ioane7 trebuie sa "ie date alor nostri din Jalestina'6 ,i
datorita inter$entiilor +/lui 4oose$elt, s/a renuntat ;n mare masura la ideea egalitatii
>dintre e$rei si arabi?- .ceasta idee' era a administratorilor britanici din Jalestina care
sustineau ca trebuie sa se ;narme*e la "el si e$reii in$adatori si si arabii bastinasi- .st"el
se sincroni*a %resiunea ire*istibila asu%ra %oliticienilor' ($orba Jrotocoalelor ,ionului7B
c@nd se lasau greu unii, ;i %resau altii, toti mani%ulati ca niste marionete de )aim
Lei*mann si "ortele obscure care/i erau sta%@ne- Je c@nd a sosit Lei*mann ;na%oi la
#ondra, rotile "usesera unse si, *ice el, conducatorii %olitici' ;si aratau ade$arata lor
sim%atie %entru as%iratiile noastre sioniste'-
,i la Lasinton, *ice el, totdeauna a$eam de "urca c@nd $orbeau eE%ertii de la
+e%artamentul de ,tat'- ,crie Lei*mann : ,e"ul +i$i*iei Frientale a +e%artamentului
de ,tat era un anti/sionist recunoscut si un %ro/arab'- .cestea sunt cu$intele lui
)urcill: iata de unde ;n$ata %oliticienii care conduc %o%oarele $ocabularul lor %olitic-
+in 1=43 Lei*mann s/a mutat la Lasington, care a de$enit teatrul %resiunilor %oliticeB
munca stiinti"ica' care, ci%urile, ;l absorbise la #ondra, s/a e$a%orat si nu i/a %us
obstacole- 4oose$elt a desco%erit ca .merica a$ea urgenta ne$oie de )aim Lei*mann
133
ca eE%ert ;n cauciucul sintetic- .mbasadorul american la #ondra, Jon Linant, %robabil
stiind ce$a, l/a s"atuit din toate %uterile' %e Lei*mann ca ;n .merica sa se dedice c@t
mai com%let %osibil stiintei', si/a murit ;n mod tragic la scurt tim% du%a aceasta
rugaminte- +r- Lei*mann scrie ca de "a%t, mi/am ;m%artit tim%ul ;n mod egal ;ntre
stiinta si sionism', dar autorul crede ca stiinta n/a %rea a$ut %arte de +r- Lei*mann ;n
.merica- #a %lecare a trecut' %e la %rimul ministru )urcill, %e unde trecea' ;n mod
obisnuit, care i/a s%us: +u%a ra*boi as $rea sa/l $ad %e Ibn ,aud sta%@n %este Frientul
Gi5lociu, cu conditia sa $a satis"aca %e $oi6 +esigur c/am sa $a a5ut- Hu s%une nimanui
de ce $orbim acuma, dar %oti sa/i s%ui lui 4oose$elt- 8u si cu el %utem "ace orice, numai
sa $rem'- (+r- Lei*mann a %us %e @rtie con$orbirea de care nu trebuia sa s%una nimanui
si i/a dat/o secretarului %olitic al sionismului cu ordinul s/o transmita urmatorului
eEecuti$ sionist daca el ar %ati ce$aB si/a %ublicat/o a%oi ;n cartea sa7- +ar )urcill ;si
"acea ilu*ii c@nd credea ca sionismul $a rabda un se" arab ;n Frientul Gi5lociu- +e aceea
lui 4oose$elt Lei*mann nu i/a s%us ce/a *is )urcill, doar i/a cerut ca numarul maEim
de a$ioane si tancuri' sa "ie trimise ;n ."rica, unde sa "ie la ;ndem@na e$reilor din
Jalestina- .cum a ;nce%ut colaborarea lui str@nsa cu Cenr! Gorgentau Jr- din cercul
intim al lui 4oose$elt- Hu ;nt@m%ina o%o*itie la $@r"urile statului', %o$esteste el, caci
acestea, ;n ma5oritatea lor, totdeauna ne/au ;nteles as%iratiile', dar toate in"ormatiile
%rimite din Frientul Gi5lociu la Lasington erau ;m%otri$a noastra'-
Tim% de 4D de ani )aim Lei*mann lucrase din umbra, ;n secret, mani%ul@nd gu$ernele-
,/a ;nt@lnit din nou ;n secret cu 4oose$elt si i/a transmis, nu ce/a *is )urcill, cum
%o$esteste ciar el, ci un alt mesa5 ca $enind de la )urcill si anume ca la s"@rsitul
ra*boiului alta $a "i situatia Jatriei Hationale 8$reiesti'B a%oi i/a descris ceea ce el *icea
ca e %lanul lui )urcill, din care ;nsa li%sea cu desa$@rsire Ibn ,aud- 0n memoriile sale
Lei*mann s%une ca 4oose$elt s/a declarat total de acord, ceea ce ;nsemna ca %atria
nationala a e$reilor' de$enea statul Israel', dar a introdus numele regelui Ibn ,aud
*ic@nd ca eEista o %roblema araba, la care Lei*mann nu i/a %omenit ca si )urcill
$orbise des%re el (asa %o$esteste ciar Lei*mann7, ci i/a ras%uns lui 4oose$elt ca nu
%utem lasa cau*a noastra sa de%inda de consimtam@ntul arabilor'- .sta era eEact in$ers
de ce credea )urcill c/a stabilit cu el si ;nsemna ra*boi ;m%otri$a arabilor ;n %atria lor,
cu s%ri5inul .mericii- 4oose$elt, *ice Lei*mann, l/a asigurat de toata sim%atia lui'- +ar
4oose$elt mentionase totusi %roblema araba' si %oate ca am "i a"lat la ce se g@ndea daca
n/ar "i murit doi ani mai t@r*iu, imediat du%a ce s/a ;nt@lnit cu regele Ibn ,aud- +ar de5a
nu mai conta ce *icea el ;n 1=43, caci armele, sub %reteEtul ca ra*boiul "acea ra$agii ;n
8uro%a, erau li$rate e$reilor colonisti din JalestinaB si )aim Lei*mann s/a re;ntors la
#ondra-
)a%itolul 4D: In$adarea .mericii
0n tim% ce armatele in$adau si contra/in$adau 8uro%a, o alta in$a*ie mai sinistra %entru
$iitorul omenirii a$ea loc %e ascuns si %e tacute ;n .merica, unde gu$ernul si re%ublica
,tatelor Anite a "ost in$adata de agenti straini ei care/o domina de atunci ;ncoace si care
au "acut ca din cel de/al doilea ra*boi mondial singurii c@stigatori sa "ie sionismul ;n
.rabia si re$olutia mondiala (bolse$ismul7 ;n 8uro%a- Trei lucruri a reali*at 4oose$elt ;n
$iata lui: %ericlit@ndu/si %ro%ria tara cu "iecare din ele, a ;narmat sionismul, a ;narmat
re$olutia bolse$ica de la Gosco$a si a descis larg %ortile .mericii %entru agentii
134
re$olutiei mondiale comuniste-
,i/a ;nce%ut %resedintia recunosc@nd so$ietele, satis"acut de %romisiunea ambasadorului
so$ietic #it$ino$ ca so$ietele nu $or %re5udicia ,tatele Anite, de %arca agentii so$ietici ar
"i oameni integri, de onoare si de cu$@nt- )@nd )ongresul american a ;ncercat sa
sta$ileasca im%ortul de re$olutionari comunisti ;n .merica, 4oose$elt a demolat e"ortul
)ongresului ordon@nd agentilor de la imigratie sa nu mai %una ;ntrebari imigrantilor
des%re a%artenenta la organi*atii comuniste si re$olutionare imigrantilor si le/a inter*is sa
mai note*e ca imigrantii erau e$rei- Jresa ;i c@nta la unison osanale %entru ca %une ca%at
discriminarii ;m%otri$a celor nascuti ;n alte tari'- Hu se stie cine si c@ti au intrat ;n ,tatele
Anite atunci- 0n 1=23 ,enatorul Jat Gc)arran a%recia ca numai ilegal au intrat 2
milioane, a"ara de cei imigrati legal si ca ;ntre acestia erau "oarte multi comunisti
militanti, banditi sicilieni si alti criminali'- Humai la "rontiera cu GeEicul s/au interce%tat
%este 5umatate de milion anual' de imigranti ilegali atunci c@nd au ;nce%ut autoritatile
sa/i interce%te*e mai t@r*iu- #i s/a inter*is .sigurarilor ,ociale, care ;m%art cartile de
munca, sa ra%orte*e numarul si com%onenta masi$ei in$a*ii de imigranti- .ceasta in$a*ie
masi$a aducea si un $ot masi$ %e care se ba*a 4oose$elt ca sa "ie reales, ras%latindu/l
%entru ca i/a "a$ori*at- ,ub 4oose$elt s/au descis larg %ortile gu$ernului si
administratiei tarii celor ce a%artineau la organi*atii re$olutionare, sub$ersi$e si
comuniste, caci 4oose$elt a inter*is declaratia de loialitate la statul american- )@nd au
;nce%ut sa se de*$aluie actele de tradare si de subminare a tarii care a$eau loc ;n ;ntregul
occident dre%t urmare a imigratiei din leaganele getourilor ;n tari ca .nglia, )anada si
.ustralia, numai ;n )anada s/au ;ntre%rins cercetari, restul actelor de tradare au ramas
ne%ede%site si ram@n ne%ede%site %@na ;n *iua de a*i- .cesti agenti comunisti ai re$olutiei
mondiale au in"iltrat gu$ernul american la cel mai ;nalt ni$elB au ocu%at %o*itiile
intermediare, de salariati ai gu$ernuluiB si au %us sta%@nire %e mass/media si %e o%inia
%ublica- +r- Lei*mann, care ;n tinerete "usese bine instruit %entru treaba asta, o numeste
tenica %ro%agandei si de a%ro%riere a maselor'- Iata tenica ;n actiune:
Frgani*atia Bnai Brit, care ;n mod %ublic *icea ca sco%ul ei era ca si cel al
organi*atiilor de ti%ul .sociatiei Tinerilor )restini sau )a$alerilor lui )olumb, sa a5ute
%e cei saraci, bolna$i si or"ani' si sa "aca bine ;n general, nascuse ;n 1=13 #iga .nti/
+e"aimarii'- .ceasta #iga' ;n anul 1=41 de$enise o %olitie secreta "ormidabila ;n
.merica- 0n limba5ul %er$ertit %olitic contem%oran, anti/de"aimator' ;nseamna tocmai
de de"aimare'B aceasta #iga .nti/+e"aimatoare' are ca %rinci%ala acti$itate calomnia,
"olosind termeni ca: antisemit, "ascist, at@tator la de*ordine, dusman al e$reilor, anti/
comunist, %aranoic, nebun, dement, reactionar, bigot, conser$ator' si asa mai de%arte-
.cest $ocabular este "iE si %oate "i urmarit ;n toate actiunile ;m%otri$a unor $ictime ca
Barruel, 4obison, Gorse du%a 4e$olutia France*aB si cine e curios sa a"le ce ram %oarta
un *iar n/are dec@t sa numere de c@te ori a%ar aceste cu$inte ;n %aginile lui- .ceasta
organi*atie, cunoscuta a*i ;n ,tatele Anite ca .+#, a reusit ca tot re%et@nd aceste cu$inte
sa le trans"orme ;ntr/un "el de "etis de care se s%erie %oliticienii de moarte- Frice
de*batere la subiect este de/acum im%osibila, caci aceste cu$inte a%ar imediat ca niste
incantatii magice si astu%a gura oricarui combatantB ast"el ca ;ntreaga $iata %ublica si
%olitica americana este condusa du%a %rinci%iul incantatiilor $ra5itorilor din .sia-
0n 1=13 c@nd s/a nascut .+# a$ea doar o camera la Bnai Brit si un buget micB ;n 1=33
Bernard J- Bro:n scrie: Jrin inter$entia .+# am reusit sa %unem calus %resei ne/
e$reiesti ast"el ;nc@t *iarele din .merica se o%resc de la a scrie des%re cine$a ca este
132
e$reu, daca este o %ersoana criticabila'- In 1=48 *iarul e$reiesc Genora Journal din He:
Ior9 scrie: +aca $reun %asa5 dintr/un clasic literar reti%arit arunca o lumina ne"a$orabila
asu%ra e$reilor, .+# imediat ;l ataca %e saracul editor ne$ino$at %@na c@nd el scimba
teEtul res%ecti$- +aca $reun cineast ne$ino$at aduce %e ecran $reun %rototi% e$reiesc,
oric@t de ino"ensi$, .+# asa scandal "ace ca bietul om blestema *iua ;n care a au*it de
e$rei- +ar c@nd e$reii sunt ;n mod subtil in"luentati si li se baga ;n ca% sa acce%te doctrina
comunista6 .+# tace din gura- Hici un cu$@nt, nici un gest, nici o alu*ie si nici un
;ndemn la %re$edere, dar mi/te demascare sau condamnare: desi eEista oameni sus %usi ;n
conducerea organi*atiei care ar trebui sa stie din %ro%ria eE%erienta cum Rin"iltrea*a
comunistii' (Genora Journal se re"erea la "elul ;n care .+# ;i ataca %e anti/comunisti si
antisemiti'-7 In 32 de ani asa a crescut %uterea .+#/ului ;nc@t a im%us ;n .merica legea
;m%otri$a ereticilor: ereticii sunt toti cei care ;ndra*nesc sa critice sau sa se ;ndoiasca de
sionismB si critica comunismului este %ermisa numai ;n masura ;n care ra*boiul ;m%otri$a
comunismului $a a$ea dre%t re*ultat gu$ernul mondialB caci, *ice %rimarul sionist al
Ierusalimului ;n 1=23, Ierusalimul nu este numai ca%itala Israelului ci a ;ntregii lumi'-
.u mai ramas o m@na de scriitori inde%endenti ;n .merica care ;nsa nici ei nu ;ndra*nesc
sa se atinga de sionism- #a ;ntrebarile autorului %use la %atru din cei mai im%ortanti, ei au
ras%uns cu totii la "el ca nu se %oate- )ei care erau salariati ar "i "ost imediat dati a"ara de
%este tot- )ei inde%endenti n/ar gasi %e nimeni dis%us sa le %ublice scrierile si %e nimeni
dis%us sa le recen*e*e cartile dec@t cu e%itetele %rescrise de .+#, ;nsirate mai sus- .+#
;n 1=48 a$ea un buget de 3 milioane de dolari si era doar una din multi%lele organi*atii
sioniste din .merica, toate bine "inantate- &iarul Genora Journal scrie: #u%ta ;m%otri$a
antisemitismului este a"acere grasa, cu bugete anuale de milioane de dolari'- ,co%ul ei,
continua *iarul, este sa bata toba antisemita6 sa s%erie %e cei carora li se cer
contributii' cu tactici ca: direct santa5 comercial: daca nu ne %oti da [1D-DDD %entru
cau*a noastra, n/ai ce cauta ;n a"aceri'B *ice *iarul ca e$reii americani sunt asmutiti %@na
la o stare de isterie colecti$a de catre cei care/si *ic ca sunt, ci%urile, a%aratorii lor'-
(&iarele e$reiesti, scrise %entru e$rei, contin mai mult ade$ar dec@t %resa goimilor careia i
s/a %us calusul ;n gura, caci R;ntre noi n/a$em ne$oie sa ascundem asa de mult ade$arulB
cine cum%ara *iare scrise %entru e$rei a"la de obicei mai mult7- Genora Journal atrage
atentia si asu%ra "alsi"icarii stirilor ;n mass/media de catre agentiile de stiri ;ntretinute de
marile organi*atii- .st"el, o ra"uiala de cartier ;ntre uligani a "ost %re*entata ca un
%ogrom ca %e $remea tarismului', ca atunci c@nd rabinul ,te%en Lise ras%@ndea %rin
lume ra%oarte des%re %ogromuri in$entate de el care nu a$usesera loc niciodata- . urmat
o mani"estatie de masa la Gadison Parden, unde un %olitician ;n ascensiune a declarat ca
este ;ns%aim@ntat de $alul de antisemitism' etc- etc-
F alta isterie de masa %rodusa ast"el este cea din mintile oamenilor bine intentionati de
ti% liberal', cum a "ost Peorge Fr:ell, care era un om bun doritor sa/i a5ute %e asu%riti si
s/a dus ;n ,%ania sa lu%te ;n ra*boiul ci$il- .colo a desco%erit ca comunismul %e care
$enise sa/l a5ute era mai rau dec@t %artida ad$ersa comunismului- . murit ;nainte de/a
a%uca sa mearga ;n Jalestina sa mai a5ute niste o%rimati si sa $ada ade$arul, asa ca ce/a
scris des%re antisemitism' nu era dec@t lectia ;n$atata de la .+#- Peorge Fr:ell este un
eEem%lu asa de %er"ect de om cinstit care ser$este o cau*a ticaloasa re%et@nd ce i se
%icura ;n urece si cre*@nd ca 5udeca cu %uterea mintii lui, ;nc@t autorul ;l descrie aici-
0n 1=42 Peorge Fr:ell a studiat antisemitismul britanic' si/a gasit ca )aucer, Cilaire
Belloc, P-K- )esterton (acestia doi, *ice el, sunt Rat@tatori ;m%otri$a e$reilor7,
136
,a9es%eare, ,mollett, Tac9era!, ,a:, T-,-8liot, .ldous CuEle! si altii sunt $ino$ati
de a "i scris lucruri care daca s/ar scrie a*i ar "i stigmati*ate ca antisemitism', *ice el (si
are dre%tate7- ,i mai *ice Fr:ell: singurii scriitori engle*i care/mi $in ;n minte ca au
"acut un e"ort clar de a lua a%ararea e$reilor ;nainte de $enirea lui Citler la %utere sunt
+ic9ens si )arles 4eade' M tocmai cei doi scriitori %e care .+# ;i stigmati*a ca "iind
at@tatori antisemiti', caci tocmai "ilmul du%a Fli$er T:ist al lui +ic9ens "usese inter*is
;n .merica (si admis numai du%a ce .+# l/a cen*urat si/a o%erat 13 de taieturi ;n "ilm,
du%a cum relatea*a .rnold Foster, o"iterul .+#/ului7 din cau*a %ersona5ului FaginS In
Permania .+# a ordonat autoritatilor engle*e de ocu%atie sa dis%una ca +ic9ens sa "ie
retras de %e ra"turile librariilor-
0ntr/o carte autorul de "ata scrisese ;n 1=43 ca )aucer, ,a9es%eare si +ic9ens $or "i
cur@nd de"aimati ca niste antisemiti' si %e c@nd era ;n .merica a $a*ut cum se
;m%lineste %re*icerea lui: la He: Ior9 i s/a inter*is unei com%anii actoricesti sa %una ;n
scena Hegutatorul din <enetia, +ic9ens a "ost %us la indeE si eliminat din librarii si la "el
)aucer a a5uns %e lista neagra- +esigur organi*atia care are asa re*ultate are si %utere ca
nimeni altul- <incent ,eean scria ;n 1=4=: In toata .merica nici o $oce nu se ridica
;ndra*nind sa a%ere dre%turile arabilor, c@t de miciB dar orice critica c@t de minora a
sionismului este imediat acu*ata de antisemitism'- #a "el a *is si scriitoarea +orot!
Tom%son, ale carei articole a%areau ;n sute de re$iste si *iare- Imediat <incent ,eean
si/a %ierdut re%utatia si nimeni n/a mai %ublicat ce scria +orot! Tom%son-
)um au "ost i%noti*ati americanii ast"el ;nc@t nimeni care are o cariera c@t de c@t %ublica
nu ;ndra*neste nici sa res%ire ;n .merica %@na nu s/a ;ncinat sionismuluiO )um a5ung
candidatii la %resedintie si %rim ministrii sa se ;ntreaca unii %e altii ca sa $ada care e mai
lingau si mai ab5ect su%us sionismuluiO .utorul crede ca e %uterea banului si %uterea de a
in"luenta re*ultatul alegerilor, dar mai %uternica dec@t acestea e %uterea de a controla
ade$arul des%re e$enimente care a5unge la mintile oamenilor, adica %uterea de a %ublica
numai ce con$ine, de a %onegri necontra*is, de a elimina la $oie, de a "ace un ;nger sau
un dia$ol dintr/un om du%a bunul %lac al celor ce detin mass/media- )aci asa se
controlea*a gloata', $orba Jrotocoalelor ,ionului- +r- Lei*mann o numeste tenica
%ro%agandei si de a%ro%riere a maselor,' dar este o arta asiatica antica de care s/au "olosit,
*ice e$angelistul, marii %reoti si "ariseii c@nd au con$ins masele sa ceara' moartea lui
Cristos ($e*i 8$angelia du%a Gatei si Garcu7- 0n 4D de ani (de la 1=13 la 1=237 .+# a
%er"ectionat masina de s%alare a creierelor maselor- Garea masa de oameni este %er"ect
controlata, %er"ect inconstienta si ucide sau distruge orice la ordin- Anul dintre cei %e care
i/a distrus a "ost se"ul )omitetului %entru .cti$itatile .nti/americane, Gartin +ies, caruia
i/au cerut sa de"ineasca actele subser$i$e' ca "iind ;n ;ntregime numai acele acte care
sunt "asciste' si ca numai acele acte sunt "asciste' care sunt antisemite'- . re"u*at si/a
"ost de"aimat si eliminat din $iata %ublica- 8Eact asa cum %rescriu Jrotocoalele ,ionului
din 1=D2, care arata ca gu$ernele $or de$eni inca%abile sa lu%te ;m%otri$a sub$ersiunii-
.+# si )omitetul 8$reiesc .merican s/au a%ucat sa descida ocii americanilor des%re
antisemitism' si i/au in"ormat %e e$rei ca 32 Q din americani sunt in"ectati de
antisemitism,' si alti 2D Q %ot "ace si ei boala- 0n 1=42 a$eau un %rogram de educatie'
%rin %resa, radio, reclame comerciale, cartile co%iilor, manuale scolare, con"erinte, "ilme,
Rbiserici si sindicate, menita sa in"luente*e "iecare barbat, "emeie sau co%il' si care
cu%rindea 31= de emisiuni radiodi"u*ate *ilnic', c@te o %agina ;ntreaga ;n 3=1 *iare,
a"ise ;n 13D de orase si lo*inci ti%arite %e @rtiile sugati$a, %e cutiile de cibrituri, %e
131
%licuri- 0ntreaga %resa nationala (1=DD *iare cu 43 milioane de cititori'7, %resa
%ro$inciala, a negrilor, a nationalitatilor imigrantilor, a muncitorilor %rimeau si
"oloseau' materialele de la .+# sub "orma de stiri, material di$ers, ilustratii, glume'-
.%oi .+# a distribuit ;n 1=42 %este 33D-DDD eEem%lare din carti im%ortante care
transmit mesa5ul nostru tuturor bibliotecilor si institutiilor'- .%oi a "urni*at scriitorilor
material si idei de ce sa scrie', a distribuit = milioane de brosuri toate scrise eEact
%entru %ersoana careia i se %unea ;n m@na'- .+# a gasit ca cartile de umor ilustrat' sunt
"oarte e"icace la tineret, marinari, soldati si %iloti, si/a distribuit milioane de eEem%lare'
de %ro%aganda sub aceasta "orma- +e/acum .+# a$ea centru national, comitete %entru
%ublic ;n 12D de orase, 11 centre regionale si 3-DDD oameni ceie ;n 1-DDD de orase'- +ar
%ublicul niciodata n/a stiut cine s%ala asa de total creierul natiunii americane, caci du%a
1=4D sistemul scriitorilor sindicati' de la He: Ior9 si Lasington s/a generali*at si ce
scria unul aici %utea sa a%ara ;ntr/o mie de *iare di"erite %este tot- &iarele au acce%tat cu
bucurie, caci economiseau salarii si ast"el metoda descrisa ;n Jrotocoalele ,ionului s/a
ade$erit: o m@na de oameni distribuie tot ce se scrie si se citeste de catre sute de milioane-
.st"el nici ;n .nglia nici ;n .merica nu mai %oate nimeni a"la ori scrie nimic des%re
ade$arata "ata a sionismului, str@nsa lui legatura cu comunismul si cum ambele cladesc
gu$ernul mondial %este o lume ;nrobita- #a ;nce%ut a "ost oarecare o%o*itie, dar ;n doua
decenii ea a "ost *drobita (s/a $a*ut cum, ;n .nglia, cu eEem%lul #ordului Hortcli""e7
cum%ar@ndu/se *iare ;m%inse la "aliment, dar mai adesea %rin santa5 organi*at- 0n
.merica santa5ul ;nce%e cu retragerea reclamelor %latiteB a%oi continua cu boicotul
scriitorilor sindicati'- Iata un eEem%lu: *iarul )icago Tribune a scris ;n 1=2D ca un ;nalt
"unctionar de la +e%artamentul de ,tat este diri5at de un gu$ern secret' "ormat din
Cenr! Gorgentau Jr-, FeliE Fran9"urter si Cerbert #eman, "osti intimi ai lui 4oose$elt-
Hu s/a %ronuntat deloc cu$@ntul e$reu'- Toate *iarele sioniste si e$reiesti din lume au
"acut imediat un scandal enorm si celelalte *iare nu s/au sesi*at deloc- .+# s/a %re*entat
imediat la )icago Tribune %retin*@nd sa i se ceara scu*e - Hu le/a %rimit, caci %e $remea
aceea acel *iar era unicul su%ra$ietuitor al *iaristicii inde%endente M si nu era un *iar cu
ade$arat antisemit, caci tocmai *iaristul care scrisese articolul ;n cau*a se lu%tase %entru
eliberarea unui e$reu condamnat %entru asasinat, %e care/o cerea %e moti$ ca e$reul ;si
is%asise $ina %rin cei c@ti$a ani de ;ncisoare- .utorul a $a*ut cum toata %resa si $iata
%ublica, toata %olitica si administratia ,tatelor Anite este %lecat su%usa acestei .+#, o
organi*atie mica ;ntr/o natiune de %este 3DD de milioane condusa ;n mod "ormal ;nca de
un %resedinte ales si de un ,enat si un )ongres- 0n realitate centrele si birourile acestei
.+# sunt o $asta retea mai %er"ecta dec@t %olitia secreta comunista, atot$a*atoare si
atotstiutoare cu s%ioni %este tot, cum s/a con$ins autorul %e %ro%ria %iele- Fiind
necunoscut c@nd a sosit ;n ,tatele Anite ;n 1=4=, caci cartile lui "usesera %use la indeE si
nu se gaseau ;n librarii, autorul a $a*ut totusi cum nu este negli5at nici o cli%a- . cunoscut
din ;nt@m%lare' %e un $ar' al unui %rieten de/al unei cunostinte care/i citise o carte si/
au cinat ;m%reuna, ca sa a"le ulterior ca acel $ar' era de "a%t se"ul .+#/ului din He:
Ior9 si ca el comandase cina %entru a/l trage de limba %e autor si a str@nge material
%entru o cam%anie de santa5 si calomnie, de ti%ul celei duse de .+# ;n 1=26 ;n $olumul
)ross/)urrents unde sunt calomniati di$ersi antisemiti' cu scrisori con"identiale si
con$ersatii intime, des%re care nu se s%une nicaieri cum au "ost obtinute- .utorul ;nsa stie
cum au "ost obtinute, caci $arul' care "usese "ermecator si glumet toata seara la o
%etrecere l/a ;ntrebat din senin ce crede des%re antisemitismul din .merica- .utorul nu
138
stia ce agent este $arul', dar i/a ras%uns cu aceleasi cu$inte %e care le/ar "i "olosit dac/ar
"i stiut si anume ca a $i*itat 3D de state americane si n/a au*it nici o singura data
%ronunt@ndu/se cu$@ntul e$reu'- +ar $arul' stia ce studia si ce scria autorul, caci c@nd
cartea a "ost scrisa, a "ost tot $arul' cel care a a%arut ;n biroul unui editor care %ublicase
alta carte de/a autorului ;ntreb@ndu/l daca are de g@nd sa/i %ublice si aceasta carteB
editorul a$i*at ;nsa a *is ca nu- +u%a 3 ani, ;n 1=23 c@nd a%aruse %rima editie a cartii ;n
.nglia, re$ista #egiunii .mericane din Coll!:ood a %ublicat c@te$a %agini din ea si .+#
a %retins imediat comandantului #egiunii .mericane sa retracte*eB acesta l/a trimis la
redactor- Himic din ce se ti%arise nu era neade$arat, dar .+# sustinea ca e o carte
antisemita'- 4edactorul a *is ca el %oate retracta numai ce e neade$arat si numai ba*at
%e moti$e reale si si/a dat demisia c@nd comandantul #egiunii a %ublicat %este ca%ul lui
retractarea %retinsa sub amenintarea ca toti e$reii' $or boicota stadionul din Coll!:ood,
administrat de #egiune- +emision@nd redactorul a *is ca ce/a %atit el e do$ada ca cartea
s%une ade$arul- )u toata umilinta la care s/a %retat comandantul #egiunii .mericane,
tele$i*iunea .B), .merican Broadcasting )om%an!, si/a renegat contractul cu stadionul
si/a tele$i*at e$enimentele unui com%etitor, d@nd curs santa5ului economic-
#a urmatoarea $i*ita a autorului ;n .merica alt american i/a cerut sa scrie articole %entru
%resa, re"u*@nd sa creada ca aceste lucruri se ;nt@m%la cu ade$arat si *ic@nd ca un articol
bun cu alt subiect ;n a"ara de sionism $a "i %ublicat- I/a scris unui redactor %ro%un@ndu/i
acel articol, ca sa a"le s%re sur%rinderea lui ca ;n ,tatele Anite orice scrie acest autor este
%us %e lista neagra si nu se $a %ublica nicaieri- )@nd amicul bine$oitor a %ro%us sa "ie
%ublicat articolul "ara numele autorului, redactorul a ras%uns ca anonimatul nu a5uta, caci
%robabil a$em ;n birourile noastre %e cine$a de la .+#' (autorul mai are si a*i
scrisorile7- .lt cunoscut, director al unei mari librarii, a cerut sa i se cum%ere cartea
autorului din )anada si i s/a ras%uns ca distribuitorul din Toronto nu %oate "urni*a cartea-
.utorul s/a interesat la Toronto si/a a"lat ca nu numai ca distribuitorul nu *isese asa, dar
distribuitorul nici nu %rimise cererea directorului- +irectorul care ceruse cartea a cercetat
dar n/a %utut a"la niciodata cine anume din %ro%riul sau birou con"iscase scrisoarea lui si/
o distruseseB dar de/acum directorul stia ca autorul e %us %e lista neagra- .cestea nu sunt
dec@t eEem%le %ersonale, care ;nsa arata ca ;n %ro%ortii de masa in"ormatiile sunt
interce%tate, contra"acute, ascunse si masele sunt ast"el tinute ;n cea mai ad@nca ignoranta
de catre cea mai libera %resa din lume' cu %ri$ire la tot ce in"luentea*a soarta lor-
F alta metoda "olosita de .+# este isteria colecti$a %ro$ocata de "als antisemitism
;nscenat de agenti %ro$ocatori sionisti de ti%ul $arului' din %o$estea de mai sus- F
metoda este distribuirea unor documente' care de*$aluie com%lotul mondial' atribuit
de obicei unei adunari de rabini- +ar cine a studiat ;ntr/ade$ar a"acerile talmudiste
recunoaste imediat c@nd este $orba de o ;nscenare- An admirator' de/al autorului i/a
trimis odata un ast"el de document' gasit, ci%urile, ;ntr/un sertar secret dintr/un dula%
$eci de/al "amiliei ce nu mai "usese descis de/o suta de ani- .utorul a anali*at @rtia si/
a%oi l/a/ntrebat %e admirator cum a reusit bunicul lui sa gaseasca @rtie "abricata ;n 1=4D-
H/a %rimit ras%uns-
Iata metoda antisemitismului %ro$ocator' "olosita de .+#, recunoscuta ciar de .+#-
An autor "ecund de carti care ataca antisemitismul' din .merica este un armean
american numit .$edis Bogos +erounian, care/si *ice Jon 4o! )arlson (si alte nume7-
+at ;n 5udecata %entru calomnie, s/a $a*ut ca, $orba 5udecatorului, era o %ersoana
ires%onsabila ca%abila sa s%una orice %entru bani, care nu %oate "i cre*ut nici sub
13=
5uram@nt'- 0n Hoiembrie 1=23 la un inter$iu radiodi"u*at cores%ondentul american 4a!
Broo9 l/a con"runtat %e )arlson arat@nd ca acesta "usese redactorul res%onsabil al unei
%ublicatii de un antisemitism acerb si "uribund numita Te )ristian +e"ender'- )arlson
a recunoscut, caci nu %utea alt"el ;n "ata do$e*ilor, dar s/a a%arat arat@nd ca a "acut acel
lucru cu a%robare de la .+#'- 8ra ade$arat, a con"irmat moderatorul care se interesase de
la .+#B de alt"el .+# recunoscuse catre )icago Tribune ;n 1=41 ca acest )arlson lucra
%entru .+# si .+# era multumita de ser$iciile lui'- ,i totusi acest )arlson a mai
%ublicat ;nca o carte ;n 1=23 atac@nd antisemitii', mult laudata de critica literara din
He: Ior9- Iata cum un mincinos do$edit, un om care in$entea*a si crea*a %entru %ublic
do$e*ile antisemitismului' de ti%ul Te )ristian +e"ender, ca a%oi sa atace oameni
onorabili si ne$ino$ati ;n mod mincinos ca sunt antisemiti' M este un mare literat al
%o%orului american- .ceasta este o%era .+#/ului de la 1=3D ;ncoace >situatia s/a
;nrautatit si mai mult du%a a%aritia cartii, ;n cei 3D de ani ce/au urmat?- ,i ciuma asta s/a
;ntins %este tot ce se scrie si se %ublica ;n toate tarile din $est, cum a a"lat autorul M din
nou din %ro%rie eE%erienta-
0n Gartie 1=23 re$ista Trut, ;nca nesub5ugata, a a"lat ca )ongresul 8$reiesc din )anada
a cerut unui librar sa elimine din librarie o carte de/a autorului- .celasi lucru l/a cerut
tuturor librariilor si multe din ele s/au su%us- ,i ;n ."rica de ,ud un *iar sionist scria ca
nici o librarie nu are $oie sa s%una ca $a $inde carti6 ca unele din cartile lui 4eed c@ta
$reme anumite gru%uri rasiale nu sunt %rote5ate %rin lege'- Pru%urile rasiale care
trebuiau %rote5ate %rin lege' se re"era la )on$entia Penocidului a Hatiunilor Anite care
%re$ede %ede%se %entru cei care *ic ce$a ce ar %utea cau*a detriment %siic' cui$aB
aceasta )on$entie legali*ea*a ci*ma de "ier a cen*urii .+#/ului- An senator din
.ustralia, unde autorul n/a calcat niciodata, a atacat o organi*atie ci%urile antisemita'
de care autorul nu au*ise ;n $iata lui sustin@nd ca este ;n str@nsa legatura' cu autorul-
&iarele din .ustralia au %ublicat aceasta minciuna calomniatoare dar au re"u*at s/o
corecte*e si sa %ublice ade$arul c@nd le/a "ost aratat- #a o biblioteca din Toronto, un
bibliotecar se" li%ea notite de"aimatoare care a$erti*au' cititorii %e co%ertile cartilor
autorului si nu/i %asa c@nd lumea %rotesta-
.st"el s/a lasat o grea cortina de otel ;ntre ade$ar si mintile maselor de oameni-
Joliticienii erau de/acum sub calc@iul sionistilor si masele la "el-
Gai ramasese o singura %atura care ;nca nu era total aser$ita si anume oamenii educati ;n
di$erse %ro"esii si eE%ertii de care se %l@ngea +r- Lei*mann- de la ;nce%ut, acestia,
;m%reuna cu amestecuri din a"ara, care $in eEclusi$ din %artea e$reilor' de care +r-
Lei*mann se %l@ngea de asemenea, au "ost cei care s/au o%us cel mai mult %er$ertirii
societatii de catre sionism- .dministratorii de cariera care nu de%indeau de alegeri,
eE%ertii %rice%uti ;n %robleme tenice, soldatii de %ro"esie, n/au %utut "i "acuti sa minta-
.cestia au "ost total sub5ugati si "acuti sa actione*e ;m%otri$a constiintei lor doar du%a ce
a%aratul de stat a "ost total ca%turat, ast"el ;nc@t salariatul %oate "i dat a"ara, %oate muri de
"oame nemai"iind anga5at nicaieri, %oate "i arestat daca nu se su%une .+#/ului- .utorul a
$a*ut ;n 1=43 o ;ncercare a .+#/ului de acest "el- 0n acel an s/a initiat o lista neagra
secreta unde sa "ie notati cei cu constiinta care nu %uteau "i "olositi ;n sco%uri sub$ersi$e
si care trebuiau eliminati din a%aratul de stat american- #ista a de$enit cur@nd "oarte
lunga, ba*at %e dosarele %e care le alcatuia .+# si care erau a%oi introduse ;n "isa de
cadre a salariatilor gu$ernului american- .st"el s/a cladit ba*a de o%eratie a unei %olitii
secrete ca cea din comunism, cu dosare si delatiuni gata %regatite- .+#/ul este, cum *ice
13D
Gartin +ies, o organi*atie terorista care nu/si "oloseste "ortele ca sa a%ere renumele
e$reilor ci ca sa "orte*e si sa su%una %e altii sco%urilor lor %rin metode teroriste: de "a%t
nu este o liga a .nti/+e"aimarii ci o #iga a +e"aimarii'- +ar ;n 1=26 %resedintele
8iseno:er a trimis la con$entia anuala a acestei #igi mesa5ul lingusitor ca ea
reaminteste natiunii ca idealurile religioase trebuie sa domine toate as%ectele $ietii'-
Anii "unctionari $a*@nd listele negre si dosarele cu delatiunile %e care .+#/ul le
introducea ;n "isele de cadre ale tuturor "unctionarilor gu$ernului american s/au %l@ns
unor membri ai )ongresului- +ar gu$ernul %rin cei mai sus %usi se straduia sa le astu%e
gura si sa aco%ere totul si nici %l@ngerile la )ongress n/ar "i dus la nimic daca n/ar "i a"lat
ciar membrii )ongresului ca si ei erau %e lista neagraS 4oose$elt si administratia lui
lucrasera asa de bine la regulamente ;nc@t .+#/ul n/a %utut "i ;m%iedecat sa "aca ce $rea
cu dosarele de cadre ale gu$ernului ,tatelor Anite si singura $ina ce s/a %utut gasi a "ost
ca s/au "olosit ;n acest sco% "onduri ce nu "usesera initial %re$a*ute %entru aceasta
acti$itate', deci era ce$a de 5urisdictia controlului celtuielilor- F comisie de in$estigatie
a celtuielilor s/a ;ntrunit sub congresmanul )lare 8- Co""man la 3, 6 si 1 Fctombrie
1=41- .tunci $reo suta de senatori si congresmeni americani au a"lat ca ei si sotiile lor
erau descrisi ;n dosarele lor de cadre de la gu$ern ca na*isti' si ca aceasta in"ormatie
%ro$enea de la .+# si )omitetul 8$reiesc .merican %rintr/o "irma de a$ocati sionisti-
)@nd se"ul +e%artamentului de )adre al ,alariatilor Pu$ernului ,tatelor Anite a de%us ;n
"ata comisiei de anceta, a aratat ca eEistau $reo 12D-DDD de "ise' ale unor oameni care
trebuiau res%insi si nu trebuiau lasati sa lucre*e %entru gu$ernul american, %regatite de o
"irma din He: Ior9 si ca co%ii ale acestor "ise au "ost "acute si trimise "iecarei ramuri a
gu$ernului american %e ;ntreg cu%rinsul ,tatelor Anite, la "iecare birou si ca el n/a$ea
%utere sa arate aceste "ise, caci numai cei trei se"i ai )omisiei ,alariatilor Pu$ernului,
care ra%ortau direct la %resedintele ,tatelor Anite, a$eau caderea sa de*$aluie "isele- )ei
trei se"i, Gitcell, Flemming si +/ra Jer9ins, au re"u*at sa arate "isele *ic@nd ca nu/i lasa
%resedintele ("isele au "ost introduse ;n dosarele de cadre de catre 4oose$elt, dar acum
%resedintele care se o%unea de*$aluirii lor era Truman7- Co""man a s%us ca a"la %entru
%rima data de eEistenta Pesta%o/ului ;n .merica', si/a ;ntrebat daca lista neagra/i
cu%rinde si %e cei care n/au "acut niciodata cerere sa lucre*e la gu$ern- Gitcell a ras%uns
ca da, listele negre sunt nelimitate si cu%rind absolut %e oricine care traieste %e continent-
)um, %e oricine si %e toti din toata taraO' s/a mirat Co""man si cei trei se"i au ras%uns
a"irmati$- .st"el, doar ;n 1=43 se adaugasera 481-D33 de "ise ;n dosarele secrete cu
delatiunile .+#/ului si o%eratiunea asta cerea munca a *eci de oameni- +ar eEact c@nd
acesti *eci de oameni introduceau denunturi secrete ;n "isele de cadre ale tuturor
oamenilor, )omisia Functionarilor Pu$ernului .merican inter*isese sa mai "ie ;ntrebat
cine$a daca este comunist (la initiati$a lui 4oose$elt7- ,e"ii ser$iciului de cadre s/au "erit
din toate %uterile sa auda sau sa $orbeasca des%re rolul .+#/ului si amuteau imediat ce
au*eau de acest .+#- 4a%ortul o"icial, sur%rin*ator de sincer, a aratat ca .+#/ul are
%uterea sa introduca denunturi de"aimatoare ;n dosarele o"iciale secrete ale salariatilor si
tuturor oamenilor "ara stirea acestora, dosare care sunt a%oi cu usurinta con$ertite ;n
dosare ale %olitiei secrete care are ast"el control asu%ra tuturor locuitorilor tarii- +ar cum
nu s/a luat nici o masura du%a aceste de*$aluiri, totul a continuat "ara ;ntreru%ere si
dosarele de %olitie secreta cu denunturile de"aimatoare ale .+#/ului continua si/n cli%a
de "ata-
+e5a ;n 1=21 si 1=23 s/a $a*ut cum $or "i "olosite aceste liste negre, c@nd armata a
131
descins dintr/odata ;n orasele din )ali"ornia, statul He: Ior9 si TeEas si le/a ocu%at ;n
numele Hatiunilor Anite' sau Pu$ernului Gilitar', ocu%@nd %rimaria, tele"oanele si
%olitia si arest@nd %rimarii, "unctionarii si %e unii cetateni, %e care a%oi i/au %urtat ;ntr/o
mascarada %rin oras costumati cu "orta ;n uni"orme "asciste' aduse de armata- .%oi
armata a organi*at curti martiale unde/au "ost 5udecati' acesti dusmani', a construit
lagare de concentrare si/a dat %roclamatii ;m%otri$a bandelor de re*istenta' si
cons%iratorilor'- .cest %roces, bine cunoscut celor care/au "ost cotro%iti de catre tru%ele
so$ietice de ocu%atie c@nd cu eliberarea' 8uro%ei, i se %are autorului o re%etitie generala
%entru c@nd gu$ernul noii ordini mondiale' %e care/o %roclama %resedintele Bus $a
ocu%a ,tatele Anite- )@nd oamenii re$oltati au cerut eE%licatii de la Jentagon, li s/a
ras%uns ca este un e$eniment %olitic asu%ra caruia armata nu are nici un "el de control'S
Jresedintele si gu$ernul ,tatelor Anite ;nsa au re"u*at sa ras%unda oricaror ;ntrebari cu
%ri$ire la acele cotro%iri militare-
0n 1=42, la s"@rsitul ra*boiului, gu$ernul ,tatelor Anite era de5a asa de total in"iltrat si
cu%rins de cancerul sionist ;nc@t slabiciunea si %rabusirea ,tatelor Anite $or $eni din
interior, de la coru%tia generala si totala a re%ublicii, cu toata ;m%otri$irea unei %arti a
%o%ulatiei care ;nca n/a ;n$atat sa renunte la tara %e care/au construit/o bunicii ei-
)a%itolul 41: ,e ;ntinde re$olutia
)el de/al doilea ra*boi mondial, ca si %rimul, a "ost eEact cum l/au %rescris Jrotocoalele
,ionului din 1=D2: mase de oameni au su"erit macelarindu/se, ;n"omet@ndu/se si
asu%rindu/se reci%roc %entru ca sa construiasca o lume "ara granite nationale condusa de
un gu$ern mondial sta%@nit de o secta atot%uternica si sta%@na %e toata bogatia lumii- +ar
masele de oameni s/au macelarit reci%roc si/au murit ;n numele eliberarii si libertatii',
lu%t@nd ca sa distruga militarismul, na*ismul, "ascismul, dictaturile totalitare' si asa mai
de%arte- #enin scria ($e*i F%ere )om%lete7: 4a*boiul mondial (1=14/1=187 $a aduce
instaurarea comunismului ;n 4usiaB un al doilea ra*boi mondial ;l $a ;ntinde ;n toata
8uro%aB al treilea ra*boi mondial este necesar ca sa "aca ;ntregul glob comunist'- 8 de
%risos sa se eE%lice cum a "ost eliberata' 8uro%a rasariteana si/a "ost ;m%insa sub
calc@iul so$ietic ;n 1=42B dar si restul 8uro%ei e ;n discutieB ;n 1=26 Peneralul Pruenter,
)ommandant ,u%rem al Fortelor .liate (nu e %rea clar ce "orte erau aliate ;n 1=26, dar
%resedintele american a creat acel rang atunci %entru el, %robabil ;n $ederea noii ordini
mondiale'7 %reconi*a ca nu se $a re*ista a$ansului so$ietic ;n 8uro%a de <est, *ic@nd:
+esigur ca nu suntem destul de %uternici sa tinem %ie%t %e "rontul actual din 8uro%a'- In
1=26 de 1D ani %o%oarele din $estul 8uro%ei erau ;ndoctrinate ca ra*boiul cu 4usia e
ine$itabil, dre%t re*ultat al celui de/al doilea ra*boi mondial- +eci a$erea, "orta, $iata
tineretului american au "ost %use ;n 5oc ;n cel de/al doilea ra*boi mondial M ca sa/l
%regateasca %e cel de/al treilea- Peorge Lasington le s%unea americanilor ;n ultimul lui
discurs ca %resedinte ;n 11=6, c@nd +omnia Teroarei a aratat ade$arata "ata a re$olutiei
"rance*e si c@nd s/au desco%erit %rimii agenti ai re$olutiei mondiale ;n .merica: <a
im%lor sa ma credeti, concetateni, ca $igilenta unui %o%or liber trebuie sa "ie mereu trea*a
;m%otri$a in"iltrarii insidioase a unei in"luente straine, caci istoria si eE%erienta trecutului
do$edesc ca in"luenta straina este unul dintre cei mai mari dusmani ai gu$ernului unei
re%ublici'- +ar la s"@rsitul celui de/al doilea ra*boi mondial cons%iratia in"luentei straine
a$ea %uterea sa dicte*e otar@rile ma5ore ;n %olitica ,tatelor Anite, cursul o%eratiilor
133
militare si cui si unde se $or li$ra arme, munitii, alimente si "onduri- .gentii in"luentei
straine dusmanoase sunt %lasati ;n "unctii ;nalte si sunt numerosiB ceilalti %oliticieni si
"unctionari ;i ser$esc, unii din ticalosie, altii din nestiinta-
.merica a intrat ;n ra*boi ;n 1=41 cum a intrat si/n 18=8: %rintr/o mascarada tragica, o
lo$itura de teatru %regatita m@rsa$ cu 5ert"e de $ieti %entru a con$inge %ublicul si
)ongresul ca trebuie declarat ra*boiul- 0n 18=8 a "ost scu"undat $asul Gaine ;n %ortul
Ca$anei, din )uba, ci%urile de o mina s%aniola' si ,tatele Anite au declarat ra*boi
imediatB dar c@nd a "ost adus $asul la su%ra"ata du%a multi ani s/a $a*ut ca eE%lo*ia care/
a scu"undat $asul a "ost dinauntru ;ns%re ;na"ara, adica mina a "ost %usa de cine$a de %e
bordul $asului- #a "el ;n 1=41, atacul 5a%one* de la Jearl Carbour i/a dat lui 4oose$elt
%osibilitatea sa declare ca tara lui se a"la ;n stare de ra*boi %rin acest atac 5a%one*
ci%urile neaste%tat care $a trai ;n istoria in"amiei', recita el duios ;n "ata maselorB dar s/
a do$edit ca gu$ernul american era anuntat din $reme ca $a a$ea loc atacul de la Jearl
Carbour si a ascuns aceasta in"ormatie de tru%ele %lasate acolo ca $ictime eE%use la
moarte cu buna stiinta de catre 4oose$elt ca sa/i "urni*e*e %reteEtul ra*boiului- )@nd
%ublicul a a"lat de cele doua ;nselatorii care au declansat cele doua ra*boaie, a ramas, ca
totdeauna, a%atic-
0n tim%ul %rimului ra*boi mondial masele l/au ales %e Lilson %resedinte %entru ca a
%romis sa ne tina de%arte de ra*boi' si %rimul lucru %e care Lilson l/a "acut du%a alegeri
a "ost sa declare ca suntem ;n stare de ra*boi,' dar %ublicul american nu s/a su%arat- 0n
1=4D 4oose$elt a "ost reales %resedinte %entru ca a %romis ca "iii $ostri nu $or "i trimisi
sa lu%te %e "ronturi din alte tari' si a%oi tru%ele americane au "ost trimise imediat %e "ront
;n 8uro%a si .sia, dar %ublicul american nu s/a su%arat nici de data aceasta- ,olutia
consta ;n cele cinci cu$inte adaugate de senatorul James F- B!rnes, alter ego/ul lui
Bernard Baruc care, *ice 4osenblum, biogra"ul lui Baruc, era asa de intim cu Baruc
ca uneori nu se %oate sti care din doi a dat ideea %e care/o enunta am@ndoi'- #a
%rogramul electoral al lui 4oose$elt, care *icea: nu $om trimite armata, "lota, "orta
aeriana sa lu%te ;n ra*boaie ;n alte tari', B!rnes/Baruc a adaugat: dec@t ;n ca* de atac'-
+e aceea a "ost ne$oie de ;nscenarea de la Jearl Carbour-
Ja%one*ii au atacat Jearl Carbour la 1 +ecembrie 1=41 si cu 13 *ile ;nainte, la 32
Hoiembrie, Cenr! #- ,timson, ,ecretarul de 4a*boi al ,tatelor Anite, scria ;n 5urnalul
sau: +e $a*ut cum sa/i mani%ulam >%e 5a%one*i? ca sa/i "acem sa traga %rimul "oc "ara sa
ne %ericlitam %rea mult M nu e usor'- +ar cu 11 luni mai ;nainte, la 31 Ianuarie 1=41,
ambasadorul ,tatelor Anite la To9!o anuntase gu$ernul american ca daca $or "i neca*uri
;ntre ,tatele Anite si Ja%onia, 5a%one*ii intentionea*a sa atace Jearl Carbour %rin
sur%rindere'- +r- 4icard ,orge, ambasadorul so$ietic, si/a anuntat gu$ernul ;n
Fctombrie 1=41 ca 5a%one*ii intentionea*a sa atace Jearl Carbour ;n 6D de *ile', si/a
"ost anuntat ca gu$ernul sau a transmis aceasta in"ormatie imediat lui 4oose$elt- .%oi
4oose$elt a dat un ultimatum 5a%one*ilor la 36 Hoiembrie 1=41- Pu$ernul american
interce%ta si desci"ra toate mesa5ele secrete 5a%one*e des%re acel atac ;nca din ,e%tembrie
1=41, dar le ascundea de comandantii americani de la Jearl Carbour- #a 1 +ecembrie
se"ul ser$iciului de in"ormatii din eEtremul orient a telegra"iat se"ului "lotei americane din
Jaci"ic ca ra*boiul cu Ja%onia e iminent', dar aceasta telegrama a "ost su%rimata de
cine$a de mai sus- #a 2 +ecembrie )olonelul ,adtler de la telegra"ia americana a
telegra"iat tuturor comandantilor ra*boi cu Ja%onia iminentB sa nu lasati sa "ie ca la Jort
.rtur' (alt atac/sur%ri*a' care/a declansat ra*boiul ruso/5a%one*7, dar si aceasta
133
telegrama a "ost su%rimata de mai/mari- #a 6 +ecembrie 1=41 4oose$elt a %rimit
ras%unsul 5a%one* la ultimatul lui care era ca o declaratie de ra*boi M dar cei de la Jearl
Carbour au "ost tot tim%ul tinuti ;n ;ntuneric si nu li s/a su"lat nici o $orba- 0n "ine, la
circa 6/8 ore du%a atacul 5a%one* de la Jearl Carbour, la 1 +ecembrie 1=41, adica cu o
;nt@r*iere de 34 de ore, li s/a ;nm@nat comandantilor de acolo mesa5ul gu$ernului lor ca
5a%one*ii %re*inta a*i >6 +ecembrie? la 1 du%a %r@n* un ultimatum6 "iti ;n stare de
alerta'- +eci tot uni$ersul stia ca 5a%one*ii $or ataca Jearl Carbour ;n a"ara de americanii
din Jearl Carbour, tinuti ;n ignoranta ;n mod deliberat de catre gu$ernul lor- .mericanii
au %ierdut acolo doua na$e de ra*boi, doua crucisatoare, 111 a$ioane si 4212 de tineri
americani- 8ngle*ii au %ierdut ca o urmare na$ele Jrince o" Lales si 4eno:n si multe
$ieti omenesti ;n Gala!a-
+eci asa a regi*at 4oose$elt un atac ca sa/si ;m%inga tara ;n ra*boi- ,/au "acut 8
in$estigatii, 1 na$ale sau militare si una din %artea )ongresului, nici una %ublica sau
cinstita, toate sub "irma %artidului lui 4oose$elt si ade$arul, cum ca gu$ernul american
detinea si desci"rase comen*ile de atac ale 5a%one*ilor la Jearl Carbour si stia eEact cum
$a a$ea loc atacul cu mult ;nainte, a "ost tot tim%ul ascuns- Jresa bine cen*urata din
,tatele Anite a %re*entat %ublicului tim% de 6 luni %o$esti ;ncurcate si contradictorii si
do$e*ile cele mai concludente n/au "ost admise sa a%ara la in$estigatii (de eE- 5urnalul lui
,timson7- +ar amiralii americani au iesit la %ensie si si/au %ublicat memoriile- .dmiralul
Kimmel, comandant se" al "lotei Jaci"icului la $remea aceea, scrie: Jlanul %resedintelui
4oose$elt a cerut ca sa nu se s%una nici o $orba >des%re atacul iminent? "lotei din Ca:aii
>unde e Jearl Carbour?6 mai marii din Lasington care ;n mod intentionat n/au alertat
"ortele noastre de la Jearl Carbour n/au nici o scu*a6 li s/a ascuns cu desa$@rsire
comandantilor armatei si marinei ca mesa5e $itale 5a%one*e au "ost interce%tate, desci"rate
si ;nm@nate celor ;n masura din Lasington la 6 si 1 +ecembrie 1=41\- .miralul Calse!,
comandant sub Kimmel, *ice ca dim%otri$a, erau de*in"ormati de catre %ro%riul lor
gu$ern: ma5oritatea in"ormatiilor care ni se ser$eau indicau alte directii de atac- +aca am
"i stiut ca Ja%onia urmarea ;n amanuntime miscarile noastre la Jearl Carbour >asa cum
stiau la Lasington?6 ne/am "i %regatit %entru certitudinea unui atac la Jearl Carbour'-
.miralul Teobald care comanda $ase de ra*boi la Jearl Carbour scrie ;n 1=24: dictate
de tactica militara6 nu se a%lica aici, caci ;n e%oca noastra atomica e de neconce%ut sa
"acilitam un atac/sur%ri*a a inamicului ca sa ;nce%em ast"el un ra*boi6 ade$arata istorie
a atacului de la Jearl Carbour e ca .miralului Kimmel si Peneralului ,ort li s/a ascuns
in"ormatia' (acestia doi comandau la Jearl Carbour, si/au "ost a%oi "acuti ta%i is%asitori ai
ticalosiei lui 4oose$elt7- .%oi Teobald ;l citea*a %e .miralul ,tar9 care era se" al
o%eratiilor militare la Lasintgon si care i/a s%us ca atunci c@nd le/a ascuns lui Kimmel
si ,ort in"ormatia des%re atacul 5a%one* iminent, a %rimit ordin Rde mai sus s/o "aca,
ceea ce, scrie Teobald, ;nseamna de la Jresedintele 4oose$elt- )el mai mare lucru %e
care l/a "acut atunci a "ost c/a ascuns .miralului Kimmel ade$arul'- .miralul Calse! ;i
descrie %e Kimmel si ,ort ;n 1=23 ca %e marii nostri martiri militari'- +ar ei n/au "ost
dec@t %rimii dintr/o lunga lista de comandanti militari americani care traiesc ce$a nou ;n
istoria tarii lor: si anume, daca lu%ta %entru $ictorie si ca sa sal$e*e $ietile concetatenilor
lor a%lic@nd cea mai buna strategie, sau daca obiectea*a la masuri luate %este ca%ul lor
%entru a %ierde ra*boaiele duse de ei si %entru a ucide c@t mai multi dintre soldatii lor,
atunci se tre*esc a"ara din armata sau retrogradati- F%eratiile militare americane se
con"ormea*a unui %lan deasu%ra natiunii, ;n care interesul national si datoria militarului
134
de a/si a%ara %atria nu mai au loc-
)arui %lan su%ranational i/a ser$it atacul de la Jearl CarbourO #enin a s%us/o- 8l stia mai
bine dec@t oricine cum l/au a5utat ,tatele Anite sa distruga 4usia si sa instaure*e
comunismul acolo (do$e*ile sunt ;nsa greu de obtinut caci tran*actiile "inanciare din $est
;n "a$oarea re$olutiei bolse$ice erau secrete7- #enin scria .ngelicai Balabano$ care era
emisarul lui la ,toc9olm ;n tim%ul re$olutiei bolse$ice: )eltuieste milioane, *eci de
milioane, a$em bani berecet la dis%o*itie'- 8Eista do$e*i des%re marile sume de bani cu
care ;m%aratul Permaniei l/a a5utat %e #enin sa ia %uterea: ra%ortul lui $on Kuelman,
ministru de eEterne, din 3 +ecembrie 1=16 des%re un trans"er continuu de "onduri catre
bolse$ici6 ca sa/si construiasca organul de %resa, Jra$da, sa "aca %ro%aganda energica si
sa/si ;nmulteasca cu mult numarul mic de membri din %artidul lor'- .mbasadorul german
la )o%enaga, contele Broc9dor""/4ant*au, ra%ortea*a cum eE%ertul lor, +r- Cel%and
(alias Jar$us7 care a5uta la organi*area cons%iratiei bolse$ice, le/a dat o suma de bani sa/
si aco%ere celtuielile'- .cestea, *icea Cel%and, se ridicau la circa 3D milioane ruble'
ca sa organi*e*e com%let re$olutia'- Broc9dor""/4ant*au a %rimit autori*atia sa li$re*e
banii si citanta lui Cel%and ;nca eEista: Jrimit de la ambasada germana din
)o%enaga la 3= +ecembrie 1=12 un milion ruble ;n bancnote rusesti ca sa %romo$am
miscarea re$olutionara ;n 4usiaB iscalit +r- .- Cel%and'- +u%a ce si/a atacat Citler
%rietenul si aliatul so$ietic, ,tatele Anite dadeau s%ri5in "inanciar, industrial si moral'
mai ;nt@i si militar a%oi, so$ietelor- 0n Junie 1=43 Carr! Co%9ins, intimul lui 4oose$elt,
s%unea so$ietelor ;ntr/un discurs tinut la un miting de masa la Gadison Parden: Himic
nu ne $a ;m%iedeca sa ;m%artim cu $oi tot ce a$em si tot ce suntem'- #a 1 Gartie 1=43
4oose$elt ordonase sa se li$re*e tru%elor so$ietice mai ;nt@i tot ce $or, ;naintea tru%elor
altor aliati si ;naintea tru%elor americane- Peneralul Gaior Jon 4- +eane descrie cum s/a
stors .merica ca sa se ;ntareasca "orta statului comunist so$ietic- Gasele credeau ca
tru%ele americane lu%ta sa elibere*e' Jolonia si asa mai de%arteB 4oose$elt le trimitea sa
lu%te ca sa eEtinda comunismul, sa distruga statele nationale si sa instaure*e gu$ernul
mondial-
0n 1=33 4oose$elt a "ost ales %resedinte ca sa %una ca%at de"icitului bugetar' si %rimul
lucru %e care l/a "acut a "ost sa ;ncea%a un trans"er gigantic de a$utie americana
so$ietelor, ;n tim% ce de"icitul bugetar american a crescut (si continua sa creasca7 ;nc@t
ci"ra lui totala nu mai ;nca%e %e un singur r@nd- 0n dolarii de/atunci, 4oose$elt a daruit
so$ietelor = miliarde si 5umatate de dolari (c@t bugetul a 3/3 tari7, ;n o%eratii
su%ra$egeate de Carr! Co%9ins, care 5uca acum rolul %e care/l 5ucase Bernard Baruc ;n
1=11, asigur@nd continuitatea metodelor de mani%ulare %olitica si economica a
%resedintelui si %o%orului american din 1=16 ;ncoace- Bernard Baruc insistase ca un
singur om trebuia sa su%ra$ege*e distributiile %e tim% de ra*boi si ast"el s/a creat %entru
el )omitetul Industriilor de 4a*boi' al carui se" era el, %ro$enit din )onsiliul .%ararii'
de %e l@nga %resedinte- Lilliam J- Praam scrie ca acesta era gu$ernul secret al ,tatelor
Anite6 1 oameni alesi de %resedinte %lani"icau ;ntregul sistem de "urni*ari de ra*boi,
cen*ura %resei, sistemul de control asu%ra alimentatiei %o%ulatiei6 ;ntr/un cu$@nt
elaborau "iecare masura luata a%oi de )ongres %entru ra*boi si "aceau asta ;n secret cu
usile ;ncise cu sa%tam@ni si ciar luni ;nainte de a declara )ongresul ra*boi Permaniei'-
)iar Baruc s%unea ca el a$ea %uteri de%line si lua toate otar@rile, la ;nce%ut %e ascuns,
las@nd %ublicul sa creada ca %resedintele Lilson otaraste, dar du%a ramolismentul total
al lui Lilson din 1=1=, %e "ata, %e moti$ul bolii %resedintelui- .cum 4oose$elt a
132
reinstaurat consiliul de ra*boi al lui Lilson sub titlul de )omisia )onsultati$a' din 1=4D,
care ;n 1=43 a de$enit )omitetul Jroductiei de 4a*boi'- Baruc din nou a cerut ca un
singur om sa aiba %uterea su%rema ;n acest comitet, dar n/a "ost el cel alesB biogra"ul lui,
4osenbloom, *ice ca Baruc a "ost de*amagit', dar autorul crede mai degraba ca era de
acord cu aran5amentele care l/au numit %e Carr! Co%9ins- Baruc "usese cel mai %uternic
si in"luent om, diri5@nd si in"luent@nd din umbra absolut toti %resedintii ,tatelor Anite,
indi"erent daca erau democrati sau re%ublicani, din 1=16 ;ncoaceB ;n 1=23 el ;nca ;l
s"atuia' %e 8iseno:er- +ar %uterea lui Co%9ins de a a%ro%ia catastro"a ci$ili*atiei
occidentale a "ost mai mare %entru ca teatrul de actiune a "ost mai mare-
.tot%uternicul Carr! Co%9ins, se"ul )omitetului Jroductiei de 4a*boi si al )omisiei de
Jrotocol ,o$ietic al lui 4oose$elt, n/ar "i %utut a5unge asa sus ;n nici un alt secol caci era
un om de origine obscura, total li%sit de %regatire, de %rice%ere, de ca%acitate %entru a
administra treburile unei tari si singurul lui talent s/a $a*ut c@nd a gasit "emei de
mora$uri usoare %entru Goloto$ c@nd acesta $i*ita .merica- .utorul n/a %utut a"la cine l/
a ales %e Co%9ins sa/l diri5e*e %e 4oose$elt, dar a a"lat ca Co%9ins crescuse la scoala
ideilor lui #ouis Blanc si/a comunistilor de la 1848, ca si Couse- Carr! Co%9ins si/a
;n$atat ideile de la scoala socialistilor Fabiani din #ondra, care %ro%o$aduiesc dis%aritia
statelor nationale si instaurarea ,tatelor Anite ale #umii' si de la un mentor de/al lui,
e$reu de origine ruseasca din Boemia, disci%ol al lui Tolsto!, eroul bolse$icilor- Fusese
cunoscut ;n cercurile electorale ale lui 4oose$elt ca un bisnitar' ("iEer7 care a5usta'
"ondurile electorale- Ani$ersitatea din FE"ord i/a dat un doctorat de ti%ul celor con"erite
lui 8lena si Hicolae )eausescu-
Imediat ce/a "ost instaurat ca se" al )omitetului %entru Jrotocolul ,o$ietic al lui
4oose$elt a anuntat ca s/a decis ca ,tatele Anite sa ser$easca Aniunea ,o$ietica "ara a
cere nici un "el de in"ormatii asa cum nici o alta tara nu $a "i ser$ita si ca aceasta deci*ie
nu $a "i rediscutata' (1=437- )a si la ministrii britanici care ser$eau sionismul, %olitica
era stabilita' si nu mai ;nca%ea discutie'B nu s/a stiut niciodata cine/a stabilit/o-
,enatorul Ta"t, liderul re%ublican, a %rotestat si/a "ost urmarit %@na la moarte de o
cam%anie $irulenta de calomnii si insulte %ublice- .merica i/a daruit lui ,talin 12-DDD
a$ioane, 1-DDD de tancuri, 281 na$e de ra*boi (131 au "ost returnate du%a multi ani si
so$ietele s/au o"erit sa %lateasca %entru 31, *ic@nd ca restul s/au %ierdut sau s/au stricat7
si o ;ntreaga "lota comerciala- .sta e cea mai mica %arte din a$erile daruite de americani
lui ,talin- Pu$ernul american n/a %ublicat niciodata datele trans"erului de a$ere catre
,talin din tim%ul si de du%a terminarea ra*boiului si %resa coru%ta din ,tatele Anite nici
nu s/a interesat- Jrintr/un accident doar s/au %astrat documente %rin care se %oate a%recia
o mica %arte din "elul ;n care gu$ernul american ;si 5e"uieste %o%orul ca sa/i ;mbuibe %e
tartorii bolse$ici- Iata cum:
)a%itanul Jordan, $eteran din %rimul ra*boi mondial, unde "usese instruit ca t@nar recrut
sa/si tina ocii descisi, gura ;ncisa si o co%ie du%a absolut orice', a "ost trimis la
+e%o*itul Hatiunilor Anite nr- 8\ de la He:ar9 (Hatiunile Anite nici nu eEistau ;nca,
urmau sa "ie ;n"iintate %este 3 ani, dar a$eau de5a de%o*ite de mar"uri7- )ur@nd a $a*ut c@t
de atot%uternic este gu$ernul so$ietic ;n ,tatele Anite, c@nd un a$ion ci$il american a
trecut %rea a%roa%e de un bombardier american care era daruit lui ,talin si o"iterul
so$ietic "urios a cerut sa "ie eliminate a$ioanele americane de %e %ista- )omandamentul
aero%ortului a re"u*at si so$ieticul a s%us: am sa/i tele"one* lui Co%9ins'- +u%a c@te$a
*ile a $enit un ordin de la )omisia .eronautica .mericana inter*ic@nd a$ioanelor ci$ile
136
americane accesul, eEact cum ceruse so$ieticul- .tunci )a%itanul Jordan a ;nce%ut sa tina
un 5urnal, cu a5utorul caruia a aratat mai t@r*iu lumii ca ;nca din 1=43 materialele
necesare construirii bombei atomice (gra"it, tuburi de aluminiu, cadmiu, toriu7 erau
trimise %rin aero%ortul He:ar9 ;n Aniunea ,o$ietica M si ;n acest rastim% 4oose$elt "acea
mare ca* de secretul bombei atomice', %roiectul Ganattan'- +ar c@nd )a%itanul
Jordan nota aceste trans%orturi ;n 5urnalul sau, nici el nici %o%orul american abar n/
a$eau de bomba atomica si nici la ce/ar %utea "i bune aceste materialeB el nota absolut
toate trans%orturile- ,i/a obser$at ca multe din ele nu erau, cum *iceau acordurile de
colaborare militara, articole de a%arare', ci articole de construire a regimului comunist,
ca de %ilda tractoare si masini agricole, o "abrica de aluminiu, "abrici de locomoti$e si
$agoane, masini de %relucrat otelul' etc- etc- .cestea intra ;n totalul Jresedintelui Truman
de %roduse agricole ;n $aloare de [1-614-286-DDD si %roduse industriale ;n $aloare de
[3-D4D-433-DDD (;n dolarii de atunci, mult mai %uternici ca cei de/acum7 trimise ;n
Aniunea ,o$ietica ;n acel an ;n cadrul acordului de ;m%rumut/a5utor'- 0n 1=43 s/au
%ierdut multe na$e de trans%ort si s/a mai descis un aero%ort la Preat Falls, ;n Gontana,
%entru trans"erul de a$ere din .merica la ,talin si )a%itanul Jordan a "ost trimis acolo,
din nou ca re%re*entant al Hatiunilor Anite' care ;nca nu eEistau, si/a gasit acolo %rimul
lui ordin de la %resedintele tarii si anume: %rima %rioritate o au6 a$ioanele so$ietice,
ciar ;naintea celor militare ale ,tatelor Anite'- F"iterul so$ietic cu care colabora s/a
o"ensat ca trebuia sa colabore*e cu un biet ca%itan si )a%itanul Jordan a "ost "acut imediat
maior al ,tatelor Anite, dar e%oletii i/au "ost %usi de )olonelul Koti9o$, o"iter so$ieticB
autorul nu stie dac/au mai "ost $reodata o"iteri americani ;n armata ,tatelor Anite "acuti
de alte tari- Jordan a obser$at "oarte multe geamantane negre sigilate bine cu "r@ngii care
treceau s%re Aniunea ,o$ietica si cum nu a$ea nici o %utere dec@t cea de a diri5a tra"icul
din Gontana s%re Gosco$a %rin .las9a, s/a suit ;ntr/un a$ion unde a des"acut c@te$a din
ele si si/a notat continutul- . gasit ;n ele o imensitate de documente, cores%ondenta,
%lanuri si desene tenice- Jrintre ele erau doua %acete de dosare ale +e%artamentului de
,tat american- Je unul eticeta *icea: +e la Ciss'B %e celalalt: +e la ,a!re'- .ceste
dosare, s/a do$edit ulterior ;n %rocesele de s%iona5 si tradare din 1=48/26, contineau
ra%oartele secrete ale atasatilor americani din Gosco$a, trimise ;n $ali*a di%lomatica la
Lasington, unde Ciss si ,a!re le "otoco%iau si le trimiteau ;na%oi la Gosco$a la cei de
care erau, ci%urile, tinute secrete- )ea mai im%ortanta @rtie %e care/a $a*ut/o Gaiorul
Jordan ;n $ali*ele ce *burau s%re Gosco$a a "ost o scrisoare semnata de C-C'- (Carr!
Co%%9ins7 catre Gi9o!an, )omisarul ,o$ietic %entru )omert 8Eterior, ;n care/i eE%lica
ce greu mi/a "ost sa obtin acestea de la Pro$es >se"ul %roiectului ultra/secret al bombei
atomice?- .tasate la scrisoare erau %lanul u*inei atomice de la Fa9 4idge din Tennessee
si o co%ie a unui ra%ort care %urta stam%ila Carr! Co%9ins' si care era %lin de cu$inte
stranii %e care Jordan necunosc@ndu/le le/a co%iat ;ntocmai ;n 5urnalul sau, cu intentia sa
se uite mai t@r*iu ;n dictionar sa $ada ce ;nseamna, cu$inte ca: ciclotron, %roton,
deuteron, energie de "isiune' si eE%resii ca %ereti de 2 %icioare grosime de a%a si %lumb
sa controle*e *borul neutronilor'- .sta ;n tim% ce masele din .nglia si .merica a$eau
creierul s%alat cu lo*inca ca cea mai buna a%arare ;m%otri$a agresiunii so$ietice e bomba
atomica-
#a 33 ,e%tembrie 1=4= Aniunea ,o$ietica a eE%lodat %rima bomba atomica- Gaiorul
Jordan nu s/a mai %utut sta%@ni si s/a %l@ns unui senator care l/a determinat %e un $orbitor
de la radio, Fulton #e:is, sa %o$esteasca astea la radio- .cest %rogram radio si cartea lui
131
ulterioara au "acut %ublic scandalul care a dus la in$estigatiile )ongresului din +ecembrie
1=4= si Gartie 1=2D- +ar %resa a "alsi"icat "a%tele c@nd le/a di"u*at %ublic si in$estigatiile
n/au dus la nimic-
0n 1=44 Gaiorul Jordan era ;ngri5orat si/a ;ncercat sa se consulte cu se"ul lui din
+e%artamentul de ,tat, unde un tinerel i/a s%us ca o"iterii care/s %rea corecti se %ot tre*i
%e unde$a %e/o insula din mi5locul Garilor ,udului'- +u%a scurt tim% a "ost ;nlocuit-
)artea lui contine lista tuturor trans%orturilor %e care le/a %utut $edeaB este inclusa lista
tuturor ingredientelor %entru bomba atomica si bomba cu idrogen: beril, cadmiu, cobalt
(33-6DDD li$re minereu si concentrat7, metal si "ragmente de cobalt (8D6-=41 li$re7, uraniu
metal (3-3 li$re7, tuburi de aluminiu (13-166-413 li$re7, gra"it (1-384-483 li$re7, toriu,
nitrat de uraniu, oEid si oEid urano/uranic, aluminiu si alia5e (134-D23-618 li$re7, lingouri
de arama si bron* (16-242-DDD li$re7, s@rma, %laci, s@rma i*olata de arama si bron*, etc-
.%oi o u*ina %etroli"era, masini si %iese de %relucrarea "ierului, masini de tot "elul %entru
industria grea si usoara, turnatorii, statii electrice, instrumenta5 si statii tele"onice,
generatoare, instalatii de cinematogra"ie, de radiodi"u*iune, =-2=4 $agoane de cale "erata,
1-168 locomoti$e, na$e comerciale ;n $aloare de [133-8D3-81=, camioane si tot asa "ara
s"@rsit- .%oi o u*ina de mare %reci*ie, 3 "abrici de %roduse alimentare, trei generatoare de
ga*, o ra"inarie %etroli"era cu masini si utila5, 11 u*ine cu aburi si 3 u*ine idroelectrice-
Gaiorul Jordan ;nce%use sa creada ca Co%9ins si amicii lui ;nnebunisera, caci ;i trimiteau
lui ,talin cantitati imense de tot "elul de lucruri, utile sau nu M unele care nu stie la ce le/
ar "i trebuit: ocelari, dinti "alsi, =-136 ceasuri cu %ietre %retioase, 6-333 li$re de sa%un de
toaleta, ru5uri de bu*e ;n $aloare de [4DD, 313 galoane de bauturi s%irtoase, momele
%entru %escuit cu undita ;n $aloare de [21-444, lanterne magice %entru co%ii ;n $aloare de
[161-D46, ticii de @rtie si nasuri de carton de [4-323, 13-326 li$re de @rtie de co%iat,
doua %iane noi, instrumente mu*icale de [6D-DDD, si, %robabil o atentie s%eciala %entru
dragul lor tatuc ,talin', o %i%a de [1D-
Carr! Co%9ins i/a mai trimis lui ,talin si bani %esin, ;ntre altele [88-1D1-1D3 %entru
saraci'B cine/a trait sub comunism stie cum se ;m%arte la saracii' comunismului- 0n 1=44
Cenr! Gorgentau Jr-, ,ecretarul Tre*oreriei lui 4oose$elt, cu secretarul sau Carr!
+eEter Lite (do$edit ulterior agent so$ietic7 au trimis lui ,talin co%ii ale %lacilor cu
care se ti%areau banii ce urmau sa "ie "olositi ;n Permania du%a ra*boi- .st"el %ublicul
american ;ngitea un de"icit cau*at de %lata tru%elor americane cu note ti%arite M de un alt
gu$ern ;n alta tara, dar aceste note erau onorate ;n ,tatele Anite- #a %rotestul %ublicului,
notele nu s/au mai ti%arit din 1=46B dar so$ietele de5a %usesera ;n circulatie %este 32D
milioane de dolari ti%ariti de ele, si/au re"u*at sa %lateasca suma negli5abila de [18-DDD
%entru %lacile si @rtia cu care/au 5ecmanit cele 32D milioane luate direct din tre*oreria
americana-
0n a"ara de trans"erul a$erii natiunii americane ;n Aniunea ,o$ietica, mai erau doua cai de
;mbogatire a bolse$icilor si saracire a americanilor- Ana era organi*area lu%telor de asa
maniera ;nc@t americanii sa aiba %ierderi si comunistii nu- .sa au si "acut membrii
gu$ernului din umbra' al ,tatelor Anite M nu de la ;nce%ut, du%a atacul de la Jearl
Carbour, cum intentionasera, ci mai t@r*iu, %rin Peorge )- Garsall, ,e" de ,tat Ga5or,
%e care ,enatorul Jose% Gc)art! l/a acu*at ulterior %e buna dre%tate si ;n mod absolut
$eridic si documentat ca a %lanuit cu minutio*itate o retragere continua care a cedat
mereu $ictoria si care a ;nce%ut cu mult ;nainte de a se termina cel de/al doilea ra*boi
mondial6 totdeauna sustin@nd numai "rontul rusesc' du%a instructiunile lui )urcill si
138
,talin-
Peneralul Garsall "usese %romo$at de 4oose$elt %este ca%ul a 3D de generali si 14
brigadieri toti mai bine %regatiti si cali"icati si cu mai multa $ecime, du%a ce "usese
numit general ;n ciuda "a%tului ca a "ost gasit incom%etent %entru acel rang de catre
comandantul de/atunci- +intru ;nce%ut Garsall i/a cerut ,enatorului James F- B!rnes
(alter ego/ul lui Bernard Baruc7 sa introduca %rin )ongres o deci*ie ca sa nu se mai tina
cont de $ecime si %rocedura la %romo$are ;n armata si acesta a "acut/o, d@ndu/i lui
Garsall %osibilitatea sa o%ere*e imediat 4-D88 de %romo$ari neregulamentare, una dintre
ele "iind a )olonelului +:igt 8iseno:er, care nu $a*use c@m%ul de lu%ta ;n $iata lui
dar a de$enit ;n trei ani )omandantul ,u%rem al Fortelor .liate- Tandemul Garsall M
8iseno:er a dat "orma lumii du%a cel de/al doilea ra*boi mondial-
Imediat du%a atacul de la Jearl Carbour %ro%aganda so$ietica a ;nce%ut sa ceara ca
engle*ii si americanii sa in$ade*e 8uro%a numai dec@tB desi )urcill s%unea ca tru%ele
engle*e nu %ot s/o "aca ;nainte de 1=43, 8iseno:er instruit de Peneralul Garsall a
"acut %lanul in$a*iei ;n 1=43 si 4oose$elt i/a telegra"iat lui )urcill astaB a%oi Peneralul
Garsall si Carr! Co%9ins s/au dus la #ondra unde )urcill le/a s%us ca o in$a*ie
%ri%ita ar duce la %ierderea ra*boiului, ca $a trans"orma )analul G@necii ;ntr/o mare de
s@nge aliat', de "a%t trei s"erturi engle*- 0ntrebat cu ce %oate contribui, comandantul
american din Insulele Britanice, Peneralul )lar9, a aratat ca n/are dec@t o di$i*ie (a 34/a7
"ara artilerie antiaeriana, "ara tancuri si neinstruita (c@nd a "ost trimisa ;n lu%ta ;n ."rica
mai t@r*iu s/a $a*ut ca aceasta di$i*ie nu era gata de lu%ta7- Totusi Peneralul Garsall i/a
cerut lui 4oose$elt sa santa5e*e gu$ernul britanic sa intre ;n lu%ta amenint@nd ca alt"el
.merica se retrage din ra*boi ($e*i marturia lui ,timson7- +esi n/a reusit sa santa5e*e
.nglia ale carei tru%e nu erau nici eci%ate nici instruite, acesta a ramas tonul si
%rocedeul ,tatelor Anite tot tim%ul ra*boiului-
Gai t@r*iu, ;n 1=43, tru%ele engle*e si americane au *drobit tru%ele germane ;n ."rica si
Permania a ;nce%ut sa %iardaB aliatii erau gata de lu%taB din nou Peneralul Garsall a
inter$enit, otar@nd unde $or ataca aliatii si scimb@nd soarta natiunilor 8uro%ei-
)urcill nu $roia ca cei care ;nce%usera ra*boiul, adica Aniunea ,o$ietica care a
%ro$ocat cel de/al doilea ra*boi mondial atac@nd Jolonia ;m%reuna cu Citler, sa iasa din
ra*boi cucerind teritorii mari (cum s/a si ;nt@m%lat7 si $roia sa atace din nord si din sud si
sa ocu%e statele balcanice cu tru%e anglo/americane- +ar Peneralul Garsall, care
conducea ra*boiul ;n locul lui 4oose$elt care era bolna$ si inca%acitat (sau %oate
%ri*onierul celor din 5urul luiB ;n orice ca* nu mai a$ea nici o %utere7 insista ca aceste
tru%e $or debarca numai ;n Franta si $or lasa tru%ele so$ietice sa %atrunda ad@nc ;n
8uro%a- .%oi 4oose$elt, lucid sau nu, a %erse$erat ;n a darui 8uro%a de est, centrala si
balcanica bolse$icilor- Tim% de 18 luni s/a de*batut abandonarea 8uro%ei tru%elor
re$olutiei bolse$ice, caci tru%ele engle*e si americane terminasera cucerirea ."ricii si
i*goneau nemtii din Italia, si/ar "i %utut ;nainta %@na la <iena, Buda%esta si Jraga, dar
Peneralul Garsall a insistat sa se limite*e la o a doua in$a*ie a Frantei, total inutila si a
%rescris ca %o*itia 4usiei du%a ra*boi $a "i dominanta ;n 8uro%a6 trebuie sa/i dam tot
s%ri5inul si sa "acem orice e"ort sa ne/o "acem %rietena6 "ara nici o ;ndoiala ea $a
domina 8uro%a6' (anali*a Peneralului Garsall la )on"erinta de la Zuebec din .ugust
1=437- ,talin ceruse ca tru%ele anglo/americane sa in$ade*e Franta si sa nu se a%ro%ie de
8uro%a )entrala si de 8stB Peneralul Garsall a "acut ;ntocmai- 4a*boiul a$ea sa mai
"aca ra$agii ;nca doi ani, c@nd ,talin si cu Peneralul Garsall otar@sera ca 4usia $a
13=
domina 8uro%a si $a cuceri teritorii $aste du%a ra*boi- Peneralul Gar9 )lar9, care era ;n
1=43 comandantul tru%elor americane din Italia, scria ;n 1=2D ca deturn@nd tru%ele din
Italia s%re Franta, c@nd %uteau trece %rin Iugosla$ia si Angaria %@na ;n )eoslo$acia si
.ustria, s/a comis una din greselile %olitice cele mai mari ale ra*boiului', caci s/a
abandonat 8uro%a )entrala lui ,talinB Peneralul )lar9, stralucit strateg %us %e linie
moarta care ulterior si/a dat demisia, *ice greseala %olitica' dar de "a%t n/a "ost nici o
greseala ci o %olitica intentionat a%licata de gru%ul din 5urul %resedintelui american care
subordona interesele %atriei lor, %ro%agarii re$olutiei comuniste ;n lume- .st"el ;n loc sa
se termine ra*boiul ;n 1=44 cu o $ictorie care sa lase so$ietele ;n limitele teritoriului lor si
sa lase natiunile euro%ene libere, s/a %relungit ra*boiul ;nca doi ani %entru a da so$ietelor
oca*ia sa in$ade*e si sa ocu%e 5umatate din 8uro%a- .ceasta %relungire a "ost dictata de
so$iete si im%usa de ele %rin agentul lor din gu$ernul american, Carr! +eEter Lite,
autorul asa/numitului %lan Gorgentau- )on"orm acestui %lan tru%ele aliate au ;naintat
;ncet/;ncet %@na la granita Permaniei, unde )urcill care s/a o%us acestui %lan tot tim%ul
a ;ncercat sa mai sal$e*e ce$a ocu%@nd Berlinul, du%a cum %o$estesc si el si 8iseno:er
;n memoriile lor- )iar 8iseno:er s%une cum s/a o%us c@nd Feldmaresalul Gontgomer!
a %ro%us sa ;nainte*e decisi$ ;n 1=44 s%re Berlin, *ic@nd ca Gontgomer! risca %rea mult
M dar c@te$a %agini mai ;nainte s%usese ca Gontgomer! era %rea cum%anit si nu $roia sa
riste nimic- 8iseno:er a continuat sa/si ;m%rastie tru%ele %rin Franta aste%t@nd ca
so$ieticii sa %atrunda ad@nc ;n 8uro%a si ;n Gartie 1=42 (du%a )on"erinta de la Ialta c@nd
era clar ca so$ietele au aneEat 4om@nia si Jolonia si 4oose$elt trimitea telegrame de
%rotest lui ,talin7, 8iseno:er i/a telegra"iat direct lui ,talin %lanul lui "ara sa se consulte
cu nimeni, ceea ce l/a "acut %e )urcill, care $roia sa sal$e*e cel %utin <iena, Jraga si
Berlinul, sa %roteste*e $eement M dar degeaba, caci Peneralul Garsall din Lasington
a declarat ca a%roba ;ntru totul si %lanul si %rocedura lui 8iseno:er- +e atunci ;ncolo
nici o miscare n/au mai "acut tru%ele aliate ;n $est "ara sa obtina a%robare de la ,talin si
nimeni nu asculta ce *icea )urcill- 8iseno:er i/a comunicat direct lui ,talin la 38
Gartie ca se $a o%ri ;n "ata <ienei- 0n 14 .%rilie a comunicat se"ului ,tatului Ga5or ca se
$a o%ri ;n "ata Berlinului, %e 8lba, ;nceind cu cu$intele: daca esti de acord, am sa/l
in"orme* %e Garesalul ,talin', dar de "a%t nu/i %asa daca e sau nu de acord caci de5a
trecuse %este %rotestele engle*ilor- Gai ram@nea Jraga, ;n )eoslo$acia, unde ,talin i/a
cerut lui 8iseno:er la = Gai 1=42 sa nu intre dincolo de linia Karlsbad, Jilsen si
Bud:eis si 8iseno:er, care a$ea tru%e americane st@nd degeaba la granita cea, i/a
ordonat Peneralului Jatton sa se o%reasca imediat unde/a *is ,talin- )inci ani mai t@r*iu,
la 3 Gartie 1=4=, la un dineu de gala la .sociatia .$ocatilor din He: Ior9, Peneralul
8iseno:er s/a laudat ca el a "ost singurul care a luat otar@rile ce/au abandonat 5umatate
din 8uro%a bolse$ismului- +ar ciar daca credea ca el a luat acele deci*ii, n/a "ost
8iseno:er cel care le/a luat, ci erau %arte din %olitica de demolare a tarilor occidentale
;n "olosul re$olutiei bolse$ice din care "acuse %arte si trans"erul a$erii americane catre
bolse$ici- )a%itanul Carr! )- Butcer mentionea*a ca atunci c@nd Peneralul 8iseno:er
;n ciuda %rotestelor lui )urcill ;i comunica lui ,talin direct des%re cum se o%reau si
aste%tau tru%ele anglo/americane ca sa in$ade*e tru%ele so$ietice 8uro%a, granitele si
ariile de ocu%atie de5a nu se mai de*bateau la ni$el de conducere militara'- )urcill a
s%us (la 11 Gai 1=237 ca el cerea ca tru%ele anglo/americane sa nu se retraga %@na nu s/a
a5uns la un acord cu 4usia, dar nu s/a tinut cont de cerintele lui si s/a abandonat 5umatate
din Permania so$ietelor "ara sa se stabileasca absolut nimic-
14D
Pu$ernele occidentale au mai gasit o cale de a %romo$a comunismul ;n lume du%a
ra*boi: %rin con"erintele de %ace- )arta .tlanticului "usese %romulgata de 4oose$elt la 6
Ianuarie 1=41, c@nd le/a s%us americanilor ca antici%ea*a o lume ba*ata %e 4 libertati
"undamentale: de $orbire, religioasa, eliberare de "oamete, eliberare de teama'- .%oi
carta %romulgata de 4oose$elt si )urcill ;m%reuna la 14 .ugust 1=41 anunta ;n
"ra*eologia demagogica recomandata de Jrotocoalele ,ionului din 1=D2 ca ;si ba*ea*a
s%erantele ;ntr/un $iitor mai bun %entru omenire' %e niste %rinci%ii "undamentale' si
anume: nici o augmentare, teritoriala sau de alta natura'B nici o scimbare teritoriala
"ara consimtam@ntul liber al %o%oarelor res%ecti$e'B dre%tul %o%oarelor de a/si alege
"orma de gu$ernare %e care o dorescB si dre%turile su$erane si autogu$ernarea restituite
%o%oarelor care "usesera %ri$ate de ele'- Iar de la aceste nobile as%iratii au trecut a%oi la
"a%te si la con"erintele de la Teeran si )asablanca care/au culminat la Ialta ;n Februarie
1=42, trei ani si 5umatate du%a eE%rimarea acelor nobile teluri, au 5e"uit si ;nrobit lui
,talin %o%oarele a 5umatate din 8uro%a M lui ,talin %entru ca, *ice +eclaratia ce/au dat/o
la Teeran, el este un om de$otat lu%tei ;m%otri$a tiraniei si scla$iei, o%rimarii si
intolerantei'- In tim% ce demnitarii occidentului ;i c@ntau aceste osanale lui ,talin cel
iubitor de libertatea %o%oarelor, tru%ele lor sedeau si aste%tau ca oardele bolse$ice sa
%atrunda ad@nc ;n inima 8uro%ei-
)um ,talin a re"u*at sa se de%lase*e, s/au de%lasat 4oose$elt si )urcill la Ialta M de5a o
;n"r@ngere c@nd trate*i cu asiaticii, *ice autorul- 4oose$elt si intimul lui Carr! Co%9ins
erau %e moarte si 4oose$elt arata "oarte rau ciar si ;n "ilmele date %ublicitatii- Gulti
%artici%anti ;si adusesera "amiliile, care misunau si dadeau con"erintei un as%ect de
eEcursie "amiliala- +ar cel mai rau lucru, *ice autorul, a "ost betia continua la care au "ost
su%usi delegatii tot tim%ul, "iind acesta, *ice autorul, un truc asiatic "oarte $eci-
Peneralul Gaior #aurence ,- Kuter care re%re*enta a$iatia americana descrie cum o serie
de toasturi si ;ncinari ;n cinstea %artici%antilor ;nce%eau dis/de/dimineata, de la micul
de5un, cu $otca, $in, cognac, sam%anie si din nou cognac, alaturi de ca$iar, me*eluri,
mere de )rimea si ceaiB acesta era numai de5unulB tot tim%ul *ilei toata lumea era mai
mult beataB inter%retul lui 4oose$elt %o$esteste cum la o cina s/a ;ncinat de 42 de ori ;n
cinstea a di$ersi M 42 de %aare de alcool baute obligatoriu de "iecare- 4oose$elt care era
%e moarte a sosit acolo ca semnatar al %lanului Gorgentau, elaborat de agentul so$ietic
din gu$ernul american Carr! +eEter Lite si ;nsotit de alt agent so$ietic, .lger CissB
deci so$ietele a$eau doi re%re*entanti din trei- .utorul scrie ca )urcill a ;ncercat din
toate %uterile sa sal$e*e ce$a din gearele lui ,talin, din "iasco/ul celui de/al doilea
ra*boi mondial des%re care masele cu creierul s%alat de *iarele %er"ect controlate de
"ortele oculte credeau ca este o $ictorie glorioasa si stralucita, dar Peneralul Garsall l/a
santa5at mereu cu amenintarea ca $a ordona tru%elor americane sa abandone*e "rontul
daca )urcill mai "ace ast"el de ;ncercari- .utorul crede ca )urcill de/acum stia ca nu
e dec@t o marioneta ;n m@na altora, dar nu stia ;nca "a%tul ca nu mai eEista %resa libera si
toata %resa e un instrument de %ro%aganda mincinoasa ;n m@na acelorasi "orte- .st"el,
)urcill ;l ;ntrebase %e Ginistrul In"ormatiilor la 33 .ugust 1=44 de ce nu se s%une
nimic des%re masacrul %olone*ilor de la <arso$ia- Peneralul Bors din re*istenta %olone*a
s/a ridicat ;m%otri$a tru%elor na*iste la a%ro%ierea tru%elor so$ietice, care ;nsa la ordinul
lui ,talin s/au o%rit imediat si/au aste%tat d@nd tim% na*istilor sa masacre*e %o%ulatia
%olone*a- )@nd a$ioanele engle*e si americane au $rut sa/i a5ute %e %olone*i, ,talin le/a
inter*is accesul la aero%orturile de decolare- )urcill i/a cerut lui 4oose$elt sa trimita
141
totusi a$ioanele, *ic@nd ca ,talin nu $a ;ndra*ni sa le doboare, dar 4oose$elt a re"u*atB
ast"el aliatii si cu so$ieticii au abandonat %o%ulatia %olone*a ca sa "ie masacrataB <arso$ia
a "ost rasa la %am@nt, 3D-DDD de %olone*i ci$ili au "ost ucisi si 32D-DDD de su%ra$ietuitori
de%ortati- .sta la trei ani du%a ce 4oose$elt declamase asa de "rumos des%re libertatile
%entru care lu%ta el- )urcill s/a mirat de ce nu *ic *iarele nimic si *iarele au continuat
sa nu *ica nimic- .stea erau "a%tele %e care le/a ;ncununat )on"erinta de la Ialta, unde
4oose$elt, c/un %icior ;n groa%a, i/a s%us lui ,talin ca se simte mai ;nsetat de s@nge
german ca oric@nd si/a %ro%us sa ;ncine un %aar din nou ca sa eEecutam 2D-DDD de
o"iteri germani', caci mai ;ncinasera asa la Teeran ;n +ecembrie 1=43- )@nd ,talin a
%ro%us toastul, )urcill a re"u*at sa ;ncineB 4oose$elt a "acut o gluma buna *ic@nd ca
el $a ucide doar 4=-2DDB "iul lui 4oose$elt, 8liott, a r@s *ic@nd ca s%era sa ucida sute de
mii si ,talin s/a ridicat sa/l sarute %e 8liott 4oose$elt %entru aceste cu$inte din inima-
4oose$elt i/a s%us "iului sau ca nu/i %lace ca )urcill se teme ca rusii $or de$eni %rea
%uternici si i/a %ro%us lui ,talin ce$a ce Jrimul Ginistru )urcill nu trebuie sa a"le' si
anume ca 8iseno:er sa comunice direct cu ,talin ocolind ,tatul Ga5or din #ondra si
Lasington (la 4 Februarie 1=427- )eea ce s/a si "acut-
,talin n/a mai ;ncinat %entru moartea a 2D-DDD de nemti si du%a asta s/a aratat mai
re*er$at "ata de 4oose$elt, mai discret si mai %utin s@ngeros dec@t acesta- .utorul
banuieste ca ,talin nu credea ;n desantarea sincera a %resedintelui american si banuia o
cursa- +ar alul de decadere si aser$ire al gu$ernelor occidentale s/a $a*ut cel mai bine
c@nd au abandonat Jolonia, cotro%ita de ,talin si Citler %e $remea c@nd erau aliati si
%rieteni, %entru eliberarea careia se %ornise ra*boiul, ;ns@ngerata de masacrele na*iste
carora ;i "usese abandonata de ,talin si de aliati c@nd cu rascoala din <arso$ia- J@na la
urma si )urcill a acce%tat mutilarea si distrugerea Joloniei, din care 5umatate a "ost
smulsa si incor%orata 4usiei, sub %reteEtul ca i se $a da teritoriu german ;n scimb si se
$or tine alegeri libere', ca ;n realitate toata Jolonia sa "ie ;m%insa sub ci*ma so$ietica,
alaturi de 5umatatea Permaniei si de celelalte tari care/au a5uns ;n lagarul socialist',
ast"el ca Jolonia a trecut direct din scla$ie na*ista ;n scla$ie comunista %rintr/o baie de
s@nge- +es%re Jolonia, 4oose$elt (care era de %e/acum cam incoerent7 a a$ut de *is doar
ca am 6 sau 1 milioane de alegatori %olone*i ;n ,tatele Anite', caci lui ;i %asa doar sa "ie
reales, si/a%oi a %ro%us sa se ra%easca din teritoriul Joloniei *ic@nd ca %olone*ii sunt ca
cine*ii, nu $or sa/si %iarda %restanta', desi e greu de imaginat cum %oate o natiune sa/si
%astre*e %restanta %ier*@ndu/si teritoriul national- .%oi .lger Ciss s/a ;ncuiat cu
4oose$elt ca sa/l a5ute' sa stabileasca granitele Joloniei- )urcill a mai %rotestat un
tim% *ic@nd ca .nglia a 5ert"it at@ta ;n ra*boi ca sa elibere*e, nu sa mutile*e Jolonia, dar
;n cele din urma a semnat si el- ,/ar crede ca cei trei "acusera tot raul %e care/l %uteau
"ace M dar a mai ramas o ticalosie de "acut: sub Jrotocolul %entru +aune de 4a*boi' cei
trei, 4oose$elt, )urcill si ,talin, au a%robat generali*area ;n toate tarile 8uro%ei cedate
lui ,talin, a instrumentului de teroare comunista: au a%robat lagarele de munca "ortata si
eEterminareB caci acest document autori*a cele trei gu$erne' sa obtina re%aratii'
"olosind munca "ortata ;n lagare de concentrare si eEterminare- Tot atunci )urcill si
4oose$elt au acce%tat sa trimita lui ,talin toti %ri*onierii rusi luati de nemti ca "iind
de*ertori'B acesti soldati rusi care au lu%tat %entru %atria lor so$ietica urmau sa "ie
torturati si ucisi de %ro%riul lor gu$ern %entru care au lu%tat %entru crima de a "i sca%at cu
$iata din lu%ta, cu buna stiinta a occidentului- Froarea acestui act nu %oate "i descrisa ;n
c@te$a cu$inte- James B- )uter, ca%elan ;n armata britanica, %o$esteste cum tru%ele
143
americane mitraliau %e soldatii rusi din lagarele germane de %ri*onieri luati de nemti si
eliberate' de americani si engle*i, care ;ncercau sa "uga de tortura %atriei so$ietice'
careia ;i "usesera %redati-
,talin, semn@nd alaturi de 4oose$elt si )urcill acordul de la Ialta, si/a declarat, *ice el,
"idelitatea "ata de %rinci%iile )artei .tlanticului' din 1=41- +ar des%re statul national
iudaic ,talin i/a s%us lui 4oose$elt: Jroblema e$reiasca e di"icila- Hoi am ;ncercat sa le
;n"iintam %atria lor nationala a e$reilor ;n Birobid5an >de unde se trag a*arii ;n realitate?
dar n/au stat acolo dec@t doi/trei ani si/a%oi s/au ;m%rastiat cu totii %rin orase'- .tunci
4oose$elt i/a s%us lui ,talin ca el este sionist si l/a ;ntrebat %e maresal >,talin? daca si el
era'- +in nou acest bandit care ;n tinerete 5e"uia banci ;n Peorgia s/a aratat mai demn de
a "i se"ul unui stat dec@t %resedintele american, care n/ar "i admis niciodata ca $reo
%roblema e di"icila' c@nd era $orba sa urme*e %orunca ,ionului- ()@nd i se %omenea de
asa ce$a lui )urcill, acesta imediat striga ca aceste obiectiuni sunt do$e*i de
antisemitism'7- ,talin l/a ;ntrebat %e 4oose$elt ce concesii ;si %ro%unea sa/i "aca regelui
.rabiei Ibn ,aud, %e care 4oose$elt urma sa/l $ada si 4oose$elt i/a ras%uns ca a$ea sa/i
"aca o sigura concesie si sa/i dea un singur lucru si anume cei 6 milioane de e$rei din
,tatele Anite'- .ceasta %ro%o*itie este $eridica dar a "ost cen*urata si eEclusa din
documentele o"iciale- 4estul este luat literalmente din %rocesul $erbal al )on"erintelor
de la Galta si Ialta, 1=42\ %ublicate de +e%artmentul de ,tat american ;n Gartie 1=22-
Tot t@rgul re$oltator de la Ialta a "ost ast"el de*$aluit %ublicului, care a ramas a%atic,
;ndobitocit "iind de %ro%aganda, cum este si/acum-
.u mai "ost %arti ascunse si ne%ublicate ;n acest Jroces $erbal'- )@nd ,enatul a cerut sa
se %ublice $ersiunea com%leta, necen*urata, doi "unctionari din +e%artamentul de ,tat de
buna credinta (+r- +onald G- +o*er si Br!ton Barron7 s/au a%ucat sa %regateasca aceasta
%ublicare si/au "ost imediat ;nlocuiti si %ensionati, ;n tim% ce %resedintele american
8iseno:er "acea ;n %ublic declaratii i%ocrite des%re cum totul trebuie de*$aluit ca sa
a5utam %ublicului ,tatelor Anite sa ;n$ete din greselile trecutului si sa ia otar@ri ;n
%re*ent'- Barron a "ost su%us unor %resiuni "oarte mari ca sa acce%te sa ascunda ade$arul,
caci el re%eta ca $ersiunea care se %ublica e %er$ertita, incom%leta, "oarte mult cen*urata
si taiata si tinde sa aco%ere administratia anterioara si $a induce ;n eroare %o%orul
american'- +ar acum, ;n 1=26, gu$ernul american era asa de bine in"iltrat de agentii
re$olutiei mondiale, in"iltrare ;nce%uta de 4oose$elt, ;nc@t, cu toate %rocesele %ublice de
s%ioni so$ietici ;n "unctii ;nalte ;n stat, statul american si ;ntreaga $iata %ublica americana
era tot ;n m@na re$olutiei comuniste- In"iltrarea gu$ernelor occidentale cu agentii
re$olutiei mondiale e generala, dar aici autorul se ocu%a ;n mod s%ecial de ,tatele Anite
%entru ca "orta economica a acestei tari %usa ;n slu5ba sionismului si/a re$olutiei
mondiale este otar@toare- +ar eEact la "el stau lucrurile ;n Garea Britanie, )anada,
.ustralia-
0n )anada un rus (Igor Pu*enco7, %ericlit@ndu/si $iata, a in"ormat gu$ernul canadian de
reteaua de in"iltrare si s%iona5 bolse$ic din gu$ernul canadian, cu centrala la ambasada
so$ietica de la Ftta:a- Jrimul Ginistru canadian Gac9en*ie King, un om sim%lu care se
interesa cel mai mult de s%iritism, a %lecat totusi sa/i in"orme*e imediat %e %resedintele
american, succesorul lui 4oose$elt si %e Jrimul Ginistru britanic )lement .ttlee- .lger
Ciss era se"ul retelei bolse$ice din gu$ernul american, dar tim% de 6 ani doi %resedinti
americani au re"u*at sa ia cunostinta c@nd li se s%unea acest lucru si doar un %roces
intentat de cetateni %articulari a %utut "orta gu$ernul american sa acce%te cu multa rea
143
$ointa o %articica din ade$ar- +e*$aluirile din %rocesul lui .lger Ciss au aratat in"iltrarea
totala la toate ni$elele a gu$ernului american cu agenti bolse$ici- 0n .nglia 6 ani du%a
de*$aluirile Jrimului Ginistru canadian nu s/a "acut absolut nimic c@nd deodata doi ;nalti
"unctionari din gu$ern (Burgess si Gaclean7 %rote5ati si a$ansati ra%id de o m@na
ne$a*uta au dis%arut si/au rea%arut la Gosco$a, unde se re"ugiasera de teama %rocesului
lui .lger Ciss- 0nca 4 ani du%a "uga lor gu$ernul britanic a re"u*at sa ia act, sustin@nd ca
se lucrea*a la asta', c@nd deodata ;n 1=22 Ginisterul de 8Eterne britanic a recunoscut ca
acesti doi lucrau %entru gu$ernul so$ietic ;n interiorul gu$ernului britanic ;nca din 1=4=
Radmit@nd ade$arul cu multa rea $ointa si "ortat de un atasat de ambasada so$ietic,
<ladimir Jetro$, care/a %o$estit cum Burgess si Gaclean "usesera anga5ati ca s%ioni
so$ietici din 1=3D din anii %rimei studentii la )ambridge (asa cum %rescriu documentele
lui Leisau%t si Jrotocoalele ,ionului si cum s/a "acut si cu .lger Ciss7- 0n acest tim%
Burgess si Gaclean a%areau m@ndri ;n tribuna o"iciala la Gosco$a ca "unctionari la
Ginisterul de 8Eterne so$ieticB si tot ;n acest tim% Cruscio$ si Bulganin au "ost in$itati
;ntr/o $i*ita de mare %rietenie la #ondra- ,ingura cercetarea din .ustralia a "ost mai
corecta si a aratat %ublicului ca ambasada so$ietica din )anberra diri5a o o%eratie de
s%iona5 ;n .ustralia' ;nca din 1=43 si ca multi asa/*isi imigranti sunt agenti bolse$ici
$eniti cu misiune'B Ginistrul de 8Eterne 4- )ase! a aratat ca ;n gu$ernul australian era
un cuibar de tradatori,' con"irm@nd ce *isese Gac9en*ie King cu 1D ani ;nainte- 0n acesti
1D ani de de*$aluiri, gu$ernele occidentale n/au "ost cu nimic asanate de re$olutionari
bolse$ici- )oncentr@ndu/se asu%ra transmiterii documentelor doar ca crima de s%iona5',
aceste gu$erne au re"u*at sa curete tarile lor de re$olutia bolse$ica din interior care
%atrunsese ;n cele mai ;nalte "oruri gu$ernamentale si care dedica economia tarilor si
toate a$utiile tarilor occidentului %entru %ro%asirea re$olutiei comuniste mondiale- .sta s/
a $a*ut la %rocesul lui .lger Ciss si anume ca transmiterea de documente secrete unui
gu$ern strain si ostil este doar o mica %articica din acti$itatea noci$a si anti/%atriotica a
agentilor re$olutiei mondiale in"iltrati ;n gu$ernele occidentaleB "unctia lor ma5ora este
reali*area gu$ernului mondial %rin *drobirea nationalitatilor- +in 1=3D, .lger Ciss s/a
ridicat ra%id ;n gu$ern si du%a ce/a "ost denuntat de un "ost colaborator bolse$ic
de*ilu*ionat ca s%ion so$ietic a continuat sa "ie a$ansat si a "ost nede*li%it de 4oose$elt
tot tim%ul la Ialta, ast"el ;nc@t e clar ca aceeasi m@na ne$a*uta care i/a ridicat %e
4oose$elt si %e Ciss a determinat ;m%artirea lumii la Ialta- +u%a Ialta acelasi gru%
international l/a numit ,ecretar Peneral al Hatiunilor Anite, care a luat nastere ;n 1=42 la
,an Francisco de la ;nce%ut ca un instrument al re$olutiei mondiale- Toate documentele la
Ialta au trecut %rin m@na lui si Ciss era %re*ent tot tim%ul %este tot ;n s%atele scaunului lui
4oose$elt M asa arata 8d:ard ,tettinius, care "igura ca ,ecretar de ,tatB mai t@r*iu James
F- B!rnes care era la Ialta ca +irector al Biroului de Gobili*are s%une ca 4oose$elt n/a
citit documentele %regatite de +e%artamentul de ,tat %entru con"erinta desigur din cau*a
bolii luiB' toate actiunile lui 4oose$elt au "ost dictate de Ciss cu care 4oose$elt se
s"atuia' totdeauna ;nainte de a *ice si "ace orice si actiunile lui 4oose$elt nu se
con"ormau documentelor %regatite de +e%artamentul de ,tat si necitite de 4oose$elt din
cau*a bolii'- Br!ton Barron, "unctionarul demis din "unctie %entru ca $roia sa %ublice
ade$arul, s%une ca el %oate arata incidente care demonstrea*a %uterea lui .lger Ciss6
,i cum o%era acesta la ni$el ;nalt'- +ar %oate si mai mare %utere ;n demolarea natiunilor
lumii a a$ut/o Carr! +eEter Lite-
&iarele au %ublicat stirea ca nu eEista nici un certi"icat de nastere a nici unui Carr! +eEter
144
Lite si nimeni nu stie cine e indi$idul care/si *ice asa- 8l a "ost introdus de Cenr!
Gorgentau Jr-, care a "ost singurul tim% de 13 ani ne;ntreru%t ;n "unctia de ministru de
cabinet %e tim%ul lui 4oose$elt, la Tre*oreria ,tatelor Anite (1=347- .%oi a a$ansat ra%id
si misterios si imediat du%a Jearl Carbour a a$ut %utere de%lina asu%ra "inantelor ;n ceea
ce %ri$este %olitica eEterna- .%oi a a5uns agiotant al ,ecretarului de ,tat- Tot tim%ul
acesta a "ost agent so$ietic do$edit lui 4oose$elt, care re"u*a sa ia act- Litta9er
)ambers, cel care l/a denuntat si %e .lger Ciss, arata cum ;nca din 1=32 Lite ;i dadea
documente secrete americane ca sa le %redea so$ieticilor si ;n 1=3= c@nd Citler si cu
so$ieticii au atacat Jolonia, "iind ne$oit sa se a%ere de acu*ele lui Ciss, a $rut sa de%una
aceste do$e*i dar toate agentiile gu$ernamentale au re"u*at sa ia cunostinta de ele- 0n
1=41 FBI (Biroul Federal de In$estigatii7 i/a luat o de%o*itie ;n care )ambers arata ce/
au "acut Ciss si Carr! +eEter Lite dar nimeni n/a "acut nimic si de/abia ;n 1=48
gu$ernul american a "ost "ortat tot de un cetatean %articular sa renunte la Carr! +eEter
Lite- .ctiunea acestui agent bolse$ic a ;nce%ut ;nca din 1=41 %e scara larga, c@nd a
elaborat %lanul %rin care 5a%one*ii au "ost "ortati sa atace Jearl Carbour si ,tatele Anite
au "ost ;m%inse sa intre ;n ra*boi- Tot Carr! +eEter Lite este cel care/a elaborat %lanul
Gorgentau'- )onstitutia ,tatelor Anite s%une ca +e%artamentul de 4a*boi "ace ra*boi si
%aceB dar Carr! +eEter Lite de la +e%artamentul Tre*oreriei a "acut cel de/al doilea
ra*boi mondial si %acea ce/a urmat- Lite e considerat res%onsabil de aceste acte, dar
Cenr! Gorgentau Jr- l/a numit %e Lite si tot Cenr! Gorgentau Jr- a semnat si
ultimatumul catre 5a%one*i care/a declansat Jearl Carbour ;n Hoiembrie 1=41 si %lanul
de*membrarii Permaniei din 1=44- 0n ambele ca*uri 4oose$elt n/a "acut altce$a dec@t sa
a%robe ce/a "acut Gorgentau- Hu e usor de $a*ut cine a "ost creierul, Gorgentau sau
indi$idul care se ascunde sub %seudonimul de Carr! +eEter Lite- 0n 1=41 Fred ,mit a
descris %lanul Gorgentau de "ar@mitare a Permaniei, inundarea minelor, distrugerea
industriilor, reducerea %o%ulatiei Permaniei la un %o%or de %astori de ca%re- .cest %lan a
"ost discutat ;n trei de Gorgentau, Carr! +eEter Lite si 8iseno:er ;n cortul lui
8iseno:er la 1 .ugust 1=44 si 8iseno:er a %romis ca $a s%ri5ini tot ce $rea
Gorgentau- .cesta a *burat a%oi la Lasington si si/a descris %lanul ;n "ata unui comitet
unde au %artici%at si ,ecretarii de 4a*boi si de ,tat (%entru %rima data7B dar acestia au
atacat %lanul lui Gorgentau si n/au "ost de acord cu elB totusi Gorgentau a "ost cel care
s/a ;nt@m%lat' sa/l ;nsoteasca %e 4oose$elt la ;nt@lnirea cu )urcill, care s/a mirat ca
nu/i $ede %e ,ecretarii de ,tat si de 4a*boi- Totusi )urcill a semnat alaturi de
4oose$elt %lanul Gorgentau sau Gorgentau/Lite- )urcill ulterior a s%us c/a
regretat' c/a semnat- 4oose$elt ulterior se re"erea la %lanul Gorgentau ca la o nota %e
care/ar "i %asat/o unui de%artament la inisistentele unui %rieten $eci de/al meu'
(,er:ood7, nu la o con$entie internationala si ulterior s/a aratat uluit de initialele lui
%use cu m@na lui %e %lanul Gorgentau %e care/l semnase- Jublicul a "ost "acut sa creada
ca %lanul Gorgentau a "ost abandonat si n/a a$ut loc: industriile ci%urile n/au "ost
dinamitate si minele n/au "ost inundate- +ar, desi %lanul lui Gorgentau de a ucide
%o%ulatia germana "ara %roces, cum a %ro%us r@*@nd 4oose$elt lui ,talin la Ialta, n/a "ost
a%licat el a "ost ;nlocuit cu %rocese ;nscenate asa/*isilor criminali de ra*boi'- .ceste
%rocese au "ost o mascarada sinistra de ti%ul %roceselor intentate de comunisti ;m%otri$a
dusmanului de clasa' si ram@n una din rusinile istoriei omenirii- Permania a "ost ru%ta
;n doua, daca nu ciar ;n "ar@mite cum a $rut Gorgentau- Hemtii au "ost dusi ;n lagare
de scla$i de munca "ortata %entru re%aratii de ra*boi', la 11 ani du%a ce gu$ernul
142
american, care a ;n"iintat aceste lagare de scla$i nemti, a declarat ca munca "ortata este
ilegala- Carr! +eEter Lite, autor sau co/autor cu Gorgentau, a ;nce%ut a%oi sa
"aureasca gu$ernul international care sa di*ol$e natiunile- . %re*idat la nasterea
Hatiunilor Anite unde .lger Ciss conduceaB a%oi a instituit Banca Gondiala si )entrul
Gonetar International, anuntat ;n mod %ublic de succesorul lui 4oose$elt, Carr! Truman,
la 33 Ianuarie 1=46- FBI anuntase ;n re%etate r@nduri %e %resedintele tarii (de eE- la 8
Hoiembrie 1=42B la 1 Februarie 1=467 ca Carr! +eEter Lite era s%ion so$ietic dar
Truman l/a numit %e Lite ;n ciuda acestor de*$aluiriB ciar el s%une ;n ciuda'- +ar ;n
.%rilie 1=41 c@nd .lger Ciss ;nce%use sa "ie cunoscut %ublicului larg ca s%ion so$ietic
Lite a demisionat din moti$e de sanatate'- 0n .ugust 1=48 a "ost cemat ;n "ata
)omisiei de .cti$itate .ntiamericana si i s/au aratat do$e*ile tradarii luiB a negat totulB a
"ost gasit mort du%a trei *ile si ;ngro%at du%a ritual e$reiesc- )au*a mortii a ramas un
misterB nu s/a %ermis sa se "aca auto%sie si nici sa se cercete*e cum a murit- Goartea lui a
ramas la "el de misterioasa ca si ade$arata lui identitate-
0n 3 Ianuarie 1=22, du%a 1 ani, )omitetul de ,iguranta Interna al )ongresului .merican a
ra%ortat urmatoarele:
1- .lger Ciss, Carr! +eEter Lite si con"ederatii lor din subteranele comuniste din
gu$ernul american, au a$ut %uterea de a in"luenta ;n mod %ro"und %olitica ,tatelor Anite
si %olitica organi*atiilor internationale din tim%ul celui de/al doilea ra*boi mondial si anii
imediat urmatoriB
3- 8i au eEersat o in"luenta %ro"unda asu%ra crearii si caracterului Hatiunilor Anite si
agentiilor lor s%eciali*ateB
3- .ceasta %utere nu s/a limitat la "unctiile lor o"iciale- 8ra eEersata %rin accesul si
in"luenta ce le a$eau la demnitarii ;nalti ai statului si oca*iile ce le/au a$ut sa "ormule*e
sau sa ascunda in"ormatiile %e ba*a carora se luau otar@rile %olitice ale su%eriorilor lorB
4- Ciss, Lite si un numar considerabil de ortaci de/ai lor care/au "aurit %olitica eEterna
americana si cea a organi*atiilor internationale ;n acesti ani de cum%ana s/au do$edit a "i
agenti secreti comunisti'-
+u%a acest ra%ort o"icial ai *ice ca s/au luat masuri de eliminare a agentilor bolse$ici din
gu$ern M dar nu s/au luat- .utorul era ;n .merica la $remea aceea si/a $a*ut cum aceste
de*$aluiri n/au a$ut nici un e"ect- F%inia %ublica a ramas a%atica sau, mai mult, a ;nce%ut
sa tina cu ortacii lui Ciss si Lite care urlau ;m%otri$a celor ce ;ndra*nisera sa s%una
ade$arul- . a$ut loc un atac $iolent si isteric declansat de toata %resa ca la un semnal
;m%otri$a celor care conduceau in$estigatii si de*$aluiau ade$arul, nu ;m%otri$a celor ale
caror crime erau de*$aluite- ,i s/a re%etat martiriul celor care/au iubit ade$arul si si/au
iubit %atria, cei ca Gorse, Barruel si 4obison care de*$aluisera ade$arata "ata a re$olutiei
"rance*e din 118=- Litta9er )ambers care de*gustat de tradare si crima l/a demascat
%e Ciss a "ost atacat si aco%erit de insulte si acu*e, ;n *iarele care/l glori"icau %e Ciss si/l
atacau %e senatorul Jose% Gc)art!, cel care ceruse sa se "aca in$estigatii- Je acesta l/
au atacat cu at@ta ticalosie si $enin ;nc@t i/au murdarit numele %entru totdeauna in$ent@nd
e%itetul mincinos de macartism' care a de$enit ;n mintea %ublicului ce$a eEecrabil-
.nul 1=24 este un moment im%ortant ;n istoria ,tatelor Anite, caci este anul ;n care
,enatul l/a de*a$uat %e Gc)art!- 0n 1=23 reusise la alegeri du%a 3D de ani de %resedinti
din %artidul democrat, un re%ublican, 8iseno:er, care a %romis ;n %ro%aganda electorala
ca $a curata gu$ernul de agentii bolse$ici mosteniti de la 4oose$elt si Truman- +ar du%a
alegeri, ;n 1=24, %resedintele 8iseno:er a ;nce%ut nu sa curete gu$ernul ci sa/i atace %e
146
cei care $roiau sa curete gu$ernul, *ic@nd ca el de*a%roba metoda' lui Gc)art!-
.ceasta de*a%robare a "ost anuntata si de catre ,enat la insistenta )omitetului 8$reilor
din .merica- .st"el ca indi"erent cu cine $otea*a, cu candidatul democrat sau cu cel
re%ublican, alegatorul american cu siguranta $otea*a %entru marioneta aceleiasi %uteri
ascunse si distrugatoare- Jresedintele 8iseno:er a %us s"@rsit oricaror in$estigatii des%re
agentii bolse$ici si tradatori din gu$ern M eEact asa cum descriu Jrotocoalele ,ionului din
1=D2- Jrotocolul no- 1= arata ca du%a distrugerea natiunilor, c@nd toate %o%oarele $or "i
;nrobite gu$ernului mondial ;ntr/o masa de scla$i, sa lucre*i ;m%otri$a statului cum au
"acut/o .lger Ciss, Carr! +eEter Lite si amicii lor din gu$ernele tarilor occidentale $a
"i o crima ca si "urtul, asasinatul si "iecare crima odioasa si abominabila'B dar ;nainte de
instaurarea gu$ernului mondial, *ic Jrotocoalele, ne/am asigurat ca statele nationale sa
nu "ie ca%abile sa se a%ere de tradarea din interiorul gu$ernului- +e aceea %rin %resa si
%rin cu$@ntari si %rin metode indirecte6 am im%lantat ideea ca cei ce tradea*a si lucrea*a
;m%otri$a %ro%riului lor stat din interiorul gu$ernului sunt niste martiri care s/au 5ert"it si/
au acce%tat sa a%ara dre%t tradatori %entru binele maselor %o%ulare'- ,i/asa a a%arut .lger
Ciss ;n %resa din ;ntreaga lume ca un martir si ,enatorul Gc)art! ca un monstru odios-
)aci, *ic tot Jrotocoalele, cei ce ni se o%un nu $or a$ea la dis%o*itie organe de %resa ;n
care sa/si %oata arata $ederile cu ade$arat si %e de%lin'-
0n .merica sugrumarea ade$arului mai e %osibila si %rin inter$entia unui organ numit
)urtea ,u%rema, care decide %este ca%ul statelor care "ormea*a ,tatele Anite- Gembrii
acestei )urti ,u%reme n/au ne$oie sa "ie buni 5uristiB ei nu sunt alesi de %o%or ci sunt
numiti %e $iata de catre %oliticieni- #a 3 .%rilie 1=26 )urtea ,u%rema a anulat
condamnarea %entru tradare si s%iona5 a unui comunist din Jenns!l$ania, ast"el ;nc@t
tradarea %atriei, care este ilegala ;n 43 de state, nu mai este crima si nu %oate "i %ede%sita
du%a aceasta inter$entie a )urtii ,u%reme-
,i iata cum a re;n$iat si #iga Hatiunilor sub numele de Hatiunile Anite ca un organ de
su%racontrol al gu$ernelor nationale, creat de .lger Ciss si Carr! +eEter Lite, %entru a
;m%lini re$olutia mondiala asa cum a *is #enin si cum *ic Jrotocoalele ,ionului- )ei care
au cunoscut lagarele de concentrare si de eEterminare ale gu$ernelor comuniste $ad cum
se ridica %eretii acestor lagare ;n tarile occidentale, sub ocii unui %ublic a%atic si t@m%
care/si eEtrage in"ormatia din *iare si de la tele$i*or- #egislatia care sta la ba*a lagarelor
de eEterminare a dusmanului de clasa' a "ost de5a instituita: ast"el este )on$entia cu
%ri$ire la Penocid', unde se declara crima de a cau*a neca* %siic' anumitor gru%uri'-
Humele de Hatiunile Anite', *ice Bernard Baruc, a "ost ales de 4oose$elt mult ;nainte
de a de$eni %resedinte, dar nu e sigur ca a "ost ciar asa, caci Baruc era cel care/i baga
;n ca% lui 4oose$elt ce sa g@ndeasca- Baruc a$ea ambitii mondiale si a "ost au*it
s%un@nd ca noi %utem sta%@ni toata lumea'- ,e"ii statelor care/au cau*at moartea a at@tor
milioane ;n ra*boi si inundarea 8uro%ei ;n s@nge si de*astru se %reocu%au de construirea
gu$ernului mondial si distrugerea natiunilor- )urcill *ice ca ;n Fctombrie 1=44 ei se
%reocu%au de cestiunea Frgani*atiei Gondiale'B Peneralul ,muts $oci"era din ."rica
de ,ud ca statul so$ietic trebuie nea%arat inclus si 4oose$elt *icea ca so$ietele, care/au
declansat ;n alianta cu Citler ra*boiul, trebuie sa "ie un membru cu %uteri de%line si
egale al oricarei asociatii a marilor %uteri care are dre%t sco% %re$enirea unui ra*boi
international'- 4oose$elt *icea ca la ;nce%ut $or "i %areri di"erite' si com%romisuri' ;n
ceea ce )urcill numea instrumentul mondial'- ,i asa s/a terminat al doilea ra*boi
mondial, cu instrumentul mondial' al lui .lger Ciss si Carr! +eEter Lite %lantat
141
su%rem %este statele nationale, cu 5umatate din 8uro%a sub calc@iul bolse$ic, nu %rin
$ointa %o%oarelor M caci acolo unde/au %utut, %o%oarele s/au sca%at re%ede de bolse$ism
(de eE- ;n Angaria ;n 1=1=, sau ;n ,%ania7, ci %rin tradarea gu$ernelor occidentale,
in"estate de cons%iratia re$olutiei mondiale-
)a%itolul 43: 4a*bunarea talmudica
.st"el la Ialta, ;n ciuda %rotestelor ,ecretarilor de ,tat si de 4a*boi americani Cull si
,imson si/ale ;naltilor "unctionari britanici, )urcill si 4oose$elt s/au unit cu asiaticul
,talin ca sa trans"orme restabilirea %acii ;n lume ;n ra*bunarea recomandata ;n Talmud-
4oose$elt ;nca din Ianuarie 1=43 la )asablanca a enuntat deodata %rinci%iul %redarii
neconditionate', *ice Cull, ;m%otri$a tuturor %rinci%iilor care dainuisera de mii de ani ;n
occident ;n ca* de ra*boi si con"orm %rinci%iilor de distrugere totala din Talmud-
)urcill, *ice Cull, a ramas uluit' si britanicii au cerut sa se e$ite "ormula %redarii
neconditionate'- Totusi )urcill ulterior ;n Jarlament a declarat ca du%a ce 4oose$elt a
enuntat %rinci%iul %redarii neconditionate l/a sustinut si el, desi cabinetul britanic dac/ar
"i "ost consultat ar "i "ost ;m%otri$a (ceea ce nu l/a ;m%iedecat sa tot ceara ;nt@lniri la
ni$el ;nalt cu ,talin7- Jlanul Gorgentau din 1=44 este ;ntru%area %redarii
neconditionate' din 1=43B si uluirea lui )urcill si 4oose$elt la $ederea scrisului lor %e
Jlanul Gorgentau a%are ca o i%ocri*ie dat "iind ca ulterior tot ei au semnat acordul de la
Ialta care ;ntru%ea*a %rinci%iile Jlanului Gorgentau- ,i ast"el au distrus cei doi,
4oose$elt si )urcill M nu cladiri si biserici, nu orase si sate si c@m%uri si $ite si $ieti
omenesti, caci acestea odata %ierdute %ot "i ;nlocuite cu altele la "el care sa le continue, ci
;ntreaga ci$ili*atie crestina care se ba*ea*a %e omenie si dre%tate care odata distrusa si
;nlocuita cu %rinci%iul asiatic al barbariei, tiraniei si %ersecutiei nedre%te nu mai %oate "i
renascuta- )aci ;n occident tim% de 1= secole s/a construit o ci$ili*atie ;n care ra*boiul
era dus ;ntre armate si toti combatantii a5unsesera la ;ntelegerea ca %o%ulatia ci$ila din
teritoriile ocu%ate nu trebuie "acuta sa su"ere- Fccidentul a5unsese sa res%ecte steagul alb
al cererii de %ace, sa res%ecte con$oaiele cu raniti, sa nu maltrate*e %ri*onierii de ra*boi,
sa le acorde ;ngri5ire medicala, sa ;ngroa%e mortii inamicului- )rucea rosie, cu semnul
crucii %e steag, ;ngri5ea toti ranitii indi"erent din ce armata- 4a*boaiele euro%ene din
secolul 1= s/au %urtat cu onoare si glorie, cu umanitarism si crutare- ,ingurul ra*boi ;n
care c@stigatorii s/au ra*bunat %e cei ;n$insi cum %rescrie Talmudul a "ost ra*boiul ci$il
din .merica si daca n/ar "i "ost asasinat #incoln imediat la ;nceierea lui desigur n/ar "i
"acut/oB si %oate ciar de aceea a "ost asasinat #incolnB autorul crede ca a "ost $ictima
unei cons%iratii nede*$aluite care ar %utea "i legata de cons%iratia re$olutiei mondiale- An
colonel din ra*boiul burilor %o$esteste cum, la ;nce%utul secolului, armatele ;si lasau
ranitii %e c@m%ul de lu%ta c@nd se retrageau, caci noi nu e*itam sa/i lasam %e raniti %e
c@m%ul de lu%ta stiind sigur ca $or "i luati de %e c@m% si ;ngri5iti de ;n$ingatori'- +ar
c@nd autorul aude des%re %ericolul unui nou ra*boi care sa distruga ci$ili*atia' el stie ca
aude $orbe goale, caci ci$ili*atia nu este un obiect care %oate "i %ul$eri*at ci este o
mentalitate care a "ost distrusa atunci c@nd %rinci%iilor milei, ade$arului si ecitatii care
gu$ernea*a ci$ili*atia crestina li s/au substituit ;n 1=42 %rinci%iile talmudice ale %redarii
neconditionate,' ale distrugerii totale a celor ;n$insi-
0n 1=18 ;nca nu s/a a%licat ra*bunarea talmudica celor ;n$insiB ;nca au "ost lasati ci$ilii
nemasacrati, %ri*onierii de ra*boi netorturati si ucisiB ce s/a scimbat ;n 31 de ani ast"el
148
;nc@t aceleasi state ;n$ingatoare sa de$ina instrumentele s@ngeroase ale celei mai
cum%lite ra*bunari talmudice ;m%otri$a $ictimelor ci$ile, ;m%otri$a ranitilor, a
%ri*onierilor, a "emeilor si co%iilor masacrati "ara milaO )um au %utut aceleasi tru%e
actiona at@t de di"erit la inter$al de numai 31 de aniO ,%alarea creierului, %ro%aganda
continua dusa de %resa si sistemul de educatie total sta%@nite de secta teribila a distrugerii
iudaice e ras%unsul- 0nca dinainte de ;ncetarea ra*boiului tru%ele anglo/americane
bombardau orasele si satele cu %o%ulatie ci$ila, masacrau ;n mod organi*at ci$ilii,
necombatantii, ;n tim% ce ;n mod %ublic "aceau s%ume la gura acu*@nd %e nemti de
aceasta barbarie inimaginabila'- #a 1D Februarie 1=44 4oose$elt i/a marturisit lui ,talin
;ntre %atru oci ca se simte si mai ;nsetat de s@nge' dec@t ;nainte- #a 13 si 14 Februarie
engle*ii si americanii au bombardat tim% de ore si cu buna stiinta +resda, oras descis,
li%sit de armata si de orice obiecti$ militar, %lin de "emei si co%ii care s/au re"ugiat acolo
de urgia bolse$ica ce ;nainta din rasarit- Himeni nu $a sti niciodata c@ti ci$ili au asasinat,
ars si ;ngro%at sub dar@maturi armata engle*a si americana ;n *iua aceeaB estimatele
$aria*a ;ntre 2D-DDD si 32D-DDD, deci mult mai multi dec@t la Cirosima si Hagasa9i, unde
%entru %rima data s/au "olosit noile bombe atomice- ,i acestea au "ost "olosite tot
;m%otri$a %o%ulatiei ci$ile necombatante total li%site de a%arare, desi generalii
Gac.rtur si #ouis Gountbatten au %rotestat ;m%otri$a asasinarii ci$ililor si 5a%one*ii nu
mai era ne$oie sa "ie bombardati caci erau %e cale de a se %reda oricum- #a +resda
tru%ele americane au a$ut gri5a sa distruga total unul dintre cele mai "rumoase
monumente ale ci$ili*atiei euro%ene, catedrala din +resda, a doua ;n lume ca marime si
una dintre cele mai s%lendide din lume- .%oi 8iseno:er a ordonat tru%elor sa se
o%reasca la 8lba si sa aste%te sa se re$erse %uoiul tru%elor bolse$ice %este 5umatate din
8uro%a, si/a ordonat tru%elor lui sa ;ntoarca mitralierele ;m%otri$a celor care ;ncercau sa
"uga de teroarea asiatica, at@t ;m%otri$a nemtilor c@t si ;m%otri$a $ictimelor lui CitlerB iar
cei care au reusit totusi sa "uga au "ost a%oi luati din lagarele de re"ugiati si trimisi ;na%oi
la moarte- .nglia abolise scla$ia ;n colonii de/un secolB .merica abolise scla$ia ;n 1862B
acum gu$ernul engle* si cel american introduceau scla$ia ;n 8uro%a ;n 1=42- +ar culmea
ra*bunarii talmudice a "ost la HTrnberg, la %rocesul asa/*isilor criminali de ra*boi, unde
Citler nici n/a "ost amintit macar, desi de 6 ani numele lui era blestemat *ilnic de mii de
ori ;n %ro%aganda care inundase lumea, dar Gartin Bormann (a carui moarte n/a "ost
do$edita, cum n/a "ost nici a lui Citler7, loctiitorul lui Citler, a "ost inclus- Gisterul care
;n$aluie moartea si ramasitele lui Citler este la "el ca misterul care ;n$aluie ;nce%uturile
lui- .st"el, nimeni nu $rea sa aminteasca de "a%tul ca era membru al %artidului comunist
;n tinereteB dosarul lui de tinerete de la %olitia din <iena a dis%arut'- )a%itanul 4oem i/
a %o$estit unui subaltern de/al lui care i/a %o$estit autorului ca atunci c@nd tru%ele
Ba$ariei au i*gonit gu$ernul bolse$ic din GTncen ;n 1=1=, .dol" Citler, necunoscut %e/
atunci, "acea %arte din garda %ersonala a emisarului comunist #e$ine $enit de la
Gosco$a, si/a "ost arestat dar si/a sal$at %ielea denunt@ndu/i %e ceilalti colegi ai lui
bolse$iciB asta eE%lica de ce Citler l/a ucis %e 4oem imediat ce/a %reluat %uterea- Titlul
original al %artidului na*ist era Jartidul ,ocial 4e$olutionar' si Citler %roclama ca $a
;n"a%tui marEismul'- Citler i/a s%us lui Cermann 4ausing ca organi*atia lui e ba*ata %e
modelul comunismului- .utorul l/a cunoscut %ersonal %e Citler, l/a studiat multi ani si
este de %arere ca nici una din cartile des%re el nu/l %re*inta $eridic-
#a HTrnberg %rocedura %area anume "acuta sa bat5ocoreasca crestinismulB %ri*onierii si
;n$insii erau "ortati sa se degrade*e ca sa/i distre*e %e ;n$ingatori- 4e%re*entantul
14=
so$ietic a citit actul de acu*are ca itleristii au de%ortat oamenii ;n lagare de munca
"ortata si i/au smuls din "amiliile lor M o metoda %e care so$ieticii o %racticau %rin
eEcelenta si care n/a ;ncetat nici a*i- 0n tim% ce engle*ii si americanii ascultau bat5ocura
so$ietica, barbati, "emei si co%ii erau smulsi din "amiliile lor din Jolonia si Permania si
din tarile ocu%ate de armata rosie si erau de%ortati ;n lagare de scla$i de catre so$ieticiB
iar ;n %i$nitele din Gosco$a oamenii erau torturati si ucisi "ara 5udecata si de 3D de ani
,iberia era un $ast cimitir a milioane de oameni ne$ino$ati care nu "usesera nici macar
5udecati- +ar aici la HTrnberg se %roceda legal' si a$ea loc o 5udecata'-
,i ;n 8uro%a ocu%ata de tru%ele so$ietice si aliate s/a re$arsat a%oi ra*bunarea, a carei
ins%iratie %oate "i gasita du%a semnatura %e care o %oarta unele acte simbolice care se
leaga de ra*bunarea talmudica din 1=11 identi"icata %rin ;nscrierea $ersurilor %e %eretii
camerei ;n care/au "ost asasinati 4omano$ii si %rin canoni*area lui Iuda Iscariotul-
)onducatorii na*isti au "ost s%@n*urati de *iua 5udecatii e$reiesti' ;n 1=46, re%et@ndu/se
s%@n*urarea legendara a lui .man si/a "iilor lui si reedit@ndu/se ast"el ra*bunarea
talmudica a lui Gardoeu- #a Fberammergau, unde satenii de trei secole tineau o
re%re*entatie teatrala a cruci"icarii lui Cristos, acesti actori au "ost 5udecati ca criminali
de ra*boi' si condamnati, ;n a"ara de actorul care/l "acea %e Iuda Iscariotul care/a "ost
acitat- 0n de%lin acord cu ra*bunarea talmudica a "ost insistenta la HTrnberg si tot tim%ul
de la ra*boi ;ncoace asu%ra crimelor ;m%otri$a e$reilor', un nou "el de crima a%arte, de
%arca crimele ;n"a%tuite ;m%otri$a oamenilor ar "i una dar cele ;m%otri$a e$reilor sunt cu
totul altce$a, "iind ei alt"el dec@t ceilalti oameni- 0n tim% ce tribunalul de la HTrnberg
in$enta un nou "el de crima, unica de neiertat, crima ;m%otri$a e$reilor', caci doar e$reii
contea*a, iar ceilalti %este =D Q din lagarele de concentrare na*iste care nu erau e$rei nu
contea*a, %este 1DD de milioane au "ost date de catre anglo/americani %e m@na ra*bunarii
talmudice ;m%otri$a crestinilor ;n 8uro%a ocu%ata de armata rosie- .ctul de acu*are de
crima ;m%otri$a e$reilor' a "ost ba*at %e ci"ra legendara de 6 milioane de e$rei' care
ci%urile ar "i "ost ucisi' (ulterior si/au luat seama ca minciuna e %rea gogonata si/au
;nlocuit cu$@ntul ucisi' cu cu$intele au %ierit'7- Hici un tribunal ade$arat n/ar "i
%ronuntat sentinta %e ba*a unui act de acu*are total nedo$edit, care consta doar dintr/o
a"irmatie neba*ata %e nici un "el de "a%t- )el de la HTrnberg a condamnat %e ba*a acestor
"antasmagorii-
)i"ra "antasmagorica a celor 6 milioane de e$rei care ;nt@ii au "ost ucisi' iar mai a%oi
au %ierit' s/a nascut la HTrnberg din neant si n/a "ost niciodata do$edita %rin nimic dar a
de$enit realitate asa cum au de$enit realitate celelalte %ersecutii' ale e$reilorB tot asa
cum ;n lagarele de concentrare erau %este =DQ de nemti, %olone*i, etc-, dar %resa si mass/
media di"u*a ca lagarele de concentrare contin doar e$reiB tot asa cum s/au ars carti si
doua din 3DD de carti erau scrise de e$rei dar %resa si mass/media tr@mbita ca s/au ars
cartile e$reiestiB tot asa cum la Kie$ au "ost ucisi 12D-DDD de bielorusi, ucraineni si
e$rei' dar %resa si mass/media a ra%ortat ca la Kie$ au "ost ucisi 12D-DDD de e$rei'- 0n 6
ani de ra*boi 5a%one*ii, nemtii si italienii au reusit sa ucida doar 834-=38 de engle*i,
americani si cetateni din coloniile britanice, "olosind toate mi5loacele de masacrare %e
care le a$eau- +aca nemtii ar "i omor@t cu ade$arat legendarele 6 milioane de e$rei, ar "i
omor@t de 12 ori mai multi dec@t au omor@t cu toata masina lor de ra*boiB daca ar "i a$ut
de 12 ori mai mult armament, munitii si armata, ar "i c@stigat ra*boiul- >Hota
re*umatorului: du%a ce aceasta carte a "ost scrisa au a%arut re*ultatele cercetarilor care
arata ca ci"ra aceasta este o %ura in$entie si ca %retinsele camere de ga*are din lagarele
12D
itleriste au "ost construite de americani du%a ocu%area Permaniei, tot asa cum 5urnalul
.nnei Fran9, care se %retinde ca a "ost scris de o "etita e$reica %e $remea na*ismului, a
"ost scris de o %ersoana matura la He: Ior9 du%a 1=2D?- +ar ci"ra total "ante*ista de 6
milioane de e$rei nici n/ar merita sa "ie luata ;n considerare, daca n/ar "i de$enit lo*inca
ra*bunarii talmudice care continua si a*i-
0n nici o %erioada istorica membrii tribului lui Iuda n/au %utut "i numarati- Jrocesul de
misti"icare a ;nce%ut din cea mai ad@nca anticitate- Facerea scrie ca Iacob a dus ;n 8gi%t
1D de %ersoane, din care ;n 12D de ani s/au "acut 3/3 milioane- +r- Cans Kon, eminenta
autoritate iudaica, scrie ;n 8nc!clo%aedia Britannica din 1=43: dat "iind ca6 ;n multe
tari recensam@ntul nu ;ntreaba des%re religie6 numarul eEact de e$rei ;n 1=41 n/a %utut
"i a"lat- Hu eEista nici un "el de consens des%re cine anume este de rasa e$reiasca6- ciar
daca religia este indicata, nu eEista consens cu %ri$ire la care anume sunt criteriile care
determina religia iudaica- .st"el se %resu%une ca eEista cam 16 milioane de e$rei >;n
lumea ;ntreaga? dar nu se %oate do$edi cu nici o ci"ra reala si distributia lor ;n lume e si
mai im%recisa- Jrobabil 6 milioane traiesc ;n Jolonia si Aniunea ,o$ietica'- +eci ;n 1=41
nu eEistau ci"re %reciseB dar acu*atorii de la HTrnberg au a$ut ci"re %recise du%a toata
transmutarea si eEterminarea %o%ulatiilor din tim%ul ra*boiului, si/au stiut eEact c/au "ost
6 milioane de e$rei ucisi'- 0n 1=31 alta autoritate iudaica, C-G-T- #oe:e, *ice ca ;n
Aniunea ,o$ietica erau 3-1DD-DDD de e$rei- 0n 1=33 *iarul e$reiesc F%inion *ice ca erau
sub 3 milioane de e$rei so$ietici, iar enciclo%edia o"iciala so$ietica cita o %o%ulatie
e$reiasca de 3-D3D-DDD de e$rei ;n 1=3=- .i *ice ca ci"ra de 3 milioane e reala, caci 4
surse sunt de acord cu %ri$ire la ea- +ar ;n 1=43 comisarul so$ietic e$reu Gi9oels *icea
ca a$em 2 milioane de e$rei ;n Aniunea ,o$ietica a*i', du%a cum scrie Te Je:is
Times din Joannesburg ;n 1=23- 0n acelasi *iar un scriitor e$reu de "runte, Jose%
#et$ici, *icea ca numarul e$reilor so$ietici era de 3-2DD-DDD ;n 1=23 si se mira unde/au
dis%arut ceilalti 3 milioane si 5umatate- .utorul *ice c/au dis%arut acolo de unde/au a%arut
cele 6 milioane de e$rei eEterminati': ;n 5onglerii si ci"re "ante*iste-
0n 1=31 8nc!clo%aedia Britannica, cit@nd surse e$reiesti, da numarul e$reilor din
Aniunea ,o$ietica ca "iind de 3-1DD-DDD- Gai ;ncolo *ice ca e$reii erau 6Q din %o%ulatie
si ca %o%ulatia totala era de 142 milioane- +ar 6Q din 142 milioane sunt 8-1DD-DDD si nu
3-1DD-DDDS 8Eem%le de acest "el se %ot da la in"init- .st"el, )ongresul 8$reiesc Gondial
din 1=23 anunta ca sunt 1-2DD-DDD de e$rei ;n Aniunea ,o$ietica- Toate ci"rele %ublicate
des%re e$rei sunt ilu*orii si "ante*iste si n/au nici o ba*a reala- Totusi s/au "acut e"orturi
de/a le "ace sa a%ara ast"el ;nc@t sa se %ublice cu 6 milioane mai mult ;nainte de ra*boi
dec@t du%a ra*boi- .st"el, .lmanaul #umii %ublica ;n 1=41 ci"ra de 12-688-32= de e$rei
;n toata lumea %entru anul 1=3=- .%oi acelasi .lmana %ublica ;n 1=23 tot %entru anul
1=3= ci"ra de 16-643-13D, um"l@nd cu un milion numarul e$reilor %ublicat anterior "ara sa
dea nici o eE%licatie- .%oi %entru anul 1=2D da ci"ra de 11-=4D-DDD care sca*uta din
%rimul numar de e$rei %ublicat %entru 1=3= da o scadere de 4 milioane M nu ciar 6
milioane cum s/a %retins la HTrnberg- +ar ci"rele astea se ba*ea*a %e ci"ra de 3 milioane
de e$rei so$ietici ;n 1=2D M ;n tim% ce comisarul e$reu Gi9oels sustine ca erau 2
milioane de e$rei so$ietici la acea ora- +eci ne %utem mira alaturi de #e"t$ici unde s/au
dus celelalte 3 milioane- +aca acce%tam ci"ra lui Gi9oels, din cele %retinse 6 milioane a
mai ramas doar un singur milion-
0n .nglia Litta9ers .lmanac se lu%ta cu aceleasi "antasme- Jentru anii 1=4= si 1=2D da
ci"ra de e$rei din toata lumea ca "iind 16-838-DDD si %entru anul 1=4= ca "iind 11-382-3DD,
121
deci o scadere de a%roa%e 2 milioane si 5umatate- +ar du%a aceea da ci"re de e$rei se%arat
%e tari care adunate dau re*ultatul de 13-13D-DDD si nu 11-382-3DD- +eci dintr/o data cele
2 milioane s/au "acut 3- Litta9ers da %entru 1=2D ci"ra de 2-3DD-DDD de e$rei so$ietici,
nu 3 milioane ca .lmanaul #umii- .ceste %ublicatii sunt eEacte ;n toate celelalte
%robleme si daca 5onglea*a cu ci"re "ante*iste ;n ceea ce %ri$este numarul de e$rei nu e
$ina lor caci ele nu "ac altce$a dec@t sa %ublice ci"rele ce li s/au "urni*at- +u%a 1=2D au si
renuntat sa mai dea ci"re des%re %o%ulatia e$reiasca-
0n "ine, *iarul Te He: Ior9 Times, *iar care este %ro%rietate e$reiasca ;ntr/un oras total
dominat de e$rei, He: Ior9, *icea ;n 1=48 ca la trei ani du%a ra*boi numarul e$reilor din
lume era ;ntre 12-1DD-DDD si 18-6DD-DDD- +eci numarul e$reilor a ramas acelasi sau a
crescut ;n tim%ul ra*boiului M si atunci de unde cele 6 milioane cu care ci%urile a sca*ut
numarul lorO Totusi ce/a *is Te He: Ior9 Times nu mai stie nimeni, dar toata lumea
stie' ca 6 milioane de e$rei au "ost eEterminati' ;n tim%ul ra*boiului, stie' de la
%ro%aganda mincinoasa si ne;ntreru%ta care re%eta aceasta legenda a eEterminarii ;n
masa a e$reilor'- Istorici care sunt $eridici ;n alte %robleme, ca .rnold J- To!nbee, au
ado%tat legenda: To!nbee *ice ;n $olumul 8 al monumentalului lui ,tudiu al Istoriei ca
na*istii au redus e$reii la $est de Aniunea ,o$ietica de la 6-2DD-DDD la 1-2DD-DDD %rintr/
un %roces de eEterminare ;n masa' si *ice ca da doar o ci"ra statistica', dar tot el s%une
la subsol ca ci"re eEacte nu se %ot da ba*at %e statistici reale si ;n 1=23 %are im%osibil sa
se mai obtina in"ormatia necesara'- 8l eE%lica cum si/a ba*at a"irmatia %e calcule
>"acute de e$rei? ;n care sunt multe surse de erori %osibile' si ;nceie *ic@nd ca %e ba*a
lor se %oate a%recia ca $reo 2 milioane de e$rei au "ost ucisi de na*isti'- .%recierea nu
este istorie- ,i tribunalul de la HTrnberg, acce%t@nd "antasmagoria celor 6 milioane
ilu*orii de e$rei ucisi' de na*isti, a insultat memoria celor 832-DDD de soldati si ci$ili cu
ade$arat ucisi de na*isti-
Hu se $a a"la niciodata c@ti e$rei au %ierit cu ade$arat ;n tim%ul celui de/al doilea ra*boi
mondial, tot asa cum nu se $a %utea a"la niciodata cine este e$reu si c@ti e$rei traiesc ;n
lume la un moment dat- Frice ;ncercare de a a"la ade$arul ;n aceste %ri$inte este imediat
su%rimata si %ede%sita ca "iind antisemitism'- In .nglia, de eE-, numarul eEact de e$rei
ram@ne un mister' (Te &ionist 4ecord, Joannesburg7- 0n .merica, 4oose$elt a eliminat
a%artenenta religioasa de %e "orma de imigrare, ca sa nu se %oata $edea cum numai e$reii
sunt admisi "ara cote de imigrare- #iga 0m%otri$a +e"aimarii si )omitetul 8$reiesc
.merican s/au o%us cu ;nd@r5ire ;n 1=23 legii Gc)arran/Lalter care din nou cerea
declaratia de a%artenenta la imigrare si %resedintele Truman a radiat legea care a "ost
$otata ;n )ongres, dar ciar daca acea lege ar "i res%ectata (si nu e7 n/ar ;nsemna nimic,
caci oricine %utea scrie orice la acea rubrica-
Jarerea autorului este ca daca au murit e$rei, au murit ;n aceeasi %ro%ortie ;n care traiau
;n restul %o%ulatieiB adica circa 6Q din $ictime au "ost e$rei, daca 6Q din locuitori erau
e$rei si restul de =4Q de $ictime din lagarele de concentrare erau cei, %olone*i, nemti,
etc- .ceasta este si %arerea tuturor su%ra$ietuitorilor care au "ost cu ade$arat ;n lagarele
de concentrare na*ista- .ceste $ictime a$eau toata sim%atia %entru e$reii care au su"erit
alaturi de ei si ca si ei, dar nu %rice%eau de ce se sustine ca numai e$reii au "ost $ictime
si/au su"erit si se neaga total eEistenta celorlalti =4Q- ,e $ede imediat de ce, daca se ia ;n
considerare ra*bunarea talmudica si s%@n*urarea na*istilor de *iua 5udecatii' talmudice,
caci cau*a talmudistilor din getourile 4usiei a determinat toata istoria omenirii de la
1=46 ;ncoace-
123
An martor ocular a %o$estit autorului cum sentinta urma sa "ie data de Tribunalul de la
HTrnberg la 3D ,e%tembrie si 1 Fctombrie 1=46, ;ntre anul nou iudaic care cade %e 36
,e%tembrie si *iua %ocaintei catre Ieo$a care cade %e 2 Fctombrie si eEecutiile au a$ut
loc imediat, la 16 Fctombrie, *iua de osana rabba e$reiasca, *iua c@nd *eul iudaic
Ieo$a du%a ce si/a dat $erdictul si/a aste%tat ca sa se mai %ocaiasca unii, ;si da $erdictul
"inal- &ice martorul ocular: toti credeau ca $erdictul $a "i scris mai de$reme, dar a "ost
;nt@r*iat de o suma de circumstante minore si data a "ost "iEata ;n 5ur de 12 ,e%tembrie6
a%oi U, unul dintre 5udecatori, a obiectat la o "ormulare a unei %arti din $erdict, 6 ,i au
calculat ;n linii mari cam c@t tim% e necesar ca sa reco%ie*e $erdictul re"ormulatB si asa s/
a a5uns la data $erdictului'- .utorul nu di$ulga numele 5udecatorului care a ridicat
obiectia %entru a ;m%inge data $erdictului si eEecutiei ca sa coincida cu *iua ra*bunarii
lui Ieo$a- .nton! 8den $orbea ;n Jarlamentul engle* ;nca la 11 +ecembrie 1=43
des%re e$rei si/i ameninta %e cei care nu $or sca%a de ra*bunare'- 4oose$elt "acea
declaratii similare ;n .merica-
Tribunalul de la HTrnberg a "ost re%etat ;n sumedenie de 5udecati similare a crimelor
;m%otri$a e$reilor' ;n toata lumea si ;ncetul cu ;ncetul s/au a"lat cr@m%eie de ade$ar ;n
decursul anilor des%re ele- .mericanii au eEecutat la +acau sentinte ;m%otri$a a 3=1 de
oameni, care au "ost bat5ocoriti ;n %antomime ;n care au "ost adusi cu ca%ul str@ns legat ;n
saci negri, cu "r@ngii ;n 5urul g@tului si 5udecati' ;n "ata altarelor si cruci"iEelor
desecrateB care au "ost torturati ca sa li se smulga con"esiuni ca ar "i "acut lucruri total
imaginare, ca a%oi acele con"esiuni sa "ie aduse ca do$e*i ;n tribunalele reale ;n care erau
5udecati ulterior, c@nd ei credeau ca 5udecata de5a a$usese loc- )ea mai mare 5udecata/
bat5ocura de acest "el a "ost %rocesul Galmed! din 1=42/46, unde 43 oameni au "ost
condamnati la moarte %entru ca se %retindea ca ei ar "i ucis %ri*onieri americani l@nga
Galmed! ;n 1=44, o acu*atie menita sa/i satis"aca %e americaniB dar cei care i/au torturat
%e acei nenorociti ca sa le smulga con"esiuni nu erau americani ci erau e$rei din .ustria
care imigrasera ;n ,tatele Anite ciar ;nainte de ra*boi si care sub 4oose$elt re%ede/au
a5uns gradati ;n armata americana- An american ade$arat care i/a $a*ut ce "aceau la
aceste bat5ocuri de %rocese si/a dat demisia de*gustat de sadismul %e care/l $edea ca/l
a%lica acesti e$rei din .ustria de$eniti o"iteri americani- .%oi un colonel care luase %arte
la aceste bat5ocuri sadice a recunoscut totul ;n "ata ,enatului dar a sustinut ca %rocedura
era ;n regula de $reme ce tribunalul stia ca con"esiunile au "ost smulse sub tortura si ca ;n
"ond %ri*onierii %uteau sa/si dea seama ca slu5ba dia$olului la care erau obligati sa
%artici%e era o 5udecata ;n bataie de 5oc, ca doar $edeau ca n/au a$ocat- F comisie de
anceta a stabilit ca au a$ut loc acele 5udecati M slu5be diabolice' cu sadism, altar,
"r@ngie ;n 5urul g@tului, gluga neagra %e ca% si asa mai de%arte ;n care un indi$id sau
indi$i*i ;mbracat ca un o"iter american ce %retindea ca e 5udecator si altii ;mbracati ;n
uni"orme americane ce %retindeau ca sunt %rocuror etc'- smulgeau con"esiuni si ;n
consecinta unele sentinte la moarte au "ost comutate- .%oi 5udecatorul Pordon ,im%son
din TeEas a a%reciat ca aceste %roceduri nu sunt americane' si ca au "ost ado%tate la
con"erinta celor %atru %uteri de la #ondra', ca nu s/au %utut gasi destui o"iteri americani
dis%usi sa ia %arte' la aceste tribunale si de aceea au trebuit sa se "oloseasca de ser$iciile
unor re"ugiati germani'- +eci %rocedura de slu5ba dia$olului, de tortura %entru a smulge
con"esiuni "alse, de bat5ocura religiei si/a 5udecatii, erau %ro$enite din otar@rea
%oliticienilor de la #ondra si Lasington care s/au ;ntrunit la con"erinta celor %atru mari
%uteri- 0n Ianuarie 1=23, doi e$rei din <iena care imigrasera ;n .merica ;n 1=38 si 1=4D,
123
la 16 si 36 de ani, au "ost %rinsi cum transmiteau ambasadei so$ietice documente secrete
militare americane- ,ub 4oose$elt ei "usesera "acuti o"iteri americani si ;n 1=42 "usesera
membrii ;n tribunalele ;n care se bat5ocorisera si eEecutasera $ictimele ra*bunarii
talmudice- Fiind acum do$editi s%ioni si agenti bolse$ici, un o"iter american de la
gu$ernam@ntul militar al <ienei a s%us: %rea multi dintre americanii care/au "ost
membrii ;n tribunalul de la HTrnberg erau sau comunisti sau unelte ale comunistilor6
membrii acelui tribunal, la ;nceierea lui, s/au ;m%rastiat, multi au a5uns ;n
+e%artamentul de ,tat american, altii la Hatiunile Anite'- .%oi ;n 1=4= s/a do$edit ca
traducerile "acute ;n tribunalul de la HTrnberg au introdus multe erori serioase ca do$e*i
din cau*a traducerilor de"ectuoase din germana si alte limbi ;n engle*a si aceste erori ;n
unele ca*uri erau "acute de oameni legati de comunism'- +ar comunistii erau sta%@ni %e
Tribunalul de la HTrnberg, unde dadeau sentinte la moarte %retin*@nd ca altii au comis
crimele %e care ei le comiteau-
+e cealalta %arte, ;n Permania de 8st, ra*bunarea talmudica era la "el de idoasa-
Gongolii din armata so$ietica erau incitati de discursurile re%etate ale lui Ilia 8renburg
de la Gosco$a sa maltrate*e ;n s%ecial "emeile gra$ide si sa cau*e*e moarte si celor
nenascuti ;nca- Frances Fa$iell, o americanca din Berlin, s/a um%lut de groa*a citind
5urnalul intim al ser$itoarei ei, #otte, ;n care #otte descria cum ea si mii de "emei, ciar
de 62 de ani, au "ost $iolate de oarda mongola so$ietica, nu odata ci ;n lant de un
mongol du%a altul, ;n tim% ce co%iii lor %l@ngeau alaturi'- ,crie Frances Fa$iell cum
#otte nota la lumina unei lanterna datele si detaliile lanturilor de $ioluri si cum au "ost
omor@ti cei care ;ncercau sa le %rote5e*e %e batr@ne, eE%licatia o"iterului rus care/a gasit
tru%urile ne;nsu"letite ale $ictimelor6 cum el i/a eE%licat #ottei ca tru%ele a$eau $oie sa
5e"uiasca si sa ucida cum $or 34 de ore >Jlunder"reieit?6 8ra cel mai oribil document
%e care l/am citit', ;nceie Frances Fa$iell- 4oose$elt si ginerele lui ;ncinau la Ialta cu
,talin %entru Jlunder"reieit, libertatea ra*bunarii talmudice- 0n .ugust 1=41 Higel Birc,
membru ;n Jarlamentul britanic, a gasit 4DDD de nemti tinuti de ani de *ile ;n lagare de
concentrare "ara 5udecata si "ara moti$- )@nd ;n "ine erau t@r@ti ;n "ata unui tribunal, li se
%unea o singura ;ntrebare : n/ai stiut ca e$reii erau %ersecutatiO' .ltcine$a nimeni n/a
mai "ost %ersecutat, ci%urile-
Jrintre %rimele masuri luate de gu$ernele engle* si american a "ost legea ;m%otri$a
antisemitismului', care "usese %rintre %rimele legi bolse$ice din 1=18- 0nca 1D ani mai
t@r*iu, ;n 1=22, nemtii erau ;ncisi si 5e"uiti de tot ce a$eau %entru ca a$eau %re5udecati
;m%otri$a e$reilor'- 0n 1=26 un e$reu nascut ;n .ustria dar care traia ;n .nglia unde n/
a$ea cum "i %ersecutat de na*isti l/a dat ;n 5udecata %e un neamt %entru ca a$ea
%re5udecati ;m%otri$a e$reilor'- .st"el legea ;m%otri$a antisemitismului este de "a%t o
lege ;m%otri$a ade$arului, caci inter*ice orice cercetare a $reunei %retentii oric@t de
absurde de/a oricarui e$reu %e moti$ ca a cauta sa stabilesti ade$arul ;nseamna ca nu/l
cre*i din cau*a ca ai %re5udecata ;m%otri$a e$reilor'- Iata legea ;m%otri$a
antisemitismului ;n actiune, descrisa de *iarul Te Je:is Cerald din Joannesburg:
Jili% .uerbac6 ardea de m@ndrie e$reiasca si ura ;m%otri$a na*ismului german6
8ra "ara mila si "ara crutare c@nd "ortele americane ;nca urau si ele %e nemti si erau ;nca
gata sa/i eEecute ordinele, sa colabore*e cu el ;n a lua de la nemti ce 5e"uisera, d@ndu/i
m@na libera sa semne*e mandate, sa %erce*itione*e, sa areste*e si sa bage teroarea ;n
oameni6 0n *ilele c@nd Jili% .uerbac a%area ;n "runtea imenselor demonstratii
e$reiesti din Permania %ostbelica, ;nalti o"iteri americani de obicei ;l ;nsoteau, arat@nd c@t
124
e de %uternic- )u steagul e$reiesc ;n "runtea acestor demonstratii, .uerbac %rimea
salutul, orcestra c@nta Cati9$a si *eci de mii se alaturau ;n o"ensi$a %olitica
%ermanenta %entru desciderea %ortilor Jalestinei ;nainte de restaurarea statului6 8
im%osibil de e$aluat ce $alori a carat .uerbac din Permania ;n bani si bunuri de tot
"elul, masinarii, aine, mobile, automobile, toate "elurile de mar"uri6 numai autoritatile
militare erau mai %uternice dec@t el ;n Permania'- .cest .uerbac era un cetatean
%articular si %utea "olosi armata americana sa/l a5ute sa 5e"uiasca- )rimele lui au de$enit
at@t de mari ;nc@t %@na la urma ciar si organi*atiile e$reiesti s/au de%artat de el (el 5e"uia
im%artial e$rei si crestini laolalta7, dar nu din moti$e moraleB %este 1 ani c@nd Permania
de <est a de$enit interesanta %entru americani Jili% .uerbac a "ost arestat %entru ca
si/a ;nsusit liste interminabile de bunuri carate de el din Permania cu documente "alse si
%osibil cu a5utorul altor o"iteri e$rei din armata americana si a unor organi*atii caritabile
e$reiesti'- +ar ;n 1=23 statul <est Perman a "ost obligat sa %lateasca des%agubiri' de
ra*boi statului Israel nou/nascut si ca sa se e$ite %ublicarea 5a"ului organi*at de .uerbac
cu a5utorul armatei americane, a "ost scos de sub acu*are- +aca s/ar "i dat curs si s/ar "i
$a*ut cum au 5e"uit ei Permania, ar "i "ost greu sa se %retinda re%aratii' %entru statul
Israel de la Permania %entru %ierderile su"erite'- +e aceea .uerbac a "ost 5udecat
;m%reuna cu un rabin doar %entru un "leacB %entru ca au "urat [1DD-DDD, %entru santa5,
luare de mita si "als ;n contabilitate- . "ost condamnat la trei ani si 5umatate si s/a sinucis
mai t@r*iu- Jresa engle*a si americana s/au re"erit succint la .uerbac, "ac@nd alu*ie la
antisemitismul din Permania'- Jresa e$reiasca a %reluat tema, cu re%rosuri isterice
%entru sinuciderea lui .uerbac, ;ntreb@nd %e ca%ul cui sa cada s@ngele lui' si sustin@nd
ca a 5udeca %e .uerbac %entru "urt e %ersecutie antisemita, caci e$reii la $remea aceea
;n mod 5usti"icat ignorau consideratii de ce e si ce nu e dre%t %entru Permani' (Te
Je:is Cerald7- ,ingurul care n/a "ost de acord a "ost un e$reu care/a scris ;n Te He:
Ior9 +ail! He:s si care "usese si el 5e"uit de .uerbacB daca n/ar "i "ost e$reu, nici un
*iar nu i/ar "i %ublicat scrisoarea si ar "i "ost aituit %entru antisemitism'-
Jublicul occidental nu stia ce se/nt@m%la ;n Permania si dac/ar "i stiut tot n/ar "i miscat,
caci a$ea creierul s%alat de %ro%aganda, cum ;l are si/acum si ura sau adora la comanda
*iarelor- ,%alarea mintii continua *ilnic cu 5urnale de actualitati unde se aratau "otogra"ii
cu mormane de cada$re si se %retindea ca sunt e$rei eEterminati de na*isti- Jutini au a$ut
cura5ul si integritatea mintala sa caute sa a"le ade$arul des%re acele mormane de cada$re,
care bine;nteles ca nu erau e$rei- Gargaret Bubers He:mann, care/a %etrecut 2 ani
arestata ;n lagarul de concentrare de la 4a$ensbruc9, %o$esteste cine erau ;n realitate acei
morti- Jrimii care/au murit, s%une ea, au "ost cei bolna$i si in"irmi si cei inca%abili de
munca, a%oi rasele in"erioare', %rintre care %olone*ii au murit %rimii, a%oi ceii,
lituanienii, estonii si letonii si ungurii si a%oi ceilalti- +ar cel mai amar ade$ar este ca nu
numai ca e$reii nu erau $ictimele, nu numai ca nu ei erau mortii ;m%insi cu buldo*erul ;n
mormane, dar ei erau gardienii si satra%ii care/i torturau %e detinuti, caci la $remea c@nd
anglo/americanii au "ilmat mormanele de cada$re lagarele de concentrare se a"lau ;n *ona
so$ietica si $ictimele erau anticomunistii, iar e$reii erau se"ii comunisti ai lagarelor de
concentrare- .u "ost eEtrem de "ericiti sa/i eEtermine %e dusmanii itlerismului, caci
aceia erau dusmanii comunismului si daca nu i/ar "i eEterminat, ar "i su%ra$ietuit ca sa
lu%te ;m%otri$a bolse$ismului e$reiesc- #umea continua sa creada ca Citler si ,talin erau
ad$ersari- .u lu%tat unul ;m%otri$a altuia, e ade$arat, dar am@ndoi erau soldatii re$olutiei
mondiale, am@ndoi ;si trageau %uterea din cons%iratia secreta care/a ;nce%ut sa "ie
122
cunoscuta ;n 8uro%a de la Leisau%t- Citler i/a s%us lui Cermann 4auscning: am
%rimit iluminare si idei de la "rancmasoni cum n/as "i %utut %rimi de la nimeni altul'
(eEact asa *icea si .dam Leisau%t7B *ice Citler: am ;n$atat mult de la marEism6
;ntregul na*ism se ba*ea*a %e marEism'-
)omunistii au %us m@na %e lagarele de concentrare itleriste unde/au eEterminat
$ictimele na*ismului care su%ra$ietuisera- .ceasta le/a "ost %osibil datorita %oliticii
gu$ernelor occidentale de %romo$are a eEtinderii bolse$ismului ;n lume- .utorul
%o$esteste c@t de uluit a "ost c@nd un %ilot engle* i/a %o$estit de *borurile lui ;n
Iugosla$ia unde ducea saci cu bani de aur (;n tim% ce cetatenii britanici nu a$eau $oie sa
aiba bani de aur7, ca sa/l instaure*e %e comunistul Tito la %utere- #a "el maiorul L-
,tanle! Goss i/a $a*ut %e comunistii de la comanda lu%tei de %arti*ani cum se scaldau ;n
aur care, *ice el, nu $enea din 4usiaB le "usese "acut cadou comunistilor de catre aliati-
.ni de *ile au curs banii la tru%ele de gerila ca sa/si duca ra*boiul, dar comunistii au
"olosit doar o mica %arte ca sa lu%te ;m%otri$a nemtilor'- In toate tarile lucrurile se
re%etau- )omandorul Ieo/Tomas, trimis ;n Franta la tru%ele de re*istenta, ra%orta la
#ondra ca %artidul comunist "rance* $rea ca ;n *iua $ictoriei sa se ridice si sa %una
sta%@nire %e toata tara, ;n tim% ce s%ea9er/ii de la BB) ;si bat 5oc de "rance*ii care se tem
de bau/baul comunist'- In 1=23 ,isle! Cuddleston a descris re*ultatul %oliticii de
%romo$are a comunistilor: ;n *iua eliberarii' Frantei comunistii au asasinat cu s@nge
rece si cu %remeditare %este o suta de mii de cetateni "rance*i- .st"el c@nd masele de
oameni $edeau la 5urnale de actualitati mormane de cada$re "ilmate de engle*i si
americani, ei $edeau o%era comunistilor, care erau ma5oritatea e$rei, $edeau starea de
lucruri %e care gu$ernele lor si armatele lor o introdusesera si o %ermanenti*asera ;n
8uro%a si/si ;nci%uiau ca $ad $ictime e$reiesti ale na*istilor- .de$arul a iesit la i$eala ;n
1=48 dar autorul nu crede ca milioanele cu creierul s%alat ;n 1=42 au mai a"lat $reodata
ade$arulB %oate unul la milion-
0n 1=48 eroul Tito al Iugosla$iei se cioro$aia cu Kremlinul, lucru %ericulos %entru un
comunist si ca sa se %rote5e*e s/a otar@t sa de*$aluie c@te %utin din ce stia, calcul@nd ca
rusii ;i $or da %ace ca sa/i cum%ere tacerea- #e/a intentat un %roces la 13 dintre cei mai
intimi colaboratori de/ai lui comunisti, din conducerea %artidului comunist si/a statului,
%entru ca au %artici%at la masacrarea ;n masa a %ri*onierilor ;n cel mai in"am lagar de
concentrare de la +acau- .de$arul iese la i$eala ;n moduri stranii, desi ;n lumea noastra
cu mass/media cen*urata si sta%@nita de aceeasi m@na ascunsa ade$arul nu merge %rea
de%arte- Lilelm ,%iel"ried, batr@n o"iter austriac care/a su%ra$ietuit la +acau, ;n
con"u*ia %reluarii lagarului de catre tru%ele anglo/americane, a "urat din biroul
comandantului lagarului un "isier care continea numele celor ucisi si "elul ;n care/au
murit, semnat de o"iterul res%onsabil ;n "iecare ca*- Jrintre acesti o"iteri care/i ucideau %e
detinuti erau colaboratorii comunisti ai lui Tito, ;nalti membri ai gu$ernului si %artidului
comunist iugosla$- ,%iel"ried a reusit sa %ublice o %arte din acest "isier si restul "isierului
astea%ta sa se nasca un editor destul de cura5os care sa/l %ublice-
Josi" Bros* Tito "usese el ;nsusi agent so$ietic din 1=34- 0n 1=48 si/a acu*at colegii si
colaboratorii Fs9ar Juranici, Bran9o +il, ,tane Fs:ald, Jan9o Ju"ler, Gilan ,te%isnic,
Karl Barle, Boris Kreint* si Giro Kosir si altii- Toti erau "osti membrii ai briga*ii
internationale comuniste din ,%ania si agenti ai %olitiei secrete so$ietice- Toti au "acut
con"esiunile obisnuite si toti s/au a%arat s%un@nd ca n/au ucis niciodata nici un comunist
si ca totdeauna ucideau conser$atori, liberali, catolici, %rotestanti, ortodocsi, e$rei ciar si
126
tigani, dar numai daca nu erau comunisti- Iata cum colabora gesta%o/ul lui Citler cu
%olitia secreta so$ietica ;n ultimii ani ai celui de/al doilea ra*boi mondial: ;n lagare se
"ormau comitete anti"asciste'- +aca Citler si Pesta%o/ul lui ar "i "ost anticomunisti,
aceste comitete ar "i trebuit sa "ie %rimele $ictime dar ;n realitate ele au "ost acce%tate ca
re%re*ent@ndu/i %e %ri*onieri si %rimeau %ri$ilegii, cu conditia sa %artici%e la masacre-
.st"el s/a asigurat ca nu $or "i anticomunisti ;n Permania du%a ra*boi- Gasele din
occident si/au ;nci%uit si/si ;nci%uie ;nca ca na*ismul si comunismul sunt lucruri o%use,
c@nd ;n realitate sunt unul si/acelasi lucru- Karl ,tern, e$reu din Permania de$enit
cetatean american si con$ertit la crestinism, %o$esteste cum ;n Permania itlerista lucra
la un s%ital de %siiatrie unde i/a au*it %e medicii na*isti eE%lic@nd teoria re$olutiei
%ermanente a lui Trot9i- I/a ;ntrebat cu uimire: +omnilor, $ad ca $a eEtrageti strategia
%olitica din Trot9i- Hu e ciudat ca $oi na*istii ;l citati %e Trot9i, un e$reu bolse$ic, ca
;n$atatorul $ostruO 8i au r@s de mine ca de un taranoi %rost neintrodus ;ntr/ale %oliticii,
cum si eram6' %o$esteste ,tern- 8i "aceau %arte dintr/o ari%a "oarte %uternica a
%artidului na*ist care cerea o alianta ;ntre 4usia comunista si Permania na*ista ;m%otri$a
ca%italismului occidental, cum ;i *iceau ei6 +aca nu erai atent nu stiai daca te a"li ;ntre
bolse$ici sau ;ntre na*isti si ;n cele din urma era cam tot %e/acolo'-
.cu*atii lui Tito %o$estesc- Juranici a declarat: +a, am ucis sute de mii la +acau, si/am
%artici%at la eE%eriente %e oameniB asta era sarcina mea'- +il a %o$estit cum ;n cursul
eE%erientelor des%re coagularea s@ngelui ;m%usca oamenii ;n %ie%t- Ju"ler ;n5ecta
%ri*onierii cu bacilii malariei ca sa "aca obser$atii clinice- Gureau ca mustele,' %o$estea
el- .%oi se ;ntorceau %rintre detinuti cu niste istorii des%re "elul miraculos ;n care au
sca%at si cum toti ceilalti erau morti, nimeni nu/i contra*icea- .ceste con"esiuni ;nsa sunt
ade$arate, caci sunt con"irmate de "isierul lui Lilelm ,%iel"ried- )riminalii titoisti au
"ost eEecutati dar nu %entru crimele lor ci ca %ioni ;n 5ocul lui Tito cu Kremlinul- 8i
eEecutasera ordinul su%rem al re$olutiei mondiale, care s%une ca ra*boiul se duce %entru
%ro%asirea re$olutiei, nu %entru ;n"r@ngerea inamiculuiB ei "acusera ce/au "acut so$ieticii
;n %adurea Kat!n din Jolonia, c@nd au masacrat cei 12-DDD de o"iteri %olone*iB ei au
demolat statele nationale si/au %us ba*ele re$olutiei mondiale si gu$ernului
su%ranational-
)on"esiunile acu*atilor lui Tito au "ost con"irmate de tot "elul de oameni, su%ra$ietuitori
ai lagarelor de concentrare- Fdo Hansen, "iul celebrului eE%lorator, scrie des%re detentia
lui ;n lagarul de la ,acsenausen: eEtraordinar cum conduc comunistii lagarul aiciB
du%a na*isti comunistii au toata %uterea si atrag alti comunisti din alte tari si/i %un ;n
%o*itii ceie6 Gulti %ri*onieri nor$egieni s/au dat cu comunistii- Je l@nga a$anta5ele
materiale se astea%ta ca 4usia sa "ie mare si tare du%a ra*boi6 Ieri seara am $orbit cu un
se" de bloc, un comunist- )@nd el si/ai lui $or lua %uterea, nu numai ca se $or ra*buna dar
$or "i mult mai brutali si mai cru*i dec@t au "ost na*istii cu noi- Hu %uteam deloc sa/l
con$ing sa "ie mai uman %e blocul acela de ura si ra*bunare, care/a$ea o singura obsesie:
sa instaure*e o noua dictatura'- )omandorul Ieo/Tomas, %arasutat ;n Franta, a "ost luat
%ri*onier si dus la Bucen:ald, unde un alt o"iter britanic i/a s%us sa ascunda "a%tul ca
este o"iter, sau ca ;n tim% de %ace a a$ut o %o*itie sociala oarecare: administratia interna
a lagarului', i/a s%us el, e ;n m@na comunistilor6 Bucen:ald e cel mai rau lagar din
Permania, n/ai %ractic nici o sansa de su%ra$ietuire'- )omandorul %o$esteste cum cei trei
se"i ai lagarului erau niste comunisti sub ordinele carora %ri*onierii erau inoculati cu
ti"os si alti bacili si a%oi erau obser$ati cum reactionea*a la di$erse $accinuriB totdeauna
121
mureau'- +in 31 de o"iteri au su%ra$ietuit treiB ceilalti au "ost agatati de c@rlige de %eretii
crematoriului si omor@ti %rin strangulare rituala talmudica ;nceata- )ei trei su%ra$ietuitori
se temeau de %ri*onierii comunisti mai mult dec@t de o"iterii na*isti-
)omunistii administrau intern lagarele de concentrare na*isteB comunistii torturau si
ucideau $ictimele- ,ingura di"erenta dintre ei si gardienii na*isti era ca ei erau mai
ticalosi caci na*istii eEecutau ordine dar comunistii ;si tradau, torturau si ucideau
to$arasii %ri*onieri ca si ei ;n mod $oluntar- )um comunistii sunt cea mai mare %arte
e$rei a*ari din est, ;n mod natural acesti torturatori si ucigasi din lagarele de concentrare
se recoltau tot dintre ei- )a toti oamenii, e$reii sunt unii buni, altii rai- +ar masele largi au
creierul s%alat cu o imagine ;n care e$reii erau $ictime si na*istii erau tortionarii-
4ealitatea a "ost in$ers: e$reii erau o "ractiune mica din totalul %ri*onierilor si ;n ultimii
trei ani, c@nd au "ost morti masi$e, tortionarii erau ma5oritatea comunistii si ;ntre ei multi
erau e$rei- .utorul are o serie de documente eEtrase din *iare e$reiesti ;n care e$rei care/
au "ost %ri*onieri la .usc:it*, <lano:, Guldor" si alte lagare ;i denunta %e e$reii
tortionari din aceste lagare- )ei denuntati au "ost 5udecati' de un tribunal de rabini ;n
tarile occidentale sau de un tribunal din Tel .$i$ si desi "a%tele lor sunt ca si/ale celor
5udecati de Tito, nimic nu s/a dat ;n $ileag restului lumii si nici nu eEista $reo mentiune
ca s/ar "i %ronuntat $reo sentinta- +e unde se trage conclu*ia ca %este e$rei n/au
5urisdictie legile carora le sunt su%usi altii- (In 1=2D "unctia Biroului de 4elatii cu
Jublicul al )onsiliului 8Eecuti$ al 8$reilor din .ustralia era de a ascunde ocilor
%ublicului mici sau mari aberatii ale e$reilor'- .ceasta ascundere de ocii %ublicului are
loc tot tim%ul ;n occident7-
#a Tel .$i$ un medic e$reu si doua e$reice au "ost acu*ati ca au "acut in5ectii mortale
%ri*onierilor de la .usc:it*, ca le/au mutilat organele seEuale ;n eE%eriente stiinti"ice'
si i/au trimis la moarte- An alt ca* din Tel .$i$ din 1=21 este al unui doctor e$reu acu*at
de acte de brutalitate la lagarul de concentrare na*ist de la <lano: unde era agiotantul
comandantului- F e$reica a %o$estit cum a batut/o %@na si/a %ierdut cunostinta si c@nd si/
a re$enit a $a*ut ca cei trei co%ii ai ei de 13, 12 si 18 ani "usesera ;m%uscati l@nga ea- )u
doua sa%tam@ni ;nainte, %o$esteste ea, acel doctor e$reu a luat 3D de %ri*onieri, ;ntre care
sotul ei si i/a ;m%uscat- .utorul n/a %utut a"la daca s/a dat $reo sentinta nici ;m%otri$a
acestor doctori-
#a He: Ior9 un comitet "ormat din trei membri (numarul le$itic %rescris7 l/a audiat %e
un e$reu care/a acu*at un "unctionar de la sinagoga ca %e $remea c@nd era su%ra$egetor
la Guldor" a ucis un %ri*onier si a%oi comitetul a decis sa trimita ca*ul "ara nici o
recomandare comunitatii e$reiesti din orasul acu*atului- 0n toate ca*urile era clar ca
numai crimele ;m%otri$a altor e$rei sunt luate ;n considerareB crimele ;m%otri$a goimilor
nu contea*a-
An alt ca* a "ost 5udecat ;n Israel ;n 1=24/22, unde un e$reu ungur a distribuit o brosura
;n care/l acu*a %e un demnitar din gu$ernul israelian numit +r- Israel Kastner ca
colaborase cu na*istii ;n Angaria %e $remea ra*boiului, %regatise masacrarea e$reilor,
sal$ase un criminal de ra*boi na*ist, etc- +r- Kastner l/a dat ;n 5udecata %entru calomnie
si du%a = luni 5udecatorul israelian a decis ca nu era calomnie "iind acu*ele ade$arate,
%entru ca +r- Kastner colaborase cu na*istii si/si $@nduse su"letul dia$olului'- Jrimul
Ginistru israelian Gose ,arett a comentat ca ;ti %oti $inde su"letul dia$olului %entru a
sal$a e$rei', dar acu*atia era ca tradase e$reii, nu/i sal$ase- .%oi gu$ernul israelian a
anuntat ca $a "ace a%el, %rin %rocurorul general si a%oi nu s/a mai au*it nimic- .st"el,
128
crimele e$reilor nu %ot "i 5udecate dec@t ;ntre ei si autorul n/a au*it niciodata ca s/ar "i
%ede%sit $reuna- +intre toate miile de %rocese de criminali de ra*boi', dintre miile de
condamnari la moarte, autorul n/a gasit dec@t un singur ca* ;n care niste e$rei au "ost
5udecati alaturi de altii: %rintre 33 de gardieni de la lagarul de concentrare Breendouc9
din .nt:er%, trei erau e$rei, Lalter Fbler, #eo ,cmandt si ,all! #e$in- Fbler si #e$in
au "ost condamnati la moarte si ,cmandt la 12 ani ;ncisoare- +iscut@nd des%re
antisemitism' cu .- K- )esterton, Jose% #et:ici a *is des%re acest ca*: )e arataO )a
eEista bestii omenesti %este tot, ca nici e$reii nu sunt mai imuni dec@t altii'- .de$arat, dar
nu des%re asta e $orba- 8 $orba de s%alarea creierului maselor, care au "ost ;ndoctrinate ca
numai e$reii au "ost $ictime si numai ne/e$reii, antisemitii', au "ost tortionariB e $orba
de minciuna care sta la ba*a distrugerii generale ce se %regateste-
Hu %utini au "ost e$reii care l/au a5utat %e Citler- #ordul Tem%leton, ambasadorul engle*
;n ,%ania, %o$esteste cum Franco (el ;nsusi e$reu de origine7 lasa luni de *ile sa se
di"u*e*e %ro%aganda na*ista %rin toate *iarele, nici unuia ne"iindu/i %ermis sa scrie alt"el-
Tonul ;l dadea un e$reu sinistru din rasaritul 8uro%ei %e nume #a*are,6 care la Iena ;l
slu5ea %e Citler milit@nd %entru aneEarea .ustriei- 8ra o "igura im%ortanta ;n lumea
na*ista- #a ambasada germana a$ea mai multa %utere dec@t ambasadorul si de/acolo dicta
nu numai tonul general dar ciar cu$intele ce trebuiau %ublicate ;n *iarele s%aniole6
%rintr/un amestec $iclean de dictatura brutala si coru%ere "ara %erdea, reusise sa "aca
*iarele s%aniole sa de$ina mai $eninoase dec@t cele nemtesti'- .utorul l/a cunoscut
%ersonal %e #a*are ;n 1=31 si %rin el esalonul e$reiesc din dictatura itlerista- An
cons%irator sua$, *@mbitor si ce se $rea sim%atic, #a*are era atasat de %resa al legatiei
austriece din Bucuresti- )um .ustria se temea de aneEarea ce/a $enit ;n 1=38,
"unctionarii ei ar "i trebuit sa "ie antina*isti, mai ales e$reii- .utorul a "ost uimit de luEul
;n care traia #a*are, atasat de %resa al unei tari care nu/si %utea %ermite sa/l %lateasca, asa
saraca era .ustria %e/atunci, si/a %resu%us ca #a*are "acea ce "aceau at@tia ;n Bucuresti si
anume a"aceri grase- #a*are "acea a"aceri dar nu cu blanuri si co$oare cum credea autorul
ci cu na*istii- )@nd a "ost aneEata .ustria, se"ul %resei austriece care le/a eE%licat
cores%ondentilor de %resa cum bene"icia*a .ustria, Permania si ;ntreaga omenire de %e
urma "a%tului ca Citler a in$adat .ustria nu era altul dec@t ciar #a*are, austriacul' (;n
realitate #a*are era e$reu din Turcia7- #/a recunoscut si l/a salutat %e autor %e nume cu
de*in$oltura si nu s/a 5enat deloc- )u mass/media controlata de #a*are si altii ca el, nu e
de mirare ca ceea ce cred oamenii nu seamana deloc cu realitatea-
4a*bunarea talmudica a determinat doua transmutatii masi$e de %o%ulatie: cei ce se
re"ugiasera ;n lumea libera' au "ost m@nati de armatele anglo/americane ;na%oi ;n
scla$ia comunistaB si din $asta ;ncisoare comunista, unde nici dintr/o camera ;ntr/alta nu
te %oti muta "ara a%robarea militiei si stirea securitatii, o masa imensa de e$rei a*ari au
iesit "ara nici o greutate si/au "ost condusi %rin 8uro%a s%re Jalestina sub %a$a*a tru%elor
aliate-
&iarul Te ,aturda! 8$ening Jost descria la 11 .%rilie 1=23 cum agentii so$ietici
cutreierau lagarele de %ersoane de%lasate de ra*boi si "aceau liste de oameni sca%ati de
tirania so$ietica: aceste biete $ictime au "ost ;ncarcate ca $itele ;n mar"are si duse ;na%oi
la moarte, tortura si asasinare ;nceata ;n minele si %adurile ,iberiei- Gulti s/au sinucis %e
drum- Tot ;n $irtutea acordului de la Ialta, so$ietele au luat nemti ca scla$i %entru munca
"ortata %entru Rre%aratii de ra*boi- Hu eEista scu*a %entru ast"el de atrocitati'- Katr!n
Culme, directoarea/ad5uncta a unui ast"el de lagar ;ntre 1=42/21 la Lild"lec9en
12=
(Ba$aria7, relatea*a %o$estea unei "unctionare de/a ei care descrie cum %ri*onierii rusi,
mai ales %ri*onierii de ra*boi', s%une ea, erau trimisi ;na%oi ;n 4usia con"orm
acordului de la Ialta- He/a %o$estit cum %ri*onierii de ra*boi rusi ;si taiau $inele, se
de*bracau com%let si se s%@n*urau- )iar du%a ce le luam totul ;nca mai gaseau metode
de/a se sinucide- 8a nu %utea ;ntelege cum i/a con$ins ,talin %e 4oose$elt si )urcill ca
nemtii n/au luat %ri*onieri de ra*boi rusi si toti acestia erau de*ertori'-
0n tim% ce acest gru% de %o%ulatie transmutata %rimea acest tratament, iata cum era tratat
celalalt gru%- &ice Katr!n Culme: si/a%oi au $enit e$reii- Hu mai a$usesem lagar cu
e$rei ;n *ona noastra nordica6 8$reii erau mai %utin de o cincime din totalul %o%ulatiei
din lagar dar "aceau at@ta galagie ca dac/ai "i citit doar *iarele ca sa a"li des%re *onele de
ocu%atie ai "i *is ca %ersoanele de%lasate de ra*boi erau numai e$reii si nimeni altcine$a
6 Trebuia sa te %orti cu ei cu mii de m@nusi, asa erai instruit, mai ales c@nd ;i mutai
dintr/un lagar ;ntr/altul si +umne*eu sa aiba mila de "unctionarul care nu curatase lagarul
unde urmau ei sa soseasca de "iecare centimetru de s@rma gim%ata >ceilalti erau
;m%re5muiti de s@rma gim%ata ;n lagareB e$reii nu?- .$eau clasi"icarea de R%ersecutatii si
ei erau singurii ;n a"ara celor bolna$i care nu munceau dar %rimeau ratii su%limentare6
mai ;ncolo %e soseaua care trecea %rin mi5locul lagarului nostru era un mic satuc de
nemti- +elegatii e$reilor din lagar au declarat ca acesta e cel mai mare %ericolB si noi
trebuia sa le dam arme ca sa/si ;narme*e ei %olitia lor e$reiasca ca sa/i %rote5e*e de
nemtii astia care traiau ;n mi5locul lor6 ,i eu am %romis caut@nd sa le linistesc groa*a ca
am sa %lede* cau*a lor ca sa li se %ermita sa/si ;narme*e %ro%ria lor %olitie, nestiind ca ;n
mai %utin de doua sa%tam@ni de la sosirea e$reilor a%roa%e "iecare neamt din satuc era
anga5at de e$rei si muncea cu $oiosie %entru %lata ce/o %rimea de la ei- Jolitia e$reiasca
;narmata a%oi ;n lagar a$ea uni"orme de l@na $er*i cu steaua lui +a$id %e ci%iu6 Himic
nu era la $oia ;nt@m%larii, nimic nu era im%ro$i*at, totul "usese %lani"icat mult ;nainte6
Biroul asistentei lor sociale era %lin de a"ise %e %ereti care aratau e$reice tinere ;n transee
care aruncau cu grenade ;n arabi- Jolitia e$reiasca a lagarului se antrena la trageri cu
carabinele %e care noi le dadusem ca sa se Ra%ere de nemtii care acum le "aceau munca
grea manuala din lagar- Imediat atelierele e$reiesti au de$enit "oarte %roducti$e si "aceau
%altoane "ine de l@na si gete solide de %iele %entru teren accidentat- Hoi giceam ca le
"aceau %entru Israel si %rin canale misterioase %rodusele a5ungeau ciar ;n IsraelB n/am
$a*ut niciodata %e nici un e$reu din lagar %urt@nd ainele astea6 ,i deasu%ra, %este
"ierberea si agitatia asta, s/a ridicat un steag %e care nu/l mai $a*usem niciodata, cu dungi
albastru descis %e "ond alb si steaua lui +a$id'- #a sosire, *ice Katr!n Culme, le/am
aratat lagarul %e care/l %regateam %entru ei m@ndri ca niste $@n*atori care/si lauda casa ce
$or s/o $@nda, caci era cel mai "rumos si bine "acut lagar de %ersoane de%lasate din
Ba$aria 6 dar rabinii erau nemultumitiB nu %area sa "ie destul de bun %entru ei'- .lte
%ersoane de%lasate, *ice ea, n/a$eau dre%tul la a5utorul si %ri$ilegiile acordate e$reilor,
caci erau %rinse ca ;ntr/o ca%cana ;n legislatia americana cu %ri$ire la %ersoane de%lasate
$otata la re%e*ealaB numai e$reii care %retindeau si aratau ca au su"erit %ersecutie ;n
orice tara est/euro%eana ;n care/au %us %iciorul $reodata %utea sca%a din acea ca%cana'-
.%oi arata ca agenturi americane semi/gu$ernamentale sau gu$ernamentale donau
materialele, uneltele %entru ateliere si ratiile de m@ncare %entru regim s%ecial' care erau
numai si numai %entru e$rei-
4abinul Juda Hadic (Te Je:is Times din ."rica de ,ud, 4 Februarie 1=4=7, consilier
%entru e$rei al Peneralului 8iseno:er %e l@nga "ortele americane ;n 8uro%a %e tim%ul si
16D
du%a ra*boi, arata cum 8iseno:er s/a grabit sa s%oreasca ratia de m@ncare numai si
numai %entru cei %ersecutati >adica numai %entru e$rei?B s/au construit lagare s%eciale
%entru e$reiB e$reii %ersoane de%lasate care nu erau ;n lagare a$eau tratament %re"erentialB
a "ost numit un consilier %entru %robleme e$reiesti si s/a colaborat %e de%lin cu )omitetul
de +istribuire >Jointul e$reiesc? si ulterior cu .gentia 8$reiasca- +ar aceste conditii
s%eciale au "ost %rea %utin create ;n *ona britanica de catre Gontgomer! si de aceea era
un "luE continuu de e$rei %ersoane de%lasate care $eneau din *ona britanica ;n cea
americana- 8iseno:er "acea $i*ite dese si asta6 reamintea o"iterilor ca trebuie sa se
%oarte cu noi ca si se"ul lor- )ei care nu "aceau asa erau criticati, ciar si un general de cel
mai mare rang'- +e atunci ;ncoace .merica a a$ut %e l@nga membrii gu$ernului si
a%aratului de stat o umbra, consilierul %entru %robleme e$reiesti', care/l controlea*a ca
sa mentina %ri$ilegiile nemasurat de mari ale e$reilor ;n toate ramurile $ietii-
.st"el euro%enii su"ereau "oame si li%suri, %iereau de%arte de case si "amilii, erau carati
ca scla$i sau se s%@n*urau de dis%erare si groa*a, ;n tim% ce e$reii a*ari erau in$estiti cu
%ri$ilegii, ;n*estrati cu arme, aine si rana si condusi cu mii de m@nusi si %lecaciuni ca
sa in$ade*e o tarisoara din .rabia- ,i cele doua lagare de ambele %arti ale cortinei de "ier
lucrau ;n %er"ect acord "ac@nd totul ;n slu5ba e$reilor, "ara nici cel mai mic de*acord si
%er"ect sincroni*ate M ceea ce ;l "ace %e autor sa creada ca o "orta de deasu%ra acestei
cortine si de deasu%ra acestor doua lagare le m@nuieste si sincroni*ea*a- .sa a "ost si/n
1=11, asa a "ost si/n 1848, asa au scris Jrotocoalele ,ionului ca $a "i ;nca din 1=D2B de
aceea autorul crede ca ra*bunarea talmudica ce/a ;ns@ngerat 8uro%a du%a cel de/al doilea
ra*boi mondial nu este dec@t continuarea re$olutiilor din 1848 si din 1=11, adica re$olutia
mondiala care/a mai ;naintat un %as-
0n 1848, *ice +israeli, re$olutia a "ost "acuta de e$rei- 0n 1=11 se stie ca re$olutia a "ost
=DQ e$reiasca- 0ntre 1=11 si 1=42 re$olutia a "ost tot tim%ul %ro%ulsata si controlata de
e$rei M nu de e$rei ca un gru% religios sau un gru% rasial, caci "oarte multi e$rei n/au nici
un amestec si ciar cea mai %uternica o%o*itie la re$olutia mondiala $ine din %artea
e$reilor din occident care nu o $or, tot asa cum "oarte multi rusi se o%un comunismului si
"oarte multi nemti s/au o%us na*ismului- )@nd *icem comunism nu *icem toti rusii, c@nd
*icem itlerism nu *icem toti nemtii- )@nd autorul *ice ca re$olutia e =DQ e$reiasca se
re"era la rabinatul talmudic care %lanuieste si conduce re$olutia mondiala si "oloseste
e$reii ;nregimentati %entru a o reali*a- 0n acest sens *ice autorul ca cercetarile arata ca din
1=11 %@na ;n 1=42 si %@na ;n *iua de a*i re$olutia mondiala care ;ntinde bolse$ismul ;n
lume e condusa si %lani"icata de e$rei M adica de rabinatul talmudic- ,/a $a*ut com%o*itia
e$reiasca a re$olutiei din 1=11 din 4usia- 0n 1=1= ;n Ba$aria si Angaria bolse$ismul a
"ost tot o%era e$reilor ;ntorsi ca "osti %ri*onieri de ra*boi' din 4usia unde "usesera
instruiti si organi*ati- 0n Permania liga ,%artacus' (du%a numele lui .dam Leisau%t7
conducea bolse$ismul si conducerea ei era eEclusi$ e$reiasca: 4o*a #uEemburg, #eo
Jogices (din Jolonia7, Jaul #W$i, 8ugene #e$ine (din 4usia7, Karl #ieb9nect- Jrintre
bolse$icii ba$are*i mai maruntei era .dol" Citler- Pu$ernul bolse$ic ba$are* a "ost %ur
iudaic: Kurt 8isner, 8rnst Toller si 8ugene #e$ine- 0n Angaria teroristii bolse$ici de
"runte erau toti e$rei instruiti ;n 4usia: Gat!as 4a9osi, Bela Kun, 8rno Peroe si Tibor
,*amuel!- 8i si/au %us iscalitura anticrestina- F- Bor9enau, scriind istoria Internationalei
)omuniste, *ice: Ga5oritatea conducatorilor comunisti si socialisti de st@nga si un numar
mare din eEecuti$ul lor erau e$rei6 antisemitismul era doar reactia naturala ;m%otri$a
bolse$ismului'- +eci numai daca nu reactione*i ;m%otri$a bolse$ismului %oti sa e$iti de/
161
a "i antisemit-
.%oi re$olutia si/a aratat coltii ;n ,%ania ;n 1=31, condusa de emisari $eniti de la
Gosco$a, ma5oritatea e$rei, ceea ce i/a de*ilu*ionat %e multi re%ublicani s%anioli si
strainiB multi %reoti si cetateni catolici $otasera %entru re%ublica si/a%oi c@nd au $a*ut ca
e un terorism bolse$ic anticrestin si ca re%ublica asasinea*a %reotii, satenii, calugarii si
calugaritele si distruge bisericile, las@nd aceeasi am%renta talmudica ce/o lasase ;n 4usia,
.nglia, Franta, Ba$aria si Angaria, s/au de*ilu*ionat- Frganul o"icial al )ominternului se
lauda cu arderea bisericilor- ,/au con"iscat a$erile ecle*iastice dar %o%orul s%aniol n/a
$a*ut un ban din ele, caci re*er$a ;n aur a Bancii ,%aniei (1DD milioane de dolari7 a "ost
carata ;n 4usia de ultimul %rim ministru re%ublican s%aniol Juan Hegrin (relatea*a
Peneralul Lalter Kri$its9!7- .%oi asasinarea conducatorului monarist )al$o ,otelo ;n
1=36 a de*lantuit re$olta s%aniolilor ;m%otri$a tiraniei iudaice si re$olutia mondiala
bolse$ica a "ost eEcretata de %e %am@ntul ,%aniei, ca de %e orice alt %am@nt unde n/au
intrat tru%ele de ocu%atie ale unei mari %uteri militare ca s/o instaure*e- .t@t sionistii c@t
si e$reii antisionisti americani sunt de acord ca e$reii au "acut re$olutia ;n ,%ania-
Brandeis ;i s%unea rabinului ,te%en Lise: ,a "ie ;n Permania ca/n ,%ania' c@nd se
o%unea la o ;ntelegere cu Citler des%re e$rei- Bernard J- Bro:n se lauda: e$reii sunt --
res%onsabili %entru instaurarea re%ublicii din ,%ania si %entru distrugerea autoritatii
bisericii6'-
+ar ;ntre tim% tot mai %utini e$rei %rimeau o$atiile la %aradele militare so$ietice din
tribuna %rinci%ala la Kremlin si dintre e$rei au ;nce%ut sa a%ara acu*ati ;n %rocese, sau sa
dis%ara deodata din arena %olitica- Totusi conducerea re$olutiei bolse$ice nu si/a
scimbat com%o*itia e$reiasca: ;n 1=3D din 242 conducatori 441 erau e$rei- 0n 1=33
*iarul e$reiesc F%inion arata ca a%roa%e toti ambasadorii so$ietici sunt e$rei si 61Q din
conducatorii Bielorusiei sunt e$rei, desi e$reii constituie 3Q din totalul %o%ulatiei
so$ietice (%e/atunci de 128-4DD-DDD7- .sta/nseamna ca/n Aniunea ,o$ietica erau 3
milioane de e$rei- &iarul Te Je:is )ronicle s%une ;n 1=33 ca o treime din e$reii
so$ietici sunt demnitari de stat- +eci e$reii "ormea*a noua clasa conducatoare-
Instructa5ul %olitic si ci$ic al re$olutiei a ramas acelasi: #unacears9i, unul din %utinii
goimi care era ;nalt demnitar de stat, $orbeste ca un talmudist c@nd *ice: Hoi ur@m
crestinismul si %e crestiniB ciar cei mai buni dintre ei trebuie considerati ca cei mai de %e
urma- 8i $orbesc des%re iubire de a%roa%ele si mila, care sunt contrare %rinci%iilor
noastre- Jos cu iubirea de a%roa%eleB noi a$em ne$oie de ura- Trebuie sa ;n$atam cum sa
ur@m caci numai asa $om cuceri lumea'- .cesta este doar un eEem%lu din tonele de
literatura ale e%ocii si singura sursa originala a acestor idei %e care o stie autorul este
Talmudul, care este continuarea cre*ului ra*boiului tribal salbatic si %rimiti$ ;m%otri$a
tuturor din e%oca %remergatoare crestinismului si care contine urmatorul %rece%t: <oi
sunteti oameni dar toate celelalte natiuni ale %am@ntului nu sunt oameni ci $ite'- )u
aceste idei #unacears9i a "ost trimis ca ambasador so$ietic ;n ,%ania-
0n 1=32 autorul era cores%ondentul *iarului Times la Gosco$a ;nsotindu/l %e .nton!
8den, %rimul Jrim Ginistru britanic care/a %asit acolo din 1=11- Times nu mai a$usese
cores%ondent la Gosco$a de 12 ani si stirile $eneau din #etonia, de la 4iga-
)ores%ondentul de la 4iga era tot tim%ul calomniat %e nedre%t la #ondra- .utorul stia
asta dar "iind neintrodus ;n esenta lucrurilor nu %rice%ea de ce- +in %rima secunda
cobor@nd din a$ion a "ost i*bit de multimea moor@ta si tacuta aliniata de/a lungul
traseului automobilelor o"iciale, si/a scris asta ;n re%orta5ul sau M ca un cen*or e$reu sa/i
163
s%una sa elimine %asa5ul- Hestiutor, l/a ;ntrebat ;n gluma daca ar dori sa scrie ca multimea
era com%usa din burge*i grasi ;n %alarii cilindru, dar a doua *i a $a*ut mai multe si/a/
nce%ut sa %ricea%a- )artea lui din 1=38 descrie "a%tele: #a cen*ura, adica toti cei din
a%aratul de conducere si instrumentul de %us calus %resei, sunt toti e$rei si asta m/a uimit
mai mult dec@t orice la Gosco$a- 0n tot a%aratul nu %area sa eEiste nici un singur om care
nu era e$reu6 Gi s/a s%us ca %ro%ortia e$reilor era mica ;n gu$ern, dar acest
de%artament al gu$ernului eu l/am cunoscut intim si %ersonal si ei a$eau aici mono%olul,
si/atunci m/am ;ntrebat: unde sunt rusiiO 4as%unsul: sunt ;n multimea moor@ta si tacuta
%e care/o $edeam dar des%re care nu a$eam $oie sa %omenesc'- .utorul a a"lat cur@nd de
la cunoscatori ca %ro%ortia e$reilor nu era deloc mica ;n gu$ern si ca ei sta%@neau tara ;n
mare masura, daca nu ciar %redominant- )u nici un rus n/a %utut autorul $orbi la
Gosco$a, ceea ce din nou l/a "ra%at- .utorul n/a $a*ut niciodata ;n $iata lui nicaieri ;n
nici o alta tara clasa sta%@nitoare asa de %er"ect segregata de masa de scla$i-
<i*it@nd Gosco$a ;n 1=32 autorul nici %e de%arte nu se g@ndea la subiectul acestei carti si
nu se g@ndea la e$rei, dar a "ost "ra%at, asa cum a "ost Lilliam Cenr! )amberlain, care/a
trait la Gosco$a ;ntre 1=33 si 1=34 si/a scris cartea de ca%at@i des%re acei ani so$ietici-
&ice )amberlain: An numar considerabil de e$rei au "acut cariera ;n birocratia
so$ietica- +in du*ina de "unctionari ce/i cunosc ;n +e%artamentul Jresei al
)omisariatului de 8Eterne unul singur nu era e$reu- Jredominatia e$reilor ;n acel
comisariat c@nd eram eu ;n 4usia era a%roa%e comicaB %o%orul rus era re%re*entat %rin
%ortarul carunt si ser$itoarele sleam%ate care aduceau ceaiul %rin birouri- Gulti e$rei erau
si/n %olitia secreta si/n Internationala )omunista si/n toate de%artamentele care/a$eau de/
a "ace cu comertul si "inantele'- )amberlain ;nsa trage alte conclu*ii dec@t autorul din
aceste date si *ice ca nu se %oate a"irma ca e$reii ca gru% rasial au ;m%ins trium"ul
bolse$ismului'- +ar, *ice autorul, )amberlain a5unge la conclu*ii str@mbe %entru ca
con"unda doua lucruri distincte: )amberlain con"unda directoratul conducator e$reiesc
si masa de oameni numiti e$rei'- )um a mai s%us, nici rusii sau nemtii ca gru% rasial'
n/au ;m%ins trium"ul bolse$ismului sau na*ismului, dar si rusii si nemtii le/au a$ut %e
ca%- Gasele de oameni, gloatele, niciodata nu lucrea*a si nu ;m%ing nimic ;n mod
constient- Gasele si gloatele sunt m@nate ;n directiile dorite de gru%uri %er"ect organi*ate
care au %utere asu%ra lor- )a gru%' muncitorii niciodata nu ;m%ing' gre$a generala, dar
gre$a generala e %roclamata ;n numele lor- Tot tim%ul autorul a aratat ca e$reii au "ost cei
care s/au o%us cel mai mult sionismului, dar a*i acest gru% rasial' s/a tre*it ;nlantuit ;n
sionism "ara sca%are- .utorul arata ca conducerea re$olutiei mondiale din 1848 ;ncoace
consta din rabinatul talmudic est/euro%ean si ca ;n acest sens re$olutia bolse$ica este o
cons%iratie e$reiasca-
.utorul a cunoscut la Gosco$a ;n 1=32 oligari e$rei: GaEim #it$ino$, un ti%
bule$ardier de ca"enea, a%oi Amans9i, un t@nar *@mbitor si $iclean si %ericulos de moarte
din 4om@nia (%robabil7 care semana mai mult cu membrii unui trib din ."rica dec@t cu un
rus- +ar tot tim%ul la Gosco$a autorul n/a %utut $eni ;n contact cu rusii-
0n 1=31 lucrurile erau tot asa: ,tol@%in, "iul re"ormistului asasinat ;n 1=11, scria ca desi
unii e$rei au "ost ;nlocuiti cu rusi %e ici %e colo, e$reii mentin %rinci%alele %@rgii ale
%uteriiB daca li s/ar lua din m@ini acestea, tot edi"iciul marEist s/ar %rabusi ca un castel din
carti de 5oc'- )aci conducatorii instrumentelor teroarei erau cu totii e$rei: ei erau se"ii
lagarelor de munca "ortata si eEterminare (conduse de un trium$irat e$reiesc7 unde erau
;ncisi 1 milioane de rusiB toate ;ncisorile so$ietice a$eau dre%t se" un comisar e$reuB
163
toata %resa si a%arata5ul de ti%arire si distribuire, inclusi$ cen*ura, erau sta%@nite de e$reiB
si sistemul talmudic de comisari %olitici' care terori*a "iecare soldat si o"iter din armata
era ;n ;ntregime e$reiesc- 0n 1=38 di%lomatul so$ietic la Bucuresti Buten9o a "ugit ;n
Italia unde/a scris, ;n Piornale dItalia, ca noua clasa sta%@nitoare din 4usia e a%roa%e
eEclusi$ e$reiasca- Gai ales ;n Acraina administratia si industria erau ;n m@inile lor,
con"orm unei %olitici deliberate diri5ate de Gosco$a-
+eci din 1=11 nu s/a scimbat identitatea conducatorilor, ciar daca ei s/au retras din
$itrina ;n s%atele culiselor- .%oi a $enit ra*boiul- 0n 1=38 ,talin *isese la al treilea
congres al )ominternului: Hu $om %utea re;n$ia miscarea re$olutionara %e scara destul
de mare daca nu %ro"itam de disensiunile dintre tarile ca%italiste ast"el ;nc@t sa le aruncam
;ntr/un ra*boi una ;m%otri$a alteia6 Frice ra*boi trebuie sa se termine nea%arat cu
re$olutia- ,arcina %artidelor noastre to$arasesti din acele tari este sa "acilite*e %ro$ocarea
unui con"lict armat'-
Hota bene: e %rima data c@nd a$em eE%licatia moti$ului %entru ra*boaiele secolului
nostru- Jactul Citler/,talin a %ro$ocat ra*boiul- ,co%ul ra*boiului a "ost eEtinderea
re$olutiei- ,e"ii gu$ernelor occidentale au tradat tot ce 5urasera si au aruncat 8uro%a de
est ;n gearele re$olutiei- )are/au "ost membrii noii clase sta%@nitoare care/a a%arut ;n
8uro%a rasariteana du%a ce/a "ost data %rada re$olutiei ;n 1=42O 8rau ;n acele tari oameni
de toate natiile- Tot "elul de oameni %uteau "i alesi si %usi se"i %este mase de catre
re$olutie- Iata care/au "ost alesii:
.mbasadorul american ;n Jolonia comunista .rtur Bliss #ane notea*a ca e$reii, de
multe ori e$rei $eniti din alte tari, detin toate %osturile de conducere ;n a%aratul de
teroare- Gaiorul Tu"ton Beamis, membru ;n Jarlamentul britanic, scrie: Gulti dintre cei
mai %uternici comunisti din 8uro%a rasariteana sunt e$rei6 cu uluire am $a*ut marea
%ro%ortie de e$rei ;n %olitia secreta'- Gat!as 4a9osi (nascut 4ot, e$reu din Iugosla$ia7 a
"ost %us %rim ministru ;n Angaria de catre tru%ele so$ietice ;n 1=42- +u%a 8 ani
.ssociated Jress scrie: =DQ din demnitarii regimului comunist din Angaria sunt e$rei,
inclusi$ %rimul ministru Gat!as 4a9osi'- #a
el scriu Times si Te He: Ior9 Times- 0n Angaria ca si/n celelalte tari est/euro%ene a/
nce%ut imediat atacul ;m%otri$a crestinismului cu arestarea %reotilor- )el mai cunoscut a
"ost )ardinalul Ginds*ent!, care a "ost arestat %entru ca, *ic )omitetul )entral al
8$reilor din Angaria, Frgani*atia ,ionista din Angaria si ,ectia Angara a )ongresului
8$reiesc Gondial', era membru al unei clice %ogromiste'- ,a%te ani du%a ;nceierea
ra*boiului, Te He: ,tatesman din #ondra scrie ca cei care detin %uterea ;n %olitia
secreta sunt ma5oritatea e$rei de origine'- 0n 1=23, Te He: Ior9 Cerald Tribune scrie ca
4om@nia, ca si Angaria, are %robabil cel mai mare numar de e$rei ;n a%aratul de stat'-
Teroarea a "acut ra$agii ;n 4om@nia sub .na Jau9er, o e$reica, al carei tata era un rabin
care era, ca si "ratele ei, ;n Israel- Familia .nei Jau9er este un ca* de "amilie de e$rei
a*ari din care o 5umatate sunt sionisti ;n$ersunati si cealalta comunisti ;n$ersunati, asa
cum descrie +r- Lei*mann, dar sunt cu totii uniti ;n toate celelalte %ri$inte si slu5esc
aceluiasi sco% "inal- .na Jau9er, atot%uternica ;n 4om@nia, si/a trimis tatal ;n Israel desi,
*ice "ratele ei, %olitica %artidului comunist este ca e$reii sa ram@na ;n 4om@nia'- F
"emeie la "el de sinistra ca si .na Jau9er era Cilde Ben5amin, o e$reica care a reusit ;n
doi ani de teroare rosie sa a*$@rle ;n ;ncisoare 3DD-DDD de nemti din Permania
rasariteana ca criminali %olitici'B crimele lor erau, de eEem%lu, "a%tul ca a%artineau unei
164
denominatii religioase crestine- 0n 1=46 Permania comunista a$ea 11-313-1DD locuitori,
;ntre care 3DDD %@na la 4DDD erau e$rei, du%a surse e$reiesti- +es%re acest numar in"im
scrie Te &ionist 4ecord din Joanesburg ca Gulti acum ocu%a %o*itii ;nalte ;n gu$ern
si/n administratie 6 ocu%a %osturi im%ortante ;n Ginisterele In"ormatiei, Industriei si de
Justitie- Judecatorul su%rem ;n Berlinul de est e un e$reu, la "el ;n %ro$incie, ;n a"ara
Berlinului- 0n %resa si la teatru, un numar considerabil de e$rei detin %o*itii ceie'- Jatru
mii de e$rei nu %ot ocu%a toate aceste %o*itii ceie si acelasi *iar descrie ;n alt numar
cum au "ost su%limentati: multi e$rei ocu%au %o*itii ;nalte si %o*itii ceie ;n
administratia so$ietica- 8i erau e$rei din 4usia6 care au $enit ;n Permania si .ustria cu
.rmata 4osie si e$rei din statele aneEate de 4usia ;n ultimii 1D ani, din statele Baltice
#etonia si #ituania'-
.st"el a adus re$olutia noua clasa sta%@nitoare de scla$i ;n tarile aruncate de catre
gu$ernele occidentale ;n iadul rosu si aceasta clasa sta%@nitoare con"orm instructa5ului
%rimit a de*lantuit ra*bunarea talmudica asu%ra %o%oarelor ;nlantuite-
)a%itolul 43: ,tatul sionist
.lta $ictorie a re$olutiei ;n cel de/al doilea ra*boi mondial a "ost declansarea %uoiului
a*ar care/a na%adit Jalestina- Juterile occidentale au dat banii, masinile, escorta,
trans%ortulB re$olutia a dat oamenii care/au in$adat Jalestina si armele cu care/au
;ns@ngerat/o- .st"el re$olutia mondiala a colaborat cu sionismul la ;m%linirea
re;ntoarcerii' %romise ;n doctrina le$itica, %entru care s/a smuls arabilor teritoriul, desi
%oliticienii occidentului ;si um"lau %lam@nii %roclam@nd ca ra*boiul nu $a aduce
nimanui noi cuceriri teritoriale'- 0nainte de cel de/al doilea ra*boi mondial sionismul era
%e duca ;n Jalestina si ;n 1=3= Jarlamentul britanic du%a 3D de ani $roia sa abandone*e
mandatul si sa/si retraga "ortele las@nd toti %alestinienii, "ie arabi, "ie e$rei, re%re*entati ;n
%arlamentul tarii- +ar du%a o con$orbire intima cu )aim Lei*mann, cum s/a $a*ut,
)urcill a %romis ca/i $a cladi un stat de 3 sau 4 milioane de e$rei ;n Jalestina' du%a
ra*boi si )aim Lei*mann a %rimit de la americani armele cu care sa/i ;narme*e %e e$reii
de/acolo- 0n 1=44, scrie )urcill, tot anul el a ;m%ins ;nainte ambitiile sionisteB tot ;n
acest an ;n discursuri %ublice at@ta la ra*bunare talmudica s@ngeroasa *ic@nd des%re
tratamentul a%licat e$reilor din Angaria: toti cei amestecati ;n aceasta crima care ne $or
cadea ;n m@na, inclusi$ cei obligati sa urme*e ordinele %rimite6 $or "i ucisi du%a ce s/a
do$edit ca au a$ut ce$a amestec -- Trebuie sa se "aca declaratii %ublice ast"el ;nc@t toti cei
ce/au a$ut de/a "ace sa "ie $@nati si ucisi' (11 Iulie 1=447- .ici )urcill, ca si 4oose$elt
si 8den, descrie eEecutarea %ri*onierilor de catre na*isti numai ca o crima ;m%otri$a
e$reilor, %entru ca de eEecutarea %ri*onierilor ne/e$rei acestor trei mari umanitaristi nu le
%asa nici c@t negru sub ungie M desi am $a*ut mai sus ca e$reii erau si %rintre cei care
eEecutau %ri*onierii, ciar daca erau si %rintre $ictime- ,crie )urcill la 36 Iulie 1=44,
ca ras%uns la cererea lui )aim Lei*mann de/a le "urni*a armament e$reilor din
Jalestina: 0mi %lace ideea ca e$reii ;i $or ucide %e cei care/au ucis %e coreligionarii lor
;n 8uro%a )entrala si cred ca si/n ,tatele Anite ideea asta $a %lacea mult- )red ca e$reii
;nsisi doresc sa se bata cu nemtii oriunde- +esigur, cu nemtii se $or bate'- +ar )urcill
c@nd scria asta stia bine ca armamentul mergea ;n Jalestina unde %o%ulatia bastinasa de
milenii nu/si $a ceda %ro%ria tara "ara lu%ta si e$reii a*ari se %regateau sa/i "aca sa
dis%ara- 0ntr/o remarca %ri$ata, nu %entru ocii %ublicului, des%re Jalestina, )urcill
162
scria la 6 Iulie 1=42 sa se mai ocu%e si altcine$a' si ca e r@ndul americanilor sa %una
umarul- .st"el )urcill, aceasta marioneta sionista, ;n %articular obosise, dar ;n %ublic
continua sa bata toba sionista cu un *el de care se mirau ciar sionistii- #a "el 4oose$elt
*icea ;n secret glumind cu bunul lui amic ,talin ca i/ar da bucuros regelui Ibn ,aud cei 6
milioane de e$rei din ,tatele Anite, dar a ramas sluga sionista %lecata %@na ;n cli%a
mortii-
0n 1=42 sionistii a$eau armament, tru%ele instruite care sa/l "oloseasca $eneau din 8uro%a
comuni*ata cu a5utorul occidentului si %oliticienii de toate culorile din .nglia si .merica
erau %regatiti sa a%laude orice agresiune, in$a*ie, %ersecutie, sau genocid ar "i comis cei
carati din 8uro%a comuni*ata ;n Jalestina- Pata de a%lau*e era ;n s%ecial Jartidul
,ocialist din .nglia, la care/i %lace sa/si *ica #aburist si a%arator al saracilor, al celor
o%rimati si li%siti de a%arare'- )alarind din totdeauna %e %romisiunea demagogica de a da
%ensie tuturor, a5utor de soma5, ;ngri5ire medicala gratuita, a5utor economic %entru cei
saraci, a mi*at acum %e sionism %entru succes electoral, si/a %romis ca daca $a "i ales $a
%au%eri*a si de$asta si mai mult %e %alestinieni, care erau mai saraci dec@t "usesera cei
mai saraci engle*i $reodata ;n istorie, ca/i $a alunga din $etrele lor si/i $a o%rima si mai
mult %e acesti oameni care erau mai li%siti de a%arare si mai o%rimati dec@t "usesera
$reodata cei mai o%rimati dintre engle*i- )lement .ttlee, se"ul laburist, a *is ;n 1=44: ,a
;ncura5am arabii sa iasa din Jalestina c@nd e$reii $or intra, sa "ie com%ensati %entru
%am@ntul lor, sa "ie transmutati ;n alta %arte organi*at cu gri5a si "inantat cu genero*itate'-
+u%a 13 ani %alestinienii, ;ncura5ati de bombele cu care erau masacrati ;n %atria lor, ;nca
"lam@n*eau "ara camin ;n lagare de re"ugiati %rin tarile arabe ;n$ecinateB si Jartidul
#aburist care *isese asa de "rumos des%re com%ensarea si "inantarea generoasa a
destaratilor, "acea s%ume la gura cer@nd ca %alestinienii de*radacinati sa "ie si mai drastic
maltratati si %ersecutati- )aci socialistii britanici stiau ca sub %reteEtul ca se a%ara de
nemti sionistii se ;narmasera %@na ;n dinti ca sa cotro%easca Jalestina- Peneralul La$ell,
administrator la "ata locului, ;l anuntase %e )urcill des%re asta, "a%t care i/a dis%lacut
+r/lui Lei*mann si Peneralul La$ell, unul dintre cei mai mari comandanti militari din
istoria militara (*ice Istoria 4a*boiului o"iciala a Garii Britanii7 s/a tre*it mutat ;n India-
#ordul Go!ne era ,ecretar al )oloniilor, si, desi a$ea sim%atie %entru iudaism, a$ea mila
%entru toti oamenii si/a %ro%us din nou Aganda ca %atrie sionista- Jentru asta sionistii l/
au ur@t de moarte si/n Hoiembrie 1=44 #ordul Go!ne a "ost asasinat de doi sionisti din
Jalestina- .sasinatul asta l/a cam ;ncurcat %e )urcill care nu ostenea sa %rese*e
;narmarea %@na/n dinti a sionistilor si sa bombarde*e toate de%artamentele cu scrisori
%este scrisori cer@nd urgentarea ;narmariiB a trebuit sa scrie mai %utine din aceste scrisori
un tim%- +ar, desi oamenii res%onsabili din gu$ern au cerut sa se ;ncetineasca ritmul
imigrarii sioniste ;n Jalestina, )urcill a re"u*at *ic@nd ca asta i/ar "a$ori*a %e
eEtremisti' si ast"el eEtremistii au continuat sa in$ade*e Jalestina-
+e$enea tot mai e$ident ca a*arii ce in$adau Jalestina nu %uteau "i integrati %asnic-
)olonelul Cos9ins, re%re*entantul %ersonal al Jresedintelui 4oose$elt ;n Frientul
Gi5lociu' (*ice +r- Lei*mann7, a $i*itat se"ii statelor arabe ca sa discute o ;ntelegere cu
%alestinienii- #/a gasit %e regele Ibn ,aud "urios "oc %entru insulta grosolana ce i/o
adusese +r- Lei*mann care, *icea el, ;ncercase sa/l %lateasca cu 3D milioane de lire
sterline ca sa $@nda Jalestina e$reilorB si din ;ntelegere nu s/a ales nimic- )el de/al doilea
ra*boi mondial se a%ro%ia de s"@rsit si/n Jalestina urma sa "ie una din doua: mandatul
britanic sa continue sa mentina cu greu un ecilibru "ragil ;ntre %alestinienii bastinasi si
166
in$adatorii a*ari din 4usia, sau britanicii sa se retraga si sionistii %e care/i ;narmasera
%@na/n dinti sa eE%ul*e*e %alestinienii din %ro%ria lor tara- )urcill se daduse total de
%artea sionismului ;n %articular, dar )aim Lei*mann $roia o declaratie %ublica care sa
cons"inteasca "a%tul ca Garea Britanie daruieste sionistilor teritoriul Jalestinei si nu o
%atrie ;n Jalestina, cum *icea +eclaratia Bal"our- )urcill se esci$a, %reteEt@nd', *ice
Lei*mann, ca ;nca nu s/a s"@rsit ra*boiul- )a Gacbet, desi erau gata de crima,
)urcill, 4oose$elt, marionetele sionismului, tremurau cu cutitul ;n m@na c@nd trebuiau
sa ;n5ungie $ictima: au re"u*at sa dea ordin tru%elor sa goleasca Jalestina de arabi-
Jalestina nu era a lor si ei n/a$eau dre%tul s/o daruiasca nimanui- .%oi 4oose$elt s/a dus
la Ialta unde a daruit bolse$ismului 5umatate din 8uro%a, care de asemeni nu era a lui si
%robabil ca du%a asa un cadou mare sa daruiasca lui )aim Lei*mann tarisoara
%alestinienilor ar "i %arut %utin lucru, asa ca nimeni nu s/ar "i mirat daca i/ar "i dat un
ultimatum brutal regelui Ibn ,aud- +ar ;n mod sur%rin*ator cu totul alta a "ost
com%ortarea lui- Jentru %rima data ;n $iata lui 4oose$elt a $orbit ca un ade$arat om de
stat, *ice autorul si du%a aceea a murit-
<enind de la Ialta 4oose$elt s/a ;nt@lnit cu Ibn ,aud %e bordul $asului Zuinc! ;ntre 13 si
14 Februarie 1=42 si i/a cerut sa admita mai multi imigranti a*ari ;n Jalestina, la care
acesta a ras%uns: Hu- 8ste o armata ;ntreaga de e$rei ;n Jalestina ;narmata %@na/n dinti
nu ;m%otri$a nemtilor ci ;m%otri$a arabilor de/acolo'- #a 38 Februarie 4oose$elt s/a/
ntors la He: Ior9- #a 38 Gartie Ibn ,aud i/a re%etat ;n scris tot ce/i s%usese $erbal la
con$orbire- #a 2 .%rilie 4oose$elt i/a ras%uns teEtual: )a se" al ramurii eEecuti$e a
gu$ernului, nu $oi "ace nici o actiune care sa "ie ostila %o%orului arab'- #a 13 .%rilie era
mort- Hu s/ar "i stiut niciodata ce/a a$ut loc ;ntre 4oose$elt si Ibn ,aud daca ,ecretarul
de ,tat James P- B!rnes, ;ncerc@nd sa/l o%reasca %e Truman de la a da lo$itura de gratie
%alestinienilor, n/ar "i %ublicat documentele du%a 6 luni-
+ac/ar "i trait, si/ar "i res%ectat 4oose$elt cu$@ntulO Carr! Co%9ins, intimul lui care
"usese %re*ent si luase %rocesul $erbal la ;nt@lnirea cu Ibn ,aud, *ice ca nu, "iindca
4oose$elt era legat sionismului si %ublic si %ri$at si %rin con$ingere'- +ar tot ;n acest
%roces $erbal scrie ca 4oose$elt a *is c/a ;n$atat ;n 2 minute de la Ibn ,aud mai mult
des%re sionism dec@t ;n toata $iata luiB si mai eEista si anecdota ca Ibn ,aud a *is: +e
3DDD de ani noi stim ce/ati ;n$atat $oi ;n 3 ra*boaie mondiale'- +ar Carr! Co%9ins nu
%oate "i cre*ut orbeste, caci imediat du%a ;nt@lnirea cu Ibn ,aud el, care "usese
nede*li%ind ca umbra de 4oose$elt, s/a ;ncuiat ;n cabina lui de unde n/a mai iesit dec@t ca
sa %araseasca $asul la .lger si sa trimita $orba' ca se/ntoarce ;n .merica cu alt $as-
Carr! Co%9ins nu l/a mai $a*ut %e 4oose$elt niciodata- #a ;nmorm@ntarea lui 4oose$elt
colaboratorii si subalternii cu care se ;ncon5urase tim% de 13 ani, au tras un ce"
asemanator betiilor %ermanente de la con"erinta de la Ialta- Gerriman ,mit,
cores%ondentul de la )asa .lba, *ice ca daca nu stiai cine sunt, *iceai ca se/ntorceau de la
cam%ionatul de "otbal- .st"el dis%are 4oose$elt ;n$aluit ;n mister ;n ultimele *ile ale
$ietii, dar du%a moartea lui Truman a continuat ne;ntreru%t %rogramul sionist-
,i/asa a ramas )urcill sa ras%unda +r/lui Lei*mann- An *iar sionist scrie ;n 1=23 ca
#eo%old .mer!, membru al gu$ernului unde era si )urcill membru ;n 1=11, ar "i *is ca
daca e$reii de$in ma5oritari ;n Jalestina atunci $or "ace un stat e$reiesc acolo'- +u%a 3D
de ani de re$olte ale %o%ulatiei tarii era clar ca e$reii nu %ot de$eni ma5oritari ;n Jalestina
dec@t daca arabii sunt eE%ul*ati cu "orta armelor- +ar cine sa/i alungeO 4oose$elt
re"u*ase- +r- Lei*mann *ice ca )urcill %romisese c/o $a "ace- +ar nici macar el n/a
161
%utut s/o "aca, si/a "ost de*legat de obligatie, nu %rin moarte ca 4oose$elt, ci %rin
;n"r@ngere la alegeri- .utorul care a "ost acolo tot tim%ul *ice ca ;n"r@ngerea a $enit de la
+r- Lei*mann, iritat de e*itarea lui )urcill la %orunca sionista, caci e$reii controlau
1DD Q din %resa si mass/media britanice du%a ra*boi si le/au dedicat $ictoriei Jartidului
#aburist care le %romisese ca $a ;ncura5a %alestinienii sa %araseasca Jalestina'- Toti
membrii ;n %arlament e$rei au de$enit imediat socialisti (mai ales de eEtrema st@nga7 si
toti sionistii celebrau cu ;nc@ntare ;n"r@ngerea celui care "usese cam%ionul lor ;n 1=D6,
1=11 si 1=3=- +r- Lei*mann scrie ca $ictoria socialista si ;n"r@ngerea lui )urcill a
;nc@ntat %e toti liberalii'- .sta a "ost ras%lata %e care/a %rimit/o )urcill de la cei %e care
i/a slu5it "ara %reget ;n toate tim% de 4D de ani- ,i/a dat ;n %etec c@nd a re"u*at sa dea
ordin tru%elor britanice sa goleasca Jalestina de arabi-
+ar c@nd socialistii britanici a"lati la %utere au a"lat ca %rima lor sarcina era sa goleasca
Jalestina de arabi, au e*itat si ei si/atunci nu s/a mai au*it nimic dec@t acu*ele de
tradareS'- +r- Lei*mann e isteric c@nd scrie des%re cum la trei luni du%a ce/au luat
%uterea, >socialistii? au re%udiat anga5amentul %e care si/l luasera "ata de %o%orul e$reu
asa de des si de $eement'- Tim% de 4D de ani +r- Lei*mann a santa5at gu$ernele lumii si
#ord )ur*on %are sa "ie singurul care si/a dat seama ca daca cine$a ;si descide gura ;n
%re*enta +r/lui Lei*mann si "ace un c@t de mic *gomot de %olitete, +r- Lei*mann ;l
considera %e acela ca s/a anga5at ;n mod solemn' sa "aca tot "elul de lucruri-
#a Biroul )olonial a5unsese socialistul Call care nici n/a a%ucat sa se ase*e bine %e scaun
ca a si sosit o delegatie a )ongresului ,ionist Gondial care, s%re uimirea lui, *ice el, n/a
cerut M a %retins ca gu$ernul maiestatii sale sa "aca ce doresc sionistii sa se "aca'- &ece
ani mai t@r*iu %resedintele american Truman $a "i la "el de sur%rins din aceeasi cau*a-
,ur%rinsul Call ;nsa a %arasit cur@nd Biroul )olonial, "iind urgent necesar sa "ie ;nlaturat
(;n mod elegant: a "ost "acut %eer7- +aca %e %lan intern gu$ernul socialist a "ost cel mai
catastro"ic %entru .nglia isto$ita de ra*boi, %e %lan eEtern a "ost mai bun dec@t toate,
sal$@nd ce bruma a mai ramas din onoarea tariiB a re"u*at indi"erent de %resiuni sa
i*goneasca %alestinienii cu "orta armelor din Jalestina- Hu i/a %rote5at, dar nici nu i/a
i*gonit- +atorita lui 8rnest Be$in, ,ecretarul ."acerilor 8Eterne, %e care autorul ;l
considera cel mai mare om de stat britanic al secolului- . "ost imediat atacat de toti
%oliticienii occidentului ca de o aita de lu%i, toti ser$ili %@na la isterie sionismului- )iar
si 8rnest Be$in, "ermier solid din ,omerset, s/a resimtit "i*ic de anii de calomnie,
de"aimare, in$ecti$a si insulte ce/au urmat, dar s%iritul lui a ramas ne;n"r@nt, caci si/a dat
seama cine e ad$ersarul si/a ;nteles ce se ;nt@m%la- . ;nteles ca re$olutia mondiala
bolse$ica si sionismul sunt doua brate ale aceleasi cons%iratii de ;nrobire a %o%oarelor ;n
"olosul unei secte dominante care sa aca%are*e toata %uterea si toate bogatiileB este, crede
autorul, singurul %olitician al secolului care a "olosit termenul cons%iratie' ;n mod corect
descriind $iata %olitica- I/a s%us lui )aim Lei*mann ;n "ata ca nu se $a lasa nici lingusit
nici terori*at sa "aca ce$a contrar intereselor Garii Britanii- .sa ce$a +r- Lei*mann nu
mai au*ise din 1=D4 si indignarea lui a colcait %rin toate canalele si organi*atiile sioniste
din lume si s/a re$arsat %rin mass/media ;ntr/un "lu$iu de calomnii si in$ecti$e la adresa
lui 8rnest Be$in-
+ac/ar "i "ost reales )urcill ar "i trimis %robabil tru%e britanice sa i*goneasca
%alestinienii din tara lor- .sa %are sa indice memorandumul lui din 32 Ianuarie 1=44,
unde *ice ca dat "iind ca e$reii singuri i/ar bate %e %alestinieni, nu $ad nici un rau sa ne
unim "ortele cu ale lor ca sa "ortam ce %ro%un ei sa "aca ei cu scindarea tarii6' .cesta
168
era )urcill cel care *icea ca scindarea 8uro%ei era o "a%ta oribilaB scindarea Jalestinei
nu mai era o "a%ta oribila- +ar Be$in nu $roia sa continue ce/a/nce%ut )urcill- #a
insistentele lui, gu$ernul socialist britanic a declarat ca nu $a acce%ta ca e$reii sa "ie
i*goniti din 8uro%a si sa nu mai "ie lasati sa traiasca aici "ara discriminare, ast"el
contribuind la reconstruirea %ros%eritatii euro%ene'- 8l a/nteles bine natura so$inismului
sionist si care ar "i solutia si desi n/a %utut sal$a .rabia, cel %utin a am@nat genocidul- .
trebuit sa mai trimita o comisie sa in$estige*e situatia din Jalestina si ;ntre tim% s/a
limitat imigratia sionista, s%re marele de*gust al +r/lui Lei*mann, care scrie ca iar s/a
a5uns la %o$estea $ece si necinstita des%re obligatiile "ata de arabii din Jalestina'- ,i +r-
Lei*mann si/a mobili*at "ortele care/au actionat organi*at, coordonat, concentric sa/l
distruga %e Be$in- Jartidul )onser$ator, care %ierduse alegerile %entru ca cel ,ocialist
%romisese mai mult sionismului, a "acut la "el si/a ;nce%ut sa/l atace %e Be$in ca
antisemit'- )urcill s/a cobor@t %@na acolo ;nc@t l/a acu*at %e Be$in ca are sentimente
ostile e$reilor'- #iga 8$reiasca a .ntide"aimarii a adaugat la $ocabularul sau de calomnii
e%itetul de be$inist', ca itlerist'- +ar tot nu s/ar "i ;nt@m%lat nimic daca la moartea lui
4oose$elt n/ar "i a5uns Truman %resedinte, din $ice/%resedinte, ;n ,tatele Anite-
)@nd a a5uns %resedinte Truman, $enit dintr/un orasel din mi5locul agrar al .mericii, a$ea
doua mari de"ecte: una era totala lui ignoranta des%re lume si %olitica eEterna si a doua
era "ormidabila lui $iclenie si %rice%ere ;n %olitica de culise, unde era uns cu toate
unsorile- ,tia ;n amanuntime cum se "alsi"ica $oturi, cum se "ura alegerile, cum se
cum%ara ser$icii- )redea ca %olitica e o a"acere unde n/au loc idei, %oe*ii si ilu*ii-
&@mbind de la o urece la cealalta, Truman, acest %alarier "alit de$enit %resedintele unei
mari %uteri "ara a "i ales, "iind $ice/%resedinte la moartea %resedintelui, s/a dus la
Jotsdam, l/a gasit %e Anciul Joe' ,talin un om de treaba' si/a com%letat s"@sierea
8uro%ei si/a .siei ;nce%uta de 4oose$elt- .%oi a ordonat sa "ie aruncata bomba atomica
%este %o%ulatia li%sita de a%arare din Cirosima si din Hagasa9i- .%oi s/a ocu%at de
alegerile ce urmau sa $ie, unde se %rice%ea bine si unde stia (si/a si s%us/o7 ca controlul
sionist asu%ra masinii de $ot e otar@tor- +e aceea s/a a%ucat sa/l reduca %e Be$in la *ero-
. cerut ca 1DD-DDD de e$rei sa "ie imediat carati ;n Jalestina- .%oi a cerut ca com%o*itia
comisiei de in$estigatie din Jalestina sa "ie %artinica, stiind ca numai o ast"el de comisie
$a ra%orta orice i se ordona si $a %roduce un ra%ort "a$orabil sionismului- ,i/asa ;n
comisie din %atru membri americani doi erau sionisti declarati si unicul membru britanic
era un st@ngist dusman lui Be$in- ,osita ;n Jalestina comisia l/a gasit acolo %e )aim
Lei*mann care/a "ost singura %ersoana im%ortanta %e care comisia a audiat/o- #a
;ntoarcere comisia a recomandat ca 1DD-DDD de %ersoane de*radacinate' >adica e$rei
sionisti? sa "ie admise ;n Jalestina- )ongresul ,ionist de la Pene$a care/a urmat ;n 1=46
celebra cu ;nc@ntare anga5area' %resedintelui american sa duca 1DD-DDD de noi a*ari ;n
Jalestina- Jartici%antii la acest congres erau sionisti din Jalestina, care nu mai trebuiau
dusi nicaieri si sionisti din .merica, care n/a$eau nici o intentie sa se duca nicaieri si sunt
si a*i tot ;n .merica- )ei 1DD-DDD care trebuiau dusi n/au "ost re%re*entati la congres si
nimeni nu i/a ;ntrebat nimic- +ar +r- Lei*mann %o$esteste cum acest congres a "ost
alt"el'B cum s/a %us accentul %e eE%resii ca re*istenta, a%arare, acti$ism'B cum indi"erent
de cu$intele "olosite, ce/a reiesit a "ost con$ingerea ad@nca ca trebuie sa lu%tam
;m%otri$a autoritatilor britanice ;n Jalestina sau oriunde altunde$a'- +r- Lei*mann este
un scriitor eEtrem de %rudent si subtil care se ascunde ad@nc sub eE%resii ambigui- )eea
ce el s%une de "a%t aici este ca la congres sionistii au decis sa reia metoda terorismului, a
16=
asasinarii si masacrelor %e care/au "olosit/o asa de bine ;n so$ieti*area 4usiei si ;n
asasinarea #ordului Go!ne- )e i/a ;ncura5at la aceasta a "ost %romisiunea lui Truman de/a
le mai adauga un e"ecti$ de 1DD-DDDB de/acum contau %e "a%tul ca ,tatele Anite $or tolera
orice brutalitate si cru*ime si $or slu5i sionismul %@na ;n %@n*ele albe M si/au a$ut
dre%tate-
+ar +r- Lei*mann a ;nteles si el ce se %regateste si acum, la batr@nete, s/a/ngro*it de
o%era $ietii lui, caci stia ca ce urmea*a este re;ntoarcerea la traditia le$itica a lui Baal/
Golo, care cere 5ert"e de s@nge uman si cere sa "ie slu5it %rin genocid si masacrarea
%o%oarelor- <a*use at@ta s@nge uman $arsat de re$olutionarii bolse$ici si de re$olutionarii
sionisti- 0n tinerete se bucurase de masacre si gasise ca asasinatul e o acti$itate normala ;n
lu%ta %olitica- )a om matur se bucurase $a*@nd ruina 4usiei si "lu$iile de s@nge
ne$ino$at $arsate acolo- Tim% de 22 de ani semanase numai moarte si distrugere-
Hecunoscut maselor care su"erisera si murisera ;n doua ra*boaie, era unul dintre cei mai
%uternici oameni din lume- ,e ridicase din 1=D6, c@nd obtinuse +eclaratia Bal"our, %@na
c@nd a5unsese de cu$@ntul lui era lege %rin birourile gu$ernelor marilor %uteri si monarii
lumii ;l %rimeau c@nd $roia el, nu c@nd $roiau ei- .cum e*ita la ;ncununarea o%erei lui %e
marginea %ra%astiei ;n ad@ncul careia nu $edea dec@t s@nge omenesc curg@nd "ara/
ncetare, o mare de s@nge $arsat de $ictime ne$ino$ate6 cu ce sco%O si/a amintit de
,abatai &e$i- ,i, *ice el, n/a $rut sa se %lece unor "orte demorali*atoare din interiorul
miscarii', adica n/a $rut sa cede*e eEtremistilor', cum le *icea )urcill, sau
teroristilor', cum le *iceau administratorii britanici care/i $edeau ce "ac ;n Jalestina-
.utorul este intrigat de acest moment %siologic ;n cariera +r/lui Lei*mann, care dintr/o
data la batr@nete a re"u*at sa "aca ce "acuse cu *el toata $iata- +ar de/acum ce *icea sau
"acea el nu mai a$ea im%ortanta, caci masinaria "ortelor demorali*atoare' >citeste
terorismului? "usese %er"ectionata si "unctiona "ara el-
H/a mai %rimit $otul de ;ncredere si/a "ost ;nlocuit din "runtea Frgani*atiei ,ionismului
Gondial- . "ost dat la o %arte cum ;l daduse el la o %arte %e +r- Cer*l cu 4D de ani ;n
urma- )u a*arii lui din 4usia, ;l ;nlaturase %e Cer*l %entru ca acesta acce%tase Aganda si
nu mai cerea Jalestina- .cum a "ost ;nlaturat %entru ca se o%unea regimului de teroare,
asasinat si genocid %e care/l ;nce%eau sionistii ;n Jalestina si asta ;nsemna din nou
renuntare la Jalestina-
0nca dinainte, scriind des%re asasinarea #ordului Go!ne, )aim Lei*mann $orbea des%re
ne$oia de a smulge dintre noi din radacina raul asta $eci6 "enomenul acesta total ne/
e$reiesc'- .sa scria el %entru altii, caci cei din getourile talmudice din 4usia stiau bine
ca asasinatul %olitic este dim%otri$a un "enomen ti%ic atmos"erei cons%iratorie
re$olutionare ale acestor getouri- )@nd $orbea ;n "ata unei adunari sioniste admitea cu
sinceritate: ce altce$a e teroarea din Jalestina dec@t raul nostru $eci sub o noua "orma'-
.cest rau $eci' al sionismului se ridicase ;n "ata +r/lui Lei*mann la s"@rsitul carierei
lui ;n 1=46 la congresul de la Pene$a ca dia$olul la ora socotelilor ;n "ata celui ce/a "acut
%act cu el- 0n 1=4= c@nd +r- Lei*mann ;si scria istoria $ietii lui si/a sionismului, +r-
Lei*mann ;l $edea clar- .sasinarea #ordului Go!ne, scrie el, arunca lumina asu%ra
abisului ;n care ne %rabuseste terorismul >nostru?- . mai trait sa $ada cele a%roa%e un
milion de $ictime ale terorismului israeli/a*ar din Jalestina- +in momentul ;n care n/a
mai "ost conducatorul sionismului, acti$istii' (cum ;si *iceau eiB teroristii', cum le s%un
oamenii care stiu des%re ce $orbesc7 au %reluat %uterea ;n Israel (si/n lume7- Jrimul lor
gest a "ost sa/i alunge %e britanici din Jalestina, caci nu mai a$eau ne$oie de mandat'-
11D
+aca tru%ele britanice ;ncercau sa se a%ere sau sa a%ere $reuna din $ictimele arabe,
sionistii ti%au antisemitismS' si americanii sareau %e ca%ul britanicilor $ino$ati de
antisemitism'- .sta a/nce%ut cu asasinarea #ordului Go!ne si/a continuat tot tim%ul
celui de/al doilea ra*boi mondial, ast"el ;nc@t Fli$er ,tanle!, secretarul britanic %entru
colonii, desi era un %rieten ade$arat' %entru sionisti (cum au s%us ciar ei7, a declarat ;n
1=44 ca Garea Britanie a a$ut mari greutati ;n ra*boi din cau*a terorismului israelian ;n
Jalestina- .%oi ;n 1=46/41 israelienii au ;nce%ut sa asasine*e soldatii britanici,
masacr@ndu/i ;n somn, %un@ndu/le bombe/ca%cana, etc-, uneori cu semnatura Torei/
Talmudului clara, ca atunci c@nd teroristii israelieni au ucis %rin tortura doi sergenti
britanici ne$ino$ati si a%oi le/au lasat cada$rele sa at@rne de co%aci, ca ;n legenda des%re
.man si 8stera, ca sa anunte lumii ca terorismul si masacrele din Jalestina sunt
;m%linirea legii iudaice- Pu$ernul britanic atacat de %resa britanica si americana care
"acea s%ume la gura des%re antisemitism' c@nd teroristii a*ari masacrau semitii si ne/
semitii din Jalestina, nu ;ndra*nea sa/si a%ere soldatii, care scriau :'la ce ne "oloseste
com%atimirea gu$ernului6 %entru cei asasinati6 nu mai suntem o natie cu destul cura5
sa mentinem legalitatea si ordineaO' (Times7- +ar era ciar asa: gu$ernul britanic si cel
american nu mai sunt gu$ernele libere ale unor tari su$erane, ci sunt scla$e sionismului-
+eci gu$ernul britanic s/a adresat organi*atiei su%ranationale a Hatiunilor Anite,
ne;ndra*nind sa/si a%ere cetatenii de masacrele teroriste israeliene- )u a5utorul a tot "elul
de delegati (din Caiti, #iberia, Conduras etc-7 care n/a$eau %rea mare abar, Frgani*atia
Hatiunilor Anite a desemnat un )omitet ,%ecial al Hatiunilor Anite %entru Jalestina'
care a recomandat ;m%artirea Jalestinei ;n doua'- +r- Lei*mann, desi nu mai era ;n
"runtea sionismului caci se o%usese terorismului, continua sa acti$e*e sub ordine si din
nou el a "ost singurul audiat de catre acest )omitet' la "ata loculuiB a%oi s/a ;ntors la
He: Ior9 unde ;n Fctombrie si Hoiembrie 1=41 "acea %resiuni din culise asa cum se
%rice%ea bine si cum "acuse toata $iata ca sa obtina $ictoria "ortelor terorismului sionist-
0n tim% ce %ublicul din lumea libera' credea %o$estile de adormit co%iii cu care le um%lu
mintea mass/media, sute de mii de a*ari din 4ussia si din 8uro%a rasariteana erau trecuti
%rin 8uro%a de $est ;n JalestinaB si alegerile se %regateau ;n .merica, unde masina de $ot
sionista asmutea cele doua %artide, re%ublican si democrat, sa licite*e unul ;m%otri$a
celuilalt care $a "i mai su%us scla$ sionismului-
Peneralul britanic Frederic9 Gorgan care la s"@rsitul ra*boiului a "ost numit se" %este
lagarele de %ersoane dislocate' a $a*ut cum banii engle*i si americani dati %entru
a5utorarea celor ce/au "ost i*goniti, ruinati sau lasati or"ani de itlerism sunt de "a%t
"olositi ca sa eci%e*e si trans%orte a*arii din 8uro%a rasariteana ;n Jalestina, care nu
erau %ersoane dislocate' caci tarile ;n care traiau "usesera eliberate' de armata rosie si
ei %uteau "oarte bine ram@nea si trai ;n acele tari unde legile noi ;m%otri$a
antisemitismului' ;i "aceau sta%@ni %este restul %o%ulatiei- .cesti a*ari nu "usesera
niciodata i*goniti din Permania' unde nu calcasera ;n $iata lorB acestia erau Fst5uden',
a*arii dusi de conducatorii lor talmudici ;ntr/o tara noua %entru ca sa ;ntareasca si sa/
ntinda cons%iratia- +e doua ori (;n Ianuarie si .ugust 1=467 Peneralul Gorgan a declarat
%ublic ca eEista o organi*atie secreta care conduce o miscare de masa a e$reilor din
8uro%a, un al doilea 8Eod'- ,enatorul Cerbert #eman a ti%at antisemitism' si/a cerut
sa "ie destituit si Peneralul Gorgan a "ost destituit de catre noul +irector Peneral Fiorello
#aPuardia, care l/a numit %e G!er )oen ;n locul lui si gu$ernul britanic s/a grabit sa/l
%ede%seasca %e acest $eteran care se aco%erise de glorie in ra*boi, %ension@ndu/l- Jresa a
111
mintit c/a "ost %ensionat la cererea lui'-
Gai *iceau si/altii ca Peneralul Gorgan, dar %resa su%usa sionismului n/a %ublicat nimic-
0n Hoiembrie 1=46 un )omitet %entru .%recieri din Jarlamentul britanic a relatat ca un
numar "oarte mare de e$rei au migrat din 8uro%a rasariteana ;n *onele americane din
Permania si .ustria intention@nd ;n ma5oritatea ca*urilor sa a5unga ;n Jalestina- 8ste ;n
mod clar o miscare eEtrem de bine organi*ata cu "onduri enorme si in"luenta care/o
s%ri5ina dar noi n/am %utut obtine do$e*i des%re instigatorii reali'- .%oi, An )omitet de
In$estigatii %e Tim% de 4a*boi a ,enatului .merican a ra%ortat migratia masi$a a
e$reilor din 8uro%a rasariteana s%re *ona americana a Permaniei care "ace %arte dintr/un
%lan organi*at cu gri5a si "inantat de gru%uri s%eciale din ,tatele Anite'- +eci din nou o
cons%iratie s%ri5inita de gu$ernul american sa deturne*e "ondurile am%le ale gu$ernelor
britanic si american si mintind ca se a5uta $ictimele ra*boiului, e"ectuau trans%orturi
masi$e de %o%ulatie, d@nd a"ara din gu$ern %e cei cinstiti care s%uneau ade$arul- +in nou
.nglia, .merica si ,o$ietele au lucrat ;n %er"ect acord ;n slu5ba sionismului- +in
teritoriile sta%@nite de so$iete nici dintr/o camera ;n alta ;n aceiasi casa nu te %uteai muta
"ara a%robarea militiei si securitatii, dar acesti a*ari e$rei %rimeau %asa%oarte si %entru ei
cortina de "ier s/a ridicat ca sa in$ade*e Jalestina M eEact asa cum cu 3D de ani ;n urma
tari care se ;n"runtau %e c@m%ul de lu%ta (Permania M dusmanul, .nglia M aliatul si
.merica ci%urile neutra7 ;si descisesera "rontierele si %orturile ca sa se scurga re$olutia
rosie din 8l$etia, Permania si .merica ;ns%re 4usia si s/o distruga- )aci conducerea
su%ranationala, gu$ernul mondial, gu$ernul unei singure lumi', cum ;i *ice a*i
%resedintele Busc, da ordinele sale si gu$ernele asa *iselor tari su$erane le eEecuta
indi"erent de starea de %ace sau ra*boi si de aliantele militare-
0n 1=11 #eo%old .mer!, ,ecretar Britanic %entru )olonii si sionist tim%uriu, *icea ca
atunci c@nd au dat declaratia Bal"our se g@ndeau ca daca ar %utea s%ori numarul e$reilor
si/ar institui statul lor e$reiesc %e %am@ntul %alestinienilor- .cum ;n 1=46/48 s%oreau
numarul a*arilor ;n Jalestina si "aceau eEact asa- Gai li%sea a%robarea Hatiunilor Anite
si s%ri5inul .mericii- Peneralul Garsall, ,ecretar de ,tat, se o%unea si/a "ost ;nlocuit-
James Forrestal, ,ecretar %entru .%arare, bancer bogat inde%endent si %atriot "ara
ambitii %olitice care "usese numit %entru ca%acitatea lui de om de a"aceri, n/a %utut
;m%iedeca eEodul si/a lasat un 5urnal care arata metodele sioniste- +e acolo, din
memoriile lui Truman, din cartea +r/lui Lei*mann se %oate $edea cum a a5uns
%resedintele american marioneta totala a sionismului-
0n Hoiembrie 1=41 sionistii $roiau ca ,tatele Anite sa $ote*e ;n "a$oarea ;m%artirii
Jalestinei la FHA si ;n Gai 1=48 $roiau sa "ie recunoscuta in$a*ia lor ca un act legitim-
.legerile erau ;n Hoiembrie 1=48 si alegerea candidatului se "acea ;n Iunie si Iulie 1=48-
)onducerea %artidului sau i/a s%us lui Truman ca sionistii detin $otul otar@torB la "el i/a
s%us candidatului celuilalt conducerea celuilalt %artid- .st"el cei doi candidati au ;nce%ut
sa licite*e, caut@nd "iecare sa o"ere sionismului mai mult dec@t celalalt- 0n 1=41 gu$ernul
britanic si/a anuntat retragerea tru%elor daca .merica continua sa %ro$oace tulburari
;m%ing@nd ;nca 1DD-DDD de a*ari in$adatori ;n Jalestina- Peneralul Garsall l/a anuntat
%e Truman ca daca se retrag britanicii $a urma o lu%ta s@ngeroasa ;ntre arabi si e$rei' (8
.ugust 1=417- +ar 4obert Canneman, "ost %resedinte national al Jartidului +emocrat si
actualmente director general al %ostelor, a cerut imediat sa se trimita ;nca 12D-DDD de
sionisti' ;n Jalestina (cu 2D-DDD mai mult7, caci acest lucru $a in"luenta alegerile ;n
.merica, arat@nd ca la cererea de/a admite 1DD-DDD de imigranti a*ari ;n Jalestina s/au
113
obtinut sume "oarte mari de la e$rei si ei $or lucra sub in"luenta a ceea ce "ace
%resedintele ;n Jalestina'- +eci de/o %arte erau interesele nationale, de cealalta erau
interesele Jartidului +emocrat si/ale %resedintelui TrumanB natural, acestea din urma au
trium"atB la a$erti*area lui James Forrestal din 1=46 ca daca nu se scoate Israelul din
%olitica' si interesele ,tatelor Anite de$in subordonate celor ale Israelului, ,tatele Anite
;si %ierd su$eranitatea, Truman "usese teoretic de acord dar lasase sa se ;nteleaga ca asa
$a "i %entru ca mane$rarea %oliticienilor e ine$itabila, "iind %olitica si tara noastra asa
cum sunt'- #a 3= ,e%tembrie 1=41 James Forrestal ;nca ;i cerea lui Truman sa des%arta
%olitica eEterna "ata de Israel de %lat"orma candidatilor %entru %resedintie si la 6
Fctombrie 4obert Canneman "acea %resiuni sa obtina de la Truman asigurarea ca $a
s%ri5ini otar@t %o*itie e$reiasca ;n Jalestina'- #a 6 Hoiembrie 1=41 Forrestal a/ncercat
sa/l con$inga %e J- Co:ard GcPrat, actualul se" al Jartidului +emocrat, care i/a s%us ca
alegerile ;n 3/3 state im%ortante nu %ot "i c@stigate "ara a5utorul celor care au interese
mari ;n cestia Jalestinei'- #a 1 Hoiembrie Forrestal a continuat sa re%ete ca
subordonarea securitatii ,tatelor Anite intereselor sionismului ;n Jalestina e %ericuloasa
si i/a aratat lui J- Co:ard GcPrat un ra%ort des%re Jalestina, %e care acesta n/a $rut sa/l
ia ;n considerare *ic@nd ca e$reii au %arerea ca ,tatele Anite nu "ac destul ca sa obtina
$oturi la Hatiunile Anite %entru ;m%artirea Jalestinei6 ,i %entru "ortarea ;m%artirii6 cu
"orta armelor daca $a "i ne$oie'- +eci de la a s%ri5ini ;m%artirea Jalestinei', cum
%retinsesera sionistii de la gu$ernul ,tatelor Anite cu c@te$a sa%tam@ni ;n urma, acum ei
%retindeau obtinerea de $oturi la FHA' si ciar trimiterea tru%elor americane sa "orte*e
%alestinienii sa cede*e Jalestina,' si J- Co:ard GcPrat nu era deloc sur%rins-
0ntre tim% +r- Lei*mann organi*a $otul la FHA %entru ;m%artirea Jalestinei si greutatile
i/au "ost usurate c@nd e$reii bogati din .merica care se o%usesera sionismului, ca de eE-
Bernard Baruc, au trecut de %artea sionismului- .utorul se ;ntreaba cum e constituita
internationala iudaica de care $orbise +r- Kastein ca a%aruse la ;nce%utul secoluluiB
%robabil, *ice el, ca un comitet su%ranational %ermanent ;n care locurile $acante sunt
su%linite la moartea unora si +r- Lei*mann, un "oarte ;nalt emisar al ei, %oate cel mai
;nalt, nu e totusi dec@t un emisar- +in acea internationala iudaica autorul banuieste ca
"aceau %arte Bernard Baruc, senatorul Cerbert #eman, Cenr! Gorgentau Jr-,
5udecatorul FeliE Fran9"urter- +aca/l credem %e )urcill, Baruc %oate nu era ;n
comitet, caci )urcill l/a a$erti*at %e Lei*mann ca Baruc nu e sionist si Lei*mann s/a
"erit sa $orbeasca des%re asta cu el ;n ;nt@lnirile lor anterioare ;n .merica, du%a cum scrie
ciar Lei*mann ;nsusi- +ar acum, scrie +r- Lei*mann, Baruc s/a scimbat subit "oarte
mult' si/a determinat ca delegatia ,tatelor Anite la FHA, care %@na ;n momentul acesta
se o%usese s"@sierii Jalestinei, s/o reali*e*e- .lti e$rei sionisti bogati si %uternici ;n
Jartidul +emocrat ;l a5utau %e +r- Lei*mann: senatorul #eman, a%oi 5udecatorul
Fran9"urter care, ;m%reuna cu 5udecatorul Gur%!, trimisese mesa5e insistente delegatului
Jili%inelor la FHA cer@ndu/i sa $ote*e %entru s"@sierea Jalestinei si "acea, du%a cum
s%une ciar #o! Cenderson, ,ecretarul %entru Frientul Gi5lociu, %resiuni imense asu%ra
lui si/a lui #o$ett sa solicite din %artea ,tatelor Anite $otul altor natiuni la FHA %entru
s"@sierea Jalestinei'- .cest Fran9"urter la )on"erinta de Jace de la Jaris din 1=1= se
cons"atuise cu Couse des%re %ro%asirea sionismuluiB si "usese mentorul lui .lger Ciss la
Facultatea de +re%t de la Car$ard- )@nd Lei*mann a a%arut ;n biroul lui Truman la 1=
Hoiembrie 1=41 si i/a %retins s%ri5inul ,tatelor Anite %entru ;m%artirea Jalestinei si
includerea districtului Hege$ ;n teritoriul daruit a*arilor, era s%ri5init de aceste "orte-
113
Truman s/a com%ortat ca o sluga model: mi/a %romis ca $a instrui imediat delegatia
americana,' scrie +r- Lei*mann- +elegatul american la FHA, Cerscel Jonson, care
tocmai ;i declara delegatului sionist ca .merica nu $a $ota sa "ie dat si districtul Hege$
sionistilor, a "ost cemat la tele"on si %resedintele Truman i/a comunicat ordinul +r/lui
Lei*mann- #a 3= Hoiembrie 1=41 FHA a $otat cu 31 de $oturi %entru, 13 contra si 1D
abtineri ca Jalestina sa "ie ;m%artita ;n doua state inde%endente, arab si e$reiesc si orasul
Ierusalim $a a$ea regim international s%eci"ic ;nce%@nd cu 1 .ugust 1=48- )um s/au
obtinut celelalte $oturi %entruO )om%ania de cauciucuri Firestone cu concesiune ;n
#iberia i/a ra%ortat lui 4obert #o$ett ca i s/a cerut %rin tele"on sa "aca %resiuni asu%ra
gu$ernului din #iberia sa $ote*e %entru ;m%artire'- ,i ;n alte tari la "el-
Forrestal totusi obiecta ca multi oameni cu 5udecata de religie iudaica se ;ntreaba cu
multa groa*a daca e bine ca sionistii "ac %resiuni sa ;n"iinte*e un stat e$reiesc ;n
Jalestina6 deci*ia asta aduce mare %ericol %entru securitatea $iitoare a tarii noastre'- #a
3 +ecembrie 1=41 Forrestal a discutat aceasta cu James F- B!rnes, care, du%a ce
de*$aluise %romisiunea "acuta de 4oose$elt lui Ibn ,aud, "usese ;nlocuit si nu mai era
,ecretar de ,tat- B!rnes i/a s%us ca Truman a %us gu$ernul britanic ;ntr/o situatie "oarte
grea si ca +a$id K- Hiles si 5udecatorul ,amuel 4osenman erau de $ina- Hiles, e$reu
a*ar din 4usia era consilierul %resedintelui ;n %robleme e$reiesti' si 4osenman ;i scria
discursurile %resedintelui- 8i i/au s%us lui Truman ca candidatul re%ublican +e:e! a$ea
%regatita o declaratie de s%ri5inire a sionismului ;n Jalestina si daca el nu/i s%ri5ina si mai
mult statul He: Ior9 $a $ota cu re%ublicanii- +ar, desi Truman si +e:e!, ca doi co%ii de
trei ani, se ;ntreceau unul %e celalalt ;n a cersi dulciurile %romise de sionisti, mai a$eau
multe concesii de "acut %@na la alegerile de anul $iitor-
Forrestal dis%erat a/ncercat sa/l con$inga de +e:e! sa lase interesul sionismului si sa
considere interesul ,tatelor Anite, dar +e:e! i/a ras%uns eEact ca Truman ca el nu %utea,
%entru ca nici %artidul democrat nu $rea sa renunte la $otul e$reiesc' si/a continuat sa
slu5easca sionismul cu tot *elul, %ier*@nd totusi alegerile s%re marea lui sur%rindere- #a
31 Ianuarie 1=48 Forrestal a scris un memorandum des%re %ericlitarea securitatii
nationale %rin s%ri5inirea sionismului, arat@nd ca unii re%ublicani l/au ;nteles dar nu si
democratii, caci o %arte im%ortanta din "ondurile %artidului democrat $in de la surse
sioniste care ;n scimb au de$enit %ro%rietari %e aceasta %arte din %olitica tarii'- .st"el
;ntre candidatii celor doua %artide nu e nici o di"erenta, ambii "iind total aser$iti aceluiasi
sta%@n %e care 5ura sa/l slu5easca "ara %reget ;nca de %e tim%ul candidaturiiB si nimeni nu
%oate a"la ce s/ar ;nt@m%la daca un candidat ar re"u*a sa se ;nrobeasca sionismului, caci
nici un candidat n/a a$ut cura5ul s/o "aca ;n secolul acesta-
Forrestal i/a cerut Peneralului Garsall ca ,ecretar de ,tat sa/i arate %resedintelui
Truman ca o mare %arte din e$reii americani sunt o%usi sionismului si alarmati de
%lanurile lui- ,ubsecretarul #o$ett a de%us un memorandum asemanator celui al lui
Forrestal arat@nd ca ;m%artirea Jalestinei e rea si %ericuloasa, ca e rau sa se dea arme
e$reilor si arabilor nu, ca ,tatele Anite ar trebui sa se retraga din %lanul Israelului si ca el
%ersonal o duce greu sub %resiunile lui Hiles care are acces direct la %resedinte %este
ca%ul tuturor- )iar ;n *iua aceea Hiles ;i tele"onase de la )asa .lba ca s%era ca a ridicat
embargoul %e li$rarea armamentului catre sionisti'- .ici Forrestal cu umanitarismul si
%atriotismul lui a de$enit %rea %lictisitor si/a "ost eliminat- 0nt@i l/a $i*itat Fran9lin +-
4oose$elt Jr-, %olitician din He: Ior9 cu $eleitati %resedintiale, care c@nd Forrestal a
s%us ca e scandalos "elul ;n care ,tatele Anite au "ortat %rin %resiuni si santa5 alte tari sa
114
$ote*e la FHA %entru ;m%artirea Jalestinei si crearea statului Israel si ca %olitica ,tatelor
Anite nu trebuie sa de%inda de aceasta creare, a ras%uns ca si tatal sau ca natiunea
americana este %rea ad@nc anga5ata' si ca daca n/ar $ota cum $or sionistii democratii ar
%ierde alegerile ;n He: Ior9, Jenns!l$annia si )ali"ornia- 0n aceeasi *i (3 Februarie
1=487 Bernard Baruc l/a $i*itat si l/a a$erti*at %e Forrestal ca e %ericulos %entru el sa
aiba "aima ca se o%une sionismului- Forrestal s/a s%eriat si la 1 Februarie a redactat un
memorandum ;n care a aratat care este necesarul de tru%e americane %entru a "orta golirea
Jalestinei de arabi ;n $ederea crearii Israelului, du%a estimatul lui 8iseno:er care "acea
%lanurile, dar nu i/a ;nm@nat %resedintelui Truman memorandumul si/a mai ;ncercat la 13
si 18 Februarie sa a%ele*e la Peneralul Garsall sa/i eE%lice %resedintelui si se"ilor celor
doua %artide c@t de rea e s"@sierea Jalestinei, du%a care si/a ;ncetat e"orturile- +ar
ra*bunarea iudaica nu l/a iertat si ;n decurs de 13 luni a "ost literalmente aituit %@na la
moarte, ;ntr/un ca* clasic de de"aimare care duce la moartea $ictimei-
.utorul a sosit ;n .merica ;n 1=4= si/a ramas uluit de ce toata mass/media re$arsa cel
mai ucigator $enin asu%ra unui indi$id numit James Forrestal, ,ecretar al .%ararii-
Himeni, dar absolut nimeni din marele %ublic si nici autorul, nu stiau atunci cele aratate
;n %aginile de mai susB dar tot uni$ersul au*ea *ilnic ca James Forrestal e un dement, ca e
un las care si/a lasat sotia sa "ie atacata de/un s%argator, ca nu/si %lateste taEele si
datoriile "ata de stat si tot "elul de minciuni asemanatoare- .utorul a cunoscut din
;nt@m%lare %e/un %rieten de/al lui Forrestal care i/a s%us ca aceste calomnii ;l de%rima ;n
mod alarmant- Jeste o sa%tam@na s/a aruncat de la eta5 si/a murit, las@nd %e biroul lui
$ersurile unei tragedii grecesti care eE%rimau dis%erare si 5ale- .sasinarea %olitica %rin
aruncare de la eta5 e o metoda mult "olosita a*i, dar autorul crede ca Forrestal s/a sinucis
singur- 0n %resa si la radio Forrestal "usese su%us unor atacuri $eninoase de o isterie "ara
seaman si %ublicul dus de nas ca totdeauna ;ngitea toate murdariile de care e %lina mass/
media- ,%re s"@rsitul lui 1=48 Truman l/a rugat %e Forrestal sa nu/si dea demisiaB la =
Ianuarie 1=4= un %ost de radio a anuntat ca Truman $a acce%ta demisia lui Forrestal si
%este 3 *ile alt %ost a anuntat ca Truman a si acce%tat/o- Truman i/a cerut la 1 Gartie lui
Forrestal sa/si dea demisia (desi la radio se s%unea ca el acce%tase aceasta demisie cu
doua luni ;n urma7 ;nce%@nd cu data de 1 Gai, "ara sa dea nici o eE%licatie- #a 31 Gai
Forrestal era mort si la ;nmorm@ntare %resedintele Truman a a$ut obra*ul sa a%ara si sa
tina o cu$@ntare ;n care l/a "acut %e Forrestal ca era o $ictima a ra*boiului'- In acest
tim% mass/media aser$ita intereselor oculte reuseau sa/l elimine %e ;nca unul care se
o%unea celuilalt brat al acestor interese si anume comunismului, %e Litta9er )ambers,
%e care l/au aituit de asemenea de moarte si care/a sca%at cu $iata numai %entru ca
;ncercarea lui de sinucidere n/a reusit-
Forrestal ;ns%aim@ntat de amenintarea lui Baruc (si %e buna dre%tate7 si eliminat din
lu%ta, oamenii cinstiti din +e%artamentul de ,tat .merican condusi de Peneralul
Garsall au continuat sa lu%te si %entru o cli%a, ;n 1=48, %area ca %entru %rima data din
1=11 ;ncoace "ortele oculte care conduc re$olutia bolse$ica si sionismul n/au a$ut c@stig
de cau*a- .ceasta s/a ;nt@m%lat la 1= Gartie 1=48, c@nd )onsiliul de ,ecuritate a
Hatiunilor Anite s%eriat de $arsarea de s@nge din Jalestina care se de*lantuise cu oca*ia
di$i*arii Jalestinei %entru crearea statului Israel a %ro%us sa se sus%ende crearea acestui
stat si sa "ie din nou o su%ra$egere a Jalestinei ca un "el de mandat, dar de data aceasta
american-
,ionistii au ras%uns ;n "elul %e care +r- Lei*mann, emisarul lor si "ondatorul $ictoriei lor,
112
;l descrisese ca teroarea din Jalestina', raul nostru $eci in "orma noua si oribila'B ;n
1=46 la )ongresul ,ionist Gondial el se o%usese acestei noi si oribile "orme a raului
iudaic $eci si/a "ost ;nlocuit de la conducere- 8Eact asa cum %rescrie <eciul Testament,
eEact asa cum au scris le$itii ca cere Ieo$a de la %o%orul lui ales, teroristii a*ari
im%ortati ;n Jalestina au na$alit %este un sat de arabi si/au "acut eEact cum scrie ;n
+euteronomul si/n )artile 4egilor iudaici din <eciul Testament: la = .%rilie 1=48 au
casa%it, masacrat, ucis si distrus com%let %e tim% de %ace %o%ulatia ne;narmata a satului
+eir Iasin com%usa cea mai mare %arte din "emei si co%ii-
.rabii care cunosc bine Tora si Talmudul au $a*ut ca ;nce%e a%licarea legii iudaice
scrise de le$iti acum 32DD de ani, cu s%ri5inul occidentului care/si *ice crestin si/al
gu$ernelor comuniste atee- Jalestinienii stiau bine ca a*arii iudaici, e$reii im%ortati ;n
Jalestina, nu se $or o%ri din masacru si FHA nu/i $a ;m%iedeca- .u "ugit cum au %utut ;n
tarile arabe ;n$ecinate si ;n %atria lor s/a instaurat statul Israel-
&iarele libere' din tarile libere' occidentale au consemnat acest "a%t di$ers ;n c@te$a
cu$inte- Iata ce/a a%arut ;n Te He: Ior9 Times: Teroristi e$rei din bandele lui ,tern si
Irgun &$ai #eumi au na$alit ;n satul +eir Iasin si/au macelarit %e toti oamenii- ,/au gasit
ulterior cada$rele a 32D de arabi, ma5oritatea "emei si co%ii mici, aruncate ;n "@nt@ni'-
Iata ce ;nseamna cu$intele +r/lui Lei*mann, care/a declarat la )on"erinta de Jace de la
<ersailles din 1=1= ca Biblia e mandatul nostru'- +u%a 3D de ani, ;ntr/ade$ar biblia a
"ost res%ectata, caci asasinii e$rei au urmat %orunca lui Ieo$a din +euteronomul: c@nd
+omnul +umne*eul tau te $a aduce ;n tara unde te $ei duce ca s/o sta%@nesti si $a i*goni
din "ata ta6 1 natiuni mai mari si mai %uternice ca tine6 atunci tu sa le distrugi com%letB
sa nu "aci %ace cu ele si sa nu le arati ;ndurare'6 sa nu lasi sa sca%e cu $iata nimic ce
are su"lare, ci sa/i distrugi cu desa$@rsire'-
Jasi$itatea cu care e$reii din toata lumea au %rimit stirea des%re masacru arata cum ;n
anii ce/au trecut sionismul a reusit sa domine mintile lor- 0n 1=33 Bernard Bro:n scria ca
arabii se tem ca e$reii $or "ace cum scrie ;n +euteronomul din cau*a ca arabii inculti
"iind iau <eciul Testament N Tora literalmente si nu stiu ca e$reii nu o iau literalmente
si ca e$reul modern e o %ersoana buna si miloasa care n/ar "ace asa acte de cru*ime
;m%otri$a altor oameni'- Iata ca arabii care *icea el ca sunt inculti si nu %rice% de "a%t
cunosc si %rice% mai bine dec@t a %rice%ut el si iata ca e$reii care el credea ca sunt buni si
milosi si nu $or "ace gro*a$iile %rescrise de <eciul Testament N Tora, "ac eEact acele
gro*a$ii si abar n/au de bunatate si mila "ata de alti oameni: sionismul este ;ntoarcerea
la cea mai barbara, cruda si s@ngeroasa su%erstitie din anticitate- 8 clar ca legea care
domneste ;n statul Israel e legea lui Ieo$a/Golo din +euteronomul 3D:16-
&arurile "usesera aruncate, Jalestina "usese golita de arabi du%a legea lui Ieo$a din
Tora si ,tatele Anite n/au *is nici %is, caci +r- Lei*mann, desi se o%usese "ormal acestei
metode de a "ace loc %entru statul Israel, acum ca locul era "acut muncea cu r@$na %entru
a obtine recunoasterea statului ast"el constituit- Jrimit %este tot ca re%re*entantul unei
mari %uteri mondiale (nu e clar care7, ;i $i*ita %e delegatii di"eritelor gu$erne la Hatiunile
Anite si/i %resa sa recunoasca Israelul nascut din masacrul de la +eir Iasin- #a 13 Gai
1=48 l/a in"ormat %e Truman ca mandatul britanic se termina %oim@ine si/un gu$ern
%ro$i*oriu israelian' %reia %uterea ;n Jalestina, %e care el o numea statul e$reiesc'- .
%retins sa "ie imediat recunoscut acel gu$ern la FHA si %resedintele american s/a su%us
imediat- #a 14 Gai s/a %roclamat la radio sionist din Tel .$i$ statul Israel si %este %utine
minute s/a anuntat la FHA ca %resedintele american Truman a recunoscut statul Israel-
116
+elegatii americani la FHA n/au $rut sa creada si s/au re%e*it la tele"on ca sa dea la )asa
.lba %este +r- Lei*mann care le/a dat %orunci re%etate de %resedintele Truman du%a
Lei*mann- Tot din Lasington +r- Lei*mann s/a declarat imediat %resedintele statului
Israel si %resedintele Truman care/l a$ea ;n biroul sau tot tim%ul "ara titlu l/a %rimit acum
;n aceasta calitate declar@nd ca acesta este momentul su%rem al $ietii lui'- .rtur
Koestler, care a "ost de "ata, s%une ca arabii au "ugit din Cai"a, Tiberia, Ja""a si alte orase
si a%oi din ;ntreaga tara, imediat ce/au au*it de genocidul de la +eir Iasin, ast"el ca, scrie
Koestler, %e data de 14 Gai toti "ugisera a"ara de c@te$a mii'-
Iata cum descrie ciar Truman o%t ani mai t@r*iu "a%tele +r- )aim Lei*mann6 m/a
$i*itat la 1= Hoiembrie si du%a c@te$a *ile am %rimit o scrisoare' datata 31 Hoiembrie,
unde Lei*mann *icea ca unii *ic ca ai nostri "ac %resiuni %rea mari si ne%otri$ite asu%ra
delegatiilor >la FHA?' si ca nici %omeneala de asa ce$a- Hu numai ca erau %resiuni mai
mari dec@t am $a*ut ;n $iata mea, dar si )asa .lba era asediata- Hu cred c/am $a*ut
$reodata asa %resiuni si %ro%aganda la )asa .lba ca cele de/acum- Insistentele c@tor$a
conducatori sionisti eEtremisti M moti$ati %olitic si care "aceau amenintari %olitice M ma
5enau si ma tulburau- Anii ciar *iceau sa "ortam alte natiuni su$erane sa $ote*e "a$orabil
sionismului ;n .dunarea Penerala'- +ar desi ;n 1=26 Truman se arata indignat la aceste
amenintari si %retentii, ;n 1=41 a "acut eEact tot ce i/a %oruncit Lei*mann- In "iecare *i',
scrie Truman, se a"la des%re noi $iolente ;n Jalestina6 dar %resiunile e$reilor asu%ra
)asei .lbe n/au sca*ut du%a ce s/a $otat %entru di$i*area Jalestinei la FHA- Indi$i*i si
organi*atii ;mi cereau, de obicei %e ton cam rastit si %atimas, sa/i o%resc %e arabi, sa/i
o%resc %e britanici din a s%ri5ini %e arabi, sa le dau tru%e americane, sa "ac asta, sa "ac
cealalta'- Truman a cautat sa se ascunda, *ic@nd ca nu e ;n biroul sau, ciar si de +r-
Lei*mann, dar du%a acest act de re*istenta eroica a "ost $i*itat la 13 Gartie 1=48 de un
e$reu cu care "acuse a"aceri %e $remuri care/a "ost asa de ;nduiosat de su"erintele
e$reilor' (c@te$a *ile ;nainte de masacrul de la +eir Iasin7 ;nc@t Truman a acce%tat
imediat sa nu se mai ascunda de +r- Lei*mann (la 18 Gartie7- .%oi Truman sare c@te$a
sa%tam@ni si tace citic ;n %o$estea lui des%re masacrul de la +eir Iasin si alte masacre
sioniste, marginindu/se sa *ica: s%ecialistii de la +e%artamentul de ,tat des%re Frientul
.%ro%iat se o%uneau a%roa%e "ara eEce%tie ideii unui stat e$reiesc6 cu regret trebuie sa
s%un ca unii dintre ei a$eau ;nclinatii s%re antisemitism'- Truman reia naratiunea %este 3
luni remarc@nd ca di$i*area Jalestinei n/a "ost %rea %asnica dar s/a reusit ca e$reii sa/si
controle*e teritoriul lor'B *ice Truman: acum ca si/au %roclamat statul Israel m/am
decis sa actione* imediat si sa dau recunoasterea ,tatelor Anite statului Israel6-11
minute du%a ce s/a %roclamat statul Israel )arlie 4oss, secretarul meu de %resa, a dat
%resei declaratia recunoasterii de catre ,tatele Anite a statului Israel- .m au*it ca unii
administratori de cariera din +e%artamentul de ,tat au "ost sur%rinsi'- Truman uita sa
%omeneasca de cel mai glorios moment al $ietii lui' si uita sa eE%lice de ce se ascundea
de Lei*mann- . "ost reales %resedinte du%a sase luni si %e c@nd autorul scria aceasta carte
mai traia ;n mare des"atare, *@mbind de la o urece %@na la cealalta, ;nc@ntat de sine
;nsusi si de ce se ;nt@m%la ;n statul Israel- 0n 1=26 a %rimit un doctorat onoris causa din
%artea Ani$ersitatii din FE"ord, ca at@tia tirani comunisti, cu o singura $oce de %rotest din
%artea unei "emei care/a %omenit ca el a bombardat ;n mod inutil Cirosima si Hagasa9i-
+r- Lei*mann a/nce%ut sa se ocu%e imediat de Be$in din .nglia de care au*ise ca "ace
%resiuni necu$enite asu%ra dominioanelor britanice sa nu recunoasca statul Israel'- +ar
+r- Lei*mann se %rice%ea mai bine ca oricine sa "aca %resiuniB si iata ca sionismul a
111
reusit ce n/au reusit ra*boaie si calamitati si anume sa ;n$ra5beasca natiunile din
common:ealtul britanic- )aci dintr/o data sionismul a a$ut mai mare cu$@nt ;n Ftta:a,
)anberra, )a%e To:n si Lellington dec@t %rimul ministru britanic- 8ste uluitor, *ice
autorul, miracolul de coordonare, organi*are si control al "ortelor oculte, ale caror %orunci
au "ost ascultate imediat ;n )anada, .ustralia, ."rica de ,ud si Houa &eelanda, tari de
care Jalestina e de%arte si ;n care e$reii erau "oarte %utini la numar- .ceste tari au "ost
construite de engle*i si s/au simtit totdeauna %arte din Garea Britanie M %@na n/au
inter$enit "ortele oculteB caci daca %o%orul din aceste tari ;nca mai simte asa, %oliticienii
au de$enit %oliticieni ti%ici slugi ale sionismului- 0n Lellington, ;n Houa &eelanda,
Jrimul Ginistru Jeter Fraser, baiat sarac din ,cotia a5uns %rim ministru la ca%atul lumii
care abar n/a$ea des%re arabi si nu/i $a*use ;n $iata lui ;i ura cu ;n$ersunare "iindca
de$enise cum$a scla$ al sionismului ;n anii lui de tinerete im%resionabila de la #ondra
ast"el ;nc@t acum ;si ;ndre%ta cu ;nd@r5ire toata energia ca sa eEtermine %alestinienii- #a
moartea lui un *iar sionist l/a laudat %entru ca era un sionist con$ins6 la con"erinta
FHA de la Jaris6 ,edea *i de *i la )omitetul Jolitic c@nd se discuta Jalestina6 ,i
%arasea sedinta imediat ce nu mai era $orba de Jalestina6 $ota de nenumarate ori
;m%otri$a Garii Britanii dar nu/i %asa6' Fiind asa de %reocu%at de %ro%asirea
sionismului Jeter Fraser n/a$ea tim% %entru %roblemele tarii lui si si/a trimis tru%ele
ne%regatite si neeci%ate ;n ra*boi care/au su"erit mai mult dec@t altii din cau*a aceasta-
Brigadierul neo*eelande* )li"ton a $a*ut su%ra$ietuitorii la Jort ,aid ;n 1=41 liniti, %lini
de rani, isto$iti "i*ic si mintal din $ina lui Jeter Fraser, care n/a$ea g@nduri %entru
cetatenii tarii lui caci se ocu%a de recunoasterea Israelului-
0n ."rica de ,ud +r- Lei*mann l/a gasit %e Peneralul ,muts sa/i "aca treaba- .utorul era
;n ."rica de ,ud c@nd a sosit emisarul lui )aim Lei*mann si l/a au*it s%un@nd ;n "ata
unui auditoriu sionist: e$reii nu se $or simti datori sa res%ecte nici o "rontiera %e care o
$or stabili Hatiunile Anite' si din toata ."rica de ,ud autorul n/a $a*ut %rotest@nd %e
nimeni dec@t %e unul singur, un e$reu care/a *is ca asa nu se %oate asigura %acea-
Peneralul ,muts l/a %rimit %e emisar si/a recunoscut imediat Israelul cu o $ite*a dec@t
care numai Truman si ,talin "usesera mai iuti, care ci%urile se dusmaneau de/acum dar
erau la unison ;ntr/ale sionismului- )u asta Peneralul ,muts si/a ;nceiat cariera %olitica
caci %este doua *ile a %ierdut alegerile desi "iul lui ;l a$erti*ase sa nu recunoasca IsraelulB
dar autorul crede ca era tot una, caci si o%onentul sau cersea $otul sionist cu aceleasi
%romisiuni de totala aser$ire si arabi ;n ."rica de ,ud nu sunt- #a aceasta $reme autorul
si/a ;m%linit o dorinta $ece si l/a cunoscut %e Peneralul ,muts %ersonal- <iata lui era %e
s"@rsite si ca si +r- Lei*mann $edea abisul %e care/l descisese cu "a%tele lui- I/a s%us
"iului lui : In %roblema Jalestinei a$em o tragedie la %oarta6 alte natiuni s/au
amestecat, inclusi$ .merica6 am cre*ut ca/i $om lasa %e arabi si e$rei sa se lu%te ;ntre
ei, dar n/o %utem "ace- ,/au ridicat "orte si Jalestina e ;n calea lor'- +ar ;n %ublic a *is si
el ca Truman ca e m@ndru de ce/a "acut %entru sionism-
.%oi, %o$esteste )aim Lei*mann, re%re*entantul neo*eelande* l/a atras de %artea lui %e
cel australian caruia i/a urmat cel canadian- +u%a ce dominioanele britanice i/au urmat %e
Truman si ,talin, tarile mici s/au luat ca oile du%a ei ;ngesuindu/se sa recunoasca
Israelul si ast"el du%a masacrul de la +eir Iasin tot globul s/a grabit sa a%robe si sa
acorde recunoastere "a%tasilor-
+esi a de$enit %rimul %resedinte al Israelului, )aim Lei*mann dis%are acum de %e
scena, du%a 2D de ani de "ebrila acti$itate cons%iratorie sionista ;n care i/a sub5ugat %e toti
118
%oliticienii occidentului si/a lasat ;n urma lui ra$agii si tragedie- .utorul considera ca
$iata lui )aim Lei*mann este cea mai "ascinanta din c@te a cunoscutB dedicata ;n
;ntregime unui sco% de distrugere si ;ncununata, daca ceea ce scrie ciar el ;nsusi e
ade$arat, de amar si $enin- )artea lui Lei*mann, scrisa ;n 1=4=, se o%reste cu naratiunea
;n 1=41 si e$ita, intentionat, crede autorul, anii de terorism iudaic si masacrare a
locuitorilor li%siti de a%arare din Jalestina- .cesti ani ar "i greu de descris ;ntr/un "el care
sa nu lase sa se stra$ada ade$arata natura a cre*ului le$itic de ra*bunare a lui Ieo$a/
Golo, care cere oceane de s@nge ne$ino$at %entru gloria lui si/a neamului ales de el M
cum %retind ca se cred a*arii nesemiti turco/mongoli, e$reii as9ena*i sionisti- +ata cu
care ;si ;nceie +r- Lei*mann cartea e 3D Hoiembrie 1=41, la care data la ;ndemnul lui,
Truman i/a tele"onat delegatului american la FHA sa $ote*e %entru di$i*area Jalestinei-
0n cei doi ani %@na la %ublicarea cartii a adaugat un e%ilog ;n care nu %omeneste de
masacrul de la +eir Iasin, si/l datea*a .ugust 1=48, %retin*@nd ast"el ca nu stia de
asasinarea )ontelui Bernadotte din ,e%tembrie- +ar nu numai ca stia de elB +r- Lei*mann
ca %resedinte al Israelului stia si aratase ca sustine si masacrele si asasinarile- +ar ;n
cartea lui a %re"erat sa nu stie-
.cce%t@nd %resedintia statului Israel du%a ce/a $a*ut macelul de*lantuit de sionisti acolo,
)aim Lei*mann s/a aliat cu terorismul israelian si cu ucigasii- +e ce atunci n/a omis din
cartea sa %asa5ul ;n care $orbeste des%re raul nostru cel $eci' M doar omite at@tea alte
lucruriO +e ce i/a acu*at %e teroristii e$rei' (c@nd doar ;ntreg statul Israel e ba*at %e cel
mai s@ngeros terorism7 ca $or sa "orte*e m@na lui +umne*eu'O +e ce scrie: gru%urile
teroriste din Jalestina re%re*inta un %ericol mare %entru $iitorul statului e$reiescB
com%ortarea lor a "ost ca cea a anaristilor'O Hu %entru ca a$ea scru%ule moraleB
com%ortarea lor nu e ca cea a anaristilor', ci e com%ortare de anarist, caci sionistii
sunt re$olutionari, sunt anaristi si ucigasi care cred ca masacrul si asasinatul sunt arma
%olitica cea mai acce%tabila si +r- )aim Lei*mann a "ost toata $iata un anarist si un
cons%irator- Hu retineri etice ;l "aceau sa de*a%robe macelul %racticat de e$rei ;n
Jalestina, ci considerente de e"icienta %olitica: a$em e$rei care %ot de$eni ostateci ;n
toata lumea', *ice el- Iata ce "rumos scrie +r- Lei*mann: ,a nu "ie legea alta %entru
e$rei dec@t %entru arabi6 arabii trebuie sa ;nteleaga ca deci*ia Hatiunilor Anite e
de"initi$a, ca e$reii nu $or aca%ara teren dincolo de granitele ce le/au "ost "iEate- 8i au
aceasta teama ;n su"let si teama lor trebuie ;nlaturata6 +e la ;nce%ut trebuie sa $ada ca
"ratii lor din interiorul statului e$reiesc sunt tratati eEact ca si e$reii6 Hu trebuie sa ne
;ncinam altor *ei- Jro"etii totdeauna au certat %o%orul e$reu %entru tendinta aceasta ce/o
a$ea si de c@te ori aluneca din nou ;n %ag@nism, c@nd se renega, +umne*eul se$er al
Israelului ;l %ede%sea6 ,unt sigur ca lumea $a 5udeca statul e$reiesc du%a "elul cum se
%oarta cu arabii'-
)e "rumos scrie +r- Lei*mann, cit@nd din %ro"etii <eciului Testament- )@nd si/a
%ublicat aceste sentimente "rumoase arabii "usesera i*goniti de %e %am@ntul lor, e$reii
de5a ;ncalcasera "rontierele "iEate de FHA si in$adasera teritorii straine, arabii nici %e
de%arte n/au dre%tul la nimic cum au e$reii ;n Jalestina- +ar +r- Lei*mann ignora ce stie
"oarte bine si %retinde ca nu s/a ;nt@m%lat, *ic@nd ca nu trebuie sa se ;nt@m%le'- .utorul
nu/si aduce aminte sa "i ;nt@lnit ;n nici o %ublicatie, de %e bu*ele nici unui %olitician, asa
%er"ecta i%ocri*ie- F eE%licatie ar %utea "i, *ice autorul, ca desi nu $roia sa recunoasca
raul imens %e care l/a "acut, desi nu %utea sa recunoasca ca tot %entru ce/a muncit toata
$iata e o ticalosie "ara margini, dorea totusi %e %atul de moarte sa *ica cum ca raul e rau,
11=
"olosindu/se de "ormula nu trebuie sa "acem' ceea ce ne %re"acem ca n/am "acut-
Anul mai mare ca el a s%us ;nsa lucrurilor %e nume: +r- Juda Gagnes, nascut ;n .merica
;n 1811, daduse $iata si el sionismului dar alt"el: ;n mod religios- +e la ;nce%ut a $rut ca
Israelul sa "ie nu stat e$reiesc ci bi/national arabo/israelian si/a denuntat so$inismul
e$reiesc- . de$enit cancelarul Ani$ersitatii 8braice din Ierusalim ;n 1=32 (du%a ce/a
obiectat la ceremonia %om%oasa de ;n"iintare a +r/lui Lei*mann din 1=187, din 1=32 era
%resedintele uni$ersitatii si ;n 1=48 era la Ierusalim- . scris: H/ar trebui ca re"ugiatii sa
"ie %ioni ;n 5ocul %oliticienilor- 8 de%lorabil, e de necre*ut ca e$reii din 8uro%a du%a ce/
au trecut %rin at@tea, acum creea*a ;n Tara ,"@nta %roblema re"ugiatilor arabi'- Imediat
du%a ce/a s%us asta a murit si autorul n/a %utut desco%eri cum si de ce/a murit- 0n
%ublicatiile e$reiesti re"eririle la moartea lui sunt misterioase si seamana cu descrierea
mortii lui Cer*l- .st"el, ;n %re"ata cartii rabinului 8lmer Berger din 1=21 scrie ca +r-
Juda Gagnes a murit din cau*a ca i s/a "r@nt inima'-
+r- Gagnes a "ost unul din cei care de 2D de ani se straduiau sa sca%e occidentul si %e
e$rei din gearele cons%iratiei din getourile talmudice din 4usia- . "ondat o organi*atie,
.sociatia Iud, care ;n 1=22 *icea ;n *iarul sau din Ierusalim: In cele din urma tot $a
trebui sa acce%tam ade$arul: n/a$em nici un dre%t sa ne o%unem din %rinci%iu
re;ntoarcerii re"ugiatilor %alestinieni la $etrele lor6 Jentru ce lu%ta IudO ,a scimbe
butoiul cu %ulbere6 ;ntr/un loc de con$ietuire %asnica- ,i ce arme trebuie sa "oloseasca
IudO .de$arul6 H/a$eam dre%tul sa ocu%am o casa araba %e care n/am %latit/oB la "el
c@m%urile agricole, li$e*ile, %ra$aliile si "abricile- H/a$eam nici un dre%t sa coloni*am si
sa materiali*am sionismul %e s%esele altora- .sta e "urt, asta e t@larie6 Iata/ne din nou
%rintre natiunile bogate si nu ne e rusine sa 5e"uim %ro%rietatea "elailor'- Hu des s/aude
asa ce$a %rintre e$rei, dar e singura s%eranta %e care/o au e$reii de/a sca%a de sionismul
a*arilor- ,tatul Israel a "ost creat de re$olutia bolse$ica- In$a*ia a*arilor ;n Jalestina n/
ar "i "ost %osibila "ara actiunea bolse$ismului- Hicaieri ;n lume nu eEista un numar mare
de e$rei dis%usi sa/si %araseasca $iata ce/o au %e unde se gasesc si sa coloni*e*e
Jalestina- In$a*ia masi$a si dislocarea %alestinienilor a "ost %osibila numai cu masele de
a*ari care traiau de secole ;nregimentati sub rabinii lor ;n getourile talmudice din
rasaritul 8uro%ei- ,tatisticile statului Israel arata ca atunci c@nd au reusit ;n "ine
eE%ul*@nd arabii si coloni*@nd cu a*ari sa obtina o %o%ulatie ma5oritar e$reiasca ;n
Israel, din 1,4 milioane de e$rei 1,D61 de milioane nu se nascusera ;n Jalestina si dintre ei
211-DDD $eneau din lagarul socialist (ma5oritatea din restul de 484-DDD de e$rei
nebastinasi $eneau din ."rica de Hord si din .sia si n/au luat %arte la masacrele si
genocidul %racticat de e$rei ;n Israel7-
In$adatorii Jalestinei erau a*ari, e$reii as9ena*i din rasarit de rasa turco/mongola, dar
cu m@na goala nu/i %uteau masacra %e arabiB armele le/au %rimit clandestin din de%o*itele
armatelor aliate din ."rica de Hord si Frientul Gi5lociu, sub ocii ;ngaduitori ai #ondrei
si Lasingtonului- +ar recunoscatori a*arii organi*ati ;n statul Israel sunt mai ales
Aniunii ,o$ietice, care/a ridicat cortina de "ier %rima data ca sa/i lase sa %lece, a doua
oara sa le dea trans%orturi de arme- ,i la asta a contribuit 8iseno:er, ordon@nd tru%elor
sa lase )eoslo$acia sa "ie ocu%ata de rusi ;n cel de/al doilea ra*boi mondial, ast"el ca
"abrica ,9oda sa continue sa "abrice armament sub control so$ietic- #a c@te$a sa%tam@ni
du%a ce Truman a recunoscut statul Israel *iarul Te He: Ior9 Cerald Tribune scrie
des%re marele entu*iasm si recunostinta %entru Aniunea ,o$ietica la e$reii din Israel mai
ales %entru ca, *ice *iarul, 4usia si/a %us la dis%o*itia Israelului de%o*itele de
18D
armament6- .numite trans%orturi de armament ce ce/au sosit ;n Israel au a$ut rol
decisi$' (2 .ugust 1=487-
.cesta a "ost tim%ul ;n care mass/media occidentala a/nce%ut sa atace oamenii %entru ca
erau ;m%otri$a comunismului, si/i "acea antisemiti'- )aci era antisemitism nu numai sa
*ici ca GarE si 8ngels si Trot9i si #enin "usesera e$rei, cum si "usesera, dar era
antisemitism sa nu "ii %roso$ietic- ,crie *iarul e$reiesc Te ,entinel din )icago: Hoi
stim ce ;nseamna sa nu iubesti Aniunea ,o$ietica6 cine/a mai au*it ca antisemitii sa
iubeasca so$ieteleO6 Hoi stim cine ne sunt dusmanii- ,a ne cunoastem si %rietenii, %e
so$ietici'- In scolile din Israel se arbora steagul so$ietic si se sarbatorea 1 Gai- 0nca ;n
1=2D la Tel .$i$ scria un *iar ca se cara arme din )eoslo$acia ;n Israel-
Iata Israelul trium"@nd si o%onentii lui ;n$insiB Be$in demisionat si mort du%a c@ti$a ani,
Forrestal si Garsall ;nlaturati, ca sa ser$easca dre%t %ilda altora care mai a$eau ;n ca%
gargauni %atriotici- Hatiunile Anite, recunosc@nd starea de lucruri creata de masacrul de
la +eir Iasin si recunosc@nd statul Israel, s/au tre*it cam t@r*iu ca se g@ndesc la %ace si/
au trimis ;n Israel sa medie*e %acea ;ntre e$rei si arabi %e contele Fol9e Bernadotte din
,uedia, care/si dedicase $iata a5utorarii $ictimelor si a5utase multi e$rei- ,/a dus sub
semnul crucii rosii si/a "ost asasinat de catre e$rei acolo unde/si are originea simbolul
crucii-
+u%a uciderea lui a "ost %ublicat 5urnalul lui intim care descrie cum ;n drum s%re Israel,
la #ondra, l/a $i*itat +r- Haum Poldman, $ice/%resedintele .gentiei 8$reiesti si
re%re*entantul statului sionist, care i/a s%us ca statul Israel ;si %oate %ermite acum sa
acce%te res%onsabilitatea de%lina %entru "a%tele bandelor ,tern si Irgun', adica %entru
macelarirea arabilor la +eir Iasin- ,tatul Israel a$ea %uterea de/acum sa macelareasca %e
oricine, cum a "acut si "acea ;n 1=26 c@nd autorul ;nceie cartea de "ata- +e ce i/a s%us
re%re*entantul Israelului asta contelui Bernadotte, trimis de FHA sa medie*e %acea, nu e
clarB caci la scurta $reme sionistii l/au macelarit ciar %e contele Bernadotte si statul
Israel si/a %utut %ermite sa/si asume res%onsabilitatea crimei-
)ontele Bernadotte s/a ;nt@lnit cu %rimul ministru egi%tean, Ho9rasi Jasa, care/a *is ca
recunoaste %uterea "inanciara a e$reilor, care controlea*a sistemele economice ale at@tor
tari %rintre care ,tatele Anite, .nglia, Franta si 8gi%tul si %oate si ,uedia'- )ontele
Bernadotte nu l/a contra*is- Ho9rasi Jasa a *is ca arabii nu s%erau sa sca%e de aceasta
dominatieB dar era una sa "ie dominati economic si alta sa "ie macelariti si tinuti cu "orta
scla$i terorismului si sa acce%te un stat sionist ba*at %e o%resiune brutala cu a5utorul
sionismului international- .%oi regele Faru9 i/a s%us lui Bernadotte ca daca uciderile
continua $a "i ra*boi- #a = Iunie 1=48 )ontele Bernadotte i/a con$ins %e egi%teni sa
acce%te ;ncetarea "ocului, ca sa $ada cum %resa sionista ;l ataca cu
enin %entru ca $rea sa "orte*e e$reii sa "aca %ace'- In 5urnalul lui )ontele Bernadotte
scrie ca si/a dat seama %entru %rima data ca daca este dre%t si im%artial ;si atrage ura
necrutatoare a sionistilor, daca nu a$eam la inima numai interesele %artidei e$reiesti'-
Irgun a%oi a calcat armistitiul la 18/3D Iunie 1=48 aduc@nd noi trans%orturi de tru%e si
munitii, %e care gu$ernul Israelului nu i/a %ermis )ontelui Bernadotte sa le ins%ecte*e, ;n
tim% ce %resa sionista a/nce%ut ;m%otri$a )ontelui Bernadotte o cam%anie de calomnii ca
aceea ;m%otri$a lui James Forrestal, "ac@ndu/l na*ist si in$ent@nd tot "elul de acu*e
$eninoase si "ante*iste- Fa%tul ca )ontele Bernadotte sal$ase 1D-DDD de e$rei nu i/a adus
multumirile si recunostinta nimanuiB e$reii sal$ati de el acum ;l ;m%roscau cu noroi si
181
$enin, caci era $ino$at de crima de a "i im%artial si dre%t- I/a s%us +r/lui Jose%,
gu$ernatorul sionist al Ierusalimului, ca din ra%oarte se $ede ca e$reii sunt cei mai
agresori ;n Ierusalim,' ;ntre 1= Iulie si 13 .ugust- #a 16 ,e%tembrie si/a semnat
condamnarea la moarte c@nd si/a trimis ra%ortul la Hatiunile AniteB ;n 34 de ore era
asasinat- Goti$ul este ca a ;ncercat, du%a acce%tarea statului Israel nascut %rin terorism si
masacru, sa asigure su%ra$ietuirea ci$ililor %alestinieni care sca%asera de macel "ugind
din satele lor si/acum "lam@n*eau dincolo de "rontiera- Jro%unerile lui Bernadotte erau:
17 "rontierele Israelului sa "ie cele stabilite la 3= Hoiembrie 1=41, "ara teritoriul Hege$B 37
Ierusalimul sa "ie oras internationalB 37 Hatiunile Anite sa asigure re;ntoarcerea
%alestinienilor la $etrele lor- #a 11 ,e%tembrie a %lecat la Ierusalim si se/ndre%ta cu
agiotantii lui, toti ne;narmati, ;ntr/o masina s%re casa gu$ernatorului c@nd un Jee% ai
carui ocu%anti cunosteau bine at@t continutul ra%ortului trimis cu o *i ;nainte la Hatiunile
Anite c@t si traseul si toate miscarile contelui Bernadotte, le/a barat drumulB ocu%antii
Jee%ului au asasinat %rin ;m%uscare %e Bernadotte si %e colonelul "rance* ,erot, si/au
%lecat a%oi nestingeriti mai de%arte, unul %e 5os, doi ;n Jee%- Himeni n/a "ost arestat sau
cautat %entru aceste asasinateB unii *ic ca asasinii au %lecat ;n )eoslo$acia comunista cu
un a$ion care/i aste%ta- +u%a trei *ile o agentie de stiri "rance*a a %rimit o scrisoare de
scu*e %entru asasinarea )olonelului ,erot ;n locul Peneralului #undstr_m, se"ul
agiotantilor lui Bernadotte, care, *ice scrisoarea, trebuia asasinat %entru ca era un
antisemit'- ,e iscalea Ca*it Goledet', care e un gru% terorist din banda ,tern-
Peneralul #undstr_m anunta la 18 ,e%tembrie ca Hatiunile Anite $or cere socoteala dar
;si "acea ilu*iiB Hatiunile Anite nu cer nici o socoteala teroristilor si asasinilor, Hatiunile
Anite nu misca dec@t la comanda "ortelor oculte de du%a cortina- Hatiunile Anite sunt si
ele o marioneta care dansea*a trasa de s"ori careia nu/i %asa de asasinarea emisarului lor,
cum nu le %asa gu$ernelor britanic sau american de aituirea lui Forrestal sau asasinarea
#ordului Go!ne- Jro%unerile contelui/martir Bernadotte au "ost ignorate, ca si asasinarea
lui: Israelul in$adea*a si ocu%a tot ce %o"teste, %alestinienii sunt %e $eci eE%ul*ati din tara
lor, Ierusalimul nu e international- +u%a editorialul standard, a doua *i *iarele au ;nce%ut
din nou sa ti%e antisemitism' de c@te ori cine$a ;ndra*nea sa su"le o $orba des%re toate
acestea- Gai mult, *iarul Times a a$ut nerusinarea sa dea $ina %e )ontele Bernadotte
%entru c/a "ost ucis caci cu %ro%unerea lui de/a "ace Ierusalimul international i/a
%ro$ocat %e niste e$rei sa/l asasine*e'- +u%a 4 luni unul Iellin si unul ,mTle$it* din
banda ,tern au "ost condamnati la 8 si res%ecti$ 2 ani ;ncisoare, dar nici n/au dat nici o
atentie sentintei la %roces caci stiau ca $or "i amnistiati cur@nd, *ice agentia Telegra"ul
8$reiesc- #a c@te$a ore du%a %ronuntarea sentintei erau %usi ;n libertate si escortati
trium"al la o rece%tie de gala- Genacem Begin, comandantul bandei Irgun, ;n turul lui
trium"al %rin ca%italele lumii, a "ost la "el de sarbatorit- Alterior ;n 1=2D el si/a asumat
creditul de/a "i %us ba*ele statului Israel %rin macelarirea %o%ulatiei %alestiniene la +eir
Iasin, si/a s%us ca Irgun/ul a ocu%at Ja""a' %e care gu$ernul $roia s/o dea arabilor'-
.lta contributie a Irgun/ului, a *is Begin, a "ost +eir Iasin, care i/a "ugarit %e arabi din
tara "ac@nd ast"el loc %entru noii $eniti- Fara +eir Iasin si i*gonirea ulterioara a arabilor,
gu$ernul actual n/ar "i %utut absorbi nici o *ecime din imigranti'- In anii ce/au urmat
Genacem Begin a continuat sa "aca amenintari s@ngeroase ;m%otri$a arabilor din statele
;n$ecinate >traduse ;n "a%te ulterior?, care $edeau bine ce/au "acut a*arii la +eir Iasin si
care sunt "a%tele lor- 0n 1=23 %atru e$rei raniti %e c@nd macelareau satul +eir Iasin au
%retins com%ensatii banesti si c@nd nu le/au %rimit imediat, comandantul Irgunului a scos
183
la i$eala o scrisoare ;n care cartierul general militar sionist de la Ierusalim autori*a
masacrul de la +eir Iasin- )el ce iscalise scrisoarea era acum ambasadorul Israelului ;n
Bra*ilia-
Iar la He: Ior9, unde e sediul Hatiunile Anite, nimeni nu cerea socoteala %entru nici un
masacru sau asasinat comis de e$rei, caci se a%ro%iau alegerile si ambii candidati,
Truman si +e:e!, se gudurau %e l@nga sionisti cre*@nd ca numai $otul controlat de
sionism ;i $a "ace %resedinti- Truman c@nd se lauda cu *elul cu care slu5ea sionismul a$ea
cinismul sa *ica ca o "acea ;n cele mai ;nalte sco%uri umanitare'- )@te$a sa%tam@ni du%a
asasinarea )ontelui Bernadotte Truman era %resedinte si de anul nou le/a daruit
"unctionarilor de la )asa .lba un semn de carte cu inscri%tia: +orinta mea e sa "ie %ace,
nu sa "iu eu %resedinte'- Gasinaria electorala %er"ectionata de )olonelul Couse lucra
admirabil si ;mbogatise limba engle*a cu un nou cu$@nt, "oarte des "olosit a*i: to rig, a
aran5a', asa cum se aran5ea*a' ruleta la casinou ca sa nu iasa casinoul niciodata ;n
%ierdere, ci 8D/=DQ din %ariuri sa ram@na totdeauna casei, iar din ramasita sa c@stige
cine/o nimeri- .sa de %er"ect este rigging/ul masinii electorale din .merica ;nc@t orice/ar
"ace cetateanul re*ultatul e %redeterminat de "ortele obscure- >Hota re*umatorului: ;n cei
4D de ani de la scrierea acestei carti, tot mai %utini americani se duc la $ot, caci stiu ca e
tot unaB si au "ost "ilmate %ersoane "alsi"ic@nd urnele de $ot, dar +e%artamentul Justitiei
re"u*a sa ia cunostinta de numeroasele do$e*i de coru%tie electorala?- +ar alegerile %arca
au "ost "acute ;n .merica sa "ie la/ndem@na "ortelor obscure: tot tim%ul, tot la doi ani,
sunt tot "elul de alegeri, tot tim%ul se lucrea*a la "acerea de %resiuni asu%ra candidatilorB
nici un moment de raga*, nici un moment "ara santa5 electoral-
.sa e statul Israel, creatia bandelor de asasini, nascut din crima si macel, "antosa unei
organi*atii mondiale care domina "iecare gu$ern, %arlament si administratie din occident
si mai ales a ,tatelor AniteB si "unctia acestei "antose nu este sa "ie un camin %entru
semitii ;m%rastiati %rin lume' caci a*arii care/l "ormea*a nu sunt semiti si nu se trag din
Jalestina, ci sa controle*e gu$ernul american si celelalte gu$erne- #a 31 de ani du%a
dublul trium" al celor doua brate ale cons%iratiei talmudice, cel sionist si cel bolse$ic,
%rin declaratia Bal"our si re$olutia bolse$ica, a a%arut statul sionist- Toti stiau ca statul
Israel $a crea ra*boi, dar gu$ernele sunt ;nrobite sionismului si masele cu creierul s%alat
de mass/media sunt %line de ignoranta si minciuni sioniste- 0n 1=3D Gaara5aul
)asmirului l/a ;ntrebat %e di%lomatul britanic #ordul #otian de ce gu$ernul britanic
crea*a /Ieudi 9a 4a5/ (+omnia e$reilor7 ;n India'- #ordul #otian %o$esteste ca el a *is
ca nu e asa, dar Gaara5aul i/a aratat ca <iceregele, #ord 4eading, era e$reu, ,ecretarul
de ,tat, #ordul 8d:in Gontague, era e$reu, Inaltul )omisar, ,ir Lilliam Ge!er, era
e$reu, si/a ;ntrebat cine nu era e$reu dintre demnitari- An Gaara5a din India a $a*ut
mai clar ce se ;nt@m%la ;n .nglia si .merica dec@t $ede %o%orul engle* si american-
Pu$ernul american este stiut de catre cei ca%abili sa 5udece ca nu este dec@t un instrument
;n m@na sionismului- +e cealalta %arte a globului au ;nce%ut sa a%ara e"ectele masinariei
electorale aran5ate' la He: Ior9- )omunistii s/au instalat ;n )ina cu a5utorul
americanilor si Peneralul )iang Kai/,e9 a "ost alungat ;n Formosa, unde l/a $i*itat TeE
Gc)rar!, care/a di"u*at a%oi la radio cum generalul i/a s%us: .m ;n$atat minte sa nu
credem cu$@ntul americanilor dec@t %e inter$ale de 18 luni, de la o alegere la cealalta'-
,i iata trium"ul ra*bunarii talmudice: 5umatate din Permania s@nger@nd *drobita sub
calc@iul rosu, s"@siata si %o%ulatia ei murind ;n lagare de munca "ortata, cealalta 5umatate,
5umatatea libera, "ortata sa %lateasca un tribut imens banditilor care masacrau %o%ulatia
183
%alestiniana, sub "orma de des%agubiri de ra*boi catre statul Israel', %retinse la trei ani
du%a ;nceierea %acii- ,tatele arabe au continuat sa se simta amenintate de armamentul
american care curgea din .merica ;n Israel, si/atunci a $enit ideea des%agubirilor de
ra*boi' %entru un stat care nici nu eEista %e $remea ra*boiului, ca sa masce*e sursa
;narmarii Israelului- )a si ra*bunarea talmudica de la HTrnberg, des%agubirile de ra*boi'
au "ost %ublicate de anul nou e$reiesc din 1=23, sau, cum scria *iarul Times din He:
Ior9, ;n ultimele sa%tam@ni ale anului 2111\- +r- .denauer, cancelarul Bonn/lui, %alid
ca un mort a in"ormat Bundestagul ca trebuie sa %lateasca daune materiale si morale'-
+ar Ginistrul Justitiei +eler $orbind la )oburg a aratat ca aceste daune sunt o in$entie
ca sa masce*e de ocii arabilor su%ortul american %entru Israel'-
,e a%ro%iau alegerile %re*identiale americane din 1=23- Permania de <est era obligata sa
%lateasca 833 milioane de dolari ;n tim% de 13/14 ani catre statul Israel, mai ales ;n
mar"uri- .sta reaminteste de cum descrie ,teelin ;n )abala ca $a "i du%a $enirea mesiei
e$reilor: ,a $edem cum $or trai e$reii ;n tara lor antica sub domnia lui mesia- Gai ;nt@i,
celelalte natiuni carora e$reii le $or %ermite sa traiasca le $or construi e$reilor case si
orase, le $or lucra %am@ntul si le $or %lanta $iileB si $or "ace totul "ara sa se aste%te sa "ie
ras%latiti %entru truda lor'- .sa trudesc contribuabilii engle*i si americani ("ara s/o stie7 si
cei germani (care/si dau seama7 construind casele si orasele, muncind %am@ntul si $iile
din Israel-
Gasele %o%ulare occidentale nu stiu cum s/a stors tributul acesta, dar e$reii stiuB agentia
e$reiasca de stiri Telegra% scrie ca gu$ernul american a ;m%ins Permania de <est6 ,i
gu$ernul britanic, dar mai %utinB' si *iarul &ionist Cerald din Joannesburg scrie ca n/ar
"i "ost %osibil "ara su%ortul e"ecti$ al gu$ernului ,tatelor Anite la Lasington si/al
comisarului american din Permania'- Jresa araba a scris la "el, si/un arab dintr/un lagar
de re"ugiati i/a s%us unui *iarist american: la ce sa $orbim cu $oiO ,tim "oarte bine ca
*iarele $oastre nu ;ndra*nesc sa scrie ade$arul des%re Jalestina'- In .nglia anuntul l/a
"acut #ordul 4eading, subsecretar %entru eEterne si "iul celui enumerat de Gaara5aul
)asmirului cu 3D de ani ;n urma, ;ntr/un dialog de $ode$il din Jarlament unde #ord
Cenderson a/nce%ut declam@nd ca %este 6 milioane de e$rei au "ost ucisi' si #ord
4eading a continuat *ic@nd ca era acest tribut o %arte din re%aratia morala mai mult
dec@t materiala,' si ca sumele au "ost calculate %e ba*a costului de coloni*are a e$reilor
i*goniti din 8uro%a de na*isti'-
Hu s/a au*it nicaieri niciodata nici o $orbulita des%re rease*area %olone*ilor, ceilor, si/a
altor $ictime- ,i la "el de interesanta e $aloarea morala' a re%aratiei %entru cele 6
milioane de e$rei ilu*orii, c@nd e$reii i*gonisera din Jalestina a%roa%e un milion de
%alestinieni reali si cererea %alestinienilor de/a se re;ntoarce acasa era tot tim%ul res%insa
cu dis%ret- +ar cea mai ti%ica este %retentia ca se rease*au e$rei i*goniti din 8uro%a de
na*ism'- Israel este singurul loc din lume unde se %oate a"la c@ti e$rei sunt acolo- 0n
1=23, du%a statisticile gu$ernului, erau 1,4 milioane, din care mai %utin de 2Q (63-DDD7
%ro$eneau din Permania si .ustria- +eci numai 63-DDD din cetatenii Iraelului %ot %retinde
c/au "ost i*goniti de na*istiB restul au $enit din ."rica de Hord, a%oi din Jolonia,
4om@nia, Bulgaria, Angaria du%a terminarea ra*boiului si n/au "ost i*goniti de nicaieri
caci erau %ri$ilegiati si a%arati de legi s%eciale ;n acele tari- Hu eEista nici o ba*a morala
sa le "ie stors tribut nemtilor %entru acestiaB si dac/ar "i eEistat o ba*a morala %entru ca cei
63-DDD sa stoarca tribut nemtilor, mai mare era ba*a morala con"orm careia ei ar "i trebuit
sa %lateasca tribut milionului de %alestinieni eE%ul*ati de ei- ,tr@mbatatea aceasta e noua
184
;n istoria occidentului si demonstrea*a dominatia sionista asu%ra gu$ernelor occidentale,
care au re"u*at re%aratii %entru .ustria, %rima $ictima a na*ismului, %entru ca eEista
%osibilitatea ca ;n .ustria sa bene"icie*e de re%aratii si $ictime reale ale na*ismului care
nu erau e$rei-
)a%itolul 44: Instrumentul mondial
)el de/al doilea ra*boi mondial a a$ut trei re*ultate: eEtinderea bolse$ismului ;n 8uro%a,
crearea %rin "orta armelor a statului sionist si instaurarea unui ;nce%ut de gu$ern mondial
su%ranational %rin sacri"icarea su$eranitatii nationale si $ietii nationale a %o%oarelor- )aci
at@t comunismul c@t si sionismul nu sunt dec@t instrumente %entru crearea gu$ernului
mondial- Ideea acestui gu$ern mondial a%are ;n @rtiile lui .dam Leisau%t, e regasita ;n
numeroase locuri ;n sec- 1= si e descrisa cu multa %reci*ie ;n Jrotocoalele ,ionului din
1=D2- 8ra ideea %rinci%ala insu"lata de Couse ;n creierul lui Lilson care credea ca e ideea
lui si s/a ;ntruci%at du%a %rimul ra*boi mondial ;n #iga Hatiunilor,' nascuta ;nt@i sub
numele de #iga Jentru Gentinerea Jacii cu Forta'- Gasele n/au a$ut niciodata $reo idee
clara des%re ce ;nseamna aceasta #iga, %oliticienii $@nduti care conduc %o%oarele au
acce%tat/o, dar )ongresul .merican a res%ins/o imediat ce s/a lamurit ce e- 0n cei 3D de
ani interbelici s/a $a*ut clar ca #iga n/a a$ut nici cel mai mic succes ;n a "ace nici cea
mai scurta %ace %e nicaieri si ca e greu sa smulgi su$eranitatea nationala de la %o%oare-
Heostenite, "ortele oculte au ;nce%ut sa/i %regateasca renasterea ;nca ;naintea celui de/al
doilea ra*boi mondial- ,ingurul lucru la care munceau %oliticienii din "runtea gu$ernelor
nationale cu toata r@$na a "ost cum sa des%oaie %o%oarele lor de su$eranitatea lor
nationala- 4oose$elt (*ice Gorris <- 4osenbloom, biogra"ul lui Bernard Baruc7 ;nca din
1=33, du%a ce/a %arali*at si/a %etrecut tim%ul ;n %at "ac@nd %lanuri %entru un gu$ern
mondial %e care l/a bote*at Hatiunile Anite'- In .nglia Linston )urcill, acest
cam%ion al natiunii', a de$enit ;n 1=36 %resedintele unei asociatii internationale numite
Houa ,ocietate a )ommon:ealt/ului' care milita %entru crearea unei "orte %olitienesti
care sa mentina %acea' si la 36 Hoiembrie 1=36 a eE%licat ca Houa ,ocietate' se
distinge de alte societatii %entru %ace' %rin "a%tul ca noi $ream sa "olosim "orta
;m%otri$a agresiunii ca sa s%ri5inim legea'- )urcill n/a de*$aluit care lege sau a cui
lege $a "i mentinuta cu "orta, dar a %us accentul %e "olosirea "ortei- +e "a%t, toate
organi*atiile care se declara ca militea*a %entru %ace declara ca $or "olosi "orta ca sa
"orte*e oamenii la tot "elul de lucruriB ce au toate ;n comun e ca $or sa "orte*e oamenii-
+eci era de aste%tat ca atunci c@nd s/au ;nt@lnit ;n .ugust 1=41 4oose$elt si )urcill ca
sa "inali*e*e )arta .tlanticului, )urcill a *is ca o%inia %ublica $a "i de*amagita daca
nu $ede ca s/a ;n"iintat o organi*atie internationala care sa mentina %acea du%a ra*boi'-
.utorul, care era ;n .nglia si/a $a*ut anuntul, a $a*ut si ca o%inia %ublica nu era nici
de*amagita nici ;nc@ntata %entru moti$ul ca o%inia %ublica n/a a$ut abar de nimic din ce
"ac conducatorii %o%oarelor ;n secret ;m%otri$a su$eranitatii lor nationale, caci, cum *ice
ciar )urcill, 4oose$elt $orbea si actiona %er"ect liber de orice obligatii6 ,i eu la "el
din %artea Garii Britanii cu a%roa%e egala libertate de actiune- .st"el am "ost "oarte mult
de acord si $ite*a de lucru si "a%tul ca eEtrem de %utini au "ost in"ormati ne/au "ost de
mare "olos6 ma5oritatea acordurilor ;ntre tarile noastre s/au "acut %rin contacte %ersonale
>;ntre el si 4oose$elt? ;n %er"ect acord'- Frgani*atia Gondiala', *ice )urcill, era
%reocu%area lor %rinci%ala, ;m%reuna cu Peneralul ,muts din ."rica de ,ud si
182
conducatorii gu$ernelor celorlalte tari ale )ommon:ealt/ului si milioanele care %iereau
;n ra*boi abar n/a$eau %entru ce se bat- 0n 1=44 )urcill de5a scosese la i$eala
termenul de instrument mondial' dar din nou ne %unem ;ntrebarea: instrumentul cui si
%entru ca sa "aca M ceO #o*inca %entru adormit %ublicul era ;m%iedecarea unui nou
ra*boi', dar cine urma sa %ro$oace un nou ra*boiO ca doar la Ca$ana ;n 18=8 si la Jearl
Carbour ;n 1=41 ade$aratul agresor au "ost ,tatele Anite care au ;nscenat agresiunea si
cel de/al doilea ra*boi mondial a "ost %ornit de catre Aniunea ,o$ietica, care acum era
$ictorioasa si bene"icia cel mai mult de %e urma ra*boiului, cu darurile %e care 4oose$elt
si )urcill i le "aceau cu am@ndoua m@inile- .sa ca lo*inca des%re ;m%iedecarea unui
nou ra*boi' suna "als si gaunos ciar ;n cele mai surde ureciB e clar ca instrumentul
mondial' care $a "olosi "orta' ca sa "orte*e' %o%oarele, este eEact ce s%une ca este: un
instrument care sa "orte*e %o%oarele sa renunte la ca%acitatea lor de a se a%ara ;m%otri$a
"orteiB sa renunte la su$eranitatea nationala-
,i/asa s/a nascut ;n 1=42 Frgani*atia Hatiunilor Anite- Jentru un moment si/a aratat
ade$arata "ataB desi %o%oarele au $a*ut/o si/au uitat ce/au $a*ut, caci memoria maselor e
scurta, ade$arata "ata a FHA/lui a "ost ;nregistrata si se %oate $edea ca ea este eEact cea
descrisa ;n Jrotocoalele ,ionului din 1=D2- .cum a%are Bernard Baruc %e scena, iesind
din culisele ;n care lucrase ani de *ile ca consilier'-
#/am ;nt@lnit con$ertindu/se la sionism ;n 1=41, du%a cum scrie )aim Lei*mann, a%oi
s"atuindu/l %e James Forrestal sa se lase de %atriotism daca $rea sa/i mearga bine- Hu se
%oate sti daca Bernard Baruc a "ost ;ntr/ade$ar con$ertit' la sionism sau "usese sionist
nedeclarat tot tim%ulB "a%t cert este ca du%a ce s/a declarat a "ost un sionist eEtremist,
$iolent si %atimas- #a "el era Ben Cect, care %ublica ;n ,tatele Anite literatura din care
eEtragem: Ana dintre cele mai s%lendide reali*ari ale gloatei a "ost cruci"icarea lui
Cristos- . "ost un s%lendid gest intelectual- +ar gloata, ca gloata ce este, natural c/a
;ncurcat/o- +ac/as "i "ost eu acolo, alt"el as "i "acut/o- #/as "i trimis la 4oma sa/l arunce
leilor ca sa/l man@nce- H/ar "i %utut "ace un sal$ator din ci"tele'- 0n tim%ul atacurilor
$iolente ;m%otri$a %alestinienilor care/au culminat cu macelul de la +eir Iasin, Ben
Cect a inserat anunturi %e c@te/o %agina ;ntreaga ;n multe din *iarele cele mai
im%ortante din ,tatele Anite, adresate Teroristilor din Jalestina', cu teEtul: 8$reii din
.merica sunt alaturi de $oi- <oi ne sunteti cam%ionii6 +e c@te ori dinamitati un arsenal
britanic, sau "aceti sa eE%lode*e un tren britanic %@na la cer, sau 5e"uiti o banca britanica,
sau ucideti cu bombele si %istoalele $oastre %e britanicii tradatori si in$adatori ai %atriei
e$reiesti, e$reii din .merica sarbatoresc ;n inimile lor "a%ta $oastra'- Je autorul acestui
teEt Bernard Baruc a gasit de cu$iinta sa/l caute ca sa/l anunte ca s%ri5ina cau*a sionista-
Iata %o$estea lui : Intr/o *i s/a descis usa si/a intrat un barbat ;nalt cu %arul alb- 8ra
Bernard Baruc, %rimul meu $i*itator e$reu care nu $enea cu treaba- ,/a ase*at, s/a uitat
la mine un tim%, a%oi a s%us: R,unt de %artea $oastra, a *is Baruc, Re$reii o sa obtina ce
$or numai daca lu%ta- .s $rea sa ma $edeti ca unul din lu%tatorii $ostri e$rei care se
ascund ;n atis cu %usca de bataie lunga- Totdeauna am lucrat cel mai bine asa ascuns-'
Bernard Baruc s%unea ade$arul: asa a lucrat el 32 de ani, ascuns ca ;ntr/un atis, "iind
consilierul' a 6 %resedinti americani- +ar singura data c@nd Baruc a iesit din atis la
lumina *ilei a "ost c@nd a %ublicat Jlanul Baruc' %entru instaurarea unui gu$ern
mondial des%otic dotat cu o "orta militara atotdistrugatoare- Jlanul Baruc' arata ce "el
de instrument' a$ea ;n minte )urcill c@nd $orbea des%re instrumentul mondial'-
Bernard Baruc se credea ca e e$reu se"ardit, adica e$reu care este ;n realitate semit,
186
descins din e$rei din ,%ania si Jortugalia care/ar "i %utut %ro$eni ;n tim%uri ;nde%artate
ciar din Jalestina- +ar ade$arul e ca, asa cum a s%us ciar el la 1 Februarie 1=41, el e
e$reu a*ar descins dintr/un tata e$reu %olone* $enit ;n .merica acum 1DD de ani'-
.st"el Baruc e e$reu as9ena*i sla$ic nesemit de ti%ul care (du%a statisticile iudaice7
constituie asta*i a%roa%e ;ntreaga e$reime din toata lumea- ,/a nascut ;n 181D la )amden
;n ,out )arolina- Tatal lui era medic al armatei con"ederateB ca co%il Bernard Baruc a
$a*ut negrii incitati de discursurile o%ortunistilor din nord si de bautura distilata %rin curti
cum na$alesc %e stra*ile linistite ale oraselului lui si cum "ratii lui stau de %a*a cu %usca
;n m@na la usa casei ca sa se a%ere de eiB l/a $a*ut %e tatal lui %urt@nd gluga neagra a Ku/
KluE/Klan/ului al carui membru era- .st"el a $a*ut o%era' re$olutiei mondiale care
cauta sa distruga .merica du%a ra*boiul ci$il si du%a aceea a $a*ut si $iata si $alorile
unei societati libere, cum a de$enit .merica mai a%oi- +ar el si/ai lui nu erau din sud cu/
ade$arat si s/au mutat la He: Ior9 unde Bernard Baruc a de$enit bogat si in"luent
;nainte de a/m%lini 3D de aniB ;nca 1D ani si era un %olitician %uternic, dar din culise-
.utorul crede ca Couse l/a %ortreti*at %e Bernard Baruc ;n %ersona5ul Tor' din
romanul lui- Couse l/a introdus %e Baruc ;n gru%ul intim din 5urul lui Lilson desi altii s/
au o%us cu tarie- Baruc era ca regele Gidas: tot ce atingea se trans"orma ;n aur, din
"oarte bogat de$enea si mai bogat, 5uc@nd la bursa cu tot "elul de siretlicuri >Vselling
sortV, adica $@n*@nd actiuni %e care nu le ai cu un anumit %ret, %e care nu le li$re*i dec@t
mai t@r*iuB ;ntre tim%ul de cum%arare si tim%ul de li$rare %@ndesti c@nd actiunile scad sub
%retul cu care le/ai $@ndut, le cum%eri la %ret sca*ut si le li$re*i %astr@nd di"erenta de
%retB %rocedura e %er"ect legala dar e asociata cu ;nselatorii si %rocedee ilegale, caci
%entru a reali*a %ro"it se "ortea*a scaderea %retului %rin *$onuri si trucuri mincinoase,
ruin@nd ast"el oamenii de buna credinta?- #a o in$estigatie din 1=11 a "elului ;n care unii
;nselau la bursa lans@nd *$onuri ;n 1=16, Baruc a ra%ortat ca el a "acut o 5umatate de
milion ;ntr/o singura *i Rselling sort'- . dat multi bani %entru cam%ania electorala a lui
Lilson, %entru ca, *icea Baruc, Lilson e democrat si a%ara $ictimele discriminariiB desi
nu e %rea clar cum ar "i %utut Baruc "i o $ictima a discriminarii- Jro"esiunea lui, *ice
Baruc, este de s%eculant la bursa'- In tim%ul %rimului ra*boi mondial Lilson l/a numit
se"ul )omisiei Industriilor de 4a*boi care consta din el doar desi se numea comisie',
caci el a insistat ca trebuie sa "ie singur la conducere si era, cum *ice ciar el, cel mai
%uternic om din lume'- In tim%ul )on"erintei de Jace de la <ersailles de unde Lilson s/a
;ntors neom, Baruc era din gru%ul celor care luau otar@rile %e tim%ul bolii
%resedintelui >Lilson?' si Lilson si/a "olosit ultimele %uteri %entru a/l da a"ara %e 4obert
#ansing, ,ecretarul de ,tat, care con$ocase con"erinte normale de cabinet "ara a%robarea
lui Baruc- Bernard Baruc a continuat sa "ie consilierul' %resedintilor indi"erent cum se
scimbau ei tim% de 3D de ani si 8leanor 4oose$elt *ice ca Baruc era consilierul lui
4oose$elt ;nainte de/a "i el %resedinte si/n tim%ul celor 13 ani de %resedintie- 0n Gartie
1=3= )urcill l/a in"ormat %e Baruc acasa la Baruc, ;n ,out )arolina: <ine ra*boiul
cur@nd6 tu $ei "i sta%@n acolo'-
+e 3D de ani Baruc era consilierul' tuturor %resedintilor americani dar cu toate
e"orturile autorul n/a %utut gasi nicaieri in"ormatii des%re ce anume s"aturi si sub ce
"orma le dadea Baruc %resedintilor- Baruc nu dadea socoteala nimanui, caci nu era nici
ales, nici numit, nici salariat- Baruc a "ost %rimul %otentat de ti%ul descris ;n
Jrotocoalele ,ionului din 1=D2, cu titlul consilier' si care lucrea*a ascuns ;n culise-
)u$intele "a$orite ale lui Baruc erau control' si disci%lina' si totdeauna ;nsemnau
181
%utere absoluta asu%ra %o%ulatiei total li%site de dre%turi si centrali*area %uterii ;n m@na
unui singur om- Iata ca la 38 Gai 1=23 a%are ;n "ata ,enatului american cererea de a se
institui ;n ,tatele Anite disci%lina din care sa "aca %arte cartelele si controlul %returilor'-
+e "iecare data c@nd se %ro%unea disci%linarea %o%orului', era %entru ;n"r@ngerea c@te
unui des%ot' :;m%aratul german, Citler, ,talin- ,i lumea sal$ata de des%otism' e
descrisa de Baruc ast"el: toata %o%ulatia6 ;n uni"orme ie"tine dar bune de lucru 6 sa
nu mai eEiste dec@t doua sau trei modele de %anto"i' (marturie ;n "ata )ongresului
american data de el ;n 1=327- .tunci aceasta descriere a %ro$ocat %roteste caci americanii
nu $roiau sa sa $ada asa ;nregimentati si Baruc atunci a dat ;na%oi, dar a iesit iar la
i$eala cu %lanul lui de ;nregimentare a scla$ilor (gloatei', cum ne s%un sionistii7, la cel
de/al doilea ra*boi mondialB si eEact asa sunt descrise ca $or arata masele ;nrobite sub
%uterea "ortelor oculte ;n Jrotocoalele ,ionului- .lte "ragmente scrise de Baruc ;l arata
ca %e unul cu%rins de o megalomanie gigantica, cocotat ca un +umne*eu deasu%ra
milioanelor gloatei' ;nrobite care i se %rosterna- Biogra"ul lui ;l citea*a re%et@nd de
multe ori: +esigur ca %utem aran5a totul cum $rem noi %e tot globul'- 0n tim%ul celui de/
al doilea ra*boi mondial, *ice biogra"ul lui Baruc, Baruc, 4oose$elt si alti conducatori
au ca*ut de acord sa ;n"iinte*e organi*atia mondiala acum c@nd alianta de ra*boi e str@ns
unita'- .dica ;n con"u*ia ce urmea*a ra*boiului, cu natiuni decimate si isto$ite de macel,
gu$erne de*orientate si %oliticieni dusi de nas care nu %ot %rice%e cum de/au %utut "i de
acord' si se mira c@nd ;si $ad iscaliturile mai t@r*iu, ca Lilson si )urcill- .cum ;n
acest moment iese din umbra Bernard Baruc ca autorul %lanului %entru dictatura
totalitara eEtinsa ;n toata lumea asu%ra unei %o%ulatii terori*ate %rin "orta bruta- .$ea 14
de ani c@nd a/nce%ut, cum *ice biogra"ul lui, sa "aca %lanurile unui control international
asu%ra energiei atomice, a unei )omisii a 8nergiei .tomice a Hatiunilor Anite unde sa "ie
re%re*entantul ,tatelor Anite' M ;n 1=44 c@nd ;nca nici bomba atomica nici Hatiunile
Anite nu eEistauS +aca ce scrie biogra"ul lui e ade$arat, atunci Baruc stia cu 3 ani
;nainte ce se $a ;nt@m%la ;n 1=46B caci a "ost numit de Truman ;n Gartie 1=46, 1 luni
du%a bomba atomica, sa "ie acel re%re*entant-
#egea FHA este ca re%re*entantul american sa re%re*inte %o*itia ,tatelor Anite con"orm
directi$elor %resedintelui date lui %rin secretarul de stat- +ar %resedintele 4oose$elt i/a
s%us sa "ormule*e el singur %o*itia ,tatelor Anite, si/atunci Baruc a iesit la i$eala cu
Jlanul Baruc', care, daca biogra"ia lui e $eridica (a "ost doar %ublicata cu a%robarea lui
Baruc7, a "ost conce%ut %e/o banca din %arc ;n consultatie cu unul Ferdinand 8berstadt,
cirac de/al lui Baruc la <ersailles si ;n cel de/al doilea ra*boi mondial- Jlanul a "ost
%re*entat la sesiunea de descidere a )omisiei FHA a 8nergiei .tomice din 14 Iunie
1=46, unde Baruc a $orbit ca %ro"etii lui Ieo$a din <eciul Testament %romit@nd sau
bunastarea si "ericirea, sau distrugerea totala, daca este sau nu ascultatB sau %acea $esnica
;n lume sau distrugerea globului- &icea Baruc: Trebuie sa alegem ;ntre %acea/n lume si
distrugerea lumii6 trebuie sa instauram un mecanism care sa asigure ca energia atomica
nu $a "i "olosita dec@t %entru sco%uri %asnice si nu %entru ra*boi- Trebuie deci sa dam
%ede%se imediate, ra%ide si certe acelor care $iolea*a acordurile la care $om a5unge- 8
esential sa %ede%sim daca $rem sa a$em %ace mai lung tim% dec@t o %au*a ;ntre ra*boaie-
+e asemenea, FHA %oate sa dea %ede%se indi$iduale %e ba*a %rinci%iilor stabilite la
HTrnberg de catre Aniunea ,o$ietica, 4egatul Anit al Garii Britanii, Franta si ,tatele
Anite M ast"el $a %ros%era $iitorul omenirii- 0n aceasta cri*a noi nu re%re*entam gu$ernele
noastre ci re%re*entam %o%oarele lumii6 Jo%oarele din democratiile adunate aici nu se
188
tem de un internationalism care le %rote5ea*aB nu ne $om lasa ;ntorsi din drum de
b@lb@ieli des%re su$eranitatea nationala, asa cum se numeste a*i %olitica de i*olare'- Iata/
l %e Baruc re%re*ent@nd %o%oarele lumii' si recomand@nd un Tribunal de la HTrnberg
%ermanent, %robabil tot cu eEecutii de anul nou e$reiesc-
Jro%unerea lui era ca organul lui mondial sa aca%are*e si sa sta%@neasca' toata energia
atomica care %oate "i "olosita ;n ra*boi si sa controle*e toate u*inele atomice de %ace care
sa nu aiba $oie sa eEiste "ara autori*atie de la el- Jedea%sa', continua el, sa "ie %rom%ta
%entru cei ce nu se su%un imediat ;ntru totul, caci %edea%sa este su"letul sistemului
nostru de securitate- Hu trebuie sa eEiste un $eto care sa %rote5e*e %e cei care $iolea*a
;ntelegerile noastre'- .st"el, Baruc %ro%une sa eEiste un mono%ol asu%ra bombei
atomice ;n m@na unei asociatii care sa detina bomba si sa nu dea socoteala nimanui dar sa
aiba %uterea sa %ede%seasca cu distrugerea atomica %e oricine %o"teste %entru orice moti$
%o"teste- .ceasta este ade$arata "ata a gu$ernului mondial-
Biogra"ul lui Baruc *ice ca Truman a a%robat %lanul si/acum Baruc trebuia sa/i
con$inga %e ceilalti se"i de gu$ern- #a 2 +ecembrie 1=46 si/a cam %ierdut rabdarea, ca
trecusera 6 luni, si/a urgentat )omisia- +ar lumea ;nce%use sa se cam tre*easca du%a cel
de/al doilea ra*boi mondial si nici macar )omisia FHA n/a ;ndra*nit sa subscrie %lanul-
#a 31 +ecembrie 1=46 Baruc si/a dat demisia si %lanul lui a ramas ;n ari$ele )omisiei
FHA %entru +e*armare- 0n luna urmatoare Baruc a anuntat ca se retrage din $iata
%ublica' unde a%aruse doar aceasta singura data, dar biogra"ul lui *ice ca toti stiau ca $a
"i din nou la )asa .lba ;n c@te$a sa%tam@ni', si/asa a si "ost- 0n 1=41 si/a 5ucat rolul ;n
%ersecutia si aituirea lui James Forrestal si s/a ;nt@lnit cu Ben Cect- ,ase ani mai t@r*iu
biogra"ul lui Baruc, care %robabil stia ca 8iseno:er $a c@stiga alegerile, "acea sumarul
recomandarilor %e care consilierul' acesta %ermanent al tuturor %resedintilor americani,
Bernard Baruc, le $a "ace noului %resedinte- 4ecomandarile erau cu %ri$ire la control
mondial', strategie globala', ca* de ra*boi'- +ar la ora asta Baruc stia de5a si de
agresiunea cui trebuie sa se "ereasca 8iseno:er, si/l s"atuia sa se a%ere de agresiunea
so$ietica' lu@nd ;n m@na sa toata %uterea de a instaura un %rogram de mobili*are si
;narmare, inclusi$ controlul %returilor si "iEarea %rioritatilor %roductiei'- .cest %rogram
trebuia sa "ie ;n m@na unui singur om', cum a tot cerut el ;n ambele ra*boaie mondiale,
caci ;n ,tatele Anite constitutia %re$ede ca numai )ongresul are dre%tul sa declare ra*boi-
+e ocii lumii Baruc *icea agresiune so$ietica'B ;n secret era %rieten bun cu agresorul
so$ietic'B iata/l %o$estind ;n 1=26: G/am ;nt@lnit acum c@ti$a ani cu <@sins9i la o
%etrecere si i/am s%us: )e %rosti suntem- ,i noi a$em bomba atomica si $oi o a$eti6
Cai sa ne unim si sa controlam noi bomba atomica, caci ;n tim% ce noi $orbim toate
celelalte natiuni o sa aiba si ele bomba atomica/' (+ail! Telegra%, = Ianuarie 1=267- ,i
so$ieticii ;l iubeau %e Baruc- #/au in$itat ;nca din 1=48 la Gosco$a sa se s"atuiasca cu
conducatorii so$ietici dar din %acate (*ice el7 s/a ;nbolna$it ;n drum s%re Gosco$a si n/a
%utut merge-
Houa %olitica de imigrare' de la s"@rsitul sec- 1= a adus ;n .merica "amilia Baruc, al
carei "iu la scurta $reme a "ost tim% de %este 4D de ani cel mai %uternic om din lume, din
umbra atisurilor, cum *ice el, de unde/i %lacea sa 5oace 5ocul lui ucigas care sa duca la o
lume de %o%oare care %oarta o uni"orma ie"tina de lucru, doua sau trei ti%uri de
;ncaltaminte, are ratii de m@ncare, o disci%lina stricta cu %ede%se eEtrem de se$ere %entru
orice miscare "ara ordin, condusa de el si gru%ul lui de unde$a mult deasu%ra gloatei',
cu toate bogatiile si toata %uterea ;n m@na lor-
18=
)a%itolul 42: ,u"letul e$reiesc
,ecolul acesta este secolul e$reiesc' si ;n %rimele 2 decenii su"letul e$reilor a "ost mult
"ram@ntatB caci unde acum 12D de ani %area ca e$reii au a5uns ;n "ine sa traiasca ;n %ace
;m%reuna cu ceilalti oameni, aceste 2 decenii i/au trans"ormat ;ntr/o masa de so$ini care
sunt din nou ;n ca%ti$itate si din nou, ca de "iecare data c@nd au "ost e$reii ;n robie',
lanturile lor au "ost "aurite de rabinii si ;ntele%tii lor- 8$reii sunt din nou ca%ti$i
sionismului si ;nregimentati sub dictatul %rinci%iului distrugerii- 0ntreaga istorie a
secolului 3D, cu ra*boaiele lui mondiale, este istoria so$inismului talmudic si/a ra*bunarii
talmudice, care ;si are radacina ;n cartea +euteronomul din <eciul Testament-
0n 1=33 e$reul Bernard J- Bro:n scria: . a$ea constiinta ca esti e$reu este cea mai 5oasa
"orma de so$inism, caci este singurul so$inism ba*at %e %remise "alse'- Jremisele sunt
Talmudul si Tora: si anume, ca +umne*eu a %romis unui anumit trib sta%@nirea absoluta
asu%ra tuturor celorlalti oameni care trebuie sa/i "ie scla$i acestui tribB si ca $or a$ea
%arte de $iata $iitoare daca $or res%ecta cu strictete o lege' care cere sacri"icii de s@nge
si distrugerea si ;nrobirea oamenilor de alt neam care n/au aceasta lege'- Bernard Bro:n
;l numeste so$inism e$reu'B autorul ;l numeste so$inism sionist sau talmudicB si este de
buna seama cel mai $iolent si brutal so$inism din c@te eEista- Felul ;n care a reusit sa
trans"orme %siologia e$reilor se $ede din literatura lor din ultimele decenii- )a*ul a doi
e$rei, tata si "iu, este ilustrati$: Cenr! Gorgentau a "ost un distins e$reu american care/a
a5uns ambasador- . crescut ;n secolul trecut, era emanci%at si era cum ar %utea "i e$reii
a*i daca nu i/ar orbi so$inismul talmudic- . s%us: ,ionismul este cea mai "antastica
eroare din istoria e$reilor- 8ste un lucru rau din %rinci%iu si steril s%iritual- ,ionismul e
tradare6 este o %ro%unere a e$reilor din rasaritul 8uro%ei diseminata aici de e$rei
americani6 care daca ar a$ea succes i/ar costa %e e$reii americani tot ce/au c@stigat ;n
ceea ce %ri$este libertatea, egalitatea si "raternitatea- 4e"u* sa ma numesc sionist- 8u sunt
american'- Iar "iul lui, Cenr! Gorgentau Jr-, a "ost unul din "auritorii statului sionist (/
eroarea/ %e careMo de%l@ngea tatal lui7 si/a ra*bunarii talmudice celei mai "ioroase ;n
8uro%a- 8l a "ost cel care/a "aurit %lanul Gorgentau de ra*bunare talmudica si distrugere
totala asa cum o %rescrie Ieo$a le$itilor, cum o %rescriu Jrotocoalele ,ionului si cum o
cere literatura militant so$ina talmudica ;n %re*ent si asa cum s/a "acut la +eir Iasin si
cum se "ace ;n Jalestina- Peneratiei lui Gorgentau tatal cu umanismul lui i se o%une
generatia lui Gorgentau "iul cu ura si distrugerea talmudica-
J@na %rin 182D literatura e$reiasca era ca orice alta literatura etnica, citita ;n acel gru%
etnic si ;n librarii se a"la ;n %ro%ortia ;n care sunt e$reii ;n restul %o%ulatiei- ,ubiectele
scriitorilor e$rei nu erau e$reiesti' ci erau generaleB si e$itau ;n general blas"emia,
ra*merita, obscenitatea si calomnia- +ar %e la mi5locul acestui secol se $ede o mare
scimbare care se re"lecta si ;n alinierea e$reilor la cel mai "eroce so$inism: cartile sunt
scrise a$@nd dre%t subiect ;n mod s%ecial e$reismul' ;n asa "el ;nc@t eE%rima cel mai
acerb so$inism talmudic- ,cimbarea a a$ut loc tre%tat si cum legile au "ost a5ustate
concomitent ca sa slu5easca acestui so$inism acerb, orice obser$atie sau comentariu sunt
%ede%site ca "iind crime de antisemitism'-
,cimbarea aceasta, de la sentimentul %e care/l a$eau e$reii ca sunt ca orice alti oameni
cu care %ot trai alaturi, la sentimentul ca ei sunt o rasa total su%erioara care are datoria sa
urasca, sa dis%retuiasca si sa daune*e celorlalti oameni, a ;nce%ut %rin 18=2, c@nd a a%arut
cartea lui GaE Hordau +egenerescenta, urmata a%oi de o a$alansa de carti similare scrise
1=D
;n acelasi s%irit, %e care liberalii', inteligentia %rogresista', le a%recia*a cu ardoare-
GaE Hordau era m@na drea%ta a lui Cer*l si ca si Cer*l un mare militant al sionismului
talmudic- 0n cartea lui le s%une goimilor ca sunt cu totii degeneratiB e$reii ;nsa nu, caci
singura "orma de degenerescenta la e$rei, du%a GaE Hordau, este de a nu "i acerb sionist
sau re$olutionar bolse$ic- An eEem%lu de ce "el de carti "ormea*a oceanul de literatura
so$inist/talmudica care a inundat si a ;nlocuit literatura occidentala este Permania trebuie
sa %iara, de Teodore H- Kau"mann- a%aruta la He: Ior9 ;n 1=41, %e $remea aliantei
dintre Citler si ,talin, ;n care Kau"mann cere eEterminarea %o%orului german du%a cum o
%rescrie Tora/Talmudul: du%a ;ncetarea ra*boiului toti barbatii germani sub 6D de ani si
"emeile sub 42 sa "ie sterili*ati cirurgical, a%oi teritoriul Permaniei sa "ie ;m%artit si
donat celorlalte tari ast"el ;nc@t Permania sa dis%ara de %e "ata %am@ntului si ;n circa 2D
de ani sa nu mai eEiste nici un singur neamt ;n $iata- .utorul crede ca nici ;n tim%ul
%rimului ra*boi mondial si nici ;n nici un alt an de la in$entia ti%arului ;ncoace nimeni n/
ar "i %ublicat o ast"el de carteB acum ;n 1=41 aceasta carte %lina de doctrina talmudica a
distrugerii a a%arut cu mari laude din %artea celor mai im%ortante *iare din .merica
(bine;nteles, %ro%rietarii lor sunt e$rei7: Te He: Ior9 Times scrie ca Permania trebuie
sa %iara este un %lan de %ace %ermanenta ;ntre natiuni ci$ili*ate' si Te Lasington Jost
scrie ca este o teorie %lina de ins%iratie, %re*entata ;n mod interesant'-
)artea lui Kau"mann contine sentimentul calau*itor de ra*bunare talmudica ;n "orma cea
mai eE%licita si %ura, dar toata literatura contine acest sentiment ;n di$erse "orme, ;n care
ura este ;ndre%tata uneori ;m%otri$a arabilor, alteori ;m%otri$a britanicilor, asa cum "usese
;ndre%tata ;n trecut ;m%otri$a s%aniolilor, rusilor, %olone*ilor, si/a altora M n/are a "ace
cineB caci aceasta ura este eE%resia %ura a ;n$ataturii talmudului unde tot ce nu este iudaic
este obiect de ura si de$ine inamic %rin sim%lul "a%t de a "i, caci legea le$itica %rescrie
aceasta ura ;m%otri$a tuturor din a"ara tribului lui #e$i- 0m%otri$a acestei uri le$itice/
talmudice se %ronuntasera Bro:n ;n 1=33, rabinul 8lmer Berger ;n anii 1=4D, .l"red
#iliental ;n anii 1=2DB caci toti scriitorii e$rei >si literatura contem%orana este a*i
mono%oli*ata de ei? ;nce% %rin anali*a %siologica a su"letului e$reiesc si s"@rsesc cu
eE%resii de ura si dis%ret ;m%otri$a altor oameni- ,crie .rtur Koestler: )el mai uimitor
"a%t este ca legenda des%re Rneamul ales %are sa "ie cre*uta ca o litera de lege de catre
e$reii traditionalisti- 8i sunt cei care %rotestea*a ;m%otri$a deosebirilor de rasa ca tot ei sa
a"irme ;n aceeasi secunda ca ei sunt o rasa su%erioara datorita %actului s%ecial dintre
Iacob si +umne*eu'- .sa obser$a Koestler si a%oi remarca e"ectul asu%ra %ro%riei lui
stari su"letesti: cu c@t a"lam mai multe des%re iudaism cu at@t de$eneam mai dis%erat si
mai "er$ent sionist'- .ceasta ;ntorsatura %siologica com%licata se $ede ;n "elul ;n care
du%a ce se %l@nge %e 3DD de %agini ca e$reii au "ost %ersecutati si i*goniti din 8uro%a,
a5unge la conclu*ia ca %alestinienii (care nu sunt $ino$ati cu nimic de nimic din ce s/ar "i
%utut ;nt@m%la ;n 8uro%a7 trebuie sa su"ere: iata cum descrie o "amilie de %alestinieni
%ersecutati si i*goniti s%re %ieirea lor de catre sionisti: Batr@na %aseste ;nainte, duc@nd
magarul de "r@u, %e care sede batr@nul ei sot6 g@ndindu/se cu un aer solemn cum a
%ierdut oca*ia sa/si $iole*e ultima ne%otica'- Im%licatia este: e dre%t sa "ie %ersecutati si
i*goniti ast"el de indi$i*i de*gustatori, care/si $iolea*a "iicele si "iicele co%iilor lor- )@nd
e$reii se %l@ng ca sunt %ersecutati, ei sunt curati si onorabili dar %ersecutati de brute: c@nd
ei %ersecuta, ei din nou sunt curati si onorabili, %entru ca ei %ersecuta brutele M asa scrie
literatura aceasta- Ilustrati$ este si Ben Cect, cel care/a scris ca Cristos trebuia "acut
carne tocata M o eE%resie %e care cu 1DD de ani ;n urma editurile n/ar "i %ublicat/o-
1=1
Jatru*eci de ani am trait ;n .merica', scrie Ben Cect, si n/am ;nt@lnit niciodata
antisemitismul si nu m/am g@ndit nici macar %e de%arte la el'B de aceea, *ice el, nu $rea
sa %lece nicaieri din .mericaB si du%a aceea s%une ca de c@te ori aude de asasinarea unui
soldat britanic ;n Jalestina e$reii din .merica sarbatoresc ;n inima lor'- 8i n/au ;nt@lnit
antisemitism si uraB dar ura s%ontana %entru altii e $ie ;n ei-
.lta carte care n/ar "i "ost %ublicata acum 1DD de ani e )autarea de Ge!er #e$ine, o carte
care ilustrea*a de ce/i era teama lui ,!l$ain #W$i c@nd a$erti*a ;m%otri$a tendintelor
eE%lo*i$e' ale e$reilor as9ena*i din rasarit- #W$ine, nascut ;n .merica din %arinti e$rei
din rasaritul 8uro%ei si crescut ;n ura %entru rusi si %olone*i, uraste si .merica si s/a
anga5at ;n agitatie bolse$ica la )icago- 0n cartea lui %o$esteste cum toata $iata ;ncerca
r@nd %e r@nd sa sca%e de e$reime' si a%oi sa se scu"unde din nou ;n e$reime'- 8l
eE%lica cum a crescut aceasta %er$ersitate mistica obligatorie a sentimentului a*arilor
din .sia ca ei sunt neamul ales' de Ieo$a ;n Jalestina acum mii de ani- Toti e$reii de
%este tot', *ice el, se ;ntreaba tot tim%ul, ca si el: ce sunt euO si ce caut aiciO' .%oi
descrie ca*ul #eo%old/#oeb din )icago: doi tineri e$rei bogati din )icago au mutilat si
ucis un co%ilas, tot e$reu, *ic@nd: )red ca sub oroarea reala %e care/o ins%ira ca*ul,
oroarea la ideea ca "iinte omenesti ascund ;n ele im%ulsuri la crima dincolo de im%ulsurile
sim%le cau*ate de lasci$itate si lacomie si ura, sub aceasta oroare *ace un sentiment
ascuns de m@ndrie %entru acesti doi tineri scli%itori, de sim%atie %entru ei care au "ost
dominati de curio*itatea lor intelectuala, m@ndrie ca acest nou "el de criminalitate, ciar
aceasta noua trea%ta a "ost in$entata tot de e$rei- 0ntr/un amestec de con"u*ie si uimire si
cu acea cautare mondena Rde eE%eriente noi, simteam cum ;i ;nteleg, simteam cum eu, ;n
s%ecial, "iind un t@nar intelectual e$reu, eram ;nrudit cu ei'- In alt loc descrie cum el, care
nu era nici muncitor si n/a$ea nimic de/a "ace cu u*inele metalurgice ci era $oluntar'
(adica agitator7 %rintre gre$istii de/acolo, "iind de "ata la o con"runtare cu %olitia la care
au "ost $ictime de ambele %arti (el "ugise, ca toti ceilalti' c@nd a/nce%ut sa "ie %ericulos7,
a organi*at ;m%reuna cu alti $oluntari' (citeste: agitatori7 o adunare du%a con"runtare la
care a aratat dia%o*iti$e luate la "ata locului unde a ;nlocuit descrierea reala cu alte
descrieri in$entate de el ast"el ;nc@t sa incite c@t mai mult la $iolenta- .%oi descrie $alul
de ura din masa de ascultatori si *ice: am simtit atunci ade$aratul sens al %ericolului
%uterii, am simtit cum cu c@te$a cu$inte %uteam sa de*lantui $iolenta6 +aca alteori ma
simteam eEclus "iind strain, artist si e$reu, acum simteam ca eEista actiunea uni$ersala6
am simtit ca %oate unul din moti$ele %entru care e$reul este re"ormist social este ne$oia
lui de/a se conto%i ;n aceste miscari ;n care sa/si ;nece %ro%riile %robleme'- .sta
aminteste de remarca lui Gaurice ,amuel din 1=34: Hoi e$reii suntem distrugatorii si
$om ram@ne distrugatorii %e $eci'- Humai at@t@nd gloata' se simte #e$ine, strainul',
inclus' si simte ca %roblemele lui' au "ost re*ol$ate- .t@tarea gloatei' este unul din
subiectele %rinci%ale ale Jrotocoalelor ,ionului din 1=D2- )@nd a$ea el 3D de ani, scrie
#e$ine, sionismul nu era %rea ras%@ndit %rintre e$reii din .merica si ;n 1=32 c@nd cei
tineri se lasau antrenati la adunari sioniste au*eau acolo o engle*a cu %uternic accent
rusesc sau se $orbea idis- Je "amilia mea n/o interesa miscarea deloc'- )a si la
Gorgentau, scimbarea s/a "acut ;n decurs de/o generatie: %arintii lui #e$ine imigrasera
dintr/o tara unde ci%urile "usesera %ersecutati' si erau multumiti sa %ros%ere ;n noua
tara- Fiul ;nsa nu- )ur@nd era ;n Jalestina unde/i ura %e %alestinieni, de care nici nu
au*ise ;nainte ;n $iata lui- Jo$esteste ca o gluma buna cum un %alestinian a $enit ;nsetat
%este c@m% si/a cerut umil $oie sa bea a%a- #e$ine si %rietenii lui i/au aratat un butoi din
1=3
care arabul a baut cu recunostinta, ;n r@setele lor, caci era butoiul din care beau caii- +u%a
1D ani era ;n Permania si lua %arte la ra*bunarea talmudica- 8ra cores%ondentul unui *iar
american si ;m%reuna cu un alt cores%ondent e$reu cutreiera ;narmat Permania ;ntr/un
Jee% 5e"uind si distrug@nd du%a %o"ta inimii- #e$ine %o$esteste cum rabdarea cu care
nemtoaicele se su%uneau cuceritorilor' ;l incitau %e el si %rietenul lui sa le $iole*e, caci
uneori ura se ridica la asa ;naltimi ;nc@t simteam absoluta ne$oie sa "acem acte de
$iolenta'- . discutat cu %rietenul lui conditiile ideale %entru aceste acte ;n care trebuie sa
le arunci 5os si sa le s"@sii' si ;n cele din urma cei doi au gasit conditiile ideale', o biata
"ata singura %e care *ice el c/ar "i crutat/o ;n cele din urma %robabil din cau*a ca %re*enta
celuilalt l/a deran5at-
Ge!er #e$ine ;si ;nce%e ast"el cartea ;n 1=2D: .ceasta este o carte des%re ce ;nseamna
sa "ii e$reu'- Humeroasele carti ca a lui sunt %robabil unul din moti$ele %entru care se
aud $oci (rareori7 dintre e$rei care %rotestea*a ;m%otri$a degenerarii su"letului e$reiesc
de la 1=DD ;ncoace sub %resiunea so$inismului talmudic- )artea lui #e$ine ;nce%e
;ntreb@nd ce/nseamna sa "ii e$reu dar nu %are sa gaseasca ras%unsul nici %e ultima
%aginaB autorul s%era ca nu %asa5ele des%re $iolul unei "ete ;ns%aim@ntate din Permania si
5a"ul cu arma ;n m@na constituie ras%unsul- ,ute de carti s/au %ublicat si se %ublica %e
aceeasi tema si nicaieri nu e scris ;n nici una ca a "i e$reu ;nseamna a "i om ;ntre oameni,
;n acest secol-
Jroli"erarea acestei literaturi %line de ura si de so$inism de ti%ul cartilor descrise mai sus
si su%rimarea oricarei critici sau obiectiuni la $alul acesta de ura %e moti$e ca orice
obiectiune este antisemitism', trans"orma secolul 3D ;n secolul so$inismului si
im%erialismului talmudic- .cum 1DD de ani Lilelm Garr a descris %ro"etic si eEact ce se
;nt@m%la ;n 1=2D- Garr a "ost un re$olutionar de la 1848, lucr@nd %entru societatile
secrete conduse de e$rei (du%a cum descrie +israeli7 si scrierile lui din $remea aceea sunt
talmudice (desi el nu era e$reu7: sunt $iolent anti/crestine, atee si anariste- Garr
seamana cu Ba9unin si ca si acesta a $a*ut mai t@r*iu cine/l conducea si/n 181= a scris:
Im%eriul e$reilor $a $eni nea%arat6e$reii trebuie sa "ie sta%@nii lumii6 $ai de cei
;n$insiS6 ,unt absolut sigur ca nu $or trece 4 generatii si toate "unctiile ;n stat, inclusi$
cea mai ;nalta, $or "i ;n m@na e$reilor6 .*i numai 4usia din toate statele euro%ene se
mai o%une la recunoasterea o"iciala a in$adatorilor straini- 4usia e ultimul bastion si
;m%otri$a ei dau e$reii ultimul asediu- Judec@nd du%a e$olutia lucrurilor, $a cadea ;n cele
din urma6 0n acest $ast im%eriu6 iudaismul $a "i %@rgia care $a de*radacina $ecea
8uro%a odata %entru totdeauna de %e "undatiile ei- Intriga e$reiasca $a crea ;n 4usia o
re$olutie cum nu s/a mai $a*ut6 .*i iudaismul ;n 4usia ;nca se teme sa nu "ie eE%ul*at-
+ar du%a ce/a dar@mat 4usia iudaismul nu $a mai a$ea de ce sa se teama- )@nd e$reii $or
"i %us m@na %e gu$ern ;n 4usia6 $or trece la distrugerea structurii societatii din 8uro%a
occidentala- Jeste 1DD sau 12D de ani $a bate ceasul distrugerii 8uro%ei'- Jro"etia lui a
"ost ;n mare masura ;nde%linita-
,u"letul e$reiesc a "ost luat din nou %ri*onier ;n ca%ti$itatea so$inismului talmudic,
%entru a/l %regati %entru aceasta ora a distrugerii- 0n 1=26 Peorge ,o9ols9!, cunoscut
scriitor e$reu din He: Ior9, remarca: mai demult ;n interiorul e$reimii din toata lumea
era multa o%o*itie la sionism dar cu tim%ul a %ierit si acolo unde mai eEista e %e ascuns
de teamaB ;n ,tatele Anite a%roa%e nu este deloc o%o*itie %entru Israel %rintre e$rei'-
+aca totusi se mai ridica $oci de %rotest (ca a lui Ieremia din Biblie7 ele $in tot de la
e$rei a%roa%e totdeaunaB nu %entru ca scriitorii ne/e$rei ar "i mai %utin in"ormati,
1=3
clar$a*atori sau cura5osi, ci %entru ca regula e ca obiectiuni din %artea e$reilor se %ot
%ermite ;n anumite limite, caci $in tot de la de/ai nostri', dar nu sunt tolerate din %artea
altora- +in 1=26 nu se %ermit obiectiuni ;m%otri$a Israelului ;n %resa americana-
Gasacrele %e care le su"era arabii sunt numite re%resiuni' sau %ede%se'- Gasacre ca cel
de la +eir Iasin, asasinarea gru%urilor de "emei si co%iii mici, macelarirea si maltratarea
%o%ulatiei %alestiniene ne;narmate este %ri$ita ;n tacere "ara un cu$@nt din %artea statului,
gu$ernului, %resei americane- +im%otri$a, candidatii la alegeri se ;ntrec ;n a %romite mai
mult armament %entru Israel %entru mai s@ngeroase masacre- #a 11 ,e%tembrie 1=26,
3DDD de e$rei ortodocsi au $enit la Anion ,Yuare din He: Ior9 sa %roteste*e ;m%otri$a
o%rimarii religioase din Israel, cu lo*inci ;m%otri$a lui Ben Purion, %e/atunci %rim
ministru ;n Israel, dar nimeni n/a %omenit de masacrarea arabilor %alestinieni, care nu
interesau %e nimeniB ce interesa era ca Ben Purion nu res%ecta ritualul- 0n aceeasi *i
gu$ernul lui Ben Purion re%rima o adunare a unui gru% de e$rei din Israel ;n decursul
careia un mani"estant a "ost ucisB ;n *iarele americane mortul a "ost descris ca un
eEtremist religios'-
+in cau*a ca ne/e$reii nu %ot sa ridice obiectiuni, autorul nu %oate cita dec@t autori e$rei-
Fran9 )odoro$ scria la 1D Gartie 1=26 ;n Cuman 8$ents ca cri*a din Frientul Gi5lociu
nu im%lica de "a%t gu$ernul Israelului ci e$reii din .merica6 )u certitudine multi
americani buni si leali de credinta iudaica ar dori o con"runtare, nu numai ca sa/si arate
lealitatea "ata de tara ;n care se gasesc si a$ersiunea "ata de sionismul mondial, ci si ca sa
sca%e de str@nsoarea ;n care/i tine sionismul'- #a 1D ,e%tembrie 1=22 .l"red #iliental
"acea tot ;n acel *iar a%elul dis%erat %e care/l "acuse James Forrestal cu 8 ani ;n urma, sa
lase a"ara din %ro%aganda electorala con"lictul israelo/arab din Jalestina- .cel *iar are
buna re%utatie ;n Lasington dar are un numar mic de cititoriB *iarele mari nu tolerea*a
ast"el de %areri-
,i alti e$rei au a$ut obiectiuni si temeri- 0n 1=33 Bernard J- Bro:n scria: H/a mai "ost ;n
istoria omenirii nici un alt gru% de oameni care sa se "i ;ncurcat ;n asa de multe erori si sa
"i re"u*at sa descida ocii asu%ra ade$arului cum au "acut/o ai nostri ;n ultimele 3DD de
ani' (adica ;n %erioada ;n care e$reii' a*ari as9ena*i din rasarit au trium"at cu
talmudismul lor asu%ra e$reilor care erau ;n curs de asimilare7- 0n 1=21 rabinul 8lmer
Berger scria: +aca americanii de credinta iudaica si multi americani de alte credinte care
au "ost indusi ;n eroare ca sa s%ri5ine sionismul nu se $or ;ntoarce la ade$aruri de ba*a
at@t din $iata americana c@t si din religia iudaica atunci ne ;ndre%tam ;ns%re ce$a ce $a "i
ca o catastro"a'- Jaul Cutcinson, redactor la maga*inul crestin Te )ristian )entur!, a
scris %re"ata la cartea rabinului Berger si ;n %re"ata a scris: Jretentia ca e$reii americani
au dre%tul sa re"u*e sa se amestece cu restul americanilor duce la o cri*a care %oate a$ea
consecinte de%lorabile- 8 e$ident ca de c@te ori Israelul are neca*uri (si %olitica Israelului,
mai ales cu %ri$ire la economie si imigrare, %are ca are dre%t sco% sa cree*e numai
neca*uri7 e$reii din .merica trebuie sa inter$ina si sa oblige gu$ernul american sa
re*ol$e %roblemele- )onducatorii sionismului nu s/au dat ;na%oi de la santa5ul %olitic
(Cutcinson a scris asta ;nainte ca Truman sa "i de*$aluit ca eEact asa "aceau7- An tim% ei
$or %utea "ace asta din cau*a sistemului nostru electoral6 dar He: Ior9 nu e .merica si
daca santa5ul acesta continua s/ar %utea sa aiba loc o eE%lo*ie'- +ar ar "i o greseala daca
ne/am ;nci%ui ca aceste a$ertismente se re"era la o catastro"a ;n care ar su"eri e$reii, care
si/au "acut/o cu m@na lorB cum a "ost de "iecare data ;n istoria omenirii, catastro"a $a "i
generala si e$reii $or su"eri doar ;n %ro%ortia ;n care %rintre ceilalti oameni eEista si
1=4
locuitori e$rei de r@nd- 8$reii $or su"eri ;n acest macel general asa cum au su"erit de
"iecare data, %ro%ortional cu numarul lorB su"erinta lor $a "i cum a "ost totdeauna, cam 1
Q din su"erinta totalaB ;n ciuda legendelor care au ;nlocuit istoria si care sunt re%etate la
in"init ;n %resa si ;n toata $iata %ublica des%re olocaustul' s%ecial care ci%urile i/ar "i
lo$it numai %e ei, cu %retinsele lor 6 milioane de $ictimeB dar din nou %ro%aganda si
minciuna $or ;nlocui istoria si din nou se $a s%une si scrie ca %e e$rei i/a lo$it
catastro"a'- )aci e$reii, care detin %resa, scolile si literatura a*i, nu conce% ca s/ar %utea
ca $reo catastro"a ;n care $reun e$reu sa "ie amestecat sa "ie descrisa ast"el dec@t ca o
su"erinta a e$reilor'B asa au ;n$atat din totdeauna si nu %ot g@ndi ast"el, caci asta e
doctrina le$itica din Tora si Talmud, unde se ;n$ata ca numai e$reii au $iata omeneasca
si sunt oameni, celelalte %o%oare sunt $ite si %ier ca $itele, dar tragediile sunt ale
oamenilor- ,e $ede clar din cartea lui Karl ,tern, )oloana de "oc- Karl ,tern, e$reu din
Permania, trait ;n )anada unde s/a con$ertit la crestinism, %o$esteste cum ;n 1=3D ;n
Giscarea Tineretului 8$reu domnea o atmos"era care %re$edea e$enimentele ce/au
urmat- 8rau m@niri, ;ntrebari si ;ndoieli latente cu %ri$ire la marea catastro"a a e$reilor M
adica marea catastro"a care se $a de*lantui ;n 8uro%a si ;n care erau si e$rei a caror soarta
era amestecata cu a euro%enilor ;n mod asa de misterios'- .st"el el a recunoscut macelul
si iadul %rin care/au trecut 32D milioane de euro%eni (5umatate din ei ;nca sunt ;n iadul
comunist7 si l/a descris du%a liniuta M dar ;nainte de liniuta re"leEul educatiei iudaice l/a
"acut sa scrie des%re catastro"a e$reilor'- .lti scriitori e$rei re"u*a sa recunoasca
su"erintele celor 32D de milioane si $orbesc doar des%re su"erintele e$reilor'- In alt loc
Karl ,tern se su%ara ca ;ntr/o %ublicatie catolica se $orbeste des%re $ictime care s/au
;necat, dintre care anumiti erau catolici si *ice: +e ce sa descrii $ictimele se%arat, du%a
credintaO' +ar el scrie automat des%re cel de/al doilea ra*boi mondial ca marea
catastro"a e$reiasca'-
)a si ;n ca*ul celui de/al doilea ra*boi mondial, conducerea e$reiasca %regateste o
catastro"a ;n care e$reii $or domina nu %rin numarul $ictimelor, nu %rin imensitatea
su"erintei M acestea au a%artinut totdeauna goimilor', gloatei', $itelor care nu "ac %arte
din %o%orul ales'B ci $or domina %rin "a%tul ca %lanuiesc si $or conduce actiunea-
Gultimea e$reilor se lasa condusa si incitata ciar mai mult dec@t orice alta multime de
catre so$inism si este mai s@ngeroasa dec@t alta multime c@nd este incitata la isterie- .sa
scrie ;n 8nciclo%edia Iudaica ;ntr/un articol unde se arata ca e$reii sunt mai ;nclinati s%re
isterie colecti$a dec@t altii- Fara a "i %sianalist, autorul e de %arere ca asta li se trage din
secolele de $iata str@ns locali*ata si strict controlata ;n getouri sub absolutism talmudic-
Jentru a $edea mecanismul so$inismului talmudic ;n actiune cititorul ar trebui sa citeasca
%ublicatiile ;n ebraica si idis- 0n aceste %ublicatii $a $edea cum e$reii niciodata n/au %ace,
ci sunt tot tim%ul su%usi unei continui incitari si solicitari diabolice, ast"el ;nc@t un cititor
nai$ si nein"ormat si/ar %utea ;nci%ui ca cei care scriu ;n aceste %ublicatii sunt dusmanii
de moarte ai e$reilor si $or sa/i cinuie bag@ndu/le "rica/n oase- )@nd citim eEem%lele
care urmea*a sa nu uitam ca marea masa de e$rei rasariteni eE%losi$i' (a*arii7 sunt
acum ;n .merica, unde iata ce aud si citesc ei, nestiut de restul americanilor:
#a 1= Gai 1=2D Lilliam &u9erman, unul dintre cei mai cunoscuti *iaristi e$rei, scrie
articolul ,a li se "aca e$reilor %arul maciuca' (;n ,out ."rican Je:is Times, %robabil
si/n alte *iare7 des%re )alu*iot M imigrarea organi*ata si %lani"icata a e$reilor din toata
lumea ;n Israel M dar mai ales a celor din .merica'- 8l ;l citea*a a%oi %e ,olem Higer,
decanul criticilor literari si eseistilor e$rei' care critica nu %lanul si organi*area acestei
1=2
imigrari ci maniera ;n care li se %re*inta e$reilor din .merica' si care, *ice el, este o
maniera negati$ista %lina nu de dragoste %entru Israel ci de ;n5osire, negare si distrugere
a tot ce este e$reiesc si se a"la ;n a"ara Israelului- <iata e$reilor din ,tatele Anite si alte
tari din lume este %re*entata ca "iind demna de dis%ret si ura6 Tot ce/i e$reiesc si nu/i ;n
Israel e ;nrobitor, nedemn, o%rimat si de*onorant'- F alta tenica, continua articolul, este
de a demorali*a e$reii si/a le distruge s%erantele ;n caminul lor americanB de a/i tine tot
tim%ul alarmati de amenintarea antisemitismuluiB de a nu/i lasa sa uite ;n $eci ororile
itlerismuluiB de/a/i um%le de ;ndoieli, s%aima si dis%erare cu %ri$ire la $iitorul e$reilor
;n .merica- Fiecare mani"estare de antisemitism este eE%loatata si eEagerata ca sa se
cree*e im%resia ca e$reii americani sunt, ca sub Citler, amenintati de/o catastro"a si $or
trebui sa se re"ugie*e'- Higer citea*a un eEem%lu luat de la un sionist de "runte din Israel,
Jona Kossoi, care scrie ;n 5urnalul literar ebraic Israel: Houa, sionistilor, ne re$ine
$ecea obligatie de/a le "ace tot tim%ul e$reilor %arul maciucaB de/a nu/i lasa niciodata ;n
%aceB de/a/i tine mereu %e marginea %ra%astiei si de/a le tine mereu %rime5dii ;n "ata
ocilor- Hu trebuie sa aste%tam ca sa eEiste $reo catastro"a, caci daca aste%tam, de unde
$om lua sutele de mii de e$rei de care a$em ne$oie ca sa ne construim IsraelulO'
,e $ede clar: catastro"a care ameninta' este o necesitate %olitica, ea trebuie creata,
;ntretinuta si "olosita- &u9erman *ice ca aceasta "orma eEtrema a )alu*iot/ului este
%ro%aganda cel mai mult "olosita a*i ;n Israel', dar citea*a a%oi %e #- Je"roi9in, editorul
*iarului sionist Ki!um din Jaris, care desi e de acord ca %entru e$rei $iata nu/i $iata dec@t
;n Israel, recunoaste ca e$reii din .merica traiesc ;ntr/un "als %aradis6 ,i asa cum sunt
acum nu $or acce%ta ca ,tatele Anite sunt %entru ei %ericuloase ca Permania itlerista sau
ca Jolonia6 ,i de aceea trebuie determinati sa de$ina Rde$otati Israelului cu tru% si
su"let dar nu sa se mute cu totul ;n Israel'- +u%a 18 luni, ;n +ecembrie 1=21, ;n *iarul
Intermountain Je:is He:s din +en$er, )olorado, editorul, 4obert Pam*e!, critica
alocarea a 3,8 milioane de dolari %ro%agandei )alu*iot ;n ,tatele Anite si modul ;n care
se "acea aceasta %ro%aganda (eEact cum se descrie mai sus7- +ar %ro%aganda a a$ut mare
e"ect, caci 2 ani mai t@r*iu cam%ania' si emisarii' din Israel au reusit sa "anati*e*e
masele de e$rei americani- 0n 1=22 acelasi Lilliam &u9erman scrie mult mai alarmat: o
mentalitate ca cea din Israel acum %redomina ;n ,tatele Anite- 8Eista un "anatism ca
ade$arul este unic si Israelul ;l detine singur ;n ;ntregime6 ,e a"irma ca membrii
gu$ernului israelian si %olitica lor sunt in$iolabili si nu au $oie sa "ie criticati- +omneste
o intoleranta ;ngro*itoare cu %ri$ire la alte o%inii, com%let nerationala, domneste im%ulsul
emoti$ al unei cire*i care distruge totul ;n %anica6- 0n Israel im%ulsul %asiunilor6 %oate
"i ba*at %e realitate- 8l i*$oraste din de*ilu*ia unor oameni carora li s/a %romis ca $or trai
;n siguranta si %ace si se tre*esc ca traiesc ;n ra*boi- +ar isteria e$reilor din .merica n/
are nici o ba*a ;n $iata e$reilor din .merica- 8 total arti"iciala, "abricata de conducatorii
sionisti, bagata %e g@tul unor oameni care n/au de ce "i isterici de catre o armata de
%ro%agandisti %latiti ca un mi5loc de %resiune %olitica si %entru a augmenta colectarea de
"onduri- Hu s/a mai %omenit ;n istorie o ast"el de cam%anie de %ro%aganda %entru un
gu$ern strain %lanuita si dusa cu asa de mult cinism si at@t de desantat, la $ederea tuturor
si cu mare %ublicitate, asa cum este $alul de isterie care se asterne acum %este e$reii din
.merica'-
Iata cum descrie acelasi autor scimbarea care a degenerat su"letul e$reiesc si care
;ntretine ra*boiul ce/a ;nce%ut imediat ce s/a terminat cel de/al doilea ra*boi mondial-
)aci de atunci ;ncoace ra*boiul n/a ;ncetat nici o cli%a ci a secerat mereu sute de mii de
1=6
$ieti %e an ;ntr/o tara sau alta- Humai +umne*eu, scrie autorul, are %uterea sa o%reasca
marsul trium"ator al %rinci%iului distrugerii, care $a ;nceia secolul nostru cu $ictoria
so$inismului talmudic- +aca so$inismul talmudic $a iesi $ictorios sau $a esua ;n
instaurarea im%erialismului sionist si ;nrobirea %o%oarelor, ;n ambele ca*uri %retul ;l $or
%lati miliardele de $ictime ne$ino$ate carora le stau ;n "ata su"erinte imense M din care
su"erinte e$reii $or %atimi doar o "ractiune in"ima, ca ;ntotdeauna, ;n %ro%ortia ;n care se
$or gasi %rintre ceilalti oameni-
+u%a care, s%era autorul, dat "iind ca celelalte %o%oare nu $or "i dis%use sa "ie $ite ;n
cire*ile sta%@nilor sionisti, asa cum %rescrie Talmudul, e$reii $or trebui ;n cele din urma
sa acce%te lumea asa cum este-
)a%itolul 46: )ulmea
,crisa ;ntre 1=4= si 1=23, cartea de "ata a "ost rescrisa ;n 1=26 cu adaugiri, caci acel an
%area sa culmine*e acti$itatea sionista care iesise la su%ra"ata %e la/nce%utul secolului 3D,
secolul e$reiesc', du%a ce statuse ascuns 18DD de ani M ca %estele celenterat scos la
i$eala ;n 1=23 care "usese declarat dis%arut si a carui ;nca%at@nare sa continue sa traiasca
"oarte mult ;i su%ara %e dar:inisti cu teoria lor, du%a ce i/a mai su%arat si desco%erirea tot
;n 1=23 ca craniului omului de la Jiltdo:n era un "als- Tot 1=26 a marcat o 5umatate de
secol de bolse$ism (%rodus de necontestat al Talmudului7 care tine str@ns ;n geare
omenirea, de ambele %arti ale cortinei de "ier- ,i tot 1=26 este anul alegerilor
%re*identiale din .merica ce/au decurs ;n mod descis sub %resiunea so$inismului sionist
>autorul nu le/a $a*ut %e cele ce/au urmat, care/au "ost si mai si?- )@nd a/nce%ut sa scrie
autorul nu %rea a$ea s%erante ca/si $a $edea lucrarea %ublicata, dar stia ca cele scrise aici
$or "i ade$arate si %este 1D, 3D de ani si s%era ca unde$a, c@nd$a, %resa si literatura $or
de$eni din nou libere si nu $a mai eEista inci*itia care im%une tabu asu%ra oricarei
discutii des%re sionism din 1=3D ;ncoace- .nul 1=26 este anul ;n care cele doua brate ale
trium"ului distrugerii, sionismul si bolse$ismul %e care +r- )aim Lei*mann le descrie
lu@nd nastere ;n getourile din 4usia, ;n s@nul %ro%riei lui "amilii, a5ung sa %ro$oace
ra*boi- Joliticienii lumii $orbesc des%re o noua cau*a' %entru care %o%oarele trebuie sa/
si $erse s@ngele: tot %entru ca sa a%ere e$reii'- .u "ost momente c@nd autorul credea ca
$a ;nce%e al treilea ra*boi mondial, ;n 1=23 si 1=26- 0n 1=23 la %rocesele %olitice din
Aniunea ,o$ietica au a%arut %rintre sutele de mii de $ictime c@ti$a e$rei si tot occidentul
a urlat ca sunt eEterminati e$reii' si a ;nce%ut %ersecutia e$reilor' ;n acea tara- +ar
,talin a murit eEact atunci, %rocesele au "ost anulate si nu s/a mai au*it absolut nimic-
+aca s/ar "i %ornit ra*boi ;m%otri$a Aniunii ,o$ietice, ar "i "ost %entru acei c@ti$a e$reiB
*ecile de milioane de alte $ictime eEterminate de ,talin nu contea*a M cum n/au contat
nici ;n 1=42- 0n 1=26 8gi%tul a nationali*at )analul de ,ue* si %rimul ministru britanic a/
nce%ut sa $orbeasca des%re ra*boi %entru ca daca 8gi%tul nu este o%rit, s/ar %utea sa
treaca la %asul urmator si sa atace IsraelulS' M deci trebuie %ornit un al treilea ra*boi
mondial si $arsate oceane de s@nge ca nu cum$a sa "ie atacat Israelul- Tot ;n 1=26 au a$ut
alegeri %re*identiale ;n ,tatele Anite (din 4 ;n 4 ani7, care %entru a 1/a oara au decurs
diri5ate direct de catre sionismul ne:!or9e* si %entru a 4/a oara diri5ate %e "ata tot de
catre sionism- )am%ania electorala a ;nce%ut curt@nd ;n mod %ublic $otul e$reiesc',
ambele %artide ri$ale ;ntrec@ndu/se unul %e celalalt ;n %romisiuni de bani, armament si
garantii %entru Israel si ;n 5uraminte de credinta si aser$ire totala "ata de Israel-
1=1
.st"el, %oliticieni aser$iti conduc s%re ruina mase indi"erente si credule care re%eta
%a%agaliceste cea mai ne$erosimila si mincinoasa %ro%aganda- +u%a "iecare ra*boi
mondial au a%arut carti care au aratat ca ra*boiul a "ost %ornit si dus %entru cu totul alte
moti$e dec@t au "ost "acute masele sa creadaB dar, desi unii le/au citit si le/au cre*ut, n/au
a$ut mare e"ect, caci, *ice autorul, masele nu se ;m%otri$esc a%roa%e niciodata la a "i
duse de nas de %ro%aganda'-
.utorul si/a ;nceiat cartea la 3= Fctombrie 1=26, c@nd Israelul in$adase 8gi%tul, cu un
re*umat al e$enimentelor dintre 1=23 si 1=26 ;n *ona bolse$ismului (lagarul socialist7,
*ona sionismului simbolic (statul Israel7 si *ona aser$irii "ata de ambele (tarile libere'
din occident7-
1- 4e$olutia
+u%a moartea lui ,talin au "ost re$olte ;m%otri$a o%rimarii bolse$ice ;n 1=23 si 1=26-
+u%a moartea lui ,talin, Galen9o$ a domnit scurt tim% a%oi au "ost instaurati Cruscio$
(la se"ia %artidului comunist7 si Bulganin (%rim ministru7, dar autorul nu stie daca a$eau
%utere sau erau marionete ca si conducatorii din occident- #a*ar Kagano$ici, un e$reu
care n/a "ost niciodata a"ectat de nici o e%urare a ramas %e acelasi %ost ;nalt de %rim
ministru ad5unct tot tim%ul indi"erent de alte scimbari si el a anuntat ;n 1=22 la %arada
de 1 Hoiembrie ca re$olutia nu se o%reste la granite'- Cruscio$ si Bulganin ;n $i*ita ;n
India au "ost ;ntrebati cine conduce Aniunea ,o$ietica ;n absenta lor de catre He: Ior9
Times si/au ras%uns #a*ar Kagano$ici', care "usese intimul lui ,talin tot tim%ul si "oarte
a%ro%iat de ,talinB ;n ciuda acestui "a%t ;n ultimele luni ale lui ,talin %resa occidentala ;l
ataca %e ,talin ca noul Citler' antisemit-
#a 12 ianuarie 1=23 *iarele din Gosco$a au scris ca = %ersoane au cons%irat sa asasine*e
1 ;nalti membri ai %artidului comunistB dintre ei 6 sau 1 (nu s/a %utut a"la %recis7 erau
e$rei si %resa occidentala a ;nce%ut sa $oci"ere*e imediat numai si numai des%re ei,
ignor@ndu/i cu desa$@rsire %e ceilalti- (Jresa occidentala de "a%t ;nce%use sa $oci"ere*e
cu 1D sa%tam@ni mai de$reme c@nd la Jraga au "ost s%@n*urati 11 acu*ati de cons%iratie
sionista' si alti trei acu*ati de cons%iratie dar nu sionistaB natural, %resa occidentala a
urlat din toate %uterile numai des%re cei 11 si/a ignorat cu desa$@rsire celelalte trei
$ictime-7 Tot occidentul se %reocu%a numai si numai de ca*ul medicilor e$rei'-
0n Februarie di%lomati straini s/au ;nt@lnit cu ,talin si/au remarcat ce sanatos si *dra$an
arata-
#a 6 Gartie ,talin era mort- Jeste o luna medicii e$rei' au "ost %usi ;n libertate- Jeste 6
luni se"ul %olitiei secrete a lui ,talin, Beria, a "ost ;m%uscat %entru ca/i arestase %e
medicii e$rei' %entru acu*e "alse'- Carrison ,alisbur!, cores%ondent american la
Gosco$a, scria ca du%a moartea lui ,talin la %utere era o 5unta mai %ericuloasa dec@t
,talin' com%usa din Galen9o$, Goloto$, Bulganin si Kagano$ici, care, *ice el, %osibil ca
l/au asasinat %e ,talinB desi n/are do$e*i, el ;nclina sa banuiasca asta- +ar occidentului
nu/i %asa oricumB caci tot occidentul a "ost %lin tim% de = luni numai de tirade des%re
antisemitismul din 4usia,' care n/au ;ncetat dec@t du%a ;m%uscarea lui Beria %entru
antisemitism'-
.ntisemitismul' si %ericolul care ameninta Israelul' sunt cele doua m@nere ale
a%aratului de santa5 electoral ;n ,tatele Anite: antisemitismul' a "ost "olosit ;n 1=13,
1=33, 1=36, 1=4D si 1=23B %ericolul Israelului' a "ost "olosit ;n 1=48 si 1=26- .utorul
1=8
%re*ice ca $a "i "olosit si/n $iitor >si/a a$ut dre%tate?- ,ituatia e$reilor din Aniunea
,o$ietica, unde ei constituie du%a statisticile o"iciale 1 Q din %o%ulatie, a "ost tot tim%ul
aceeasi, nescimbata- F m@na de e$rei (11 sau 187 au "ost amestecati ;ntr/un %roces
%olitic la Jraga si ;ntr/alt %roces %olitic care nici macar n/a a$ut loc la Gosco$a- .st"el de
%rocese %olitice au a$ut loc tot tim%ul eEistentei lagarului socialist si occidentul nu s/a
ostenit sa le %omeneasca macar- )um lagarul socialist se ba*ea*a %e teroare %olitica si
;ncisorile si lagarele sunt %line de oameni care n/au a$ut nici un "el de %roces, este clar
ca %rocesul %olitic este de "a%t o declaratie care urmarea sa %roduca un e"ect sau asu%ra
maselor de sub teroarea rosie sau asu%ra %artenerilor occidentali- .cu*atia de cons%iratie
sionista' mai "usese "olosita ;n 1=3D ;n %rocese %olitice, caci #enin si ,talin de "orma
declarasera sionismul ilegal ;n im%eriul lor, ;n tim% ce "urni*au arme sionistilor ca sa
instaure*e statul sionist Israel' ;n 1=48- +eci ,talin n/a atacat sionismul %entru %rima
data si nici nu era antisemit, a$@ndu/l %e e$reul Kagano$ici l@nga inima si alaturi toata
dictatura lui- Gai mult, cu c@te$a *ile ;nainte de/a muri a dat ordin sa i se dea toate
onorurile %osibile lui #e$ Geclis, unul dintre cei mai odiosi si mai salbateci comisari
e$rei din cei 32 de ani de teroare rosie, ani ;n care legea ;m%otri$a antisemitismului'
"usese tot tim%ul stricta- #a 31 Ianuarie 1=23 Jremiul ,talin %entru Jace' i/a "ost dat lui
Ilia 8renburg, %ro%onentul celei mai s@ngeroase si salbatice ra*bunari talmudice care
incita tru%ele so$ietice la $iol si masacru ciar a celor nenascuti' ;n Permania- +ar cu
c@te$a *ile ;nainte de/a muri ,talin a %ermis ca *iarul ,teaua 4osie sa scrie ca sionismul
este dusmanul oamenilor muncii din toata lumea, e$rei si ne/e$rei'-
#a ora la care tot occidentul $oci"era des%re $alul de antisemitism din Aniunea ,o$ietica,
e$reii a$eau toate %ri$ilegiile acoloB c@nd congresmanul Kit )lard! ;ntr/o in$estigatie
o"iciala l/a ;ntrebat %e un martor e$reu: Hu esti cu%rins de oroare c@nd $e*i cum tratea*a
Aniunea ,o$ietica e$reiiO', acesta i/a ras%uns bat5ocoritor: In Aniunea ,o$ietica e$reii
sunt mai egali dec@t oriunde altunde$a %e lume'- Arletele occidentului des%re %ersecutia
e$reilor din Aniunea ,o$ietica' atunci c@nd acestia a$eau toata %uterea si toate
%ri$ilegiile au escalat si/ar "i a5uns ciar la cu$inte ra*boinice daca ,talin n/ar "i murit la
tim% %otri$it si medicii e$rei' n/ar "i "ost eliberati (autorul n/a %utut a"la niciodata ce s/a
;nt@m%lat cu cei 3 sau 3 care nu erau e$rei7 M si totul "ara nici o ba*a reala- +ar ;n 1=23
de5a nu mai a$ea $oie nici unul ca ,talin sa critice sionismulB cine critica sionismul este
%ri$it de catre gu$ernele tarilor libere' din occident ca un Citler' care trebuie distrus
%rin macel si ra*boi- ,i lu%ta ;m%otri$a antisemitismului' %oate "i in$ocata si diri5ata cu
mare usurinta ;n orice moment ;m%otri$a oricui- )andidatii la %resedintia ,tatelor Anite
sunt su%usi acestui santa5 ;n cele 6 luni dintre numire si inaugurare, ;n care sunt storsi ca
niste lam@i de tot "elul de %romisiuni si anga5amente mai monstruoase la "iecare
cam%anie- .sa a "ost cu 8iseno:er ;n 1=23, Lilson ;n 1=13, 4oose$elt ;n 1=38, Truman
;n 1=48 c@nd numai %roblema e$reilor' a constituit unica lor %reocu%are- Truman i/a
declarat lui GaE:ell .bbell, %resedintele ,inagogilor Anite din .merica: Hu eEista mai
bun %rieten al e$reilor dec@t mine6 .m crescut stiind ca ei sunt neamul ales' (%ublicat
;n toate *iarele e$reiesti ;n ,e%tembrie 1=237- 8iseno:er, membru al sectei RIeo$as
Litnesses, insista ca a ;n$atat de la mama lui %rece%tele din <eciul Testament,' dar cu
oca*ia %rocesului de la Jraga i s/a cerut ce$a mai de"init si/a declarat la 31 +ecembrie
1=23 ca acest %roces are dre%t sco% sa de*lantuie o cam%anie "uribunda de antisemitism
;n 8uro%a so$ietica si natiunile satelite- 8u ma simt onorat sa ma alinie* cu e$reii
americani6 ca sa aratam lumii indignarea care o simte ;ntreaga .merica la ultragiile
1==
so$ieticilor ;m%otri$a %rinci%iilor s"inte ale ci$ili*atiei'- Altragiile' constau din "a%tul ca
%rintre milioanele de condamnati %olitici ucisi au "ost s%@n*urati si 11 e$reiB dar moartea
celorlalte milioane nu l/au ultragiat nici %e 8iseno:er si nici ;ntregul occidentB numai
moartea acestor 11 a constituit un ultragiu- Tot 8iseno:er, cel care a mani%ulat ;nrobirea
tarilor din rasaritul si centrul 8uro%ei de catre oardele staliniste, a a$ut obra*ul sa
numeasca aceste tari natiuni satelite' ca si cum aceste natiuni de buna $oie ar "i intrat
sub ci*ma so$ietica, nu ;m%inse de el-
Fbra*ul %resedintilor/marioneta din lumea libera' este eEtrem de gros, dar al lui
8iseno:er se remarca %rin grosime- 0n cam%ania %re*identiala, stiind ca acordul de la
Ialta care ceda 5umatate din 8uro%a lui ,talin este ne%o%ular, a %romis ca gu$ernul lui $a
re%udia toate acordurile secrete ca cel de la Ialta care a5uta ;nrobirii comuniste'- Iar du%a
ce/a a5uns %resedinte a trimis )ongresului o %ro%unere "oarte modesta ;n care ;i cere sa/l
s%ri5ine ;n a re%udia di$erse inter%retari sau a%licari6 ale unor acorduri secrete care au
"ost distorsionate ast"el ;nc@t ar %utea sa duca la sub5ugarea unor %o%oare libere' la 3D
Februarie 1=23, 3 luni du%a ce *isese ca tarile din 8uro%a centrala si rasariteana sunt
state satelite', nu sub5ugate', Aniunii ,o$ietice, adica aliate de buna $oieB nu s/a mai
au*it nici cu$@ntul Ialta si nici nimeni n/a mai re%udiat nimic- 0n scimb 8iseno:er a
transmis )ongresului o re*olutie care condamna cam%aniile "urioase si inumane
;m%otri$a e$reilor' din *ona so$ietica- .st"el natiunile ;nrobite la Ialta au dis%arut "ara
urma si e$reii au a%arut ca $ictime- +e%artamentul de ,tat a "acut mari e"orturi sa %una
de acord declaratia data aici cu 11 r@nduri mai sus si re*olutia data cu 3 r@nduri mai sus,
care/au iesit din gura lui 8iseno:er care $orbea ci%urile des%re acelasi subiect, si/a
reusit adaug@nd cu$intele si/a altor minoritati' la cu$intele ;m%otri$a e$reilor'- 8$reii
%ersecutati' du%a cortina de "ier erau, du%a estimate date de e$rei, circa 3 milioane si
5umatateB ceilalti oameni %ersecutati du%a cortina de "ier erau ;ntre 3DD si 32D de
milioaneB acestia au "ost ;m%insi a"ara din discutie sub titlul de alte minoritati'- #a 31
Februarie ,enatul .merican a a%robat aceasta re*olutie cu cam%aniile6 ;m%otri$a
e$reilor' ;n unanimitate si cei absenti au*ind des%re ce era $otul au scris re%ede rug@ndu/
se sa "ie si numele lor %us %e lista celor care lu%ta ;m%otri$a cam%aniilor6 ;m%otri$a
e$reilor'- ,i/asa au "ost uitati cei de du%a cortina de "ier, care s/au rasculat ;n 1=26
;m%otri$a teroarei rosii stiind ca americanii nu i/au uitat'-
)u 8iseno:er recit@ndu/si rolul, rabinul Cillel ,il$er, unul dintre cei mai %uternici
conducatori sionisti, care/l a%arase %e 8iseno:er de acu*a lui Truman ca este antisemit
;n tim%ul cam%aniei electorale (aceasta acu*a e de rigoare ;n cam%aniile americane7 si
care %ronuntase rugaciunea la ceremonia de inaugurare a lui 8iseno:er ca %resedinte
american, a declarat ca daca se $a aniila 4usia ,o$ietica aceasta i se $a trage de la e$rei,
*ic@nd ca el a$erti*ea*a 4usia ca $a "i distrusa daca "ace un %act s%iritual cu
itlerismul'- Gai t@r*iu e%itetul de itlerist care trebuie distrus' i/a "ost dat lui Haser al
8gi%tului si oricui care sta ;n calea sionismului si urmea*a sa "ie distrus- Tomas +e:e!,
care/a organi*at numirea lui 8iseno:er la candidatura %entru %resedintie, la 12 Ianuarie
1=23 a *is ca toti $ad acum' cum antisemitismul so$ietic este cel mai recent si mai
teribil %rogram de genocid6 ei "ac acum o crima din sionism si te s%@n*ura numai %entru
c/ai "ost nascut e$reu- ,talin este %lin de $eninul lui Citler %@na la ultima %icatura, si/a
de$enit cel mai recent si otra$it %ersecutor al e$reilor6 +e %arca ,talin $rea sa arate
lumii ca ar $rea sa "aca %entru Citler ce n/a %utut Citler "ace c@t era $iu'-
.%oi %ro%aganda a de$enit "antastica si/a atins culmi uimitoare de "ante*ie si neade$ar-
3DD
.st"el, ;n $ara anului 1=23 se %ublicau editoriale ;n Te Gontreal Pa*ette ;n care scria ca
mii de e$rei sunt asasinati ;n Permania de 8st'B desi la 1 Iulie 1=2D *iarul &ionist
4ecord din Joannesburg scrisese ca ;n toata Permania de 8st erau ;n total 4-3DD de e$rei,
ma5oritatea dintre ei membri ai gu$ernului si "unctionari ;n gu$ern-
8iseno:er a trimis ;n Gartie 1=23 o scrisoare )omitetului de #ucru 8$reiesc ;n care
*icea ca .merica $a "i $esnic $igilenta ;m%otri$a oricarei tre*iri a antisemitismului,' dar
%@na sa a5unga acest comitet sa/si descida lucrarile la .tlantic )it! ,talin murise si
medicii e$rei' erau liberi si cum nu mai a$eau ce "ace cu scrisoarea i/au trimis/o ;na%oi
lui 8iseno:er care ;nsa nu s/a lasat si le/a trimis/o din nou rug@ndu/i s/o %ublice
nea%arat ca o condamnare acerba a antisemitismului so$ietic'- J@na si ;n secolul nostru
de "ante*ie %ro%agandistica nelimitata, ca*ul medicilor e$rei' este uluitor: au*im ca ;n
tara unde e$reii ocu%a a%roa%e toate "unctiile de conducere si detin a%roa%e toate bunurile
materiale, s/a lansat ;m%otri$a lor cel mai recent si mai teribil %rogram de genocid'B
a"lam ca mii de e$rei au "ost asasinati ;ntr/un loc unde se gaseau doar c@te$a suteB miile'
asasinate de$in a%oi sute de mii, a%oi milioane, nu numai legendarele 6 milioane ci mai
multe6 a%oi milioanele de morminte si santuri si gro%i comune care contin cada$rele
milioanelor de ne/e$rei cu ade$arat ucisi de ,talin urmau sa de$ina do$e*i de su"erintele
eEclusi$e ale e$reilor, ;n tim% ce ade$aratele $ictime urmau sa "ie declarate ineEistente,
ca ;ntotdeauna M doar moartea lui ,talin a ;m%iedecat %utin scrierea istoriei acestei noi
%ersecutii a e$reilor'- +ar un lucru a ramas ;n mintea maselor ;n anii 1=2D du%a moartea
lui ,talin: ideea ca ;n mod ine$itabil $or trebui sa lu%te ;m%otri$a comunismului ca sa
;m%iedice genocidul e$reilor-
Iata cum lu%tau conducatorii %o%oarelor libere ;m%otri$a comunismului- ,%re
sur%rinderea autorului, care credea ca metodele gu$ernarii %rin teroare au "ost asa de bine
%er"ectionate de la re$olutia lui )rom:ell trec@nd %rin re$olutia "rance*a si a%oi la cea
bolse$ica (metodele de arestare, de%ortare si %ri*onierat "ara dre%t la 5udecata "olosite de
statul instaurat %rin re$olutie7 ;nc@t nici un %o%or nu se $a mai %utea rascula cu m@na
goala ;m%otri$a armatelor statului terorist re$olutionar, %o%oarele 8uro%ei sub5ugate de
teroarea rosie au ;nce%ut sa se rascoale-
0nt@i ;n Berlinul de 8st, unde tinerii au atacat "ara arme, cu %ietre doar, tancurile
so$ietice, si/au "ost *drobitiB ministru al 5ustitiei a "ost numita ;n acest sco% Cilde
Ben5amin, $estita %entru salbaticia si cru*imea ei "ara margini (a condamnat la moarte un
co%il de 16 ani %entru ca ;m%artea mani"este, de eE-7 si %entru ca %ersecuta ;n mod s%ecial
%e cei religiosi, de eE- secta Jeo$as Litnesses, secta ;n care/a crescut 8iseno:erB
ceea ce nu %are sa/l "i deran5at %e 8iseno:er %rea rau (Cilde Ben5amin era descrisa ;n
*iarele din He: Ior9 ca "iind e$reicaB autorul n/a %utut $eri"ica dec@t ca sotul ei era cu
certitudine e$reu, des%re ea nu e sigur7- 8couri s/au "acut au*ite si/n Aniunea ,o$ietica
unde s/au rasculat detinutii %olitici din lagarul de la <or9uta si/au "ost $ictoriosi tim% de/
o sa%tam@na %@na la sosirea tru%elor de la Gosco$a care i/au secerat cu mitralierele- 0ntre
tim% occidentul se %reocu%a de antisemitismul din Aniunea ,o$ietica' si de su"erintele
e$reilor', adica a celor 6 sau 1 acu*ati si a%oi eliberati "ara sa "i %atit nimic- Himeni n/a
*is nici %is des%re miile de oameni secerati de mitraliere si calcati de tancuri sau
eEecutatiB occidentul i/a s"atuit sa aiba rabdare ca libertatea $a $eni' cum$a c@nd$a din
.merica, tara care/i $@nduse ;n 1=42 si/acum nici macar nu lua act de moartea lor-
+ar s"atul n/a "ost ascultat si ;n Fctombrie 1=26 natiunile ;nrobite s/au rasculat ;n Jolonia
si Angaria- )eea ce doreau era sa sca%e de .rmata 4osie, sa se retraga tru%ele so$ietice
3D1
de %e teritoriul tarii lorB sa sca%e de teroarea rosie, adica sa "ie des"iintata %olitia secreta,
securitatea' si sa "ie %ede%siti se"ii eiB sa aiba libertate religioasa si sa "ie eliberati din
;ncisoare ca%ii bisericilorB sa sca%e de teroarea %olitica a %artidului comunist si sa aiba
dre%tul la mai multe %artide %olitice reale si la alegeri libere- .utorul *ice ca de aceasta
con"runtare ;ntre demnitatea umana care/a construit ci$ili*atia euro%eana si des%otismul
asiatic care caracteri*ea*a comunismul si sionismul de%inde destinul omenirii, de "elul ;n
care occidentul $a "i alaturi de "ortele ci$ili*atiei sau ale des%otismului- >.utorul s/a o%rit
;n 1=26 si n/a mai descris $ictoria des%otismului si %er$ersiunii ;n toata lumea %rin
conto%irea celor doua %arti de/o %arte si de alta a cortinei de "ier si degenerarea
occidentului?-
0n tim% ce %olone*ii si ungurii cereau libertate nationala, %olitica, religioasa, %entru *ecile
de milioane de scla$i din Jolonia si Angaria, masele din .nglia si .merica, ;n$atate de
mass/media, se %reocu%au de %ersecutiile antisemite ;m%otri$a e$reilor' din acele tari-
)aci %o%oarele care se re$olta ;m%otri$a terorii rosii sunt totdeauna acu*ate de
antisemitism, "iindca teroarea rosie este instrumentul talmudismului care are %utere
de%lina ;n statul totalitar bolse$ic comunistB deci cine se re$olta ;m%otri$a terorii
bolse$ice n/are cum nu se re$olta ;m%otri$a terorii talmudice si n/are cum "i "ilo/
talmudist- .sta a $a*ut si scris 4obert Lilton ;nca ;n 1=11/1=18, de la ;nce%utul statului
so$ietic si de aceea a "ost eliminatB asta au $a*ut o lunga lista de cores%ondenti, scriitori
si cercetatori, carora le/a "ost totdeauna astu%ata gura si n/au %utut sa se "aca au*iti-
.st"el 3 luni ;nainte de re$olta din Jolonia si Angaria din 1=26 a "ost destituit Ja9ub
Bergman, se"ul terorii bolse$ice mosco$ite din Jolonia, un e$reu cu ;nalta "unctie ;n
%artidul comunist %olone* si la He: Ior9 )-#- ,ul*berger a dat semnalul de aituiala ;n
Te He: Ior9 Times cu articolul .ntisemitism ;n s%atele cortinei de "ier'- In toate
gu$ernele comuniste care/au eEistat $reodata ;nce%@nd cu anul 1=11, e$reii sunt ;n
%ro%ortie de =DQ- ,talin a instaurat du%a 1=42 gu$erne comuniste marioneta ;n 8uro%a ;n
care =DQ sunt e$rei- )@nd mass/media occidentala ;l numea Citler', antisemit', etc- si
%ocnea de indignare %entru antisemitismul din s%atele cortinei de "ier', aceeasi mass/
media contine si ast"el de in"ormatii: In )eoslo$acia, ca si ;n restul 8uro%ei )entrale si
de ,ud/8st, at@t intelectualitatea %artidului comunist c@t si cei ;n %o*itiile ceie din %olitia
secreta sunt ;n ma5oritate e$reiB de aceea oamenii de r@nd au a5uns sa $ada gri5ile
%artidului ca "iind treburi e$reiesti si sa dea $ina %e Rcomunistii e$rei %entru toate
neca*urile lor' (Te He: ,tatesman, 1=237B gu$ernul comunist al Angariei sub %rimul
ministru Gat!as 4a9osi M care este el ;nsusi e$reu M consta ma5oritatea din e$rei (e$reii
sunt =DQ din cadrele de conducere7' (Time, He: Ior9 1=237B 4om@nia, ca si Angaria,
%robabil are cel mai mare numar de e$rei ;n a%aratul de stat ' (Te He: Ior9 Cerald
Tribune, 1=237- .ceste citate si multe altele asemanatoare %ro$in din articole %line de
urlete ;m%otri$a antisemitismului care domnea ;n aceste tari conduse de e$rei- +eci daca
se ridica ;m%otri$a conducatorilor lor, ;m%otri$a teroristilor bolse$ici, %o%oarele se "ac
$ino$ate de a se ridica ;m%otri$a e$reilor care le terori*ea*a si %resedintele american
8iseno:er nu ostenea sa declare ca $a %ede%si $alul de antisemitism turbat6 din tarile
satelite din 8uro%a rasariteana'- ,i ;n tot acest tim% <ocea .mericii' le %romitea ca $or
"i eliberate si 4adio 8uro%a #ibera' le cinuia cu anali*e si descrieri ale mi*eriei si
su"erintelor lor-
,i/asa s/au rasculat Jolone*ii ;n Iunie 1=26 la Jo*nan, du%a care/a a%arut articolul lui
,ul*berger .ntisemitism ;n s%atele cortinei de "ier' %l@ng@ndu/se de %ersecutarea lui
3D3
Ja9ub Bergman care/a "ost destituit si ca maresalul 4o9osso$s9!, se"ul armatei %olone*e,
ar "i destituit sute de alti o"iteri e$rei'- &enon Ho:a9, unul dintre cei doi %rim ministri
ad5uncti ai Joloniei (celalalt era un e$reu, Cilar! Ginc7 a *is ;n .ugust ca cam%ania de
liberali*are si democrati*are a %resei %olone*e este distorsionata %un@ndu/se accentul tot
tim%ul asu%ra ca*ului e$reilor', care, *ice el, sunt %re*enti ;n "unctii de conducere din
%artid si gu$ern ;n %ro%ortie cu mult mai mare dec@t sunt ;n masa %o%ulara si ca do$ada a
%ublicat listele "unctiilor de conducere din ministere- An oarecare %ro"esor Kotarbins9i,
atac@ndu/l %e Ho:a9, a *is ca deoarece e$reii erau de/acum o ma5oritate ;n %o*itiile
ceie, ;n mod natural n/au e$itat sa numeasca ;n "unctii %e cei de/ai lor' (Te He: Ior9
Times, 11 Fctombrie 1=267- .sta du%a 11 ani de domnie so$ietica si teroare e$reiasca ;n
Jolonia, unde, cum a *is ambasadorul american .rtur Bliss #ane ca au $a*ut membrii
ambasadei ciar cu ocii lor, oameni ne$ino$ati sunt arestati noa%tea si dis%ar de %e
su%ra"ata %am@ntului, unde ciar sursele e$reiesti recunosc6 ca e$reii sunt la
conducerea gu$ernului si sunt ne%o%ulari- Inclusi$ e$rei ca Ginc, Berman, Flc*e:s9i,
4ad9ie:ic si ,%!cals9i6 ciar %olitistii au sentimente amare ;m%otri$a e$reilor %entru
ca %olitia secreta, al carei se" e 4ad9ie:ic*, tine sub calc@i %olitia si armata6 0n %olitia
secreta si/n securitate sunt multi e$rei din 4usia'- +u%a 11 ani de control e$reiesc total ;n
Jolonia, %rimul ministru ad5unct Ja9ub Berman (des%re care He: Ior9 Times *ice la 31
Fct- 1=26 ca era omul nr- 1 al Gosco$ei7 si/a dat demisia ;n Gai 1=26, a%oi ;n Fctombrie
1=26 si/a dat demisia %rimul ministru ad5unct Cilar! Ginc (omul Gosco$ei nr- 37B
singurul %rim ministru ad5unct care nu era e$reu era &enon Ho:a9 si a "ost imediat
acu*at de antisemitism'-
0n Jolonia deci teroarea o eEercitau e$reii si/a te re$olta ;m%otri$a terorii era
antisemitismB dar e$reii care nu erau mari ;n %artid si gu$ern o duceau mai bine dec@t
%olone*ii, du%a cum ra%ortea*a 5urnalistii si rabinii care/au $i*itat Jolonia- 8rau acolo
;ntre 3D-DDD si 2D-DDD de e$rei (He: Ior9 Times da aceste ci"re ;n Iulie si .ugust 1=267
;ntr/o %o%ulatie de 32 de milioane- 0n %o%orul %olone* e$reii erau mai %utin de 1QB ;n
gu$ernul %olone* erau %este =DQ, ceea ce He: Ior9 Times gasea ca e "oarte natural-
Angaria era sub a doua teroare bolse$ica ;n 1=42 si nu numai ca ungurii au $a*ut ca si de
data aceasta teroarea o %ractica e$reii, dar o %ractica aceiasi e$rei- Angurii au "ost
*drobiti de aceiasi indi$i*i care/i ;m%ilasera cu 36 de ani ;n urma si %e care ;n$atasera sa/i
urasca %entru ticalosiile lor de acum 36 de ani- Fa%tul ca eEact aceiasi au "ost acum
instaurati cu biciul ;n m@na ca sa martiri*e*e %o%orul este o do$ada ca instalarea
gu$ernelor comuniste du%a 1=42 este o ra*bunare talmudica %lani"icata si cautata-
4a*bunarea talmudica si/a %us %ecetea %e re$olutia bolse$ica comunista mondiala, care
nu e nici so$ietica nici ruseasca ci talmudica- +ar occidentul nu %rice%e nimic din toate
asteaB occidentul ;i da ;nainte cu %ericolul antisemitismului si su"erintele e$reilor membri
;n gu$ernele comuniste-
#a 1= Fctombrie 1=26 <ladisla$ Pomul9a (;ncis ;ntre 1=21 si 1=26 sub Berman/Ginc
%entru ca de$iase de la linia %artidului'7 a "ost eliberat si readmis ;n comitetul central al
%artidului comunist %olone*- #a 3D Fctombrie a dat %o%orului %olone* s%eranta unei
emanci%ari arat@nd abu*urile din ultimii 13 ani', %romit@nd alegeri libere si democratie,
desi ciar Cruscio$ ;n %ersoana a sosit imediat ;n Jolonia cu generalii .rmatei 4osii si/a
amenintat cu in$a*ia militara- Pomul9a si 8d:ard Fcab (alt antisemit' identi"icat de
,ul*berger din .merica7 n/au "ost intimidati si maresalul so$ietic 4o9osso$s9! s/a
re;ntors la Gosco$a (nascut ;n Jolonia, el "usese cel care a re"u*at sa a5ute $arso$ienii
3D3
rasculati ;m%otri$a itleristilor ;n 1=44 si/a stat cu tru%ele aliniate ;n a"ara <arso$iei
aste%t@nd ca $arso$ienii sa "ie macelaritiB dar a%oi *iarele din He: Ior9 desco%erisera ca
si el era antisemit'B nu se stie daca acu*ele %olone*ilor sau ale ne:!or9e*ilor l/au adus
aici7- )ardinalul <@sins9i a "ost eliberat, %olone*ii 5ubilau, natiunea %olone*a era sa
renasca- Imediat ungurii au luat eEem%lul-
#a 33 Fctombrie 1=26, 3 *ile du%a declaratia lui Pomul9a, ungurii au iesit ;n strada
cer@nd sa "ie Imre Hag! %rim ministru si sa %lece tru%ele so$ietice de ocu%atie din
Angaria- Angurii urau "ierbinte %e 8rno Peroe, se"ul %artidului comunist din Angaria care
"usese al treilea terorist e$reu bolse$ic trimis de la Gosco$a ;n 1=1= ca sa/i terori*e*e-
Imre Hag! ;nsa le dadea s%erante %entru ca era un comunist ungur si "usese eliminat ;n
1=23 de catre e$reii Gat!as 4a9osi si 8rno Peroe, acesta $enit a doua oara de la
Gosco$a ca sa/i distruga %e unguri- )a si/n Jolonia, ungurii $roiau libertate religioasa
(eliberarea cardinalului ;ncis de teroristii e$rei7, libertate nationala (retragerea tru%elor
so$ietice de ocu%atie7, abolirea %olitiei secrete teroriste si %ede%sirea se"ilor teroristi- .u
cerut acestea %rin demonstratii %asnice- )iar Tito, alt conducator comunist, a descris
eEact "a%tele, nu se stie de ce, la 12 Hoiembrie 1=26 la radio, c@nd a aratat ca so$ieticii
si/au dat seama ca 4a9osi nu mai %oate "i tolerat de unguri si/au acce%tat sa/l scimbe,
dar n/au acce%tat sa/l scimbe %e Peroe, secretarul %artidului comunist, care nu era cu
nimic mai bun ca 4a9osi si s/a a%ucat sa bat5ocoreasca sutele de mii de demonstranti
%asnici numindu/i gloata- An alt martor ocular s%une ca Peroe a re$arsat asu%ra multimii
care demonstra un torent de cu$inte obscene si insulte at@t de murdare ;nc@t nu %ot "i
re%etate- .sta, *ice Tito, i/a ;n"uriat %e demonstranti- Peroe a cemat armata so$ietica
;m%otri$a demonstrantilor, ceea ce i/a ;n"uriat %e demonstranti si mai mult- Imre Hag!
care era %rim ministru a cemat %o%orul sa se a%ere de tru%ele so$ietice si/a cerut
gu$ernelor occidentale sa inter$ina- Tancurile so$ietice cemate de Peroe si %olitia
secreta a lui Peroe au ;nce%ut sa macelareasca %o%ulatia ci$ila ne;narmata las@nd stra*ile
aco%erite de cada$re si de barbati si "emei raniti si muribun*i la 36 Fctombrie 1=26-
.tunci toata natiunea s/a rasculat cu ade$arat si ;n c@te$a *ile tru%ele so$ietice si %olitia
secreta au "ost ;n$inse- Imre Hag! a ramas %rim ministru, Peroe si 4a9osi s/au retras ;n
)rimeea %e 4i$iera so$ietica, cardinalul ungurilor a "ost eliberat, %o%ulatia i/a aituit %e
teroristii din %olitia secreta si le/a distrus cladirea, statuia lui ,talin a "ost data 5os si
tru%ele so$ietice (care la momentul acela erau mai mult rusi7 uneori ciar sim%ati*au cu
ungurii desi tancuri so$ietice "usesera distruse- 0n unguri si/n alte %o%oare care gemeau
sub calc@iul terorismului talmudic bolse$ic renascuse s%erantaB dar sionismul a sarit ;n
a5utorul "ratelui gemen, bolse$ismul si ungurii au %ierdut-
.utorul nu stie de ce regimul de la Gosco$a a tinut sa identi"ice ;n Angaria mai clar
dec@t ;n alta %arte teroarea bolse$ica cu ra*bunarea talmudica- 8$enimentele din Angaria
din 1=26 arata clar continuitatea talmudica ;n conducerea re$olutiei mondiale care s/a
instaurat la Gosco$a- Teroarea bolse$ica din 1=1= din Angaria era e$reiasca, cu
%artici%area a unul sau doi unguri ne/e$rei- ,e"ii ei au "ost Bela Kun, Gat!as 4a9osi,
Tibor ,*amuel! si 8rno Peroe, toti scoliti si antrenati la Gosco$a, nici unul din ei ungur,
toti e$rei- 0n Hoiembrie 1=42 autorul nu stie de ce s/au %ermis alegeri libere ;n Angaria si
%artidul micilor "ermieri a c@stigat, comunistii cu toata .rmata 4osie de "ata nici nu s/au
$a*ut la alegeri- ,*amuel! se sinucisese ;n 1=1= si Bela Kun dis%aruse nu se stie cum si
unde ;n anii 1=3D cu oca*ia unei e%urari (dar ;n Februarie 1=26 i s/au dat mari onoruri
%ost/mortem la al 3D/lea congres al %artidului comunist so$ietic, asa ca ungurii ar "i %utut
3D4
banui ce $a urma ;n Fctombrie 1=267- .tunci ;n 1=42 a "ost din nou trimis 4a9osi ;n
Angaria si cu a5utorul .rmatei 4osii si/a %olitiei lui secrete a/nce%ut sa eEtermine toate
%artidele %olitice ;n a"ara de cel comunist si %e toti cei banuiti de/a "i o%onenti ai
comunismului- Je cinci dintre conducatorii %olitici unguri (inclusi$ #as*lo 4a59, adorat
de %o%or7 i/a s%@n*urat du%a tortura de rigoare %rin care si/au recunoscut crima de a "i
cons%irat cu "ortele im%erialismului', ceea ce nu le/a deran5at %e "ortele
im%erialismului' care erau ocu%ate sa "aca s%ume la gura c@nd acu*a a "ost de a "i
cons%irat cu "ortele sionismului' ;n 1=23- .nul 1=48 a gasit Angaria com%let sub
calc@iul teroarei so$ietice bolse$ice, cu 4a9osi %rim ministru a5utat de Peroe- .cesta,
re;ntors de la Gosco$a ;n tara unde re$arsase macelul talmudic ;n 1=1=, a continuat ce
"acuse ;n 1=1=- #/a arestat %e )ardinalul Gind*ent! si gealatii lui, demonstr@nd
caracterul "undamental anticrestin al ra*bunarii talmudice bolse$ice, l/au de*bracat %@na
la %iele, l/au batut tim% de 3= de *ile cu bastoane de cauciuc, l/au ;ncuiat ;ntr/o celula de
beton uda si rece si l/au obligat sa %ri$easca "ilme si re%re*entatii obscene si nu l/au lasat
sa doarma ci l/au interogat tot tim%ul- )unosc@nd metodele comuniste si talmudice,
)ardinalul Gind*ent! si/a a$erti*at credinciosii ;nainte de/a "i arestat sa nu creada nici o
con"esiune' %e care i/o atribuie temnicerii lui- 4a9osi si Peroe a$eau din nou Angaria
sub cutitul lor si/au stors/o de s@nge c@ti$a ani, du%a care ;ntregul gu$ern din Angaria a
de$enit, cum *ic ciar *iarele din He: Ior9, =DQ e$reiesc la ni$elurile su%erioare'-
Jentru unguri teroarea bolse$ica era ;n mod clar e$reiasca si talmudica-
0n Iulie 1=23 4a9osi a demisionat ca %rim ministru si *iarul Times a anuntat ca Peroe
este unicul e$reu ramas ;n consiliul de ministri care sub 4a9osi "usese %redominant
com%us din e$rei', dar 4a9osi a ramas %rim secretarul %artidului si Peroe %rim ministru
ad5unct, asa ca nimic nu s/a scimbat cu demisia lui si c@nd ;n Iulie 1=26 si/a dat demisia
si ca %rim secretarul %artidului Peroe i/a luat locul si/am $a*ut mai sus ce/a reali*at
Peroe ;n Fctombrie 1=26- #a 38 Fctombrie tru%ele so$ietice s/au retras din Angaria, la
3D Fctombrie Gosco$a a admis $iolari si erori care/au ;ncalcat %rinci%iile egalitatii ;ntre
statele socialiste' si s/a o"erit sa discute %roblema tru%elor so$ietice de %e teritoriul
Angariei, 4om@niei si Joloniei'- .utorul se ;ntreaba daca aceste declaratii so$ietice au
"ost un siretlic ca sa c@stige tim% %entru lo$itura de gratie- )aci ;n momentul acela
Israelul a atacat 8gi%tul, Franta si .nglia s/au aliat Israelului ;n atac si nimanui nu i/a mai
%asat de ce se/nt@m%la ;n Angaria unde Imre Hag! %leda dis%erat %entru a5utor ciar a
doua *i arat@nd ca o armata so$ietica de 3DD-DDD de soldati cu 2-DDD de tancuri intra ;n
Angaria- ,o$ieticii au %ul$eri*at Buda%esta si ultima emisiune de radio a ungurilor de %e
teritoriul Angariei (cea de la +una%entele7 a "ost g@tuit la 1 Hoiembrie, ;n tim% ce s%unea:
suntem cotro%iti de armata so$ietica cu tancuri si bombardiere'- .scultatorii din <iena
au au*it a%oi o eE%lo*ie si a%oi tacere din toata Angaria- Imre Hag! s/a re"ugiat ;n
ambasada iugosla$a, si/a%oi a "ost dus de/acolo de so$ietici nimeni nu stie unde-
)ardinalul Gind*ent! s/a re"ugiat la ambasada americana- #a s"@rsitul lui Hoiembrie
ambasadorul cuban la FHA, care stia mai bine ce/i dincolo de cortina de "ier, a anuntat ca
;n Hoiembrie au "ost masacrati 62-DDD de ci$ili unguriB %este 1DD-DDD "ugisera ;n .ustria
care i/a %rimit desi e o tara mica- +intre ei unii au a5uns ;n .merica unde ,ecretarul
.rmatei, Lilbur G- Bru9er, le/a ordonat sa a%laude steagul american' si/a%oi sa/l
a%laude %e %resedintele 8iseno:er', care/si ;ntorsese s%atele si %ri$ise cu ne%asare cum
sunt masacrati si nici nu bine$oise sa ras%unda la dis%erarea lor- )aci din nou, ca ;n 1=11,
cele doua brate gemene: bolse$ismul si sionismul ;si coordonasera %er"ect lo$iturile si
3D2
8iseno:er, .nglia, Franta, toata lumea libera' se ocu%a acum de slu5irea sionismului,
n/a$ea tim% %entru nimic altce$a- #a FHA nu era nimic altce$a %e ordinea de *i dec@t
%roblema Israelului' si delegatii unguri n/au %utut "i ascultati dec@t du%a ce ungurii au
"ost *drobiti si trimisii lor ;nlocuiti cu cei ai noului gu$ern terorist din Angaria- ,e"ul
acestui nou gu$ern bolse$ic terorist instaurat ;n Angaria a "ost tot un terorist din 1=1=,
Ference Gunnic, membru de "runte ;n regimul lui Bela Kun, se"ul %olitiei %e tim%ul lui
4a9osi ;ntre 1=46 si 1=4=, a5uns acum %rim ministru ad5unct, ministru de ra*boi si al
securitatii statului ;n gu$ernul lui Janos Kadar- Te He: Ior9 Times l/a salutat %e
Gunnic ca "iind asul Gosco$ei care/l are/n m@na %e Kadar'- +ar ungurii scu"undati
din nou ;n be*na teroarei bolse$ice desigur au gasit mare m@ng@iere ;n cu$intele lui
8iseno:er care/a declarat ca ;i de%l@nge din toata inima'- .%oi 8iseno:er si toti se"ii
de stat euro%eni s/au a%ucat sa discute des%re 8gi%t, Israel si )analul de ,ue* si
re%re*entantii Aniunii ,o$ietice au aratat multa indignare morala si dis%ret %entru .nglia
si Franta care s/au aliat cu Israelul c@nd a in$adat 8gi%tul-
3- ,tatul sionist
Israelul este un stat in$entat, instaurat si ocu%at ;n mare masura de a*arii din 4usia care/
au trecut la iudaism si care sunt de rasa turco/mongola si nicidecum semita- ,tatul lor se
ba*ea*a %e niste legende antice tribale ale unui %o%or cu care ei n/au absolut nici un "el
de legatura si cu care nu sunt ;nruditi nici %e de%arte ;n nici un "el si aceste legende
tribale din anticitate le/au de*$oltat ;n cel mai salbatic so$inism rasial ba*at %e %retentia
ca ei, a*arii, ar "i semiti' si %e a%licarea literalmente a legii %rescrise ;n tim%uri antice
de secta le$itilor din tribul semitic al lui Iuda- Israelul n/ar "i %utut su%ra$ietui nici o *i
"ara bogatia si armele care curg din belsug dins%re marile %uteri occidentale ;n Israel-
Israelul este condus de oameni din aceeasi rasa, din acelasi neam, uneori ciar din
aceleasi "amilii si de acelasi "el ca Bela Kun, 8rno Peroe si ceilalti teroristi bolse$ici care
se trag din getourile a*are din 4usia- Fa%tele Israelului sunt la "el ca "a%tele lui Bela
Kun si 8rno Peroe si a*arii talmudici din Israel ameninta *ilnic arabii lasati %rada
cru*imii lor cu ra*bunarea si distrugerea %rescrisa le$itilor ;n +euteronomul- Israelul n/ar
%utea "ace asta daca n/ar a$ea %uterea sa dicte*e gu$ernelor occidentale, ;n s%ecial
gu$ernului american, care n/a %regetat niciodata sa eEecute ordinele Israelului- 0n
interiorul Israelului domnesc legile care inter*ic casatoria cu ade$aratii semiti %alestinieni
%entru a nu murdari %uritatea rasei' ci%urile semite' a a*arilor turcici si alte legi
care/i "aceau %e americani si %e engle*i sa "aca s%ume la gura c@nd erau atribuite lui
Citler- Je l@nga granitele Israelului "lam@n*esc o oarda de %alestinieni i*gnoniti din
casa, a$erea si tara lor care ;n cei 8 ani de la eE%ul*area lor %@na ;n 1=26 au a5uns sa
numere un milion- Israelul "ace raiduri re%etate ;m%otri$a lor si/a tarilor arabe ;n$ecinate
unde %rin masacre si maceluri le reaminteste arabilor de ra*bunarea talmudica care/i
astea%ta- Fccidentul da din ca% si so%teste cu$inte timide de de*a%robare ;n tim% ce
trimite Israelului mai multi bani si mai multe arme %entru mai mare macel- F tara
arti"iciala creata %rin nedre%tate, o rasa arti"iciala creata %rin %retentii "alse, daca Israelul
ar "i lasat ;n %ace ar dis%are singur caci mult mai multi $or sa %lece din Israel si sa se/
ntoarca de unde/au $enit, ;n ciuda %atimii so$ine cu care este ;mbatat su"letul celor care
se considera e$rei ;n toata lumea, dec@t $or sa se duca acolo din alta %arte- 0n 1=21 erau
mai multe %lecari dec@t sosiri ;n Israel M c@nd s/a cra%at ;n mod uluitor cortina de "ier'
3D6
(*ice Te He: Ior9 Cerald Tribune ;n .%rilie 1=23, de %arca cortina de "ier ar "i %utut sa
aiba "isuri "ara stirea gu$ernului so$ietic7 si %rin acea "isura' s/au scurs din nou
imigranti as9ena*i din Aniunea ,o$ietica ;n Israel- Totusi numai 34-41D au intrat ;n
Israel ;n 1=23 si 13-DDD au %lecat din Israel si ;n 1=23 au %lecat mai multi din Israel dec@t
s/au dus ;n Israel, cu tot e"ortul gu$ernului so$ietic de/a um%le Israelul (du%a 1=23
autorul nu mai are date7- +r- Bem5amin .$niel s%unea la Ierusalim ca ;n %rimele 2 luni
din 1=23 au sosit 8-2DD de imigranti si/au %lecat 32-DDD de emigranti din Israel- )aci
Israelul n/are ce o"eri noilor $eniti dec@t so$inism- Gose ,milans9i scrie ;n Februarie
1=23 du%a o $iata de 6D de ani traiti ;n Jalestina: )@nd s/a terminat mandatul britanic
era bine/n tara- +e%o*itele de alimente, gu$ernamentale si %articulare, erau %lineB a$eam
materii %rime- Tara a$ea 3D de milioane de lire ;n Banca .ngliei si a$ea actiuni britanice
si americane %entru sume mari- )irculau cam 3D milioane de lire %rintre locuitori, lire
care erau ca lirele sterline6 Pu$ernul mandatului britanic ne/a lasat o mostenire
$aloroasa, %ortul Cai"a, a%oi Ja""a si Tel .$i$, cai "erate, trenuri de mar"a, cladiri
administrati$e gu$ernamentale, aero%orturi militare si ci$ile mari si bine eci%ate,
ca*armi bune si ra"inarii %etroli"ere la Cai""a- de la arabii care s/au re"ugiat ne/au ramas 2
milioane de dunai de %am@nt agricol cu li$e*i, gradini de %ortocali, maslini, $ii si %omi
"ructi"eri, a%oi cam 12-DDD de case de locuit ;n orase, unele "oarte elegante, 12-DDD de
%ra$alii si "abrici si multa a$ere mobila, mobilier, co$oare, bi5uterii, etc- .ceste lucruri
sunt a$ere mare si daca acum suntem scu"undati ;n saracie ;n Israel asta ni se trage de la
centrali*area eEcesi$a birocratica, de la ;nabusirea ;ntre%rinderilor %articulare si de la
%romisiunea regimului socialist ;n *ilele noastre' (Te Je:is 4e$ie:7- Cur:it* de la
Jartidul 4e$i*ionist al Israelului le/a s%us e$reilor din Joannesburg des%re
degenerarea' statului sionist: tara e %e %ragul "alimentului economic- Imigrarea a
sca*ut si/n ultimele luni mai multi au %lecat dec@t au sosit- ,unt a%oi 2D-DDD de someri si
multe mii lucrea*a ore reduse'- .utorul are multe citate de la alti e$rei din Israel care
descriu aceleasi lucruri- +ar masele din occident n/aud lucrurile astea, ci cu totul altce$a,
ca de %ilda cum )lement +a$ies, din Jartidul #iberal britanic, saluta6 miracolul de
%rogres reali*at ;n Israel %e cale de/a de$eni o tara ;n care curge la%tele si mierea'
(cu$@ntare ti%arita alaturi de/a lui Cur:it*, citata mai sus7- Fran9lin +- 4oose$elt cel
t@nar ;n cam%ania lui electorala din He: Ior9 *ice tot ;n 1=26 ca Israelul este o oa*a de
$iata si de s%eranta ;n marea de %o%oare arabe care "ierbe- Israelul ;m%rastie libertate mai
e"icient dec@t orice %ro%aganda am %utea noi trimite din ,tatele Anite'- .dlai ,te$enson
;n cam%ania lui electorala din 1=23 a s%us ca Israelul a %rimit cu bratele descise si din
toata inima %e toti cei care cauta re"ugiu de o%rimare6 .merica ar "ace bine sa ;n$ete de
la genero*itatea natiunii Israelului cum sa/si modele*e %olitica de imigrare si noi trebuie
sa lu%tam %entru asta' (desigur $rea sa s%una c/ar "i bine sa "ie i*goniti americanii din
.merica si gasiti %e alt continent unii care sa *ica ca se trag din %iei rosii si sa le "ie data
lor tara M caci ce altce$a ar %utea sa/nsemne s%usele luiO7- .lt candidat la %resedintia
americana, ,tuart ,!mington, a *is ca Israelul e un eEem%lu de cura5, otar@re si actiuni
constructi$e care aduc $ictoria idealurilor democratice si nu cedea*a ;n "ata
im%erialismului so$ietic' ;n tim% ce ;n Israel se decreta legea ;naltarii steagului rosu
so$ietic de 1 Gai si la Lasington si la #ondra %oliticienii "aceau declaratii "ulminante
;m%otri$a antisemitismului din s%atele cortinei de "ier'-
0m%otri$a acestei sustinute %er$ertiri a ade$arului si in$ersari a lui de catre conducatorii
si %oliticienii occidentului din toate %artidele, numai c@te$a $oci de e$rei s/au au*it
3D1
%rotest@nd, ca/n deceniile trecute, din moti$ul aratat anterior: $ocile goimilor care/au
;ncercat sa se ridice au "ost ;nabusite- Lilliam &u9ermann scrie: Teoria general
acce%tata ca eEistenta statului Israel $a uni si cimenta e$reii s/a do$edit "alsa- +in contra,
)ongresul >,ionist din Ierusalim din 1=21? a aratat ;n mod "oarte i*bitor ca crearea
statului %olitic e$reiesc du%a 3DDD de ani a creat o noua di$i*iune %uternica ;ntre e$rei ca
gru% %e care n/au mai a$ut/o de secole si ca Israelul $a di$i*a, nu $a uni e$reii %e
$iitor6 Israelul se %resu%une ca $a a$ea ;ntr/un oarecare "el mistic, 5urisdictie unica
asu%ra $reo 1D M 13 milioane de e$rei care traiesc %rin tarile globului6 Trebuie sa
creasca im%ort@nd e$rei de %rin toata lumea, indi"erent c@t de multumiti sunt sa stea ;n
tarile unde sunt acum6 8$reii care au trait acolo de generatii si secole trebuie con"orm
acestei teorii sa "ie Reliberati din ReEil si adusi ;n Israel %rintr/o imigrare masi$a6
)onducatorii tuturor %artidelor din Israel, de la eEtrema drea%ta la eEtrema st@nga,
inclusi$ %rim ministrul Ben/Purion, au ;nce%ut sa %retinda ca e$reii americani, mai ales
sionistii, sa/si tina %romisiunile si sa/si %araseasca ReEilul din .merica si sa se mute ;n
Israel sau cel %utin sa/si trimita co%iii acolo6 )ongresul de la Ierusalim a ;nceiat o"icial
"a*a sionismului american si/a inaugurat "a*a de intens nationalism din Frientul Gi5lociu
6 du%a modelul lui <ladimir Jabotins9! care $isa un mare stat e$reiesc de ambele %arti
ale Iordanului care sa cu%rinda toti e$reii si sa "ie cea mai mare %utere militara din
Frientul Gi5lociu'- #essing J- 4osen:ald %rotestea*a ;m%otri$a %oliticii %rescrise de
Ben/Purion sionismului american6 de a organi*a e$reii americani ;ntr/un organ de
%resiune %olitica se%arata ;n ,tatele Anite6 ;n aser$ire culturala si %olitica "ata de un stat
strain6 nationalismul Re$reu este o distorsionare a credintei noastre6'
.de$aratul %ericol al sionismului consta ;n ca%acitatea lui de a ;n$ra5bi si duce la ra*boi
natiunile lumii, ceea ce $a aduce catastro"e tuturor oamenilorB %entru "iecare e$reu care
$a su"eri din $ina lor, ;ntre 1DD si 1DDD de ne/e$rei $or su"eri ciar mai mult ca ei- +ar
de5a ;n 1=2D nu era $oie sa *ici sau sa %ublici lucrurile asteaB goimilor li s/a inter*is
dre%tul de/a le enunta, e$reii %rotestatari le/au enuntat degeaba- +e5a ;n 1=23 *iarul
e$reiesc ne:!or9e* )ommentar! scria ca ;ntarirea Israelului este elementul solid din
%olitica eEterna a ,tatelor Anite si $a ram@ne asa indi"erent de scimbari de gu$ern si de
re*ultatul alegerilor'- Iata o alu*ie la "ortele ascunse care numesc %resedintii alesi de
%o%or', care numesc %rim ministrii si %oruncesc regilor- Juterea acestor "orte e mult mai
mare dec@t $otul e$reiesc' din state ca He: Ior9, )ali"ornia si Florida, de eEem%luB
aceste "orte %oruncesc cu o autoritate incontestabila la care de multe ori a "acut alu*ie Te
He: Ior9 Times, de eE- ;n 1=26 c@nd scrie: orice ;ntelegere ;m%otri$a intereselor
Israelului este im%osibila si nici o administratie americana nici macar n/ar ridica ocii la
asa ce$a'- +at "iind ca administratia este re*ultatul alegerilor, aceasta %redeterminare a
re*ultatului arata coru%tia totala si de"initi$a a alegerilor libere' din occident-
Humai %utre"actia ci$ili*atiei si democratiei occidentale tine ;n %icioare statul Israel,
sub$entionat masi$ de sume uriase de bani americani: numai ;n 1=23 ,tatele Anite au
daruit Israelului 3=3 milioane de dolari si i/au ;m%rumutat' alte 3DD milioane >nu trebuie
sa uitam ca dolarii din 1=23 erau de *eci de ori mai %uternici dec@t cei de/acum, deci
sumele trebuie citite ;n acest ra%ort?- Jrogramul de a5utor tenic' al lui Truman a dat
Israelului mai mult dec@t oricarei alte tari din lume, "ata de %o%ulatia ce/o are si mai mult
dec@t tuturor statelor arabe, arata re%re*entantul Ierusalimului ;n Fctombrie 1=23-
.merica a dat Israelului ;n %rimii 2 ani de eEistenta %este un miliard de dolari- .%oi
,tatele Anite au stors Permaniei tributul de 23D milioane de lire anual %entru Israel-
3D8
+elegatul ,iriei la FHA a citat ci"ra de un miliard si 5umatate de dolari care s/a scurs din
.merica ;n Israel ;ntre 1=48 si 1=26 ;n a"ara tributului stors de la Permania- .utorul n/a
%utut gasi documente cu ci"re eEacte-
0mbuibat cu banii si cu armamentul occidentului, sigur ca occidentul ;l $a s%ri5ini
totdeauna si ca Lasingtonul nu/si $a scimba %olitica de a/l sustine si ser$i, Israelul a/
nce%ut sa a%lice legea le$itica din 631 ;- Cr- din +euteronomul- Ca*arii mongoli sositi ;n
Israel s/au a%ucat sa/m%lineasca %romisiunea %e care le/a "acut/o Ieo$a le$itilor, du%a
cum au *is acestia- Jarte din aceasta %romisiune, scrie ;n +euteronomul (ca%itolul 3D7,
este ca goimii $or aduce tribut neamului ales M sub "orma de dolari americani si tribut
stors de la Permania- .%oi ;m%linirea legii' mai cere ca toti regii si %otentatii %o%oarelor
sa "ie umiliti ;n noroi, ,ionul sa "ie sta%@nul tuturor si toti e$reii sa "ie adunati'- +e
aceea s/a %romulgat legea nationalitatii israelite' si legea re;ntoarcerii' din 1=23, care
cere imigrarea masi$a' ;n Israel a natiunii e$reiesti dis%ersate', %entru re;ntoarcerea'
careia din eEil trebuie demonstrat ca su"era %ersecutii ;n eEil'B de aceea se in$entea*a
mereu recrudescenta antisemitismului'-
.ceste doua legi si declaratiile lui Ben/Purion din 16 Iunie 1=21 des%re ;nce%erea
str@ngerii e$reilor din eEil' "acute sionistilor din .merica, i/au alarmat %e e$rei ca
&u9erman si 4osen:ald, care/au $a*ut %eretii getoului cum se ridica ;n 5urul lor-
4abinul Cillel ,il$er, %rietenul intim al lui 8iseno:er, s/a aratat multumit ca Ben/
Purion e dedicat ;ntregului %rogram sionist nestirbit'- In Iunie 1=23 la He: Ior9 Ben/
Purion le/a s%us e$reilor ca sionismul nu e ;n Israel, ci cu%rinde e$reii din ;ntreaga lume-
Ben &$i, al doilea %resedinte/al Israelului, a s%us la inaugurare, ;n +ecembrie 1=23, ca
str@ngerea e$reilor din eEil' e sarcina %rinci%ala- +ac/ar "i *is Citler sau ;m%aratul
german ca e$reii trebuie sa %araseasca 8uro%a, lumea ;ntreaga ar "i urlat de m@nie- +ar
;ntregul %rogram sionist nestirbit contine dominatia asu%ra gintilor' ;ntr/un mare
im%eriu care se/ntinde de la Hil la 8u"rat du%a cum scrie ;n Tora si oric@t de absurd %are
%rogramul din Tora, ,tatele Anite ;l ;nde%linesc cu s"intenie ;n "iecare %unct M si cu
buna stiinta-
Jarea im%osibil c/o "ac cu buna stiinta, dar ;n 1=23 s/a $a*ut- 0n Gai 1=23 Linston
)urcill, %e atunci %rim ministru britanic, l/a amenintat %e %rimul ministru egi%tean nu
cu ra*bunarea .ngliei ci cu ra*bunarea talmudica e$reiasca- I/a s%us:' nu $om lasa
Israelul de*a$anta5at aliment@ndu/l cu armament si a$iatie,' si/a adaugat ca antici%ea*a
;nde%linirea as%iratiilor sioniste'- Jarlamentul din Israel imediat i/a multumit %entru
de$otamentul aratat miscarii sioniste tot tim%ul' si %o%orul engle* n/a citit declaratia lui
)urcill sau dac/a citit/o n/a %rice%ut nimic- +ar )urcill i/a uimit %@na si %e unii
sionisti ca .- .braams cu ardoarea lui talmudica: .braams se/ntreaba cum de
)urcill, cititor al Bibliei, care stie bine ca as%iratiile sioniste6 cu%rind cucerirea
teritoriilor istorice ce/au a%artinut celorlalte 1D triburi', %rin ra*boi care $a duce, du%a
%arerea autorului, la s"@rsitul ci$ili*atiei occidentale, merge asa de de%arte- +ar )urcill
era gata de orice ;n slu5ba sionismului- 0n .%rilie 1=23 )urcill, %rim/ministru britanic,
a glori"icat un o"iter engle* numit Frde Lingate care/a tradat .nglia si/a a5utat teroristii
sionisti c@nd macelareau tru%ele engle*e- .cest Lingate e descris de )aim Lei*mann
%utin ironic ca un sionist "anatic'- 0si lasase barba ca sa arate ca %ro"etii iudaiciB c@nd
medicii l/au declarat dement ires%onsabil, )aim Lei*mann a $enit cu alti medici care l/
au declarat sanatos si asa a "ost numit %e un %ost de conducere ;n Jalestina ;n anii 1=3D
unde a tradat si/a %lanuit macelarirea soldatilor engle*i- Jentru aceste "a%te )urcill, cel
3D=
care $orbea asa de "rumos si %atriotic engle*ilor si care a abandonat scrierea biogra"iei
stramosului sau (+ucele de Garlboroug7 %entru ca acesta tradase "lota engle*a, l/a
glori"icat si decretat erou-
#a 1D Hoiembrie 1=2D *iarul Te Je:is Cerald din Joannesburg de*$aluia ca ;n tim%ul
celui de/al doilea ra*boi mondial c@nd a/nce%ut "abricarea bombei atomice +r- )aim
Lei*mann a %ro%us adunarea cercetatorilor de seama e$rei ca sa cree*e o eci%a >a
bombei atomice? care sa %acti*e*e ;n interesul e$reimii'- Tot ;n acel oras la 1D .ugust +r-
Haum Poldman a relatat discutia lui cu 8rnest Be$in, Ginistru de 8Eterne britanic,
caruia i/a s%us ca Israelul nu Garea Britanie trebuie sa detina cea mai $itala si strategica
regiune din lume' %entru ca nici ;n Houl nici ;n <eciul Testament nu scrie ca Garea
Britanie trebuie s/o detina'- +u%a moartea lui Be$in )urcill si conducatorii de la
Lasington au acce%tat, ;nrol@ndu/se cu "er$oare ;ntr/o lu%ta al carei sco% "inal este
distrugerea ci$ili*atiei occidentale-
.cest %lan a "ost de*$aluit ;n re%etate r@nduri- #a al 6/lea )ongres sionist din 1=D3 GaE
Hordau a *is: sa $a arat tre%tele %lanului6 ra*boiul mondial ce $a sa $ina >a $enit ;n
1=14?, a%oi con"erinta de %ace unde se $a crea o Jalestina a e$reilor cu a5utorul
engle*ilor'- +u%a 32 de ani #ordul Gelcett, sionist de "runte engle*, s%unea sionistilor
din He: Ior9: +aca/n 1=13 $/as "i s%us ca ariducele .ustriei $a "i asasinat si ca din
aceasta $a decurge lantul de e$enimente care ne $or da noua sansa6 sa a$em o %atrie
e$reiasca ;n Jalestina m/ati "i considerat un $isator de "antasme- Hu $/ati g@ndit niciodata
ce eEtraordinar a re*ultat din baia aceea de s@nge oca*ia %entru noiO )redeti ca am a5uns
din nou ;n Israel %rintr/o %ura ;nt@m%lareO' (Te Je:is )ronicle, = Hoiembrie 1=387-
+u%a 31 de ani, ;n Februarie 1=26, 4andol% )urcill, "iul lui Linston )urcill,
$i*it@ndu/si amicul Bernard Baruc la domeniul lui de baron din ,out )arolina, a *is ca
daca cel de/al treilea ra*boi mondial i*bucneste el $a "i calculat la rece si %lanuit si nu
accidental'- 0m%linirea %romisiunii lui Ieo$a' du%a lege' este ca toti e$reii din lume
sunt su%usii ,ionului si toate %o%oarele lumii sunt scla$e care trebuie sa/i %lateasca tributB
con"orm ;m%linirii %romisiunii' Ben/Purion a declarat ca Israelul nu $a %ermite
nicicum re;ntoarcerea arabilor' eE%ul*ati de el din Jalestina (Te Je:is Cerald, 34
+ecembrie 1=237B Gose ,arett, ministrul de eEterne israelian, a aratat ;n Iunie 1=23 ca
e$reii $or "i adunati' ;n Israel c@te 4 milioane %e an ;n urmatorii 1D aniB cu alta oca*ie a
*is tim% de 1D/12 ani-
.u trebuit doua ra*boaie mondiale ca sa instaure*e ;nt@i %atria e$reilor' si/a%oi statul
national e$reiesc' ;n Jalestina si sa bage 1 milion si 5umatate de e$rei (a*ari7 ;n el- )um
sa bage ;nca 2D/6D milioane de e$rei ;n el, cum sa/i disloce de unde sunt M daca nu tot
%rin ra*boi mondialO Ben/Purion a estimat costul adunarii e$reilor' ;n Jalestina la 1 sau
8 miliarde de dolari (%uternici din 1=2D, o suma de 2 ori mai mare dec@t datoria nationala
a Garii Britanii7, si/a s%us ca e$reii din .merica ne $or da banii', desigur nu din
%ro%riul bu*unar ci din im%o*itele %use %e %o%ulatie- Genacem Beigin, se"ul bandelor
de asasini care/au "acut masacrul de la +eir Iasin, a de$enit, ;m%reuna cu bandele lui
teroriste de asasini, membrii onorati ai gu$ernului israelian, "orm@nd %artidul %olitic
ma5oritar Cerut ;n %arlamentul Israelului- .rabii ;nteleg des%re ce $orbeste Genacem
Beigin, c@nd ;n Gai 1=23 de eEem%lu l/a amenintat %e regele Iordaniei la ;ncoronarea lui
la $@rsta de 18 ani ca $a "i ucis asa cum %rescrie <eciul Testament/Tora ;n
+euteronomul, *ic@nd: .*i se/ncoronea*a un t@nar arab ca rege ;n Pilead, Basan,
Hablus, Iericon si Ierusalim- .cum e momentul sa/i s%unem: Rnoi $om $eni si cetatea lui
31D
+a$id $a "i libera'- )ine %rice%e ce citeste ;n <eciul Testament gaseste ;n
+euteronomul (3,1/67 . $enit regele din Basan6 ,i +omnul mi/a s%us: ;l $oi da %e
m@na ta6 ,i ni l/a dat %e m@na, cu tot %o%orul lui si noi i/am distrus cu desa$@rsire6
masacr@ndu/i %e toti, barbati si "emei si co%ii'- Jlanul Israelului de genocid al arabilor
este clar %entru %alestinieni- 0n .%rilie 1=26 Cenr! #abouisse, director al agentiei FHA
%entru a5utorarea %alestinienilor a ra%ortat ca erau 4==-DDD re"ugiati ;n Iordania, 88-DDD ;n
,iria, 1D3-DDD ;n #iban, 312-DDD ;n 8gi%t, ;n Pa*a- .menintarile lui Genacem Beigin ;i
tin mereu "ugari tot mai de%arte ;n desert ca sa sca%e de masacrul le$itic, care este o
realitate do$edita de nenumaratele raiduri si maceluri organi*ate de teroristii statului
Israel ;m%otri$a lor ca sa le aminteasca mereu ca Israelul %lanuieste ca toti sa aiba soarta
celor de la +eir Iasin- ,irul de maceluri organi*ate de Israel a/nce%ut la 14 Fctombrie
1=23, c@nd un gru% de israelieni au trecut din senin "rontiera Iordaniei si/au asasinat
absolut tot ce era $iu ;n satul Zib!a, 66 de sateni, ma5oritatea "emei si co%ii-
.rie%isco%ul din Ior9 s/a declarat cu%rins de oroare, dar si de regret $a*@nd cum $otul
e$reilor din He: Ior9 a %arali*at Hatiunile Anite ;n legatura cu Jalestina', la care
)omitetul +e%utatilor 8$reilor Britanici au strigat antisemitism', *ic@nd ca
arie%isco%ul e %ro$ocator si %artinitor' si %rimarul He: Ior9/ului, 4obert Lagner, a
"ost socat de ignoranta arie%isco%ului care e$ident nu cunoaste scena americana'- FHA
a eE%rimat o usoara de*a%robare %entru Israel-
#a 38 Februarie 1=22 %uternice tru%e israeliene au %atruns ;n Pa*a, ;n 8gi%t, unde
"lam@n*eau ;n mi*erie 312-DDD de re"ugiati %alestinieni ;ntre dunele de nisi%- .u masacrat
3= de egi%teni si nu se stie c@ti %alestinieni, care %rotest@nd ;n dis%erare %entru tradarea
FHA/lui au ars a%oi 2 centre ale FHA/lui si ast"el au ars si bruma de m@ncare din care
su%ra$ietuiau- )omisia GiEta de .rmistitiu a cali"icat atacul Israelului dre%t agresiune
brutala ;ntr/un atac %lani"icat si aran5at anterior'- .ceasta comisie (numita AHG.) de/
aci/nainte7 a$ea un re%re*entant al Israelului, unul al tarii arabe agresate si unul al FHA/
lui, si, din cau*a ca le *icea macelurilor %lani"icate si eEecutate de Israel %e nume,
membrul din %artea FHA a ;nce%ut sa "ie scimbati %@na s/au gasit unii care sa de%una
marturie "alsa ;n "a$oarea Israelului- .sa au "ost ;nlocuiti ra%id doi membri americani-
+ar, desi membrii comisiei stiau ce/a %atit contele Bernadotte, la "ata locului constiinta
lor era mai greu de cum%arat dec@t este ;n ca%italele 8uro%ei si .mericii si ast"el
totdeauna ei ra%ortau ca Israelul e $ino$at- )onsiliul de ,ecuritate FHA a%oi a
condamnat Israelul, la al 4/lea ca* de masacru %remeditat al re"ugiatilor de %e teritoriu
strainB dar cu/ncetul gu$ernele occidentale au ;nce%ut sa colabore*e cu Israelul ;n
genocidul desantat %e care/l %ractica- #a 8 Iunie 1=22 AHG.) a re%rosat tru%elor
Israelului noi asasinate ;n Pa*a, la care Israelul a arestat obser$atorii FHA si/a continuat
sa %atrunda ;n 8gi%t si sa masacre*e ci$ilii de/acoloB ;n ,e%tembrie 1=22 au macelarit 32
de egi%teni- 0n aceeasi luna Ben/Purion a s%us ca $a ataca 8gi%tul ;ntr/un an daca nu se
ridica blocada %ortului 8lat- +ar de/acum FHA nu mai %rea ;ndra*nea sa "aca usoarele
ei re%rosuri Israelului %entru $esnicele maceluri si acte de genocid %e care le "ace, si/a/
nce%ut cu %ro%uneri de retrageri bilaterale' las@nd o *ona demilitari*ata- #a 33
Fctombrie 1=22 Peneralul Burns, obser$ator FHA din )anada, a condamnat Israelul
%entru un nou act de terorism %lani"icat de israelieni care %atrun*@nd ;n ,iria au ra%it un
numar de $ictime de/acolo- #a 31 Fctombrie ministrul de eEterne israelian Gose ,arett
a amenintat arabii cu un ra*boi %re$enti$'- #a 38 Hoiembrie 1=22 *iarele din .merica
%ublicau un anunt %latit de sionisti ca Garea Britanie s/a alaturat dusmanilor Israelului',
311
%entru ca .nton! 8den, care $a s%ri5ini Israelul ;n ra*boiul lui de genocid, amintise
des%re usoare modi"icari de "rontiera- Ben/Purion la 18 Gartie 1=26 a cerut nou
armament ;m%otri$a unui %retins atac arab' din %artea 8gi%tului (%e care cu 1 luni ;n
urma tot el *isese ca/l $a ataca7, a ,iriei si .rabiei ,audite- #a 2 .%rilie +ag
Cammars95old, secretar general FHA, era ;n drum s%re Jalestina ;ntr/o misiune de %ace,
c@nd Israelul a bombardat din senin "ara declaratie de ra*boi teritoriul egi%tean Pa*a
ucig@nd 43 si ranind 1D3 de ci$ili arabi, 5umatate din ei "emei si co%ii-
#a 1= Iunie 1=26 Ben/Purion l/a/nlocuit %e Gose ,arett cu Polda G!erson (*isa
Geier7, tot de origine a*ara din 4usia, caci ,arett era %rea moderat' si Polda Geier
era mai acti$a' (scrie Te He: Ior9 Times7- #a 36 Iunie Israelul a/nce%ut sa traga ;n
locuitorii Iordaniei dincolo de "rontiera: AHG.) si/a eE%rimat o usoara de*a%robare si
Israelul a cerut sa "ie din nou ;nlocuit obser$atorul FHA- An "ost obser$ator FHA din
acele *ile, )olonelul 8-C- Cutcison, a scris des%re toate aceste "a%te din Frientul
Gi5lociu din acea $reme ;ntr/o carte care este un $aloros document istoric- #a 34 Iulie
1=26 doi obser$atori FHA si/un o"iter Iordanian din AHG.) au "ost ucisi %e muntele
,co%us, de eE%lo*i$e %use de tru%ele IsraeluluiB doi colonei egi%teni au "ost asasinati %rin
bombe teroriste ;n scrisori eE%lo*i$e sosite %rin %osta (o metoda des "olosita de sionisti,
care/au asasinat ast"el %e multi, de eE- %e "ratele ca%itanului 4o! Farran ucis ;n .nglia
ast"el numai %entru ca "iind initiala lui tot 4 a descis scrisoarea din greseala7 #a 3= Iulie
alt obser$ator FHA, un dane*, a "ost asasinat de/o bomba si alti doi au "ost ;m%uscati cu
%usca- )a mai demult, la sionisti acti$ism' ;nseamna omucidere-
#a 38 .ugust 1=26 Israelul a "ost din nou admonestat %entru serioase actiuni teroriste si
dre%t ras%uns la 13 ,e%tembrie tru%e israeliene au intrat ;n Iordan unde/au asasinat 3D de
ci$ili si/au distrus %ostul de %olitie din 4aa:- Peneralul Burns a %rotestat si dre%t
ras%uns tru%e israeliene au trecut din nou granita ;n Iordan unde/au macelarit ;ntre 3D si
3D de ci$ili la Panrandai- Pu$ernul britanic, care/a$ea o alianta cu Iordanul, a %rotestat
si .nglia a "ost din nou acu*ata de %artinire'- #a 1= ,e%tembrie AHG.) a condamnat
Israelul din nou %entru $iolenta si ostilitate (de data aceasta terorismul israelian a a$ut
$aloare simbolica, "iind de anul nou e$reiesc7, condamnare re%etata la 36 ,e%tembrieB la
care Israelul a ras%uns ;n aceeasi *i cu un atac terorist anuntat ciar de catre Israel ca
e"ectuat de armata statului Israel %e teritoriul Iordanului la Cusan, unde israelienii au
macelarit 32 de iordanieni, ;ntre care un co%il de 13 ani- #a 4 Fctombrie AHG.) a
condamnat Israelul %entru agresiune %lanuita si nemoti$ata', la care Israelul a ras%uns
%rintr/un nou act de terorism ucigas cu artilerie grea si usoara, masacr@nd 48 de arabi,
;ntre care o "emeie si/un co%ilas- Garea Britanie a %rotestat si Israelul a ras%uns ;n mod
s%eci"ic ca este uimit si alarmat' de ;ndra*neala Garii Britanii- Tot tim%ul *iarele
americane si engle*e au %re*entat aceste maceluri ne%ro$ocate "acute de israelieni ca
niste re%resalii', ast"el ;nc@t ;n occident $ictimele ne$ino$ate au "ost %re*entate dre%t
agresori si terorismul criminal israelian dre%t actiuni 5usti"icate- Peneralul Burns a aratat
;n ra%ortul sau ca obser$atorii FHA sunt ;m%iedecati sa obser$e si ra%oartele lor sunt
;nlocuite cu ra%oarte "alse-
+u%a aceste maceluri mici a urmat ra*boiul din toamna lui 1=26- 0n tot acest tim% Ben/
Purion sustinuse ca Israelul e li%sit de a%arare' si %oliticienii din #ondra si Lasington
se/ntreceau unii %e altii ;n a "urni*a armament c@t mai distrugator Israelului ca sa se a%ere
de agresiunea araba'- Iordanul s/a %l@ns din nou la FHA %entru masacrarea ci$ililor sai
%e teritoriul sau de catre tru%ele Israelului, adaug@nd o ultima %l@ngere %este mormanul
313
de do$e*i de actiunile de terorism si macel ale Israelului, la care FHA n/a ras%uns
(autorul n/a %utut a"la sub ce "orma s/a clasat a%elul Iordanului7 caci Genacem Begin la
36 ,e%tembrie a declarat atacul imediat ;m%otri$a 8gi%tului' (+ail! Telegra%7, ;n
a5unul alegerilor ;n ,tatele Anite, c@nd aceasta tara nu se ocu%a de nimic altce$a dec@t de
%ro%aganda electorala- Himeni nu/si %utea "ace ilu*ii ca FHA, care sade ;n mi5locul
coru%tiei electorale americane de la He: Ior9 si care este total ;n"eudata sionismului, $a
misca un deget %entru $ictimele macelului israelian- .utorul (cetatean britanic7 s%une ca
era %regatit sa $ada candidatii la %resedintie si %oliticienii americani %lec@ndu/se
Israelului ;nainte de alegeriB ca se aste%ta sa $ada FHA, "euda sionismului, muncind ;n
slu5ba IsraeluluiB dar du%a toate cele ;nt@m%late a "ost uimit sa/si $ada tara ca se alatura
genocidului %racticat de IsraelB *ice el ca aceasta ca%itulare totala a Garii Britanii "ata de
sionism a re$arsat ;ntunericul ;n .nglia si/n tot occidentul- )ele doua brate ale distrugerii
talmudice crescute ;n getourile 4usiei ;n sec- 1=, sionismul si comunismul, si/au
macinat "ortele du%a ce/au reusit sa se instaure*e, si/ar "i murit ;necate ;n %ro%ria otra$a M
daca n/ar "i sarit occidentul ;n 1=26 sa le ;ntareasca si sa le "aca ca%abile ;n continuare de
distrugerea ci$ili*atiei-
3- .nii de culme
Gasele %o%ulare din occident au a$ut creierul s%alat tim% de decenii ca datoria lor este sa
a%ere si sa slu5easca Israelul, dar de c@ta$a $reme s%alarea creierului lor a continut si
datoria de a sta$ili a$ansul so$ietic- .ceste doua linii ale %ro%agandei nu sunt dec@t
a%arent contradictoriiB caci ambele slu5esc sionismului, %rima direct, cea de/a doua
indirect- )ele 4 milioane anuale de imigranti a*ari ;n Israel tim% de 1D/12 ani nu %uteau
%ro$eni dec@t de dincolo de cortina de "ier, caci numai ;n .merica si du%a cortina de "ier
mai erau at@tea milioane si cei din .merica sunt greu de dislocat- +r- Haum Poldman a
s%us ;n Fctombrie 1=23 unui %ublic ;n Israel ce greu e sa/i "aci %e e$rei sa emigre*e ;n
Israel daca nu/s %ersecutati6 mai ales din ,tatele Anite unde este mai %utina %ersecutie
dec@t oriunde' (Te &ionist 4ecord, Joannesburg, 34 Fctombrie 1=237B de remarcat ca
nu eEista nici un loc ;n care e$reii nu sunt %ersecutatiB eEista doar locuri unde ei sunt mai
%utin %ersecutati, du%a a"irmatiile lor-
. a%arut deci legenda antisemitismului so$ietic', tot asa cum a%aruse cu 4 ani ;n urma
legenda terorismului arab ;m%otri$a Israelului'- #a 8 +ecembrie 1=21 Ben/Purion a
cerut gu$ernului so$ietic sa %ermita emigrarea e$reilor so$ietici ;n Israel- Jeste 3 ani Te
He: Ior9 Times remarca scaderea imigratiei ;n Israel si "a%tul ca doar un nou $al de
antisemitism' $a da un imbold imigrarii ;n Israel- +ar la ora aceea, la 36 Iunie 1=23,
%resa occidentala de5a ;nce%use sa %ro%age legenda antisemitismului din tarile comuniste-
Te He: Ior9 Cerald Tribune scria ;n 13 .%rilie 1=23 ca antisemitismul' "ace ra$agii
;n Aniunea ,o$ietica si ca trebuie eliberati cei 3,2 milioane de e$rei tinuti %ri*onieri ;n
4usia si/n tarile satelite'- 8 clar ca occidentul ataca so$ietele %entru a %rocura imigranti
;n IsraelB si occidentul se amesteca ;n Frientul Gi5lociu %entru a eEtinde teritoriul ;n care
statul sionist sa/i %oata %rimi %e acesti imigranti- ,i du%a aceste atacuri un organ de
control mondial' $a iesi la i$eala sa mentina ordinea'-
#a 2D de ani de la declaratia Bal"our, aceasta e %o*itia occidentuluiB dar acum
occidentul' nu mai e ce/a "ost cu 2D de ani ;nainte- Je/atunci occidentul ;nsemna
ci$ili*atia crestina cu%rinsa ;ntre marginea rasariteana a 8uro%ei si marginea a%useana a
313
.mericii- +u%a cel de/al doilea ra*boi mondial c@nd 5umatate din 8uro%a a "ost
abandonata re$olutiei talmudice, occidentul a/nsemnat .nglia si .merica, lumea libera'-
Fi*ic occidentul dis%une de "ortele care i/ar %ermite sa/si sal$e*e ci$ili*atiaB %siic asa
*isa lume libera' este scla$a sionismului- <alorile s%irituale si $irtutile crestinismului au
dis%arut din occidentB resturile lor se mai gasesc doar %rintre martirii din tarile
abandonate de occident re$olutiei talmudice- .merica a %ros%erat economic ;n mod
miraculos ;n cele 3 secole de eEistenta, %o%ulatia ei a crescut ra%id la %este 3DD milioane,
bogatia ei este imensa, "orta sa militara la "el, tenica si industria ei sunt %rodigioase,
%roductia ei la "el, ba*ele ei militare ;m%@n*esc globulB si toate astea M ;n ce sco%O ,a
lo$easca M ;n ceO In comunism', era %o$estea de adormit masele ;n anii 1=2DB %entru
eliberarea celor sub5ugati, %entru corectarea greselii "acute ;n 1=42- .sa *icea
Lasingtonul ;n anii 1=2D si "iecare act si "iecare gest al Lasingtonului a "ost eEact
dim%otri$a- )iar mai mult dec@t gu$ernul britanic ;n %rimii 2D de ani ai secolului,
gu$ernul american slu5este eEclusi$ interesul sionismului- Hu eEista nici o actiune
%olitica, economica sau militara ;ntre%rinsa de gu$ernul american care sa nu "ie
;ntre%rinsa din %unctul de $edere al %romo$arii sionismului- Hu eEista gu$ern mai aser$it
acestuia dec@t gu$ernul lui 8iseno:er ;ntre 1=23/26 >cartea se o%reste ;n 1=26, dar
aser$irea de a*i e si mai mare?-
,ionismul a "ost nas la candidatura si alegerea lui 8iseno:er ca %resedinte- .cesta
"usese selectionat cu mult ;nainte, c@nd "ara %regatire, "ara antecedente, "ara cali"icare a
"ost %romo$at meteoric deasu%ra ca%etelor altora mult su%eriori lui sa "ie comandant
su%rem ;n cel de/al doilea ra*boi mondial- 0n 1=3D era la )olegiul Hational de 4a*boi din
Lasington unde %reda Bernard Baruc, cel care/l numise si %e Loodro: Lilson
%resedinte ;ntre 1=11/13B Bernard Baruc l/a desco%erit %e 8iseno:er, care du%a 3D de
ani le/a s%us $eteranilor de ra*boi americani c@nd a "ost ales %resedinte ca el tim% de 32
de ani a "ost la %icioarele lui Bernard Baruc absorbindu/i cu$intele'- #a inter$entia
%resedintelui 8iseno:er, )olegiul Hational de 4a*boi a instaurat un bust al lui Bernard
Baruc M ;n ciuda %rotestelor ca nu se admit statui de ci$ili ;n )olegiul de 4a*boi- 0n
1=23 8iseno:er candida ca re%ublican- Baruc, care "usese %@n/atunci un democrat
%asionat', care ura a%roa%e ;n mod "anatic %e re%ublicani', cum s%une biogra"ul lui cu
asentimentul lui, a de$enit dintr/odata re%ublican %asionat' ;n 1=23-
0n 1=23 %artidul re%ublican nu mai "usese la %utere de 3D de aniB era scadent sa re$ina si
sa ia locul democratilor- 0n a"ara de %endularea normala ;ntre %artide, de*$aluirea "a%tului
ca administratia democrata a lui 4oose$elt si Truman "usese %lina de tradatori si s%ioni
comunisti "acea ca %ublicul sa/i $ote*e %e re%ublicani- 8ra clar ca democratii nu $or
c@stiga alegerile- ,enatorul 4obert 8- Ta"t, se"ul %artidului re%ublican, ar "i trebuit sa
candide*e- +ar a a%arut "anaticul democrat' Baruc de$enit %este noa%te "anatic
re%ublican' cu candidatul sau %ro%riu M 8iseno:er, care sub directi$ele lui Baruc $a
continua %olitica de internationalism' a democratilor Loodro: Lilson, 4oose$elt si
TrumanB caci senatorul Ta"t nu era un internationalist'- .sta au stiut/o cei initiati cu un
an ;nainte de alegeri: gu$ernatorul He: Ior9ului, Tomas 8- +e:e!, a s%us: 8u sunt
internationalist, de aceea tin cu 8iseno:er- 8iseno:er e re%ublican dar, ce e mai
im%ortant, e internationalist' (#oo9, 11 ,e%tembrie 1=217- )a si termenul acti$ist' ;n
limba5 sionist, care de "a%t ;nseamna unul acti$ ;n masacre, maceluri si acte de
terorism', termenul internationalist' ;n limba5 %olitic ;nsemna unul care tradea*a
natiunea sa %entru a %romo$a comunismul, sionismul si gu$ernul mondial %e care ;l
314
instaurea*a aceste doua brate, comunismul si sionismul'- ,enatorul Ta"t a "ost atacat
$irulent de ne:s/media %entru ca era i*olationist', adica unul care a%ara su$eranitatea
nationala si interesul national', deci unul %e care masele cu creierul s%alat de mass/media
;l urasc-
.utorul a urmarit con$entia Jartidului 4e%ublican de la )icago din 1=23 la tele$i*or si,
desi $eteran ;n %olitica, a "ost uimit ce usor a "ost luEat ,enatorul Ta"t- Gecanismul de
control sionist al arenei %olitice era de5a asa de %er"ectionat ;nc@t nici macar la numirea
candidatilor nu mai %artici%a dec@t cei alesi de m@nuitorii de %a%usi din s%atele scenei-
4e*ultatul alegerilor nu mai are nici o im%ortanta ;n ,tatele Anite, caci candidatii ambilor
%artide sunt selectionati de "ortele oculte din "a*a numirii candidatului si sunt unul ca si
celalalt- ,e"ul %artidului a "ost ;nlaturat cu a5utorul blocului' statelor/ceie' cu
imigratie masi$a de e$rei a*ari din 4usia ;n .merica: He: Ior9, )ali"ornia si
Jenns!l$ania >la care s/a adaugat Florida de atunci?- .utorul a $a*ut cum delegatii de%un
$oturi %entru ambii candidati ;n masura egala %entru Ta"t si 8iseno:er M %@na la sosirea
lui +e:e! care *@mbind a de%us blocul' din He: Ior9 ;m%otri$a se"ului %artidului si
%entru 8iseno:er- <oturile sunt %ro%ortionale cu densitatea %o%ulatieiB imigratia a*ara
;n .merica a "ost diri5ata ;n ultimii 1D de ani >*ice autorul ;n 1=26B ultima suta de ani
*icem noi acum? cu %re%onderenta s%re He: Ior9 si )ali"ornia, cel mai dens %o%ulate, ca
sa ca%te*e delegatiile cele mai cu greutate- +in momentul acela era clar cine $a "i
%resedintele .mericii-
)e di"erenta, se/ntreaba autorul, ;ntre alegerile' dintr/o tara comunista unde candidea*a
un singur %artid si alegerile' dintr/o tara libera' din occident unde candidea*a din
%artea a doua %artide doi candidati selectionati de aceleasi "orte oculte ;n asa "el ;nc@t sa
"ie absolut identiciO Hici ;ntr/un ca* nici ;n celalalt cetateanul nu alege' nimic, totul e o
mascarada sinistra si democratia a dis%arut de mult- )iar "ortele oculte *ic asa: Te
Jerusalem Jost scrie la 2 Hoiembrie 1=23 ca nu e %rea mare di"erenta ;ntre cei doi'
candidati, 8iseno:er re%ublicanul si ,te$enson democratul din %unctul de $edere al
alegatorului e$reu' si ca %olitica e$reilor trebuie sa se concentre*e asu%ra %ecetluirii
sortii' congresmenilor si senatorilor ostili cau*ei e$reiesti' >a*i, Fctombrie 1==3,
situatia e eEact identica, cei doi candidati ai celor doua %artide "iind "rati gemeni mintal si
%olitic?-
Imediat du%a inaugurarea lui 8iseno:er ;n Ianuarie 1=23 %rim/ministrul engle* Linston
)urcill s/a re%e*it sa se consulte cu el M dar nu la Lasington, ci acasa la Bernie', la
locuinta din He: Ior9 a lui Bernard Baruc (.ssociated Jress, 1 Februarie 1=237-
Baruc cerea atunci de*$oltarea de urgenta a armamentului nuclear ;m%otri$a agresiunii
so$ietice' ci%urile, cum a sustinut ;n "ata ,enatuluiB dar mai t@r*iu a de*$aluit ca i/a
%ro%us lui <@sins9i sa "orme*e o dictatura so$ieto/americana care sa sub5uge restul
omenirii cu a5utorul bombei nucleare (+ail! Telegra%, = Iunie 1=267- )u eliminarea
,enatorului Ta"t din candidatura la %resedintie s/a %ierdut %entru totdeauna libertatea
,tatelor Anite, caci el a "ost ultimul care n/a "ost %a%usa sionismului internationalist-
)artea lui din 1=23 are $aloare istorica- 8l arata cum 4oose$elt si Truman au construit
%uterea so$ietica ast"el ;nc@t este o amenintare mai mare dec@t a "ost Citler' si arata
;ncalcarea constitutiei de catre %resedintele ,tatelor Anite care trimite tru%e americane sa
lu%te ;n Korea "ara sa consulte )ongresul >con"orm constitutiei )ongresul este singurul
care %oate decide daca si unde $a "i trimisa armata tarii sa lu%teB dar %resedintii americani
de 4D ;ncoace au ;ncalcat tot tim%ul constitutia ;n acest "el, ultima data ;n 1==1 c@nd Bus
312
a de*lantuit genocidul ;n Ira9, bombard@nd %o%ulatia ci$ila si recolta ca sa distruga ;ntreg
%o%orul %rin macel si ;n"ometare la ordinul Israelului?- .%oi ,enatorul Ta"t critica
;n"iintarea armatei internationale sub comanda FHA care nu a%ara ci distruge
su$eranitatea nationala a %o%oarelor, %un@nd cu eEtraordinara clar$i*iune degetul %e rana:
)arta Hatiunilor Anite6 nu e ba*ata %e lege si %e administrarea dre%tatii con"orm
legii6 )ealalta "orma de organi*atie internationala care i se baga %e g@t %o%orului
american si anume un stat mondial cu o legislatie internationala sa legiuiasca si un brat
eEecuti$ international care sta%@neste armata ei6 ;mi %are6 "antastica, %ericuloasa si
ne%ractica6 )ine %romo$ea*a acest %lan %romo$ea*a s"@rsitul libertatii care a adus
acestui %o%or cea mai "ericita $iata care/a "ost $reodata data oamenilor- Frice organi*atie
internationala cu oarecare $aloare trebuie sa se ba*e*e %e su$eranitatea nationala a tuturor
statelor'- >,enatorul Ta"t a $a*ut acum 4D de ani de*astrul ;n care ne %ra$alim asta*i ;n
1==3?- Jentru ca ,enatorul Ta"t a ;nteles ;nselarea %o%oarelor' de care $orbeste
8$angelia, a "ost %us %e lista neagra M desi si el ca toti %oliticienii se su%unea bratului
sionistB %oate ca nu ;ntelegea legatura dintre sionism si internationalism- .giotantul lui
era ;n 1=42 Jac9 Garin, sionist de "runte din Jiladel%iaB c@nd acesta l/a ;ntrebat ce
crede des%re sionism, Ta"t a ras%uns eEact ca Bal"our sau Loodro: Lilson, ca e$reii
sunt %ersecutati' si trebuie sa le a5utam sa ia Jalestina', %o$esteste Jac9 Garin (Te
Je:is ,entinel, 1D Iunie 1=247- Jac9 Garin a "ost alter ego'/ul lui Ta"t si du%a moartea
lui Ta"t a de$enit un consilier al lui 8iseno:er-
.legerea lui 8iseno:er ca %resedinte s/a "acut ;n termenii de cine este cel mai bun
%resedinte american %entru Israel' si du%a inaugurare 8iseno:er a declarat ca el este,
arat@nd ca el si "ratii lui au crescut ;n ;n$atatura <eciului Testament' (erau membrii
sectei Gartorii lui Ieo$a7, si ;n credinta ca e$reii sunt %o%orul ales' (citat ;n multe *iare
e$reiesti, ,e%tembrie 1=237- 0n acea luna, de anul nou e$reiesc, au curs din gura tuturor
candidatilor 5uraminte de iubire si de$otament %entru Israel si tot de anul nou e$reiesc
Permaniei i s/a stors re%aratia' care trebuia s/o %lateasca Israelului %entru daune %e care
Permania i le/a cau*at acelui stat %e c@nd nu eEista- 0n Fctombrie 1=23 au "ost %rocesele
cons%iratiei sioniste' de la Jraga si 8iseno:er a/nce%ut sa ameninte antisemitii din
Aniunea ,o$ietica si statele satelite'- Truman nu se lasa mai %re5os ;nainte de alegeri
amenint@nd antisemitii- 4abinul Cillel ,il$er din )le$eland (care ameninta Aniunea
,o$ietica cu ra*boi daca nu ;ncetea*a antisemitismul so$ietic'7 l/a eEaminat ;ntre 4 oci
%e 8iseno:er si l/a declarat %ur si ne;ntinat de antisemitismB tot el a %ronuntat
rugaciunea la inaugurarea lui 8iseno:er ca %resedinte la cererea acestuia, du%a ce
%ronuntase una la numirea candidaturii lui- +ar nici cam%ania lui Truman nu se lasa mai
%re5os: .lben Bar9le!, acti$ist de/al lui Truman, *ice: %re$ad un $iitor glorios
Israelului'B el a "ost descris ;n Time Gaga*ine ca un cam%ion ;n $inderea de actiuni
%entru Israel'-
+u%a inaugurarea %resedintelui s/a rati"icat %lata re%aratiilor' date de Permania
Israelului si un ministru german a anuntat ca ,tatele Anite au obligat Permania, ne$r@nd
ca banii sa $ina tot tim%ul direct de la .merica la Israel- 0n .%rilie 1=23 *iarele e$reiesti
%ublicau un articol: Israelul ;si de*$aluie "orta', laud@ndu/si "orta militara care este
gata de orice c@m% de lu%ta' acum-
,talin mort, "orta militara a Israelului gata de lu%ta, Permania ;namata sa %lateasca
tribut greu Israelului, 8iseno:er %resedinte- 0n tim%ul %aradei de inaugurare un co:bo!
s/a o%rit ;n "ata tribunei si i/a cerut noului %resedinte $oie sa/si arate arta: acesta
316
acce%t@nd si de*golindu/si ca%ul %lecat, co:bo!/ul a aruncat lasso/ul si %e ecranele de
tele$i*or s/a $a*ut %resedintele .mericii cu ca%ul %lecat si latul de g@t tras de "unie M asa
cum este el ;n realitate- &icea 8iseno:er: ,tatul Israel este bastionul democratiei ;n
Frientul Gi5lociu si "iecare american6 trebuie sa se alature e"ortului sa garante*e %e $eci
$iitorul noului membru ;n "amilia natiunilor >Israelul?, anga5@nd ast"el "iecare american
;ntr/o ser$itudine de care el %oate ca/si dadea seama, %oate nu- 0n Israel legile de
segregare ale lui Citler sunt ;n $igoare dar nu su%ara occidentul, care le condamna si a*i
cu indignare %entru ca au "ost %romulgate ;n PermaniaB ;n Israel %alestinienii sunt su%usi
genocidului, macelariti si alungati, dar Israel e bastionul democratiei ;n ocii
occidentului-
8iseno:er a "acut timide ;ncercari de gu$ernare inde%endenta ;n %rimul sau an dar a "ost
re%ede %ede%sit ca si Loodro: Lilson- #a 14 Fctombrie 1=23 seria de actiuni de
genocid si terorism ale Israelului ;m%otri$a %alestinienilor a/nce%ut cu masacrul de la
Zib!a, unde/a "ost macelarit "iecare locuitor al acelui sat iordanian, eEact ca la +eir Iasin
;n 1=48, dar de data asta %e teritoriul unui alt stat, arat@nd ca agresiunea ucigasa nu se
o%reste la granitele Jalestinei si ca se urmareste eEterminarea tuturor arabilor cu a5utorul
occidentului- Peneralul dane* <agn Benni9e, desi amenintat cu moartea, a ra%ortat la
FHA, ;m%reuna cu comandorul na$al american 8-+- Cutcison, care/a "olosit cu$intele
asasinat la s@nge rece' si/a "ost ;nlaturat- #a FHA Franta a aratat oroare si
de*a%robare', Precia a $orbit de masacrul oribil' si delegatii britanici si americani s/au
alaturat de*a%robarii la = Hoiembrie 1=23B ;n .nglia arie%isco%ul de Ior9 a denuntat
aceasta oribila actiune terorista' si %arlamentarul conser$ator Gaiorul C- #eggett/Bur9e
a descris/o ca ultima atrocitate ;ntr/o lunga lista de incursiuni ;n teritorii straine
Israelului, incursiuni care "ac %arte dintr/un %lan deliberat de Rra*bunare'- +ar
%resedintele american dadea eEact atunci Israelului 6D milioane de dolari cu care sa "aca
aceste acte de terorism- Iata cum: la 18 Fctombrie 1=23, 4 *ile du%a macel, gu$ernul
american si/a de*a%robat %rote5atul >Israel?' (Times, 1= Fctombrie7, *ic@nd ca
ra%oartele socante care/au a5uns la +e%artamentul de ,tat des%re %ierderea de $ieti si
a$eri ne con$ing ca cei res%onsabili trebuie trasi la ras%undere si trebuie luate masuri sa
nu mai "ie ast"el de incidente'- Times $orbeste si des%re nemultumirea ,tatelor Anite la
tonul insolent al Israelului "ata de gu$ernul american M %robabil ba*at %e %uterea %olitica
a lobb!/ului Israelului din .mericaB si, *ice Times, s/ar %utea ca multe milioane de dolari
sa nu "ie imediat date Israelului %@na nu se dau oarecari garantii ca nu $or mai "i
macelariti ci$ilii din alte state $ecine Israelului- +u%a 3 *ile, la 3D Fctombrie, s/a anuntat
ca donatia milioanelor a "ost sistata- +ar daca 8iseno:er ;si ;nci%uia ca are 3 ani de
libertate %@na la $iitoarele alegeri se/nsela, caci ;n ,tatele Anite tot tim%ul sunt alegeri
c@nd %entru una c@nd %entru alta si sionismul este tot tim%ul ocu%at cu in"luentarea
candidatilor- #a acea data erau 3 candidati de %rimar la He: Ior9, 3 e$rei si un ne/e$reu,
si/nce%ea si cam%ania %entru alegerile ;n )ongres din 1=24, unde 432 congresmeni si o
treime din senatori urmau sa candide*e- )ei 3 candidati de %rimar al He: Ior9ului au
;nce%ut sa se ;ntreaca unul %e celalalt caut@nd sa intre ;n gratiile Israelului- #a 32
Fctombrie 2DD de sionisti s/au adunat la He: Ior9 si s/au declarat socati ca ;nt@r*ie
a5utorul %entru Israel'- )andidatul re%ublican a telegra"iat imediat la Lasington si i/a
asigurat ca Israelul $a %rimi ;ntregul a5utor economic american' (36 Fctombrie, Te
He: Ior9 Times7, ;n $aloare de 63 de milioane de dolariB totusi n/a reusit la alegeri- 0ntre
tim% se"ii %artidului re%ublican $oci"erau la usa lui 8iseno:er ca $or %ierde alegerile din
311
1=24B la 38 Fctombrie 8iseno:er a ca%itulat, si/a anuntat ca %rima transa din cele 6D de
milioane de dolari si anume 36 de milioane, $a sosi ;n Israel ;n urmatoarele 6 luni-
)andidatul de %rimar al He: Ior9ului re%ublican a salutat gestul "ata de Israel,
bastionul securitatii din Frientul Gi5lociu'- +ar cu toata ab5ecta su%unere a %artidului
re%ublican, acesta a %ierdut ma5oritatea ;n )ongres ;n 1=24B du%a si mai mari ca%itulari ;n
1=26, a %ierdut si mai mult-
,tatele Anite n/au mai ;ndra*nit sa rosteasca des%re Israel dec@t cu$inte de lauda si
adoratie si la 1 Gai 1=24 la %arada militara de ani$ersarea statului Israelul s/a m@ndrit cu
armamentul modern si ultra%uternic american si britanic- 0nca la 13 .ugust 1=23 ,tatele
Anite au declarat ca/i $or "urni*a armament si ;nca la 11 Ianuarie 1=23 Garea Britanie o
"acuse-
0n Gai 1=22 Jon Foster +ulles, secretar de stat american, a $i*itat Israelul, stiind
%robabil de/acum ca Israelul nu este dec@t un instrument de sub5ugare a natiunilor de
catre cea mai %uternica "orta din lume care/i sub5ugase total tara- <i*ita lui a constat din
goane ra%ide ;n masina %olitiei sub escorta de la aero%ort la Tel .$i$, uiduit de arabi,
ne$a*ut de israelieni- #a/ntoarcere a ra%ortat ca arabii se tem mai mult de sionism dec@t
de comunismB a%oi declaratia lui a a%arut ;ntr/un comunicat dat de .ssociated Jress ca
,tatele Anite continua sa garante*e alaturi de Franta si Garea Britanie con"orm
declaratiei tri%artite ca actualele granite ale Israelului nu $or "i $iolate- .utorul n/a %utut
desco%eri daca +ulles a distorsionat acordul tri%artit de garantie, unde se s%unea ca se
garantea*a "rontierele si armistitiul din Frientul Gi5lociu' si HA granitele Israelului, sau
.sociated Jress a distorsionat s%usele lui- Linston )urcill s/a retras las@ndu/l ;n locul
lui %e .nton! 8den, care luase din ce ;n ce mai mult "r@nele- 8iseno:er a ;nce%ut sa
arate din ce ;n ce mai bolna$ si mai ruinat "i*ic, ca 4oose$elt si Lilson, celelalte
marionete ale sionismului- Hu se simtise niciodata ;n largul lui ;n %artidul re%ublican,
unde ultimii conser$atori cinstiti nu/i erau asa de su%usi cum ar "i dorit, ast"el ;nc@t
coceta cu ideea "auririi unui al treilea %artid al lui %ro%riu (4obert J- +ono$an,
8iseno:er, Te Inside ,tor!, 1=26, ba*at %e %rocesele $erbale ale sedintelor de la )asa
.lba7- .cesti ultimi senatori conser$atori nu/l lasau sa/l %ersecute cum ar "i dorit %e
,enatorul Gc)art! care de*$aluise in"iltrarea comunista ;n gu$ernul american, lucru
%entru care 8iseno:er si sionistii ;l urau de moarte- +ar cram%on@ndu/se de %o*itii du%a
moartea lui Ta"t %artidul re%ublican l/a numit din nou %e 8iseno:er candidat la
%resedintie si cam%ania a/nce%ut ;n 1=22- 0n acel an Pamel .bder Hasser, %resedintele
8gi%tului, a cum%arat arme de la Aniunea ,o$ietica, %entru ca, desi declaratia tri%artita
(,tatele Anite, Franta, Garea Britanie7 citata mai sus *icea ca at@t arabii c@t si Israelul %ot
cum%ara arme din occident aceste state lui au re"u*at sa/i $@nda arme, desi ;ncercase sa le
cum%ere tim% de trei ani-
Imediat #ondra si Lasingtonul au ;nce%ut sa $oci"ere*e, ca %e $remea %rocesului
doctorilor e$rei' de la moartea lui ,talin- 8iseno:er a cerut Aniunii ,o$ietice sa nu
li$re*e armele (care %ro$eneau de la "abrica ,9oda din )eoslo$acia, de unde se li$rase
Israelului armamentul ;n 1=41/487- .nton! 8den a acu*at Aniunea ,o$ietica de crearea
tensiunii ra*boinice ;n Frientul Gi5lociu la = Hoiembrie 1=22, la "el a "acut secretarul de
eEterne britanic- .rabii au ;nteles ade$arul: ca occidentul ;narmea*a Israelul ;m%otri$a
lor, tin@ndu/i %e ei de*armati- +ar marele %ublic a ;ngitit %ro%aganda si distorsiunile din
mass/media si/a cre*ut ca arabii sunt agresori si Israelul a "ost lasat de catre gu$ernele
occidentale "ara a%arare ;n "ata terorismului' arab ;narmat %@na/n dinti cu armament
318
bolse$ic'- ,ingurul care/a mai s%us ade$arul ca Israelul este ;narmat %@na/n dinti si toate
statele arabe sunt de*armate (Te He: Ior9 Times, 11 Hoiembrie 1=22 si mai t@r*iu
altunde$a la 4 Ianuarie 1=217 a "ost Canson L- Bald:in, dar nimeni nu l/a au*it- Tim% de
11 luni masele din occident au scandat du%a mass/media lo*inca %rotestatara ;m%otri$a
;narmarii arabilor de catre so$ietici' (tot acei so$ietici care "usesera eliberatorii'
Israelului' li$r@ndu/i armament nu demult, $e*i Te Je:is Times, Joannesburg, 34
+ecembrie 1=237- Toti as%irantii democrati la candidatura %entru %resedintie se/ntreceau
unul %e celalalt ;n aceasta directie: $om a%ara Israelul cu a5utor co%lesitor dina"ara la
ne$oie', *icea unul din ei, gu$ernatorul Carriman (Te He: Ior9 Times, 33 Gartie
1=227- An )omitet ,ionist .merican a cerut tuturor celor ce solicitau $oturi sa semne*e o
declaratie ;m%otri$a $@n*arii de arme catre statele arabe si 1D3 democrati si 21
re%ublicani au semnat (Te He: Ior9 Times, 2 .%rilie 1=267- #a )ongresul Gondial al
,ionistilor din 36 .%rilie de la Ierusalim Iisa9 PrTnbaum a declarat ca Israelul nu e
destul s%ri5init de ,tatele Anite c@ta $reme )ongresul e ma5oritar re%ublican' si
%oliticienii din .merica au ;nteles ca masinaria %olitica sionista $a s%ri5ini democratii ;n
alegeriB de/aceea s/au ;ngesuit democratii sa semne*e- Iar marele %ublic ;ngitea noile
legende des%re %ersecutiile %e care le su"era e$reii', de data asta statul Israel, li%sit de
a%arare ;n "ata agresiunii arabe', ;n tim% ce la 11 +ecembrie 1=22 tru%ele Israelului
treceau granita ;n ,iria si macelareau 26 de ci$ili sirieni ne;narmati-
0n Hoiembrie 1=22 organi*atia sionista Gi*raci, una dintre cele mai mari organi*atii
sioniste abotnice, a atacat ceea ce ei numeau o clica de elemente anti/israeliene din
+e%artamentul de ,tat al ,tatelor Anite' care blocea*a a5utorul ,tatelor Anite catre
Israel' (eEact aceste cu$inte le "olosise )aim Lei*mann c@nd "unctionarii britanici
cautau sa sta$ileasca terorismul sionist ;ntre 1=14 si 1=417 %entru ca +e%artamentul de
,tat ;nca re"u*a sa ignore cum agresorii israelieni macelareau ci$ilii ne;narmati arabi-
Jon Foster +ulles, ,ecretar de ,tat american, a declarat ca $a ;ncerca sa tina con"lictul
arabo/israelian de%arte de alegerile %re*identiale (34 Ianuarie 1=267- Imediat %resa din
.nglia si .merica l/a atacat si un gru% de congresmeni re%ublicani i/a adresat o scrisoare
de %rotest- +ar +ulles a mai "acut o greseala, discut@nd 42 de minute cu o delegatie a
membrilor )onsiliului .merican %entru Iudaism, care nu erau sionisti so$ini si %e care
sionistii abotnici si so$ini ;i de*a$uea*a- +in nou unii e$rei au ;ncercat sa sta$ileasca
totala aser$ire a gu$ernelor occidentale "ata de so$inismul ucigas sionist, "ara succes-
)onsiliul ,ionist .merican a cerut eEcluderea dusmaniei Israelului "ata de tarile arabe din
cam%ania electorala americana, la "el a "acut rabinul Ir$ing Giller- Jolitica de sim%atie
%entru arabi nu reuseste la alegeri', era cu$@ntul de ordine de care nu se mai ascundea
nimeni- )omitetul ,enatului %entru 4elatiile 8Eterne a cerut ca +ulles sa "ie ancetat'
%entru ca e ;m%otri$a li$rarii de arme catre Israel' si la anceta (34 Februarie 1=267 s/a
ru%t $alul tacerii asternut de mass/media occidentala total sub5ugata sionismului, +ulles a
%utut "i au*it s%un@nd ade$arul si/a "ost o$ationat de cei din sala- . aratat %resiunile
%olitice care se "ac asu%ra gu$ernului american sa s%ri5ine ;n mod ne%otri$it si li%sit de
;ntele%ciune' agresiunea Israelului ;n Frientul Gi5lociu din interior, dar desi o$ationat n/
a "ost lasat ;n %ace si la 13 .%rilie a "ost din nou interogat ;n "ata )ongresului, unde i s/a
s%us ca %re*er$area Israelului' este cea mai im%ortanta misiune a tarii sale, nu
%re*er$area bunelor relatii cu tarile arabe detinatoare de %etrolul necesar .mericii-
Imediat du%a ancetarea lui +ulles si %robabil ca ras%uns la discursul lui, tru%ele
Israelului au atacat ;n mod deliberat %o%ulatia egi%teana din teritoriul egi%tean Pa*a la 31
31=
Februarie 1=26, masacr@nd 38 de %ersoane- Israelul a "ost condamnat la FHA %entru
agresiune brutala' M bine;nteles, "ara ca cui$a sa/i %ese- H/au trecut dec@t c@te$a
sa%tam@ni si armele au ;nce%ut din nou sa curga catre Israel din occident, dar de$iate %rin
Franta, .nglia si )anada, nu direct din ,tatele Anite- 4abinul Cillel ,il$er a a$ut o
con$orbire "oarte sincera si amicala' cu 8iseno:er si/a declarat ca gu$ernul american
;ncura5a discret gu$ernul "rance* si cel canadian sa $@nda arme Israelului' (Te He:
Ior9 Times, 4 .%rilie 1=267- .ceste arme erau ;nsa li$rate tot de ,tatele Anite, caci la 13
Gai 1=26 gu$ernul "rance* a aratat ca ,tatele Anite a acce%tat sa nu %rimeasca li$rarea de
arme datorata %entru a "ace %osibila li$rarea a$ioanelor G!stere I< catre Israel'B nu
numai a$ioanele, dar si %ilotii "rance*i au %artici%at a%oi la agresiunea israeliana care/a
urmat du%a 2 luni- ,tatele Anite cum%arasera aceste a$ioane %entru H.TF (Frgani*atia
Jactului .tlantic de Hord7 si acum ele erau li$rate Israelului- .st"el H.TF, care de "orma
era un tratat ;m%otri$a bolse$ismului' era si el aser$it sionismului- 0n H.TF erau
.nglia, .merica, )anada, Franta, alte 1D state euro%ene si Turcia, care se legasera ca
daca $reuna din ele erau atacate de tarile comuniste toate sa ri%oste*e- ,i/n tim% ce
,tatele Anite re%rosau Aniunii ,o$ietice ca li$rea*a arme 8gi%tului si escaladea*a cursa
;narmarilor ;n Frientul Gi5lociu', H.TF li$ra armament su%erior Israelului %latit de catre
,tatele Anite- ,i asta %e "ata, "ara 5ena, laud@ndu/se cu %er"idia si ticalosia %oliticii lor,
%entru a c@stiga $otul e$reiesc- 0n com%aratie cu $iata %olitica si actiunile gu$ernelor
occidentale, Aniunea ,o$ietica mai/mai ca %are mai cinstita si declaratiile %otentatilor
so$ietici mai/mai ca %ar mai res%ectabile dec@t cele ale %oliticienilor si gu$ernantilor
occidentaliB tonul notei de ras%uns a Aniunii ,o$ietice ;n care arata ca "iecare stat este
;ndre%tatit sa cum%ere arme %entru a se a%ara' este mai decent dec@t tonul lo*incilor
Israelul mai %resus de orice' care/au ;ngro%at orice alta o%inie ;n occident- +ar Aniunea
,o$ietica $indea si Israelului arme, nu numai arabilor- Gose ,arett, ministru de eEterne
al Israelului, ;ntrebat daca Israelul $a cum%ara arme de la Aniunea ,o$ietica, a s%us ca le
$a cum%ara de oriunde daca $a a$ea ne$oie (11 .%rile, Te He: Ior9 Times7B ;n realitate
le cum%arase de5a dar nu le scosese la %arada militara- +eci ;n occident nu se obiecta de
ce $inde Aniunea ,o$ietica arme Frientului Gi5lociu, ci de ce $inde si arabilor- #a 16
.%rilie Ben/Purion si/a etalat armamentul britanic, "rance*, american, ascun*@ndu/l %e
cel so$ietic deocamdata si la 34 .%rilie a re%etat sco%ul de eE%ansiune israeliana ca
misiunea mesianica care a "acut din noi un %o%or etern' >VnoiV "iind a*arii din .sia?-
+ar desi %resedintele ,tatelor Anite a gasit metoda de/a li$ra armament Israelului cu
m@na "rance*ilor si/a canadienilor, totusi si/a %rimit %edea%sa %entru c/a ridicat ca%ul si
nu s/a su%us %rom%t orbeste din %rima cli%a sta%@nilor lui din umbra- )@nd a "ost o%erat
de e%atita era bat5ocorit %entru ca lucrea*a 5umatate de norma' si sunt *ile ;ntregi c@nd
nu e la biroul lui din Lasington' ;n tim% ce bastionul democratiei' (Israelul7 e
%ericlitatB *iarele ;ntrebau natiunea daca e satis"acuta cu un %resedinte cu 5umatate de
norma- +esi atacurile au lasat/o mai moale ;n *ilele c@nd a "ost o%erat, i s/a dat a/ntelege
ast"el ca scaunul lui se clatina- 0n .nglia .nton! 8den trecea %rin aceeasi moara-
+escendent dintr/o "amilie cu traditie de gu$ernanti si administratori, talentat si
%re*entabil, lu%tator din %rimul ra*boi mondial, de$enit ministru de t@nar, cunostea
%ersonal toti conducatorii lumii si/a ser$it ;n esaloanele de "runte tim% de 3D de ani:
numai Linston )urcill mai a$usese continuitatea, s"era de cunostinte, legaturile si
eE%erienta lui %olitica- 0n 1=38 ser$ise ca Jrim Ginistru dar demisionase ;n semn de
%rotest %entru ca Citler era ;ncura5at de catre gu$ernele occidentale ;n in$a*iile lui si
33D
8den era ast"el res%ectat de toti- .utorul care/l cunostea %e 8den %ersonal si
cores%ondase cu el, care/l ;nsotise la Gosco$a la ;nt@lnirile cu ,talin, se declara uluit si
socat de ce/a "acut .nton! 8den ;n Fctombrie 1=26-
)aci .nton! 8den din Ga! 1=22 nu mai era Jrim Ginistrul Garii Britanii ci era %rimul
ministru britanic al statului sionist si/al ambitiilor lui- 0n ultimele lui sa%tam@ni ca
Ginistru de 8Eterne, dinainte de/a "i Jrim Ginistru, Garea Britanie ;nceiase un tratat cu
Turcia si Iranul %entru a/si a%ara interesele ;n *ona %etroli"era de %etrolul careia a$ea
mare ne$oie- )amera )omunelor "acea s%ume la gura des%re interesele Israelului' le*ate
de acel tratat, numai 3 membri din 362 *ic@nd ca interesele Garii Britanii si/ale restului
lumii %ot "i mai im%ortante dec@t ale Israelului- 0nt@i 8den a %ro%us o "orta internationala
de %ace ;ntre Israel si 8gi%t, dar ,tatele Anite s/au o%usB a%oi a %ro%us ca Israelul sa
retrocede*e un teritoriu in"im din cel %e care/l ocu%ase ;n %lus "ata de c@t ;i "usese acordat
;n 1=48, de*lantuind atacuri ;n %resa americana ;m%otri$a .ngliei care ci%urile s/a
alaturat dusmanilor Israelului'- .%oi ;n Gartie 1=26 s/a ;nt@m%lat ce$a care dadea unui
obser$ator atent %re$i*iunea agresiunii israeliene: <ocea .mericii' a di"u*at o emisiune
comemorati$a %lina de actuali*ari ale liberarii e$reilor din robia egi%teana' ;n a5unul
%astelor e$reiesti- Jublicul american abar n/are de ce "ace si *ice <ocea .mericii' si
autorul n/a %utut desco%eri cine/o diri5ea*a, dar %o%oarele din de%artari ;si ;nci%uie ca
<ocea .mericii' reda %o*itia o"iciala a ,tatelor Anite- .utorul a %utut a"la doar at@t:
<ocea .mericii' are resurse "inanciare imense si cei care lucrea*a la <ocea .mericii'
sunt ma5oritatea e$rei as9ena*i din 8uro%a de 4asarit- ,/ar %area ca <ocea .mericii'
nu da socoteala nimanui si lucrea*a ;n secret- An eEem%lu de ce "ace <ocea .mericii':
du%a ce tancurile so$ietice au ;necat ;n s@nge re$olutia din Angaria din Fctombrie/
Hoiembrie 1=26, *iaristi occidentali care s/au dus la "ata locului au gasit su%ra$ietuitori
care le/au con"irmat ce *ic si re"ugiatii magiari de/atunci- .cestia blamea*a <ocea
.mericii' %entru ca i/au instigat %e unguri la re$olta %romit@nd im%licit a5utor american,
cum a "acut de alt"el si 4adio 8uro%a #ibera'(Te He: Ior9 Times, 33 Hoiembrie
1=267- Jresedintele 8iseno:er *icea: Hoi niciodata n/am s"atuit %o%oarele sa se re$olte
;m%otri$a "ortei armate'- #a 2 Hoiembrie 1=26 c@nd ungurii se re$oltasera de5a 4adio
8uro%a #ibera (care di"u*ea*a din GTncen7 a di"u*at catre ungurii rasculati urmatorul
teEt: .5utorul militar occidental nu %oate sosi ;nainte de m@ine la ora 3 dimineata', ceea
ce natural ;nseamna ca $a sosi la acea ora sau du%a acea ora M c@nd nici nu eEistaS (Te
He: Ior9 Times, 8 +ecembrie 1=267- .nna Ketl!, se"a Jartidului ,ocial/+emocrat
Gagiar care/a "ugit din Angaria ;n tim%ul acelei rascoale %o$esteste cum ;n tim% ce ea
era la ;ncisoare ca detinut %olitic din 1=2D singura ;n celula strict secreta, 4adio 8uro%a
#ibera di"u*a ;n 1=23 %o$esti cum ca ea din celula conduce o miscare sub$ersi$a de
eliberare de sub comunism si dadea numele di"eritilor asa *isi re$olutionari anti/
comunisti- .nna Ketl! a "ost scoasa din celula secreta si con"runtata cu sute de "osti
social/democrati si sindicalisti care erau torturati de catre %olitia secreta magiara ca sa
recunoasca ca au %artici%at ;n acel com%lot ineEistent in$entat de 4adio 8uro%a #ibera
(Te He: Ior9 Times, 3D Hoiembrie 1=267- Tot ea *ice ca 4adio 8uro%a #ibera a
%acatuit mult "ac@nd %e unguri sa creada ca soseste a5utorul militar occidental c@nd acest
a5utor nu eEista-
+eci ,tatele Anite $orbesc din doua guri di"erite, una cea a %resedintelui, alta cea a
<ocii .mericii'B arabii au au*it %resedintele american, %e care/l stiau mincinos si aser$it
sionismului, s%un@nd ca nu $rem sa se creada ca ne identi"icam numai cu interesele
331
Israelului'B si/a%oi au au*it <ocea .mericii $orbind de %astele e$reiesc cum a distrus
Ieo$a ostile egi%tene de acele sarbatori eliber@nd e$reii din robia egi%teana'-
)unosc@nd Tora si sionismul, egi%tenii au stiut ce sa creada-
+in acel moment s/a de*lantuit ;n occident o %ro%aganda "uribunda ;m%otri$a 8gi%tului si
mani%ularile care/au ;m%ins Ja%onia sa atace Jearl Carbour si/au cau*at moartea
americanilor %lasati acolo cu buna stiinta de gu$ernul lor ca sa/m%inga .merica ;n cel de/
al doilea ra*boi mondial s/au re%etat acum cu 8gi%tul- +ar 8gi%tul, mai %rudent dec@t
Ja%onia, n/a $rut sa cada ;n ca%cana si sa traga %rimul glonte- .tunci occidentul a
renuntat la %reteEtul %rimului glonte si/a declarat ca tara care su"era in$a*ia inamicului
este tara agresoareB ast"el Israelul a in$adat 8gi%tul si 8gi%tul a "ost declarat agresor-
0n )amera )omunelor ;n .nglia socialistii cereau cu "urie sa se li$re*e arme Israelului si
sa i se dea garantii' si mass/media engle*a ;l aco%ereau de 8den de $enin %entru ca n/o
"ace destul de %rom%t- .tacul sionist din )amera )omunelor era asa de desantat ;nc@t
cobor@se la ni$el de satra tiganeasca si *bieretele si urletele ;l ;m%iedecau %e %rimul
ministru sa $orbeasca- 0n .merica ;n tim% ce armamentul cum%arat de americani
calatorea s%re Israel 8iseno:er de%l@ngea ca Israelul cu 1-1 milioane de locuitori nu
%oate tine %ie%t celor 4D milioane de arabi'- 0n .nglia %@na si %resa %ro%riului sau %artid,
care de%l@ngea "elul scandalos ;n care era insultat %rimul ministru ;n )amera )omunelor,
*icea ca e de necontestat ca trebuie sa se li$re*e arme Israelului' (de c@te ori li%sesc
argumentele a%are "ormula Re de necontestat7- )el mai mare *iar de st@nga engle*, Te
He: ,tatesman, cerea de*armarea Garii Britanii ;n sco%ul mentinerii %acii (la 1D Gartie7
a%oi ;narmarea ;n eEclusi$itate a Israelului %entru care trebuie sa lu%te si tru%ele britanice
(11 Gartie7B conducatorul socialist, Paits9ell, era sigur ca %ublicul britanic $a "i de %artea
lui, *ice *iarul, daca el $a %orni ra*boi ;n a%ararea Israelului- 8den ;ncerca sa %ara mai
%utin doritor de/a ;narma Israelul si de/a trimite tru%ele britanice sa lu%te %entru sco%urile
Israelului, dar atunci a "acut ce$a ce i se %are autorului ne5usti"icat si anume a dat un
a$ertisment 8gi%tului- ,ub %resiunea ,tatelor Anite, .nglia se retragea din )analul de
,ue* (%resiunea este recunoscuta ;n Te He: Ior9 Times, 31 Fctombrie 1=267, desi nu
eEista nici un moti$ s/o "acaB dar la acea data Ibraim I**at, *iarist egi%tean, a a$ut o
;ntre$edere cordiala cu %rimul ministru, ministrul de eEterne si ministrul muncii ai
Israelului care i/au s%us ca 8gi%tul si Israelul au sco%ul comun de/a se o%une in"luentei
britanice ;n Frientul Gi5lociu' (4os el Iousse", Ga! 1=26B Te He: Ior9 Times, 3D Gai
1=267- 4etragerea Garii Britanii din )analul de ,ue* trebuia sa "ie urmata de construirea
unui bara5 la .ssuan de =DD milioane de dolari "inantat de .nglia, .merica si Banca
Gondiala- 0n Iunie 1=26 tru%ele britanice au %lecat din ,ue*- #a 6 Iulie 1=26
+e%artamentul de ,tat al ,tatelor Anite a s%us ca bara5ul de la .ssuan este ;n $igoare'-
+u%a c@te$a *ile ambasadorul egi%tean de la Lasington a cerut a5utorul occidentului
%entru bara5- #a 1= Iulie ambasadorul egi%tean s/a dus la biroul ,ecretarului de ,tat
+ulles ca sa acce%te a5utorul %entru bara5- I s/a s%us ca +e%artamentul de ,tat s/a
ra*g@ndit- 0n tim% ce ambasadorul egi%tean se/ndre%ta s%re biroul lui +ulles,
+e%artamentul de ,tat in"orma %resa M nu %e ambasador M ca nu se mai acorda a5utorul
%entru bara5 nici din %artea .ngliei- Hu s/au indicat alte moti$e dec@t consultatii ;ntre
gu$ernul engle* si cel american'-
+eci aceleasi $oci care/au dictat ca Garea Britanie trebuie sa intre ;n gratii egi%tenilor
ced@ndu/le canalul de ,ue*, acum dictau ca egi%tenii trebuie insultati, bat5ocoriti si
eEas%erati- .st"el de insulte 5osnice aduse ambasadorului unui stat si ast"el de %urtare
333
eEecrabila din %artea unui gu$ern din lumea ci$ili*ata occidentala n/au eEistat ;n 8uro%a
sau .merica dec@t de c@nd gu$ernele acelei lumi au de$enit scla$e sionismului-
)oment@nd des%re modul ;n care/a "ost bat5ocorit 8gi%tul cu o"erta bara5ului de la
.ssuan, Te He: Ior9 Times comentea*a discret ca unii congresmeni se temeau de
de*a%robarea sionista' daca "ac alt"elB era doar an de alegeri-
.tunci Hasser a nationali*at canalul de ,ue* si *iarele occidentului au ;nce%ut sa
$oci"ere*e des%re ra*boi ca %e $remea %rocesului doctorilor e$rei' ;nainte de moartea lui
,talin- Jresedintele 8gi%tului Hasser era acum %onegrit mai rau ca Citler- .utorul, ad@nc
intrat ;n $iata %olitica din tinerete, s%une ca de c@te ori ;nce%e un concert de %ro%aganda
$irulenta ;m%otri$a cui$a a "ost de5a stabilita data la care "ortele armate $or da lo$itura
;m%otri$a lui- Haser era de5a eticetat dre%t agresor ;ntr/un ra*boi care ;nca nici nu/
nce%use- 0n Gartie Ben/Purion *icea la Tel .$i$ ca trebuie urgentate li$rarile armelor
catre Israel "iindca soseste atacul egi%tean ;n lunile ce $in'- #a 13 .%rilie Linston
)urcill care se retrasese din %olitica de/un an a iesit din cutie ca sa s%una ca %rudenta
si onoarea' cer .ngliei sa a%ere Israelul de atacul egi%tean care nu a$usese loc M dar
)urcill gicea ca egi%tenii $or a$ea de g@nd sa atace si de aceea era de acord ca
Israelul sa atace ;nt@i 8gi%tul %entru a se a%ara de atacul egi%tean care/ar "i a$ut loc
alt"el si asta ca sa nu lase egi%tenilor tim% sa ;n$ete cum sa "oloseasca armele rusesti
%rimite', cum *iceau acti$istii' sionisti- .%oi ;n Gai Israelul a atacat teritoriul egi%tean
Pa*a masacr@nd si ranind 12D de barbati, "emei si co%iiB la care mass/media occidentala a
"iert de indignare des%re ticalosia $ictimelor egi%tene si des%re agresiunea' ci$ililor
egi%teni macelariti ;n %ro%ria lor tara de in$adatorii israelieni-
,tarea de ab5ecta ser$itudine la care a "ost redusa Garea Britanie se $ede din c@te$a
amanunte- 0n Iunie 1=26 )omunitatea .nglo/8$reiasca a bencetuit la Puildall ;n
#ondra sarbatorind 3DD de ani de la re$enirea e$reilor ;n insulele britanice' si +ucelui
de 8dinburg, sotului reginei, i s/a cerut sa a%ara cu iarmul9a %e ca% M si/a "acut/o- 0n
,e%tembrie asociatia )rom:ell a tinut un ser$iciu comemorati$ la morm@ntul
macelarului ucigas de regi din +rogeta, )rom:ell, celebr@nd aceeasi minciuna ca
)rom:ell i/ar "i readus' %e e$rei ;n .nglia din care nu %lecasera niciodata, cu 3DD de
ani ;n urma- Isaac Foot, $orbitorul, i/a cerut mostenitorului tronului, Jrintului )arles, sa
ia numele de 4egele Fli$er >)rom:ell? II', caci n/a$em ne$oie de )arles III'-
.ceeasi umbra sta%@nitoare si bat5ocoritoare a dominat ;ncoronarea 4eginei .ngliei ;n
1=23, c@nd a trecut ;n re$ista $asele tuturor natiunilor din %ortul ,%itead, ;n o$atiile
marinarilorB doar marinarii so$ietici au tacut "ara sa *ica nimica (din greseala, au eE%licat
so$ieticii ulterior7 si numele $asului so$ietic trimis la ceremonie era ,$erdlo$', du%a
Ian9el ,$erdlo$, e$reul a*ar care/a asasinat "amilia domnitoare a 4usiei-
Hationali*area nu era o crima c@nd o "aceau altii, caci GeEicul nationali*ase %ro%rietati
americane "ara re%rosuri, cu contra%lata, asa cum "acea si HasserB .merica de5a ;nce%ea
sa %aseasca %e drumul s%re ruina al nationali*arii instituind Te Tennessee <alle!
.utorit!, iar ;n .nglia gu$ernul nationali*a ;n st@nga si/n drea%ta tot ce a%uca, caile
"erate, minele de carbuni- +ar nationali*area canalului de ,ue* de catre Hasser era
intolerabila .ngliei si .mericii si/n loc sa ocu%e din nou canalul de ,ue*, cum era logic,
a/nce%ut ;nscenarea care %recede ra*bunarea talmudica- Gass/media a decretat la unison
ca Hasser este noul Citler- Ben/Purion a/nce%ut "ac@ndu/l dictator' ;nt@i, dictator/
"ascist' a%oi si %rim ministrul "rance* l/a numit a%oi Citler'- .%oi s/a recitat tot ce se
recitase ;m%otri$a lui ,talin ;n 1=23/23 c@nd cu doctorii e$rei': Hasser a de$enit
333
dusmanul e$reimii- )@nd .nton! 8den a/ncercat sa $orbeasca ;n )amera )omunelor,
Cug Paits9ell, conducatorul socialist, recita: e ca cu Citler si Gussolini'B alt membru
socialist, Jaget, *icea: eEact ca la Citler'- .lti membri socialisti ti%au ucigasuleS' c@nd
trecea 8den- +esigur, com%aratia dintre Citler si Hasser e absurda si/ar "i ridicola daca
cei doi n/ar a$ea un %unct ;n comun: "usesera ambii declarati dusmani ai sionismului care
trebuie sa "ie distrusi- 0n cele din urma 8den a cedat *ic@nd ca %resedintele Hasser e un
"ascist caruia/i creste %o"ta de 5a"', eEact ce *isese des%re Citler cu 18 ani ;n urma-
.utorul n/a %utut gasi aceste cu$inte ;n teEtul discursului lui .nton! 8den, dar eEact
aceste cu$inte au a%arut ;n teEtul discursului lui 8den %ublicat ;n Te He: Ior9 Times si
aceste cu$inte au a5uns la urecile gloateiB 8den ar "i trebuit sa stie asta si daca nu
intentiona ca aceste cu$inte sa/i "ie atribuite, trebuia sa le nege- 8den si/a ba*at atacul
;m%otri$a lui Hasser %e "a%tul ca acesta a nationali*at canalul de ,ue* (o"erindu/se sa/l
%lateasca7 si acest canal e im%ortant %entru toate natiunile, care au ne$oie sa/l "oloseasca-
+ar Hasser nu IH)CI,8,8 canalul de ,ue*, numai ;l nationali*ase si $a%oarele tuturor
natiunilor treceau %rin el eEact ca mai/nainte, ;n a"ara de $a%oarele singurei natiuni care
in$adase si masacra cetatenii egi%teni, IsraelulB iar $a%oarele ;n drum s%re Israel treceau
du%a ce egi%tenii le controlau sa nu contina armament- .sta e tot ce "aceau egi%tenii-
0n sa%tam@nile care/au urmat ;n tim% ce se cauta o solutie la di$erse con"erinte la #ondra
si Lasington, mass/media occidentala in"orma %ublicul ca egi%tenii nu stiu cum sa
regle*e canalul care $a "i cur@nd total distrus, ceea ce nu s/a ;nt@m%lat, caci $a%oarele
continuau sa treaca eEact ca mai/nainte- +ar gu$ernul engle* de$enea tot mai "urios
%entru re"u*ul 8gi%tului de/a lasa sa treaca $a%oarele Israelului si %entru ca controlea*a
$a%oarele care merg ;n Israel', *ice 4ose Cal%rin, %resedinta ad5uncta a .gentiei
8$reiesti %entru Jalestina (33 .ugust 1=26, Te He: Ior9 Times7, arat@nd ast"el corect
ca toate gu$ernele lumii care s/au ridicat ;m%otri$a 8gi%tului o "aceau ca sa ser$easca
interesele Israelului-
#a 13 ,e%tembrie 1=26 .nton! 8den, du%a cum scrie .ssociated Jress (autorul n/a gasit
teEtul scris de 8den, doar teEtul di"u*at de .ssociated Jress ca $enind de la 8den7, a
%re*is ca Jresedintele Hasser $a ataca Israelul daca nu $a "i %ede%sit %entru canalul de
,ue*- ,ir .nton! >8den? a lasat a se/ntelege ca Garea Britanie $a lua arma ;n m@na
a5ut@nd Israelul daca $a "i ne$oie'- +eci iata/l %e %rimul ministru britanic amenint@nd cu
ra*boiul %entru ce$a ce s/ar %utea ;nt@m%la daca asa si %e dincolo- +in acest moment
gloata' a a$ut creierul s%alat numai cu atacul egi%tean ;m%otri$a Israelului care $a $eni
nea%arat (s/a abandonat tema ;m%iedecarii na$igatiei internationale %e canalul de ,ue*'
care de$enise %rea ridicola7B si s%alarea creierului era asa de acerba si atotcu%rin*atoare
;nc@t cei care citeau *iarele si ascultau stirile si nu/si "aceau notite de la o *i la alta cu tot
ce s/a s%us a$eau im%resia ca atacul egi%tean ineEistent de5a a a$ut loc- An eEem%luB
scrie Te Lee9l! 4e$ie: din #ondra ;n ,e%tembrie 1=26, c@te$a sa%tam@ni ;nainte ca
Israelul sa atace 8gi%tul: suntem absolut siguri ca 8gi%tul sustinut de 4usia $a ataca
Israelul- Hu eEista nici o ;ndoiala si %e asta trebuie sa ba*am toate calculele noastre'-
.sta du%a ce ani ;n sir Israelul a atacat si masacrat ci$ili li%siti de a%arare "ara nici un "el
de %ro$ocare si du%a un lung sir de re*olutii FHA ;n care Israelul "usese condamnat
%entru agresiune-
.utorul este unul dintre cei mai cali"icati *iaristi ai secolului si insista cu aceste amanunte
%entru a de*$alui %ublicului cum ;l mani%ulea*a mass/media- Jublicul nu $a ;ntelege
niciodata ce s/a ;nt@m%lat si ce se ;nt@m%la daca nu ;ntelege acest mecanism sustinut de
334
de*in"ormare si mani%ulare de catre mass/media aser$ita-
0n %rimele = luni ale anului 1=26 occidentul continua sa li$re*e arme Israelului, .nton!
8den a anuntat ca li$rarile de arme 8gi%tului au "ost sistate', ;n Iulie Israelul a %rimit 3
crucisatoare de ra*boi britanice, obligata de .merica Franta i/a li$rat tot anul a$ioane de
atac, )anada la "el ;n ,e%tembrie, si/n .merica/n a5un de alegeri candidatii se/ntreceau sa
curte*e $otul e$reiesc': %rimarul He: Ior9ului %retindea ca armamentul li$rat Israelului
sa "ie un cadou' si sa nu se acce%te nici un "el %lata- Himic altce$a nu mai a%area %e
agenda %oliticii eEterne a candidatilor dec@t %romisiunea de/a s%ri5ini Israelul'- &icea
8iseno:er, candidatul re%ublican: )onsideram sal$gardarea Israelului ca %rinci%iul
im%ortant al %oliticii eEterne americane'- &icea candidatul democrat: Jartidul +emocrat
$a corecta de*ecilibrul %ericulos creat %rin li$rarea de arme comuniste 8gi%tului,
$@n*@nd sau d@nd arme de"ensi$e Israelului'B acest de*ecilibru %ericulos' consta din
legenda ca Israelul era ne;narmat si li%sit de a%arare si arabii erau agresori ;narmati %@na/
n dinti, c@te$a luni du%a ce Israelul se laudase ca este mai bine ;narmat dec@t toate cele 1
state arabe luate laolalta si/n tim% ce armament modern su%erior curgea ;ns%re Israel tot
tim%ul- +esigur, aceste declaratii n/au nici o legatura cu bunastarea ,tatelor Anite, a
%o%orului american, a lumii ;n generalB singurul lucru %e care/l re"lecta este totala
aser$ire a gu$ernelor si %oliticienilor occidentali "ata de sionism, cre*@nd ca numai cele
mai ser$ile slugi ale Israelului %ot ocu%a "unctii ;n statele libere' occidentale- .utorul nu
stie daca %oliticienii cred asta %e buna dre%tate, dar "a%tul e cert ca toti %oliticienii
occidentali cred asta- Joate ca au dre%tateB caci "iind o"erta democratilor de aser$ire catre
sionism mai generoasa, democratii au obtinut ma5oritatea ;n )ongres, ciar daca tot
8iseno:er a iesit %resedinte, cu 4icard HiEon $ice/%resedinte- .utorul crede ca HiEon
a "ost ales ;m%otri$a dorintei "ortelor obscure care gu$ernea*a lumea libera'B dar
e$enimentele care/au urmat du%a scrierea cartii, ;n tim%ul %resedintiei lui HiEon, a aratat
ca HiEon s/a scimbat si/a de$enit un %resedinte eEact ca Loodro: Lilson, Fran9lin +-
4oose$elt- ori 8iseno:er-
HiEon, care la $remea la care scria autorul nu era ;nca internationalist, l/a demascat %e
.lger Ciss, s%ionul so$ietic din gu$ernul american, si/a "ost acu*at de antisemitism, de
care acu*a a "ost a%arat ;n mod %ublic de catre un rabin care/l cunoaste bine- +e aceea s/
a/nce%ut o cam%anie ;n mass/media ;m%otri$a numirii lui ca e$entual $ice/%resedinte
re%ublican- 0n acest tim% %artidul democrat nu mai lasa candidatului sa/si aleaga $ice/
%resedintele ci s/a %us la $ot si/a iesit ,enatorul 8stes Ke"au$er, sionist "er$ent-
4e%ublicanii au "acut la "el si HiEon a %rimit $otul re%ublican %entru $ice/%resedintie M
;m%otri$a dorintei sionistilor, crede autorul, care n/a a%ucat sa/l $ada %e HiEon ;n actiune
;nainte de a/si ;nceia cartea- +ar %arca %resimtind ce$a autorul *ice ca HiEon da aceleasi
s%erante %e care le dadea 8den ;n 1=38B din %acate HiEon a s"@rsit ca si 8den, slu5ind
internationalismul si sionismul cu tru% si su"let-
)andidatura lui 8iseno:er a "ost salutata cu usurare de americani "iindca 8iseno:er a
tinut .merica a"ara din ra*boi'- 8Eact asa s/a *is de Lilson si de 4oose$elt, cei care/au
;m%ins .merica ;n ra*boi- +ar cu 8 *ile ;nainte de alegeri, la 3= Fctombrie 1=26 Israelul
a in$adat masi$ 8gi%tul %atrun*@nd 11D 9m- ;n teritoriul egi%tean al %eninsulei ,inai si
;ntre tim% ;n interiorul granitelor Israelului la "rontiera cu Iordanul e$reii au macelarit din
nou ci$ilii %alestinieni, masacr@nd cu s@nge rece %o%ulatia satului Ka"r Kassem unde/au
asasinat 48 de barbati, "emei si co%ii ne;narmati- .cestia erau dintre ultimii locuitori de
dre%t ai Jalestinei care nu "ugisera du%a masacrarea %alestinienilor de catre e$rei ;n anii
332
anteriori ci ramasesera li%iti de %am@ntul lor milenar ca sa su"ere distrugerea talmudica-
Ben/Purion, %rimul ministru israelian, a admis ca a a$ut loc acest nou macel calculat cu
s@nge rece a %o%ulatiei satelor %alestiniene din Israel, dar nota de %rotest trimisa de arabi
la FHA a murit %e unde$a caci nu s/a mai au*it nimic de ea- .ceeasi tacere si des%re cei
312-DDD de %alestinieni "ugiti ;n Pa*a ca sa sca%e de macelul e$reiesc, unde i/au gasit
aceleasi tru%e israeliene de in$a*ie care/i alungasera din tara %rin masacruB gu$ernul
Israelului anunta ca nu $a retroceda teritoriul in$adat Pa*a si nici nu $a %ermite
%alestinienilor re"ugiati sa se/ntoarca acasa- #umea ;ntreaga a uitat des%re aceste 32D-DDD
de $ictime si doar at@t s/a mai au*it des%re ei: ;n scrisoarea celor 11 state arabe adresata
Hatiunilor Anite se arata ca in$ad@nd Pa*a israelienii au asasinat cu s@nge rece sute de
barbati, "emei si co%ii' dar ci"rele eEacte nu %ot "i a"late %entru ca in$adatorii israelieni
nu %ermit in$estigatia sau %re*enta obser$atorilor si ciar statele arabe concid ;n
scrisoarea lor ca numarul $ictimelor macelului nu $a %utea "i a"lat niciodata'- +ar
des%re satenii masacrati la Ka"r Kassem a declarat ciar Ben/Purion moartea lor-
+u%a un lung sir de incursiuni israeliene ;n teritoriu strain ;n sco% de macel al %o%ulatiei
ci$ile li%site de a%arare, du%a un lung sir de condamnari la FHA, ;n tim% ce ungurii se
lu%tau cu m@na goala ;m%otri$a tancurilor so$ietice, armata Israelului a in$adat masi$
statul egi%tean ;n$ecinat unde/a ;nce%ut sa asasine*e %o%ulatia- .sa s/au coordonat din
nou cele doua brate ale re$olutiei mondiale ;n ascensiunea ei s%re gu$ernul mondial care
sa/i aduca dominatia asu%ra ;ntregii lumi, bratul sionist si bratul bolse$icB unul $arsa
s@nge ;n Frientul Gi5lociu, ;n tara "agaduintei' a %o%orului ales, celalalt $arsa s@nge ;n
8uro%a, a carei ci$ili*atie crestina urmareste s/o distruga si s/o "aca una cu %am@ntul
%entru a domni %este gloate de animale, de goimi'- Hici macar mass/media din He:
Ior9 n/a mai %utut scrie ca egi%tenii erau agresoriiB "ara a5utorul nimanui cei tradati
bolse$ismului se ridicasera singuri si/si dadeau $iata ca sa/l ;n"r@ngaB nimeni nu trebuia
sa miste un deget, ar "i trebuit doar ca gu$ernele occidentale sa stea deo%arte si sa nu se
amestece si omenirea ar "i "ost sal$ata din clestele sionist/bolse$ic- +ar n/a "ost asa-
Pu$ernul "rance* si cel britanic au sarit imediat cer@nd ca tru%ele egi%tene si israeliene
sa ;ncete*e lu%ta si sa se retraga la 1D mile de canalul de ,ue*' sub amenintarea cu "orta
militara anglo/americana, las@nd ast"el in$adatorii israelieni sa ocu%e teritoriul egi%tean
in$adat- )um 8gi%tul n/a %utut acce%ta asa ce$a, armata engle*a si "rance*a au ;nce%ut sa
bombarde*e 8gi%tul si i/au distrus "ortele aeriene, las@ndu/l de*armat %rada Israelului-
.utorul a a"lat asta %e c@nd se a"la/n .merica si %entru %rima data ;n $iata i/a "ost rusine
de tara lui, i/a "ost rusine ca e britanic- 4usine de "a%ta .ngliei e %utin s%us, *ice elB s/a
simtit ca atunci c@nd si/a dat demisia de la Times %rotest@nd minciuna %resei (un %rotest
%rostesc, *ice el acum du%a trecerea anilor, caci alt"el ar "i trebuit sa %rocede*e7- Hici un
american cu care/a $orbit, *ice el, nu i/a %us %e nas ticalosia gu$ernului britanicB multi
americani erau la "el de rusinati, caci %olitica de %er"idie si "rec$ente scimbari de maca*
a gu$ernului american contribuisera mult sa se a5unga aici- Anii ciar au ;nteles ca
rusinea era a ;ntregului occident si ticalosia era a ;ntregului occident care si/a %arasit
$alorile s%irituale ale %ro%riei ci$ili*atii si s/a sub5ugat ticalosiei "ortelor obscure- +ar
actul de %er"idie si 5osnicie criminala imediata ;l "acuse Garea Britanie bombard@nd
8gi%tul, si/asa s/a ratat sansa unica de/a ;n"r@nge cele doua brate ale raului, sionismul
setos de s@nge ;n Jalestina si bolse$ismul distrugator al ci$ili*atiei ;n Angaria- ,i asta nu
din calcul mescin %olitic, caci nici Franta nici Garea Britanie n/a$eau nimic de c@stigat,
singurul care a$ea de c@stigat era Israelul, care %astrea*a teritoriile in$adate- Franta nu
336
mai a$ea ce re%utatie internationala sa %iarda, caci la 16D de ani du%a ce "usese ;necata ;n
s@nge de re$olutie nu mai a$ea nici un "el de %restigiu, nici un "el de %utere si nici un "el
de stabilitate nationala, cu %rim ministri %erindati la %orto"oliu ;n succesiune ra%ida de
%ublicul n/a%uca sa le a"le numele si de5a erau ma*iliti: singurul lucru %e care/l stiu
"rance*ii des%re gu$ernul lor este ca e ;ntotdeauna ;n mod in$ariabil $enal- .nglia ;nsa,
*ice autorul, a %ierdut re%utatia si traditia unei tari care/a stiut sa construiasca un im%eriu
si sa/l de*membre*e las@nd %ros%eritate unde/a gasit saracie, las@nd libertate "ostelor
colonii de$enite tari %rietene, cu totul contrar sistemului de gu$ern mondial' %ro%us de
Bernard Baruc la comemorarea lui Lilson la catedrala din Lasington din 1=26 >si
actualmente ;n curs de im%lementare ;n 1==3? care domneste %rin teroare asu%ra
natiunilor ;nrobite, cu "orta' *ice Baruc, cu "orta armelor atomice si %ede%sind cu
strasnicie %e oricine e nesu%us'- .ceasta s%lendida reali*are a destinului istoric al unei
natiuni ci$ili*ate a %ierdut/o Garea Britanie %rin ticalosia din Fctombrie 1=26, care/a
"ost comisa nu ca sa slu5easca .ngliei ci ca sa slu5easca Israelului- .tacul "usese %regatit
de mult de catre cel %utin doi dintre agresori si anume Israel si Franta- )ores%ondentii de
la Times, 4euters si alte agentii de %resa $orbesc des%re %ilotii si o"iterii "rance*i de la
aero%orturile militare israeliene din tim%ul in$a*iei- 4euters reda s%usele unor o"iteri
"rance*i des%re cum au bombardat tancurile egi%tene ;n tim% ce tru%ele Israelului in$adau
,inai- 8 o minciuna ca tru%ele "rance*e au a%arut ;n regiunea ,ue*ului ca sa ;m%iedece
ra*boiulB "rance*ii ;m%reuna cu Israelul au atacat 8gi%tul, desi %retindeau ;n mod o"icial
ca sunt acolo ca sa des%arta beligerantii, con"orm declaratiei tri%artite din 1=2D- Pu$ernul
engle* ;nsa, des%re care nu s/a %utut do$edi ca ;n ca*ul Frantei ca a %lanuit de mult ;n
secret sa atace 8gi%tul deodata cu atacul israelian, a re"u*at %@na ;n momentul ;n care a
a%arut cartea de "ata sa in$estige*e cum au %artici%at tru%ele engle*e la atacul ;m%otri$a
8gi%tului- Jartici%area engle*a la atac %are sa "i "ost s%ontana, ordine date la momentul
res%ecti$, nu ;ndelung %regatita ca cea "rance*a- 0n acest moment ;nsa )onsiliul de
,ecuritate FHA a cerut retragerea Israelului din teritoriul egi%tean condamn@nd Israelul
(3= Fctombrie7- .%oi la 1 Hoiembrie .nglia si Franta au "ost condamnate alaturi de
Israel si li s/a cerut sa se retraga de %e teritoriul 8gi%tului- .%oi mass/media a uitat
com%let de agresiunea Israelului si .nglia si Franta au de$enit singurii agresori, eEact asa
cum e$reii au de$enit singurele $ictime ale lui Citler %rin re"ormularea acu*ei cu cu$inte
usor scimbate de la un stadiu la celalalt- 8leanor 4oose$elt, care era %urtatoarea de
cu$@nt a lui Fran9lin +- 4oose$elt, a declarat ;n cam%ania electorala ca ea nu considera
ca Israelul este agresor6 ci crede ca .nglia si Franta sunt $ino$ate de agresiune, tenic
$orbind' (Te He: Ior9 Times, 4 Hoiembrie 1=267-
Jresedintele .mericii, 8iseno:er, stia de %lanurile de atac ;m%otri$a 8gi%tului, atac
care/a lasat canalul de ,ue* blocat de carcasele $a%oarelor scu"undate si .nglia gata sa se
retraga neconditionat din 8gi%t si %e %resedintele 8gi%tului Hasser un erou ;n lumea
araba- 8iseno:er ;si retrasese cetatenii din *ona ,ue*ului ;nainte de atac si/l a$erti*ase
%e Ben/Purion, care nici nu s/a ostenit sa/i ras%unda dec@t anunt@ndu/l du%a atac ca
atacul a a$ut loc- .st"el 8iseno:er %utea acum sustine ca el n/a %artici%at la atac si
a%area $irtuos ;n "ata %ublicului, s%un@nd ca el nu subscrie la "olosirea "ortei ca
instrument ;n dis%utele internationale'- <orbele lui sunt $irtuoase, dar el "inantase si
organi*ase ;narmarea Israelului %rin Franta, )anada si .nglia tot tim%ul %remergator
in$a*ieiB totusi $orbele $irtuoase ale lui 8iseno:er au rasunat ;n urecile %ublicului si
8iseno:er a "ost reales-
331
.nglia n/a "ost asa norocoasa, caci din %unct de $edere militar o%eratia ;m%otri$a
8gi%tului a "ost un "iasco, .nglia si/a %ierdut %restigiul ;n lumea araba si mai mult,
coe*iunea %olitica a )ommon:ealt/ului britanic a "ost s"ar@mata- Canson Bald:in scrie
(. )on"used In$asion7 ca ;n a"ara de "a%tul ca atacul Garii Britanii ;m%otri$a 8gi%tului a
"ost eEtrem de ino%ortun din %unct de $edere %olitic (toti ambasadorii britanici a"lati la
%ost ;n Frientul Gi5lociu nu si/au %utut crede urecilor c@nd au au*it de atac7, din %unct
de $edere al conducerii o%eratiei militare ordinele erau con"u*e si ine"iciente, de %arca
anume "acute ca sa ;m%iedice reusita o%eratiei- +ar )anada s/a disociat de Garea Britanie
si )ommon:ealtul n/a mai "ost o unitate, doar .ustralia si Houa &eelanda au mai aratat
oarecare loialitate sentimentala abtin@ndu/se de la a condamna Garea Britanie la FHA-
+e ce au "ost ;m%inse .nglia si Franta sa/si m@n5easca m@inile cu s@ngele egi%tenilor, dar
n/au %erse$erat %@na la $ictorie si/au ramas doar sa %rimeasca re%rosurile restului lumii la
FHAO +e %e urma atacului ;m%otri$a 8gi%tului din 1=26 .nglia s/a ales doar cu
re%rosuri, rusine, im%o*ite s%orite %e %o%ulatie si saracirea cetatenilor ei-
Imediat ce .nglia si Franta au atacat 8gi%tul, tru%ele so$ietice au ;nce%ut sa masacre*e
unguri ;n Angaria- ,i la FHA a a$ut loc comedia ad@nc de*gustatoare a acu*elor
reci%roce, Gosco$a arat@nd cu degetul %e macelarii arabilor, occidentul arat@nd cu
degetul %e macelarii ungurilor- .utorul s%une ca discutiile la FHA a$eau tonul g@lce$ilor
cersetorilor de %ro"esie dintr/un ba*ar le$antin- ,i nici ;n .nglia nu era mai mult ade$ar
;n declaratiile gu$ernului dec@t la cersetorii de %ro"esie dintr/un ba*ar oriental- .nton!
8den l/a "acut %e .nton! Hutting, Ginistru de 8Eterne, sa demisione*e %entru ca
"usese de %arere ca .nglia nu trebuie sa inter$ina ;m%otri$a 8gi%tului' si )urcill a
declarat ca Israelul a iru%t ;m%otri$a 8gi%tului ca ras%uns la gra$e %ro$ocari6 %acea/n
lume, Frientul Gi5lociu si interesul nostru national $or bene"icia ;n cele din urma de %e
urma actiunii gu$ernului nostru >;m%otri$a 8gi%tului?B la data scrierii cartii nici unul din
bene"iciile astea nu se $a*use ;nca- +ar Bulganin, %rim/ministrul so$ietic, a amenintat cu
un atac atomic daca Franta si .nglia nu o%resc imediat atacul, nu o%resc imediat
$arsarea de s@nge' (;n tim% ce $arsarea de s@nge continua nestingerita ;n Angaria,
1DD-DDD unguri "ugisera ;n .ustria si %o$esteau ce/au %atit si Ferenc Gunnic, trimis de
Gosco$a ;n locul lui 4a9osi si Peroe, "acea la Buda%esta ce "acuse Bela Kun ;n 1=1=7-
Gai mult, Bulganin i/a %ro%us lui 8iseno:er un atac comun ;m%otri$a .ngliei si
Frantei, des%re care 8iseno:er a s%us ca e de necre*ut', desi alianta dintre Citler si
,talin ;m%otri$a .ngliei, .mericii si Frantei si a%oi dintre ,talin si .nglia, Franta si
.merica ;m%otri$a lui Citler "usese cre*uta "iindca eEista- +ar un cores%ondent de la Te
He: Ior9 Times a "ost mai a%roa%e de ade$ar cit@nd un ;nalt di%lomat american care/a
s%us: noi totdeauna $om "i aliatii Israelului'-
F%inia %ublica, *ice autorul, este un %rodus "abricat ;n cantitati industriale %entru u*ul
maselor si %oate "i "abricat ;n orice "orma si culoare doreste "abricantul, caci masele n/au
alta- 8iseno:er a "ost ales sa "ie %resedintele ,tatelor Anite de catre acelasi gru% de
internationalisti' care/i alesesera %e Lilson, 4oose$elt si Truman si %olitica eEterna a
,tatelor Anite totdeauna a "ost aser$ita bolse$ismului si re$olutiei mondiale- ,co%ul "inal
al internationalistilor' care mani%ulea*a din culise gu$ernele/marioneta ale tuturor
natiunilor occidentale este "aurirea unui gu$ern mondial aser$it lor care sa sta%@neasca
absolut toata lumea "ara identitate nationala a maselor reduse la gloate de muncitori
scla$i statului controlati %rin teroare %olitieneasca si %rintr/un $ast sistem de
nomenclatura administrati$a- 0n s%re acest sco% "inal con$erg toate actiunile celor doua
338
brate ale distrugerii, cel sionist si cel bolse$ic, care actionea*a ;m%otri$a ci$ili*atiei
crestine- .utorul crede ca ;n acel moment sco%ului instaurarii gu$ernului mondial ;i era
util sa %roduca disensiune ;ntre gu$ernul american si cel al Garii Britanii- +e aici
atitudinea anti/britanica a lui Garsall, al doilea om ;n gru%ul 4oose$elt/Garsall/
8iseno:er si de aici dorinta lui 4oose$elt de a dauna Garii Britanii, cum o arata
documentele con"erintei de la Ialta, unde 4oose$elt i/a cerut lui ,talin ;n secret, sa nu
stie Jrimul Ginistru )urcill', sa internationali*e*e colonia britanica Cong Kong si sa
eEcluda .nglia din discutiile des%re Korea (Te He: Ior9 Times, 11 Gartie, 1=227 dar
,talin l/a re"u*at- 0n "ond 8iseno:er "usese cel care ordonase tru%elor aliatilor sa cede*e
5umatate din 8uro%a tru%elor so$ieticeB si 8iseno:er "usese ales de internationalisti sa
"ie %resedinte ca sa duca o %olitica internationalista'- 8iseno:er ;nsa s/a ;ntrecut %e
sine ;nsusi, caci era de aste%tat sa se alie*e cu Gosco$a ;m%otri$a .ngliei ;n acest ca* dar
nu se aste%ta nimeni sa arate at@ta grosolanie ;n atitudinea lui, cer@nd retragerea
neconditionata a tru%elor britanice, ignor@nd %e ambasadorul engle* la Lasington ;n
mod insultator si arbor@nd ;n emisiuni tele$i*ate o atitudine de de*gust "ata de agresiunea
britanica ;m%otri$a 8gi%tului M du%a ce ;narmase Israelul si "acuse %resiuni asu%ra Garii
Britanii sa se alie*e cu ,tatele Anite ;n a insulta 8gi%tul tim% de luni de *ile ;nainte de
agresiune- ,i/n tim% ce %resedintele ,tatelor Anite ;si etala indignarea morala la tele$i*or,
ungurii erau ;n continuare masacrati de tru%e so$ieticeB dar %entru acel macel %resedintele
8iseno:er n/a mai a$ut indignare morala, ci doar cu$inte $agi "ara nici un alt gest: a
s%us odata: mi/e mila de ei din toata inima'- )aci toata cariera lui 8iseno:er %oarta
%ecetea sim%atiilor lui %ro/bolse$ice, care l/au "acut sa renunte sa re%udie*e acordul de la
Ialta, du%a ce/a "ost ales ;n 1=23 si sa ordone tru%elor aliatilor sa "aca loc a$ansului
so$ietic ;n 8uro%a ;n 1=42-
0n 1=26 lumea nu era ;nca gata de ser$itudinea sub gu$ernul mondial- 0n acel an ;nca a
"ost %osibil sa se condamne at@t agresiunea ;m%otri$a 8gi%tului c@t si masacrul condus de
so$ietici ;n Angaria- +ar ;n a"ara de discutii contradictorii %e aceste teme, la FHA nu s/a
"acut absolut nimic si ungurii au "ost ;n continuare macelariti, so$ieticii au ramas ;n
Angaria si ,tatele Anite n/au *is nimic- 0n ca*ul 8gi%tului s/a obtinut ce$a numai datorita
atitudinii anti/britanice a Aniunii ,o$ietice, ;n aceasta %ri$inta de coni$enta cu ,tatele
Anite- .utorul $ede ca %rinci%ala cau*a a raului controlul %e care/l eEercita "ortele
internationaliste asu%ra masinii de $ot americane, ale caror sco%uri sunt uneori
necunoscute marionetelor lor, caci Garea Britanie in$adase 8gi%tul ;n s%eranta ca $a "i
ast"el %e %lacul sta%@nilor sionisti care/l numesc %e %resedintele ,tatelor Anite si
determina masele sa creada ca l/au ales- +ar de data aceasta marioneta sionismului,
8iseno:er, a dansat %e melodia bolse$ismului %e care/o c@nta Bulganin, si/a ado%tat un
ton de indignare morala la ticalosia marionetelor britanice ale sionismului care/au atacat
8gi%tul- ,i/asa s/a tre*it .nglia amenintata de catre Aniunea ,o$ietica si insultata de
,tatele Anite si "ara %etrol, care nu/i mai era "urni*at de statele arabe si nici de ,tatele
Anite care/i cereau retragerea neconditionata- )u toata durerea unui ade$arat %atriot care/
si iubeste tara, autorul recunoaste ca Garea Britanie recolta rodul %ro%riilor actiuni-
Garea Britanie si Franta au ;nce%ut retragerea neconditionata M dar I,4.8#A# HA-
Fortele unor
armate internationale' ;ncro%ite la re%e*eala au ;nce%ut sa %iarda $remea %e l@nga
canalul de ,ue* ;ntreb@ndu/se ce/au de "acut acolo- Jresedintele Hasser a re"u*at sa
33=
cede*e Israelului %arti din teritoriul 8gi%tului- ,i Israelul a/nce%ut sa acu*e 8gi%tul de
antisemitism' %entru ca/si a%ara cetatenii de masacru- Trei sa%tam@ni du%a atacul
;m%otri$a 8gi%tului Cruscio$, ;mbat@ndu/se la o rece%tie la ambasada %olone*a, si/a batut
5oc de ambasadorul britanic si de cel "rance* *ic@ndu/le: $oi *iceti ca noi $rem ra*boi si
uite ce bine $a sade ;n situatia idioata ;n care $/ati bagat6- desigur ca ne/ati dat o lectie
;n 8gi%t'- Te He: Ior9 Times tragea conclu*ia la 32 Hoiembrie: Garea Britanie si
Franta au intrat ;n 5oc si %ar sa %iarda de*astruous6 Israelul a iesit cu c@stiguri'- +oua
sa%tam@ni mai t@r*iu acelasi *iar a numit Garea Britanie o %utere de m@na a doua'-
Gicael Ca*ani a declarat ;n %arlamentul israelian ca nereusita Frantei si Garii Britanii
;n sco%ul lor cu %ri$ire la canalul de ,ue* e un lucru bun %entru Israel6 Israelul s/a
bucurat de %rietenia cu Franta care i/a "urni*at armamentul care i/a %ermis sa biciuiasca
%e egi%teni6 cu c@te$a sa%tam@ni ;n urma israelienii s/au s%eriat au*ind de un e$entual
ra*boi termonuclear- +ar acum le/a trecut s%aima caci aceste amenintari sunt doar %arte
din ra*boiul ner$ilor -- Anii membrii ai %arlamentului israelian se/ntreaba6 de ce n/ar
%utea Israelul eE%loata situatia de dusmanie ;n care se a"la si determina marile %uteri sa
"orte*e 8gi%tul si alte state arabe sa negocie*e %acea >ced@nd teritorii?-
)u$intele lui arata clar ce s%erante de 5ustitie si %ace da lumii a$entura sionista- .utorul
crede, cu mult o%timism, ca orice natiune care se %une ;n slu5ba acestei a$enturi $a su"eri
esecuri caci aceasta a$entura e sortita esecului- +ar ;n mod realist el %re$ede ca ;nainte
de/a dis%area din istorie a$entura sionista $a scu"unda omenirea ;ntr/un nou masacru
mondial, unde su"erintele si %ierderile $or "i nu ale sionistilor ci ale ne/e$reilor care sunt
;n slu5ba lor-
Pu$ernul britanic, %rin intermediul Ginistrului .%ararii .nton! Cead, si/a eE%licat
actiunile %rin necesitatea de a se ;m%iedeca ca Israelul sa "ie lo$it, Tel .$i$ul sa "ie
bombardat si arabii sa "ie uniti' (autorul n/are teEtul discursului si citea*a du%a Te He:
Ior9 Times7- +eci s/a actionat %entru a se obtine 8gi%tul lo$it, Jort ,aidul bombardat si
lumea araba de*binata M dar tot ce s/a obtinut a "ost Jort ,aidul bombardat- )iar daca s/
ar "i obtinut distrugerea 8gi%tului si de*binarea arabilor, cu ce/ar "i %ro"itat engle*ii din
astaO ,i care cetatean engle* ar "i o%tat %entru actiunea militara ;n sco%ul de a distruge
8gi%tul si/a de*bina arabii, daca i/ar "i cerut cine$a %arereaO ,i c@nd i s/a cerut c@nd$a
alegatorului britanic a$i*ul c@nd gu$ernul lui s/a anga5at sa ser$easca as%iratiile sionisteO
Fac@nd analogia cu medicina unde e %osibil sa se identi"ice cau*a %rimara a unor boli,
autorul identi"ica sionismul ca %rima cau*a a bombardamentelor din 3= si 3D Fctombrie
1=26- +e la ;nce%uturile lui ;n getourile 4usiei, unde s/a nascut ca o miscare %olitica cu
8D de ani ;n urma (la data scrierii cartii, ;n 1=267, sionismul a a5uns acum sa/si $ada
;m%linit sco%ul de a ;nsela natiunile', cum *ice Biblia-
.utorul ;nceie %e o nota de s%eranta ca %o%oarele 8uro%ei de 4asarit ;si $or s"arma
lanturile si se $or elibera de bolse$ism >n/a a%ucat sa $ada re$olutiile anticomuniste
"urate, instaurarea neocomunismului si cri%tocomunismului si eEtinderea terorismului de
stat a Vgu$ernului mondialV ;n lumea asa/*isa libera? si ca e$reii se $or disocia de
sionismul so$in si $or acce%ta sa traiasca ;n %rietenie cu ceilalti oameni- +in cei 14-DDD
de e$rei care/au "ugit din Angaria ;n tim%ul ;nabusirii re$oltei de catre tru%ele so$ietice,
doar =DD s/au dus ;n IsraelB restul sunt cu totii ;n ,tatele Anite si )anada, unde ;nsa sunt
ca%tati de gru%arile sioniste so$ine de aici-
0n Ianuarie 1=21 8iseno:er a cerut )ongresului autori*atia sa "aca ra*boi ;m%otri$a
oricarei agresiuni %e "ata controlata de comunismul international' ;n Frientul Gi5lociu M
33D
adica sa "aca eEact ce/a "acut gu$ernul britanic de i/a %ro$ocat de*gustul si indignarea si
sa atace statele arabe atunci c@nd Israelul doreste sa le atace- )aci ;naintea si/n tim%ul
atacului Israelului ;m%otri$a 8gi%tului %resa internationala ;nce%use sa ras%@ndeasca te*a
ca 8gi%tul e controlat de comunismul internationalB si asa o tara araba du%a alta %oate "i
acu*ata de acest control si lo$ita >Bus ;n 1==1 a in$entat alt %reteEt %entru genocidul din
Ira9 si anume ^tirania lui ,addam Cusein^, care se %retindea ca/si ga*a %ro%rii cetateniB s/a
do$edit a%oi ca ira9ienii ga*ati au "ost ga*ati de tru%e americane, %entru ca sa ser$easca
dre%t %reteEt?- .cu*atia de a "i un stat controlat de comunismul international' %oate "i
;ndre%tata la %lacerea mass/mediei ;m%otri$a oricui, caci nu eEista do$e*i, doar a"irmatii
;n %olitica internationala curenta- .st"el Te He: Ior9 Times a %ublicat la 3 +ecembrie
1=26 "otogra"ii de tancuri so$ietice ca%turate de soldatii israelieni ' ;n tim%ul in$a*iei
lor ;n 8gi%t- )@nd ;nsa cititorii care se %rice% au %rotestat, *iarul a trebuit sa admita ca
tancurile erau americane si nu so$ietice- Hu se stie nici macar daca tancurile din
"otogra"ie au "ost ;ntr/ade$ar ca%turate de la egi%teni: tot ce se $ede e o "otogra"ie de
israelieni %e niste tancuri si dedesubt scrie tancuri so$ietice ca%turate de la arabi', dar
oricine %oate scrie orice sub o "otogra"ie si ade$arul era ca acestea erau tancuri
americane cu soldati israelieni %e ele' si absolut nimic altce$a- .rmata israeliana a "ost
dintr/u/nce%ut ;n*estrata cu armament so$ietic si totusi mass/media niciodata n/a obiectat
ca Israelul ar "i controlat de comunismul international si nici 8iseno:er n/a dorit
niciodata sa sta$ileasca agresiunea israeliana-
Imediat ce 8iseno:er a "acut declaratia aceasta ;n )ongres a "ost "oarte ridicat ;n sla$i la
sinagogile din He: Ior9 si actiunile israeliene au crescut ;n %ret, %robabil datorita
"a%tului ca 8iseno:er ceruse )ongresului %ermisiunea sa atace la cererea oricarei
natiuni sau gru% de natiuni'- )um 8gi%tul "usese declarat agresorul ;n in$a*ia din
Fctombrie 1=26 %e care/o su"erise din %artea Israelului si/a Frantei si .ngliei, e greu de
inter%retat cererea lui 8iseno:er de/a duce ra*boi la dorinta- +aca 8iseno:er ar "i s%us
ade$arul, atunci tru%ele americane ar "i trebuit sa res%inga Israelul, ade$aratul agresor, la
cererea 8gi%tului- +ar ;n istoria ,tatelor Anite din acest secol ,tatele Anite n/au "acut
niciodata nimic dec@t la %orunca Israelului si/n "olosul sionismului-
EPI(O)
)artea asta este trista %entru ca subiectul ei e sumbru- .utorul a scris/o din inima, din
inima ;ndurerata a unui contem%oran, %artici%ant si martor redus la tacere, *iarist caruia i
s/a inter*is sa/si %ractice meseria de a scrie ade$arul "ara %artinire si "ara teama si "ara a
slu5i alte interese dec@t cele ale %o%oarelor- .utorul a trait ;n nucleul e$enimentelor
acestui secol, a $a*ut si ;nteles mai multe dec@t altii si s/a con$ins ca %er$ertirea secreta a
$ietii natiunilor occidentale n/a "ost totdeauna rodul ;nt@m%larii, ci re*ultatul unei actiuni
sustinute, %lani"icate si organi*ate- )artea aceasta este un %rotest ;m%otri$a siluirii
ade$arului- )aci cum sa reconstituie istoricii istoria daca documentele au "ost distruse,
"a%tele sunt descrise ;n mod "als si distorsionat, lucruri care n/au eEistat sunt declarate
reale, lucruri care/au a$ut loc sunt declarate ineEistente si toata acti$itatea mass/mediei
este una de %er$ertire, ascundere si "alsi"icare a istoriei contem%oraneO
.utorul de*$aluie ;n ultimele %agini ale cartii o miscatoare ;ncredere ;n dre%tatea di$ina,
;m%otri$a careia nu se re$olta, ci se %leaca cu s%eranta ca aceste tribulatii si distrugeri nu
$or duce la i*b@nda raului ci la trium"ul binelui ;n cele din urma, %rin renasterea
331
su"letului crestinatatii, caci, *ice el, +umne*eu are %uterea sa "aca ciar mai mult'-
Gacaula! *ice ca ;n scrierea istoriei nu su%ra$ietuieste dec@t inter%retarea "a%telor asa
cum o cer di$erse doctrine, iar "a%tele care nu con$in sau contra*ic doctrina sunt ignorate
sau uitate'- .utorul s/a straduit sa nu uite si sa nu ignore nimic, ci sa arate "a%tele cu
eEactitate, caci "a%tele reale nu sunt niciodata cunoscute de mase, carora li se baga ;n ca%
doar di$erse inter%retari' care con$in %oliticienilor-
F su%erstitie barbara nascuta ;n anticitatea ;nde%artata si mentinuta sub "orma agresi$
militanta de catre o secta %reoteasca semi/secreta s/a re;ntors ;n lumea contem%orana ca
sa ne cinuie sub "orma unei miscari %olitice s%ri5inite de enorma bogatie si %utere
%olitica ;n toate ca%italele natiunilor ci$ili*ate- .tac@nd ci$ili*atia noastra din doua
directii, de dedesubt sub "orma de re$olutie bolse$ica, de deasu%ra %rin coru%erea
gu$ernelor si/a conducatorilor, aceasta miscare s/a a%ro%iat de tinta ei $a*@ndu/si
;nde%linita ambitia "antastica de a sta%@ni si domni asu%ra tuturor oamenilor din lume,
"olosind aceste doua instrumente de atac ca sa at@te natiunile ;n ra*boaie distrugatoare-
.utorul nu se simte cemat sa de"ineasca binele si raul, ci %oate doar sa arate ca tot
tim%ul c@t a cercetat, studiat si scris lucrurile %re*entate aici a simtit ca traieste ;n
%re*enta raului- Fortele care %ro%ulsea*a secolul 3D sunt i*$or@te dintr/o su%erstitie
salbatica, nascuta din 5udecata unuia ca 8*eciel din <eciul Testament N Tora, 8*eciel
care traia ;n $remuri barbare si a$ea g@nduri si sentimente barbare si s@ngeroase- )a
mintea lui 8*eciel este mintea locuitorilor din insulele ;nde%artate ale Jaci"icului,
numite Pilbert, care %@na/n 18=3 c@nd insulele Pilbert au de$enit colonie britanica, au
trait ;n triburi %reistorice de%arte de orice ci$ili*atie omeneasca- Iata ce scrie ,ir .rtur
Primble, care le/a administrat la/nce%utul acestui secol: ;nainte de $enirea britanicilor
membrii triburilor din insulele Pilbert ;si %regateau m@ncarea ;ntr/un "el de oala %usa
deasu%ra "oculuiB $ra5itorul tribului sade %e $ine ;n ;ntuneric, ;n *ori, ;n5ungie cu un bat
$atra inamicului sau si recita: ,%irit al nebuniei, s%irit al eEcrementului, s%irit al
m@ncatului de $iu, s%irit al %utre*iciuniiS 0n5ungiu "ocul acestui om, "ocul acestui om
Hae:a- Bate/l dins%re a%usS Bate/l dins%re rasaritS Bate/l cum ;l ;n5ungii eu, bate/l de
moarteS ,ugruma/l, "a/l nebun, "a/l de rusine cu %utre*iciuneS ,a i se um"le "icatul, sa se
um"le, sa se rastoarne si sa cra%e- ,a i se um"le maruntaiele, sa i se um"le, sa/i "ie s"@siate
si roase- ,a "ie nebun si $@nat, sa "ie mort- ,/a s"@rsit cu el, e mort, mort, mort-
Jutre*este'- Fricine com%ara acest %asa5 cu %agini du%a %agini din <eciul Testament N
Tora si Talmud, $ede c@t de asemanatoare sunt sentimentele- ,i asta*i <eciul Testament
N Tora si Talmudul sunt legea care gu$ernea*a %olitica natiunilor, legea in$ocata c@nd se
"a%tuiesc acte ca macelul de la +eir Iasin- Gai mult, 8nciclo%edia Iudaica arata clar ca ;n
Talmud se ;n$ata doctrina ca blestemele au %utere de ;nde%linire ;ntocmai a celor s%use ;n
blestem- +e c@te ori %resedintii, %rim ministrii si %oliticienii din occident in$oca <eciul
Testament, Biblia', cum *ic ei, %entru a/si 5usti"ica "a%tele, autorul se ;ntreaba daca ei au
citit <eciul Testament cu ade$arat si daca citindu/l au %rice%ut oare legatura dintre setea
de s@nge si ura si distrugerea salbateca %oruncite de Ieo$a din <eciul Testament si
re*ultatul actiunilor lor de*lantuite de miscarea ;n care s/a/ntru%at aceasta su%erstitie
%rimiti$a din anticitate- )aci la ce altce$a se %utea re"eri +r- )aim Lei*mann, care/a
slu5it toata $iata sionismul si la s"@rsitul $ietii s/a $a*ut "ata/n "ata cu ceea ce el numeste
renasterea raului nostru $eci sub "orma noua si mai oribilaO' Humai aceasta su%erstitie
;ntunecata %oate eE%lica de ce masele de e$rei sunt asa de disci%linate ;n slu5ba
sionismului- 8$reii erau %e cale sa se elibere*e de tirania acestei su%erstitii du%a secole de
333
emanci%are si trai %rintre crestini si ;n %oate ;nca 2D de ani s/ar "i a%ro%iat cu %rietenie
acce%t@nd sa traiasca ca egali ai tuturor celorlati oameni M dar acum sunt din nou
;nregimentati ;n gearele sionismului- Imaginea masei de e$rei ;ngesuiti ;n getourile
im%use de directoratul lor rabinic este e$ocata de urmatorul %asa5 al lui .rtur Primble
des%re triburile de bastinasi din insulele Pilbert: +e 6D de generatii oamenii au crescut
si/au trait aici au*ind *i de *i so%tindu/se cre*ul acestei terori6 ,i erau %rada usoara
blestemelor de moarte6- Peneratii %este generatii de $ra5itori au blestemat si in$ocat
raul si oamenii s/au temut de %uterea lor toata $iata %e/aceste insule- .ceasta oroare
acumulata a credintelor lor su%erstitioase se/ntru%ase de/a lungul $eacurilor ;ntr/o
greutate a%roa%e materiala care arunca o umbra cu o greutate %al%abila, ;ntr/o %re*enta
%ermanenta care se/m%rastia %este tot- 8ra ;n toate g@ndurile oamenilor si le um%lea
locuintele cu mai multa "orta dec@t sta"iile- .$eai sentimentul ca orice se %utea ;nt@m%la
;n aceasta atmos"era'-
+e %este 6D de generatii masele din getourile e$reiesti au au*it incantatiile si blestemele
din Tora si din Talmud si s%re s"@rsitul secolului trecut aceste blesteme s/au ;ncarnat ;n
re;ntoarcerea la salbaticia tribala a ra*bunarii lui Ieo$a' care este legea Israelului
modern si legea $ietii internationale a occidentului contem%oran- ,i eliberarea de
ra*bunarea lui Ieo$a' a%roa%e ca $enise la s"@rsitul sec- 1= %entru e$reii din occident-
+in nou, g@ndul autorului *boara la o batr@na din insulele Pilbert, care/si amintea de
$remuri de demult: .sculta/i %e oamenii nostri ;n catunele lorB muncim ;n %ace, $orbim
;n %ace, au trecut *ilele m@niei6 )e "rumoasa e $iata ;n satele noastre, acum ca nu mai
ucidem si nu mai e ra*boi'- .sa scrie %ro"etul Ieremia des%re "ericirea trecuta a triburilor
Israelului ;n bl@ndetea care ti/a ;ncununat tineretea, ;n iubirea %rieteniei tale' %@na n/au
"ost sub5ugate ere*iei tradatorului trib al lui Iuda'-
)ercet@nd, studiind si scriind des%re cum aceasta su%erstitie tribala din anticitate a
de$enit "orta motrice care sta%@neste destinele %o%oarelor care/au construit (si %ierdut7
ci$ili*atia crestina occidentala, autorul a simtit ca traieste cu o "iinta $ie alaturi care este
;ntru%area raului- )omunismul (bolse$ismul7 este o "ata a acestei "iinte a raului, a carei
%re*enta au simtit/o si alti di%lomati necoru%ti- Fran9 4ounds, ambasadorul ,tatelor
Anite la Gosco$a scrie ;n 1=21 ;n 5urnalul lui intim: .ici la Gosco$a am simtit ca raul
eEista ;n lume ca un obiect %al%abil, ca o %re*entaB acesta e g@ndul meu de *iua Hasterii
+omnului'- Hoi toti, e$rei si crestini, *ice autorul, suntem ;n %re*enta raului, atinsi de el-
Bernard J- Bro:n scria ;n 1=33: +esigur ca noi >e$reii? $om %ro$oca teama si e$entual
ciar ura daca continuam sa luam tot ce o"era .merica dar re"u*am sa "im americani, tot
asa cum am re"u*at din totdeauna sa "im %olone*i sau rusi'- Hu numai ;n .merica ci si/n
celelalte tari e$reii au luat totul si/au re"u*at sa "aca %arte din %o%oarele acelor tari- Totusi
Bernard J- Bro:n n/are dre%tate- )aci el 5udeca du%a Talmud dar un lucru n/au reusit
talmudistii sa/l reali*e*e niciodata: si anume, ei nu %ot semana ura lor talmudica ;n
su"letul crestinilor- .ctiunile s@ngeroase si %line de ura "acute de occidentali ;n sec- 3D au
a$ut loc la comanda si sub imboldul talmudicB caci ura si ra*bunarea, care sunt esenta
Talmudului, sunt straine su"letului occidentalului, caruia ci$ili*atia lui crestina ;i inter*ice
ura si ra*bunarea- 0n$atatura religioasa care consta din ura este a%ana5ul celor care a%lica
literal Tora si Talmudul ;n Jalestina si/n ca%italele %o%oarelor ;n care si/au construit
cuibul- Hu eEista euro%ean sau alt occidental ade$arat ca%abil sa %redice ceea ce/a
%ro%o$aduit conducatorul sionist la Joannesburg ;n Ga! 1=23: Hemtii nu $or "i iertati
niciodata'-
333
Hu e %osibil sa obligi tot uni$ersul sa traiasca numai ;n ura si $arsare de s@nge, concide
autorul si de aceea el are s%eranta ca %lanul gu$ernului mondial sionist $a esua- )aci, *ice
el, asta a adus Cristos omenirii: re%udierea ere*iei urii si ra*bunarii si daca ;n ultimii 2D
de ani >la $remea scrierii cartiiB =D de/acuma? ura si ra*bunarea talmudica aduse din
centrul talmudic din 4usia ;n occident au dominat %olitica internationala, du%a ce
lucrurile au a5uns la a%ogeu, %re$ede autorul, ere*ia urii si macelului talmudic $or
dis%area- +ar $or dis%area mai re%ede daca oamenii stiu ade$arulB de aceea a scris el
aceasta carte-
T*ora
,i +omnul mi/a $orbit si mi/a s%us6 .*i $oi ;nce%e sa um%lu %o%oarele de sub ;ntreaga
bolta cereasca de s%aima de tine si groa*a de tine si ele $or au*i de "a%tele tale si $or
tremura si $or su"eri de groa*a ta6 ,i +omnul mi/a %oruncit atunci sa te ;n$at legile si
5udecatile, %e care sa le a%lici ;n tara %e care o $eti in$ada si sta%@ni6 ,i %entru ca 8l i/a
iubit %e %arintii tai, a ales sam@nta lor sa "ie %o%orul #ui ales6 si sa i*goneasca natiuni
mai mari si mai %uternice dec@t tine si sa te aduca %e tine si sa/ti dea tie tara lor sa "ie a
ta6 ,i c@nd +omnul +umne*eul tau ti le/a dat %e m@na, sa le lo$esti si sa le distrugi cu
desa$@rsireB sa nu ai nici o ;ntelegere cu ele si nici sa nu le arati niciodata nici o milaB si
sa nu "aci casatorii cu de/ai lor6 sa le distrugi altarele si sa le distrugi imaginile
religioase6- )aci tu esti un %o%or s"intit %entru +omnul +umne*eul tauB +omnul
+umne*eul tau te/a ales sa "ii un %o%or care se tine al lui, sa "ie deasu%ra tuturor
%o%oarelor care sunt %e "ata %am@ntului6 ,i %e toate celelalte %o%oare %e care +omnul
+umne*eul tau ti le $a da %e m@na ai sa le uci*i si n/au sa aiba ocii tai mila %entru ele6
)aci +omnul +umne*eul tau ti le $a da %e m@na si le $a distruge cu grea na%asta %@na
$or "i nimiciti de tot6 Iti $a da %e m@na regii lor si le $ei sterge numele de sub soare, nici
un om nu $a %utea re*ista ;n "ata ta, caci tu/i $ei distruge %e toti6 ,i "iecare loc unde $a
%asi tal%a ta $a "i al tau6 %@na la marginea marii celei mai ;nde%artate se $a ;ntinde
sta%@nirea ta6 ,i din orasele acestor %o%oare, %e care ti le da +omnul +umne*eul tau sa
le sta%@nesti, sa nu lasi nimic ;n $iata6 sa dai bani cu ;m%rumut la multe %o%oare, dar tu
sa nu "ii dator nimanui cu nimic6 ,a distrugi cu desa$@rsire toate locurile unde ;si
$enerau di$initatile lor, natiunile %e care le $ei ;nrobi6'
(+euteronomul7-
Noul Testa"ent
Binecu$@ntati "ie aducatorii de %ace, caci ei sunt "iii +omnului6 H/am $enit sa ru%
>legea? ci s/o ;m%linesc6 .ti au*it ca s/a s%us, sa/ti iubesti a%roa%ele si sa/ti urasti
dusmanul- +ar eu $a s%un, sa $a iubiti dusmanii6 8l ;n$ata oamenii ca unul $enit de sus
si nu ca scribii6 ,a nu $a adunati comori %e %am@nt6 la ce/i slu5este omului sa c@stige
o lume/ntreaga, daca/si %ierde su"letulO ,a/l iubesti %e +omnul +umne*eul tau6 e %rima
mare %oruncaB si a doua ca si ea, sa/ti iubesti a%roa%ele ca %e tine ;nsuti- Je aceste doua
%orunci stau toate legile %ro"etilor6 Anul e +omnul $ostru, Iisus Cristos si $oi toti
sunteti "rati6 Fie dragostea "rateasca ;ntre oameni6 )ine se ridica deasu%ra celorlalti $a
"i dobor@t6 <ai $oua, scribilor si "ariseilor6 $oi sunteti "iii celor care/au ucis %ro"etii6
.ceasta e$angelie a ;m%aratiei $a "i %ro%o$aduita ;n toata lumea %entru binele tuturor
334
natiunilor6 Iarta/i caci nu stiu ce "ac6 An +umne*eu si %arinte al tuturor, deasu%ra
tuturor6 "ie sa domneasca dragostea "rateasca6 )aci sunt multi %e lume, de care $/am
s%us adesea si acum o s%un cu lacrimi ;n oci, ca ei sunt dusmanii crucii lui Cristos si
sco%ul lor e distrugerea6' (8$angeliile, Fa%tele si ,crisorile .%ostolilor7-
332