LIMBA ROMANA , CLASA A VII-A , LITERATURA

Genul Liric
Textul "X" scris de "Y" apartine genului epic , deoarece autorul isi exprima in mod indirect
sentimentele , prin intermediul personajelor , predominand naratiunea si dialogul .
Genul Epic
Textul "X" scris de "Y" aparine genului liric , deoarece autorul isi exprima in mod direct
sentimentele si gandurile , cu ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice .
Structuri narative
Insertia este un procedeu narativ care consta in includerea unei povestiri (A) in interiorul alteia
(B) .
e numeste si povestire in rama .
A
! , ! inclus in A
Inlantuirea repre"inta un procedeu de legare a secventelor intr#un text narativ , constand in
dispunerea cronologica a evenimentelor , a intamplarilor , unele dupa altele .
e reali"ea"a prin juxtapunere (marcata grafic prin virgula ) sau prin jonctiune cu ajutorul
conectorilor (la inceput , apoi , dupa aceea , ... , in final) .
Alternanta este procedeul narativ prin care sunt pre"entate alternativ doua povestiri .
A $#########% B
Figuri e !til
Alegoria este figura de stil alcatuit dintr#un sir de metafore , comparatii , personificari , formand o
imagine unitara pentru a pre"enta o notiune a!stracta prin mijloace concrete .
&iper!ola este figura poetica prin care se exagerea"a intentionat proportiile , prin marire sau prin
micsorare , pentru a mari expresivitatea .
'numeratia consta in insiruirea pe mai multi termeni referitori la aceeasi tema , avand scopul de a
trage atentia asupra aspectelor descrise .
(epetitia repre"inta folosirea succesiva a unui sunet , cuvant sau grup de cuvinte pentru a impune
atentiei o imagine semnificativa , o idee , un sentiment , o actiune sau un o!iect .
'pitetul este un grup de cuvinte sau cuvant care exprima insusiri deose!ite ale o!iectelor .
'xemple de epitete )
# 'pitet cromatic ("(iarna) sura")
# 'pitet auditiv ("clinc*et (de clopotel)")
+omparatia consta in alaturarea a doi termeni pe !a"a unor insusiri comune , cu scopul de a
evidentia caracteristicile primului termen .
,ormula ) T- . / . T0 , unde T- este primul termen , / repre"inta cuvantul de legatura (de o!icei
"ca") , iar T0 al doilea termen .
1ersonificarea este figura de stil prin care se atri!uie insusiri sau manifestari omenesti o!iectelor ,
animalelor sau elementelor naturii .
2etafora consta in denumirea unui o!iect , a unei insusiri , a unei actiuni cu ajutorul unei
comparatii din care lipseste termenul comparat .
Inversiunea este procedeul artistic prin care se sc*im!a ordinea fireasca a cuvintelor (expresiilor) ,
cu intentia de a o!tine efecte poetice .
Mi"l#ace e i$%#gatire ale v#ca%ularului
2ijloace interne
3erivarea este mijlocul intern de im!ogatire al voca!ularului , prin care sunt adaugate la radacina
sufixe si prefixe .
+ompunerea lexicala este mijlocul de im!ogatire al voca!ularului , prin care se formea"a cuvinte
noi , alaturand sau unind termeni diferiti .
+onversiunea (c*im!area valorii gramaticale) este mijlocul intern de im!ogatire al voca!ularului
, prin care se formea"a cuvinte noi prin trecerea de la o partea de vor!ire la alta .
2ijloace externe
Imprumuturile din alte lim!i #####% In lim!a romana , exista cuvinte imprumutate din alte lim!i
(engle"a , slava , france"a) sau mostenite din lim!a latina, formate mai apoi in interiorul lim!ii prin
mijloace interne .
&icti#nare
inonimele sunt cuvintele care au forma diferita si inteles identic sau asemanator .
Antonimele sunt cuvintele care au forma diferita si inteles diametral opus .
4monimele sunt cuvintele care au aceeasi forma si inteles diferit .
4mografele sunt cuvintele care se scriu la fel , dar se accentuea"a diferit .
4mofonele sunt cuvintele care se pronunta la fel , dar se scriu diferit .
+uvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe intelesuri .
5nitatile fra"eologice sunt grupuri sta!ile de doua sau mai multe cuvinte , avand sens unitar si
referindu#se la un singur aspect al realitatii .
,ormulele (cliseele internationale) sunt unitati fra"eologice care circula in majoritatea lim!ilor si
au un caracter cultural .
N#tiuni e '#netica
,onetica studia"a sunetele unei lim!i .
unetele lim!ii romane sunt ) vocalele , semivocalele si consoanele .
3iftongul este grupul de sunete , format dintr#o vocala si o semivocala care se pronunta intr#o
singura sila!a impreuna .
Triftongul este grupul de sunete , format dintr#o vocala si doua semivocale , care se pronunta
impreuna .
&iatul este format din doua vocale alaturate , pronuntate in sila!e diferite .
MORFOLOGIA
I( VERBUL
Ver%ul e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care e)pri$* ac+iunea, !tarea !au e)i!ten+a(
Categ#rii gra$aticale ,$#r'#l#gice-
# $#ul
# ti$pul
# per!#ana
# nu$*rul
# iate.a
C#n"ug*rile
# I ,-a-/ a c0nta, a $0nca
# a II-a ,-ea-/ a veea, a t*cea
# a III-a ,-e-/ a 'ace, a !pune
# a IV-a ,-i1 -2-/ a citi, a 3#t*r2
Cla!i'icare
4( &up* 2n+ele!/
a- preicative ,au 2n+ele! e !ine !t*t*t#r 5i '#r$ea.* !ingure preicat ver%al-/ B*iatul cite5te(
%- nepreicative,nu au 2n+ele! e !ine !t*t*t#r 5i nu p#t '#r$a !ingure preicat ver%al-/
# c#pulative ,nu au 2n+ele! e !ine !t*t*t#r 5i intr* 2n alc*tuirea unui preicat n#$inal
al*turi e un nu$e preicativ-/ El e!te elev(
# au)iliare ,a"ut* la '#r$area un#r $#uri 5i ti$puri c#$pu!e/ a 'i, a avea, a v#i-/ El a
$er! la 5c#al*(
6( &up* p#!i%ilita tea e a avea '#r$e pentru t#ate per!#anele/
a- per!#nale ,au '#r$e pentru t#ate per!#anele-/ a !crie, a citi, a lucra, a c#%#r2(
%- i$per!#nale ca !en! 5i uniper!#nale ca '#r$* ,au '#r$* nu$ai pentru per!#ana a III-a,
!ingular-/ ninge, pl#u*, !e cuvine, tre%uie, !e 2nt0$pl*, a l*tra, a $erita, a a"unge, a r*$0ne
,e)(/ R*$0ne cu$ a$ !ta%ilit(-(
7( &up* p#!i%ilitatea e a avea un c#$ple$ent irect/
a- tran.itive ,per$it un c#$ple$ent irect-/ a !pune, a veea, a citi ,e)(/ v* ceva1 v* pe
cineva-(
%- intran.itive ,nu per$it un c#$ple$ent irect-/ a $erge, a !e g0ni(
Ver%e intran.itive
4( Ver%e e $i5care/ a $erge, a 'ugi
6( Ver%e i$per!#nale/ pl#u*, tun*, ninge
7( Ver%e uniper!#nale/ tre%uie, !e cuvine
8( Ver%e re'le)ive/ a !e g0ni, a-5i a$inti
9( Ver%e c#pulative/ a 'i, a eveni, a a"unge, a 2n!e$na
:( Ver%e la iate.a pa!iv*
M#urile ver%ului
# per!#nale/ inicativ, c#n"unctiv, c#ni+i#nal-#ptativ, i$perativ
# neper!#nale/ in'initiv, gerun.iu, participiu, !upin
Ti$purile
a- inicativ/
# i$per'ect
# per'ect !i$plu
# per'ect c#$pu!
# $ai $ult ca per'ectul
# pre.ent
# viit#r
# viit#r anteri#r
%- c#n"unctiv/
# pre.ent
# per'ect
c- c#ni+i#nal-#ptativ/
# pre.ent
# per'ect
- in'initiv/
# pre.ent
# per'ect
Ver%ele la $#uri per!#naleau 'unc+ie !intactic* e preicat ver%al !au preicat n#$inal(
La $#urile neper!#nale, ver%ele au 'unc+ie !intactic* e/ !u%iect, nu$e preicativ, atri%ut,
c#$ple$ent(
Anali.a ver%el#r
4( Felul
6( C#n"ugarea
7( &iate.a
8( M#ul
9( Ti$pul
:( ;er!#ana
<( Nu$*rul
=( F#r$a
&iate.ele ver%ului
Ver%ul are trei iate.e/ activ*, pa!iv*, re'le)iv*(
&iate.a activ*
>N#r#cul ne caut* el pe n#i(((?
El a plecat la 5c#al*(
La iate.a activ* ac+iunea e!te reali.at* e !u%iectul gra$atical ,care p#ate 'i e)pri$at !au
nee)pri$at-( Ac+iunea ver%ului !e p#ate r*!'r0nge a!upra unui #%iect ,c#$ple$ent irect-(
E)e$plu/ Elevul a !cri! te$a(
Ver%ele la iate.a activ* p#t 'i la $#urile per!#nale ,la #rice ti$p- !au neper!#nale(
&iate.a re'le)iv*
>;e uli+a !atului !e repe.ir* t#+i 'l*c*ii(?
La iate.a re'le)iv* ac+iunea e!te reali.at* 5i !up#rtat* e !u%iect( Apar+in ace!tei iate.e
nu$ai ver%ele 2n!#+ite e pr#nu$e re'le)ive, '*r* 'unc+ie !intactic*, av0n r#lul e $arc*
gra$atical* a ace!tei iate.e( ;r#nu$ele !tau, e #%icei, 2naintea ver%ului, ar 5i up* ace!ta
,gerun.iu/ g0ninu-$*- 5i !e anali.ea.* 2$preun* cu ver%ul( ;r#nu$ele re'le)ive p#t 'i 2n
ca.urile acu.ativ !au ativ(
II( SUBSTANTIVUL
Su%!tantivul e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care enu$e5te #%iecte(
Cla!i'icare
4( &up* 2n+ele!/
a- c#$une
%- pr#prii
6( &up* '#r$*/
a- !i$ple/ gr*in*, 'l#are, Ia5i
%- c#$pu!e/
# prin al*turare cu crati$*/ cal-e-$are
# prin al*turare cu %lanc/ Mi3ai Vitea.ul
# prin c#nt#pire/ %ine'acere, %un*!tare
# prin a%reviere/ FMI, O;C, O@N
Su%!tantivele c#lective !unt !u%!tantive cu '#r$* e !ingular 5i 2n+ele! e plural/ tineret,
+*r*ni$e, tu'i5, ar$at*, grup, $ul+i$e(
Su%!tantive e'ective e nu$*r/
# cu '#r$* nu$ai e !ingular/ aur, lapte, '#a$e, unt, Olt
# cu '#r$* nu$ai e plural/ icre, !pag3ete, %lugi, Bucegi
Su%!tantivele $#%ile !unt !u%!tantive ,nu$e e 'iin+*- cu # '#r$* pentru $a!culin 5i alta
pentru 'e$inin/ prin+ A prin+e!*, g0!c* A g0!can, unc3i A $*tu5*(
Su%!tantivele epicene !unt !u%!tantive care au # !ingur* '#r$* pentru $a!culin 5i 'e$inin/
c*$il*, ci#ar*, $ai$u+*, 5#%#lan(
Categ#rii gra$aticale
a- genul/
# $a!culin/ un A #i ,p#$-
# 'e$inin/ una A #u* ,'at*-
# neutru/ un A #u* ,ta%l#u-
%- nu$*rul/
# !ingular ,p#$, elev*, crei#n-
# plural ,p#$i, eleve, crei#ane-
c- ca.ul/
# n#$inativ
4( Su%iect/ Elevul !crie(
6( Nu$e preicativ/ Fratele $eu e!te elev(
7( Atri%ut ap#.i+i#nal/ ;rietena $ea, Maria, e!te elev*(
# genitiv/
4( Atri%ut !u%!tantival genitival/ Caietul elevului e!te n#u(
6( Atri%ut !u%!tantival prep#.i+i#nal/ Atacul c#ntra lui Vict#r a '#!t vi#lent(
7( Nu$e preicativ/ C*r+ile erau ale Mariei(
8( C#$ple$ent inirect/ R#$0nii au luptat 2$p#triva u5$anil#r(
9( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ ;l#aia !-a l*!at ea!upra #ra5ului(
:( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ Ei au venit 2n "urul pr0n.ului(
<( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ Ei 2naintau c#ntra v0ntului(
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ &in cau.a p#leiului, $a5inaa erapat(
# ativ/
4( Nu$e preicativ/ Ge!tul lui a '#!t c#ntrar a5tept*ril#r(
6( Ap#.i+ie/ I-a$ at v*rului $eu, lui Va!ile, # carte(
7( C#$ple$ent inirect/ I-a$ tri$i! %unicii $ele # 'elicitare(
8( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ El nu !t* l#cului(
9( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ A 2nt0r.iat at#rit* tra$vaiului(
# acu.ativ/
4( Atri%ut !u%!tantival prep#.i+inal/ Fl#rile e tei au c*.ut(
6( Nu$e preicativ/ Cartea e!te '*r* c#pert*(
7( C#$ple$ent irect/ L-a$ v*.ut pe c#legul $eu(
8( C#$ple$ent inirect/ A$ v#r%it e!pre p*rin+ii $ei(
9( C#$ple$ent e agent/ ;r#%le$a a '#!t re.#lvat* e tata(
:( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ S-a a5e.at 2n %anc*(
<( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ Venea ca v0ntul(
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ N-a venit e tea$*(
B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e !c#p/ M* preg*te!c pentru e)a$en(
# v#cativ/
V#cativul e)pri$* # c3e$are are!at* cuiva pentru a-i atrage aten+ia a!upra unei
c#$unic*ri(
E)e$plu/ Vin# aici, %*iatC
M#el e anali.*
>&e treci c#ri e ara$*(((?
e ara$* D !u%!tantiv !i$plu, c#$un, 'e$inin, !ingular, e'ectiv e plural, ca. acu.ativ,
atri%ut !u%!tantival prep#.i+i#nal
L#cu+iuni !u%!tantivale
>;atria e!te aucerea-a$inte e .ilele c#pil*riei(((?
aucerea-a$inte D a$intirea
L#cu+iunile !u%!tantivale !unt grupuri e cuvinte cu !en! unitar ec3ivalente cu un
!u%!tantiv(
Tr*!*turi
# nu !e p#t anali.a !eparat
# nu !e p#t eclina
# au '#r$e e !ingular 5i e plural
# p#t pri$i artic#l
# !e anali.ea.* ca un !u%!tantiv
Func+ii !intactice
a- !u%iect/ M* c3inuiau p*rerile e r*u(
%- nu$e preicativ/ Vacan+a a r*$a! # aucere-a$inte(
Sc3i$%area cla!ei gra$aticale
# !u%!tantive pr#venite in a"ectiv/ t0n*rul, r#5ul, v#inicul, un %*tr0n
# !u%!tantive pr#venite in pr#nu$e per!#nale/ eul
# !u%!tantive pr#venite in pr#nu$e re'le)ive/ !inele, !inea
# !u%!tantive pr#venite in nu$eral carinal/ #iul, !uta, $ia, .ecele, un trei
# !u%!tantive pr#venite in ver%/ !cri!ul, $0ncatul, !u'erinul, v#r%itul
# !u%!tantive pr#venite in aver%/ apr#apele, %inele, r*ul, greul
# !u%!tantive pr#venite in prep#.i+ie/ # c#ntr*
# !u%!tantive pr#venite in inter"ec+ie/ #'ul, 3#pul, '05ul
III( ;RONUMELE
;r#nu$ele e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care +ine l#cul unui !u%!tantiv(
;r#nu$ele per!#nal e!e$nea.* per!#anele care particip* irect !au inirect la actul
c#$unic*rii(
Func+ii !intactice
4( Su%iect/ N#i preg*ti$ un !pectac#l(
6( Nu$e preicativ/
# n#$inativ/ Elevul e!te el(
# acu.ativ/ Fl#rile !unt pentru ea(
# genitiv/ C*r+ile !unt ale lui(
7( Atri%ut pr#n#$inal prep#.i+i#nal/ Ei au v#r%it cu re!pect e!pre ea(
8( C#$ple$ent irect/ A$ v*.ut-# pe ea(
9( C#$ple$ent inirect/
# ativ/ I-a$ at cartea(
# acu.ativ/ Se %i.uie pe $ine(
:( C#$ple$ent e agent/ Cartea e!te !cri!* e el(
<( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ Enva+* ca $ine(
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ S-a a5e.at l0ng* el(
B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A$ !#!it up* el(
&ativul p#!e!iv
&ativul p#!e!iv e!te e)pri$at prin '#r$ele neaccentuate ale pr#nu$elui per!#nal(
&ativul p#!e!iv eter$in*/
# un !u%!tantiv/ $0na-+i al%*
# un a"ectiv/ al%a-+i $0n*
# un ver%/ Fi-a$ a!cultat !'atul(
Func+ie !intactic*/ atri%ut pr#n#$inal ,2n ca.ul ativ-(
Atunci c0n !e leag* prin crati$* e # pr#p#.i+ie, are 'unc+ia !intactic* e c#$ple$ent
circu$!tan+ial/ El !t* 2nainte-i(
&ativul etic
&ativul etic !e e)pri$* prin '#r$ele neaccentuate ale pr#nu$elui per!#nal(
E)e$plu/
Mi 5i-l lu* 5i $i +i-l tr0nti(((
&ativul etic nu are 'unc+ie !intactic*(
;r#nu$ele per!#nal cu val#are neutr*
# !e e)pri$* prin '#r$ele neaccentuate ale pr#nu$elui per!#nal 2n ativ 5i acu.ativ
# apare 2n e)pre!ii/ A at-# 2n %ar*(
Sc3e$* e anali.*
4( ;er!#ana ,I, a II-a, a III-a-
6( Nu$*rul ,!ingular, plural-
7( Ca.ul ,n#$inativ, genitiv A nu$ai la per!#ana a III-a, ativ, acu.ativ, v#cativ A nu$ai la
per!#ana a II-a-
8( Genul ,$a!culin, 'e$inin, neutru A nu$ai la per!#ana a III-a-
9( F#r$a ,accentuat*, neaccentuat* A nu$ai 2n ativ 5i acu.ativ-
:( Func+ia !intactic*
;r#nu$ele per!#nal e p#lite+e
;r#nu$ele per!#nal e p#lite+e e)pri$* re!pectul 2n rela+iile intre #a$eni(
Func+ii !intactice
4( Su%iect/ &u$nealui a plecat(
6( Nu$e preicativ/ Cartea e!te a u$neav#a!tr*(
7( Atri%ut pr#n#$inal/ Invita+ia u$neaei $i-a '*cut pl*cere(
8( C#$ple$ent irect/ L-a$ c3e$at pe u$nealui(
9( C#$ple$ent inirect/ V* #'er u$neav#a!tr* ace!te 'l#ri(
:( C#$ple$ent e agent/ Ceaiul e!te preg*tit e u$nealui(
<( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ El cite5te ca 5i u$neata(
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ Nu !tau $ult la u$neata(
;r#nu$ele re'le)iv
;r#nu$ele re'le)iv +ine l#cul +ine l#cul #%iectului a!upra c*ruia !e e)ercit* ac+iunea
ver%ului, e)pri$0n ientitatea 2ntre #%iect 5i !u%iectul ver%ului(
;articularit*+i
# are nu$ai ca.urile ativ 5i acu.ativ
# are '#r$e pr#prii nu$ai pentru per!#ana a II-a
# acu.ativ/ !e, -!1 ativ/ 25i, -5i
# la per!#ana I 5i a II-a, r#lul e pr#nu$e re'le)iv 2l 2nepline!c '#r$ele neaccentuate e
ativ 5i acu.ativ ale pr#nu$elui per!#nal
# pr#nu$ele re'le)iv neaccentuat p#ate 'i '#l#!it !ingur !au 2n!#+it e pr#nu$e accentuat/
$* ap*r pe $ine, 2$i auc $ie
Func+ii !intactice
4( Nu$e preicativ/ R#aele erau pentru !ine(
6( Atri%ut pr#n#$inal/ Laua e !ine nu e!te %un*(
7( Atri%ut pr#n#$inal ,ativ p#!e!iv-/ E5i pu!e c*ciula pe cap(
8( C#$ple$ent irect/ Eu $* tre.e!c evre$e(
9( C#$ple$ent inirect/ Munce5te pentru !ine(
:( C#$ple$ent e agent/ C#nvin! e !ine 2n!u5i, nu !e $ai te$ea(
<( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ Se 2n+elegea e la !ine c* va veni(
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ El # apr#pie e !ine cu 'iecare .i(
;r#nu$ele 5i a"ectivul pr#n#$inal p#!e!iv
;r#nu$ele p#!e!iv e)pri$* ieea e p#!e!ie, 2nl#cuin at0t nu$ele p#!e!#rului, c0t 5i
pe cel al #%iectului p#!eat(
Caracteri!tici
# e 2n!#+it e artic#l p#!e!iv genitival care 25i !c3i$%* '#r$a up* genul 5i nu$*rul
#%iectului p#!eat
# nu are '#r$e pentru genitiv !i ativ !ingular
# la genitiv, ativ plural apar '#r$ele al#r $ei, al#r t*i, al#r n#5tri, al#r v#5tri
# !u%!tituie nu$ele p#!e!#rului ,ac#r0nu-!e 2n per!#an* 5i nu$*r- 5i !e ac#r* 2n gen,
nu$*r 5i cat cu #%iectul p#!eat
# la per!#ana a III-a plural nu are '#r$* pr#prie, !e '#l#!e5te pr#nu$ele per!#nal l#r
En n#$inativ 5i genitiv/
;r#nu$e per!#nale/ eu, tu, el, ea, al lui, a ei
;r#nu$e p#!e!ive/ al $eu, al t*u, al !*u, a !a
Func+ii !intactice
4( Su%iect/ Ai n#5tri !unt cei $ai %uni(
6( Nu$e preicativ/ ;*$0ntul e!te al al#r $ei(
7( Atri%ut pr#n#$inal/ Re.ultatele al#r n#5tri !-au $#i'icat(
8( C#$ple$ent irect/ I-a$ 2nt0lnit pe ai !*i ac#l#(
9( C#$ple$ent inirect/ A$ plecat cu ai $ei la $unte(
:( C#$ple$ent e agent/ Scri!#area e!te tri$i!* e ai $ei(
<( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ Eu a$ pr#ceat ca ai $ei(
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ V#i $erge la ai $ei(
B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A$ venit up* ai $ei(
A"ectivul p#!e!iv eter$in* un !u%!tantiv, !e ac#r* 2n gen, nu$*r 5i ca. cu ace!ta 5i
!u%!tituie nu$ele p#!e!#rului, cu care !e ac#r* 2n per!#an* 5i nu$*r(
F#r$ele !unt ientice cu ale pr#nu$elui p#!e!iv, cu e#!e%irea c* artic#lul p#!e!iv
genitiv nu $ai e!te #%ligat#riu(
E)e$plu/
# Ai $ei p*rin+i au plecat(
# ;*rin+ii $ei au plecat(
Func+ie !intactic*/ atri%ut a"ectival
;r#nu$ele 5i a"ectivul pr#n#$inal e$#n!trativ
;r#nu$ele e$#n!trativ aratp ep*rtarea !au apr#pierea #%iectului ,2n !pa+iu !au 2n
ti$p- !au ientitatea ace!tuia cu el 2n!u5i !au un alt #%iect(
Cla!i'icare
4( &up* 2n+ele!/
a- e apr#piere/ ace!ta, acea!ta, *!ta
%- e ep*rtare/ acela, aceea, *la
c- e ientitate/ acela5i, aceea5i
- e i'eren+iere/ *!t*lalt, cel*lalt, ce!t*lalt
6( &up* alc*tuire/
a- !i$ple/ ace!ta, acela, al*
%- c#$pu!e/ ce!t*lalt, cel*lalt
F#r$e p#pulare/ *!ta, aia, *la, *!t*lalt
F#r$e regi#nale/ ai!ta, i!ta, ai!talalt
F#r$e !i$pli'icate/ cel, cea, cei, cele
Caracteri!tici
# !e eclin*, !c3i$%0nu-5i '#r$a up* gen, nu$*r, ca.
# nu are categ#ria gra$atical* a per!#anei
# evine a"ectiv e$#n!trativ
Func+ii !intactice
4( Su%iect/ Ace!ta e!te 'ratele $eu(
6( Nu$e preicativ/
# n#$inativ/ C#legul $eu e!te ace!ta(
# acu.ativ/ Cartea e!te pentru ace!ta(
# genitiv/ Stil#ul era al celuilalt(
7( Atri%ut pr#n#$inal prep#.i+i#nal/
# acu.ativ/ Cartea e la ace5tia e!te n#u*(
# genitiv/ Ca!a in !patele ace!tuia e!te a $ea(
# ativ/ Reu5ita gra+ie ace!tuia i-a inc0ntat(
8( Atri%ut pr#n#$inal genitival/ Re.ultatele cel#rlal+i !unt $ai %une(
9( C#$ple$ent irect/ L-a$ !unat pe acela(
:( C#$ple$ent inirect/
# ativ/ I-a$ v#r%it celuilalt(
# acu.ativ/ A$ i!cutat e!pre ceilal+i(
<( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ El a pr#ceat ce acela(
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ S-a a5e.at l0ng* acela(
B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A a"un! 2naintea celuilalt(
C0n pr#nu$ele e$#n!trativ nu $ai 2nl#cuie5te un !u%!tantiv, ci 2l eter$in* 5i !e
ac#r* 2n gen, nu$*r 5i ca. cu ace!ta, evine a"ectiv pr#n#$inal e$#n!trativ(
E)e$ple/
A$ alt#it $*rul cel %*tr0n( ,artic#l e$#n!trativ-
Cel e ac#l# e!te c#legul $eu( ,pr#nu$e e$#n!trativ-
A urcat cu #ile pe cel $unte( ,a"ectiv e$#n!trativ-
Func+ie !intactic*/ atri%ut a"ectival
Sc3e$* e anali.*
# 'elul ,e apr#piere, e ientitate, e ep*rtare1 !i$plu, c#$pu!-
# genul ,$a!culin, 'e$inin-
# nu$*rul ,!ingular, plural-
# ca.ul ,n#$inativ, genitiv, ativ, acu.ativ, v#cativ-
# 'unc+ia !intactic*
;r#nu$ele 5i a"ectivul pr#n#$inal inter#gativ
;r#nu$ele inter#gativ apare 2n pr#p#.i+ii inter#gative 5i +ine l#cul !u%!tantivului
a5teptat ca r*!pun! la # 2ntre%are(
F#r$e/ CareG CineG CeG C0tG C0+iG C0teG
F#r$e ca.uale/ CuiG C*ruiG ;e careG C*r#raG ;e cineG Al cuiG C*ruiaG
Func+ii !intactice
4( Su%iect/ Cine $-a c3e$atG
6( Nu$e preicativ/
# n#$inativ/ Ce e!te elG
# genitiv/ A cui e!te !cri!#areaG
# acu.ativ/ ;entru cine e!te carteaG
7( Atri%ut pr#n#$inal prep#.i+i#nal/ &e care %#$%#ane ai ale!G
8( Atri%ut pr#n#$inal genitival/ A cui c#lec+ie e $ai reu5it*G
9( C#$ple$ent irect/ ;e cine a5tep+iG
:( C#$ple$ent inirect/
# ativ/ Cui ai tele'#natG
# acu.ativ/ Cu care ai v#r%itG
<( C#$ple$ent e agent/ &e cine ai '#!t rugatG
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ La cine ai !tatG
B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ Enaintea cui ai a"un! la petrecereG
4H( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ ;recu$ cine ai pr#ceatG
44( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ &in cau.a cui ai 2nt0r.iatG
# care, ce, c0+, c0t*, c0+i, c0te/ au val#are e a"ectiv pr#n#$inal inter#gativ c0n
2n!#+e!c un !u%!tantiv pe care 2l eter$in* 5i cu care !e ac#r* 2n gen, nu$*r 5i ca. 5i
au 'unc+ie !intactic* e atri%ut a"ectival(
;r#nu$ele 5i a"ectivul pr#n#$inal relativ
;r#nu$ele relativ !e '#l#!e5te nu$ai 2n 'ra.* 5i e!te ele$ent e rela+ie 2ntre regent* 5i
!u%#r#nat*, p*!tr0nu-5i 'unc+ia !intactic* 2n pr#p#.i+ia !u%#r#nat*(
F#r$e/
# !i$ple/ care, cine, ce, c0t, c0+i, c0te
# c#$pu!e/ ceea ce
Func+ii !intactice
4( Su%iect/ A$ citit acea!t* carte care a '#!t intere!ant*(
6( Nu$e preicativ/ Spune-$i ce a evenit &an(
7( Atri%ut a"ectival/ A$ a'lat ce carte ai ale!(
8( Atri%ut pr#n#$inal/ Ace!ta e!te r#$anul 2n paginile c*ruia $-a$ reg*!it(
9( C#$ple$ent irect/ A$ cu$p*rat cartea pe care $i-ai rec#$anat-#(
:( C#$ple$ent inirect/ Iat* caietul c*ruia i-a$ !c3i$%at c#perta(
<( C#$ple$ent e agent/ Itiu e cine ai '#!t certat(
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ Itiu precu$ te p#r+i(
B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ N-a$ a'lat l2ng* cine !-a $utat(
4H( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A$ a'lat up* cine a !#!it(
44( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ Nu 5tiu e ce te-ai !up*rat(
;entru a !ta%ili 'unc+ia !intactic* a pr#nu$elui relativ in !u%#r#nat*, !e 'ace
a%!trac+ie e pr#p#.i+ia regent*, iar 2n !u%#r#nat* !e pune 2ntre%area p*r+ii e pr#p#.i+ie
care eter$in* pr#nu$ele relativ(
;r#nu$ele 5i a"ectivul pr#n#$inal negativ
;r#nu$ele negative apar 2n pr#p#.i+ii cu ver%ul la '#r$* negativ* 5i +in l#cul un#r
!u%!tantive in pr#p#.i+ia a'ir$ativ* c#re!pun.*t#are(
Cla!i'icare
a- !i$plu/ ni$ic, ni$eni
%- c#$pu!/ nici unul, nici unii, nici una, nici unele
F#r$e ca.uale/ ni$*nui, nici unuia, nici un#ra
;r#nu$ele negativ ni$ic e!te invaria%il(
Func+ii !intactice
4( Su%iect/ Ni$eni nu a r*!pun!(
6( Nu$e preicativ/
# n#$inativ/ El pare ni$eni(
# genitiv/ Crei#nul nu e!te al ni$*nui(
# acu.ativ/ Ca#ul nu e!tepentru nici unul intre ei(
7( Atri%ut pr#n#$inal genitival/ Scri!#area nici uneia intre 'ete n-a a"un!(
8( Atri%ut pr#n#$inal ,acu.ativ-/ Felicitarea pentru ni$eni nu a '#!t at0t e e$#+i#nant*
pentru el(
9( C#$ple$ent irect/ Nu a$ cu$p*rat ni$ic(
:( C#$ple$ent inirect/
# ativ/ Nu-i au ni$*nui reptul e a $* in!ulta(
# acu.ativ/ Nu a$ i!cutat cu ni$eni e!pre v#i(
<( C#$ple$ent e agent/ El nu a '#!t a"utat e ni$eni(
=( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ Nu !-a a5e.at l0ng* ni$eni(
B( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ N-a !#!it up* ni$eni(
4H( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ Nu cite5ti ca ni$eni(
44( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ Cearta intre ei n-a '#!t in cau.a ni$*nui(
A"ectivul pr#n#$inal negativ eter$in* un !u%!tantiv, cu care !e ac#r* 2n gen,
nu$*r 5i ca.(
Func+ie !intactic*/ atri%ut a"ectival
E)e$plu/
Nici un elev nu a venit(
;r#nu$ele 5i a"ectivul pr#n#$inal e 2nt*rire
;r#nu$ele e 2nt*rire, '#l#!it a!t*.i nu$ai ca a"ectiv pr#n#$inal$ 2n!#+e5te un
!u%!tantiv !au un pr#nu$e per!#nal cu !c#pul e a preci.a per!#ana e!e$nat* e ace!ta(
A"ectivul e 2nt*rire 2n!#+e5te un !u%!tantiv !au un pr#nu$e, in!i!t0n a!upra l#r(
A"ectivul e 2nt*rire !e ac#r* 2n gen, nu$*r 5i ca. ,ac* eter$in* un !u%!tantiv- 5i
!e ac#r* 5i 2n per!#an* ,ac* eter$in* un pr#nu$e-(
E)e$ple/
Ele 2n!ele au plecat(
C#piii 2n5i5i au luat 3#t*r0rea(
En!e5i 'etei i !e p*ru!e curi#!(
IV( NUMERALUL
Nu$eralul e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care e)pri$* un nu$*r, eter$inarea
nu$eric* a #%iectel#r !au #rinea ace!t#ra prin nu$*rare(
Cla!i'icare
4( Nu$eral carinal/
a- pr#priu-.i!/
# !i$plu/ .er#, unu, .ece, !ut*, $ie, $ili#n, $iliar
# c#$pu!/ #i!pre.ece, cinci.eci
%- c#lectiv/ a$0n#i, tu!trei
c- $ultiplicativ/ 2n#it, 2n.ecit
- i!tri%utiv/ c0te #i, c0te trei
e- 'rac+i#nar/ #i$e
'- aver%ial/ # at*, e #u* #ri
6( Nu$eral #rinal/ pri$ul, al #ilea
Structur*
C#$punere ,pr#ceee-/
4( C#nt#pire/ #u*.eci, trei.eci, tu!trei
6( Al*turare cu %lanc/ #u* $ii, # !ut* .ece
7( J#nc+iune/ #u*.eci 5i patru
Val#are/
# !u%!tantival*/ Trei pleac*(
# a"ectival*/ Trei c#pii pleac*(
Categ#rii gra$aticale
# genul ,i'eren+iat la nu$eralele unu, #i, a$0n#i, c0te unul, tu!trei-
# nu$*rul ,au '#r$e e !ingular 5i plural nu$eralele !ut*, $ie, $ili#n etc(, unu nu are
'#r$* e plural, #i, trei((( nu au '#r$e e !ingular-
# ca.ul ,n#$inativ, acu.ativ/ cei #i1 genitiv, ativ/ cel#r #i1 genitiv cu prep#.i+ia a/
caietele a #i intre ei1 ativ cu prep#.i+ia la/ a$ at la trei intre ei-
V( A&JECTIVUL
A"ectivul e!te partea e v#r%ire 'le)i%il* care e)pri$* 2n!u5irea unui #%iect(
Cla!i'icare
&up* 2n+ele!
4( A"ective pr#priu-.i!e/
a- varia%ile ,25i $#i'ic* '#r$a up* genul, nu$*rul 5i ca.ul !u%!tantivului-/
# cu # ter$ina+ie 5i #u* '#r$e 'le)i#nare/ $are, ulce, vere, rece, !u%+ire ,v0nt rece,
ap* rece, #c3i reci, pl#i reci-
# cu #u* ter$ina+ii 5i #u* '#r$e 'le)i#nare/ gre#i, i%aci, vi#i, a$*rui ,%*iat vi#i, 'at*
vi#aie, c#pii vi#i, priviri vi#aie-
# cu #u* ter$ina+ii 5i trei '#r$e 'le)i#nare/ viu, lung, $#l0u, lu$e!c ,p*r lung, !tra*
lung*, !t0lpi lungi, clipe lungi-
# cu #u* ter$ina+ii 5i patru '#r$e 'le)i#nare/ al%, cele%ru, u$an, apu!ean ,act#r
cele%ru, $a)i$* cele%r*, ten#ri cele%ri, c*r+i cele%re-
%- invaria%ile ,cu aceea5i '#r$* ini'erent e gen, nu$*r, ca.-/ %leu, prec#ce, gri, r#.
6( A"ective pr#venite in alte p*r+i e v#r%ire ,prin !c3i$%area val#rii gra$aticale-/
# pr#n#$inale ,p#!e!ive, e 2nt*rire, ne3#t*r0te, e$#n!trative, negative, relative,
inter#gative-
# participiale/ te$a !cri!*
# gerun.iale/ putere cre!c0n*
# aver%iale/ a!e$enea #a$eni
&up* '#r$*
4( Si$ple/ 'ru$#!, %l0n
6( C#$pu!e/ cu$!ecae, n#r-a$erican
Grae e c#$para+ie
4( ;#.itiv/ 2nalt
6( C#$parativ/
a- e !uperi#ritate/ $ai 2nalt
%- e egalitate/ la 'el e 2nalt
c- e in'eri#ritate/ $ai pu+in 2nalt
7( Superlativ/
a- relativ/
# e !uperi#ritate/ cel $ai 2nalt
# e in'eri#ritate/ cel $ai pu+in 2nalt
%- a%!#lut/
# e !uperi#ritate/ '#arte 2nalt
# e in'eri#ritate/ '#arte pu+in 2nalt
A"ective '*r* gra e c#$para+ie/ !uperi#r, in'eri#r, anteri#r, $a)i$, $ini$, #pti$, c#$plet,
viu, $#rt, ve5nic, principal, eplin, unic(
Func+ii !intactice
4( Su%iect ,nu$ai c0n e!te !u%!tantivi.at-/ Lene5ul $* enervea.*(
6( Nu$e preicativ/ @iua era 'ru$#a!*(
7( Atri%ut a"ectival/ A$ citit # carte intere!ant*(
8( C#$ple$ent inirect/ &in r#5u !-a '*cut pali(
9( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ El cun#!c e $ic(
:( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $# ,cu aver% c#$parativ-/ El era $ai $ult 2nr*.ne+
ec0t al+ii(
<( C#$ple$ent circu$!tan+ial e cau.*/ Nu le-a pri$it e rele ce erau(
L#cu+iunea a"ectival*
L#cu+iunile a"ectivale !unt grupuri e cuvinte cu !en! unitar, av0n val#area unui
a"ectiv(
Cla!i'icare
4( L#cu+iuni a"ectivale varia%ile/ pe!te pici#r, tra! e p*r, t#t unul 5i unul
6( L#cu+iuni a"ectivale invaria%ile/ e !ea$*, e trea%*, 'el e 'el, cu capul 2n n#ri
VI( A&VERBUL
Aver%ul e!te partea e v#r%ire ne'le)i%il* care e)pri$* caracteri!tica unei ac+iuni(
Cla!i'icare
4( &up* 2n+ele!/
a- e $#/ a5a, %ine, repee
%- e l#c/ ac#l#, eparte, "#!
c- e ti$p/ $0ine, a!t*.i, c0nva
6( &up* !tructur*/
a- !i$ple/ %ine, ieri, "#!
%- c#$pu!e/ nici#at*, evre$e, up*-a$ia.*
7( &up* r#l/
a- inter#gative ,'#l#!te 2n e)pri$ara 2ntre%*rii 2n pr#p#.i+iile inter#gative-/ une, c0n, cu$,
c0t, 2nc#tr#
%- relative ,utili.ate 2n 'ra.*, leag* !u%#r#ata e pr#p#.i+ia regent*-/ une, c0n, cu$, c0t,
2nc#tr#
c- ne3#t*r0te ,nu au inica+ii preci!e e!pre circu$!tan+*-/ c0nva, altuneva, #riune,
#ricu$
- negative ,neag* circu$!tan+a e)pri$at*-/ niciune, nic*ieri, nici#at*, nicicu$, nicic0n
e- preicative ,au 'unc+ie !intactic* e preicat ver%al, c0n !unt ur$ate e c#n"unc+iile c*,
!au, !*-/ 'ire5te, e!igur, p#ate, negre5it, p#!i%il, i$p#!i%il, n#r$al
8( &up* pr#venien+*/
a- pr#priu-.i!e ,$#5tenite-/ !u!, nu, $ai
%- pr#venite in alte p*r+i e v#r%ire, prin !c3i$%area val#rii gra$aticale/
# in !u%!tantive care e)pri$* ti$pul/ n#aptea, iarna, lunea
# in a"ective/ 'ru$#!, rapi, puternic
# in pr#nu$e relativeKinter#gative/ ce, c0t
Grae e c#$para+ie
4( ;#.itiv/ %ine
6( C#$parativ/
# e !uperi#ritate/ $ai %ine
# e egalitate/ la 'el e %ine
# e in'eri#ritate/ $ai pu+in %ine
7( Superlativ/
# relativ/ cel $ai %ine
# a%!#lut/ '#arte %ine
Aver%ele pr#n#$inale
Aver%ele pr#n#$inale pr#vin in r**cini pr#n#$inale(
Func+ii !intactice
4( ;reicat ver%al/ Fire5te c* a priceput(
6( Nu$e preicativ/ Cu$ e!te c#pilulG
7( Atri%ut ver%al/ Eta"ul e "#! a '#!t inunat(
8( C#$ple$ent circu$!tan+ial e l#c/ Va c*l*t#ri eparte(
9( C#$ple$ent circu$!tan+ial e ti$p/ A.i a$ cu$p*rat $ere(
:( C#$ple$ent circu$!tan+ial e $#/ Mergea repee !pre 5c#al*
L#cu+iunea aver%ial*
L#cu+iunile aver%iale !unt rupuri e #u* !au $ai $ulte cuvinte care, 2$preun*,
2nepline!c r#lul unui aver%(
L#cu+iunile aver%iale p#t 'i '#r$ate in/
# !u%!tantiv, a"ectiv !u%!tantivi.at, participiu, nu$eral !au aver% cu una !au $ai
$ulte prep#.i+ii/ e i$inea+*, e #%icei, 2n gra%*, cu e-a !ila, pe e r#!t, in n#u, pe
neg0nite
# !u%!tantiv, pr#nu$e !au aver%, repetat cu una !au $ai $ulte prep#.i+ii/ .i cu .i, clip*
e clip*, r0n pe r0n, in ce 2n ce
# in p*r+i e v#r%ire e acela5i 'el/ c#lea-valea, ici-c#l#, vr0n-nevr0n
VII( ;RE;O@IFIA
;rep#.i+ia e!te partea e v#r%ire ne'le)i%il* care $arc3ea.* rap#rturi e !u%#r#nare
2n carul pr#p#.i+iei, leg0n atri%utele !au c#$ple$entele e cuvintele pe care ace!tea le
eter$in*(
Cla!i'icare
4( &up* alc*tuire/
a- !i$ple/ cu, la, pentru, in
%- c#$pu!e/ e pe la, pe la, e l0ng*
6( &up* ca.ul cu care !e c#n!truie!c/
a- cu acu.ativ/ e l0ng*, pe!te, in
%- cu genitiv/ c#ntra, a!upra, 2$p#triva
c- cu ativ/ gra+ie, $ul+u$it*, c#ntrar
L#cu+iunea prep#.i+i#nal*
L#cu+iunile prep#.i+i#nale !unt grupuri e cuvinte cu val#are e prep#.i+ie(
En alc*tuirea unei l#cu+iuni prep#.i+i#nale intr* cel pu+in # prep#.i+ie 5i # alt* parte e
v#r%ire/
# un !u%!tantiv/ 2n 'a+a, in cau.a, 2n l#c e
# un pr#nu$e/ cu t#t
# un aver%/ 2n a'ara, e-a lungul, 2nainte e
VIII( CONJUNCFIA
C#n"unc+ia e!te un in!tru$ent gra$atical care 'ace leg*tura 2ntre/
# #u* p*r+i e pr#p#.i+ie e acela5i 'el 5i care nu epin una e alta ,#u* !u%iecte, #u*
nu$e preicative, #u* atri%ute, #u* c#$ple$ente-
# #u* pr#p#.i+ii care nu epin una e alta !au 2ntre # pr#p#.i+ie !u%#r#nat* 5i
pr#p#.i+ia pe care # eter$in*
Cla!i'icare
4( &up* '#r$*/
a- !i$ple ,!unt '#r$ate in ele$ente ientice 2n plan $#r'#l#gic-/ 5i, nici, c*, eci, !*
%- c#$pu!e/ ca !*, 2nc0t !*, cu$ c*
6( &up* 'unc+ia pe care # 2nepline!c/
a- c##r#nat#are ,'ac leg*tura 2ntre #u* p*r+i e pr#p#.i+ie !au 2ntre #u* pr#p#.i+ii care nu
epin une e alta-/
# c#pulative/ 5i, nici
# i!"unctive/ !au, #ri, 'ie
# aver!ative/ ar, 2n!*, ci, iar
# c#nclu!ive/ eci, a5aar
%- !u%#r#nat#are ,'ac leg*tura 2ntre #u* pr#p#.i+ii, intre care una e!te epenent* e
cealalt*-/ c*, !*, 'iinc*, ac*, e5i, e, 2nc0t, e#arece-
E)e$ple/
B*iatul era cu$inte 5i retra!(
A cule! 'l#ri al%e 5i par'u$ate(
A cu$p*rat caiete 5i c*r+i(
;leca!e, ar !-a 2nt#r!(
A 2nv*+at !* !crie 5i !* citea!c*(
L#cu+iunile c#n"unc+i#nale
L#cu+iunile c#n"unc+i#nale !unt grupuri e cuvinte cu val#area e c#n"unc+ie(
Cla!i'icare
4( L#cu+iuni c#n"unc+i#nale c##r#nat#are/
a- c#pulative/ precu$ 5i, c0t 5i, ci 5i, at0t((( c0t 5i
%- aver!ative/ nu$ai c*
c- c#nclu!ive/ prin ur$are, e aceea, 2n c#nclu.ie, a5a c*, 2n c#n!ecin+*
6( L#cu+iuni c#n"unc+i#nale !u%#r#nat#are/ '*r* !*, up* cu$, 2n ti$p ce, 2n vre$e ce, in
cau.* c*, in pricin* c*, cu !c#pul !*, pentru ca !*, 2n ca. c*, cu c#ni+ia !*, cu t#ate c*, $*car
c*, 2nc0t !*(
IL( INTERJECFIA
Inter"ec+ia e!te # parte e v#r%ire ne'le)i%il* !peci'ic* li$%ii v#r%ite ,!tilului c#l#cvial-(
Cla!i'icare
4( &up* !tructur*/
a- !i$ple/ VaiC @*uC O'C U'C
%- c#$pu!e/ M##r#nc-tr#ncC Bing-%angC C#tc#acC Teleap-teleapC
6( &up* #rigine/
a- pr#priu-.i!e/ A3C AuC V*leuC
%- #n#$at#peice ,i$it* !unete 5i .g#$#te in natur*-/ Bu'C Tr#ncC Ma$-3a$C MiauC
c- pr#venite in alte p*r+i e v#r%ire/ F#cC EnainteC
Func+ii !intactice
4( Su%iect/ &e eparte !e aue/ Ci#cC Ci#cC Ci#cC
6( ;reicat ver%al/ Mai aca!*C
7( Nu$e preicativ/ E!te vai e elC
8( Atri%ut/ Malal e)e$pluC
9( C#$ple$ent irect/ A$ au.it/ %u'C
:( C#$ple$ent inirect/ &*-i ceaC
6. +omplement circumstan7ial de mod) 1orni lipa#lipa8
SINTALA
1artea gramaticii care se sta!ile9te regulile :m!in;rii cuvintelor :n propo"i7ii 9i a propo"i7iilor :n
fra"e se nume9te !inta)*(
1ropo"i7ia este o comunicare scris; sau spus; cu un singur predicat.
1ropo"i7ia principal; are :7eles de sine st;t;tor.
1ropo"i7ia secundar; explic; 9i :ntrege9te :n7elesul propo"i7iei ce se leag; de aceasta printr#un
element de rela7ie.
1ropo"i7ia su!ordonat; depinde din punct de vedere grammatical de alt; propo"i7ie, :ndeplinind
func7ia unei p;r7i de propo"i7ie a regentei sale.

SUBIECTUL
E!te partea principal* e pr#p#.i+ie e!pre care !e !pune ceva cu a"ut#rul preicatului(
I Clasificare:
-. simple) Andreea c<nt;.
0. multiple) Ana 9i 2aria au plecat la scoal;.
=. compuse) ,loarea#soarelui a r;s;rit.
II Clasificare:
su!iect exprimat
su!iect neexprimat) #inclus) 1leca7i8 >eni7i m<ine8
#su!:n7eles) 'u plec la 9coal;? vin la ora -=)@@.
Su%iectul p#ate 'i e)pri$at prin/
su!stantiv comun) Iepurele a fugit.
su!stantiv propriu) Adina :nva7;.
adjectiv) B;tr<nul se sprijin; :n c<rje.
pronume personal) 'l scrie.
de polite7e) 3umneavoastr; citicti.
posesiv) Al meu a c<9tigat.
de :nt;rire) Ansu9i a m;rturisit adev;rul.
interogativ) +ine a citit carteaB
relativ) Ctiu cine m#a c;utat.
demonstrativ) Acela este el.
negativ) Dici unul nu 9tie.
ne*ot;r<t) Altul a :nv;7at.
numeral cardinal) 3oi merg.
ordinal) Al doilea merge.
ditri!utiv) +<te doi au plecat.
colectiv) Am<ndoi :nva7;.
frac7ionar) 4 treime au plecat.
ver!# infinitiv) A :nv;7a este !ine.
supin) 3e citit este frumos.
interjec7ie) Trosc8 e au"i acolo.
3up; felul :n care su!iectul este sau nu autorul ac7iunii, exprimat; de predicatul ver!al, se disting
dou; feluri de su!iecte) # su!iectul logic
# su!iectul gramatical
u!iectul grammatical este partea de propo"i7ie care r;spunde la :ntre!area cineB sau ceB 1us;
predicatului ver!al.
An propo"i7ia E,lorile sunt culese de copii.F# su!iectul gramatical este su!stantivul EflorileF.
u!iectul logic este autorul real al ac7iunii exprimate de predicatul ver!al.
+artea este citit; cu pl;cere de elev. G su!iectul grammatical este su!stantivul cartea.

;RE&ICATUL
1redicatul este partea principal; de propo"i7ie care arat; caracteristica su!iectului. (;spunde la
:ntre!;rile +e faceB +e esteB
+um esteB.
Clasificare:
-. predicat ver!al
0. predicat nominal
Predicatul verbal
1redicatul ver!al poate fi exprimat prin)
a) indicativ pre"ent) B;iatul cite9te o carte. (diate"a activ;)
imperfect) 'l se g<ndea la examen. (diate"a reflexiv;)
perfect simplu) Tu citi9i repede scrisoarea.
perfect compus) Tu ai cump;rat o carte.
mai mult ca perfect) >oi admiraser;7i:ndelung aceste roc*ii.
viitorul I) 'u voi cump;r o roc*ie.
viitorul II) Tu vei fi v;"ut spectacolul.
viitorul popular) Tu o s; mergi la teatru.
!) conjunctiv pre"ent) 'u sa citesc aceast; carte.
perfect) 'u s; fii citit aceast; carte.
c) condi7ional optativ present) A9 citi aceast; carte.
perfect) A9 fi citit aceast; carte.
d) imperativ )+ite9te8 +iti7i8 (diate"a activ;)
pal;#te8 p;la7i#v;8 (diate"a reflexiv;)
,ii respectat8 ,i7i respecta7i8 (diate"a pasiv;)
e) locu7iuni adver!iale) ,;r; :ndoial; voi :nv;7a.
>alorile ver!ului Ea fiF)
-. ver! copulativ) 'l este student.(1.D.)
0. ver! predicative) 2;rul este pe mas;.
=. ver! auxiliar(ajut; la formarea modurilor 9i timpurilor compuse))
a) indicativ) 'u voi fi c<ntat.
!) conjunctiv perfect) ; fi c<ntat.
c) condi7ional perfect) 'u a9 fi c<ntat.
d) infinitiv perfect) A fi c<ntat.
.
;reicatul N#$inal
1redicatul nominal este partea principal; de propo"i7ie care arat; o :nsu9ire sau atri!uie o calitate
su!iectului. 'ste format dintr#un ver! copulativ, la mod personal, 9i unul sau mai multe nume
predicative.( a fi. D1) a se naste, a r;m<ne, a se numi) v!. +opulative
1redicatul nominal poate fi exprimat prin)
#su!stantiv) 'l este elev.
#adjectiv) 'l este frumusel.
#numeral cardinal) 'i sunt doi.
#numeral ordinal) 'l este al doilea.
#numeral colectiv) 'i sunt am<ndoi.
#numeral distri!utiv) 'i sunt c<te doi.
#numeral frac7ional) 'i sunt o jum;tate.
#numeral multiplicative) Haptele este :ndoit.
#pronime personal) Acesta este el.
#pronume posesiv) Acesta este al meu.
#pronume demonstrativ) 'l este acesta.
#pronume relativ) 1ro!lema este cine :nva7;.
#pronume ne*ot;rat) 'l este altul.
#pronume negativ) Acolo nu este nici unul.
#ver! la infinitiv) Ac7iunea este a c<nta.
#ver! la supin) Ac7iunea este de c<ntat.
#interjec7ie) unetul este trosc8
#adver!) 2ersul este agale.
#locu7iuni ver!ale) 'ste f;ra :ndoial; !ine s; :nve7i.
ATRIBUTUL
'ste partea secundar; de propo"i7ie care arat; :nsu9irea unui o!iect determin<ndu#l, se nume9te
atri!ut.
Atri!utul se exprim; prin)
u!stantiv) 1erdelele se mi9cau u9or su! adierea v<ntului.
1ronume) 'a :ns;9i a pictat acest ta!lou.
Hocutiune pronominal;) Acel nu 9tiu cine sun; mereu la telefon.
Dumeral) A doua dintre concurente a c<9tigat locul :nt<i.
Adjectiv) ,rumoasa 4ana a ajuns procuror.
Atri!ut multiplu) 1erdelele al!e de m;tase din camera mea se mi9cau u9or.
Atri%ut a"ectival
Adjectiv propriu#"is cu func7ia sintactic; de atri!ut adjectival poate fi la orice grad de compara7ie.
Atribute acordate
Dumeral cardinal)An fa7a mea mergeau doi tineri.
Dumeral ordinal) 1rima !anc; este li!er;.
Dumeral multiplicative) +<9tigul :n"ecit a fost nea9teptat.
Dumeral distri!utive) An noapte r;suna din c<nd :n c<nd c<te o c*emare, urmat; de c<te trei
fluier;turi.
Dumeral colectiv) Am<ndoi copiii au adormit :n fotoliu.
Adjectiv pronominal de :nt;rire) 'levul :nsu9i a compus acest c<ntec.
Adjectiv pronominal posesiv) B;iatul meu 9i prietena sa au plecat la mare :n sta7iunea Deptun.
Adjectiv pronominal demonstrativ) +asa aceasta este nou;.
Adjectiv pronominal reflexiv) Hauda de sine nu miroase a !ine.
Adjectiv pronominal ne*ot;r<t) ,iecare t<n;r dore9te s; se afirme.
Adjectiv pronominal interogativ) +are carte :7i placeB
A"ectiv pr#n#$inal relativ/ ItiuKcare carte 2+i placeK(
Adjectiv pronominal negativ) An diminea7a senin; de var;, nici un nor nu era
pe cer.
>er! la participiu) Hec7ia citit; cu aten7ie 9i :nv;7at; e u9oar;.
>er! la gerun"iu) 'l apuc; p<inea cu m<ini tremur<nde.
Atri!ut su!stantival
'ste exprimat prin)
u!stantiv comun simplu) +artea copilului este pe mas;.
u!stantiv comun compus) 3in7ii unui c<ine#lup l#a mu9cat.
u!stantiv propriu simplu) +amera 4anei este ordonat;.
Hocu7iune prepo"i7ional;) Banca din spatele clasei este li!er;.
Dumeral cardinal) (;spunsul celor doi a fost correct.
Dumeral ordinal) Banca celui de#al treilea este ocupat;.
Adjectiv) Hucrurile din jurul celui *arnic str;lucesc.
Atri!ut pronominal
Atribute neacordate
e exprim; prin)
1ronume)
personal) +amera lui este ordonat;.
demonstrativ) +asa acestora a fost demolat;.
de polite7e) +;l;toria dumnealor a fost anulat;.
posesiv) >ictoria alor no9trii este de neuitat.
relativ) 1arisul este ora9ulI ale c;rui !ulevarde sunt minunateI.
interogativ) A c;rui elev este carteaB
ne*ot;r<t) (;spunsul tuturor a fost !un.
negativ) Du mi#a pl;cut r;spunsul nici unuia.
Atri!ut ver!al
'ste exprimat prin)
Infinitiv) 1l;cerea de a c<nta este a mea.
upin) 'xerci7iul de re"olvat a fost u9or.
Jerun"iu) >;d copacii :nfrun"iind :n gr;din;.
1articipiu) +artea citit; mi#a pl;cut.
Atri!ut adver!ial
'ste exprimat prin)
Hocu7iune adver!ial; de loc) +asa din dreapta este a mea.
Hocu7iune adver!ial; de mod) Alergatul de jur#:mprejur l#a o!oist.
Hocu7iune adver!ial; de timp) Du 9tiu ce#7i aduce "iua de m<ine.
Atri!ut interjec7ional
'ste exprimat prin)
Interjec7ie) unetul EciocF l#am au"it.
Ha u9; se au"eau !;t;i) !oc, !oc8

COM;LEMENTUL
1artea secundar; de propo"i7ie care determin; un ver!, adjectiv, adver!.
Clasificare:
-. +omplemente circumstan7iale)a) +omplement circumstan7ial de loc
!) +omplement circumstan7ial de mod
c) +omplement circumstan7ial de timp
d) +omplement circumstan7ial de scop
e) +omplement circumstan7ial de cau";
0. +omplemente necircumstan7iale) a) +omplement direct
!) +omplement indirect
+omplemente circumstan7iale
+omplementul circumstan7ial de loc (+.+.H)
'ste exprimat prin)
# su!stantiv) +;7elul alearg; :naintea copilului.(comun simplu)
1isicul st;tea f;r; fric; :n fa7a c<inelui#lup. (comun compus)
2a9ina s#a oprit :n dreptul lui 2i*ai. (propriu simplu)
Avioanele au "!urat deasupra +ur7ii de Arge9. (propriu compus)
# pronume) +<inele alearg; :naintea lui. (pronume personal)
>oi merge7i :n dreptul acestora. (pronume demonstrativ)
+opilulu se juca :n jurul alor s;i. (pronume posesiv)
c;pat :n grajd, calul nu s#a oprit :naintea nim;nui. (pronume negativ)
tele str;lucesc deasupra tuturor. (pronume ne*ot;r<t)
Aceasta este cameraI :n care am locuit.I (pronume relativ)
+;tre cine alerag; copilulB (pronume interogativ)
# locu7iune prepo"i7onal;) 'u locuiesc aproape de ora9.
# numeral) 'u plec la cei doi. (numeral cardinal)
'u plec la cel de#al doilea. (numeral ordinal)
'u merg la am<ndoi. (numeral colectiv)
'u m; duc la o "ecime. (numeral frac7ional)
'u merg la c<te doi. (numeral distri!utiv)
# adjectiv) 'u merg la cel *arnic.
+omplementul circumstan7ial de mod
'ste exprimat prin)
# adver!) 'u :nv;7 r;u.
# su!stantiv)' u :nv;7 cu spor.
# pronume ) 'u scriu ca el .
# numeral ) 'u :nv;7 ca cei doi.
# adjectiv) 'u scriu ca cei *arnici.
# ver!) 'u scriu c<nt<nd.
+omplementul circumstan7ial de timp
'ste exprimat prin)
# su!stantiv) Tu ai sosit la 9coal; :naintea colegilor.
# adver!) Ast;"i voi pleca la mare.
# locu7iune adver!ial;) Tu ai sosit acum.
# adjectiv) 4 , cunosc de t<n;r;.
# ver! la infinitiv) 1<n; a veni voi, era lini9te :n cas;.
# ver! la gerun"iu) Intr<nd :n casa , te#a v;"ut.
# ver! la perticipiu) Acestea "ise, 9i#a pus tur!incasu! cap 9i s#a culcat.
+omplementul circumstan7ial de scop
+omplementul circumstan7ial de scop se exprim; prin)
Jenitiv) Doi am mers :n excursie :n scopul document;rii.
Acu"ativ) 'l a venit la noi :n control.
Hocu7iune su!stantival;) 2edalionul mamei :l port spre aducere aminte.
1ronume interogativ) Ha ce ai venit la 9coal;.
1ronume relativ) CtiuI la ce s#a dus p<n; la maga"in.I
Adver!) 3e aceea 7i#a spus totul, ca s;#l ier7i.
>er! la infinitiv) Am fost la !i!liotec; pentru a lua o carte.
>er! la supin) 1ro!lema 7i#a fost dat; spre re"olvat.
+omplementul circumstan7ial de cau";
+omplementul circumstan7ial de cau"; se exprim; prin)
u!stantiv) A lipsit de la 9coal; din pricina !olii.
Hocu7iune su!stantival;) A pl<ns mult din pricina p;rerilor de r;u.
1ronume personal) D#a venit la 9coal; din cau"a lui.
1ronume demonstrativ) Ai :nt<r"iat din pricina acestuia.
1ronume posesiv) unt sup;rat din pricina alor mei.
1ronume ne*ot;r<t) Ai fost pedepsit din cau"a altuia.
1ronume relativ) +unosc fapteI din cau"a c;ruia ai fost pedepsit.
1ronume interogativ) 3in pricina cui ai :nt<r"iatB
Dumeral) Ai :nt<r"iat din cau"a celor doi.
Adjectiv) Ai :nt<r"iat din cau"a celui lene9.
3ativ) D#a reu9it la examen gra7ie preg;trii sla!e din timpul anului.
Acu"ativ) Tremuram de fric;.
>er! la infinitiv) 'l a fost arestat pentru a fi furat o p<ine.
>er! la gerun"iu) ,iind atent a :n7eles totul.
>er! la supin) Du mai putea de o!osit.
+omplemente necircumstan7iale
+omplementul direct
'l r;spunde la :ntre!;rile pe cineB ceB
'ste partea secundar; de propo"i7ie care dtermin; un ver! tran"itiv la mod personal sau nepersonal
sau o interjec7ie.
'ste exprimat prin)
u!srantiv) Tu cite9ti cartea.
Hocu7iune su!stantival;) 'l are o !un; 7inere de minte.
1ronume personal) H#ai c*emat pe el.
1ronume demonstrativ) >oi admira7i pe aceste.
1ronume posesiv) 'u :i v;d pe ai t;i.
1ronume ne*ot;r<t) Tu :i cuno9ti pe to7i.
1ronume negativ) Du cump;r nimic.
1ronume relativ) Iat; omulI pe care :l admir.I
1ronume interogativ) 1e cine ai :ntre!atB
Dumeral cardinal) I#ai v;"ut pe doi dintre copii.
Dumeral ordinal) H#ai cump;rat pe primul.
Dumeral colectiv) I#am v;"ut pe tustrei.
Dumeral frac7ional) 'l a luat o "ecime din total.
Adjectiv) Al respect pe cel *arnic.
>er! la infinitiv) 'l 9tie a vor!i rom<ne9te.
>er! la gerun"iu) Aud c<nt<nd pe undeva.
>er! la supin) Tu ai terminat de re"olvat exerci7iul.
Interjec7ie) 3eodat; am au"it) !uf8
+omplementul indirect
+omplementul indirect este partea secundar; de propo"i7ie care nume9te o!iectul c;ruia i se atri!uie
o caracteristic; sau o :nsu9ire. 'ste exprimat prin)
u!stantiv) # Jerun"iu) >ulturul s#a aruncat asupra puilor.
# 3ativ) 3au puilor c<teva !oa!e de porum!.
# Acu"ativ) 'l :9i aminte9te de copil;rie.
1ronume) # Jerun"iu) >oi a7i luptat contra lui.
# 3ativ) Ai dau lui cartea.
# Acu"ativ) 2; g<ndesc la el.
Dumeral) # Jerun"iu) 'i au luptat :mpotriva celui de#al doilea.
# 3ativ) 1rimului :i dau cartea.
# Acu"ativ) Tu te temi de primul.
Adjectiv) # Jerun"iu) 'i au luptat contra celui *arnic.
# 3ativ) +elui *arnic i se cuvine aceste premiu.
# Acu"ativ) 2; !ucur de cel *arnic.
>er! la infinitiv) 'l s#a !ucurat de a afla aceast; veste.
>er! la gerun"iu) Tu te#ai plictisit au"ind aceea9i mu"ic;.
>er! la supin) 'l era gata de plecat.
Adver!) ' !ine de copilul ascult;tor.
Interjec7ie) Bravo vou; Prescurtari
4(SB-!u%iectiva
6(;R-preicativa
7(AT-atri%utiva
8(C&-c#$ple$entiva irecta
9(CI-c#$ple$entiva inirecta
:(CT-te$p#rala
<(C@-c#$ple$entiva cau.ala
=(CNS-c#$ple$entiva c#n!ecutiva
B(CT-c#niti#nale
4H(CV-c#nce!iva
44(N;-nu$e preicativ
46(ASA-atri%ut !u%!tantival ap#.iti#nal
47(ASG-atri%ut !u%!tantival genitival
48(CCL-c#$ple$ent circu$!tantial e l#c
49(CCM-c#$ple$ent circu$!tantial e $#
4:(CCT-c#$ple$ent circu$!tantial e ti$p
4<(CCC-c#$ple$ent circu$!tantial e cau.a
4=(CCS-c#$ple$ent circu$!tantial e !c#p
4B(C(Ag-c#$ple$ent e agent
6H(SASu%iect
64(AA-atri%ut a"ectival
66(A;-atri%ut pr#n#$inal
,Felul propozitiilor

I. 3upa structura, propo"itiile pot fi)
#simple) Alexandru mananca
#compuse) oare stralucitor ma mangaie cu ra"ele calde.
II. 3upa aspectul predicatului, prapo"itiile pot fi )
#afirmative ) Afara ploua cu galeata.
#negative) Dimeni nu lipseste asta"i de la scoala.
III. 3upa scopul comunicarii, propo"itiiile pot fi)
#enuntiative
#propiu#"ise) Asta"i avem Hatina
#optative) Ar fi fost !ine daca ar fi luat -@
#imperative) +opiati textul de la pagina K888
#interogative
#propiu#"ise) +at este ceasulB
#optative) 'a ar fi plecat de la ora de mateB
I>.3upa rapoturile sintactice propo"itiile pot fi)
#regente) ( determinate de propo"itii su!ordonate )
Am plecatI pentru ca tre!uia sa ajung la timpI
#su!ordonate) ( determina o propo"itie regenta )
# coordonate) ( de acelasi fel )
3uapa ce mi#am facut tema si am manacat,I am venit la tine.
>. 3upa inteles propo"itiile pot fi)
#principale) ( au inteles de sine statator )
#secundare) ( depinde de intelesul altei propo"itii )
+ine se scoala de dimineat"a departe ajunge.
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten