Imagologie

Imagologie
Cap I
Obiectul cursului. Noiuni de imagologie
Concepte-cheie
- Imagine social:
J. C. Abric: viziune funcionalist asu!ra lumii ce !ermite individului sau
gru!ului s dea un sens conduitelor" s #neleag realitatea !rin !ro!riul sistem de
referin" deci s se ada!teze" s-$i defineasc locul%
&erge 'oscovici: un sistem de valori" noiuni" !ractici relative la obiecte" as!ecte
sau dimensiuni ale mediului social (...( instrument de orientare a !erce!iei
situaiei%
)oise $i *almonari o form !articular de g+ndire simbolic%
- Concepie procesual-organic: ,n conce!ia !rocesual-organic-" orice !roces este unul
informaional-energetic $i" ca urmare" orice organizare este !rodusul" e.!resia $i sursa
unor !rocese informaional-energetice.
- Auto-imagine / imagine de sine: Imaginile des!re !ro!ria fiinare care se constituie la
indivizi sau #n interiorul comunitilor umane ca!t semnificaii deosebite at+t !entru
funcionarea entitii sociale res!ective c+t $i !entru relaiile ei cu mediul social e.tern.
- Mentalitate: 'entalitatea se constituie dintr-un ansamblu de o!inii" !re/udeci $i
credine" care influeneaz g+ndirea indivizilor" a gru!urilor umane" a !o!oarelor $i
naiunilor. ,ntre elementele constitutive ale mentalitii e.ist ra!orturi logice $i ra!orturi
afective. 0a!orturile logice decurg din relaiile de generare $i determinare" iar ra!orturile
afective din !rocesele con$tiente $i incon$tiente care a!ar #n mentalul colectiv im!regnat
de credine" !re/udeci $i o!inii care aca!areaz" sub/ug $i orienteaz gru!uri restr+nse
sau mari de oameni.
- Simbol: Natura uman determin atitudinea oamenilor fa de lucruri. Oamenii disting
#ntre lucruri care e.ist #n sine $i lucruri care re!rezint altceva dec+t sunt ele #nsele. 1nul
$i acela$i obiect !oate fi !rivit ca lucru #n sine sau ca altceva" adic dre!t simbol.
- Arhetip: !rototi!uri de ansambluri simbolice at+t de ad+nc gravate #n incon$tient #nc+t
constituie un fel de structur" numit de !si2analistul elveian engrame. Ar2eti!ul
constituie o imagine cu caracter !rezumtiv" ar2aic" s!ecific incon$tientului colectiv al
!o!oarelor" anistoric $i care sintetizeaz e.!erienele originale ale umanitii.
- Stereotip: sunt imagini sim!lificatoare" uniform fi.ate $i a!riori oricrei /udeci
!rofunde $i obiective asu!ra gru!ului sau a unor !ersoane" ori !rocese sociale. Acestea
!ot fi autostereoti!ii" c+nd se refer la !ro!ria !ersoan" $i aleostereoti!ii" c+nd se refer
la un gru! sau la alte !ersoane.
-
Imagologie
- Mit: 'itul este o e.!resie !rofund $i de ne#nlocuit a acelei 3eltbild 4conce!ie asu!ra
lumii - n.t.5" a aceleia$i imagini a lumii care susine 6 ca structur intern 6 o #ntreag
cultur $i evoluia sa istoric. ,n acest sens" mitul este autonom" a$a cum este autonom
$tiina miturilor fa de alte $tiine referitoare la om. Autonom este mitul #n #nelesul cel
mai literar $i mai sim!lu al cuv+ntului (7( 'itul este form originar cu care s!iritul unei
culturi se define$te !e sine" este e.!resia direct" c2iar dac nu unic" a acelea$i viziuni
des!re lume $i des!re e.isten ce caracterizeaz #n mod unitar $i de neconfundat o
cultur%.
ntrebri i probleme
-. Care sunt valenele e.!licative ale modelului !si2olingvistic al comunicrii 8
'odelele !si2olingvistice ale comunicrii vorbesc de o dubl dimensiune a mesa/ului. Astfel"
din !ers!ectiva acestor modele" mesa/ul este un element al circuitului informaional $i un
intermediar #ntre realitate $i imaginea acestei realiti. A!are aici ideea re!rezentrii simbolice"
care o!ereaz cu distincia #ntre realitate $i modul de trans!unere a acesteia #n cuvinte $i imagini.
*e baza aseriunilor de mai sus !utem afirma c" de fa!t, imagologia este disciplina social care
studiaz comunicarea prin imagini i modul cum se cristalizeaz aceste imagini n mentalul
individual i colectiv, n funcie de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul
dezvoltrii lor istorice.
9. Care sunt ra!orturile care se stabilesc #ntre imagine $i autoimagine 8
Imaginile des!re sine 4sinele !erce!ut #n forma sa colectiv5 sunt com!onente ale con$tiinei
de sine $i !resu!un com!araii" reveniri la sine" #mbogire !rin imaginea des!re altul $i !rin
elementele imaginii noastre din !ers!ectiva altuia
:. ,n ce const s!ecificul inter!retrii conce!tului de imagologie de ctre teoriile
fenomenologice $i teoria !rocesual organic 8
;eoriile fenomenologice iau #n considerare !rocesele !si2ice necon$tientizate" care relev
mecanisme mai com!licate de formare a re!rezentrilor $i imaginilor. Ado!t+nd ca inter!retri-
cadru astfel de teorii" rezult c imaginile se construiesc #n interiorul unor !rocese ce rm+n
necon$tientizate $i se actualizeaz la solicitarea mediului #n modaliti care rm+n inaccesibile
intros!eciei. ;ermenii cu relevan !entru demersul nostru utilizai de teoriile fenomenologice
sunt: afirmarea sinelui, sinele actual i sinele ideal, constructe, predicii.
*otrivit conce!iei !rocesual-organice" !entru a !rocesa informaie inter!retorii au nevoie de
trei elemente: criterii" reguli $i informaie !rocesat $i stocat #n memorie folosind diverse
semne-su!ort 4figurative" verbale sau armonice-sonore)
<. Cum se ra!orteaz oamenii la eroii mitici din !ers!ectiva structurilor sc2izomorfe 8 )ar
din !ers!ectiva structurilor izomorfe 8
9
Imagologie
Structurile schizomorfe, #n cadrul crora se realizeaz identificarea cu zei sau eroi imaginari"
ce !oate duce la un fel de alienare a omului.Aceste structuri tind s !refac subiectul #ntr-un ins
cu totul asemntor celuilalt% 6 obiectul imaginii 6" s-l identifice cu lumea imaginar"
se!ar+ndu-l de cea real.
Structuri izomorfe, omogenizatoare" reflect integrarea valorilor simbolice" e.!rimate !rin
structurile imaginarului. Aceste structuri favorizeaz dezvoltarea armonioas a omului" incit
subiectul s devin el #nsu$i" renun+nd la alienarea !e care o re!rezint identificarea cu un erou
mitologic.
=. >numerai cinci simboluri ar2eti!ale caracteristice !o!orului rom+n .
888
Cap II
1niversul simbolic ? univers s!ecific uman
Concepte-cheie
- Simbol: Natura uman determin atitudinea oamenilor fa de lucruri. Oamenii disting
#ntre lucruri care e.ist #n sine $i lucruri care re!rezint altceva dec+t sunt ele #nsele. 1nul
$i acela$i obiect !oate fi !rivit ca lucru #n sine sau ca altceva" adic dre!t simbol.
- Simbol discursiv: au ca mi/loace de desemnare cuvintele $i construciile lingvistice #n
care sunt utilizate. Acest ti! de simboluri sunt limitate ca semnificaie !rin de!endena de
cuv+nt.
- Simbol prezentativ: nelingvistice 4fotografii" !ortrete" obiecte5" nu construiesc
simbolizatul din !ri" ci !rezint #ntregul #n mod simultan. >le nu construiesc
generalitatea" se adreseaz nemi/locit intuiiei $i simurilor noastre iar" #n acest caz"
imaginea este valorificat !rin ca!acitatea ei de a !rezenta obiectul integral $i simultan" #n
toate !rile sale com!onente.
- Funciile simbolului:
Funcia exploratorie a simbolurilor ine de e.tinderea c+m!ului con$tiinei #ntr-
un domeniu unde msura e.act nu !oate fi folosit" iar investigaia !resu!une
anumite riscuri. ,n aceast situaie" simbolul !ermite sesizarea unor situaii !e care
raiunea nu le !oate defini.
Funcia de substitut face din simbol mi/locul destinat s !ermit intrarea #n
con$tient" sub o form camuflat" a unor anumite #ncrcturi semantice sau
afective.
Funcia de mediere confer simbolului rolul de liant al unor elemente care in de
mediul intern" s!iritual al omului $i de mediul su e.tern: natural $i social.
Funcia de for unificatoare a simbolului este !otenat de funcia de mediere.
*rin mediere se realizeaz $i desv+r$e$te unirea. &imbolurile fundamentale
:
Imagologie
unific a.ele e.istenei umane" condenseaz #ntreaga e.!erien a omului
4religioas" cosmic" social" !si2ic5.
Funcia pedagogic" tera!eutic a simbolului se afirm !e linia unui anumit
antro!ocentrism.
Funcia de socializare !laseaz simbolul #n r+ndul factorilor care determin
inseria #n realitate. >l !une individul #n legtur cu mediul social s!ecific" dre!t
consecin a fa!tului c fiecare gru! social $i fiecare e!oc #$i are simbolurile
sale.
Funcia de rezonan a simbolurilor im!lic ecoul !e care #l au acestea #n
con$tiina individual sau colectiv. Astfel" trebuie deosebite simbolurile vii de
cele moarte. &imbolurile sunt vii dac ele declan$eaz #n fiina omului o !uternic
rezonan $i sunt moarte dac ele nu mai re!rezint #n mentalul individual $i
colectiv dec+t obiecte e.terioare" limitate la semnificaiile lor obiective.
&imbolurile moarte a!arin doar filosofiei" literaturii $i istoriei.
Funcia transcendent a simbolului are dre!t coninut armonizarea contrariilor.
>a face !osibil armonizarea e.igenelor care difer de la individ la individ $i de
la o comunitate la alta.
Funcia de transformator al energiei !si2ice confer simbolului un rol decisiv:
#nscrierea lui #n #ntreaga mi$care evolutiv a omului" de!$ind astfel rolul de
mi/loc !entru #mbogirea cuno$tinelor $i de stimulator al unui interes de ordin
estetic. &imbolul transform energia incon$tient #n energie necesar omului
!entru a-$i struni viaa !si2ic.
- Simboluri uraniene 4fiine cere$ti" zei ai furtunii" culte solare" mistic lunar" e!ifanii
acvatice etc.5
- Simboluri chtoniene 4!ietre" !m+nt" femeie" fecunditate etc.5
- Simboluri teriomorfe : 4bestiarul" ar2eti!ul c!cunului5
- Simboluri nictomorfe: 4tenebre" simbolul a!ei triste" femeia fatal" !ian/enul $i !lasa5
- Simboluri catamorfe: 4frica" cderea" eufemismul crnii" !+ntecele digestiv $i !+ntecele
se.ual5
- Simboluri ascensionale: 4sce!trul" s!ada" scara !ermanent" muntele sacru" ari!a $i
angelismul" #ngerul" !asrea" arca$ul" sgeata" arcul" suveranul" rzboinicul" legiuitorul5
- Simboluri spectaculare: 4lumin $i soare" albul" auriul $i azurul" coroana" oc2iul $i
verbul5
- Simboluri diairetice: 4armele rzboinicului" botezuri $i !urificri" ca arme% s!irituale $i
rituale" focul !urificator5
- Simboluri ale inversrii: 4simbolurile eufemismului" #ncetineala visceral" !+ntecele
se.ual" !+ntecele digestiv" #ncastrarea" dedublarea" noa!tea" culoarea no!ii" muzica
no!ii" 'area 'am Acvatic" 'area 'am ;eluric5
- Simboluri ale intimitii: 4morm+ntul $i odi2na" locuina $i cu!a" alimente $i substane:
migdala" la!tele" mierea" vinul cosmic" aurul alimentar5
<
Imagologie
- Simboluri ciclice: 4ciclul lunar" calendarul" triada sacr" androginul" satana" ciclul
vegetal" iniierea" mutilarea iniiatic" /ertfa" orgia" @aosul" *oto!ul" melcul" crisalida"
scarabeul" broasca" $ar!ele falic" te2nologia ciclului" roata" /ugul $i carul5
- Simboluri religioase: #$i au izvorul #n mitologie $i #n forme tabuale tradiionale" ele
!str+ndu-$i #ntr-o msur foarte mic semnificaia originar. 'arele rezervor de
simboluri religioase este natura. 'inerale" vegetale" animale" toate sunt simbolice. O alt
form a simbolurilor religioase" deosebit de sugestiv $i s!ecific" este re!rezentarea
totemic.
- Simboluri politice: Aiaa !olitic este dominat de simboluri $i se bazeaz #n mod
esenial !e convingeri. *olitica nu e #n mod s!ecific o c2estiune de interese" !entru c
atunci s-ar numi economie. *olitica e o c2estiune de simbol" cci e o c2estiune de
legitimitate" adic de credine $i memorii validate%.
- Simboluri ale puterii: )elimitarea unui s!aiu" !rin marcarea lui simbolic" semnific
introducerea unei ordini #n s!aiul res!ectiv. Aceast ordine este s!ecific $i #mbrac
diferite forme: ordine !olitic" economic" militar etc
ntrebri i probleme
-. Care sunt elementele im!ortante ale corelaiei dintre cele dou i!ostaze ale omului: omul
animal raional - omul animal simbolic 8
Im!regnarea vieii interioare $i e.terioare a omului cu simboluri este !osibil datorit
fa!tului c fiinele umane au ca!acitatea de a imagina" iar A avea imaginaie 4s.n.5
#nseamn a te bucura de o bogie interioar" de un flu. ne#ntreru!t $i s!ontan de
imagini%
9. Care este rolul con$tiinei inter!retative #n relaia triadic obiect desemnat" mi/loc !rin
care se face desemnarea" con$tiina inter!retativ 8
4cineva" cel !entru care e.ist relaia5B acest cineva este #ntotdeauna omul" ca subiect
individual" sau oamenii" ca subiect colectivB con$tiina inter!retativ este desemnat de
termenul inter!retant.
:. Care este diferena s!ecific #ntre semn $i simbol 8
888
<. ,n ce const marcarea simbolic a s!aiului 8
)elimitarea unui s!aiu" !rin marcarea lui simbolic" semnific introducerea unei ordini
#n s!aiul res!ectiv. Aceast ordine este s!ecific $i #mbrac diferite forme: ordine
!olitic" economic" militar etc.
=. Inter!retai simbolul su!rem al statului rom+n - dra!elul naional.
=
Imagologie
88888
Cap III
'entalitile colective $i imaginile sociale
Concepte-cheie
- entalitate colectiv : ansamblu al modurilor de a !erce!e" /udeca" aciona"
caracteristic Cs!irituluiD unui gru!" unei e!oci%B ansamblu de obiceiuri intelectuale" de
credine" de convingeri" de com!ortamente caracteristice unui gru!%B fel !articular de a
g+ndi al unei colectiviti%B ansamblu de o!inii" !re/udeci $i credine care influeneaz
g+ndirea indivizilor" a gru!urilor umane" a !o!oarelor%.
- Credin: Certitudine afectiv" sentimental" nonraional care !oate atinge" uneori"
fanatismul%.
- !re"udecat: mod de g+ndire marcat de factori emoionali" care se !roduce #nainte $i #n
afara cunoa$terii obiective a realitii date%. >a este orice afirmaie" ori generalizare
neverificat $i neverificabil cu !rivire la relaiile umane" la manifestrile de
com!ortament ale indivizilor" la calitile !ersonale sau de gru! ale oamenilor%.
- #pinie: rece!tare sau descriere necritic a realitii" #ncredere" adeziune s!ontan ori
em!iric a subiectului fa de o anumit situaie" conce!ie sau de un anumit !lan de
aciune%B !rere" /udecat" idee%B fa!t de con$tiin care se e.!rim !rintr-o /udecat
a!reciativ" o!tativ 4!referenial5" modalitate !ersonal de a a!recia un fa!t" un
eveniment" o idee" o informaie" un com!ortament%B e.!resie verbal a atitudinii%.
- Atitudine: model com!ortamental
- $abu: interdicie cu caracter sacru" a crei #nclcare atrage automat sanciuni de ordin
magic $i social 4a m+nca anumite alimente" a frecventa anumite locuri" a !ronuna
anumite cuvinte" a face anumite gesturi" a te cstori cu anumite categorii de !ersoane
etc.5%.
ntrebri i probleme
-. )e ce mentalitile se manifest #n !rimul r+nd social $i nu individual 8
'entalitile se manifest #n !rimul r+nd social $i nu individual. 'entalitatea se na$te #n
individ !entru c o!inia" credina $i !re/udecata in de com!ortamentul !si2ic al individului dar"
odat formate" ele condiioneaz !erce!ia realitilor $i determin com!ortamentul social al
indivizilor.
E
Imagologie

9. Care sunt factorii care determin ra!orturile logice $i ra!orturile afective dintre credine"
!re/udeci $i o!inii 8
,ntre elementele constitutive ale mentalitii 4o!inii" !re/udeci" credine5 e.ist ra!orturi
logice $i ra!orturi afective. aporturile logice se e.!rim #n fa!tul c" de fiecare dat" credinele
genereaz !re/udeci" germenul !re/udecii fiind" de fa!t" o credin. aporturile afective
relev adevrul c #ntotdeauna credinele se adreseaz afectivului $i nu logicului datorit fa!tului
c ele se rece!teaz #ntr-un s!aiu !re!onderent afectiv 4familie" gru!ul de credincio$i etc.5
:. )e ce credina este un act de origine incon$tient 8
,n conce!ia lui Fustave Ge Hon" O credin este un act de origine incon$tient care ne
sile$te s admitem #n bloc o idee" o o!inie" o e.!licaie" o doctrin%. 0aiunea nu este im!licat #n
!rocesul formrii credinei. C+nd ea #ncearc s /ustifice credina" aceasta este de/a format%.
<. &tabilii cele mai im!ortante mentaliti ale gru!ului !rofesional din care facei !arte.
)enumii-le #n ordinea im!ortanei lor.
888
=. Comentai te.tul: Aceste valori fundamentale" aceste structuri !si2ologice re!rezint #n
mod categoric ceea ce civilizaiile C!ot comunica cel mai !uinD una alteia" ceea ce le izoleaz $i
le deosebe$te cel mai mult. Iar aceste mentaliti sunt de asemenea !uin sensibile la trecerea
tim!ului%.
888
Cap I%
Imaginarul colectiv
Concepte-cheie
- Imaginar
- !erspectiva nondualismului logic: este !ol intermediar%" a treia cale% care realizeaz
medierea #ntre termenii o!oziiilor definite !rin dualism: subiect $i obiect" natur $i
cultur" individ $i societate" negativ $i !ozitiv" concret $i abstract" acela$i $i cellalt etc.%"
cruia #i este s!ecific o logic unitar ce integreaz dinamic $i e.!resiv realiti de ordin
diferit: evenimente" obiecte" idei" im!resii trite" sentimente" emoii" deci com!onente ale
lumii subiective" ale lumii obiective.
- !erspectiva deschiderii simbolice: reflect ca!acitatea imaginilor de a semnifica
simbolic fiina uman. *rin urmare" imaginaie im!lic o recurgere la #nelegerea
simbolic" !entru c simbolul se define$te ca #mbinarea unei com!onente s!aiale
I
Imagologie
localizate $i a unui sim legat de !rofunzimile cele mai secrete ale fiinei umane" adic de
o com!onent antro!ologic !ur semantic" non-s!aial $i non-localizat%.
- !erspectiva epistemologic: ofer re!ere legate de metodologia cercetrii imaginarului.
Gogica investigaiei indic necesitatea !ornirii interogrii !lec+nd de la imaginar $i
a/ung+nd la oameni% $i nu invers" !ornind de la oameni ctre imaginar%<. ,n consecin"
cercetrile care au urmat aceast logic au atestat anterioritatea structural a
imaginarului" adic !rezena determinat la fondarea #ns$i a o!erelor" a instituiilor $i
c2iar a istoriei $i a orientrilor dezvoltrii $tiinifice" a limba/ului $i a regulilor !ro!ii ale
imaginaiei umane%.
- &imbolism imaginar
- Imaginaie simbolic: negaie vital" negaie a neantului morii $i a tim!ului%.
ntrebri i probleme
-. Cum define$te Ge Foff imaginarul 8 )ar imaginea 8
Imaginarul este adesea confundat cu ceea ce desemneaz ali termeni" a!ro!iai" din
domenii ce se su!ra!un !arial" dar care trebuie difereniate cu atenie%. )omeniile des!re care
Ge Foff s!une c se su!ra!un sunt: domeniul conce!telor 4re!rezentarea" simbolicul"
ideologicul5" domeniul !roduciilor imaginarului 4o!erele literare $i artistice5" domeniul imaginii"
!lec+nd de la constatarea c n imaginar e.ist imagine.
Autorul invoc necesitatea se!arrii domeniului imaginarului de cel al re!rezentrilor $i
al ideologiilor
9. Care este corelaia ce se stabile$te #ntre imaginar $i simbolic #n conce!ia lui Ge Foff 8
Imaginarul transcende re!rezentarea" #ns !roduciile lui sunt simbolice" !entru c
obiectul imaginat se ra!orteaz la valori. Imaginarul se #ntre!trunde cu simbolicul !entru c
#nsu$i simbolul !oate fi o creaie fantastic" su!ranatural" deci imaginar.
:. Care sunt cele o!t structuri ar2eti!ale definite de Gucian Hoia #n lucrarea Pentru o istorie
a imaginarului 8
a5 cunotina unei realiti transcendente 4domeniul su!ranaturalului" sacrului5B
b5 dublul%" moartea i viaa de apoi 4tru!ul material este dublat de elementul imaterial: s!irit"
suflet5B
c5 alteritatea 4eu $i ceilaliB noi $i ceilali5B
d5 unitatea 4as!iraia omului de a tri #ntr-un univers omogen $i inteligibil5B
e5 actualizarea originilor 4valorizarea originilor !rin mituri fondatoare5B
f5 descifrarea viitorului 4descifrarea istoriei viitoare5B
g5 evadarea 4as!iraia omului de a se elibera de constr+ngeri5B
25 lupta (i complementaritatea) contrariilor 4imaginarul !olarizat5.
<. ,n ce const traseul antro!ologic !rin care Filbert )urand define$te imaginarul 8
J
Imagologie
;raseul antro!ologic%" const #n sc2imbul ne#ncetat care se !roduce la nivelul
imaginarului #ntre !ulsiunile subiective $i asimilatoare $i somaiile obiective eman+nd din mediul
cosmic $i social.%
=. Care sunt !rinci!alele caracteristici ale imaginarului #n conce!ia !rocesual-organic 8
Conce!ia !rocesual-organic define$te imaginarul ca sfera tuturor !osibililor oamenilor
#n s!aio-tem!oraliti diferite" !osibili care au originea #n inter!retarea informaiei sociale" at+t
de ctre om" c+t $i de ctre oameni #n socioorganizri.
K