SC A A SRL

Bilant de mediu nivel II pentru activitatile:,,Fabricarea de suruburi, buloane si alte articole filetate,
fabricarea de nituri si saibe cod CAEN 2594, Tratarea si acoperirea metalelor cod CAEN 2561
desfasurate in municipiul Campulung, str. Lt. Col. N. Popp, nr. 16Bis, judetul Arges
Beneficiar: S.C. A & A S.R.L.
Proiectant: APOMAR CONSULTING 1

Foaie de capat

Proiectant atestat: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L.
Pitesti, str. I.C. Bratianu nr. 49, bl. M1, sc. A, et.1, jud. Arges
Certificat de inregistrare emis de Ministerul Mediului
in data de 17.11.2009, inscrisa in
REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR
DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI pozitia 44

Municipiul Campulung, str. Lt. Col. N. Popp, nr.16 Bis, judetul Arges
J03/99/1991, C.U.I. RO150938, tel/fax 0248-538114

Faza de proiectare: BM nivel II si Raport la bilantul de mediu
pentru activitatile:
,,Fabricarea de suruburi, buloane si alte articole filetate, fabricarea de nituri si saibe
cod CAEN 2594,
,,Tratarea si acoperirea metalelor- cod CAEN 2561
desfasurate in municipiul Campulung, str. Lt. Col. N. Popp, nr. 16 Bis, judetul Arges

Data elaborarii: noiembrie 2013

Acest document este proprietatea S.C. Apomar Consulting 2005 S.R.L., poate
fi folosit in exclusivitate pentru scopul in care este in mod specific furnizat si nu
poate fi reprodus, copiat, imprumutat sau intrebuintat integral sau partial, direct
sau indirect in alt scop, fara permisiunea prealabila a proprietarului, acordata
legal, in scris.
Acest document intra sub incidenta legii 8/1996 privind drepturile de autor


CUPRINS pag.
1. Elemente de coordonare.............................................................................. 3
2. Domenii de analiza (Utilizarea terenului in zona amplasamentului
obiectivului si in vecinatatea acestuia).........................................................

4
2.1. Detalii de amplasament............................................................................... 4
2.2. Surse de poluare in zona............................................................................. 5
2.3.Caracterizarea fizico-geografica a zonei...................................................... 5
2.3.1. Elemente de relief si geologie .. 5
2.3.2.Hidrologia . 8
2.3.3. Solurile . 9
2.3.4. Clima 11
2.3.5. Biodiversitatea 19
3. Istoricul zonei............................................................................................... 20
4. Posibilitatea poluarii solului........................................................................ 21
4.1. Prezentarea activitatilor desfasurate in cadrul obiectivului........................... 21
4.2. Bilant de materiale....................................................................................... 27
4.3. Surse potentiale de poluare a solului.......................................................... 38
5. Depozitarea deseurilor................................................................................. 39
5.1. Managementul deseurilor rezultate din activitatile desfasurate pe
amplasament......................................................................................................

39
5.2. Tipuri de deseuri generate pe amplasament............................................... 39
5.3. Colectarea/ reciclarea deseurilor generate.................................................. 41
5.4. Evacuarea deseurilor................................................................................... 41
6. Condensatori/ transformatori electrici....................................................... 41
7.Securitatea zonei........................................................................................... 42
8.Masuri de paza impotriva incendiilor.......................................................... 42
9.Securitatea si sanatatea in munca............................................................... 43
10.Evacuarea apelor uzate............................................................................... 46
10.1. Alimentarea cu apa.................................................................................... 46
10.2. Epurarea apelor uzate............................................................................... 46
10.3. Evacuarea apelor. Conditii de calitate....................................................... 46
11.Emisii atmosferice....................................................................................... 49
12.Impactul zgomotului.................................................................................... 53
13. Proximitatea cablurilor.............................................................................. 54
14. Surse de informare..................................................................................... 54

BILANT DE MEDIU
pentru activitatile

,,Fabricarea de suruburi, buloane si alte articole filetate, fabricarea de nituri si saibe
cod CAEN 2594,
,,Tratarea si acoperirea metalelor- cod CAEN 2561
desfasurate in municipiul Campulung, str. Lt. Col. N. Popp, nr. 16 Bis, judetul Arges

Beneficiar: S. C. A&A S.R.L.

1. ELEMENTE DE COORDONARE
Prezenta lucrare a fost intocmita in baza contractului incheiat intre S.C. A & A S.R.L., in
calitate de beneficiar si S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L., in calitate de prestator-
proiectant de specialitate si are drept scop intocmirea Bilantului de mediu pentru
activitatile,,Fabricarea de suruburi, buloane si alte articole filetate, fabricarea de nituri si
saibe cod CAEN 2594;,,Tratarea si acoperirea metalelor- cod CAEN 2561
desfasurate in municipiul Campulung, str. Lt. Col. N. Popp, nr. 16 Bis, judetul Arges.

S.C. A & A S.R.L. are sediul in municipiul Campulung, str. Lt. Col. N.Popp, nr.16 Bis,
judetul Arges, tel/fax: 0248/538114, este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr.
J03/99/1991, C.I.F. RO 150938 si este reprezentata de dl. Nitescu Octavian Administrator.

S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L., in conformitate cu prevederile Ordinului
Ministerului Mediului nr. 1026 din 27 iulie 2009, privind aprobarea conditiilor de elaborare a
raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilantului de mediu,
raportului de amplasament, raportului de securitate si studiului de evaluare adecvata, este
inregistrata din 17.11.2009 in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII
PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, pozitia 44.

Conform Ordinului M.A.P.P.M. nr. 184/1997, pentru aprobarea Procedurii de realizare a
bilanurilor de mediu, prin Bilan de mediu nivel II se intelege efectuarea de investigaii
asupra unui amplasament, efectuate n cadrul unui bilan de mediu, pentru a cuantifica
dimensiunea polurii prin prelevri de probe i analize fizice, chimice sau biologice ale
factorilor de mediu.

La intocmire, s-au avut in vedere reglementarile cuprinse in:
- OUG nr.195/2005, privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului;
- Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor
de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator;
- HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul
acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG 352 / 2005
- Legea apelor 107/1996, modificata si completata de Legea 310 /2004 si acte normative
ulterioare
- legislatia in domeniul gestiunii deseurilor
Datele tehnice necesare intocmirii documentatiei sunt preluate de la beneficiar si din baza
de date a S.C. Apomar Consulting 2005 S.R.L. Pitesti.

2. DOMENII DE ANALIZA (UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI
OBIECTIVULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA)

2.1. Detalii de amplasament
Obiectivul este amplasat in partea de vest a orasului Campulung, platoul industrial Grui, la
nord de drumul judetean DJ 732C Campulung- Bughea de Jos, judetul Arges, pe zona de
interfluviu dintre raul Targului si afluentul lui, paraul Bughea, pe un teren in suprafata de 1900
mp, obtinut incepand din anul 1999 conform contractului de vanzare cumparare nr.
3414/28.12 si are urmatoarele vecinatati:
-pe directia Nord: -rest proprietate
-pe directia Est: -teren proprietate Tania Nicoleta si domeniul public al primariei
-pe directia Sud: - str. Lt. Col. N. Popp
-pe directia Vest: -teren proprietate Bugheanu Daniel si SC Omina Srevice S.R.L

Accesul in zona se realizeaza din DN 73 Pitesti- Brasov si apoi pe DJ 732 C Campulung-
Bughea de Jos.


2.2. Surse de poluare zonala
In zona aferenta societatii, sursele de poluare sunt reprezentate prin:
Surse fixe
-activitati desfasurate in cadrul obiectivelor invecinate.
Surse mobile
-circulatia auto pe DJ 732C avand n vedere afluxul de autovehicule de toate tipurile, (inclusiv
trafic greu).

2.3. Caracterizarea fizico-geografica a zonei
2.3.1. Elemente de relief si geologie
Municipiul Campulung este asezat in mijlocul unei depresiuni naturale numita de geografi
depresiunea Campulungului, la poalele Carpatilor Musceleni si in drumul vechii colonizari
ardelenesti venita dinspre Bran. Este situat la circa 170 de km distanta de Bucuresti, pe DN
73 A, drumul de legatura intre Pitesti si Brasov.
Amplasamentul studiat se afla in zona subcarpatica si colinara a Piemonturilor Cotmenei
si Candestiului (care acopera 28% din total 6% subcarpati si 22% piemont).
Partea de N-E a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri si
podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung Muscel si asezarile din
imprejurimi. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se datoresc in
special alcatuirii geologice complexe. Muntii se caracterizeaza printr-un aspect alpin, datorita
inaltimii lor si masivitatii. Din creasta, pornesc spre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu
o ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci.
In nordul depresiunii Campulung, intre Raul Doamnei si Dambovita, se inalta masivul Iezer
- Papusa, unitate de relief distincta. Legatura intre creasta Fagarasului si masivul Iezer se
face prin culmea mai joasa Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S si S - E mai multe
culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vacarea si culmea prelunga
Danciu-Portareasa - Zanoaga. Ceilalti munti care se invecineaza cu depresiunea
Campulungului sunt: Leaota si Piatra Craiului.
Aceasta depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din tara, la sud cu dealuri
inalte subcarpatice, acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi, numite de locuitori muscele.
Existenta in aceasta zona a culoarului Rucar - Bran, deschis intre masivele Piatra Craiului
si Leaota, a influentat foarte mult dezvoltarea economica a orasului Campulung Muscel si a
imprejurimilor sale. Orasul s-a dezvoltat in lungul vaii Raului Targului, dar si pe terase mai
inalte ale depresiunii.
Un sistem intreg de drumuri leaga satele mai apropiate sau mai indepartate de oras, cum ar
fi: Leresti, Valea Mare - Pravat, Voinesti, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Schitu Golesti,
Matau si Valea Romanestilor.
Situat la 54 km de Pitesti si 87 km de Brasov, pe Drumul National 73, orasul Campulung si
imprejurimile sale au fost intotdeauna o legatura activa a Tarii Romanesti cu Transilvania.

Din punct de vedere geologic, oraul Cmpulung are forma unei benzi de aproximativ 5
km lungime, dispuse n lungul rului Trgului, care curge aproximativ Nord-Sud.
Geomorfologic, se disting urmtoarele uniti:
-terasa superioar (T1) a rului Trgului;
-terasa medie (T2) a rului Trgului;
-terasa inferioar (T3) a rului Trgului;
-albia major a rului Trgului;
-zona colinar.
Grosimea depunerilor aluvionare care alctuiesc aceste unitai geomorfologice este foarte
variabil.
Zona este formata dintr-o asociatie de muscele si dealuri orientate in sens latitudinal, care
includ intre ele depresiuni intracolinare, cu altitudini ce variaza intre 1200 m in nord si 600 m
in sud. Depresiunea subcarpatica tectono-eroziva este situata intre cursurile superioare ale
raurilor Argesel si Bratia, dominata de Dealurile Matau si Ciocanu si prelungirile sudice ale
Muntilor Iezer-Papusa.
Spre sud se dezvolta pe o intindere mult mai mare podisuri piemontale bine reprezentate,
care reprezinta piemontul Getic.
Zona dealurilor subcarpatice are un fundament constituit din depuneri paleogene si
miocene, slab cutate, peste care s-au depus conglomerate si gresii eocene, nisipuri, gresii si
pietrisuri miocliocene.
Depresiunile intracolinare sunt alcatuite din conglomerate, nisipuri si pietrisuri, peste care s-
au depus aluviuni carate de formatiunile torentiale.
Piemontul are o structura monoclinara, cu un fundament cristalin acoperit cu formatiuni mai
noi, constituite din conglomerate fine, gresii cenusii, magne, nisipuri si pietrisuri.

Aspectul actual al zonei in care se gaseste amplasamentul studiat este rezultatul
manifestarii eroziunii diferentiate si este un efect al rupturii de la marginea sudica a zonei
cristaline muntoase, in lungul careia sedimentarul depresiunii pericarpatice s-a scufundat in
urma miscarilor tectonice din timpul tertiarului.
Roca de baz din zona oraului Cmpulung este de natur i vrst diferit, funcie de
sectorul considerat i anume:
-sectorul amonte (aproximativ amonte de o linie convenional, captarea de ap Vioi-
Uzina Mecanic Muscelul) - roca de baz este constituit din isturi cristaline, extradure;
-sectorul aval (aproximativ aval de linia convenional menionat) - roca de baz este
alctuit fie din formaiuni de vrst Paleogen (neidentificate n forajele de studii sau n
deschiderile naturale din cuprinsul intravilanului), fie spre aval de ora, din formaiuni de
vrst miocen (argile, marne istoase, cenuii-verzui sau cenuii-roiatice, uneori cu
elemente de pietri mic, n alternan cu gresii nisipoase fiabile).
Direcia general a stratelor este est-vest, cu nclinri de 5 30
0
spre aval, sau chiar
orizontale. Depunerile acoperitoare sunt constituite din depozitele aluvionare ale albiei
majore i ale teraselor rului Trgului, precum i din depozite deluviale de pant.


harta geologie

Seismicitate
-zona seismic de calcul conform SR 11100/1 1993 este 7
1
;
-conform Normativului P100/1 2006, acceleraia terenului pentru proiectare a
g
= 0,20g,
iar perioada de control (col) T
c
a spectrului de rspuns T
c
= 0,7;
-cldiri tip III, factor de importan = 1,0
Adncime de nghe:
Conform STAS 6054-90, n municipiul Cmpulung adncimea de nghe este de 90 cm.


2.3.2. Hidrologia
Hidrogeologic, zona oraului Cmpulung se caracterizeaz prin prezena apei freatice cu
nivel liber, cantonat n depunerile aluvionare ale sistemului de terase ale rului Trgului.
Acviferul freatic are n general permeabilitate mare, debite reduse i se manifest sub form
de izvoare de importan redus, la baza terasei superioare.
Nivele de ap cu debite reduse se pot ntlni i n depunerile deluviale de pant sau n
conurile de dejecie.
Obiectivul analizat este situat in bazinul hidrografic Arges, unul dintre cele mai bine
echipate bazine hidrografice din tara, avand un mare numar de lacuri de acumulare cu
folosinte complexe (producerea de energie, atenuarea viiturilor, alimentari cu apa), de
derivatii bazinale si interbazinale, de regularizari, de indiguiri, de prize de apa si altele.
Principalele surse de apa din bazinul Arges sunt apele de suprafata, reprezentate de rauri si
lacuri de acumulare si apele subterane (freatice si de mare adancime).
Resursele de apa teoretice totale din bazin sunt evaluate la 2656 milioane m
3
(din care 1960
milioane m
3
provin din apele de suprafata si 696 milioane m
3
din apele subterane). Circa
85,5% din aceste resurse teoretice sunt utilizabile din punct de vedere tehnic (2271 milioane
m
3
, din care 1671 milioane m
3
provin din rauri, lacuri si lacuri de acumulare si 600 milioane
m
3
din apele subterane).
Bazinul hidrografic Arges este situat in sudul Romaniei si este delimitat la nord de Muntii
Fagaras si la sud de fluviul Dunarea, invecinandu-se la nord si vest cu bazinul hidrografic
Olt, la vest cu bazinul hidrografic Vedea si la est cu bazinul hidrografic Ialomita.
Amplasamentul are ca bazin hidrografic principal raul Arges, cod cadastral X-1 si sub-bazin
raul Targului ( L = 72 Km, S = 1096 Km ) afluent de stanga al raului Arges, dupa ce se
uneste cu Argeselul si Raul Doamnei, constituind impreuna raul Doamnei care se varsa in
raul Arges in zona municipiului Pitesti.
Hidrografia zonei analizate este tributara raului Targului, care are ca afluenti principali:
paraul Valea Mare, paraul Gruiului, dar si afluenti mai mici ai acestora.
Raul Targului, impreuna cu raul Argesel, constituie principalul colector hidrografic al
regiunii, drenand o suprafata a bazinului de 1.079 km
2
, respectiv 234 km
2
.
Debitul mediu multianual al raului Targului este de 12 mc/s, variind de la an la an, atingand
valori de 1,5-2 ori mai mari in anii ploiosi si mai mici, pana la aproximativ jumatate, in anii
secetosi, comparativ cu debitele medii multianuale.
Volumul maxim scurs pe anotimpuri, pentru raurile cu bazine predominant montane, se
inregistreaza primavara(aprilie-iunie), iar cel minim, toamna(septembrie-noiembrie) cand se
scurge, in medie cca. 45-50% si respectiv 11-13% din volumul anual. Debitul mediu
multianual de aluviuni in suspensie, in regim natural, pentru raul Targului, amonte de
confluenta cu raul Doamnei, este de 20 kg/s. Fenomene de inghet se inregistreaza, in medie,
in fiecare iarna si au o durata medie de 50-60 zile si dureaza in medie 15-20 zile.
In apropierea cursurilor de apa, nivelul hidrostatic se afla la nivelul apei paraurilor Valea Mare
si Grui, urcand apoi usor in cadrul versantilor. De regula, nivelul hidrostatic al apelor freatice
se gaseste la adancimea minima de 2,20-2,50 m de la suprafata.
Raul Targului are format bazinul de receptie in zona subalpina, alimentarea fiind mixta
pluvionala si subterana aceasta din urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri.

Statia hidrometrica de pe raul Targului, cea mai apropiata, este cea de la Voinesti (amonte
de municipiul Campulung) cu urmatoarele date caracteristice:

Lungimea raului = 22 km
Suprafata = 156 km
Debit mediu multianual = 4,29 mc/s
Debitul lunar cu asigurare 80% = 1,38 mc/s
Qn/QN = 0,030/32,6

Harta hidrologica

2.3.3 Solurile
Majoritatea solurilor din tara noastra sunt distribuite ntr-o zonalitate orizontala, n regiunile
de campie si dealuri, si ntr-o zonalitate verticala n regiunile montane. Conditiile locale (de
roca, relief, drenaj) determina o mpestritare a nvelisului de sol cu asociatii de soluri,
imprimand un caracter aparte regional si chiar local fiecarui teritoriu.
Cercetrile pedologice au pus n eviden existena, pe teritoriul judeului Arge, a unei
mari varieti de soluri, ncepnd de la solurile pajitilor alpine, pana la cele slab dezvoltate i
de lunc.
n partea nordic a judeului au o larg rspndire solurile montane, acestea fiind soluri
brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine.
A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pdurilor de rinoase i de
amestec, care sunt soluri brun acide montane de pdure, cu diferite grade de podzolire i
soluri podzolice montane.

Categoriile si functiile solului
Categorii Functii

Ecologice
Productia de biomasa: este baza pentru viata omului si
a animalelor, fiind sursa de substante nutritive, suport
pentru radacinile plantelor, rezerva de apa, etc.
Filtrare, tamponare ntre aer apa subterana, pe de o
parte si ntre atmosfera apa subterana covorul
vegetal, pe de alta parte.
Descompunerea biologica si/sau biochimica a
substantelor organice toxice provenite din aer sau din
alte surse (agricultura, transporturi, industrie etc).
Datorita acestei functii, multe din substantele organice
toxice sunt distruse, metabolizate sau cel putin
imobilizate la sol.
Sursa de energie regenerabila, att pentru
microorganismele si fauna solului, ct si pentru plante si
om.
Mediu protectiv pentru vestigiile istorice si arheologice.
Solul poate fi considerat si o veritabila protectie pentru
banca de gene naturala, formata de organismele
fosilizate n adncime.

Tehnico industriale Sursa de materii prime si de apa: nisipul, piatra,
carbunele, minereurile, argila, etc, se folosesc n
industrie sau alte activitati. Apa se extrage prin excavatii
sau foraje.
Socio-economice Asigura baza constructiilor casnice, industriale si de
dezvoltare, sportive, de transport.

Dealurile piemontane i subcarpatice ale Argeului reprezint domeniul de dezvoltare a
solurilor silvestre podzolice brune i brune-glbui, iar podiurile piemontane Cotmeana i
Cndesti au soluri podzolice pseudogeice i brune-glbui, cu aciditate ridicat.
n sud, inclusiv n cmpie, apar soluri pseudogleizate, iar n lungul vilor apar soluri brun
rocate i brun-rocate podzolice, specifice unui climat mai cald.
In zona Campulung Muscel, solurile apartin domeniului de dezvoltare a solurilor silvestre
podzolite brune si brun galbui, iar pe interfluviile ce delimiteaza sectorul se intalnesc soluri
podzolice pseudogleice. Solurile slab dezvoltate si de lunca, alaturi de solurile erodate si
rogosolurile se intalnesc in lungul vailor ce bordeaza interfluviile piemontale si se datoresc
fragmentarii reliefului, precum si intensitatii preceselor de drenare a versantilor, care au
condus la spalarea si la eroziunea acestor soluri pe pantele versantilor.


Harta soluri

2.3.4. Clima
Clima constituie una din componentele de baza ale cadrului natural cu influenta nemijlocita
si directa asupra domeniilor de activitate.
Teritoriul judetului se incadreaza in perimetrul sectorului de clima continentala, districtul
climatic al subcarpatilor, fiind expusa circulatiei maselor de aer dinspre SV si S, iernile fiind
reci, iar verile racoroase si relativ instabile. Radiatia solara globala se cifreaza la 100-115
kcal/cmp. Datorita pozitiei pe care o are in nordul judetului, zona orasului Campulung face
parte din provincia cu clima continentala excesiva.
Clima perimetrului se caracterizeaza prin amplitudini termice mari, determinate de racirea
puternica din timpul iernii, ca urmare a patrunderii maselor de aer arctic si de incalzirile
excesive din timpul verii, ce au loc in cursul invaziilor de aer tropical, avand urmatoarele
caracteristici:
- t medie anuala: + 9,7 C
- t minima absoluta: - 20,0 C
- t maxima absoluta: + 38,4 C

In privinta temperaturilor extreme - minime si maxime - se observa ca acestea au o
amplitudine termica destul de ridicata (cca. 60 C).
Temperatura aerului constituie un element meteorologic important, rezultat ai interactiunii
dintre procesele de circulatie si radiatie cu suprafata terestra.
Avand la baza datele inregistrate pe o perioada de peste 100 ani, constatam ca numai 5
luni (din mai pana in septembrie) temperatura medie lunara depaseste 10C si numai 3 luni
(decembrie, ianuarie si februarie) valorile medii lunare sunt mai mici de 0C.
Temperatura aerului
a) Media lunara si anuala (C)

Statia
meteo
L u n a An.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
C-lung M -2.4 -1.2 2.6 8.0 12.8 16.0 17.8 17.1 13.5 8.5 3.5 -0.6 8.0

Se constata ca amplitudinile medii anuale prezinta valori destul de mari 20,2 C, valoare
care subliniaza gradul accentuat de continentalism al climei zonei depresionare Campulung.
Media lunara si anuala a maximelor zilnice demonstreaza ca in tot cursul anului valorile
maxime zilnice mediate sunt pozitive.

Temperatura aerului
b) Media lunara si anuala a maximelor zilnice (C)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 2.6 3.8 8.3 13.9 18.6 21.8 23.8 23.7 20.2 14.9 8.8 3.9 13.7

Media lunara si anuala a minimelor zilnice scot in evidenta variatia acestui parametru
functie de anotimp si de intensitatea maselor de aer rece, de origine arctica.

Temperatura aerului
c) Media lunara si anuala a minimelor zilnice (C)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M -6.2 -5.0 -1.7 3.1 7.5 10.5 12.0 11.7 8.4 3.9 -0.3 -4.2 3.3
Structura regimului termic in evolutia sa periodica si neperiodica, specifica depresiunii
Campulung Muscel, este pusa in evidenta de frecventa de producere a temperaturilor functie
de anumite praguri. Astfel, conventional s-au stabilit urmatoarele categorii de zile/nopti
caracteristice.
Numarul mediu lunar si anual al zilelor cu temperatura minima -10C din care rezulta
numarul mediu al noptilor geroase din intervalul noiembrie martie cumuleaza 15,5 zile la
Campulung Muscel.
Temperatura aerului
d) Numarul mediu lunar si anual al zilelor cu temperatura minima -10C
(nopti geroase)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 6,4 4,5 1,2 - - - - - - - 0,5 2,9 15,5

In depresiunea Campulung repartitia in cursul anului a numarului mediu lunar al cazurilor in
care temperatura maxima zilnica a coborat sub 0C sau a fost egala cu aceasta, arata ca cea
mai mare frecventa a acestor zile se remarca in luna ianuarie.

Temperatura aerului
e) Numarul mediu lunar si anual al zilelor cu temperatura maxima
0C (zile de iarna)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 10.0 6.6 2.2 0.0 - - - - 0.0 0.0 1.7 6.0 26.6
Frecventa zilelor de inghet este de 0,3 zile pe luna in mai si septembrie, pana la 28,5 zile pe
luna in ianuarie.

Temperatura aerului
f) Numarul mediu lunar si anual al zilelor cu temperatura minima 0C
(zile de inghet)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 28.5 25.0 20.7 6.0 0.3 0.0 - - 0.3 5.1 15.8 26.4 128.1
Zilele de vara se produc in timpul invaziilor de aer cald tropical si continental si se produc in
intervalul aprilie octombrie.

Temperatura aerului
g) Numarul mediu lunar si anual al zilelor cu temperatura maxima 25C
(zile de vara)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M - - - 0.1 1.4 6.1 11.4 11.5 3.3 0.4 - - 34.2

Zilele tropicale sunt considerate situatiile in care temperatura maxima depaseste 30C,
acestea producandu-se in situatii sinoptice deosebite, in regim anticiclonic, pe timp senin,
cand sud estul Europei este invadat de aer tropical sau continentalizat, din est.
In zona Campulung acest fenomen se produce cu o frecventa mai mare in luna august.

Temperatura aerului
g) Numarul mediu lunar si anual al zilelor cu temperatura maxima 30C
(zile tropicale)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M - - - - - 0.1 0.9 1.1 0.2 - - - 2.3
Noptile tropicale sunt foarte rare semnalandu-se in luna august.

Temperatura aerului
h) Numarul mediu lunar si anual al zilelor cu temperatura maxima 20C
(nopti tropicale)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M - - - - - - 0.0 0.1 - - - - 0.1


Harta clima

Umezeala relativa
Cunoasterea parametrilor umezelii aerului si indeosebi a evolutiei acestora in timp prezinta
importanta pentru activitatea practica desfasurata in cadrul amplasamentului studiat.
Exprimata prin raportul dintre cantitatea de vapori de apa existenta in aer la un moment
dat si cea maxima corespunzatoare temperaturii aerului din acel moment, umezeala relativa
este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai scazuta si invers.
Evolutia medie lunara si anuala duce la concluzia ca, in depresiunea Campulung, pe
parcursul unui an, umezeala relativa prezinta un maxim in luna octombrie si un minim in luna
aprilie.
Umezeala relativa
a) Media lunara si anuala (%)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 77 77 73 71 72 73 72 74 76 87 78 80 75
Conditiile de mare uscaciune ale aerului sunt evidentiate de frecventa lunara si anuala a
numarului de zile cu U.R. 30 % la una din orele de observatii.

Umezeala relativa
b) Frecventa lunara si anuala a numarului de zile cu U.R. 30 % la una din orele de
observatii
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 0.8 0.5 1.6 1.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.3 1.1 1.1 0.5 7.5
Frecventa zilelor cu umezeala relativ deosebit de ridicata este scoasa in evidenta de
numarul mediu lunar si anual al zilelor in care aceasta a depasit 80 % la ora 13
00
ora la care
de obicei se inregistreaza temperatura maxima diurna.

Umezeala relativa
c) Frecventa lunara si anuala a numarului de zile cu U.R. 80 % la ora 13
00
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 7.9 6.8 5.3 4.2 3.9 3.4 2.8 2.1 2.4 4.2 7.1 9.2 59.3

Nebulozitatea totala
Nebulozitatea totala este definita de gradul de acoperire al boltii ceresti cu toti norii existenti
in momentul observatiei si se exprima in zecimi din bolta cereasca.
Variabilitatea peisajului din cadrul depresiunii Campulung si permanenta circulatie a aerului
determina succesiuni de formatiuni noroase variabile si instabile.
Nebulozitatea totala si anuala inregistreaza la Campulung valori cuprinse intre 4.7 6.6
zecimi si oscileaza in cursul anului intre doua valori extreme: una maxima in lunile februarie
aprilie si alta minima vara (august).

Nebulozitatea totala
a) Media lunara si anuala (zecimi)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 5.9 6.6 6.6 6.6 6.4 5.8 5.0 4.7 4.8 5.1 6.0 6.3 5.8
O zi senina este aceea in care suma zecimilor de la cele patru ore de observatii
( 1
00
, 7
00,
13
00
si 19
00
) este egala sau mai mica de 4 zecimi.

Vantul
Vantul prezinta o marime vectoriala a aerului si este definit prin doua caracteristici
principale: viteza si directia, masurat la nivelul standard de 10 m deasupra solului.

Vantul
a)Frecventa medie lunara si anuala a vantului pe directii (%)

Directii L u n a Anual
N 1.6 3.3 2.2 3.7 2.4 4.8 3.9 2.3 3.3 2.0 1.8 2.9 2.9
NE 0.3 0.2 0.5 0.2 0.6 0.3 0.6 0.2 0.1 0.1 0.2 0.1 0.3
E - 0.6 0.9 1.4 2.0 1.1 0.6 1.9 2.0 0.9 0.4 0.2 1.0
SE 3.0 7.2 12.0 10.3 11.2 9.4 10.2 13.2 11.4 14.9 7.7 3.6 9.5
S 1.2 1.7 1.8 1.2 0.9 0.4 1.8 0.9 0.3 0.9 0.8 0.7 1.1
SV 1.3 1.2 0.7 0.7 0.2 0.2 0.9 0.5 0.2 0.1 0.5 0.6 0.6
V 0.9 0.1 0.4 0.4 0.2 0.3 0.3 0.1 0.3 0.2 0.2 0.7 0.3
NV 4.5 3.2 4.1 2.8 2.8 2.7 2.4 1.3 2.8 1.9 4.1 3.4 3.0
Calm 87.2 82.5 77.4 79.3 79.7 80.8 79.3 79.4 79.6 79.0 84.3 87.7 81.3

Depresiunea Campulung se afla cu precadere sub influenta Depresiunii Mediteraneene si a
Anticiclonului Euroasiatic, care imprima o directie de deplasare a maselor de aer in tot cursul
anului, in general de la vest la est. Viteza medie lunara si anuala a vantului rezulta din
insumarea tuturor vitezelor din toate directiile inclusiv a calmului.
Cele mai mari viteze in decursul unui an oscileaza intre 1,3 1,5 m/s.

Vantul
b) Viteza medie lunara si anuala (m/s)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 1.0 1.2 1.3 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 1.0 1.0 1.1 0.9 1.2

Roza vanturilor

Precipitatiile atmosferice
Pozitia geografica a depresiunii Campulung, altitudinea si configuratia reliefului cu gradul
diferit de fragmentare si expunerea fata de advectia maselor de aer predominante, sunt
factori care imprima un rol hotarator in distributia teritoriala a cantitatilor de precipitatii.
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor se situeaza peste media anuala a precipitatiilor pe
teritoriul Romaniei, apreciata la 650 mm.
Din analiza variatiei anuale a cantitatilor medii lunare reiese ca maximul are loc in mai
iunie, cand alaturi de ploile frontale o contributie mare o au si cele de natura convectiva.
In ianuarie si februarie, cand precipitatiile sunt in mare parte de natura frontala si de
advectie, se produce un minim principal, iar toamna, in octombrie un minim secundar.

Precipitatii atmosferice
a) Cantitatea medie lunara si anuala (mm)
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 40.1 39.2 40.4 60.9 98.3 125.8 99.6 84.3 50.0 48.9 54.9 49.7 792.1

Sunt considerate in mod conventional zile cu precipitatii acele zile in care au cazut
precipitatii lichide sau solide in cantitati masurabile, incepand de la 0,1 mm.
In cursul anului numarul mediu lunar cu precipitatii lichide are cea mai mare frecventa la
sfarsitul primaverii si inceputul verii.
Incalzirile bruste din timpul verii, provocate de depresiunile barice din Marea Mediterana
sau cele din nord vestul continentului european, fac ca de multe ori precipitatiile cazute in
aceasta perioada sa fie lichide mai ales in zonele joase ale bazinului.

b) Frecventa medie lunara si anuala a numarului de zile cu precipitatii lichide
Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 4.3 4.5 7.2 13.6 17.5 16.8 14.2 11.9 8.4 9.0 8.7 6.4 122.5

Producerea precipitatiilor solide este legata de scaderea temperaturii aerului sub 0 C si
depinde de altitudine si in mai mica masura de conditiile locale. Patura de zapada care se
depune pe suprafata solului este sub forma unui strat continuu pe timp calm, daca
temperatura scoartei terestre si a straturilor de aer invecinate este mai mica de 0 C.
Grosimea stratului de zapada este dependenta de caracterul ninsorii, de fragmentarea
reliefului, expunere, gradul de acoperire cu vegetatie, etc..

c) Frecventa medie lunara si anuala a numarului de zile cu precipitatii solide

Statia
meteo
L u n a An.
C-lung M 9.1 9.4 7.8 2.8 0.1 - - - 0.0 0.7 3.6 7.4 40.9


In zona Campulungului, stratul de zapada are o repartitie uniforma, iar grosimea este
relativ redusa ca urmare a situarii intr-o zona de adapost fata de vanturile reci, aducatoare de
zapada. Grosimea stratului de zapada creste treptat incepand cu luna noiembrie si atinge
valori maxime in luna ianuarie.
Stratul de zapada se mentine pana in luna martie.

d) Grosimea medie lunara a stratului de zapada (cm)
Statia
meteo L u n a
C-lung M
8 7 3 0 - - - - - - 1 3

Harta precipitatii


2.3.5. Biodiversitatea
Marea varietate a formelor de relief din judetul Arges a determinat o evident zonalitate pe
vertical a vegetaiei slbatice i chiar a plantelor cultivate. Astfel, de la nord la sud, se
disting urmtoarele etaje de vegetaie: etajul alpin, etajul pdurilor de rinoase, etajul
pdurilor de foioase, etajul de step. De subliniat este faptul c circa 40% din suprafaa
judeului este acoperit cu pduri situate n principal n zona de deal i de munte. Acestea
conin circa 60 specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee i subarbustive
(dintre acestea sunt ocrotite 120 specii).
Fauna judetului Arges este tot atat de bogata si variata, in concordanta cu conditiile oferite
de cadrul natural. Fauna terestra este bine reprezentata prin circa 71 specii de vertebrate si
numeroase specii de nevertebrate (27 specii ocrotite). Fauna acvatica este intalnita atat in
apele curgatoare, cat si in lacuri, unde exista aproximativ 34 specii de pesti.
In lungul interfluviilor apar fagete de dealuri si de podis si tot aici se desfasoara domeniul de
interferenta a fagetelor si gorunetelor, reprezentat printr-o alternanta a acestor doua formatii
vegetale. Fasia de fagete gorunete este intrerupta pe mari suprafete de prezenta pajistilor
secundare si a terenurilor agricole ceea ce arata ca vegetatia initiala a fost modificata de
interventia omului.
Pajistile stepizate secunadre sunt dezvoltate pe locul padurilor de gorun, in compozitia
carora intre atat plantele mezofile, ca iarba vantului (Agrostis tenuis), cat si xerofile, ca
paiusurile stepice (Festuca sulcta, Festuca Pseudovina) si sunt ocupate de terenurile
agricole. Lunca raului Targului sau a paraielor au o vegetatie specifica formata din aninisuri
de arini negru sau alb, iar pe alocuri se gasesc salcetele si plopisurile.

Facem precizarea ca amplasamentul analizat, nu se suprapune peste nici o zona in care
au fost instituite Situri de Importanta Comunitara sau Arii Speciale de Protectie Avifaunistica
si nici nu se afla in apropierea acestora.


Amplasamentul studiat se afla la cca. 6,1 km fata de limita estica a sitului ROSCI0258
Vaile Bratiei si Bratioarei si la cca. 9,3 km fata de limita sudica a sitului ROSCI0381 Raul
Targului- Argesel- Rausor.

3. ISTORICUL ZONEI
S.C. A&A S.R.L. este o societate cu capital 100% privat si a fost infiintata in anul 1991.
Societatea are ca obiect de activitate fabricarea de suruburi, buloane si alte articole filetate;
fabricarea de nituri si alte saibe, iar ca activitate secundara, are tratarea si acoperirea
metalelor. Obiectivul este amplasat pe un teren in suprafata de 1900 mp, obtinut incepand
din anul 1991 conform contractului de vanzare cumparare nr. 3414/28.12.1991.
In anul 2005, Aron Alexandru-Gheorghe, in calitate de cedent al S.C. A&A S.R.L., a
cesionat partile sociale lui Nitescu Melania si Nitescu Octavian, conform contractului de
cesiune incheiat in data de 23.07.2005.In acelasi an (2005) dl. Aron Alexandru- Gheorghe, s-
a retras din societate si a fost numit administrator al societatii A&A S.R.L., dl. Nitescu
Octavian conform actului aditional nr. 19/ 23.07.2005. In zona nu exista obiective protejate,
vegetatie sau zone cu specii rare, ocrotite sau pe cale de diparitie, terenul pe care se afla
obiectivele societatii este situat in intravilanul municipiului Campulung.

Activitatile desfasurate si dotarile facute pana in prezent, relativ bine organizate din punct
de vedere al protectiei mediului inconjurator, precum si masuratorile realizate, nu au pus in
evidenta surse de poluare majora a factorilor de mediu, anterioare datei efectuarii prezentului
bilant.
Din informatiile furnizate de beneficiar, rezulta ca in perioada imediat urmatoare nu exista
intentii de dezvoltare, in sensul maririi suprafetei amplasamentului sau al diversificarii
activitatilor. In situatia unei extinderi sau diversificari viitoare a activitatii, se va impune
efectuarea unui studiu de impact asupra mediului, studiu ce va tine seama de prezentul bilant
de mediu.

4. POSIBILITATEA POLUARII SOLULUI

4.1. Prezentarea activitatilor desfasurate in cadrul obiectivului
Conform certificatului de inregistrare fiscal seria B, nr. 1386132, activitatea principala o
constituie,,Fabricarea de suruburi, buloane si alte articole filetate; fabricarea de nituri si
saibe(Fabricarea de coliere metalice) cod CAEN 2594, iar conform certificatului constatator
emis la data de 30.09.2011, activitatea secundara este,,Tratarea si acoperirea metalelor cod
CAEN 2561.
Terenul cu suprafata de 1900 mp este proprietatea S.C. A&A S.R.L.,conform contractului de
vanzare cumparare nr. 3414/28.12.1999 si a contractului de cesiune nr.20/23.07.2005, avand
suprafata construita de 365,19 mp, cai circulatie = 22,09 mp, iar 1512,72 mp reprezinta
suprafete libere, care sunt imprejmuite pe toate laturile. Pentru desfasurarea procesului de
productie, societatea are in dotare o cladire tip parter (constructie pe fundatie de beton si
pereti laterali din caramida, acoperita cu tabla cutata).
Cladirea existenta pe amplasament este compartimentata in:
- birou sediu administrativ;
- ateliere de prelucrare;
- atelier de galvanizare;
- oficiu;
- magazie materiale si produse finite;
- grup sanitar;
-constructii si instalatii aferente sistemului de alimentare cu apa evacuare ape uzate.

Atelierul de prelucrare este dotat cu urmatoarele utilaje:
- 2 prese de 40 tf;
- 1 presa stantare de 14 tf;
- 1 masina de roluit tabla;
- 1 masina de danturat coliere;
- 1 masina de fasiat tabla;
- 1 masina de rulat filete;
- 1 presa ambutisat caseta;
- 1 masina filetat piulite;
- 2 masini sudura prin puncte;
- 2 strunguri automate;
- 2 masini de frezat;
- 1 foarfeca debitat tabla (ghilotina);
- 1 polizor;
- 1 masina de gaurit electrica;
- bancuri de montaj;
- 1 electrocompresor pentru presele de 40 t;
- 1 aparat de lipit pungi din polietilena.

Atelierul de galvanizare este dotat cu urmatoarele bai:
- o baie degresare;
- o baie spalare;
- o baie decapare;
- o baie spalare;
- o baie zincare;
- o baie spalare;
- o baie albire;
- o baie spalare;
- o baie pasivare;
- o baie spalare.
Atelierul mai este dotat cu o centrifuga uscare.

Cele 10 bai sunt construite din polipropilena cu armatura metalica pe exterior si au
capacitatea de 500 l fiecare. Pardoselile sunt impermeabile, rezistente la acizi si alcalini, au
sifoane de pardoseala care sunt foarte bine etansate, pentru a impiedica infiltrarea
lichidelor in pardoseala. Galvanizarea ( acoperirea electrolitica) este acoperirea metalica cu
un strat subtire de zinc, prin cufundare intr-o baie cu solutie de zinc, care se depune prin
electroliza. Galvanizarea electrochimica se foloseste la reperele mici, care nu necesita o
protectie anticoroziva de lunga durata.
Galvanizarea consta dintr-o baie electrolitica prin care circula curent electric, in baie
gasindu-se doi electrozi- un catod si polul pozitiv sau anod.
Curentul electric determina disocierea, transportul si depunerea ionilor de metal de la anod
la catod (metal), acest procedeu fiind numit galvanizarea metalului (acoperirea metalului cu
un strat uniform de zinc). Intensitatea curentului influenteaza intr-un raport direct
proportional stratul de zinc depus prin galvanizare. Depunerea de zinc intre 5-20 se
executa in bai alcaline fara cianuri (necianurare). Acoperirile de zinc sunt pasivate azur
(alb- albastru), pentru marirea rezistentei la coroziune.

Principalele faze ale procesului tehnologic(care se desfasoara in atelierul de prelucrare)
pentru fabricarea si realizarea produselor din tabla sunt urmatoarele:
- achizitionare materie prima si materiale auxiliare;
- stocarea temporara a materiei prime si materialelor auxiliare in magazia de materiale
existenta pe amplasament;
- debitarea materialelor (a tablei);
- indoirea;
- stantarea si ambutisarea semifabricatelor;
- rulare filete;
- sudarea pieselor prin puncte;
- galvanizarea pieselor;
- ambalarea pieselor finite;
- depozitarea produselor finite in magazia de produse finite existenta pe amplasament;
- comercializarea produselor obtinute catre solicitanti.
Racirea utilajelor din dotarea atelierului (strunguri, freze, masina de gaurit, masina de
filetat) se realizeaza cu emulsie de racire recirculabila, la care se face numai completari
cantitative in timp.

Principalele faze ale procesului tehnologic de galvanizare sunt:
Incarcarea reperelor pe rame
Operatia se executa in scopul asigurarii contactului electric al pieselor in vederea operatiilor
ulterioare. Piesele care se acopera electrochimic se monteaza manual pe dispozitive, in asa
fel incat sa asigure un contact electric perfect cu acestea. Montarea trebuie sa fie suficient de
rigida, pentru a nu permite desprinderea pieselor de pe dispozitive in timpul manipularii.
Operatia se efectueaza la fiecare sarja.

Degresarea chimica in solventi
Degresarea se executa pentru inlaturarea grasimilor si uleiurilor de pe suprafata pieselor,
provenite in urma operatiilor tehnologice anterioare. Procesul are loc intr-o cuva, cu
capacitatea de 500 l si consta in imersia pieselor in solutie alcalina, preparata cu hidroxid de
sodiu. Timpul de mentinere a pieselor in baie este in functie de cantitatea de impuritati
depuse pe acestea.

Spalarea dupa degresare
Spalarea rece dupa degresare se executa pentru inlaturarea solutiei de degresare de pe
piesele din tabla. Caracterul apei de spalare este alcalin.

Decaparea chimica
Operatia se executa in scopul indepartarii urmelor de oxizi de pe suprafata pieselor si se
executa la fiecare sarja. Timpul de mentinere a pieselor in baie este de 25 minute. Operatia
de decapare se realizeaza cu acid clorhidric diluat (250 ml/l), la temperatura de maximum
25
0
C. In timpul operatiei, continutul de fier in baia de decapare creste, in timp ce scade
concentratia de acid liber. Cand concentratia de clorura feroasa (FeCl2) ajunge la o anumita
valoare (100-200 g/l), baia de decapare trebuie inlocuita.


Spalare dupa decapare
Operatia se excuta pentru inlaturarea solutiei de decapare de pe piesele din tabla.
Caracterul apei de spalare este acid.

Zincarea electrochimica (alcalina necianurica)
Zincarea electrochimica reprezinta acoperirea metalica cu un strat subtire de zinc, prin
cufundare intr-o baie cu solutie de zinc, care se depune prin electroliza. Baia contine: zinc,
agent de luciu Topas 2100, agent purtator Topas 2100 si hidroxid de sodiu.


Electro-galvanizarea este acoperirea metalica cu un strat subtire de zinc, prin cufundare
ntr-o baie cu solutie de zinc care se depune prin electroliza. Galvanizarea electrochimica se
foloseste la reperele mici, care nu necesita o protectie anticoroziva de lunga durata.
Este ideala pentru aplicarile cu cantitati exacte de metal, dar nu este potrivita la metalizarea
profilelor mari. Permite acoperirea cu un strat de zinc ntre 0-15 um.
Pentru ntreinerea i corecia electrolitului, bile de zincare se completeaz zilnic cu ap, iar
nmolul (lamul) anodic este evacuat periodic prin filtrarea soluiei de electrolit.

Spalare dupa zincare
Operatia se executa pentru inlaturarea solutiei de zincare de pe piesele din tabla.
Caracterul apei de spalare este alcalin.

Activare- albire
Operatia se executa intr-o solutie de acid azotic (2,50 ml/l) si apa.

Spalare dupa activare
Operatia se executa pentru inlaturarea solutiei de activare de pe piesele din tabla. Operatia
se face timp de 5 minute, temperatura apei fiind cea ambianta. Caracterul apei de spalare
este acid.

Pasivare ecologica albastra
Pasivarea reprezint procesul de a face un material pasiv n relaie cu alt material,
nainte de folosirea lor mpreun.
Operatia de acoperire in scop protector a stratului de zinc depus se face cu o pelicula
formata in urma reactiei chimice dintre solutia de pasivare si zinc. Solutia are in compozitie
pasivizant Proseal XZ-111, Azur si apa.

Spalare dupa pasivare
Operatia se executa pentru inlaturarea solutiei de pasivare de pe piesele din tabla.
Caracterul apei de spalare este acid.
Piesele czute n bi trebuie scoase de urgen, deoarece se corodeaz i, n plus, fierul
dizolvat impurific soluiile, fcndu-le inutilizabile. Nu se introduc n baia de zincare piese
care nu sunt curate suficient (pete de grsimi, under, rugin).

Uscarea pieselor
Operatia se executa in scopul evaporarii peliculei de apa ramasa pe suprafata pieselor.
Uscarea se poate realiza prin circulatia fortata a aerului, timp de 5-10 minute.

Demontarea de pe rame
Operatia se executa manual, utilizand manusi din bumbac, pentru evitarea patarii pieselor.
Dupa uscare, piesele se ambaleaza in folie de plastic si sunt depozitate in magazia de
produse finite, in vederea livrarilor catre beneficiari.


Programul de functionare si numarul de salariati
Programul de lucru este organizat intr-un singur schimb de 8 ore/zi, 5 zile/saptamana, 260
zile/an si isi desfasoara activitatea un numar de 3 angajati, din care un sef de unitate si 2
muncitori.

Utilitati
Alimentarea cu apa
In cadrul obiectivului, apa este utilizata pentru:
- consumul menajer al salariatilor;
- tehnologic.
Alimentarea cu apa se face din reeaua stradal de distribuie, str. Lt. Col. N. Popp
(DJ732C), prin bransament propriu din conducta de alimentare cu Dn = 110 mm,
administrat de S.C. Edilul C.G.A. S.A., prin conducta PEHD Dn = 32 mm, bransament situat
pe proprietate, conform contractului abonament nr. 124/17.06.2009.

Evacuarea apelor
In cadrul obiectivului se colecteaza urmatoarele categorii de ape uzate:
- ape pluviale;
- ape uzate tehnologice;
- ape menajere.
Apele rezultate din incinta obiectivului sunt colectate in sistem divizor.

Apele pluviale
Apele pluviale de pe acoperisul cladirii sunt evacuate prin burlane Dn 100 mm, liber la
suprafata terenului.

Apele uzate tehnologice
In scop tehnologic, apa este utilizata la atelierul de galvanizare, in operatiuni de degresare,
decapare, zincare, pasivare si spalare, dupa fiecare proces. Apele uzate rezultate de la
atelierul de galvanizare sunt evacuate prin intermediul unei conducte din PVC, Dn= 110 mm,
L= 16 m, intr-un bazin etans, vidanjabil, cu dimensiunile 4,0 x 4,0 x 1,5 m si V= 24 mc.
Bazinul este vidanjat periodic de catre S.C. Global Eco Center S.R.L. conform contractului.

Apele uzate menajere
Apele uzate menajere sunt colectate printr-o retea de canalizare interna din PVC Dn= 110
mm, L=12 m si sunt evacuate intr-un bazin etans, vidanjabil, cu dimensiunile de 3,0 x 3,0 x 2
m si V= 18 mc. Bazinul este vidanjat periodic, de catre S.C. Edilul CGA S.A. conform
contractului abonament nr. 124/17.06.2009.

Incalzirea spatiilor
Pentru iInclzirea spaiilor si prepararea apei calde, societatea foloseste o centrala termica
de tip Viadrus, utilizand combustibil solid (resturi din lemne si carbuni). Centrala este
amplasata intr-o camera cu suprafata de 2,5 mp si este dotata cu un cos pentru evacuarea
gazelor arse in atmosfera, avand urmatoarele caracteristici:H=2,5 m si Dn= 200 mm.

4.2. Bilant de materiale
Facand o analiza a consumurilor de materiale de baza si auxiliare, inregistrate lunar in
evidentele societatii, respectiv anual, rezulta urmatoarele consumuri anuale de materii prime
si auxiliare, utilizate in procesul de productie:

Nr.
crt.
Denumire material
cantitate
lunara
cantitate
anuala
1. tabla (0,5mm, 0,7mm, 1,5 mm, 2,0 mm) 500 kg/luna 6000 kg/an
2. bara Ol 200 kg/luna 2400 kg/an
3. zinc 5 kg/luna 60 kg/an
4. acid clorhidric, solutie min 32% 50 kg/luna 600 kg/an
5. hidroxidul de sodiu 5% 10 kg/luna 120 kg/an
6. acid azotic 5 kg/luna 60 kg/an
7. Topas 2100 5 l/luna 60 l/an
8. Peroseal XZ-111 2 l/luna 24 l/an
9. detergent 10 kg/luna 120 kg/an

Menionm c reactivii tehnici (substane toxice i periculoase) sunt depozitai ntr-un spaiu
ncuiat, care nu este prevzut cu sistem de ventilaie forat (n permanen este deschis un
geam).

Produse finite rezultate
Nr.
crt.
Grupa de produs
Cantitate
[buc/luna]
1.

coliere din tabla decapata
5000

Produsele finite sunt livrate direct beneficiarilor, ambalate in folie de polietilena si cutii de
carton, transportul acestora facandu-se cu autovehiculele proprii de transport ale acestora.

produse finite

Carcteristicile substantelor toxice si periculoase conform fiselor tehnice

Manox 301203
Utilizare - produsul foloseste la degresarea pieselor din fier, aliaje de fier, aluminiu in
baia de degresare ultrasonica.

Caracteristici chimice

Compozitia/informatii privind componentii (ingredientele)
Nr.
crt.
Substanta periculoasa Nr. CAS Clasificare
DSD
1. alcooli grasi etoxilati
tenside
- XN R22-36/38

Informatii privind proprietatile fizice si chimice
Forma: lichid;
Culoare: galben/maroniu;
Miros: slab;
valoare pH: 10g/l la 20
0
C cca. 9,4;
Punct/interval de topire:nedeterminat;
Densitatea la 20
0
C: 1,05 g/m
3
;

Masuri de prim ajutor
- instructiuni generale: Imbracamintea murdara se va dezbraca imediat.
- dupa inspirare:in caz de lesin se transporta in pozitie stabila.
-dupa contactul cu pielea: se va spala bine cu sapun: nu se vor folosi diluanti organici.
- dupa contactul cu ochii: se vor spala ochii cu pleoapele intredeschise de mai multe ori
cu apa: se va apela la medic.
- dupa inghitire: se va chema medicul. Atentie! contine tenside.

Masuri de combatere a incendiilor
Produsul nu este autoinflamabil.
Materiale de stingere corespunzatoare: CO
2
, pulbere sau jet de apa.
Echipamente de protectie: masca de gaze.

Masuri in cazul pierderilor accidentale
- masuri cu privire la persoane- se vor asigura persoanele; se va purta imbracaminte de
protectie; persoanele neprotejate se vor asigura;
- masuri cu privire la mediul ambian t- a se preveni deversarea in canalizari, rauri; se vor
instiinta autoritatile de resort. La patrunderea in sol se vor instiinta autoritatile respective;
- metode de curatire se vor folosi materiale absorbante (nisip, pietris, lianti universali); se
vor depune reziduurile in recipienti care se inchid si care se vor indeparta conform normelor
organelor de specialitate.
Se va asigura o aerisire perfecta.

Manipularea si depozitarea
- manipulare produsul se manipuleaza cu atentia acordata tuturor chimicalelor;
- indicatii asupra unui acces mai sigur- se va asigura o buna aerisire/ventilatie la locul de
munca;
- indicatii PSI se vor respecta normele PSI privind clasa de produse;
- depozitarea se vor inchide etans si se se vor depozita in locuri bine aerisite, la
temperaturi peste 5
0
C.

PROSEAL XZ 111
Procedeu de pasivare alb- albastra pentru depuneri de zinc.
Proseal XZ 111 este un concentrat lichid pentru realizarea unei pelicule pasive alb-
albastre luciose pe straturile de zinc electrolitic. Se pot trata articole pe stativ sau in tambur.

Caracteristici
- Proseal XZ- 111 nu contine combinatii de crom hexavalent sau agenti de complexare,
deci solutiile uzate se pot elimina usor;
- la pasivarea depunerilor se antreneaza doar putin zinc;
- protectie anticoroziva foarte buna; peste 48 de ore rezistenta la testul de ceata salina;
- nuanta albastra se poate intensifica prin adaosuri;
- nuanta albastra este stabila si la temperare (200
0
C).

Conditii de lucru
- concentratie: 20-30 mL/L (optim 25 mL/L) Proseal Xz 111 concentrat
- pH: 1,6- 2,3 (optim 1,8- 2,0)- corectie cu HNO
3
sau HCl;
- temperatura: 20-30
0
C;
- timp expunere: 20-40 sec.

Echipament
Cuve- polipropilena, polietilena sau inox.
Agitare: este necesara.
La galvanizarea in vrac, tamburul nu trebuie de obicei sa se roteasca la pasivare si nici la
ridicare. Lasati tamburul sa se roteasca lent si atent, doar cand piesele au tendinta sa se
lipeasca una de alta sau sa acopera reciproc (saibe, clopote, etc.).
La lucrul cu substante chimice se vor folosi ochelari de protectie si imbracaminte
rezistenta la acestea. Daca pielea sau ochii vin in contact cu substantele chimice, se va clati
abundent cu apa rece de la retea. In caz de dubii, consultati imediat medicul.

Preparare 100:
Solutiile de pasivare nu trebuie preparate sau completate cu apa recirculata din instalatii
de schimb ionic, deoarece majoritatea contin resturi de substante tensioactive.
1. se umple cuva cu apa, se adauga sub amestecare constanta Proseal XZ -111 si se
aduce cu apa la volumul final;
2. se incalzeste la 25-30
0
C;
3. se regleaza pH-ul la 1,8 cu HNO
3
sau HCl;
4. Daca se doreste un ton mai albastru se adauga un intensificator de culoare;
5. Se recomanda uscarea la cald a pieselor pasivate.

Intretinere
Cu cat concentratia si temperatura sunt mai mari, cu atat este mai intens stratul cromatat.
Valoarea pH-ului se regleaza cu HNO
3
. La baile cu continut mare de substante organice este
de preferat sa se corecteze pH-ul cu HCl. La pH< 1,7 trebuie redus timpul de expunere. Daca
pH-ul este prea mic se scurteaza durata de viata a solutiei.

Topas 2100
Topas 2100 este un electrolit alcalin pe baza de zinc cu care se pot trata articole pe stativ
sau in tambur. Depunerile de zinc se pot cromata cu unul din procedeele noastre Proseal.

Caracteristici
1. capacitate foarte buna de patrundere;
2. densitati de curent mari si distributie excelenta strat;
3. depunere ductila, fara tensiuni;
4. operare simpla, mai ales cu compartiment de dizolvare pentru zinc si anozi otel.

Conditii de lucru
Domeniu lucru Optim
Zinc 11-15 g/l 12 g/l
NaOH 110-150 g/l 120 g/l
Temperatura 21-32
0
C 25-27
0
C
Densitate curent 0,3-3 A/dm
2

Continutul de Na
2
CO
3

nu trebuie sa depaseasca 80 g/l, altfel se reduce randamentul de
curent. Continuturi mai mari se elimina prin racire.

Echipament
Cuve: otel, preferabil cauciucat, sau din PVC;
Incalzire/racire: se recomanda reglarea automata a temperaturii;
Aspiratie: se recomanda;
Armaturi; bare de cupru nichelate, sectiunea lor trebuie sa fie suficienta pentru curent de
2-3 A/mm
2
.
Anozi: orice forme de anozi de zinc (99,99%).
Cel mai bine pentru baia Topas 2100 se folosesc anozi de otel. Pentru a completa
continuu metalul depus, se introduce zinc dintr-un recipient separat de dizolvare prin bypas
(legat in paralel) prin pompa filtrare in electrolit.
Vasul de dizolvare zinc, cu volum 1/5 din baia electrolit, se umple cu electrolit. Apoi se
agata un cos otel ( 100 mm) care se umple cu bile sau bucati de zinc.
Datorita diferentei de potential, zincul trece in solutie. Cosul nu trebuie scos din
compartiment cand nu se lucreaza. Trebuie doar sa se intrerupa cablul la baia de zincare.
Se pot folosi si anozi combinati: otel si zinc, intercalati, sau numai din zinc, dar atunci se
controleaza permanent baia in concentratia zincului.
La lucrul cu substante chimice se vor folosi ochelari de protectie si imbracaminte
rezistenta la acestea. Daca pielea sau ochii vin in contact cu substantele chimice, se va clati
abundent cu apa rece de la retea. In caz de dubii, consultati imediat medicul.

Preparare 100l
1. se umple cuva 50-60l apa si se dizolva sub amestecare energica 12kg NaOH;
2. se adauga sub amestecare 1,5 kg ZnO (calitate pura) (sau 1,2 kg zin electrolitic) si se
aduce cu apa la volumul final;
3. se raceste la temperatura camerei si apoi se adauga:
- 2,0 l Topas 2100 purtator de luciu
- 0,1 l Topas 2100 agent de luciu
- 0,2 l Topas 2100 stabilizator*
4. se prelucreaza baia la densitate curent inalta, pana ce se ajunge la 1 Ah/l electrolit.
Obs: * Datorita impuritatilor din materialele de preparare, se pot produce, dupa preparare,
usoare arsuri sau umbre pe piese. Aceste fenomene sunt vizibile pe tabla de la celula Hull.
Pentru a nu apare aceste defecte se adauga de 2,0- 4,0 ml/l Topas 2100 stabilizator. Daca
problema nu dispare complet, baia trebuie prelucrata mai multe ore.

Actiune aditivi
Topas 2100 purtator de luciu: contine toate substantele active care permit o zincare
uniforma. Un continut redus se maifesta prin arsuri la densitate curent mare.
Topas 2100 agent de luciu: asigura luciu uniform si amelioreaza capacitatea de dispersie.
Topas 2100 stabilizator: serveste la eliminarea defectelor aparute prin impurificarea baii.
Acestea se mainfesta prin usoare arsuri sau depunere neclara. Se adauga 2-4 ml/l.
Topas 2100 solutie corectie: actioneaza impreuna cu Topas 2100 stabilizator contra
impuritatilor care cauzeaza nori sau arsuri. Dozare 0,5- 1 ml/l.

Manox 3005

Caracteristici chimice

Descriere Nr. CAS % Simbol
pericol
R- set
hidroxid de sodiu 1310-73-2 50-100 C 35

Forma: solida;
Culoare: alb;
Densitate: 1 g/m
3
la 60
0
C;
Dizolvare si amestecare cu apa: 1260 g/l;
Valoare pH: 14 la 20
0
C.

- instructiuni generale: Imbracamintea murdara se va dezbraca imediat.
- dupa inspirare:in caz de lesin se transporta in pozitie stabila.
-dupa contactul cu pielea: se va spala bine cu sapun: nu se vor folosi diluanti organici.
- dupa contactul cu ochii: se vor spala ochii cu pleoapele intredeschise de mai multe ori
cu apa; se va apela la medic.
- dupa inghitire: se va bea multa apa(terapie de diluare si spalaturi de stomac). Se va
chema medicul. Atentie! Cel contaminat se va lasa numai perfect constient sa verse.

Produsul nu este autoinflamabil.
Materiale de stingere corespunzatoare: CO
2
, pulbere sau jet de apa.
Echipamente de protectie: masca de gaze.

- masuri cu privire la persoane- se vor asigura persoanele; se va purta imbracaminte de
protectie; persoanele neprotejate se vor asigura;
- masuri cu privire la mediul ambiant- a se preveni deversarea in canalizari, rauri; se vor
instiinta autoritatile de resort. La patrunderea in sol se vor instiinta autoritatile respective;
- metode de curatire se vor folosi materiale absorbante (nisip, pietris, lianti universali); se
vor depune reziduurile in recipienti care se inchid si care se vor indeparta conform normelor
organelor de specialitate. Se va asigura o aerisire perfecta.

- manipulare produsul se manipuleaza cu atentia acordata tuturor chimicalelor;
- indicatii asupra unui acces mai sigur- se va asigura o buna aerisire/ventilatie la locul de
munca;
- indicatii PSI se vor respecta normele PSI privind clasa de produse;
- depozitarea se vor inchide etans si se vor depozita in locuri bine aerisite, la temperaturi
peste 5
0
C.

Acid clorhidric solutie, min. 32%
Utilizarea substantei
Intermediar in sinteze organice si anorganice, agent de decapare a suprafetelor metalice,
agent de neutralizare, materie prima pentru obtinerea cloroprenului si clorurii de vinil,
regenerarea rasinilor schimbatoare de ioni, obtinerea pigmentilor.

Compozitia/ informatii despre ingrediente
componenti
periculosi
Concentratie
%, greutate
Nr. CAS Nr. EC Nr. Index Simbol
pericol
Fraze R
acid clorhidric,
%
min.32 - 231-595-7 017-002-01-X C R34; R37

pH:0,1 (solutie 4%)
Presiunea de vapori: 40 mmHg la 30
0
C
Densitate relativa( apa=1): 1,19 g/cm
3

Vascozitate: 1,9 mPa.s la 15
0
C
Solubilitate in apa: 823 g/l la 0
0
C, 721 g/l la 20
0
C, 561 g/l la 60
0
C
Alte solubilitati: solubil in alcool, eter, benzen, acetona, acid acetic
Densitatea vaporilor(aer=1):1,257

Inhalare: Inhalare de vapori (ceata, aerosoli) are efect coroziv asupra mucoaselor
determinand aparitia necrozelor epiteliale ale bronhiilor si traheii, tuse convulsiva, sufocanta,
ulceratii. Persoana expusa se scoate la aer curat. Daca aceasta nu respira, i se va face
respiratie artificiala si se solicita asistenta medicala de urgenta. Daca victima prezinta
tulburari de respiratie este necesara administrarea de oxigen. Pacientul va fi mentinut sub
observatie medicala 24 de ore.
Inghitire: Este putin probabil, dar daca are loc, simptomele cuprind colorarea in alb a limbii,
coroziunea membranelor mucoase, diaree, sete intensa, dificultati de inghitire, colaps
circulator si posibila moarte. In caz de inghitire se vor face spalaturi gastrice cu solutie de
carbonat de sodiu 5% urmate de administrarea de hidroxid de aluminiu. Nu se va induce
voma. Nu se va administra nimic pe gura unei persoane inconstiente sau in convulsii. Se va
acorda imediat asistenta medicala.
Contactul cu pielea si ochii: Este coroziv si iritant pentru piele, ochi, mucoase si pentru
toate tesuturile vii. Contactul cu acidul clorhidric solutie, determina arsuri puternice, inrosirea
zonei afectate, posibile ulceratii. Indepartati imediat imbracamintea contaminata. Spalati zona
afectata cu apa in jet continuu cel putin 15 minute. Pentru piele inrosita sau cu basici,
consultati medicul. Echipamentul va fi spalat si decontaminat inainte de reutilizare. In cazul
stropirii accidentale nu permiteti victimei sa-si frece sau sa stranga ochii. Ridicati usor
pleoapele si spalati imediat si abundent cu jet de apa cel putin 15 minute, dupa care victima
este transportata la medic.

Mijloace de stingere adecvate: acidul clorhidric solutie nu este inflamabil. In cazul unor
incendii datorate altor materiale in zonele de depozitare sau lucru cu solutie de acid
clorhidric, se utilizeaza spuma, dioxid de carbon sau chimicale uscate in functie de natura
substantelor combustibile.
Mijloace de stingere care nu trebuie folosite: utilizarea apei se face cu precautie.
Pericole de expunere: Este o substanta necombustibila, dar poate reactiona cu majoritatea
metalelor eliberand hidrogen, un gaz foarte inflamabil si exploziv (limitele de explozie ale
amestecului H
2
- aer sunt cuprinse intre 4 si 75%). Acidul clorhidric solutie reactioneaza cu
multe substante organice, cu degajare de caldura. In caz de incendiu, containerele vor fi
racite prin pulverizare de apa pana la stingerea completa a focului.
Echipament de protectie pentru pompieri: pompierii vor fi dotati cu costume complete de
protectie impotriva focului si antiacide. In cazul unor interventii in incinte sau zone cu fum sau
gaze de descompunere se va folosi masca contra gazelor sau aparatul de respiratie
autonom.

Masuri impotriva pierderilor accidentale
Masuri de precautie pentru personal: In caz de scapari accidentale se va evacua
personalul care nu participa la operatiile de interventie. Personalul ramas in zona afectata
trebuie sa poarte echipament complet de protectie. Se va izola si se va ventila zona de risc,
in vederea mentinerii noxelor in limitele admise. In cazul in care concentratia noxelor
depaseste limitele admise se impune protectia respiratiei prin purtarea mastii contra gazelor
cu cartus de acid clorhidric sau clor sau a unui aparat respirator izolant autonom. Nu se va
calca prin materialul scurs si se va evita contactul cu el.
Masuri de protectie pentru mediu: daca este posibil se va izola spartura. In zona afectata,
scurgerile mici vor fi acoperite cu pamant, nisip sau absorbanti, colectand toate aceste
reziduuri in containere adecvate pentru evacuare. Scurgerile mari vor fi imprejmuite cu
diguri(daca se produc acolo unde nu exista cuve de retinere) si produsul va fi recuperat intr-
un tanc/cisterna prevazut cu mijloace de absorbtie prin vacuumare. Se evita patrunderea
materialului imprastiat in canalizari, rauri si sol.
Mod de curatare: Deseurile rezultate se vor depozita in containere nemetalice ce vor fi
gestionate conform reglementarilor in vigoare. Zona afectata va fi neutralizata si spalata cu
multa apa.In cazul unor scurgeri mari, zona se va imprejmui cu pamant sau saci cu nisip
pentru a preveni imprastierea in mediu a solutiilor acide.Se va utiliza o perdea de apa pentru
reducerea vaporilor. Lichidul va fi absorbit cu ajutorul unei cisterne prevazuta cu vacuumare
in vederea recuperarii sau distrugerii. Ulterior zona se va neutraliza cu var, calce sodata,
soda calcinata si se va spala cu multa apa.Apele de spalare vor fi trimise la instaltia de
tratare ape reziduale. deseurile se vor gestiona in conformitate cu regelemntarile legale in
vigoare. In cazul unor scurgeri accidentale acestea se vor dispersa si neutraliza cu materiale
de bazicitate midie.

Manipulare si depozitare
Manipulare: Se va evita deteriorarea fizica a containerelor sau bidoanelor. Personalul ce
manipuleaza produsul va purta echipament complet de protectie. Zona in care se
manipuleaza produsul vafi bine ventilata in vederea mentinerii nivelului de noxe in limitele
admise. in timpul manipularii se va evita contactul cu metalele si substantele organice. Cand
se dilueaza acidul intotdeauna trebuie adaugat in portii mici in apa. Nu se va utiliza niciodata
pentru diluare apa fierbinte si nu se va adauga niciodata apa in acid. Apa adaugata in acid
poate determina incalzirea locala excesiva.
Depozitare: Containerele/tancurile, bidoanele de depozitare a cidului clorhidric solutie
trebuie sa fie confectionate din materiale rezistente la coroziune (sticla, email, cauciuc,
ebonita, otel protejat) sau materiale plastice (polietilena, polipropilena, policlorura de vinil) vor
fi inchise etans. Depozitarea se va face intr-o zona rece, bine ventilata, lipsita de umiditate,
ferita de caldura, radiatii UV si substante incompatibile.

HIDROXID DE SODIU
Utilizari
Industria celulozei si hartiei; Industria aluminiului; Industria detergentilor.

Compozitie/informatii privind componentii
Denumire chimica: hidroxid de sodiu
Familie chimica: baza anorganica
Alte denumiri: soda caustica

Constituenti Concentratie
%, greutate
Nr.CAS Nr. EC Nr. Index Sibol Fraze R
Hidroxid de
sodiu
98-99 1310-73-2 215-185-5 011-002-00-6 C R35

Informatii privind proprietatile fizice si chimice de baza
Aspect: solid cristalin, alb, foarte higroscopic;Forme variate: perle, fulgi, bloc
Miros:inodor;
pH: puternic alcalin
Punctul de fierbere:1390
0
C;
Densitate relativa: 2,13 la 25
0
C;
Solubilitate in apa: 420 g/l la 0
0
C; 3470 g/l la 100
0
C
in alcool, glicerina: solubil
Punct de topire: 318
0
C

Inhalare: Scoateti persoana expusa la aer curat. daca aceasta nu respira, i se va acorda
respiratie artificiala si asistenta medicala de urgenta. daca victima prezinta tulburari de
respiratie este necesara administrarea de oxigen.
Ingerare: Este putin probaila. In cazul in care ea s-a produs se va apela la un medic si
daca nu se indica altceva, se va da victimei sa bea 1-2 pahare de apa, apoi otet sau suc de
fructe pentru neutralizare. Nu se va produce voma. Nu se va da nimic pe cale orala unei
persoane inconstiente sau in convulsii.
Contact cu pielea si ochii: Indepartati imbracamintea contaminata. Spalati zona afectata cu
apa in jet continuu cel putin 15 minute. Echipamentul va fi decontaminat inainte de reutilizare.
Se acorda asistenta medicala. Nu permiteti victimei sa-si frece sau sa stranga ochii. Ridicati
usor pleoapele si spalati imediat si abundent cu jet de apa cel putin 15 minute, dupa care
victima este transportata la spital.

Mijloace de stingere adecvate: Pentru incendii mari se folosesc pulberi chimice uscate,
bioxid de carbon si spuma obisnuita. Pentru incendii mici se utilizeaza spuma obisnuita.
Mijloace de stingere care nu trebui folosite: Apa
Pericole de expunere: Este o substanta necombustibila. Produce reactie exoterma la
contactul cu apa. Formeaza gaze inflamabile la contactul cu anumite metale.
Echipament de protectie pentru pompieri: Pompierii trebuie sa fie echipati cu echipament
complet de protectie si aparate respiratorii izolante autonome.

Masuri impotriva pierderilor accidentale
Masuri de precautie pentru personal: in caz de scapari accidentale se va evacua
personalul care nu participa la operatiile de interventie. Personalul ramas in zona afectata
trebuie sa poarte echipament complet de protectie. Se va izola si se va ventila zona de risc in
vederea mentinerii noxelor in limitele admise. In cazul in care concentratia noxelor
depasestelimitele admise se impune protectia respiratiei prin purtarea unui aparat respirator
izolant autonom. se va evita contactul cu materialul scurs.
Masuri de precautie pentru mediu: Se izoleaza zona afectata. Daca este posibil materialul
imprastiat se recupereaza si se depoziteaza in containere adecvate. Se va evita patrunderea
materialului imprastiat in canalizari, rauri si sol. Deseurile se vor gestiona conform
reglementarilor in vigoare privind protectia mediului.
Metode de curatare: se aduna reziduurile imprastiate si se depoziteaza in containere
speciale in vederea distrugerii lor ulterioare. Se va evita generarea de praf in timpul curatarii
prin utilizarea de sisteme cu vacuumare. Ulterior zona se va neutraliza cu solutii acide si se
va spala cu multa apa. deseurile se vor gestiona in conformitate cu regelemntarile in vigoare.

Manipulare: Se va evita deteriorarea fizica a ambalajelor. Personalul ce manipuleaza
produsul va purta echipament complet de protectie. Zona in care se manipuleaza produsul va
fi bine ventilata in vederea mentinerii nivelului de noxe in limitele admise. in timpul manipularii
se va evita contactul cu substantele incompatibile. Dizolvarea produsului se va efectua prin
introducerea in apa cu racirea concomitenta a vasului.
Depozitarea: se va face intr-o zona rece, bine ventilata, lipsita de umiditate, ferita de
caldura, radiatii Uv si substante incompatibile. se pastreaza in ambalajele originale, inchise
etens, deoarece hidroxidul de sodiu poate sa absoarba umiditatea si bioxidul de carbon din
aer rezultand carbonat de sodiu. Se ambaleaza in saci de polietilena, polietilena dublata de
polipropilena si butoaie din tabla de otel. Nu se vor utiliza pentru depozitare containere din
aluminiu.

ACID AZOTIC
Utilizari identificate:in industria chimica, decapari.

Compozitie/informatii privind componentii
Constituenti Concentratie
%, greutate
Nr.CAS Nr. EC Nr. Index Sibol Fraze R
acid azotic min. 55 7697-37-2 231-714-2 007-004-00-1 C R35

Informatii privind proprietatile fizice si chimice de baza
Aspect: lichid;
Culoare: slab galben pana la galben roscat;
Miros: caracteristic sufocant;
pH:<1;
Punct de fierbere: 86
0
C
Solubilitate: solubil nelimitat in apa si solubil in eter;
Densitate la 20
0
C: 1,51 g/cm
3
;
Presiunea de vapori la 20
0
C: 56 mbar.

In caz de stropire pe piele: se spala cu foarte multa apa si se indeparteaza hainele
contaminate;
In caz de stropire a ochilor: se spala cu multa apa (min. 15 minute)si se consulta imediat
medicul;
In caz de ingestie: se administreaza imediat cantitati mari de apa de la robinet si se
cheama medicul.

Mdeii de stingere corespunzatoare: ceata de apa (pulverizare).
Medii de stingere care nu trebuie utilizate: nu folositi jet de apa pentru stigere
Pericole speciale care decurg din expunere: daca este posibil folositi apa pulverizata
pentru a cobora la sol fumul rezultat in incendiu. Echipamentul pentru personalul de
interventie este compus din costum de protectie chimica, aparat de respirat autonom, iar in
proximitatea substantei sau vaporilor, costum ermetic la trecerea gazelor.
Echipamente speciale de protectie pentru pompieri: in proximitatea substantei sau a
vaporilor, costum ermetic la trecerea gazelor. Aparat de respirat autonom. Costum de
protectie chimica.
Masuri de precautie pentru protectie personala: ramaneti in amonte fata de directia
vantului. Puneti-va echipamentul de protectie inainte de a intra in zona periculoasa. Se va
evacua personalul care nu participa la operatia de interventie; persoanele care intervin vor
purta echipament de protectie complet, manusi de cauciuc, sort de cauciuc, ochelari, masca
de protectie.
Masuri de precautie pentru protectia mediului: opriti scurgerile daca este posibil. Zona se
va imprejmui cu pamant sau saci cu nisip pentru a preveni imprastierea.
Metode de curatare: diluati substanta scursa prin pulverizare cu apa cat de departe este
necesar pentru a reduce pericolul. Zona se va spala cu multa apa si se va neutraliza cu
solutie de carbonat de calciu sau lapte de var. Apele de spalare se vor trimite la statia de
tratare ape reziduale. Ventilati canalele de scurgere si subsolurile atunci cand nu exista risc
pentru personal sau public.

Manipulare(inclusiv masurile de protectie a mediului)- se va evita stropirea cu acid sau
inhalarea vaporilor nitorsi. Nu se arunca in canalizare. Se va asigura ventilatie la locul de
manipulare.
Depozitare: Acidul azotic se depoziteaza in recipiente de sticla, otel inoxidabil. Cisternele
vor avea o etanseitate perfecta la fel si pompele. Acidul azotic trebuie sa fie ferit de lumina si
departe de surse de aprindere. Se va depozita in locuri bine ventilate, izolate, separate de
alte substante chimice.

4.3. Surse potentiale de poluare a solului
Solul reprezinta partea superioara de deasupra litosferei, in grosime variabila, de la cativa
cm pana la 2-3 m. Indicatorii de calitate a solurilor pot fi influentati de activitatile desfasurate.
Intre factorii de mediu, solul are o importanta majora, el constituind, pe de o parte, un loc
de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta parte un mijloc de raspuns dinamic la
procesul acumularii.
In zona Campulung Muscel, solurile apartin domeniului de dezvoltare a solurilor silvestre
podzolite brune si brun galbui, iar pe interfluviile ce delimiteaza sectorul se intalnesc soluri
podzolice pseudogleice.Solurile slab dezvoltate si de lunca, alaturi de solurile erodate si
rogosolurile se intalnesc in lungul vailor ce bordeaza interfluviile piemontale si se datoresc
fragmentarii reliefului, precum si intensitatii preceselor de drenare a versantilor, care au
condus la spalarea si la eroziunea acestor soluri pe pantele versantilor.

In perioada de functionare a obiectivului, pot aparea accidente tehnologice care pot conduce
la poluari punctiforme ale solului.
L= 16 m, intr-un bazin etans, vidanjabil cu dimensiunile 4,0 x 4,0 x 1,5 m si V=24 mc.
Bazinul este vidanjat periodic de catre S.C. Global Eco Center S.R.L. conform contract.
mm, L=12m si sunt evacuate intr-un bazin etans, vidanjabil cu dimensiunile de 3,0 x 3,0 x 2
m si V= 18mc. Bazinul este vidanjat periodic, de catre S.C. Edilul CGA S.A. conform
Deseurile menajere sunt colectate in europubele, iar deseurile tehnologice sunt colectate
in recipienti metalici amplasati in locuri special amenajate, pana la preluarea acestora in
vederea depozitarii finale/valorificarii.
Substantele chimice si periculoase sunt manipulate si depozitate in conformitate cu
prescriptiile stabilite de furnizor in Fisele tehnice de securitate aferente fiecarui produs.
Salariatii care manipuleaza aceste produse sunt informati in legatura cu semnificatiile
frazelor de risc si de securitate ale acestora, precum si cu masurile ce trebuiesc luate in caz
de accidente.
Avand in vedere ca platformele pe care este amplasata sectia de productie sunt
betonate, impactul activitatilor desfasurate pe amplasament asupra solului si subsolului
este minim.

La data efectuarii prezentului bilant, pe amplasamentul studiat nu au fost
identificate suprafete de sol susceptibile a fi poluate.


5. DEPOZITAREA DESEURILOR

5.1. Managementul deseurilor rezultate din activitatile desfasurate pe amplasament
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, se stabileste obligativitatea pentru
agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice, de a
tine evidenta gestiunii deseurilor.
Gestionarea deseurilor se face in conformitate cu prevederile legale cuprinse in Legea Nr.
211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deseurilor.
Legea stabileste masurile necesare pentru protectia mediului si a sanataii populatiei, prin
prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea i gestionarea
deeurilor si prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterea eficientei
folosirii acestora.
Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul
deseurilor, pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si
detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de
deseuri: hartie, metal, plastic si sticla.
Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si
fara a dauna mediului, in special:
a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora;
b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

5.2. Tipuri de deseuri generate pe amplasament
In urma desfasurarii activitatii in cadrul unitatii analizate, rezulta urmatoarele categorii de
deseuri:
Deseuri menajere si asimilabile din activitatea administrativa;
Deseuri industriale rezultate din fluxurile de productie.

Deseuri nepericuloase
Nr.
crt.
Cod deseu
conf.
HG.856/2002
Denumire deseu Instalatia/sectia Cantitate Stare
fizica
Depozitare
1. 20 03 01 deseuri menajere intreaga unitate 0,65 t/an solida europubela
asezata pe
platforma betonata
2. 16 01 17
12 01 01
metale feroase
pilitura de span
feros
ateliere
prelucrare
mecanica
1500
kg/an
solida container metalic
asezat pe
platforma betonata
3. 17 02 03 deseuri de
material plastic
(PEID, PVC)
intreaga unitate 10 kg/an solida container metalic
asezat pe
platforma betonata
4. 10 01 04 cenusa
zburatoare
carbunoasa
centrala
termica
550 kg/an solida container metalic
asezat pe
platforma betonata

Deseuri periculoase

Nr.
crt.
Cod deseu
conf HG
856/2002
Denumire deseuri Instalatia/sectia Cantitate Starea
fizica
Depozitare
1. 11 01 09* slam cu continut de
substante
periculoase
atelier zincare 2 tone/an vascoasa container metalic
asezat pe
platforma betonata
2. 15 01 10* ambalaje care contin
reziduuri sau sunt
contaminate cu
substante
periculoase
atelier zincare 250 kg/an solida container metalic
asezat pe
platforma betonata
3. 11 01 05* acid clorhidric uzat decaparea
pieselor
20 l/an lichida solutiile sunt
depozitate
temporar in
ambalaje din
polietilena si
pastrate in
magazia de
chimicale pan la
valorificare

Deseuri predate catre unitati autorizate in vederea valorificarii/eliminarii lor
Nr.
crt.
Cod deseu
conf.
HG.856/2002
fizica
Preluare/
Valorificare
1. 16 01 17
12 01 01
metale feroase
pilitura de span
feros
ateliere
prelucrare
mecanica
1500
kg/an
solida SC Gamicom
Group SRL.
2. 17 02 03 deseuri de
material plastic
(PEID, PVC)
intreaga unitate 10 kg/an solida SC Gamicom
Group SRL.
3. 11 01 09* slam cu continut
de substante
periculoase
atelier zincare 2 tone/an vascoasa SC Global Eco
Center SRL
4. 15 01 10* ambalaje care
contin reziduuri
sau sunt
contaminate cu
substante
periculoase
atelier zincare 250 kg/an solida SC Global Eco
Center SRL
5. 10 01 04 cenusa
zburatoare
carbunoasa
centrala
termica
550 kg/an solida S.C. Edilul GCA
S.A.

Depozitarea definitiva a deseurilor
Nr.
crt.
Cod deseu
conf.
HG.856/2002
fizica
Preluare/
Valorificare
1. 20 03 01 deseuri menajere intreaga unitate 0,65 t/an solida S.C. Edilul
GCA S.A.

5.3. Colectarea / reciclarea deseurilor generate
Colectarea deseurilor se face selectiv, in locuri special amenajate; in cadrul societatii sunt
organizate fluxuri de depozitare temporara a deseurilor valorificabile, inainte de predarea pe
baza de contract colectorilor autorizati.

5.4. Evacuarea deseurilor
Deseurile menajere sunt depozitate pe platforma betonata si sunt evacuate si transportate
de catre S.C. Edilul GCA S.A conform contract- abonament nr. 124/17.06.2009.
Deseurile de metale feroase, pilitura de span feros sunt depozitate in magazia de
materiale si sunt evacuate si transportate de catre S.C. Gamicom Group S.R.L. conform
contractului de vanzare-cumparare nr. 2395A/12.10.2010 si a actului aditional
nr.4/14.10.2013, in vederea valorificarii.
Deseurile de materiale plastice sunt colectate separat pe tipuri, in recipiente speciale, spre
a fi predate periodic la S.C. Gamicom Group S.R.L. confrom contractului de vanzare-
cumparare nr. 2395A/12.10.2010 si a actului aditional nr.4/14.10.2013, in vederea
valorificarii.
Cenusa zburatoare carbunoasa este colectata in container metalic si este preluata de
catre S.C. Edilul GCA S.A conform contract- abonament nr. 124/17.06.2009.
Salmul cu continut de substante periculoase se colecteaza in container metalic si este
preluat de S.C. Global Eco Center S.R.L. conform contractului de prestari servicii, in vederea
valorificarii.
Ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase sunt
depozitate in atelierul de zincare si sunt preluate de catre S.C. Global Eco Center S.R.L.
confrom contractului de prestari servicii, in vederea valorificarii.

La data efectuarii prezentului bilant, pe amplasamentul studiat nu au fost
identificate depozitari necontrolate de deseuri.

6. CONDENSATORI / TRANSFORMATORI ELECTRICI
Unitatea este racordata la reteaua de energie electrica existenta in zona. Alimentarea cu
energie electric se realizeaza prin intermediul uni racord care asigura curentul electric de
380V necesar functionarii utilajelor din dotare si cel de 220V, pentru iluminatul public Energia
electrica este asigurat de S.C. CEZ Vnzare SA., conform contractului nr.
110267/15.03.2007.


7. SECURITATEA ZONEI
Incinta societatii este delimitata pe toate laturile cu gard metalic si este iluminata pe timp
de noapte cu reflectoare cu aprindere manuala. Accesul in unitate se face din str. Lt. Col. N.
Popp. Serviciul de paza este asigurat in permanenta de salariati ai unitatii.
Avand in vedere ca societatea dispune de paza non-stop, nu se pune problema de poluare
datorata unor efractii sau acte de vandalism.
Nu au fost semnalate, in general, aspecte care ar putea periclita siguranta in exploatare a
obiectivului si/sau sanatatea angajatilor.

Nu se pun probleme de poluare datorate unor efractii sau acte de vandalism.

8. MASURI DE PAZA IMPOTRIVA INCENDIILOR
Prevenirea si stingerea incendiilor se face in conformitate cu legislatia in vigoare (legea
307/2006 cu modificarile si completarile ulterioare), existand obligativitatea ca toti salariatii sa
cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, sa intretina si sa
foloseasca dotarile pentru apararea impotriva incendiilor puse la dispozitie de catre
administratorul societatii.
Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice, masuri
si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica,
planificate, organizate si realizate potrivit legii, in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de
producere a incendiilor si asigurarii interventiei operative pentru limitarea si stingerea
incendiilor, in vederea evacuarii, salvarii si protectiei persoanelor periclitate, protejarii
bunurilor si mediului impotriva efectelor situatiilor de urgenta determinate de incendii.
Apararea impotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, national, cu caracter
permanent, la care sunt obligate sa participe, in conditiile legii, autoritatile administratiei
publice centrale si locale, precum si toate persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul
Romaniei.

Principalele cerinte ce trebuie asigurate prin proiectare, executie si exploatare sunt
urmatoarele:
- protectia persoanelor, autovehiculelor si a echipelor de interventie in caz de incendiu,
limitand pierderile de vieti omenesti si bunuri materiale;
- impiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele invecinate;
- prevenirea avariilor la constructiile invecinate datorate incendiilor sau exploziilor.
In vederea realizarii unor interventii operative, eficiente, s-au stabilit urmatoarele:
alarmarea in caz de incendiu
- alarmarea personalului care manuieste utilajele si materialele necesare pentru
combaterea incendiilor, precum si a personalului responsabil cu intreruperea
instalatiilor electrice, de ventilatie, etc, prin posturile tehnologice din sectii, la
telefon
- alarmarea companiei de pompieri militari prin telefon direct
ipoteze de stingere, masuri generale
- pompierii militari vor fi alarmati din primele momente de la aparitia incendiului;
- se va verifica periodic posibilitatea de acces la toate mijloacele si caile de
evacuare precum si existenta si starea utilajelor si mterialelor de stingere a
incendiilor;
- stingatoarele se mentin in stare buna de functionare si sunt amplasate cat mai
aproape de zonele care trebuie protejate, in locuri usor accesibile;
-sunt prevazute posturi de incendiu si lazi cu nisip in locuri care sa permita
folosirea lor in mod eficient si fara intarziere.

Pentru stingerea incendiilor societatea este dotata cu:
- 1 stingator P6;
- 1 stingator PF6;
- 1 stingator P3;

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor au fost stabilite urmatoarele:
- instruirea periodica a personalului angajat in vederea folosirii corecte a instalatiilor
electrice si a mijloacelor de stingere a incendiilor;
- este interzis fumatul si focul deschis in incinta unitatii;
- la inchiderea programului, se vor verifica spatiile, eliminindu-se orice sursa potentiala de
incendiu (resou, aparate electrice, etc.);
- se interzic improvizatiile de orice fel la instalatia electrica, orice reparatie sau modificare
se va face cu personal calificat in acest sens;
Pentru prevenirea producerii unui eventual incendiu, se impune respectarea legislatiei in
domeniul P.S.I., fapt asumat de societate odata cu inregistrarea activitatii si implicit
demararea acesteia.
Masurile si dotarile de prevenire a incendiilor proprii activitatilor desfasurate in cadrul
halelor de productie, arata ca prin dotarea actuala se poate interveni, atat pentru localizarea,
izolarea si stingerea unor eventuale incendii survenite in timpul functionarii, cat si a celor ce
pot aparea in timpul unor calamitati.
De asemenea, pentru o siguranta sporita, titularul activitatii va analiza necesitatea
incheierii unor contracte sau conventii cu persoane juridice sau fizice pentru organizarea
apararii impotriva incendiilor si a interventiilor in caz de incendiu.

Activitatea societatii se desfasoara cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul
de prevenire si stingere a incendiilor.

9. SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
Normele de securitate si sanatate in munca, stabilite prin legile specifice, reprezinta un
sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
Activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat se face cu indeplinirea legislatiei in
vigoare privind securitatea si sanatatea in munca:
- Legea 319/2006 legea securitatii si sanatatii in munca
- HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
Conform Legii Nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca - se
instituie masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
Legea se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
Prevederile acestei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.
In cadrul societatii este desemnata o persoana care indruma din punct de vedere
metodologic intreaga activitate de securitate si sanatate in munca, desfasurand urmatoarele
activitati:
- controleaza locurile de munca in scopul aplicarii cu strictete a normelor de securitate si
sanatate in munca si urmareste asigurarea respectarii masurilor necesare pentru prevenirea
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale;
- asigura evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire la locurile de munca si propune
masurile necesare de prevenire corespunzatoare cu sprijinul institutiilor de specialitate;
- intocmeste cu celelalte structuri organizatorice proiectul planului de masuri si propunerile
privind fondurile necesare securitatii si sanatatii in munca;
- analizeaza evolutia si cauzele accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale prin
colaborarea cu serviciile medicale si efectueaza instructajul general la angajarea personalului
pentru a corespunde cerintelor de securitatea muncii;
- verifica cu ajutorul serviciilor de specialitate daca noxele se incadreaza in limitele de
nocivitate admise pentru locul de munca. Participa la cercetarea cauzelor producerii
accidentelor de munca si realizeaza masurile stabilite cu ocazia cercetarii lor;
- insoteste pe teren organele de control in actiunile de control si procedeaza la eliminarea
deficientelor constatate la controlul efectuat;
- urmareste reactualizarea planului de interventie si combatere a avariilor din societate si a
planurilor de alarmare in cazul poluarilor accidentale, in functie de modificarile survenite:
intrarea in functiune a unor noi instalatii, schimbarea din functie a unor persoane, etc.
Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate
aspectele legate de munca.

In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in
munca.

Fiecare salariat trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala, atat propria persoana, cat si
alte persoane, care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de
munca.
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt
sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
In cadrul societatii sunt respectate atat normele generale de protectie a securitatii si
sanatatii in munca, cat si normele specifice prevazute pentru industria de profil: control
medical periodic, dotare cu echipament de lucru si echipament de protectie puncte sanitare
de prim-ajutor, norme specifice functionarii, intretinerii si utilizarii, masinilor si utilajelor din
dotare.

Prescriptii sanitare generale
Perimetrul obiectivului se va semnaliza vizibil, prin tablouri de avertizare, pentru oprirea
accesului necontrolat al oamenilor si animalelor si se va semnaliza in special pericolul de
accidente.
Terenurile riverane si vecine cu amplasamentul vor fi protejate sanitar:
nu vor fi utilizate substante fito-farmaceutice care nu se degradeaza in timp mai scurt
de 10 zile;
nu se vor injecta in sol apele uzate;
nu vor fi utilizate si construite puturi absorbante, hasnale, latrine, etc, la adancimi mai
mari decat nivelul hidrostatic al acviferului freatic;
nu vor fi depozitate gunoaie sau alte substante si materiale care ar impurifica apa din
zona.
Principalele riscuri de contaminare sau impurificare a apei ce trebuiesc prevenite sunt:
a. contaminarea cu bacterii, virusuri sau alte microorganisme daunatoare sanatatii omului
sau animalelor;
b. impurificarea chimica cu:
substante fito-farmaceutice provenite din combaterea daunatorilor in agricultura si
silvicultura;
substante chimice provenite din activitatea industriala sau utilizarea produsilor
chimici ca fenoli, gudroane, detergenti, petrol, reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi,
substante colorante, geamuri, metale grele, etc.

Activitatea societatii se desfasoara cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul
sanatatii si securitatii in munca si igienei locului de munca.


10. EVACUAREA APELOR UZATE

10.1. Alimentarea cu apa
In cadrul obiectivului, apa este utilizata pentru:
- consumul menajer al salariatilor;
- consumul tehnologic.
Alimentarea cu apa se face din reeaua stradal de distribuie, str. Lt. Col. N. Popp
(DJ732C), prin bransament propriu din conducta de alimentare cu Dn = 110 mm,
administrat de S.C. Edilul C.G.A. S.A., prin conducta PEHD Dn = 32 mm, bransament situat
pe proprietate, conform contractului abonament nr. 124/17.06.2009.

Instalaii de msurare
Pentru contorizarea apei este montat un apometru Minol marca Minomess, Dn 32 mm, seria
0508004736.

10.2. Epurarea apelor uzate
Evacuarea apelor
In cadrul obiectivului se colecteaza urmatoarele categorii de ape uzate:
- ape pluviale;
- ape uzate tehnologice;
- ape menajere.
Apele rezultate din incinta obiectivului sunt colectate in sistem divizor.

Apele pluviale

Apele uzate tehnologice
L= 16m intr-un bazin etans, vidanjabil cu dimensiunile 4,0 x 4,0 x 1,5 m si V=24 mc. Bazinul
este vidanjat periodic de catre S.C. Global Eco Center S.R.L. conform contractului de prestari
servicii.

Apele uzate menajere
mm, L=12m si sunt evacuate intr-un bazin etans, vidanjabil cu dimensiunile de 3,0 x 3,0 x 2
m si V= 18 mc. Bazinul este vidanjat periodic, de catre S.C. Edilul CGA S.A. conform

10.3. Evacuarea apelor uzate. Conditii de calitate
Apele uzate menajere (provenite de la grupul sanitar) evacuate de pe amplasament, vor
respecta concentratiile maxime admise in H.G. nr. 352/2005 care modifica si completeaza
H.G. nr. 188/2002 NTPA 002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, si anume:

Nr.
crt.
Categoria apei uzate
evacuate
Indicatori de calitate
Valori maxime
admise
(mg/dmc)
1.
Ape uzate menajere
care necesita epurare.

Temperatura 40C
2. pH 6,5 8,5
3. Materii in suspensie 350
4.
Substante extractibile cu
solventi organici
30
5.
Fenoli antrenabili cu vapori
de apa
30
6.
Detergenti sintetici
biodegradabili
25

Pentru apele uzate menajere rezultate de la grupul sanitar, societatea detine raportul de
incercare nr. 1594/20.11.2013 emis de S.C. Labaquaconsult S.R.L. Rezultatele prezentului
raport sunt redate in tabelul urmator:

Nr.
crt
Indicatori de calitate U.M. Metode de
incercare
Valori
laborator
Valori maxim
admise cf.
NTPA
002/2002
1. Temperatura
0
C termometru digital 16,6 40
2. pH unit
pH
SR ISO
10523/2009
7,26 6,5-8,5
3. Materii in suspensie mg/l SR EN 872/2005 127,5 350
4. Consum chimic de
oxigen (CCO-Cr)
mgO
2
/l SR ISO
6060/1996
298,5 500
5. Consum biochimic
de oxigen (CBO
5
)
mgO
2
/l SR EN 1899-
1/2003
125,390 300
6. Substante
extractibile cu
solventi organici
mg/l SR 7587/1996 <20(14,90) 30
7. Detergenti sintetici
biodegradabili
mg/l SR EN 903/2003 0,952 25
8. Fenoli antrenabili cu
vapori de apa
mg/l SR ISO
6439/2001
0,864 30

Apele uzate tehnologice (provenite din atelierul de galvanizare), evacuate de pe
amplasament, vor respecta concentratiile maxime admise in H.G. nr. 352/2005 care modifica
si completeaza H.G. nr. 188/2002 NTPA 002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate
in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, si anume:

Nr.
crt.
Categoria apei uzate
evacuate
Indicatori de calitate
Valori maxime
admise
(mg/dmc)
1.
Ape uzate tehnologice
(provenite din atelierul
de galvanizare) care
necesita epurare.

pH 6,5 8,5
2. Materii in suspensie 350
3. CBO5 300
4. CCOCr 500
5.
Substante extractibile cu
solventi organici
30
6.
Detergenti sintetici
biodegradabili
25
7. Azot amoniacal 30
8. Sulfati 600
9. Zinc 1,0

Pentru apele uzate tehnologice rezultate de la atelierul de galvanizare, societatea detine
raportul de incercare nr.1595/20.11.2013 emis de S.C. Labaquaconsult S.R.L. Rezultatele
prezentului raport sunt redate in tabelul urmator:

Nr.
crt.
Indicatori de calitate U.M. Metode de incercare valori laborator valori maxim admise
cf. NTPA 002/2002
1. pH unit pH SR ISO 10523/2009 6,78 6,5-8,5
2. materii in suspensie mg/l SR EN 872/2005 78,5 350
3. consum chimic de
oxigen(CCO-Cr)
mgO
2
/l SR ISO 6060/1996 257,8 500
4. consum biochimic de
oxigen (CBO
5)
mgO
2
/l SR EN 1899-1/2003 108,3 300
5. substante extractibile cu
solventi organici
mg/l SR 7587/1996 <20(10,2) 30
6. detergenti sintetici
biodegradabili
mg/l SR EN 903/2003 0,246 25
7. fosfor total mg/l SR EN ISO 6878/2005 2,97 5
8. cloruri(Cl) mg/l SR ISO 9297/2001 173,56 -
9. azot amoniacal(NH
4
+
) mg/l SR ISO 7150-1/2001 17,846 30
10. sulfati(SO
4
2-
) mg/l STAS 8601-70 198,56 600
11. Nichel mg/l SR EN ISO
15586/2004
0,044 1,0
12. crom total mg/l SR ISO 8288:2001 0,092 1,5
13. plumb mg/l SR ISO 8288:2001 0,014 0,5
14. zinc mg/l SR ISO 8288:2001 0,598 1,0
15. cianuri totale mg/l SR ISO 6703/1-2000 SLD(<0,01) 1,0
SLD sub limita de detectie a metodei de analiza

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante provenite de la traficul rutier, care
ajung direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane, nu sunt in cantitati
importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

11. EMISII ATMOSFERICE

Poluarea atmosferei afecteaza direct sanatatea umana, fondul agricol si forestier n functie
de tipul de poluanti, concentratiile acestora, durata si frecventa expunerii.
Poluantii atmosferici se carcaterizeaza prin:
- limita de concentratie, de la care se face resimtit efectul poluant;
- gradul de persistenta si influenta reciproca, manifestata in cazul prezentei simultane a mai
multor poluanti.
In majoritatea tarilor exista norme care limiteaza concentratia substantelor toxice in
atmosfera. Aceste norme pot fi diferite de la tara la tara pentru acelasi tip de poluant, in
functie de:
- metoda de determinare a poluantului;
- interesul producatorului(concentratia poluantilor nu poate fi coborata sub limita care poate fi
realizata economic).

n cadrul procedeelor de tratare a suprafeelor, emisiile n aer nu joac un rol foarte
important, dar local, unele emisii pot fi de mare importan. Emisiile n aer provin de la
sistemele de aspiraie cu care sunt dotate bile de proces. Substanele prezente n aerul
evacuat constau n principal din aerosoli ai soluiilor de proces precum i pulberi.
Din categoria substanelor periculoase emise sunt n primul rnd gazele toxice care rezult
din bile de decapare precum sunt acidul clorhidric (HCl) sau aerosoli ncrcai cu acid
sulfuric (SOx), hidroxid de sodiu, compui ai cromului (III) sau amoniac.
Prin utilizarea unor sisteme de aspiraie adecvate la bile de proces, ca de exemplu la
bile de decapare, bile de degresare, se vor putea atinge i menine valorile pentru
concentraiile din atmosfera de la locul de munc prevzute n Uniunea European i n
legislaia naional pentru substane periculoase i chiar se vor putea obine valori sub
aceste limite, prentmpinnd astfel o influen nefast asupra personalului de lucru.
Praful ca amestec de particule abrazive i substrat de lefuire ia natere la prelucrarea
mecanic preliminar a componentelor. La unele procese de degresare se utilizeaz
solveni. Fluxurile de gaze reziduale pot fi, cu aproximaie, mprite n emisii dirijate i emisii
necontrolate sau necanalizate (difuze, fugitive). Doar emisiile dirijate pot fi tratate. n ceea ce
privete emisia fugitiv, obiectivul managementului gazelor reziduale este prevenirea i/sau
minimalizarea (ex.: prin captarea lor printr-un sistem de reinere, evacuare i dispersie).

Sursele de poluare a aerului n cazul unitatii studiate vor fi reprezentate de:
a) Emisii de noxe rezultate din procesul tehnologic(operatia de galvanizare);
b) Emisii de noxe rezultate in urma arderii combutibilului solid(resturi de lemn si carbuni).

A. Emisii de noxe rezultate din procesul tehnologic(operatia de galvanizare)
Sursele de poluare a aerului din acest atelier sunt reprezentate de bile de electroliz,
evacurile de noxe avnd loc la suprafaa acestora n timpul cnd se produce fenomenul de
electroliz.
Noxele se prezint sub form de aerosoli, ce apar n timpul electrolizei prin antrenarea unor
mici cantiti de lichid din baie de ctre bulele de gaze i expulzarea la suprafa sub forma
unor picturi foarte fine.
Substanele care pot fi evacuate n atmosfer n cursul proceselor de zincare i de pasivare
sunt ionii de zinc, respectiv crom hexavalent poluant cancerigen. De la bile de decapare i
de pasivare pot apare emisii de HCl i HNO
3
.
Atelierul este dotat cu un sistem de exhaustare a emisiilor rezultate in urma depunerilor
metalice succesive cu acoperiri de zinc, constituit dintr-o tubulatura metalica cu urmatoarele
caracteristici: Dn= 200 mm, H= 5 m si un ventilator cu capacitatea de 1500 mc/h.

Gazele reziduale i emisiile de aer evacuate din atelierul de zincare termic sunt
sistematizate n tabelele de mai jos: emisii dirijate si emisii difuze n aer.

Poluanii gazoi din surse dirijate

Nr.
crt.
Sursa de poluare / faza
de proces
Poluanti Valori Limita
de Emisie
1. Linia de pregtire piese
n vederea zincrii
termice
Aerosoli provenii de la
linia de pregtire:
-HCl
-NH
3

-pulberi metalice

30 mg/mc
30 mg/mc
5 mg/mc
2. Baia de zincare termic Substante anorganice
aflate sub forma de pulberi
metalice:
-crom si compusii sai
-oxizi de zinc

aerosoli cu acid
clorhidric
-NH
3

5 mg/mc
-

30 mg/mc
30 mg/mc
3. Baia de degresare COV 150 mg/mc
4. Baia de activare Oxizi de azot: NO
x
500 mg/mc

Poluanii gazoi din surse difuze
Sursa de poluare / faza de proces Poluanti
Bile de decapareInstalaia de tratare chimic - aerosoli de acid clorhidric
Depozitare manipulare acid clorhidric - vapori de acid clorhidric

Conform raportului de incercare nr.514-E/20.11.2013, efectuat de Enviro Laboratory Consult
S.R.L., rezultatele incercarilor pentru emisii in aer reultate de la sistemul de preluare-
exhaustare linie zincare sunt redate in tabelul urmator:

Nr.
crt.

Parametru
analizat

U.M.
Valoarea determinata Valoarea
medie
V.L.E.
cod proba
432E-1
cod proba
432E-2
cod proba
432E-3
cod proba
432E
1. acid clorhidric mg/mc 0,220 0,280 0,240 0,246 30
2. oxizi de azot
(exprimati in NO
2
)
mg/mc 0,180 0,130 0,150 0,153 500
3. Zinc mg/mc SLD
(<0,0050)
SLD
(<0,0050)
SLD
(<0,0050)
SLD
(<0,0050)
-
4. Hidroxid de sodiu mg/mc 0,0180 0,0240 0,0160 0,0193 -
5. Pulberi totale mg/mc SLD
(<0,050)
SLD
(<0,050)
SLD
(<0,050)
SLD
(<0,050)
50
SLD = sub limita de detectie a metodei (limita de detectie 1 mg/mc)
V.L.E. valori limta de emise cf. O MAPPM nr. 462/1993 modificat si completat cu Legea 104/2011.

B. Emisii de noxe rezultate in urma arderii combutibilului solid(resturi de lemn si carbuni)
Inclzirea spaiilor, se va realiza cu ajutorul centralei termice de tip Viadrus, utilizand
combustibil solid (resturi de lemne si carbuni).Centrala va functiona doar in anotimpul rece,
regimul de functionare este de 24 ore/zi, 100 zile/an, iar consumul mediu este de 1,5
mc/luna(5,0 mc/an).
Centrala termica este amplasata intr-o camera cu suprafata de 2,5 mp si este dotata cu un cos
metalic pentru evacuarea gazelor in atmosfera, cu urmatoarele caracteristici: H= 2,5 m si Dn=
200 mm.
Centrala termica este de tip Viadrus, alimentata cu combustibil solid (carbuni si resturi de
lemn). VIADRUS este un cazan din fonta, cu schimbatorul de caldura format din 4 pana la 10
elementi, ce lucreaza la presiune de pana la 4 bar.

Descriere centrala Viadrus


Valorile emisiilor de noxe rezultate in urma arderii combustibilului solid (carbune, resturi din
lemn) la centrala termic, nu vor depasi valorile limita ale poluantilor specifici, prevazuti in
Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993, si anume:
Nr.
crt.
Instalaia Punct emisie Poluant Valori Limita de
Emisie la un
continut de O
2
de
6% in gazele
reziduale uscate
(mg/Nmc)
1.

Cazanul
centralei
termice
1 co evacuare gaze
arse cu caracteristicile:
D= 200 mm,
H = 2,5 m
Pulberi
100

Oxid de carbon (CO) 250
Oxizi de sulf (SO
2
)

2000
Oxizi de azot (NO
2
)

500

Conform raportului de incercare nr.513-E/20.11.2013, efectuat de Enviro Laboratory Consult
S.R.L., rezultatele incercarilor pentru emisii in aer rezultate de la centrala termica Viadrus,
evacuate in atmosfera prin cosul de evacuare a gazelor de ardere, sunt redate in tabelul
urmator:

Nr.
crt.

Parametru
analizat

U.M.
Valoarea determinata Valoarea
medie
V.L.E.
cod proba
431E-1
cod proba
431E-2
cod proba
431E-3
cod proba
431E
1. monoxid de
carbon CO
mg/Nmc 168,240 0,280 0,240 0,246 250
2. oxizi de azot -
NOx
mg/Nmc 212,130 0,130 0,150 0,153 500
3. oxizi de sulf mg/Nmc SLD (<1) SLD (<1) SLD (<1) SLD (<1) 2000
4. Pulberi totale mg/Nmc 12,583 11,913 11,744 12,080 100
SLD = sub limita de detectie a metodei (limita de detectie 1 mg/mc)
V.L.E. valori limta de emise cf. O MAPPM nr. 462/1993 modificat si completat cu Legea 104/2011.
Luand in considerare sursele de emisii, tipurile de poluanti si prevederile actelor de
reglementare in domeniul calitatii aerului, se apreciaza ca impactul activitatilor din cadrul
amplasamentului analizat asupra calitatii aerului ambiental este minor si se situeaza sub
limitele prevazute de legislatia in vigoare pentru protectia receptorilor sensibili.
Activitatiile desfasurate induc in zona de impact o poluare atmosferica nesemnificativa.

12. IMPACTUL ZGOMOTULUI

Agresiunea datorata zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant urban.
Zgomotul are o actiune complexa asupra organismului in functie de frecventa, tarie si pozitia
surselor. Contributia cea mai mare la poluarea fonica o au autovehiculele cu motoare cu
ardere interna in localitati.
Excitantul specific al analizorului auditiv este sunetul, energie vibratorie de o anumita
frecventa si intensitate. Pentru urechea umana, frecventa sunetelor audibile este cuprinsa
intre 20 si 2000 Hz. Totodata, pentru a fi auzit, sunetul trebuie sa aiba un nivel minim de
intensitate (prag liminal) si sa nu depaseasca o intensitate maxima, dincolo de care excitatia
devine nociva, iar senzatia auditiva se altereaza, devenind dureroasa (prag dureros auditiv).
Energia acustica fiind o conditie naturala si permanenta de mediu, analizorul auditiv poseda,
biologic, capacitatea adaptarii la excitatiile sonore, prin cresterea sau diminuarea temporara
a sensibilitatii auditive.
Excitatiile acustice suprafiziologice (apanaj aproape exclusiv al zgomotului industrial, fata de
care nu exista o adaptare biologica) determina oboseala si, in ultima instanta, alterarea
fiziomorfologica a analizatorului auditiv, realizand trauma acustica. Zgomotul are o actiune
complexa asupra organismului uman. Din punct de vedere al senzatiei subiective,
perceperea unui zgomot este neplacuta si, din acest motiv, se defineste drept zgomot orice
sunet suparator. Cercetarile si masurile au confirmat ca efecte nocive ale zgomotelor
stridente sunt mai vizibile si mai grave decat zgomotele infundate.
In functie de nivelul de tarie al zgomotului, exista mai multe categorii de efecte daunatoare
exercitate de zgomot asupra fiintei umane:
-afectiuni ale organului auditiv;
-afectiuni ale diverselor organe si aparate ale corpului (afectiuni ale sistemului circulator,
nervos);
-scaderea productivitatii muncii;
-reducerea inteligibilitatii vorbirii.
Deoarece zgomotul are asupra organismului uman o actiune nociva, a fost necesara
stabilirea unor valori limita a caror depasire sa nu fie permisa. Din punct de vedere medical,
pentru fixarea limitelor admisibile, s-au luat in consideratie efectele nocive pe care zgomotul
le produce asupra organismului uman.
Din punct de vedere profesional, s-au luat in consideratie conditiile necesare in vederea
efectuarii anumitor munci, ca de exemplu munca manuala fara concentrarea atentiei, munca
intelectuala, etc. La stabilirea normelor de zgomot, in majoritatea cazurilor nu este necesar
sa se plece de la conditiile optime sau confortabile, adica de la asemenea conditii in care
actiunea daunatoare a zgomotului nu se manifesta sau este neinsemnata. Limitele admise
de zgomot se stabilesc in functie de doua obiective: asigurarea protectiei sub raportul
efectelor locale (instalarea hipoacuziei profesionale) si asigurarea protectiei sub raportul
efectelor generale (evitarea efectului de jena si interferarea atentiei).
Conform literaturii de specialitate, limita de aparitie a disconfortului se poate situa la:
-55-65 dB in camp liber, pentru activitatea exterioara;
-60-70 dB la fatada unei cladiri, pentru un disconfort resimtit in interiorul unei incaperi.

Sursle generatoare de zgomot pot fi cele doua prese din atelierul de prelucrare metalica.
Presele se afl n interiorul atelierului de prelucrare ai cror perei produc o atenuare a
nivelului de zgomot.

Conform raportului de incercare nr.515-z/20.11.2013, efectuat de Enviro Laboratory Consult
S.R.L., rezultatele masuratorilor nivelului de zgomot exterior, punct de determinare la limita
proprietatii, latura vestica, la distanta de 0,50m de gardul societatii, (la inaltimea de 1,5 m fata
de sol), sunt redate in tabelul urmator:

Nr.
crt.
Punct de masurare Valoare medie nivel
zgomot masurat: L
Aeq

masurata dB(A)
Valori nivel de
zgomot admis
dB(A)
1. punct (M1) situat la limita de
proprietate pe latura de vest, la
distanta de 0,50 m de gardul
societatii, (la inaltimea de 1,50m
fata de sol)

45,4

50

Propagarea zgomotului depinde de urmatorii factori:
-natura amplasarii topografice, vegetatie, constructii existente in apropiere;
-conditii climatice vanturi dominante;
-structura traficului rutier (vehicule usoare sau grele);
-conditii de circulatie (numar vehicule/ora, viteza de circulatie);
-caracteristici tehnice ale traseului;
Tinand cont de faptul ca sursele de zgomot se afla in interiorul halei, ai caror pereti produc
o atenuare a nivelului de zgomot (la limitele incintei nivelul de zgomot nu va depasi 60 65
dB), se estimeaza ca unitatea analizata se incadreaza in prevederile STAS 10009/1988-
Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban.

13. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE

Pe amplasamentul analizat in prezentul Bilant de mediu nu exista cabluri de tensiune.

14. SURSE DE INFORMARE/DEFINITII
- Date tehnice obtinute de la beneficiar
- Investigatii efectuate pe amplasament


Definitii

Autorizatie de mediu
Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care
sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau pentru punerea
in functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu.
Aer poluat
,,Aer care contine poluanti in concentratii la care acestia actioneaza nociv asupra organismelor vii
si daunator mediului inconjurator.
Bilant de mediu de nivel I
,,Studiul de mediu, constand in culegere de date si documente, care include toate elementele
analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de
mediu potential semnificativ de pe un amplasament.
Colectare
,,Strangerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) deseurilor in vederea
transportarii lor.
Deseuri
,,Orice substanta sau obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul
deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca.
Deseuri periculoase
,,Deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste
tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau proprietate care face ca acestea
sa fie periculoase.
Deteriorarea mediului
,,Alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului,
reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea
mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si
solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si amenajarea
corespunzatoare a teritoriului.
Detinator
,,Producatorul de deseuri sau persoana fizica ori juridica ce are in posesie deseuri.
Efluent
,,Orice forma de deversare in mediu, emisie punctuala sau difuza, inclusiv prin scurgere, jeturi,
injectie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare.
Eliminare
,,Orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre
consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie, conform definitiei
prevazute in Anexa 1 din Legea 211/15.11.2011 privind regimul deseurilor.
Emisie
,,Evacuarea directa sau indirecta, prin surse punctuale sau difuze ale instalatiei, de substante,
vibratii, ori de zgomot in aer, apa sau sol.
Evaluarea impactului asupra mediului
,,Proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitate
cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale
unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului.


Folosinta sensibila de terenurilor
,,Utilizarea acestora pentru zone rezidentiale, si de agrement, in scopuri agricole, ca arii protejate
sau zone sanitare cu regim de restrictii, precum si suprafetele de terenuri prevazute pentru astfel de
utilizari in viitor.

Folosinta mai putin sensibila a terenurilor
,,Include toate utilizarile industriale si comerciale existente, precum si suprafetele de terenuri
prevazute pentru astfel de utilizari in viitor.
Gestionare
,,Colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de
depozitare dupa inchiderea acestora.
Impact de mediu
,,Modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale
componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila
a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea
considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata in principal de poluarea
apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau
planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora.
Mediu
,,Ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele
caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice,
precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior,
inclusiv valorile materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si
sanatatea omului.
Poluare
,,Concentratii de poluanti in mediu care depasesc valorile naturale.
Prag de alerta
,,Concentratii de poluanti in apa, aer, sol sau emisii/evacuari care au rolul de a avertiza autoritatile
competente asupra unui impact potential asupra mediului si care determina declansarea unei
monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti in emisii/evacuari.
Poluare potential semnificativa
,,Concentratii de poluanti in mediu care depasesc pragurile de alerta prevazute in reglementarile
privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile
competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc
necesitatea unor studii suplimentare.
Prag de interventie
,,Concentratii de poluanti in aer, apa sol sau emisii/evacuari la care autoritatile competente vor
dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din
emisii/evacuari.
Poluare semnificativa
,, Concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de interventie prevazute in
reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.
Poluant
,,Orice substanta, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie ( radiatie
electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii ) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul
constituentilor acestora si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.
Prejudiciu
,, Efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat
de poluanti, activitati daunatoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase.


Poluare antropica
,,Poluare a aerului rezultata din activitati umane.
Poluare de fond a atmosferei
,,Poluare existenta in zonele in care nu se manifesta direct influenta surselor de poluare
Poluare naturala
,,Poluare a aerului rezultata din activitati naturale.

Potential de poluare
,, Nivel posibil al poluarii, caracteristic unei zone date, variabil in functie de conditiile meteorologice
si orografice, care poate fi atins in prezenta unei surse de poluare de o anumita intensitate; se
defineste in mai multe moduri, functie de intensitatea emisiilor.
Prag de actiune
,,Concentratie minima a unui poluant in aer la care apar primele efecte decelabile asupra omului si
mediului inconjurator.
Protectie a aerului
,,Actiune de prevenire si/sau de reducere a poluarii aerului prin masuri tehnice si legislative.
Producator
,,Orice persoana fizica sau juridica din a carei activitate rezulta deseuri ( producator initial ) si/sau
care a efectuat operatiuni de pretratare, amestec sau alte operatiuni asupra deseurilor, ceea ce
determina schimbarea naturii sau compozitiei acestora.
Program pentru conformare
,,Plan de masuri cuprinzand etape care trebuie parcurse in intervale precizate prin prevederile
autorizatiei de mediu de catre titularul activitatii, sub controlul autoritatii competente pentru protectia
mediului, in scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului.
Reciclare
,,Operatiuni de reprelucrare intr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul initial sau pentru
alte scopuri.
Sursa de poluare
,,Loc, proces sau activitate care genereaza poluanti.
Titularul activitatii
,,Persoana fizica sau juridica raspunzatoare legal pentru desfasurarea unei activitati, prin drepturi
de proprietate, concesiune sau alta forma de imputernicire legala asupra dreptului de folosinta a
amplasamentului si/sau instalatiilor supuse procedurii de autorizare.
Valorificare
,,Orice operatiune (dezmembrare, sortare, taiere, maruntire, presare, balotare, topire-turnare, etc.)
efectuata asupra unui deseu prin procedee industriale, in vederea transformarii sale intr-o materie
prima secundara sau sursa de energie.


Bibliografie
- Lege/Normativ/Standard;
- O.U.G. 195/ 2005 privind protectia mediului;
- Legea 265 / 2006 pentru aprobarea O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului;
- Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor de mediu;
- Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii 107/1996;
- H.G.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a
apelor uzate;
- H.G. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. 188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate;
- STAS 10009-88, Acustica urbana, limite admisibile;
- Legea 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deseurilor;
- H.G. 856/2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase;
- H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
- Legea 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca;
- Legea nr. 104 din 15 iunie 2011privind calitatea aerului inconjurator.

SC A A SRL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC A A SRL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilant de mediu nivel II pentru activitatile:,,Fabricarea de suruburi, buloane si alte articole filetate,

S-ar putea să vă placă și