Ratiune si simtire (Sense and sensibility)

Autor : Jane Austen

Titlu original: Sense and sensibility
Traducator : Mariana Costin
Colectie : Colectia Jane Austen


"Ratiune si simtire" este una dintre acele carti pe care le citesti cu sufletul
la gura si pe care le apreciezi pentru complexitatea personajelor care dau
viata romanului. Acestea ni se dezvaluie treptat prin trairile lor si calitatile
cu care sunt inzestrate. Inca de la inceput facem cunostinta cu familia
Dashwood, insa romanul "Ratiune si simtire" este centrat pe povestea
surorilor Dashwood, sensibila Elinor si pasionata Marianne, ale caror sanse
de a se casatori par condamnate pentru totdeauna de brusca pierdere a averii
familiei. In acest context, ele se muta n casuta oferita de o ruda
binevoitoare si, in ciuda situatiei n care au ajuns, Elionor si Marianne se
ncapataneaza sa caute romantismul ntr-o societate obsedata de avere si de
statutul social.
Povestile de dragoste traite de cele doua eroine ne vor fermeca sau,
dimpotriva, ne vor indigna. Celelalte personaje isi vor atrage fie simpatia,
fie antipatia cititorului, in functie de caracterul si aptitudinile acestora. Daca
Elinor este un personaj al carui farmec personal e dat de calitatile sale
intelectuale si mai cu seama de gandirea sa analitica, sora ei, Marianne ne
apare in antiteza.
Ea este de o frumusetea rapitoare si are un puternic simt artistic (avand inclinatie spre
muzica si literatura), insa sensibilitatea excesiva o va aduce in pragul unei depresii
puternice, suferite ca urmare a intreruperii bruste a povestii de dragoste dintre ea si
Willoughby, un tanar ce se va dovedi avar, egoist si lipsit de bun simt. Insa, cu
ajutorul familiei si al prietenilor, Marianne va trece peste momentele dificile si va
sfarsi prin a se casatori cu colonelul Brandon, un barbat matur si echilibrat, care, intr-
un final, va reusi sa-i cucereasca inima.
Elinor trece si ea prin momente dificile atunci cand afla ca barbatul pe care il iubeste
(Edward Ferras) este logodit de mai multi ani cu domnisoara Lucy Steele, o tanara cu
un intelect sarac si care se va dovedi a fi de un egoism si de o rautate iesita din comun.
Gandirea analitica si inclinatia spre un rationament logic, prea putin influentat de
sentimentele traite, o va face pe Elinor sa treaca printr-o stare de agonie continua, mai
ales ca perioada in care afla despre Edward Ferras amanunte ce o detrmina sa-si ia
gandul de la o relatie cu acesta coincide cu perioada dificila prin care trece sora sa,
Marianne, ca urmare a povestii de dragoste cu Willoughby terminata atat de brusc si
in conditii atat de vitrege.
Pentru a-si respecta angajamentul luat in fata domnisoarei Steele, Edward decide sa-si
apere logodnica in fata familiei lui, cu toate ca simte ca iubirea ce i-o poarta acesteia
nu mai are intensitatea pe care o simtise alta data. Ca urmare a acestei infruntari,
mama sa temuta doamna Ferras - il va dezmosteni si il va alunga din sanul familiei.
Cu toate acestea, Edward e hotarat sa isi continue viata alaturi de Lucy si accepta un
post oferit de catre colonelul Brandon in parohia Delaford, remunerat cu un venit mic,
dar cinstit. Intrucat noile conditii de trai nu-i surad catusi de putin lui Lucy, ea il va
parasi pe Edward in favoarea fratelui acestuia, Robert Ferras, care urma sa
mosteneasca o parte importanta a averii familiei. Vazandu-se liber, Edward o va cauta
pe Elinor si ii va cere acesteia sa accepte sa-si intemeieze o familie alaturi de el. Prada
propriei gandiri, Elinor trece in cateva clipe de la agonie la extaz astfel ca totul se
termina cu bine si eroina noastra va avea parte, in sfarsit, de fericirea pe care o merita
din deplin.


Bun venit n lumea lui Jane Austen, unde cstoriile se fac din interese materiale, dar totodat
iubirea adevrat nvinge, o lume unde idilicul se mpletete cu dramele personale, iar
superficialitatea se confrunt cu tririle profunde. i mai ales unde te atepi din oficiu la happy end-
uri, uneori prea happy pentru a admite c ar putea trece de proba verosimilului.
Cele dou surori, Elinor i Marianne, reprezint exact cele dou tipuri de atitudine n faa diverselor
situaii de via cu care sunt puse fa n fa. Elinor este raiunea, iar Marianne simirea. Prima
prefer s se comporte diplomat, rezervat i s interiorizeze tot ceea ce simte. Marianne se afl exact
la polul opus, pentru c ea nu poate s-i ascund emoiile, iar sinceritatea explodeaz de fiecare
dat, fr temeri n ceea ce privete consecinele.
Dei att de diferite, nu poi s nu fii impresionat de felul n care sunt dedicate una celeilalte i cum
fiecare se gndete deseori la fericirea celeilalte n detrimentul propriului confort.
Elinor are aici un punct n plus, deoarece prefer s in doar pentru sine propria dram
sentimental, nedorind s i mpovreze i pe ceilali cu problema ei. Atitudine pe care Marianne nu
o nelege i pe care o va dezaproba deseori, considerndu-i sora incapabil de sentimente puternice
i ptimae.
Personajele primesc ns diverse faete pe parcursul romanului. Elinor poate prea uneori mai rece
dect ar fi cazul, ns curnd i cunoti latura extrem de sensibil i nelegi c este mai fragil dect
las s se vad.
Marianne este catalogat deseori drept lipsit de diplomaie i fr maniere n societate. ns nu este
dect o femeie sufletist, creia nu i place s se ascund n spatele convenienelor. Pur i simplu, ea
debordeaz de sinceritate, i atunci cnd urte, dar i atunci cnd iubete, i nu se teme s o arate,
indiferent de situaie sau de contextul n care se afl.
Colonelul Brandon poate prea un tip taciturn, un burlac ntrziat care se ndrgostete de o femeie
mai tnr, o fetican, n comparaie cu vrsta lui. Treptat ns i cunoti grija, atenia i rbdarea
de care d dovad n relaia cu Marianne. Iar dac femeia pe care o iubea ar fi ales s i petreac
restul vieii cu un alt brbat, nu ar fi iubit-o mai puin i i-ar fi urat toat fericirea din lume, dorindu-
i doar ca rivalul su s o merite cu adevrat.
Filmul: Sense and sensibility
Anul apariiei: 1995
Regizor: Ang Lee
Durata: 136 minute
Rating IMDB: 7,6/ 10





Raiune i simire a beneficiat de o ecranizare n 1995, Sense and sensibility, care i-a avut n
distribuie pe Emma Thompson (n rolul lui Elinor), Kate Winslet (Marianne), Alan Rickman
(colonelul Brandon), Hugh Grant (Edward Ferrars) i Greg Wise (Willoughby).
Dintre toi, cel mai mult mi s-a prut potrivit n rol Alan Rickman, care l-a ntruchipat perfect pe
colonelul Brandon, cu felul lui de a fi mereu diplomat, rezervat i totodat att de sufletist. Vrsta
ceva mai naintat comparativ cu cea de care s-a ndrgostit nu devine un handicap, deoarece anii n
plus sunt compensai de loialitatea i delicateea de care d dovad atunci cnd Marianne suferea
dup materialistul Willoughby.
Probabil c acum l-am etichetat negativ pe bietul Willoughby, mai mult sau mai puin pe bun
dreptate, n condiiile n care n ecranizare, el nu primete ocazia, unic de altfel, de a se dezvinovi
prin prezentarea propriului punct de vedere. n carte, autoarea l las s i dezvluie sufletul n faa
lui Elinor, destul de neleapt i de bun nct s l asculte i s i dea crezare, mcar dintr-un
sentiment de mil pentru o situaie care devenise oricum ireversibil.
Foarte autentic i simpatic mi s-a prut doamna Jennings, care prea s i asume neinvitat rolul
de Cupidon, un Cupidon care mai mult glumea pe seama sentimentelor domnioarelor Dashwood
dect s fie cu adevrat de folos n sprijinirea povetilor lor de iubire. n orice caz, rsul ei, dei
uneori rutcios, este de-a dreptul contagios.
Foarte bine a jucat i Hugh Laurie, care l-a interpretat pe bosul domn Palmer, nsoit de soia lui,
nu prea inteligenta Charlotte Jennings Palmer.
n schimb, Edward Ferrars, interpretat de Hugh Grant, nu mi s-a prut att de armant pe ct m
ateptam. Dei era de ateptat ca Edward s fie genul de om rezervat i temtor, prins n loialitatea
unei promisiuni fcute domnioarei Lucy, totui Hugh Grant mi-a prut de-a dreptul crispat i mult,
mult prea rigid.
n orice caz, v recomand cu drag s vizionai filmul, mai ales dac v plac ecranizrile romanelor
clasice i atmosfera de secol XVIII. Eu nc mai visez la crinoline, trsuri i la interioarele locuinelor
de atunci. i fiindc vremurile de atunci nu se mai pot ntoarce, ne putem teleporta noi acolo, din
pcate doar la nivel vizual, pentru a tri nite poveti romantice de altdat.