63

Dac f, g : I R sunt continue si e R, = 0, atunci au loc relatiile:

a) ( ( ) ( )) ( ) ( ) f x g x dx f x dx g x dx + = +

b) ( ) ( ) f x dx f x dx =

.
Metode de integrare
Formula de integrare prin prti. Iie I R interval si , : f g I R Iunctii
derivabile cu derivatele continue. Atunci Iunctiile f g si f g admit primitive si
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) f x g x dx f x g x f x g x dx =

.
Teorema de schimbare de variabil. Iie I, J . R intervale, : I J si f : J R
Iunctii cu propriettile:
1) f admite primitiva F pe J ; 2) este derivabil pe I.
Atunci Iunctia ( ) f admite pe I primitiva F .
Putem scrie .
Practic, pentru a simpliIica scrierea, procedm astIel:
1) Iacem substitutia t (x)
2) diIerentiem Iormal, adic scriem dt (x)dx
3) calculm primitiva F a Iunctiei f rezultat prin schimbarea de variabil
4) nlocuim argumentul t cu (x).
Primitive uzuale (imediate)
1.
1
1
n
n x
x dx
n
+
= +
+

+ n e N; 2.
1
1
1
a
a
x
x dx a
a
+
= +
+

+ ;
3.
1
ln , , dx x
x
= +

+ 4. sin cos x dx x = +

+
5. cos sin x dx x = +

+ 6.
2
1
tg
cos
dx x
x
= +

+
7.
2
1
ctg
sin
dx x
x
= +

+ 8.
tg ln, cos , x dx x = +

+
9. ctg ln , sin , x dx x = +

+ 10.
2
1
arctg
1
dx x
x
= +
+

+
11.
2
1
arcsin
1
dx x
x
= +

+ 12.
x x
e dx e = +

+
Integrarea funcfiilor rafionale
O functie rational f, deIinit pe un interval I, este de Iorma
( )
( ) ,
( )
P x
f x x I
Q x
= ,
unde P, Q e R|X| si ( ) 0 Q x pe I.
O Iunctie rational se numeste functie rational simpl dac are una din Iormele:
1) f (x) P(x), P e R|X|

Analiz matematic cls. a XII a
www.mateinfo.ro
64
2)
*
( ) , , ,
( )
n
A
f x A a n
x a
=

R N
3)
2
2
( ) , , , , , 4 0, *
( )
n
Ax B
f x A B a b a b n
x ax b
+
= = <
+ +
R N
Orice Iunctie rational se poate descompune, n mod unic, n sum de Iunctii
rationale simple.
Integrale definite
Iie F : I R o primitiv a Iunctiei continue f : I R, unde I |a; b|. Se numeste
integral definit (sau integral Riemann) a Iunctiei f de la a la b numrul real notat
si deIinit prin relatia:
( ) ( ) ( )
b
a
f x dx F b F a =

(formula Leibni:-Newton).
Iormula se mai scrie: ( ) ( )
b
b
a
a
f x dx F x =

, unde s-a notat ( ) ( ) ( )

b
a
F b F a F x = (citim
,F(x) luat de la a la b').
Proprietafi ale integralelor definite
Iie Iunctiile continue : | ; | f a b R , :| ; | g a b R .
J Proprietatea de liniaritate a integralei.
\ , R, ( ( ) ( )) ( ) ( )
b b b
a a a
f x g x dx f x dx g x dx + = +

.
J Proprietatea de aditivitate a integralei. \ c e |a; b|, ( ) ( ) ( )
b c b
a a c
f x dx f x dx f x dx = +

.
J Proprietatea de medie a integralei. - c e (a, b) astIel nct ( ) ( ) ( )
b
a
f x dx f c b a =

.
J Proprietatea de po:itivitate a integralei. dac f ` 0 pe |a,b|, ( ) 0
b
a
f x dx

` .
J Proprietatea de monotonie a integralei. dac f < g pe |a,b|, ( ) ( )
b b
a a
f x dx g x dx

< .
Interpretarea geometrica a integralei definite
Iie numerele reale a b si Iunctia continu pozitiv f : |a;b| R. Multimea
2
( , ) , , 0 ( )}
f
x y a x b y f x = R < < < < se numeste subgrafic al Iunctiei f .
Dac Iunctia : | , | f a b R este continu, atunci sirul
1
*
n
n
k
n
b a b a
S f a k
n n
=



= +

N
converge la ( )
b
a
f x dx

.
Aria subgraficului unei functii continue po:itive
Pentru o Iunctie continu si pozitiv f : |a, b| R avem aria ( ) ( )
b
f
a
f x dx =

.
Integrarea funcfiilor continue pe porfiuni
Functia f : |a, b| R se numeste continu pe portiuni dac are cel mult un numr Iinit
de puncte de discontinuitate si acestea sunt puncte de discontinuitate de speta nti.
65
Aria unei suprafefe marginita de grafice de funcfii
Iie T o supraIat plan mrginit. Urmtoarele aIirmatii sunt echivalente:
1 SupraIata T are arie.
2 Exist un sir (P
n
)
n`1
de supraIete poligonale incluse n T si un sir (Q
n
)
n`1
de
supraIete poligonale care includ pe T, astIel nct lim ( ) lim ( )
n n
n n
S P S Q

= . Valoarea
comun a acestor limite este aria supraIetei T (unde S(P) este aria poligonului P).
Iie Iunctiile , :| , | f g a b R continue. Presupunem c g(x) < f (x), \ x e |a, b|.
Suprafata plan delimitat de graficele functiilor f si g pe |a, b| este
2
( , ) , si ( ) ( )} x y a x b g x y f x = R < < < < . Aria suprafetei este ( ( ) ( ))
b
a
f x g x dx

.
Jolumul unui corp de rotafie
Iie C un corp geometric mrginit. Presupunem c exist un sir de corpuri (C
n
)
n`1
care
au volum si sunt incluse n C, precum si un sir de corpuri (mrginite) (D
n
)
n`1
care au
volum si includ pe C, astIel nct lim ( ) lim ( )
n n
n n
J C J D

= , unde J(P) este volumul
poliedrului P. Atunci, corpul C are volum si volumul su J(C) este valoarea comun
a celor dou limite.
Iie f : |a, b| R o Iunctie continu. Multimea
{ }
3 2 2
( , , ) , ( ) x y : y : f x = + R < +
se numeste corpul de rotatie determinat de Iunctia f prin rotirea n jurul axei Ox. Jolumul
corpului de rotatie + este
2
( )
b
a
f x dx

.
Aria unei suprafefe de rotafie
Iie f : |a, b| R

o Iunctie derivabil cu derivata continu.

Multimea
{ }
3 2 2
( , , ) , ( ), | , | x y : y : f x x a b = + = R 5 se numeste suprafata de
rotatie determinat de Iunctia f (sau supraIata obtinut prin rotirea graIicului Iunctiei f n
jurul axei Ox). Aria suprafetei de rotatie 5 este
2
2 ( ) 1 ( ( ))
b
a
f x f x dx +

.
Iie : | ; | f a b R continu pe portiuni si Iie c
1
, c
2
, ..., c
p
punctele de discontinuitate
(c
1
< c
2
< ... < c
p
). Integrala (Riemann) Iunctiei f este
1
1
1
( ) ( )
i
i
p
b c
i
a c
i
f x dx f x dx

+
=
=

,
unde c
0
a si c
p1
b, iar
1
: | ; | , 1, ..., }
i i i
f c c i p

R este Iunctia obtinut prin

prelungirea prin continuitate a lui f la intervalul |c
i1
; c
i
|.
Formula de integrare prin prti. Presupunem c Iunctiile f, g : I R sunt
derivabile, cu derivatele f , g : I R continue. Iie dou numere a, b e I. Atunci:
( ) ( ) ( ) ( ) , ( ) ( )
b b
b
a
a a
f x g x dx f x g x g x f x dx =

.
Formula de schimbare de variabil. Presupunem c Iunctia : J I este
derivabil, cu derivata continu si Iunctia f : I R este continu. Iie dou numere
, e J. Atunci:
( )
( )
( ( )) ( ) ( ) f t t dt f x dx


=

.
66
Lungimea graficului
Dac : | , | f a b R este o Iunctie oarecare, spunem c graficul lui f are lungime
dac exist si este Iinit limita
0
( ) lim ( , ) l f l f

= unde este o diviziune a intervalului
|a; b|, iar l( f; ) este lungimea liniei poligonale determinat de pe graIicul lui f.
Aceast limit se numeste lungimea graficului functiei f.
Lungimea graIicului unei Iunctii f : |a, b| R derivabil cu derivat continu
este
2
1 ( ( ))
b
a
l f x dx = +

.
Centrul de greutate
Dac avem n plan un sistem Iinit de puncte materiale M
i
(x
i
, y
i
) n care sunt concen-
trate masele m
i
, 1, i n = , atunci centrul de greutate al acestui sistem de puncte materiale
este punctul G(x
G
, y
G
), unde:
1 1
1 1
,
n n
i i i i
i i
G G
n n
i i
i i
m x m y
x y
m m
= =
= =
= =


iar n centrul de greutate G
este concentrat masa
1
n
i
i
m m
=
=

. Considerm cazul unei plci plane omogene (adic de

grosime neglijabil si Iormat dintr-un material cu densitate constant).
Iie - o astIel de plac plan omogen, mrginit de graIicele Iunctiilor continue
f, g : |a; b| R unde g(x) ~ f (x), \ x e |a; b|. Centrul de greutate al lui - este
punctul G de coordonate
( ( ) ( ))
( ( ) ( ))
b
a
G b
a
x g x f x dx
x
g x f x dx

,
2 2 1
( ( ) ( ))
2
( ( ) ( ))
b
a
G b
a
g x f x dx
y
g x f x dx

=

.
Ecuafii diferenfiale
ntelegem prin ecuatie diferential o ecuatie avnd drept necunoscut o Iunctie y si n
care apare cel putin una din derivatele acestei Iunctii. De obicei Iunctia necunoscut o
notm cu y, iar argumentul acesteia cu x. Dac derivata de ordin maxim care apare n
ecuatie este y
(n)
, spunem c ecuatia diferential are ordinul n. O ecuatie diIerential de
ordinul n se poate scrie sub Iorma: (x, y, y, y, ..., y
(n)
) 0, unde este o Iunctie de n 2
variabile, iar Iunctiile y, y, y, ..., y
(n)
sunt Iunctii de o singur variabil x deIinite pe un
interval R I .
Uneori, mai ales n mecanic si n Iizic, argumentul se noteaz cu t (timp)iar Iunctia
necunoscut cu x, derivatele Iiind marcate prin puncte adic , x x etc.
Iiind dat o ecuatie diIerential, numim solutie particular a acesteia oricare dintre
Iunctiile y care o veriIic si numim solutie general a ecuatiei multimea tuturor solutiilor
particulare.
Prin re:olvarea unei ecuatii diferentiale ntelegem determinarea solutiei generale a
acesteia.
67
Uneori, relativ la o ecuatie diIerential de ordinul n se cere determinarea unei
solutii particulare ce veriIic anumite ,conditii initiale', adic Iunctia necunoscut
si primele sale n 1 derivate iau valori date ntr-un punct dat; o astIel de cerint se
numeste problem Cauchy.
Iie I, J dou intervale de numere reale.
Vom numi ecuatie diferential cu variabile separabile o ecuatie care se poate
scrie sub Iorma: f (y)y g(x), unde g : I R si f : J R sunt dou Iunctii
continue.
Rezolvarea acestei ecuatii se Iace integrnd (trecnd la primitive) n ambii membri.
Obtinem: =

( ) ( ) f y dy g x dx , x e I adic o egalitate de tipul F(y) G(x) C, \ x e I,
unde F este o primitiv pentru f, G este o primitiv pentru g, iar C e R.
Ecuafii diferenfiale liniare de ordinul 1
O ecuatie diferential de ordinul 1 se numeste ,liniar' dac este de Iorma
a(x)y b(x)y c(x) 0, x e I unde a, b, c sunt Iunctii continue deIinite pe I si
( ) 0, a x x I .
Un caz particular important este acela cnd c(x) 0, \ x e I, cnd ecuatia devine:
+ = ( ) ( ) 0 a x y b x y , x e I.
Ecuatia + = ( ) ( ) 0 a x y b x y se numeste ecuatia liniar omogen asociat ecuatiei
a(x)y b(x)y c(x) 0.Aceast ecuatie este o ecuatie cu variabile separabile.
Solutia general a ecuatiei liniare neomogene se obtine dac adugm la solutia
general a ecuatiei omogene o solutie particular (Iixat) a ecuatiei neomogene. Scriind
simbolic, avem: y
neomogen
y
omogen
y
particular
.
Ecuafii diferenfiale liniare de ordinul 2 cu coeficienfi constanfi
O ecuatie diferential de ordinul 2 se numeste liniar cu coeficienti constanti
dac este de Iorma: ay by cy d 0, x e R unde a, b, c, d e R,
0 a
.
Cnd d 0 ecuatia devine: ay by cy 0, x e R si se numeste ecuatie liniar
omogen de ordin 2 cu coeficienti constanti.
Ca si n cazul ecuatiilor liniare de ordinul 1, se arat c o solutie general a
ecuatiei neomogene se obtine din solutia general a ecuatiei omogene, la care
adugm o solutie particular (Iixat) a ecuatiei neomogene.
Unei ecuatii omogene i asociem ecuatia algebric de gradul 2 cu necunoscuta r:
ar
2
br c 0 numit ecuatia caracteristic asociat.
I) Dac ecuatia caracteristic are rdcinile reale distincte
1 2
r r (cazul ~ 0),
atunci solutia general a ecuatiei date este: = +
1 2
1 2 1 2
, , R
r x r x
y C e C e C C .
II) Dac ecuatia caracteristic are rdcina real dubl r (cazul 0), atunci solutia
general a ecuatiei date este:
1 2 1 2
, ,
rx rx
y C e xC e C C = + R .
III) Dac ecuatia caracteristic are rdcinile complexe conjugate (nereale) r
1
i,
r
2
i ( 0 ) (cazul 0), atunci solutia general a ecuatiei date este:

= +
1 2
cos sin
x x
y C e x C e x , C
1
, C
2
e R.