Cele 9 fericiri:

-Fericiti cei saraci cu duhul , ca acelora este Imparatia Cerurilor

-Fericiti cei ce plang,ca aceia se vor mangaia ;
-Fericiti cei blanzi , ca aceia vor mosteni pamantul ;
-Fericiti cei ce flamanzesc si inseteaza de dreptate,ca aceia se vor satura ;
-Fericiti cei milostivi , ca aceia se vor milui ;
-Fericiti cei curati cu inima , ca aceia Il vor vedea pe Dumnezeu ;
-Fericiti facatorii de pace , ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema ;
-Fericiti cei prigoniti pentru dreptate , ca acelora este Imparatia Cerurilor ;
-Fericiti veti fi , cand din pricina Mea va vor ocari si va vor prigoni si mintind vor
zice tot cuvantul rau impotriva voastra ,mintind pentru mine.
Bucurati va si va veseliti ,caci plata voastra multa este in ceruri .
Explicatia fericirilor:
1. Sarac cu duhul = Smerenic ; acestia se straduiesc sa scape de pacatul
mandriei si sa ajunga la desavarsire ;Mandria-cel mai mare pacat!!!
2. Plansul este exteriorizarea sentimentelor noastre ; Dumnezeu ii va rasplati
pe cei care plang pentru adevar ;
3. Mantuitorul recomanda blandetea ca pe o virtute de pret ; la temelia
oricarui adevar , pentru dobandirea ericirii vesnice blandetea este piatra de
temelie ;
!. "ei care sunt blanzi si inseteaza de dreptate sunt adevaratii crestini care
urmaresc inaptuirea dreptatii si a binelui ; de aceasta #sete$ si #oame$ au
dat dovada martirii si sfintii ;
%. Milostenia pe care ne-o cere Mantuitorul este o exteriorizare prin apte a
iubirii ata de aproapele , pe care suntem datori sa-l ajutam ; rasplata pe care
o vor primi cei milostivi este &mparatia "erurilor ;
'. Cei curati cu inima sunt cei nevinovati si lipsiti de viclenie ,
iertatori , buni si rabdatori ;
(. Facatorii de pace sunt acei crestini care nu ac pacate grele si sunt
impacati cu Dumnezeu si cu oamenii lor ;
).Mantuitorul ii rasplateste pe aceia care de-a lungul veacurilor sunt
prigoniti pentru credinta lor ; mparatia Cerurilor este rasplata pentru ei ;
*.isus !ristos ii ace ericiti pe aceia care de-a lungul veacurilor implinesc
poruncile sale , suerind pri"oniri+,-".&/&"&0-".0"1-2

/ericirile alcatuiesc o adevarata scara a desavarsirii 3
-,merenie;
-4arere de rau , plans;
-5landete ;
-&ubire de adevar;
-Milostenie ;
-6evinovatie-nepri7anire
-&ertare ;
-,intenie ;
-5ucurie ;
88888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888
FERICIRILE - PREDICA DE PE MU!E
"#$. Ce sunt Fericirile?
Dupa randuiala echiului !estament, pentru a implini "egea, credinciosul trebuia sa
asculte de cele #$ porunci. %otrivit cuvintelor Mantuitorului& '(a nu socotiti ca am venit
sa stric "egea sau proorocii; n-am venit sa stric, ci sa implinesc) %Matei &, '(), cele #$
porunci trebuie pazite si de crestini, intocmai. %e langa aceste zece porunci, Mantuitorul
a mai dat crestinilor alte noua indemnuri, prin care se implineste "egea, in scopul
desavarsirii morale. %e acestea nu le-a dat insa in chip de opriri sau porunci, ci in chip
de 'fericiri), fiindca ele se potrivesc deplin cu smerenia si blandetea Mantuitorului
*ristos. %e de alta parte, cele noua Fericiri sunt atat de potrivite cu nazuintele sufletului
crestinului, incat, numai auzindu-le, suntem indemnati singuri sa le indeplinim. In acest
inteles (fantul +postol Iacov numeste legea oului !estament *Le+ea cea
,esavarsita a li-ertatii.%Iacov ', "&).Faptul ca Mantuitorul in/atisea0a laolalta
/ericirea si ,esavarsirea arata ca acestea sunt strans legate. Intr-adevar, nimeni nu
poate fi fericit fara a fi desavarsit, iar cel ce cucereste desavarsirea morala dobandeste
prin aceasta si fericirea.De aceea, in fiecare fericire trebuie sa deosebim mai intai
invatatura sau indemnul si apoi fericirea sau fagaduinta rasplatirii.%e scurt,prin *Fericiri.
se inteleg cele noua cai pe care crestinul trebuie sa mearga pentru a a,unge la fericirea
vesnica, sau cele noua virtuti prin care putem dobandi fericirea.
"12. Care este fericirea intai si ce inteles are?
*Fericiti cei saraci cu ,u3ul, ca a lor este imparatia cerurilor. %Matei &, #).
%rin aceste cuvinte, Mantuitorul ne invata ca prima virtute pe care trebuie sa ne-o
insusim pentru a intra in imparatia cerurilor, adica pentru a dobandi fericirea, este
'saracia cu duhul).Dar ce inseamna 'saracia cu duhul)? Dupa cum talmaceste
(fantul Ioan -ura de +ur./0 1Cuvantul 2 la Matei, Migne, %. -., "II, col. 33/.
(fantul Chiril al +le4andriei, Comentar la 5, Migne, %. -., "22II, col. 607;
8igaben, Comentar la Matei, Migne, %. -., C22I2, col. #079, cuvintele :saraci cu
duhul; inseamna :smeriti de buna voie;, adica lipsiti de trufia mintii si de
nemasurata iubire de sine, pacate prin care au cazut ingerii cei rai si primii
oameni. <le nu arata deci pe cei neintelepti, nestiutori sau simpli, ci pe cei ce se
socotesc pe sine astfel. Crestinii care cunosc si urmeaza pe *ristos sunt 'invatati
de Dumnezeu) %I !es. 1, $) si 'fii ai luminii... nu ai intunericului) %I !es. &, &),
intrucat au dobandit invatatura dumnezeiasca de la =iserica, prin harul (fantului
Duh %I Cor. & s.u.9. 4araci cu ,u3ul sunt crestinii care, cugetand necontenit la
desavarsirea dumnezeiasca, isi dau seama cat de departe sunt ei de ea; cei ce
isi dezlipesc de buna voie inima de bunurile pamantesti, isi golesc mintea de
cunostintele cele desarte si isi elibereaza sufletul de iubirea celor vremelnice,
pentru ca, astfel saracita, mintea sa doreasca a fi umpluta cu bunurile ceresti, cu
bogatia stiintei dumnezeiesti si cu iubirea celor vesnice. +cesti crestini, oricat ar
fi de virtuosi, nu se cred niciodata desavarsiti, ci ravnesc si se straduiesc fara
incetare sa urce treapta cu treapta, cat mai sus, pe scara desavarsirii.%atrunsi de
convingerea ca nu au nimic de la sine si ca nu pot infaptui nimic pentru
mantuirea lor fara a,utorul si harul lui Dumnezeu si ca, atata vreme rat petrec in
trup, sunt inca departe de fericirea vesnica, crestinii implora necontenit indurarea
harului lui Dumnezeu. Rasplata fagaduita celor smeriti este imparatia cerurilor,
adica fericirea vesnica, pe care, prin credinta si nade,de, ei o gusta launtric inca
pe pamant, dar deplin o vor avea numai in viata viitoare, prin partasia la fericirea
vesnica.4merenia este deci prima virtute ce se cere crestinului. Fara ea, nimeni
nu poate trai o viata cu adevarat crestina; fara ea, nimeni nu poate nici macar
intra in aceasta viata crestina, pentru ca ii lipseste dorinta de a se lupta cu
pacatele si de a dobandi virtutea.Fara smerenie,crestinul nu se afla in stare de a
simti nevoia harului dumnezeiesc si prin aceasta se lipseste tocmai de ceea ce
are neaparata trebuinta.
"1'. Care este fericirea a doua si ce inteles are?
*Fericiti cei ce plan+, ca aceia se vor man+aia. %Matei &, 1).
%lansul, ca si rasul, poate avea diferite cauze. intelesul lui depinde deci de cauza din
care porneste. +stfel este o mare deosebire intre plansul celui ce-i pare rau pentru vreun
pacat savarsit si plansul unui hot, de necaz ca nu i-a reusit o incercare de furt, sau
pentru ca a fost prins si pedepsit. De aceea, din aceasta fericire nu trebuie sa intelegem
ca toti cei ce plang ar putea dobandi mangaierea. +ici este vorba numai de cei ce plang
din pricina ca se intristeaza si le pare rau pentru pacatele savarsite./7 1(f.Ioan -ura de
+ur, Cuvantul 2 la Matei, Migne, %. -., "II, col. 3369, cu care au mahnit pe Dumnezeu
si pe aproapele lor, ca fiul pierdut, 8aheu vamesul, sau talharul cel rastignit de-a dreapta
Mantuitorului. +ceasta este intristarea despre care (fantul +postol %avel scrie&
'Intristarea, cea dupa Dumnezeu aduce pocainta spre mantuire, fara parere de rau; iar
intristarea lumii aduce moarte. %II Cor. (, '2). Despre aceasta intristare vorbeste si
(fantul +postol %etru, aratand ca ea este pricinuita de feluritele ispite la care este supus
cel credincios, spre lamurirea credintei lui si din care iese biruitor numai cel ce rabda
pana la sfarsit %I Petru ',5-(). Mantuitorul fericeste nu numai pe cei ce-si plang pacatele
proprii, dar si pe cei care-si frang inima si plang pentru pacatele semenilor lor, rugand pe
Dumnezeu sa le dea cainta, adica pe cei rataciti sa-i intoarca la calea cea dreapta, iar
pe cei ce traiesc fara randuiala sa-i faca sa-si indrepte viata. Mantuitorul (-a intristat si a
plans pentru pacatele celor ce locuiau in Ierusalim, *orazin, =etsaida si Capernaum, si
care nu voiau sa se pocaiasca %Matei '', "2-"16 "#, #(, #7). Darul lacrimilor aducatoare
de bucurie #-au avut, de asemenea, toti sfintii. Fagaduinta mangaierii este unita cu
indemnul de a plange,pentru ca intristarea pentru pacate sa nu duca la deznade,de.
Celor ce plang din aceste pricini binecuvantate, Mantuitorul le fagaduieste mangaierea
harica, adica, pentru viata de acum, iertarea greselilor, scaparea de chinuri si de pacate,
iar pentru viata viitoare, imparatia cerurilor, adica bucuria.6$ 1(fantul Ioan -ura de +ur,
Cuvantul 2 la Matei, Migne, %. -., "2II, col. 336; !eofilact, Comentar la Matei, Migne,
%. -., C22III, col. #00; 8igaben, Comentar la Matei, Migne, %. -., C22I2, col.
#739.Despre aceasta rasplata vorbeste (f.<vanghelist Ioan in +pocalipsa, cand
infatiseaza rasplata celor ce au ramas credinciosi si statornici in necazul cel mare si pe
care 'Mielul, Cel ce sta in mi,locul tronului, ii va paste pe ei si-i va duce la izvoarele
apelor vietii si Dumnezeu va sterge orice lacrima din ochii lor) %Apoc. (, '1-'().
"1". Care este a treia fericire si ce inteles are?
*Fericiti cei -lan0i, ca aceia vor mosteni pamantul. %Matei &, &).
=landetea este cel dintai rod al bunatatii si iubirii aproapelui. <a este o stare cumpanita
si linistita a sufletului, insotita cu silinta de a nu supara pe nimeni si a nu se supara de
nimic.Cel bland nu murmura niciodata impotriva lui Dumnezeu, nici a oamenilor, urmand
indemnul (fantului +postol %avel& 'orba voastra sa fie totdeauna placuta, cu sare
dreasa, ca sa stiti cum trebuie sa raspundeti fiecaruia) %Col. 1, 5). 8mul -lan, da
cuvenita cinste si ascultare mai-marilor sai& nu bat,ocoreste, nu graieste de rau si nu
osandeste pe semenii sai, ci se arata pe sine totdeauna smerit. Iar cand se intampla
ceva potrivnic dorintelor lui, nu se lasa prada maniei si, mai presus de toate, nu se
razbuna pentru ,igniri.Cea mai inalta treapta a blandetii este iubirea fata de cei ce ne
prile,uiesc necazuri si suparari si care se arata prin iertare si impacare %Matei &, "#-"1).
Culmea blandetii sta deci in purtarea pe care ne-o porunceste Mantuitorul, prin
cuvintele& '=inecuvantati pe cei ce va blesteama, faceti bine celor ce va urasc si rugati-
va pentru cei ce va vatama si va prigonesc) %Matei &, 11). (ingura manie ingaduita si
folositoare este aceea indreptata impotriva pacatelor si a patimilor si mai ales impotriva
diavolului ispititor, in care nu a ramas nimic bun.
Ce a fagaduit Dumnezeu celor blanzi?
Dumnezeu a fagaduit celor blanzi ca vor mosteni pamantul. intr-adevar, este firesc ca
aceia care se poarta cu blandete sa fie scutiti de multe suparari, necazuri si tulburari pe
care le pricinuieste lipsa acestei virtuti, sa capete chiar iubirea celor din ,ur, o buna
inraurire asupra semenilor si, in orice caz, sa stinga mania si ura indreptata impotriva lor.
>asplata ii vine celui bland chiar din practicarea blandetii. Fiind impacat cu Dumnezeu,
cu semenii si cu sine, omul bland se bucura de o stare de liniste si siguranta deplina.
+stfel trebuie intelese cuvintele Mantuitorului& 'Invatati-va de la Mine, ca sunt bland si
smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre) %Matei '', "$).
>asplata deplina, insa, va fi data celor blanzi in viata viitoare.
"1#. Care este a patra fericire si ce inteles are?
*Fericiti cei ce /laman0esc si insetosea0a ,e ,reptate, ca aceia se vor satura.
%Matei &, 5). Cuvantul :dreptate; are aici intelesul din echiul !estament, insemnand
:cucernicie;, ca la (fantul Ioan -ura de +ur,.6# 1Cuvantul 2 la Matei, Migne, %. -.,
"II, col. 33?9 :virtutea in general;, ca la (fantul Chiril al +le4andriei.63 1Comentar la
"uca, Migne, %. -., "22II, col. 6739, :toata virtutea; cum spunea 8igaben.6@
1Comentar la Matei, Migne, %. -., C22I2, col. #7.9; cu alte cuvinte plinirea poruncilor lui
Dumnezeu, adica sfintenia, dreapta credinta si dreapta purtare. Cei flamanzi si insetati
de dreptate sunt deci toti cei ce doresc cu ardoare sa infaptuiasca si sa se infaptuiasca
binele. +ceasta dorinta este tot atat de fireasca si continua ca si foamea si setea
trupeasca. +u dat dovada de aceasta puternica dorinta indeosebi sfintii si martirii care
pentru *ristos au parasit familie, avere, voie proprie si s-au nevoit cu trairea unei vieti de
inalta spiritualitate.(aturarea fagaduita trebuie inteleasa ca o implinire a nazuintelor prin
cucerirea desavarsirii, prin realizarea sfinteniei in viata aceasta, in parte, iar in cea
viitoare pe deplin. +ceasta va fi potrivit fagaduintei Mantuitorului, Care zice& '(i oricine a
lasat case, sau frati, sau surori sau tata, sau mama, sau femeie, sau copii, sau tarine
pentru numele Meu, inmultit va lua inapoi si va mosteni viata vesnica) %Matei '$, "$).
'+ fi flamand si insetat de dreptate) mai inseamna si a dori si a ne stradui din toate
puterile pentru infaptuirea dreptatii ca virtute sociala, atat pentru noi, cat si pentru
semenii nostri. Iar cand, din pricina smereniei, saraciei, neindemanarii noastre sau a
puterii parasului, suntem nedreptatiti in aceasta viata, sa nu ne descura,am, ci sa avem
nade,de tare ca vom primi dreptatea noastra, daca nu chiar in viata aceasta, ca femeia
staruitoare din parabola ,udecatorului nedrept %Luca '7, "-(9, desigur in viata viitoare.
(imtul dreptatii este atat de inradacinat in fiinta omului, incat cu drept cuvant este
asemanat cu nevoia trupeasca de hrana si apa, fara de care omul nu poate trai.
In echiul !estament, au fost flamanzi si insetati de dreptate dreptul Iov, regii David si
(olomon si, indeosebi, proorocii. +stfel, David se plange, in psalmul (#, ca pe pamant
cei rai nu sunt pedepsiti, iar dreptii nu primesc incununarea virtutii. Iar proorocul Ieremia
se revolta impotriva calcatorilor de lege %Ieremia '", ', 1). Impotriva asupritorilor si a
,udecatorilor nedrepti, Isaia striga& '... Au mai faceti rau inaintea ochilor mei. Incetati
odataB Invatati sa faceti binele, cautati dreptatea, a,utati pe cel apasat, faceti dreptate
orfanului, a,utati pe vaduva) %', '5-'(). Crestinii nedreptatiti au privilegiul de a astepta,
dupa fagaduinta Domnului, 'ceruri noi si pamant nou, in care locuieste dreptatea) %II
Petru #, '#). +vand aceasta nade,de, ei indura mai usor suferintele legate de foamea si
setea lor dupa dreptate, care, in toata plinatatea ei, nu se va potoli decat in imparatia
cereasca.
"11. Care este a cincea fericire si ce inteles are?
*Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui. %Matei &, ().
Milostenia sau indurarea crestina izvoraste din iubirea de Dumnezeu si de aproapele si
se arata prin a,utorarea materiala si morala a semenilor nostri aflati in nevoie.
Mantuitorul, Care este modelul desavarsit al milosteniei %Matei '', #"6 Marcu 7, "), ne-a
aratat ca la ,udecata de apoi faptele indurarii trupesti si sufletesti sunt acelea care ne vor
deschide portile fericirii vesnice %Matei "&, #1-12).
Dar, :chipurile de a milui - cum spune (fantul Ioan -ura de +ur - sunt felurite si porunca
aceasta este intinsa;.6/ 1Cuvantul 2 la Matei, Migne, %. -., "II, col. 33?9.
"1&. Care sunt /aptele milosteniei trupesti9
Faptele milosteniei trupesti sunt in numar ,e sapte, si anume&
#9 *ranirea celui flamand, care, din pricina saraciei si neputintei, nu se poate hrani prin
munca proprie.
39 +daparea celui insetat, care, din lipsa sau slabiciune, nu-si poate alina setea;
@9 Imbracarea celui gol, adica a celui care, din cauza lipsei, nu are haine pentru
acoperirea trupului;
/9 Cercetarea celor in necazuri si nevoi, pentru a,utorarea lor;
69 Cercetarea celor bolnavi. +ceasta porunca se implineste mai intai prin cuvintele
mangaietoare si compatimitoare; al doilea, sfatuindu-i sa sufere cu rabdare nenorocirea,
fara cartire, ci cu binecuvantare, si facandu-i sa inteleaga ca suferinta este ingaduita
spre incercare, intarire si ispasire; al treilea, indemnandu-i si a,utandu-i sa se
spovedeasca si sa se impartaseasca si sa primeasca !aina (fantului Maslu; al patrulea,
invatandu-i sa nu cada in credinta desarta a celor ce voiesc sa-si castige sanatatea cu
farmece si felurite inselaciuni diavolesti, ci sa-si puna increderea si nade,dea numai in
mila lui Dumnezeu si in leacurile sfatuite de medici. Iar cand acesti bolnavi sunt lipsiti
sau fara a,utorare, sa-i a,utam cu tot ce au nevoie& bani, medicamente, priveghere si
altele.
.9 -azduirea calatorilor, mai ales a bolnavilor si a celor lipsiti de mi,loace materiale,
facand aceasta cu bucurie;
?9 Ingroparea saracilor si a celor pe care nu are cine sa-i ingroape, daruind cele
trebuitoare pentru inmormantarea lor crestineasca.Daca moare o ruda sau un prieten,
aceasta datorie se implineste prin petrecerea mortului pana la groapa, cu rugaciuni si
acte de milostenie pentru sufletul raposatului si cuvinte de mangaiere pentru cei ramasi
in viata.Aeindeplinirea acestor fapte fata de semeni inchide portile fericirii ceresti si
aduce osanda vesnica %Matei "&, 1'-15).
"15. Care sunt /aptele milosteniei su/letesti9
Faptele milosteniei sau in,urarii su/letesti sunt tot in numar ,e sapte, si anume&
#9 Intoarcerea celor rataciti la calea adevarului si a celor pacatosi la calea virtutii, dar cu
duhul blandetii si al intelepciunii, spre a-i feri atat de pacatul deznade,dii cat si de cel al
prea marii increderi in indurarea lui Dumnezeu.Insemnatatea acestei fapte o arata
(fantul +postol Iacov, cand zice& 'Fratii mei, daca vreunul va rataci de la adevar si-l va
intoarce cineva, sa stie ca cel ce a intors pe pacatos de la ratacirea caii lui isi va mantui
sufletul din moarte si va acoperi multime de pacate) %Iacov &, '$-"2).
39 Invatarea celor nestiutori si nepriceputi %Fapte 7, #'6 !it ", 1-()6
@9 (fatuirea celor ce au trebuinta de sfat %I !es. &, ''-'&). !rebuinta de sfat bun si dat la
vreme au cei cu o viata pacatoasa, cei in nevoie si stramtorare, sau cei a caror viata si
cinste sunt in prime,die.
/9 >ugaciunea catre Dumnezeu pentru aproapele nostru %Iacov &, '56 Filip. ', '$6 Col.
1, #).
69 Mangaierea celor intristati %I !es. &,'1), din pricina bolilor, a pacatelor sau a
nenorocirilor de tot felul;
.9 Aerazbunarea pentru raul facut de altii, ci rasplatirea raului cu binele %Matei &, 11-176
Rom. '", '$-"')6
?9 Iertarea greselilor savarsite de altii fata de noi insine, nu numai o data, ci 'de
saptezeci de ori cate sapte), cum spune Mantuitorul %Matei '7, "").
"1(. Cum tre-uie savarsite aceste /apte ale milosteniei9
(pre a fi mai bine placute lui Dumnezeu, faptele milosteniei trebuie, mai intai, sa fie
izvorate din iubire sincera fata de Dumnezeu si de aproapele. Femeia vaduva care a
daruit la templu doi banuti, singurii pe care-i mai avea, trece mult inaintea bogatilor care
puneau sume mari in cutia templului, dar numai de ochii lumii %Marcu '", 1"-11). Darul
facut aproapelui, cuvintele de mangaiere si impacare care ies dintr-o inima lipsita de
iubire, nu pot avea o buna inraurire, precum spune aceasta, minunat, (fantul +postol
%avel& 'De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am
arama sunatoare si chimval rasunator... (i de as imparti toata avutia mea si de as da
trupul meu ca sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste) %I Cor. '#, ', #).
In al doilea rand, faptele milosteniei nu trebuie facute din interes, spre a fi vazute si
rasplatite de oameni %Matei 5, "-1). In al treilea rand, ele trebuie facute oricarui om aflat
in nevoie, fara nici o deosebire %Luca '2, #5-#().In al patrulea rand, trebuie sa daruim
aproapelui nostru a,utorul de care are adevarata nevoie, potrivind a,utorul dupa
trebuintele lui.+sa, de pilda,nu vom da unui lenes de mancare,caci, cum porunceste (f.
+postol %avel& 'daca cineva nu vrea sa lucreze, acela nici sa nu manance) %II !es. #,'2).
!otusi si fata de cei lenesi avem datorii de milostenie, dar cautand sa patrundem in acea
latura a sufletului lor care sa-i vindece de lene.
"17. Ce rasplata fagaduieste Dumnezeu celor milostivi? Dumnezeu ii va milui, adica le
va ierta pacatele, la ,udecata de apoi, caci, precum spune (fantul +postol Iacov&
'Cudecata este fara mila pentru cel care n-a facut mila. (i mila biruieste in fata ,udecatii)
%Iacov ", '#)6 sau, cum zice (fantul +postol %etru& 'dragostea acopera multime de
pacate) %Petru 1, 7). Ca virtutea milosteniei este cat se poate de pretuita, se vede
lamurit din cuvintele Mantuitorului despre ,udecata de apoi, in care milostenia este
aceea pentru care vom fi mai ales rasplatiti %Matei "&, #"-15).
"1$. Care este a sasea fericire si ce inteles are?
*Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor ve,ea pe Dumne0eu. %Matei &, 7).
Mantuitorul aseamana inima omului cu ochiul. %recum ochiul sanatos si curat poate
vedea limpede %Matei 5, ""), tot asa numai cel cu inima curata, neacoperita de ceata
pacatului, poate vedea pe Dumnezeu.Cei curati cu inima sunt mai intai cei nevinovati si
lipsiti de viclesug, ca Aatanael %Ioan ', 1() si ca pruncii %Matei '7, #-1)6 apoi cei care,
prin nevointe si rugaciuni neintrerupte, izbutesc sa-si smulga radacinile pacatului, adica
sa-si goleasca inima de poftele si gandurile rele, de iubirea celor pamantesti, si sa o
umple cu dorul dupa lumina dumnezeiasca si desavarsire. +cestia a,ung sa-" vada pe
Dumnezeu chiar din aceasta viata, aflandu-" pretutindeni, si mai ales in fapturile (ale,
precum este (cris& 'Cele nevazute ale "ui se vad de la facerea lumii, intelegandu-se din
fapturi, adica vesnica "ui putere si dumnezeire, asa ca ei sa fie fara, cuvant de aparare)
%Rom. ', "2). %e unii ca acestia, =iserica ii numeste :vazatori de Dumnezeu;. Dar
vederea lui Dumnezeu in aceasta viata este nedeplina, precum zice (fantul +postol
%avel& 'vedem acum ca prin oglinda, in ghicitura, iar atunci, fata catre fata) %I Cor. '#,
'"). De curatenia inimii este strans legata virtutea castitatii. De aceea, (fantul Ioan -ura
de +ur crede ca prin curatenia inimii trebuie sa intelegem lipsa oricarui pacat in genere si
indeosebi a pacatului desfrinarii.66 1(fantul Ioan -ura de +ur, Cuvantul 2 la Matei,
Migne, %. -., "II, col. 33?; ezi si& !eofilact, Comentar la Matei, %. -., C22III, col. #009.
Iar castitatea se pastreaza prin cumpatare si post& '"uati seama la voi insiva - ne
porunceste Mantuitorul - sa nu se ingreuieze inimile voastre de mancare si de bautura si
de gri,ile vietii, si ziua aceea sa vina peste voi fara de veste, ca o cursa...%rivegheati,
dar, in toata vremea, rugandu-va ca sa va intariti sa scapati de toate acestea care au sa
vina si sa (tati inaintea Fiului Dmului) %Luca "', #1-#5). %entru curatenia inimii s-au
invrednicit dreptul (imeon si proorocita +na sa vada pe *ristos, Fiul lui Dumnezeu
1Luca ", "& s.u.). Curatenia inimii este conditia cea mai insemnata pe care o cere
Mantuitorul la indeplinirea oricarei fapte. %rin aceasta <l arata insemnatatea partii
launtrice a faptei, adica a intentiei, a gandului care-i sta la temelie, lucru de care nu se
tinea destul seama in echiul !estament. Mantuitorul face din aceasta schimbare a
adancului sufletului omenesc lucrul cel mai ales prin care morala crestina intrece si
desavarseste morala echiului !estament.In echiul !estament se oprea, de pilda,
omorul; dar in Aoul !estament se cauta a se inlatura si izvorul lui, adica mania din inima
omului, caci asa cum spune Mantuitorul& 'Din inima ies& ganduri rele, ucideri, adultere,
desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule) %Matei '&, '$). %oftele si gandurile rele
sunt semintele din care cresc pacatele si care, deci, trebuie inlaturate. Cu privire la
aceasta, Mantuitorul spune& '+ti auzit ca s-a zis celor de demult& sa nu ucizi; iar cine va
ucide vrednic va fi de osanda. <u insa va spun voua ca oricine se manie pe fratele sau
vrednic va fi de osanda. %Matei &, "'-""). Curatenia inimii este astfel cea mai inalta
treapta a desavarsirii, a sfinteniei. De aceea ea va fi rasplatita cu cea mai mare fericire,
care este privirea lui Dumnezeu.
"&2. Care este a saptea fericire si ce inteles are?
*Fericiti /acatorii ,e pace, ca aceia /iii lui Dumne0eu se vor c3ema. %Matei &, $).
%acea intemeiata pe adevar, dreptate si dragoste este cel mai mare bun social pentru
oameni si popoare. <a usureaza ridicarea conditiilor de viata ale fiecarui om si inalta
popoarele, aducandu-le propasire si fericire.%rofetii echiului !estament au descris
imparatia mesianica a lui *ristos ca pe o imparatie a pacii si a dreptatii, iar ingerii au
cantat in noaptea Aasterii Domnului& '(lava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant
pace, intre oameni bunavoire) %Luca ", '1). +ceasta pace intre oameni si popoare, dupa
care nazuieste orice societate, izvoraste, dupa invatatura crestina, din pacea omului cu
Dumnezeu si din pacea cu sine insusi, de care se bucura numai cei ce savarsesc binele.
Despre aceasta pace deplina vorbeste Mantuitorul cand spune Ecenicilor (ai& '%ace va
las voua, pacea Mea o dau voua) %Ioan '1, "(). Facatori de pace sunt deci, dupa
invatatura sfintei noastre =iserici, in primul rand cei ce savarsesc Domnului, zilnic, ,ertfa
cea fara de (ange, rugaciuni si posturi pentru ca peste toti oamenii sa se reverse 'pacea
lui Dumnezeu, care covarseste orice minte) %Filip. 1, (). Facatoare de pace, solie a pacii
si infratirii este in primul rand =iserica, deoarece ea propovaduieste totdeauna pacea,
care izvoraste din iubirea de Dumnezeu si de aproapele.Facatori de pace sunt de
asemenea toti cei care nu numai ca iarta pe cei care cauta invra,bire, dar prin mi,lociri
intelepte si potrivite si prin pilda vietii lor inlatura neintelegerile si certurile dintre oameni
si ii impaca, facandu-i din vra,masi, prieteni. Facatori de pace sunt socotiti apoi si cei ce
stabilesc armonie intre vointa trupului lor si vointa sufletului.6. 18igaben, Comentar la
Matei, Migne, %. -., C22I2, col. #7.9, aducand acea impacare a omului cu sine insusi.
Facatori de pace sunt, in sfarsit, toti cei care prin sfaturile, stradaniile si faptele lor
impiedica razboaiele intre oameni.Facatorii de pace indeplinesc o lucrare asemanatoare
celei savarsite de Fiul lui Dumnezeu, Care a venit in lume sa impace pe omul pacatos cu
Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu le fagaduieste numele haric de 'fii ai lui Dumnezeu),
insotit, fireste, de fericirea vrednica de acest nume.%orunca de a face pace se
adreseaza tuturor, precum citim in epistola catre evrei& ' Cautati pacea cu toti si
sfintenia, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul) %Evr. '", '1).
"&'. Care este a opta fericire si ce inteles are?
*Fericiti cei pri+oniti pentru ,reptate, ca a lor este imparatia cerurilor. %Matei &,
'2).
+sa cum am vazut si la fericirea a patra, cuvantul 'dreptate) are si aici intelesul de
dreapta credinta si dreapta purtare, viata neprihanita, sfintenie, in care bineinteles este
cuprinsa si virtutea sociala a dreptatii.6? 1(fantul Ioan -ura de +ur, Cuvantul 2 la
Matei, Migne, %. -., "II, col. 3309.echiul !estament ne vorbeste de multi drepti care au
fost prigoniti din pricina luptei lor impotriva pacatelor lumii in care ei traiau si pentru
indreptarea acesteia spre o viata morala. "uptand pentru dreptate, au fost prigoniti
proorocii. !ot din pricina aceasta a fost rastignit Mantuitorul *ristos. <l a proorocit
Ecenicilor (ai ca vor fi prigoniti, ca si <l& 'Daca va uraste pe voi lumea, sa stiti ca pe
Mine mai inainte decat pe voi M-a urat. Daca ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al sau;
dar pentru ca nu sunteti din lume, ci <u v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea va
uraste) %Ioan '&, '7-'$). Cei prigoniti pentru dreptate vor avea parte de imparatia
cerurilor, asa cum a fagaduit Mantuitorul. Caci se cuvine ca lucratorii impreuna cu <l la
zidirea unei lumi noi sa fie acolo unde este si <l& '%arinte - (-a rugat Mantuitorul - voiesc
ca unde sunt <u, sa fie impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i-ai dat, ca sa vada slava
Mea. %Ioan '(, "1).
"&". Care este fericirea cea noua si ce inteles are?
*Fericiti veti /i can, va vor ocari si va vor pri+oni si vor 0ice tot cuvantul rau
impotriva voastra, mintin, ,in pricina Mea. =ucurati-va si va veseliti, ca plata voastra
multa este in ceruri, ca asa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi) %Matei &, ''-'").
%rin aceste cuvinte, Mantuitorul fericeste pe cei care vor avea de suferit defaimari,
prigoane si chiar moarte, din pricina credintei in <l si a raspandirii <vangheliei crestine in
lume.%entru credinta in Dumnezeu si pentru nade,dea venirii lui Mesia au suferit
prigoane proorocii echiului !estament. De pilda, %roorocul Ilie a fost prigonit de +hab si
Izabela, fiindca i-a mustrat ca se inchinau la idolul =aal %III Re+i '7)6 %roorocul Isaia a
fost taiat cu fierastraul, din porunca regelui idololatru Manase; %roorocul Ieremia a fost
izgonit din tara, pentru ca a mustrat pe cei nedrepti. +celeasi suferinte au indurat multi
altii pentru credinta lor cea dreapta %Matei "#, #&6 Evr. '', #"-12).
De aceea, Mantuitorul Iisus *ristos a indemnat pe Ecenicii (ai& 'Au va temeti de cei ce
ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-l ucida; temeti-va mai curand de acela care poate si
trupul si sufletul sa le piarda in gheena. +u nu se vand doua vrabii pentru un ban? (i nici
una dintre ele nu va cadea pe pamant fara stirea !atalui vostru. "a voi insa si perii
capului, toti, sunt numarati. +sadar nu va temeti; voi sunteti cu mult mai de pret decat
pasarile) 1Matei '2, "7-#').Ermatori Mantuitorului, apostolii si martirii au dobandit
cununa muceniciei, ,ertfindu-si viata pentru raspandirea credintei crestine. Calendarul
crestin cinsteste amintirea a mii si mii de martiri care si-au dat viata de buna voie si chiar
cu bucurie pentru *ristos. De aceea si ziua mortii lor a fost totdeauna pomenita de
=iserica, nu ca zi de durere si de infrangere, ci, dimpotriva, ca zi de bucurie si de
biruinta.%entru aceasta, crestinii sunt indemnati sa se bucure de orice incercare a
credintei, ca (fantul +postol %etru, care spune& '... intrucat sunteti partasi la suferintele
lui *ristos, bucurati-va, pentru ca si la aratarea slavei "ui sa va bucurati cu bucurie
mare. De sunteti ocarati pentru numele lui *ristos, fericiti sunteti, caci Duhul slavei si al
lui Dumnezeu (e odihneste peste voi)%I Petru 1, '#-'1).Dupa ce am staruit asupra
fiecareia dintre cele noua Fericiri si am lamurit intelesul lor, sa vedem si legatura dintre
ele&Intre virtutile celor noua Fericiri este o stransa legatura. (fintii %arinti socotesc cele
noua Fericiri ca pe o scara a desavarsirii. Iata in cateva cuvinte cum se leaga una de
alta&%rima hotarare de a intra pe drumul mantuirii o ia credinciosul numai dupa ce
cunoaste saracia duhovniceasca, prin smerenie. +ceasta cunoastere produce o
dispozitie de tristete, care, din pricina slabiciunii si a pacatelor, da nastere caintei,
plansului. Cel ce-si plange greselile isi poate pastra lesne blandetea, pentru ca
supararea vine numai de la parerea ca esti mai bun decat altii.Mai departe, credinciosii
plini de cainta si blanzi nazuiesc sa introduca binele si in afara, si astfel ei devin flamanzi
si insetosati de dreptate. <i cer binele mai intai de la ei insisi, devenind milostivi. Cei
milostivi inlatura din inima lor iubirea de sine, 'pofta trupului, pofta ochilor si trufia vietii) %I
Ioan ", '5), realizand curatia inimii, adica scoaterea raului din inima. Cel cu inima curata
este un purtator al pacii, pretutindeni. Impotriva unor astfel de ravnitori pentru o viata
imbunatatita se ridica pizma si rautatea multora. Ae mai impacandu-se cu felul de viata
al celor cu care traiau altadata laolalta, cei doritori de o viata mai buna se despart de ei,
din care pricina acestia ii prigonesc. Cand ravna pentru Dumnezeu sporeste si buna
inraurire se intinde, creste impotriva lor si ura celor rai, care ii supun prigoanelor aratate
de Mantuitorul in ultima fericire.
"&#. Este nevoie sa mer+em intot,eauna ,e la o /ericire la alta, numai in or,inea
aratata9 Au toate virtutile din Fericiri sunt legate unele de altele in asa fel incat sa nu
poata fi infaptuite una fara cealalta. +sa, de pilda, milostenia si marturisirea credintei
trebuie savarsite in orice prile, nimerit din viata.
"&1. Ce alte con,itii tre-uie in,eplinite pentru insusirea virtutilor ,in cele noua
Fericiri9
%rima conditie este ca cineva sa-si insuseasca ,udecata duhovniceasca, ceea ce este
tot una cu intelepciunea, pe care o aflam in cartile (fintilor %arinti, in scrierile
duhovnicesti si in sfaturile parintilor duhovnicesti. Crestinii sunt datori sa se conduca
dupa intelepciunea <vangheliei. + doua conditie este fatarnicia. Fatarnicul, gandindu-se
numai la rasplata si negandindu-se la dobandirea virtutii, nu foloseste nimic. <l nu poate
fi fericit niciodata. + treia si ultima conditie este nade,dea statornica in Dumnezeu, prin
care crestinul se intareste in lupta impotriva gri,ilor pamantesti. +vand na,e:,e
nestramutata in Dumne0eu - Care, dupa invatatura =isericii noastre, este izvorul binelui
si al sfinteniei - credinciosul paseste din virtute in virtute, straduindu-se sa se arate
folositor atat pentru sine, cat si pentru obstea din care face parte. <l nada,duieste in
triumful binelui asupra raului, in triumful vietii asupra mortii si in triumful pacii asupra
razboiului, cunoscand ca Domnul si Mantuitorul nostru Iisus ;ristos a venit in lume
pentru ca lumea 'viata sa aiba si din belsug sa aiba) %Ioan '2, '2)
4FAR4I! 4I LUI DUME<EU LAUDA =
P#C#$E%E se biruiesc numai prin Sacrificiu personal+ceea ce darui2 in
ordine astel3
1.9-":M&- prin C&MP#$#'E,;1M41.-.1,M:D1.-;&1
2.D1,/.-09 prin-5,;&616;-,&6/.-6-.1,4:,;,"-,;&;-;1,
"0.-;16&1
3.&05&.1- D1 -.<&6;+-=-.&;&-,&05&.1- D1 40;1.12 prin
M%(S$E)E
!.&6=&D&- prin D.-<:,;1 ,& 50"0.&1 pentru 5&6191
-4.:-4190&, 506-;-;1,*%#)+E$E
%.M-6&-+0.-2 prin )+E%&),# '#*+#'E,"-9M&;-;1,
'.9161- prin *#'*#$E S&F%E$E#SC#,!#')CE
(.M-6D.&-+:.<:9&09,;.0/&-2 prin SME'E)E ,&
&M%)$#,#%$'&SM si interesul pt. binele altora nu pt binele propriu
Pacate Exterioare:
1. Distrugerea mediului nconjurtor
2. Experimentele stiinifce a cror natur moral este
discutabil
3. Manipulri genetice care duc la alterarea AD!ului
". #onsumul sau trafcul de droguri
$. %njustiia social care duce la srcie
&. A'ortul
(. )edoflia
************************************
****************
1. #ltruism 8 Dispozitie suleteasc> de a actiona ara interes ?n avoarea
altora. antonim cu egoism atitudine binevoitoare si dezinteresat> maniestat>
?n olosul altora+":M4-,&061-,M&9:,;16&-2
888888888888888888888888888888888888888888888888888888
2. +reptate 8 -ctiune dreapta,dreptate, corectitudine, integritate
morala,justetze,@n concordant> cu adev>rul,pe bun> dreptate.4rincipiu moral
si juridic care cere s> se dea iec>ruia ceea ce i se cuvine si s> i se respecte
drepturile; ec7itate; aptul de a recunoaste drepturile iec>ruia si de a acorda
iec>ruia ceea ce i se cuvine.
888888888888888888888888888888888888888888888888888888
3. Castitate 8 puritate sexuala,simplitate,caracter simplu, lips> de
artiicialitate, originalitate,comportament simplu, lipsit de pre>c>torie,
virtute, eciorie , nevinovatie, nepri7anire ,inocenta.+C&'#$E)E
S&F%E$E#SC# S $'&PE#SC#2
888888888888888888888888888888888888888888888888888888
!. ubire 8 sentiment de aectiune at> de o persoan> ,atasament suletesc
+simpatie, prietenie, aectiune2 puternic at> de cineva sau ceva.+&05&.1-
61":6D&;&:6-;-2
888888888888888888888888888888888888888888888888888888
%. Mila 8 atitudine smerit>; comportament respectuos , sentiment de
?ntelegere si de compasiune at> de suerinta sau de nenorocirea cuiva;
comp>timire; ?ndurare; milostenie +,M1.16&-,M&9:,;16&-2
888888888888888888888888888888888888888888888888888888
'. Cumpatare 8 simt al masurii ,moderatie.ec7ilibrat
+;1M41.-.1-,M:D1.-;&-,,;-4-6&.1-2
888888888888888888888888888888888888888888888888888888
(. Fericire pt altii 8 sa ii ericit pt ericirea celorlalti,sa ii ericit pt iubirea
celorlalti,sa nu i invidios si gelos
888888888888888888888888888888888888888888888888888888
sa accepti si binele si raul, sa ii independent de ele si sa aci 60M-& bine
sa iubesti neconditionat indierent cata rautate vezi in jur ....asta e calea
arata-ta de isus sa intelegi ca va i si bine si rau mereu in lumea duala
materiala, important este ceea ce aci tu din ele,important este ce percepi cu
cele ' simturi si ce aci mai departe din ce percepi ce eed bacA ai...
Cele -. porunci / +ecalo"ul
1. 1u sunt Domnul Dumnezeul ;au; sa nu ai alti dumnezei aara de Mine.
2. ,a nu-ti aci c7ip cioplit, nici vreo ?natisare a lucrurilor care sunt sus ?n
ceruri, sau jos pe pamBnt,sau ?n apele mai de jos decBt pamBntul.
,a nu te ?nc7ini ?naintea lor si sa nu le slujesti.
3. ,a nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert,caci Domnul nu
va lasa nepedepsit pe cel ce va lua ?n desert 6umele 9ui
!. -du-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste si sinteste-o.
+D0M&6&"-2
%. "insteste pe tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti ie si multi ani sa traiesti
pe pamant.
'. ,a nu ucizi.
(. ,a nu ii desranat, sa nu preacurvesti.
). ,a nu uri.
*. ,a nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
1C. ,a nu potesti nimic din ce este al aproapelui tau. ,a nu potesti casa
aproapelui tau; sa nu potesti nevasta aproapelui tau,
nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici magarul lui, nici vreun alt
lucru care este al aproapelui tau.
Cre0ul
"red intru 0nul Dumnezeu, ;atal -tottiitorul,/acatorul cerului si al
pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.,i intru 0nul Domn &sus
Dristos, /iul lui Dumnezeu,0nul-6ascut, "arele din ;atal ,-a nascut mai
inainte de toti vecii.9umina din 9umina,Dumnezeu adevarat din Dumnezeu
adevarat, nascut, nu acut;"el de o iinta cu ;atal, prin "arele toate s-au
acut;"arele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire ,-a pogorat din
ceruri si ,-a intrupat de la Du7ul ,ant si din Maria /ecioara, ,i ,-a acut
om;,i ,-a rastignit pentru noi in zilele lui 4ontiu 4ilat si a patimit si ,-a
ingropat;,i a inviat a treia zi, dupa ,cripturi;,i ,-a inaltat la ceruri si sade
de-a dreapta ;atalui;,i iarasi va sa vina cu slava, sa judece viii si mortii,
- caruia &mparatie nu va avea sarsit.,i intru Du7ul ,ant, Domnul de viata
/acatorul,"arele de la ;atal purcede, "ela ce impreuna cu ;atal si cu /iul
este inc7inat si slavit,"arele a grait prin prooroci.
&ntru 0na, ,anta, ,oborniceasca si -postoleasca 5iserica;
Marturisesc 0n 5otez, spre iertarea pacatelor;
-stept invierea mortilor;
,i viata veacului ce va sa vie.-min!
$atal )ostru
;atal nostru
"are esti in ceruri
,inteasca-se numele ;au
=ie imparatia ;a
/aca-se voia ;a
4recum in cer asa si pre 4amant
4ainea noastra cea de toate zilele
Da-ne-o noua astazi
,i ne iarta noua gresalele noastre
4recum si noi iertam gresitilor nostri
,i nu ne duce pre noi in ispita
"i ne izbaveste de cel rau
"a a ;a este imparatia
4uterea si ,lava
&n numele ;atalui
-l /iului si
-l ,antului Du7
-min.
'u"aciune catre isus
:, da-mi &isuse lacrimi,
,a-mi pling pacatul meu
=iata mea pierduta
,i tot ce-am acut eu.
:, da-mi &isuse lacrimi,
,a pling ca n-am ost bun
"a am trait pe lume
Mai rau ca un pagin.
:, da-mi &isuse lacrimi,
"a sa ajung la ;ine
,a-mi piara deznadejdea
,i sa ma-mpac cu mine
'&,#C&)E C#$'E $#$#% CE'ESC
;-;-9 M10 "1.1," =&6 &6-&6;1- ;- "0 : M-.1 .0<-M&6;1
,- M- &1.;& 416;.0 4-"-;191 6:-,;.1 ,& &;& M09;0M1," "-
-& M0.&; 416;.0 6:& ;:;&& -":9: ,0, 41 ".0"1 .;1 .:<
,4-9--61 "0 ,&6<191 ;-0 ,- /&M "0.-;& &6-&6;1- ;-.-M&6
+oamne $ata
Doamne ;ata vin inaintea ta si vreau sa iti multumesc pt tot ceea ce imi dai
si pt bunatatea ta c7iar daca pacatuiesc tu esti cu mine mereu.;ata vreau sa
imi luminezi viata si calea pt a ajunge in imparatia ;a!-M&6
Prea sfanta )ascatoare de +umne0eu
"uvine-se cu adevarat sa te ericim, 6ascatoare de Dumnezeu.cea pururea
ericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru."eea ce esti mai
cinstita decat 7eruvimii si mai marita ara de asemanare decat seraimii,care
ara stricaciune pe Dumnezeu "uvantul ai nascut, pe tine,cea cu adevarat
6ascatoare de Dumnezeu, te marim.-min!
#1utor de la +umne0eu
Doamne, da-mi putere sa ma pot obisnui cu ceea ce nu pot sc7imba, da-mi curajul sa lupt
cu ceea ce pot sc7imba si da-mi intelepciunea de a le deosebi una de cealalta.
C#$E!SM ('$(+(2
PAR!E LAMURI!8ARE
#. Ce este Catehismul ortodo4?
3. Ce inseamna ortodo4 si Drtodo4ie?
@. Care este scopul insusirii si pastrarii invataturii ortodo4e?
/. Ce este mantuirea?
6. Cine se poate mantui?
.. Care sunt conditiile mantuirii?
?. Ende se gaseste adevarul care duce la mantuire?
0. De la cine are =iserica Drtodo4a adevarul deplin?
7. Cum a dat Dumnezeu acest adevar?
DE4C8PERIREA DUME<EIA4CA
#$. Ce se intelege prin Descoperirea dumnezeiasca?
##. Descoperirea dumnezeiasca s-a dat tuturor oamenilor?
#3. Cine au fost vestitorii Descoperirii dumnezeiesti?
#@. Cum trebuie sa fie primita. Descoperirea dumnezeiasca?
#/. In ce anume se cuprinde Descoperirea dumnezeiasca pastrata de =iserica?
4FA!A 4CRIP!URA
1%. Ce este (fanta (criptura?
1'. (e poate intelege usor (fanta (criptura?
1(. Cine poate sa talcuiasca fara gresala (fanta (criptura?
1). %oate oricine sa citeasca (fanta (criptura?
1*. Ce se cere pentru citirea cu folos a (fintei (cripturi?
2C. Ce trebuie sa facem daca ni se ivesc nedumeriri cand citim (fanta (criptura?
4FA!A !RADI!IE
21. Ce este (fanta !raditie?
22. (fanta !raditie are aceeasi valoare ca si (fanta (criptura?
23. Ce invatam indeosebi din Catehismul ortodo4?
PAR!EA I!AIA
CREDI!A
2!. Ce este credinta?
2%. Ende se cuprinde invatatura credintei crestine?
4IMB8LUL CREDI!EI
2'. Ce este (imbolul Credintei?
DUME<EU !A!AL
2(. Care este articolul # din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
2). Care este invatatura crestina despre om?
2*. Ende a asezat Dumnezeu pe cei dintai oameni si cum traiau ei acolo?
3C. Cum au cazut in pacat primii oameni si care este pacatul lor?
31. + parasit Dumnezeu pe oameni dupa caderea lor?
DUME<EU FIUL
32. Care este articolul 3 din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
33. Care este articolul @ din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
3!. %rin ce se adevereste ca Iisus *ristos este Mantuitorul fagaduit?
3%. Care este invatatura despre %reacurata Fecioara Maria?
3'. Care este articolul / din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
3(. Cum a castigat Domnul nostru Iisus *ristos mantuirea sau impacarea oamenilor
cu Dumnezeu?
3). Cum ne mFntuim prin patimile Gi moartea Domnului nostru Iisus *ristos?
3*. %entru ce cinstim sfFnta cruce?
!C. Care este articolul 6 din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
!1. Ce a facut Mantuitorul Iisus *ristos dupa moarte si inainte de Inviere?
!2. Ce dovedeste Mantuitorul prin Invierea (a?
!3. Care este articolul . din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
!!. Care este articolul ? din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
!%. Care este articolul 0 din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
BI4ERICA
/.. Care este articolul 7 din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
/?. Ce este =iserica?
/0. Cine sunt membrii =isericii?
/7. De ce-i cinstim pe sfinti?
6$. De ce cinstim sfintele moaste?
6#. De ce cinstim sfintele icoane?
63. <ste =iserica numai vazuta sau numai nevazuta?
6@. Care este conducerea =isericii?
6/. De ce =iserica este numita& una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca?
66. Ce se cuvine sa mai stim despre =iserica?
6.. %oate =iserica sa greseasca?
6?. Care este articolul #$ din (imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
4FI!ELE !AIE
60. Ce este (fanta !aina?
67. Ce este harul?
.$. Cate (finte !aine a asezat Mantuitorul?
.#. Cui a lasat Mantuitorul dreptul de a savarsi (fintele !aine?
.3. (fanta !aina a =otezului
.@. (fanta !aina a Engerii cu (fantul Mir
./. (fanta !aina a Cuminecaturii
.6. (fanta !aina a %ocaintei
PAR!E LAMURI!8ARE
'. Ce este Cate3ismul orto,o>9
Catehismul ortodo4 este cartea in care se cuprinde pe scurt
invatatura de credinta a =isericii Drtodo4e.
34 Ce inseamna ortodox si (rtodoxie5
Ortodox inseamna dreptcredincios sau dreptmaritor. Drtodo4
este acela care are in sufletul sau dreapta credinta in
Dumnezeu, care se inchina dupa cuviinta lui Dumnezeu si
care traieste dupa poruncile "ui.
Ortodoxia este dreapta invatatura de credinta, de inchinare
si de traire, pe care Dumnezeu a descoperit-o lumii, la
inceput, in chip mai general, prin alesii (ai din poporul evreu,
pana la venirea Mantuitorului, si apoi, in chip lamurit, prin
Domnul nostru Iisus *ristos.
Invatatura aceasta este tinuta de (fanta noastra =iserica
Drtodo4a, fara stirbiri si fara adaugiri omenesti, adica asa
cum a descoperit-o Mantuitorul, cum au vestit-o (fintii
+postoli, cum au talmacit-o (fintii %arinti si cum au
propovaduit-o slu,itorii bisericesti din neam in neam, pana in
zilele noastre.
#. Care este scopul insusirii si pastrarii invataturii
orto,o>e9
(copul insusirii si pastrarii invataturii ortodo4e este o vietuire
dupa voia lui Dumnezeu in lume si dobandirea mantuirii.
1. Ce este mantuirea9
Mantuirea este slobozirea din robia pacatului si a mortii
precum si dobandirea vietii celei vesnice, in unire cu
Dumnezeu. Mantuirea ne-a fost facuta cu putinta de
Dumnezeu prin Intruparea, Certfa si Invierea Fiulul (au,
Domnul nostru Iisus *ristos, care a venit in lume Hpentru noi
si pentru a noastra mantuireH. +dica, Mantuitorul nostru Iisus
*ristos prin lucrarea (a de mantuire a deschis pentru
oameni portile imparatiei cerurilor, care erau incuiate dupa
caderea in pacat. <l da putinta tuturor care voiesc sa-"
urmeze, in =iserica (a, sa intre in acea Imparatie sau viata
vesnica. Mantuirea deci este un proces teandric comple4 si
continuu, la care suntem anga,ati intreaga noastra viata, din
care pricina ni se si spune& HLucrati mantuirea voastraH
1Filipeni 3, #39. %rin urmare nimeni nu poate spune in
aceasta viata& (unt mantuit.
&. Cine se poate mantui9
Drice om se poate mantui, daca indeplineste conditiile
mantuirii. Caci Dumnezeu nu impiedica pe nimeni de la
mantuire, ci Hvoieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si sa
vina la cunostinta adevaruluiH 1# !imotei 3, /9.
5. Care sunt con,itiile mantuirii9
Conditiile mantuirii sunt& harul dumnezeiesc, credinta si
faptele bune. +dica acela se mantuieste care face parte din
adevarata =iserica, unde se poate impartasi de
dumnezeiescul har, prin (fintele !aine, unde dobandeste
dreapta credinta in adevarul mantuitor si unde este indrumat
sa savarseasca fapte bune.%rimirea harului dumnezeiesc
este de neaparata trebuinta pentru mantuire, fiindca insusi
Mantuitorul ne spune& HFara de mine nu puteti face nimicH
1Ioan #6, 69, iar (fantul +postol %avel zice& HIn har sunteti
mantuitiH 1<feseni 3, 69; credinta este si ea de neaparata
trebuinta, fiindca Hfara credinta este cu neputinta a placea lui
DumnezeuH 1<vrei ##, .9 si Hcel ce nu va crede se va osandiH
1Marcu #., #.9; si tot asa de neaparata trebuinta sunt si
faptele bune, caci Hcredinta fara de fapte este moartaH 1Iacob
3, 3.9; iar cei Hziditi intru Hristos spre fapte buneH sunt ziditi
1<feseni 3, #$9.
(. Un,e se +aseste a,evarul care ,uce la mantuire9
+devarul care duce la mantuire se gaseste in =iserica
Drtodo4a, care este Hstalp si temelie adevaruluiH 1# !imotei
@, #69, ea pastrand si propovaduind fara nici o schimbare
adevarul dumnezeiesc asa cum l-a invatat Domnul nostru
Iisus *ristos, cum l-au raspandit in lume (fintii +postoli, cum
l-au talmacit (fintii %arinti si cum l-au aratat sfintele sinoade
a toata lumea.
7. De la cine are Biserica 8rto,o>a a,evarul ,eplin9
=iserica Drtodo4a are adevarul deplin sau invatatura
credintei celei adevarate de la Dumnezeu. <l Insusi a
incredintat =isericii acest adevar, ca ea sa-l pastreze prin
puterea si gri,a Duhului (fant, si sa-l propovaduiasca
neimputinat pina la sfarsitul veacurilor, prin slu,itorii ei.
$. Cum a ,at Dumne0eu acest a,evar9
Dumnezeu a dat acest adevar prin Descoperirea sau
Revelatia dumnezeiasca. "-a dat in chip nedeplin si numai
pregatitor prin patriarhii, proorocii si dreptii echiului
!estament, iar deplin si desavarsit prin Iisus *ristos, Fiul (au
intrupat. HIn multe randuri si in multe chipuri a grait de
demult Dumnezeu parintilor nostri, prin prooroci, iar in zilele
acestea mai de pe urma ne-a grait noua prin FiulH, zice
(fantul +postol %avel in <pistola catre <vrei I, #.
DE4C8PERIREA DUME<EIA4CA
'2. Ce se intele+e prin Descoperirea ,umne0eiasca9
%rin Descoperirea sau >evelatia dumnezeiasca se intelege
acea lucrare a lui Dumnezeu prin care <l se face cunoscut
oamenilor, impartasindu-le acestora adevarul despre fiinta,
voia si lucrarile (ale. (copul pentru care Dumnezeu se
descoperit oamenilor este ca ei sa creada drept in <l, sa-"
cinsteasca dupa cuviinta si sa-i indeplineasca voia, pentru
ca astfel sa se poata mantui.
%rin Descoperirea dumnezeiasca se intelege totalitatea sau
intreaga comoara a adevarurilor pe care Dumnezeu le-a
descoperit oamenilor spre mantuirea lor.
Descoperirea dumnezeiasca este absolut necesara, intrucat
fara dumnezeiasca Descoperire, oamenii numai cu simturile
si cu mintea lor n-ar fi putut niciodata sa cunoasca pe
Dumnezeu si voia "ui.
''. Descoperirea ,umne0eiasca s-a ,at tuturor
oamenilor9
Descoperirea dumnezeiasca s-a dat pentru toti oamenii, caci
toti au nevoie de mantuire; dar nu s-a dat tuturor de-a
dreptul, fiindca nu toti erau vrednici s-o primeasca de-a
dreptul de la Dumnezeu, din pricina necuratiei cauzata de
pacat si, ca urmare, a slabiciunii firii omenesti. De aceea
Dumnezeu a ales pe unii oameni vrednici, ca sa primeasca
de-a dreptul de la <l Descoperirea si sa fie vestitorii ei fata
de toti care voiesc s-o primeasca.
'". Cine au /ost vestitorii Descoperirii ,umne0eiesti9
estitorii Descoperirii dumnezeiesti au fost mai intai& +dam,
Aoe, +vraam, Isaac, Iacob, care au primit si au predicat
inceputurile Descoperirii; apoi proorocii Moise, David, Ilie,
Isaia, Ieremia, Iezechiil, Daniil si alti prooroci, care au
continuat, intarind mai cu seama nade,dea in venirea
Mantuitorului. Dar vestitorul desavarsit al Descoperirii
dumnezeiesti este Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu intrupat,
Mantuitorul nostru Iisus *ristos, a doua %ersoana din (f.
!reime, Hlumina cea adevarata, care venind in lume
lumineaza pe tot omulH 1Ioan #, 79. Domnul nostru Iisus
*ristos, fiind Dumnezeu adevarat si om adevarat, ne-a adus
Descoperirea deplina a lui Dumnezeu, caci Hnimeni nu
cunoaste pe Fiul, fara numai !atal si nici pe !atal nu-l
cunoaste nimeni, fara numai Fiul, si caruia va voi Fiul sa-i
descopereH 1Matei ##, 3?9. Descoperirea dumnezeiasca a
raspandit-o Mantuitorul in lume prin (fintii (ai +postoli.
'#. Cum tre-uie sa /ie primita. Descoperirea
,umne0eiasca9
Descoperirea dumnezeiasca trebuie sa fie primita ca
credinta tare si sub indrumarea =isericii, celei adevarate,
careia Dumnezeu i-a incredintat pastrarea si talcuirea
Descoperirii (ale. Fara neincetata calauzire din partea
=isericii si fara deplina ascultare din partea noastra fata de
ea, suntem in prime,die de a intelege gresit Descoperirea
dumnezeiasca si de a apuca pe caile ratacite ale credintelor
desarte.
'1. In ce anume se cuprin,e Descoperirea
,umne0eiasca pastrata ,e Biserica9
Descoperirea dumnezeiasca pastrata de =iserica se
cuprinde in (fanta (criptura si in (finta !raditie, care din
aceasta pricina se numesc izvoare ale Descoperirii
dumnezeiesti sau izvoare ale credintei.
4FA!A 4CRIP!URA
'&. Ce este 4/anta 4criptura9
(fanta (criptura sau =iblia este adunarea cartilor sfinte, care
cuprind Descoperirea dumnezeiasca.
(fanta (criptura se imparte in doua parti, anume "egea
eche sau echiul !estament, care cuprinde cuvantul lui
Dumnezeu catre oameni inainte de Mantuitorul Iisus *ristos,
si "egea Aoua sau "oul !estament, care cuprinde
Descoperirea dumnezeiasca adusa in lume de Mantuitorul
Iisus *ristos.(fanta (criptura a fost scrisa sub insuflarea
Duhului (fant, care a luminat mintea unor barbati alesi ca sa
priceapa cuvantul lui Dumnezeu si i-a pazit ca sa nu
greseasca in scrisul si predica lor. (fantul +postol %avel
zice& H!oata #criptura este insuflata de Dumnezeu si de folos
spre invataturaH 13 !ilmotei @, #.9; iar (fantul +postol %etru
zice& H"u prin voia oamenilor s-a facut vreodata proorocire,
ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu au grait fiind purtati de
Duhul #fantH 13 %etru #, 3#9.
'5. 4e poate intele+e usor 4/anta 4criptura9
(fanta (criptura, in multe parti ale ei, nu se poate intelege
usor. (fantul +postol %etru spune despre <pistolele (fantului
+postol %avel& HIn ele sunt unele lucruri cu anevoie de
inteles, pe care cei neinvatati si neintariti le rastalmacesc, ca
si pe celelalte #cripturi, spre a lor pierzareH 13 %etru @, #.9.
'(. Cine poate sa talcuiasca /ara +reseala 4/anta
4criptura9
Aumai =iserica poate sa talcuiasca fara greseala (fanta
(criptura, pentru ca numai =iserica este pazitoarea,
talcuitoarea si propovaduitoarea fara gres a Descoperirii
dumnezeiesti. Caci =isericii, prin (fintii +postoli, i-a dat
Mantuitorul fagaduinta (a sfanta, ca ramane cu ea pana la
sfarsitul veacurilor; iar Dumnezeu-!atal a trimis pe Duhul
(fant ca s-o pazeasca de orice greseala, dupa cuvantul
(fintei (cripturi, care zice& H$ergand invatati toate
neamurile, botezandu-i pe ei in numele !atalui si al Fiului si
al #fantului Duh, invatandu-i pe dansii sa pazeasca toate
cate am poruncit voua% si iata &u cu voi sunt in toate zilele,
pana la sfarsitul veacurilorH 1Matei 30, #7-3$9; Hsi &u voi ruga
pe !atal si alt $angaietor va da voua, ca sa ramana cu voi in
veac' Duhul adevaruluiH 1Ioan #/, #.-#?9; Hiar $antuitorul,
Duhul cel #fant, pe care-l va trimite !atal intru numele meu,
acela va va invata toate si va va aduce aminte de toate cate
am grait eu vouaH 1Ioan #/, 3.9.
(ingura =iserica are darul de a nu putea gresi, fiindca este
condusa de insusi Iisus *ristos, capul ei nevazut si are
a,utorul si luminarea (fantului Duh pururea cu ea. De aceea
=iserica singura este Hstalpul si intarirea adevaruluiH 1# !im.
@, #69. +sadar numai aceia care au primit putere, incuviintare
si insarcinare de la =iserica si numai in numele =isericii pot
si au dreptul sa talcuiasca izvoarele Descoperirii
dumnezeiesti, adica (fanta (criptura si (fanta !raditie.
'7. Poate oricine sa citeasca 4/anta 4criptura9
Dricine poate sa citeasca (fanta (criptura, insa nu si s-o
talcuiasca 1s-o e4plice9 si nici sa invete pe altii. Caci zice
insusi cuvantul (cripturii& H(ceasta trebuie s-o stiti mai intai
de toate, ca nici o proorocie )invatatura* a #cripturii nu se
talcuieste dupa bunul plac al fiecaruiaH 13 %etru #, 3$9; HOare
toti sunt (postoli+ #au toti prooroci+ #au toti invatatori+H 1#
Corinteni ##3, 379.
<ste si firesc sa fie asa si pentru faptul ca (f. (criptura este
scrisa pe parcursul a apro4imativ #6$$ de ani, ultima carte
din Aoul !estament in urma cu apro4imativ #7$$ de ani.
Daca o carte scrisa acum 3$$-@$$ de ani se citeste greu, cu
atat mat mult Cartea cartilor, scrisa in atat de mult timp si de
atata vreme.
'$. Ce se cere pentru citirea cu /olos a 4/intei 4cripturi9
%entru citirea cu folos a (fintei (cripturi se cere, mai intai, sa
facem parte din =iserica si sa stam sub neintrerupta
indrumare a slu,itorilor ei. Caci cine nu asculta de =iserica,
nu asculta de *ristos-Domnul, iar cine se leapada de
=iserica, se leapada de *ristos. De aceea Mantuitorul le
spune (fintilor +postoli& H,el ce va asculta pe voi, pe mine
ma asculta si cine se leapada de voi, de mine se leapada%
iar cel ce se leapada de mine, se leapada de ,el ce m-a
trimis pe mineH 1"uca #$, #.9. +l doilea, se cere sa avem
credinta nestramutata in cuvantul lui Dumnezeu si in
=iserica Drtodo4a, care il propovaduieste fara nici o
schimbare, fara nici o adaugire sau stirbire. +l treilea, se
cere sa avem buna cucernicie, gand bun si sincer de a ne
intari credinta si a ne povatui spre fapte bune.
Celor ce indeplincsc aceste conditii, Mantuitorul le spune&
HFericiti sunt cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l
pazesc pe elH 1"uca ##, 309; iar catre cei care fac altfel zice&
Ha rataciti, nestiind #cripturile si nici puterea lui DumnezeuH
1Matei 33, 379.
"2. Ce tre-uie sa /acem ,aca ni se ivesc ne,umeriri
can, citim 4/anta 4criptura9
Daca ni se ivesc nedumeriri cand citim (fanta (criptura
trebuie sa mergem la preotul =isericii noastre, caruia sa-i
dezvaluim tot ce avem in suflet. %reotul, ca slu,itor al
=isericii, randuit in parohie, prin hirotonie canonica, pentru
sfintirea credinciosilor si pazirea lor de abateri de la dreapta
credinta si dreapta vietuire, ne va da toate deslusirile.
4FA!A !RADI!IE
"'. Ce este 4/anta !ra,itie9
(fanta !raditie sau %redania este invatatura de credinta
descoperita de Dumnezeu si propovaduita de (fintii +postoli
prin grai viu, dar nescrisa de ei, ci trecuta asa in =iserica
fara schimbare, din generatie in generatie. Mai tarziu, ea a
fost scrisa de (fintii %arinti si se pastreaza neschimbata in
scrierile lor, in hotararile sfintelor sinoade si in cartile de
slu,ba bisericeasca.
"". 4/anta !ra,itie are aceeasi valoare ca si 4/anta
4criptura9
(fanta !raditie are aceeasi valoare pentru credinta ca si
(fanta (criptura, pentru ca amandoua cuprind acelasi
cuvant al lui Dumnezeu.
(fanta !raditie fiind cel dintai chip de latire a Descoperirii
dumnezeiesti, este mai veche, mai raspandita si, in unele
puncte, mai dezvoltata decat (fanta (criptura. Caci de la
+dam pana la Moise nu s-a scris nici o carte sfanta. Insuai
Mantuitorul nostru Iisus *ristos a dat invataturile si
randuielile (ale prin viu grai si prin pilda vie. (fintii +postoli,
de asemenea, au predicat la inceput prin grai viu; mai tarziu,
cand nu puteau sau nu a,ungeau sa predice prin viu grai,
uuii din ei au pus in scris invataturile Mantuitorului.
+stfel, (fanta !raditie, fiind mai veche si mai larga, dezvolta
si lamureste (fanta (criptura; ea povatuieste mai departe
spre dreapta intelegere si savarsire a (fintelor !aine si spre
pazirea sfintelor randuieli ale =isericii in curatenia in care au
fost asezate la inceput.
Chiar (fanta (criptura vorbeste lamurit despre insemnatatea
(fintei !raditii. (fantul +postol si <vanghelist Ioan spuna la
sfarsitul <vangheliei sale& H(unt inca si alte multe lucruri pe
care le-a facut Iisus, care de s-ar fi scris cu de-amanuntul,
mi se pare ca nici un lumea aceasta n-ar incapea cartile ce
s-ar fi scrisH 1Ioan 3#,369; iar (fantul +posol %avel zice& HCele
ce ati invatat si ati luat si ati auzit si ati vazut de la mine,
acestea sa le facetiH 1Filipeni /,79; Hdrept aceea, fratilor, stati
neclintiti si tineti predaniile 1traditiile9 pe care le-ati invatat fie
prin cuvant fie prin epistola noastra 13 !esaloniceni 3,#69.
De altfel, (f. +postol %avel chiar citeaza din (f. !raditie,
cand spune& HMai fericit este a da decat a luaH 1F. +p. 3$,
@69, cuvinte care au fost rostite de Mantuitorul Iisus *ristos
dar care nu se gasesc in cele patru evanghelii.
"a fel ne invata (fintii %arinti, ca sa pastram cuprinsul (fintei
!raditii cu acesasi sfintenie si tarie cu care pastram cuprinsul
(fintei (cripturi. (fintul asile cel Mare zice& HDintre dogmele
si propovaduirile pastrate de =iserica, pe unele le avem din
invatatura scrisa, pe altele insa le-am primit din !raditia
+postolilor, predate noua in taina. H+mandoua acestea
1(fanta (criptura si (fanta !raditie9 au aceeasi autoritate
pentru evlavieH 1Canonul 7#9.
De aceea (fanta !raditie trebuie crezuta si tinuta cu aceeasi
tarie si cu aceeasi sfintenie ca si (fanta (criptura.
"#. Ce invatam in,eose-i ,in Cate3ismul orto,o>9
Din Catehismul ortodo4 invatam, mai intai, ce sa credem si
sa marturisim, adica despre Credinta, al doilea, cum sa ne
rugam inchinandu-ne dupa cuviinta lui Dumnezeu, adica
despre Aade,de si, al treilea, cum sa traim dupa voia lui
Dumnezeu, adica despre iubire, ca sa ne mantuim.
%rin aceste trei virtuti crestine stam in legatura de fii cu
%arintele ceresc; ele sunt cele trei mi,loace prin care ne
facem bineplacuti lui Dumnezeu si dobandim fericirea.
Credinta face inceputul cunostintei noastre despre
Dumnezeu, iar credintei ii urmeaza inchinarea in nade,de
catre Dumnezeu si faptele bune in iubire de Dumnezeu si de
oameni.
PAR!EA '
CREDI!A
"1. Ce este cre,inta9
Credinta este puterea si calea prin care primim ca adevar
neindoielnic tot ce a descoperit Dumnezeu si invata (fanta
=iserica, pentru mantuirea noastra. %rin credinta cunoastem
ceea ce nu putem vedea si adeverim ceea ce nada,duim de
la Dumnezeu. De aceea (f. +postol %avel zice& H,redinta
este adeverirea celor nada-duite si dovedirea lucrurilor celor
nevazuteH 1<vrei, ##, #9.
Cuprinsul credintei, adica invatatura =isericii, este cuprinsul
Deacoperirii dumnezeiesti. Crestinul ortodo4 este dator sa
cunoasca bine cuprinsul credintei sale, nu numai pentru a-si
orandui in chip corect viata, ci si pentru a nu fi amagit de
multele invataturi gresite si desarte pe care le intalneste.
"&. Un,e se cuprin,e invatatura cre,intei crestine9
Invatatura credintei crestine se cuprinde pe scurt, dar cu
cuvinte lamurite, in (imbolul Credintei sau Crezul, care a
fost alcatuit de (fintii %arinti in intaiul sinod ecumenic de la
Aiceea si in al doilea sinod ecumenic de la Constantinopol.
4IMB8LUL CREDI!EI
"5. Ce este 4im-olul Cre,intei9
(imbolul credintei sau Crezul este o scurta si limpede
marturisire a invataturii de credinta crestina. <l are #3
articole si anume&
.' /,red intru unul Dumnezeu, !atal (tottiitorul, Facatorul
cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute'
0' #i intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, 1nul-
"ascut, ,are din !atal #-a nascut, mai inainte de toti vecii%
Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu
adevarat, nascut, iar nu facut, ,el de o fiita cu !atal, prin
,are toate s-au facut'
2' ,are, pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire, #-
a pogorat din ceruri si #-a intrupat de la Duhul #fant si din
$aria Fecioara si #-a facut om'
3' #i #-a rastignit pentru noi in zilele lui 4ontiu 4ilat si a
patimit si #-a ingropat'
5' #i a inviat a treia zi, dupa #cripturi'
6' #i #-a inaltat la ceruri si sade de-a dreapta !atalui'
7' #i iarasi va sa vina cu marire sa -udece viii si mortii, a
,arui imparatie nu va avea sfarsit'
8' #i intru Duhul #fant' Domnul de viata Facatorul, ,are din
!atal purcede, ,el ce impreuna cu !atal si cu Fiul este
inchinat si marit' ,are a grait prin prooroci'
9' Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca :iserica'
.;' $arturisesc un botez spre iertarea pacatelor'
..' (stept invierea mortilor'
.0' #i viata veacului, ce va sa fie' (min/'
Crezul este deci samburele H"egiiH noastre crestine
ortodo4e. Calendarul, de pilda, si indreptarea lui este un
lucru omenesc si deci nu schimbarea H"egiiH, cum mai
considera unii credinciosi. Daca ne-ar fi schimbat cineva
Crezul, atunci, intr-adevar, ne-ar fi schimbat H"egea H.
DUME<EU !A!AL
"(. Care este articolul ' ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul intai din (imbolul Credintei este& /,red intr-unul
Dumnezeu, !atal (tottiitorul, Facatorul cerului si al
pamantului, al tuturor celor vazute si nevazuteH. <l cuprinde
invatatura crestina despre Dumnezeu cel unul in Fiinta si
intreit in %ersoane si despre intaia persoana a (fintei !reimi
- Dumnezeu-!atal.
=iserica invata ca este un singur Dumnezeu, adica o singura
Fiinta dumnezeiasca; dar in Fiinta dumnezeiasca una,
trebuie sa deosebim trei fete sau %ersoane, fara sa le
despartim si fara sa le amestecam& !atal, Fiul si Duhul (fant.
Cele trei persoane ale Dumnezeirii sunt deopotriva, nici una
nu este mai veche, mai mare ori mai desavarsita decat alta.
!atal este Dumnezeu adevarat, Fiul este Dumnezeu
adevarat si Duhul (fant este Dumnezeu adevarat, dar nu
sunt trei Dumnezei, ci un singur Dumnezeu adevarat.
Cele trei persoane dumnezeiesti la un loc se numesc 4rea
#fanta !reime. Dumnezeu asa este& unul in fiinta si Intreit in
persoane, adica in %rea (fanta !reime& !atal, Fiul si Duhul
(fant. !atal este nenascut, Fiul este nascut din !atal si Duhul
(fant purcede din !atal.
!aina %rea (fintei !reimi este negrait de mare; ea nu se
poate intelege cu mintea, ci o primim numai prin credinta.
Dumnezeu-!atal se numeste (tottiitorul pentru ca toate cate
sunt, adica toate fapturile sunt tinute sau pastrate dupa
planul (au, dupa voia si puterea (a, <l ingri,indu-se de toate
dupa intelepciunea (a cea prea inalta. +ceasta neintrerupta
gri,a parinteasca a lui Dumnezeu fata de lume se numeste
providenta sau pronie dumnezeiasca.
+rticolul # din (imbolul Credintei cuprinde mai departe
invatatura despre facerea lumii. Creatorul lumii este
Dumnezeu, HFacatorul cerului si al pamantului, al tuturor
celor vazute si nevazuteH.
Lumea inseamna cerul si pamantul si tot ce este in ele, afara
de Dumnezeu. "umea se imparte in doua, vazuta si
nevazuta. Cea vazuta este tot ceea ce se poate cunoaste cu
simturile omenesti; iar cea nevazuta sunt ingerii si sufletul
omenesc.
Ingerii sunt fiinte personale adevarate, facute de Dumnezeu
din nimic; ei sunt duhuri sau puteri netrupesti, slu,itoare lui
Dumnezeu. Ingerii sunt de doua feluri& buni si rai. "a inceput,
cand i-a facut Dumnezeu, toti ingerii erau buni, dar apoi o
parte din ei, mandrindu-se, s-au ridicat impotriva lui
Dumnezeu, si asa s-au facut ingeri rai, diavoli sau draci.
Ddata cu caderea ingerilor rai s-a ivit iadul, care este starea
lor de nefericire si locul lor de salasluire. Ingerii cei buni au
ramas in Cer, in fericire, in apropiere de Dumnezeu si-I
slu,esc, fiind intariti in bine prin har si facand numai cele
bune.
"umea vazuta a facut-o Dumnezeu tot din nimic, numai cu
cuvantul si vointa (a atotputernica, si a oranduit-o treptat, in
sase zile& in ziua intai a facut lumina. In a doua cerul vazut,
in a treia uscatul si plantele, in a patra luminatorii si multimea
stelelor, in a cincea animalele din apa si din aer, in a sasea
animalele de pe uscat si mai pe urma pe om.
De aceea trebuie sa stim ca despre Dumnezeu vorbesc nu
numai (f. (criptura si (f. !raditie, asa cum am vazut, ci si o
alta uriasa carte& marea carte a naturii, care, prin alcatuirea
sa minunata si inteleapta, ni-" arata aproape cu degetul pe
Dumnezeu, ca si creator al ei.
"7. Care este invatatura crestina ,espre om9
Dmul este cea mai de seama faptura de pe pamant, caci
numai omul este facut dupa chipul si asemanarea lui
Dumnezeu si numai pe om l-a binecuvantat Dumnezeu sa
creasca, sa se inmulteasca, sa umple pamantul si sa-l
stapaneasca 1Facere #, 3.-309.
!rupul omului l-a facut Dumnezeu din pamant, iar sufletul l-a
creat prin suflarea dumnezeiasca, odata cu trupul. De
aceea, la moarte, trupul se intoarce in pamant, din care a
fost luat, iar sufletul nemuritor trece in lumea nevazuta
1<clesiastul #3, ?9.
Chipul lui Dumnezeu din om inseamna sufletul nemuritor cu
puterile sufletesti, mintea sau cugetarea, simtirea si voia
libera, ca si constiinta morala, acel ,udecator drept pe care il
purtam fiecare in noi, toate purtandu-ne catre Dumnezeu; iar
asemanarea cu Dumnezeu inseamna intarirea in virtute si
sfintenie a acestor puteri sufletesti ale omului, pana la
apropierea de Dumnezeu.
"$. Un,e a ase0at Dumne0eu pe cei ,intai oameni si cum
traiau ei acolo9
%e cei dintai oameni - familia +dam si <va - i-a asezat
Dumnezeu in raiul pamantesc, adica intr-o mare si frumoasa
gradina in care ei munceau cu placere, povatuiti de
Dumnezeu. +colo, ei duceau o viata fericita, in iubire fata de
%arintele ceresc si impartasindu-se de harul "ui. Mintea
primilor oameni era luminata si fara greseli, inima sau
simtirea era curata si fara pofte rele, vointa era dreapta si
inclinata numai spre bine, trupul era sanatos si fara nici o
suferinta.
Ca sa intareasca prin lucrare puterile sufletesti ale intailor
oameni si sa le incerce ascultarea, Dumnezeu si-a aratat
vointa (a catre ei, dandu-le o porunca limpede, anume sa
nu manance din pomul cunostintei binelui si raului. Caci,
daca vor manca din acel pom, vor muri negresit 1Facere 3,
#. - #?9. +stfel, Dumnezeu da porunca aceasta, nu pentru a-
l slabi si cobori pe om, ci pentru a-l intari si inalta. Dumnezeu
da aceasta porunca pentru ca omul sa-si poata arata prin
fapte dragostea fata de Facatorul sau si sa se
statorniceasca in bine.
Fericirea celor dintai in rai a tinut atata timp cat a tinut
nevinovatia lor, adica atata cat au stat in ascultare si
dragoste deplina fata de Dumnezeu, pazind porunca "ui.
#2. Cum au ca0ut in pacat primii oameni si care este
pacatul lor9
%rimii oameni au cazut in pacat asa& Diavolul pizmuia pe
oamenii din rai, pentru fericirea lor, si voia cu orice pret sa-i
faca s-o piarda. De aceea, prin viclenie, el se apropie de ei
si, inselandu-i, ii face sa creada ca daca vor manca din
pomul cel oprit, adica al cunostintei binelui si raului, se vor
face intocmai ca Dumnezeu. +stfel, trufindu-se si ei, s-au
lasat amagiti si, calcand voia lui Dumnezeu, au cazut in
pacat. +sa s-a ivit raul in lumea oamenilor, dupa ce mai intai
se ivise in lumea ingerilor. %acatul primilor oameni este
foarte mare, pentru ca prin el s-a calcat porunca pe care le-a
dat-o Dumnezeu, adica s-a calcat toata voia lui Dumnezeu
aratata lor. %acatul este neascultare si nerecunostinta, dar
mai ales mandrie, adica dorinta de a fi ca Dumnezeu, dar
fara a,utorul lui Dumnezeu si chiar impotriva "ui; pacatul
este schimbarea iubirii de Dumnezeu cu iubirea fata de
faptura, adica desprindere de Dumnezeu si alipire de
faptura.De aceea si urmarile pacatului au fost grele& ruperea
legaturii de har cu Dumnezeu, indepartarea si instrainarea
de Dumnezeu, alungarea din rai, intunecarea chipului lui
Dumnezeu din om, adica intunecarea mintii, stricarea inimii
si slabirea vointei, viata cu munca grea, dureri si necazuri de
tot felul.
%acatul si urmarile lui au trecut de la +dam si <va la toti
urmasii lor firesti, caci toti se nasc cu pacat. +cest pacat cu
care ne nastem toti se numeste pacat stramosesc, pentru ca
a fost savarsit de stramosii neamului omenesc.
#'. A parasit Dumne0eu pe oameni ,upa ca,erea lor9
Dumnezeu n-a parasit pe oameni nici dupa caderea lor. Caci
Dumnezeu a facut lumea din bunatate si, fiind +totbun, n-a
lasat prada pierzarii pe om, care este faptura "ui cea mai
aleasa. Chiar la scoaterea stramosilor nostri din rai,
Dumnezeu a fagaduit un Mantuitor 1Facere @, #69, care sa
zdrobeasca puterea raului si sa impace pe oameni cu
Dumnezeu. Mantuitorul acesta este Domnul nostru Iisus
*ristos.
De la caderea omului pana la venirea Mantuitorului, a lasat
Dumnezeu sa treaca multa vreme, multe mii de ani, in care
oamenii sa cunoasca amaraciunea pacatului si starea rea in
care au a,uns si sa se convinga ca nu se pot mantui prin
puterile lor proprii, ci doar cu a,utor de (us. Dar si in aceasta
vreme, Dumnezeu (-a ingri,it de oameni, i-a calauzit si i-a
pregatit pentru primirea Mantuitorului, prin indrumari si
pedepse, prin "ege si prin prooroci, ca sa-" poata
recunoaste atunci cand va veni.
DUME<EU FIUL
#". Care este articolul " ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul 3 din (imbolul Credintei este& /#i intru-unul Domn
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, 1nul-"ascut, ,are din !atal
#-a nascut mai inainte de toti vecii< Lumina din Lumina,
Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, iar nu
facut, ,el de o fiinta cu !atal, prin ,are toate s-au facutH.
Invatatura cuprinsa in acest articol se refera la a doua
%ersoana a %rea (fintei !reimi, Domnul nostru Iisus *ristos,
Fiul lui Dumnezeu.
Aumirea de Domnul inseamna ca Iisus *ristos este
Dumnezeu adevarat, pentru ca numirea de Domnul este una
ce se da lui Dumnezeu cel adevarat.
Iisus inseamna Mantuitor sau >ascumparator. Cu acest
nume a fost inainte vestit Mantuitorul, la =unavestire, de
catre +rhanghelul -avriil 1Matei #,3#9. Iar Hristos inseamna
Ens. Ensii erau in vremurile vechi proorocii, arhiereii si
imparatii. *ristos este Ensul cu adevarat, caci este prooroc,
arhiereu si imparat. <l este uns, pentru ca firii lui omenesti I
s-au dat desavarsit toate darurile Duhului (fant, astfel ca are
in masura cea mai mare stiinta proorocului, sfintenia
arhiereului si puterea imparatului.
Iisus *ristos este prooroc 1profet9, anume %roorocul
proorocilor, pentru ca ne-a adus Descoperirea
dumnezeiasca desavarsita, spre mantuire; <l este arhiereu,
+rhiereul arhiereilor, pentru ca (-a ,ertfit pe (ine pe cruce si
pentru ca (e ,ertfeste mereu pe sfantul altar pentru iertarea
pacatelor si sfintirea oamenilor; si este imparat, Imparatul
imparatilor, pentru ca a intemeiat si conduce imparatia (a
duhovniceasca, (fanta =iserica, avand Htoata puterea, in cer
si pe pamantH 1Matei 30, #09.
Mai departe, acest articol cuprinde invatatura ca Iisus
*ristos este Fiul lui Dumnezeu, Enul-Aascut, ca este
Dumnezeu adevarat si ca prin <l s-a facut lumea.
Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, nascut din insasi Fiinta
!atalui% &l nu este faptura, ci are insasi Fiinta !atalui, prin
nastere mai inainte de toti vecii, adica din vesnicie, caci n-a
fost nici o vreme in care Fiul sa nu fie Fiu si !atal sa nu fie
!ata' ,um vesnic este !atal, asa si Fiul este vesnic' &l este
1nul-"ascut, adica este singurul Fiu adevarat sau dupa fire
al lui Dumnezeu si alt Fiu al lui Dumnezeu nu este% iar daca
crestinii si dreptii se numesc si ei fii ai lui Dumnezeu, ei sunt
nu prin fire, ci prin har, fara sa fie , /de-o-fiinta/ cu
Dumnezeu, dupa cuvantul #cripturii< /Iar celor ce l-au primit
pe Dansul )pe Iisus Hristos* si cred intru numele Lui, le-a dat
putere sa se faca fii ai lui Dumnezeu/ )Ioan ., .0*' Iisus
Hristos este Dumnezeu adevarat ca si !atal, are aceeasi
Fiinta, aceeasi dumnezeire, cu aceleasi insusiri
dumnezeiesti ca si !atal din care #-a nascut, asa cum o
lumina este la fel cu lumina din care s-a aprins' ,uvintele
/lumina din lumina/ sunt numai o asemanare, caci !aina
"asterii Fiului din !atal nu poate fi patrunsa de mintea
omeneasca'
##. Care este articolul # ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul @ din (imbolul credintei este& H,are, pentru noi,
oamenii, si pentru a noastra mantuire, #-a pogorat din ceruri
si #-a intrupat de la Duhul #fant si din $aria Fecioara fi #-a
facut omH. +cest articol cuprinde invatatura despre
Intruparea Domnului.Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu s-a
pogorat din ceruri ca sa mantuiasca pe oameni din robia
pacatului si a mortii. Fiul, ca Dumnezeu, este pretutindeni de
fata, totdeauna in ceruri si totdeauna pe pamant, si totusi in
Crez marturisim ca, Hs-a pogorat din ceruriH, pentru ca mai
inainte de a se intrupa era nevazut pe pamant; vazut s-a
facut numai prin aratarea in trup si de aceea sunt cuvintele
Hs-a pogoratH. Iar cuvintele Hpentru noi, oameniiH inseamna
ca a venit pentru toti oamenii de totdeauna si de
pretutindeni, nu numai pentru unii sau numai pentru vreun
neam oarecare.
Intruparea Fiului lui Dumnezeu din %reacurata Fecioara
Maria, din care <l (i-a luat trup omenesc adevarat, s-a facut
in chip minunat, nu dupa randuiala firii omenesti, ci prin
umbrirea Fecioarei de Duhul (fant. Dar facandu-(e om, Fiul
lui Dumnezeu n-a incetat de a fi Dumnezeu adevarat. Iisus
*ristos este Dumnezeu si Dm adevarat, cu trup si suflet
omenesc adevarat, intru totul asemenea noua, afara de
pacat. +stfel ca Iisus *ristos are doua firi sau naturi&
dumnezeiasca si omeneasca, si doua vointe si lucrari ale
celor doua firi, care nu se amesteca una cu alta, si nu se
schimba una cu alta, nu se impart una de o parte si alta de
alta parte, caci unul este *ristos si nu se despart una de alta
in %ersoana Mantuitorului. De aceea numim pe Mantuitorul
Dumnezeu-Dm si <l ramane Dumnezeu-Dm pentru vesnicie.
#1. Prin ce se a,evereste ca Iisus ;ristos este
Mantuitorul /a+a,uit9
Ca Iisus *ristos este Mantuitorul fagaduit se adevereste prin
aceea ca in <l si cu <l s-au implinit toate proorociile si
preinchipuirile echiului !estament despre Mantuitorul cel
asteptat. +nume& va fi prooroc 1Deuteronom #0, #69, preot
1%salm ##79, imparat si Domn 1%salm #$7, Isaia 3, /; 6-.;
Ieremia 3@, /-6; 8aharia ., #39, s-a aratat timpul nasterii "ui
1Daniil 3, //-/69, locul nasterii 1Miheia 6, #9, nasterea dintr-o
fecioara 1Isaia ?, #/9, patimile si moartea 1Isaia cap. 6@9,
impartirea hainelor prin tragere la sorti 1%salm 3#9, bautura
cu otet si fiere 1%salm .09 si altele. !ot asa preinchipuirile
despre Mantuitorul, ca& +bel, Isaac, Iosif, mielul pastilor,
sarpele de arama au preinchipuit patimile Domnului; preotia
lui Melchisedec a preinchipuit preotia Domnului; proorocul
Iona a preinchipuit Invierea Domnului; corabia lui Aoe a
preinchipuit =iserica; taierea impre,ur a preinchipuit botezul,
si altele.
#&. Care este invatatura ,espre Preacurata Fecioara
Maria9
(fanta Fecioara Maria a fost invrednicita de Dumnezeu sa
nasca pe Fiul lui Dumnezeu ca om. %entru ca ea a nascut
pe Fiul lui Dumnezeu in chip minunat, fara sa cunoasca
barbat, fiind fecioara si inainte de nastere, si in timpul
nasterii, si dupa nastere, pentru totdeauna, o numim
Fecioara %reacurata si pururea Fecioara; iar pentru ca Cel
ce s-a nascut din ea nu este numai om, ci si Dumnezeu, o
numim Aascatoare de Dumnezeu sau Maica Domnului si o
cinstim mai presus de toti sfintii si ingerii ea fiind prin Fiul
sau si numai prin <l /mai cinstiia decat Hervimii si mai marita
fara de asemanare decat #erafimii/, asa cum cantam la
biserica.
#5. Care este articolul 1 ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul / din (imbolul Credintei este& /#i s-a rastignit
pentru noi in zilele lui 4ontiu 4ilat, a patimit si s-a ingropat/.
<l cuprinde invatatura despre patimile Domnului pentru
mantuirea noastra.In (imbol s-a scris ca Domnul nostru Iisus
*ristos a patimit si a murit /in zilele lui 4ontiu 4ilat/, ca sa se
arate anume vremea cand s-au intamplat acestea. %ilat era
pe atunci guvernator roman in Iudeea.
Invatatura (fintei noastre =iserici despre patimile si moartea
Domnului este aceasta&
a9 Domnul a patimit si a murit de buna voie pentru noi, ca sa
ne mantuiasca. <l, fiind si Dumnezeu, putea sa scape de
patimi si de moarte, dar le-a primit din iubire fata de oameni,
cum Insusi zice& /,a eu imi pun sufletul meu ca iarasi sa-l
iau pe el' "imeni nu-l ia de la mine, ci &u insumi il pun pe el'
4utere am sa-l pun si putere am sa-l iau iarasi/ 1Ioan #$, #?-
#09. <l nu trebuia sa moara, pentru ca este fara pacat; iar
daca a primit sa moara, a murit din iubire fata de altii, adica
pentru noi oamenii.
b9 Domnul a patimit si a murit cu trupul, adica cu firea (a
omeneasca, pentru ca firea dumnezeiasca nu poate patimi,
nici muri. Dar <l este cel care patimeste si moarte in trup, nu
altul; si firea dumnezeiasca nu se desparte de cea
omeneasca nici in timpul patimilor si mortii.
c9 Domnul prin patima si moartea (a ne-a rascumparat pe
toti din pacat, adica a castigat mantuirea pentru toti oamenii
de totdeauna, si ne-a impacat cu Dumnezeu; dar daca nu
toti se mantuiesc este pentru ca nu toti fac cele de trebuinta
pentru mantuire, adica nu toti indeplinesc conditiile mantuirii.
#(. Cum a casti+at Domnul nostru Iisus ;ristos
mantuirea sau impacarea oamenilor cu Dumne0eu9
Domnul nostru Iisus *ristos a castigat mantuirea oamenilor
astfel& din iubire fata de oameni a luat asupra (a pacatul si
osanda lor, fara ca <l sa se faca pacatos, cum zice cuvantul
dumnezeiesc prin proorocul Isaia 1cap. 6@, /-69& /&l a luat
asupra-si bolile noastre si cu durerile noastre s-a
impovarat ''' si a fost pedepsit pentru mantuirea noastra si
prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat/.
%entru aceasta Fiul lui Dumnezeu s-a facut om adevarat,
pentru ca in trup sa zdrobeasca, in locul oamenilor, pacatul
si moartea, prin patimile (ale, moarte si Inviere, ca sa le dea
lor viata, dupa cum zice (finta (criptura& /Intru care )in
Hristos* prin sangele Lui avem rascumpararea si iertarea
pacatelor, dupa bogatia darului LuiH 1<fesenii #, ?9; /Hristos
ne-a rascumparat pe noi din blestemul legii, facandu-se
pentru noi blestem/ 1-alatem @, #@9, caci <l este /$ielul lui
Dumnezeu, care ridica pacatul lumii/ 1Ioan #, 379. In
nesfarsita (a bunatate si iubire de oameni, Dumnezeu-!atal
primeste patimile si ,ertfa de pe cruce a Fiului (au intrupat,
ca si cum ar fi ale oamenilor, primindu-l pe acestia ca fii ai
(ai, prin Iisus *ristos.
#7. Cum ne m?ntuim prin patimile @i moartea Domnului
nostru Iisus ;ristos9
DupI cum prin pIcatul lui +dam suntem, ca urmaGi ai lui, Jn
pIcat Gi Jn osFndI, tot aGa prin patimile Gi moartea Domnului
ne mFntuim de pIcat, de osFndI Gi de moarte, cIci ne
facem pIrtaGi ai ,ertfei de pe cruce, dacI ne facem urmaGi ai
lui *ristos. Iar urmaGi ai lui *ristos ne facem dacI suntem
botezaKi Jn =iserica "ui, care este trupul "ui tainic; daca
suntem mIdulare vii ale acestei =iserici Gi rImFnem prin ea
uniKi cu *ristos; dacI primim cu vrednicie harul
rIscumpIrIrii Jn (fintele !aine, pIstrFnd toatI viaKa credinKa
vie Gi urmFnd Jntru totul JnvIKItura =isericii lui *ristos.
#$. Pentru ce cinstim s/?nta cruce9
Cinstim sfFnta cruce pentru cI ea este semnul iubirii celei
mari pe care Dumnezeu ne-a arItat-o nouI pIcItoGilor. CIci
din iubire faKI de noi Domnul a luat asupra (a pIcatele
noastre Gi le-a nimicit pe altarul crucii. Crucea ne aduce
aminte de rIutatea cu care noi ne-am purtat faKI de
Dumnezeu Gi ne JndeamnI la smerenie; dar totodatI ea ne
aminteGte de iubirea Gi ,ertfa pentru noi a Fiului lui
Dumnezeu Jntrupat ceea ce ne JndeamnI la cinstirea ei.
%entru credincioGi crucea este semnul biruinKii binelui asupra
rIului, a luminii asupra Jntunericului, a vieKii asupra morKii.
(fFnta (cripturI spune cI crucea /este nebunie pentru cei
ce pier )adic= nu-i pricep >n?elesul*, iar pentru noi cei ce ne
m@ntuim este puterea lui Dumnezeu/ 1# Corinteni #, #09.
Despre cei ce s-au abatut de la credinKa Jn sfFnta cruce,
+postolul %avel spune cI /sf@rAitul acestora este pieirea/
1Filipeni @, #79.
12. Care este articolul & ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul 6 din (imbolul Credintei este& /#i a inviat a treia zi,
dupa #cripturi/. <l cuprinde invatatura despre Invierea
Domnului Iisus *ristos.
Domnul nostru Iisus *ristos a biruit moartea, Dumnezeu
fiind, si a inviat a treia zi dupa ingroparea (a, asa cum se
proorocise in (cripturile sau cartile echiului !estament.
Insusi Mantuitorul a spus, inainte de patimi, ca va fi rastignit,
dar ca va invia a treia zi.
Cunoastem adevarul Invierii Domnului din marturiile celor
care "-au vazut dupa Inviere& femeile mironosite, (finfii
+postoli si Ecenici, care au vorbit cu <l, i-au pipait ranile si
au mancat cu <l dupa Inviere si au umblat impreuna cu <l
pana la Inaltare. !ot asa "-au vazut si multi credinciosi 1#
Corinteni #6, .9. Insusi Mantuitorul spune dupa Inviere& /(sa
este scris si asa se cadea sa patimeasca Hristos si a treia zi
sa invieze din morti, si sa se propovaduiasca intru numele
Lui pocainta si iertarea pacatelor la toate neamurile,
incepand de la Ierusalim/ 1"uca 3/, /.-/?9.
1'. Ce a /acut Mantuitorul Iisus ;ristos ,upa moarte si
inainte ,e Inviere9
In timpul sederii (ale cu trupul in mormant, Mantuitorul Iisus
*ristos s-a coborat cu sufletul in iad, ca Dumnezeu si biruitor
al mortii, ca sa vesteasca si acolo biruinta asupra mortii si sa
mantuiasca pe toti care au adormit asteptand venirea "ui.
1". Ce ,ove,este Mantuitorul prin Invierea 4a9
%rin invierea (a, Mantuitorul Iisus *ristos dovedeste mai
intai ca este Dumnezeu adevarat, stapan al vietii si al mortii
si adevaratul Mantuitor al lumii; si al doilea, ca si noi vom
invia in ziua cea de apoi, cum spune cuvantul (cripturii&
/Hristos s-a sculat din morti, incepatura invierii mortilor
facandu-se/ 1I Corinteni #6, 3$9.
1#. Care este articolul 5 ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul . din (imbolul Credintei este& /#i s-a suit la ceruri si
sade de-a dreapta !atalui/. <l cuprinde invatatura despre
inaltarea Domnului. (fanta noastra =iserica invata ca, dupa
/$ de zile de la Invierea (a, Mantuitorul Iisus *ristos s-a
inaltat cu trupul la cer, pentru ca sa intre si ca om in marirea
dumnezeiasca vesnica, pentru ca !atal sa trimita (fintilor
+postoli pe Duhul (fant 1loan #/, 3.; #., ?9, pentru ca sa
mi,loceasca neintrerupt pentru oameni la Dumnezeu-!atal si
sa deschida tuturor celor ce urmeaza Imparatia Cerurilor.
(ederea lui *ristos de-a dreapta !atalui inseamna ca <l are
aceeasi putere si marire ca si !atal si (fantul Duh si ca
impreuna cu <l stapaneste toata lumea vazuta si nevazuta.
Inaltarea Domnului la Cer s-a facut cu trupul, caci cu
Dumnezeirea este pretutindenea de fata, totdeauna in Cer si
pe pamant. !rupul cu care s-a inaltat este acelasi trup cu
care s-a zamislit si s-a nascut din %reacurata Fecioara, cu
care a petrecut pe pamant, cu care a patimit, a murit si a
inviat. Aumai ca, dupa inviere, trupul este proslavit si
nestricacios.
11. Care este articolul ( ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul ? din (imbolul Credintei este& /#i iarasi va sa vina
cu marire sa -udece vii si mortii, a carui imparatie nu va avea
sfarsit/. <l cuprinde invatatura crestina despre venirea a
doua a Domnului.
(fanta noastra =iserica invata ca, la sfarsitul lumii, Domnul
nostru Iisus *ristos va veni a doua oara pe pamint, in
dumnezeiasca marire si putere, pentru a face Budecata cea
din urma si obsteasca.
Inainte de Cudecata aceasta vor invia toti mortii, iar cei care
vor fi vii se vor schimba atunci ca si cum ar fi trecut prin
moarte. +stfel toate sufletele se vor uni iarasi cu trupurile pe
care le-au avut in viata aceasta. Domnul nu va veni atunci ca
Mantuitor, ci ca Cudecator. Insusi Domnul *ristos ne spune
cum va fi Cudecata din urma in <vanghelia de la Matei 36,
@#-/.. +nume ca la Cudecata se vor infatisa deodata toti
oamenii, toate semintiile pamantului, si-si vor da seama de
faptele, vorbele si gandurile lor. Cei buni vor fi asezati de o
parte, iar cei rai de alta parte. !oata lumea va cunoaste
atunci faptele, cuvintele si gandurile fiecaruia. +tunci Dreptul
Cudecator va rosti dreapta hotarare dumnezeiasca, dupa
care cei buni vor intra definitiv in rai sau in fericirea deplina si
vesnica, iar cei rai vor fi aruncati definitiv in iad sau in starea
de vesnica nefericire, departe de Dumnezeu si impreuna cu
diavolii.
Cind va fi sfarsitui lumii, venirea a doua a Domnului si
Cudecata de apoi, nimeni nu stie, nici ingerii din cer, ci numai
Dumnezeu 1Marcu #@, @3; Faptele +postolilor #, ?9. <ste
deci o mare gresala a spune ca atunci sau atunci va fi
/sfarsitul lumii/ si deci Cudecata finala. <a va fi, dar cand va
fi nimeni nu stie, decat Dumnezeu.
+fara de ,udecata obsteasca, de la sfarsit, mai este si o alta
-udecata numita particulara, prin care trece sufletul fiecarui
om indata dupa moarte. Dar, dupa ,udecata particulara si
inainte de cea obsteasca, atat starea de fericire a sufletelor
celor drepti cat si starea de nefericire a sufletelor celor
pacatosi nu sint depline si definitive. De aceea va mai fi
Cudecata de apoi, obsteasca, pentru ca sa se
desavarseasca toate.
Desavarsirea tuturor, de la Cudecata de apoi, se va arata in
aceea ca&
a9 toata lumea va cunoaste desavarsit intelepciunea si
dreptatea lui Dumnezeu;
b9 Domnul nostru Iisus *ristos se va preamari inaintea
intregii lumi;
c9 incepand de atunci, va fi /un cer nou si un pamant nou/ 13
%etru @, #@9.
d9 va fi deplina fericirea celor buni si tot deplina va fi si
nefericirea celor rai, pentru ca si cei buni si cei rai vor avea
inviate trupurile din viata pamanteasca si asa, cu sufletul si
cu trupul impreuna, vor merge unii in viata vesnica, iar altii in
osanda vesnica. Cuvintele /a caruia imparatie nu va avea
sfarsit/ inseamna ca stapanirea si marirea lui Iisus *ristos nu
vor inceta niciodata, ci sunt pentru vesnicie. Caci Fiul lui
Dumnezeu, care s-a facut om si a ridicat firea omeneasca la
marirea dumnezeiasca, ramane asa pentru vecii vecilor,
imparatind asa in veci, impreuna cu !atal si cu (fantul Duh.
1&. Care este articolul 7 ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul 0 din (imbolul Credintei este& /#i intru Duhul #fant,
Domnul de viata facatorul, care din !atal purcede, cela ce
impreuna cu !atal si cu Fiul este inchinat si marit, care a
grait prin prooroci/.
+cest articol cuprinde invatatura ortodo4a despre Duhul
#fant, a treia persoana a %rea (fantei !reimi, si anume&
Duhul (fant este Dunmezeu adevarat, ca !atal si Fiul, pentru
ca purcede din insasi fiinta !atalui, are aceleasi insusiri si
lucrari dumnezeiesti ca si !atal si Fiul si i se aduce aceeasi
inchinare ca !atalui si Fiului.
Duhul (fant este Domn de viata facator, pentru ca impreuna
cu !atal si cu Fiul creeaza si stapaneste toate si indeosebi
pentru ca da oamenilor viata duhovniceasca, impartasindu-le
prin (fantele !aine harul dumnezeiesc castigat de
Mantuitorul, ii curateste pe oameni de pacate si-i (fanteste,
pregatindu-i astfel pentru viata vesnica.
(i tot Duhul (fant da pentru viata bine placuta lui Dumnezeu
felurite daruri, care sunt sapte 1intelepciunea, intelegerea,
sfatul, taria sau barbatia, cunostinta, evlavia sau cucernicia,
frica de Dumnezeu9.
Duhul (fant a vorbit prin prooroci. <l a insuflat pe (fantii
scriitori ai (fantei (cripturi sa inteleaga cele dumnezeiesti
descoperite, sa le scrie si sa le vesteasca fara greseala.
Duhul (fant purcede din !atal si numai din !atal. +sa ne-a
descoperit insusi Fiul lui Dumnezeu intrupat, cind a zis&
/Duhul adevarului, care din !atal purcede/ 1loan #6, 3.9. +sa
invata si intreaga (fanta !raditie, anume ca in (fanta !reime
este un singur izvor si pentru Fiul si pentru Duhul (fant,
Dunmezeu-!atal. +ceasta invatatura ca Duhul (fant purcede
numai de la !atal este pastrata si propovaduita neschimbat
de =iserica Drtodo4a. +sadar, cine invata ca Duhul (fant
purcede si de la Fiul, acela s-a abatut de la credinta cea
adevatara.
BI4ERICA
15. Care este articolul $ ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul 7 din (imbolul Credintei este& /#i intr-una, sfanta,
soborniceasca si apostoleasca :iserica/. <l cuprinde
invatatura ortodo4a despre (fanta =iserica.
1(. Ce este Biserica9
=iserica este asezamantul sfant intemeiat de Donmul nostru
Iisus *ristos, pentru mantuirea oamenilor. <a duce mai
departe, pana la sfarsitul veacurilor, propovaduirea
cuvantului dumnezeiesc, impartaseste fiilor ei harul sfintitor
prin (fintele !aine si indrumeaza credinciosii pe calea vietii
adevarate. =isericii i-a dat Domnul aceasta intreita putere&
#. sa invete adevarul dumnezeiesc
3. sa savarseasca (fintele !aine si slu,be bisericesti
@. sa indrumeze pe oameni spre traire curata, in numele
(au.
In =iserica, iar nu in afara de ea, Domnul nostru Iisus *ristos
impartaseste harul (au mantuitor, prin Duhul (fant in
(fintele !aine. De aceea numai in =iserica este sigura
mantuirea. Caci daca /Hristos este capul :isericii, trupul
sau, al carui mantuitor este/ 1<feseni. 6, 3@9, cum zice
cuvantul dumnezeiesc al (fintei (cripturi, atunci nimeni nu
poate sa se impartaseasca de mantuire, daca nu este
madular al trupului lui *ristos, adica al =isericii.
+devarul mantuirii in =iserica este mare si taina lui este
adanca; de primirea si urmarea lui atarna insasi mantuirea
noastra. %entru a apropia acest adevar de intelegerea
noastra, Mantuitorul face asemanarea cu vita si mladitele&
/Ramaneti intru mine si eu intru voi' 4recum mladita nu
poate sa aduca roade de la sine, daca nu ramane in vita, tot
asa nici voi,daca nu ramaneti intu mine' &u sunt vita, voi
sunteti mladitele' ,ine ramane intru mine si eu intru el, acela
aduce roada multa, caci fara mine nu puteti face nimic' Daca
unul nu ramane intru mine, este lepadat ca o mladita ce s-a
uscat/ 1Ioan #6, /-.9. %recum mladita se usuca daca este
rupta de vita, de la care primeste hrana prin seva, tot asa si
sufletul moare duhovniceste, adica isi pierde mantuirea,
daca se rupe de =iserica, trupul tainic al lui *ristos, care il
hraneste duhovniceste prin harul dumnezeiesc. *arul din
=iserica este ca sangele cald din trupul omenesc viu, sange
care hraneste toate madularele trupului. Daca un madular se
desprinde de trup, atunci de indata se lipseste de viata, caci
nu mai curge in el sangele trupului, si asa este de lepadat.
!ot asa si credinciosul care se desprinde de =iserica, in care
este harul, moare sufleteste, pentru ca nu mai are viata
duhovniceasca din trupul tainic al lui *ristos.
!ot biserica se numeste si locasul de rugaciune sfintit si
inchinat lui Dumnezeu, pentru ca acolo se aduna obstea
credinciosilor sa asculte cuvantul dumnezeiesc, sa ia parte
la aducerea sfintei ,ertfe a Domnului si sa aduca impreuna
inchinare lui Dumnezeu. In cladirea bisericii,pe (fantul +ltar,
se pastreaza (fanta Cuminecatura, care este trupul viu si
sangele Domnului sub chipul painii si al vinului.+colo se
savarsesc cele mai multe slu,be religioase,dupa randuiala
=isericii. Dupa aceea cladirea bisericii se mai numeste
/,asa Domnului/
17. Cine sunt mem-rii Bisericii9
Din =iserica fac parte toti cei botezati cu botezul crestin,
adica in numele (fintei !reimi, care cred in Domnul nostru
Iisus *ristos, care marturisesc aceeasi credinta, care se
impartasesc cu aceleasi (finte !aine, care aduc aceeasi
inchinare lui Dumnezeu si stau sub carmuirea vazuta a
aceleiasi ierarhii bisericesti.
Au numai dreptii ci si pacatosii fac parte din =iserica; dar
pacatosii sunt membrii sau madulare bolnave ale =isericii. (i
nu numai credinciosii vii ci si cei morti care au adormit in
credinta sunt membrii ai =isericii.
Au mai fac parte din =iserica ereticii si schismaticii, pentru
ca, desi au fost botezati, ei s-au rupt de =iserica prin
credintele lor ratacite, prin invataturi desarte si prin
neascultare de carmuirea =isericii. <reticii si schismaticii au
parasit calea cea dreapta; ei sunt stricatori de =iserica si de
aceea vor fi osanditi 1!it @, #$-##; # Corinteni @, #?9.
Dintre membrii =isericii de dupa moarte unii se deosebesc
de ceilalti prin inaltimea la care s-au ridicat in trairea virtutilor
crestine. +cestia sunt sfintii bineplacuti lui Dumnezeu. <i
sunt cinstiti in mod deosebit de =iserica.
1$ De ce-i cinstim pe s/inti9
%e sfinti ii cinstim sau ii veneram pentru statornicia in
dreapta credinta si pentru barbatia cu care au stiut sa
traiasca aceasta credinta si sa o apere pana la capat, uneori
,ertfindu-si chiar viata.
Ii veneram apoi pentru harurile si vrednicia de care au a,uns
sa se bucure inaintea lui Dumnezeu. Mantuitorul ne spune
ca slava pe care el a primit-o de la !atal, pe aceea a dat-o si
sfintilor. #i marirea pe care !u mi-ai dat-o, le-am dat-o lor/
1Ioan #?; 339.
Mai cinstim pe sfinti pentru ca ei mi,locesc cu rugaciuni, la
!atal ceresc, pentru noi 1+pocalipsa 6, 0; <vrei #@, ?9 Dintru
sfinti, cinstirea cea mai aleasa, numita supravenerare sau
preacinstire, o aducem %reacuratei Fecioare Maria, ca uneia
care a nascut, dupa trup, pe insusi Domnul si Mantuitorul
nostru Iisus *ristos.
&2. De ce cinstim s/intele moaste9
Cinstim sfintele moaste pentru ca, ramanand in
nestricaciune, ele ne amintesc mereu si ne imbarbateaza in
datoria de a trai si a ne ,ertfi pentru dreapta credinta. Dar
mai ales le cinstim pentru puterile dumnezeiesti care
lucreaza prin ele. D dovada ca puterea lui Dumnezeu
lucreaza si prin osemintele celui drept, avem in cartea a
patra a Imparatilor 1#@, 3#9, unde ni se istoriseste ca
osemintele proorocului <liseu au readus la viata un mort.
+semenea minuni au fost facute si de sfintele moaste ale
unor sfinti ai =isericii, mai indepartati sau mai apropiati de
zilele noastre.
&'. De ce cinstim s/intele icoane9
Cinstim sfintele icoane pentru ca ele ne inalta gandul la taina
Intruparii Domnului. "uand chip de om, Domnul ne-a aratat
ca il putem infatisa si cinsti in zugravitura.Cinstim sfintele
icoane apoi pentru ca ele ne a,uta sa ne inaltam gandul la
sfinfii care s-au nevoit si au patimit pentru dreapta credinta,
dandu-ne noua pilda intru totul vrednica de urmat.
+semenea unei fotografii, icoana ne duce cu gandul la
sfantul pe care il reprezinta.Mai cinstim sfintele icoane
pentru ca prin rugaciuni inaintea lor, adresate sfintilor pe
care ii infatiseaza, credinciosii evlaviosi se fac partasi de
imbelsugate daruri duhovnicesti.
Cinstirea icoanelor nu este inchinare la idoli, pentru ca
cinstirea nu o dam lemnului si culorilor, ci sfintilor infatisati pe
lemn, ca unii bineplacuti lui Dumnezeu, ca unii care s-au
invrednicit sa stea in cea mai stransa legatura cu Dumnezeu
si deci sa poata mi,loci pentru noi. Inainte de a fi asezate in
biserici si in casele credinciosilor, icoanele se sfinfesc de
catre preoti, dupa rinduiala stabilita de =iserica.
&". Este Biserica numai va0uta sau numai neva0uta9
=iserica nu este nici numai vazuta nici numai nevazuta, ci si
vazuta si nevazuta. azuta este =iserica, pentru ca ea este
pe pamant si vazuti sunt membrii ei din viata aceasta; vazute
sunt ierarhia bisericeasca, marturisirea de credinta, slu,bele,
randuielile si canoanele bisericesti; iar nevazuta este
=iserica, pentru ca este si in Cer adica pe un alt plan de
e4istenta; pentru ca nevazut este capul ei, Iisus *ristos;
nevazuti sint membrii ei care au trecut din aceasta viata;
nevazut este harul Duhului (fant, care lucreaza in ea,
precum nevazuta este si duhovniceasca legatura care
uneste toate madularele =isericii intre ele si cu capul Iisus
*ristos, facand toate un singur trup dubovnicesc.
&#. Care este con,ucerea Bisericii9
Domnul nostru Iisus *ristos, intemeind =iserica, a asezat in
ea ordine si randuiala, anume ca unii sa conduca, iar altii sa
asculte, pastrand cu totii legatura dragostei si a pacii intre ei
si cu <l. Conducatorii sunt clericii sau ierarhia bisericeasca,
adica episcopii, preotii si diaconii, care au fost asezati de
(fintii +postoli, in =iserica, pentru a propovadui cuvantul
adevarului, pentru a face partasi pe credinciosi de harul
dumnezeiesc si pentru a pastori obstea credinciosilor.
Credinciosii nesfintiti pentru vreo treapta bisericeasca sunt
numiti laici sau mireni. Cei ce fac parte din ierarhia
bisericeasca se mai numesc si pastori sufletesti, iar mirenii
se mai numesc turma duhovniceascasau cuvantatoare.
In chip nevazut, =iserica este condusa de-a pururi de Insusi
intemeietorul ei, Domnul nostru Iisus *ristos, care este
singurul cap al ei, iar ea este trupul "ui tainic 1<feseni #, 33-
3@; 6, 3@; Coloseni #, #09.In chip vazut, =iserica este
condusa de ierarhia bisericeasca. Cea mai inalta autoritate
in =iserica o are adunarea episcopilor, care se numeste
sinod sau sobor. (inodul hotaraste cele cu privire la bunul
mers al =isericii, iar hotaririle luate sunt tinute si aduse la
indeplinire de fiecare episcop in episcopia incredintata
pastoririi sale. Daca la sinodul episcopilor iau parte episcopi
din toata lumea crestina, acel sinod se numeste sinod sau
sobor a toata lumea sau ecumenic. In vechime, pe vremea
(fintilor %arinti, cand toata crestinatatea era una, s-au tinut
sapte sinoade a toata lumea, ale caror hotarari trebuiesc
tinute de intreaga =iserica. (i =isericile nationale, ca
=iserica romana, rusa, greaca si altele, isi au fiecare sinodul
ei local de care este condusa, tinand totdeauna seama de
cele statornicite la sinoadele a toata lumea. (inoadele iau
hotarari si conduc =iserica sub calauzirea Duhului (fant.
Insusi Domnul a spus ca este pururea cu =iserica (a 1Matei
30, 3$9, pe care o conduce prin Duhul (fant 1loan #6, 3.9,
astfel ca nimeni nu este cap al =isericii decat unul Domn
Iisus *ristos. Aici (fintii +postoli nu se socotesc pe sine mai
mult decat slu,itori ai =isericii 1Coloseni #, 3/-369. De aceea
daca cineva, afara de Domnul, se socoteste pe sine singur si
invata ca <l este cap al =isericii, unul ca acela este impotriva
lui *ristos.
&1. De ce Biserica este numitaA una, s/anta,
so-orniceasca si apostoleasca9 =iserica este numita asa,
fiindca acestea sunt cele patru insusiri mai de seama ale ei.
=iserica este una, pentru ca unul este intemeietorul si capul
ei, Domnul Iisus *ristos, si unul este Duhul (fant, care o
insufleteste cu harul dumnezeiesc, una este invatatura ei
cea adevarata si una calea cea dreapta care duce sigur la
mantuire. Mantuitorul o singura =iserica a intemeiat si nu
voieste sa fie mai multe. Diferitele =iserici ortodo4e nationale
nu sunt =iserici despartite sau mai multe, ci numai membre
ale singurului trup al =isericii.
=iserica este sfanta, pentru ca sfant este intemeietorul si
capul ei, Iisus *ristos, care a sfintit-o si pe ea cu singele (au
1<feseni 6, 36-3?9, si i-a dat puterea sa sfinteasca pe
oameni prin harul dumnezeiesc. (fintenia =isericii nu se
pateaza de loc prin aceea ca in ea se gasesc si pacatosi,
fiindca nu membrii =isericii sfintesc =iserica, ci =iserica
sfinteste pe membrii ei, ea neavand de la ei sfintenia, ci de
la Domnul, prin Duhul (fant.
=iserica este soborniceasca sau universala pentru ca ii este
dat sa se intinda peste tot pamantul si sa-i cuprinda pe toti
oamenii, ca intr-un sobor a toata lumea, si pentru ca se
conduce dupa cele statornicite la sfintele soboare a toata
lumea. =iserica nu este numai pentru un loc, ori numai
pentru un timp, ori numai pentru un neam, ci ea este pentru
toate locurile, pentru toate vremurile si pentru toate
neamurile. =iserica este soborniceasca si pentru ca detine
adevarul religios deplin si pentru ca totdeauna si pretutindeni
a invatat si invata neschimbat acelasi adevar dumnezeiesc
universal. =iserica este apostoleasca, pentru ca este
asezata pe temelia +post
&&. Ce se cuvine sa mai stim ,espre Biserica9
Despre =iserica Drtodo4a se cuvine sa mai stim ca ea
pastreaza neschimbate si fara nici o abatere invatatura si
randuielile Domnului si Mantuitorului nostru Iisus *ristos,
asa cum le-au predat (finfii +postoli si asa cum le-au
statornicit si lamurit (fintele (inoade in vremea (finfilor
%arinti, cand toata crestinatatea era una si nedespartita,
avand, prin acestea, toate mi,ioacele sigure pentru mantuire.
&5. Poate Biserica sa +reseasca9
Au. =iserica nu poate sa greseasca, pentru ca ea este
/trupul lui Hristos/, si *ristos cel pururea viu este capul ei
1<feseni #, 33-3@9, ramanand cu ea totdeauna; si pentru ca
in ea lucreaza neincetat Duhul (fant, prin harul (au,
luminand pe slu,itorii ei. De aceea =iserica este /stalp si
temelie adevarului/ 1# !imotei @, #69, pentru ca ea are darul
de a nu putea sa cada niciodata in ratacire; de aceea
=iserica este si nebiruita in adevarul ei dumnezeiesc, ca
/nici portile iadului nu o vor birui/ 1Matei #., #09. Aici un
membru singuratic al =isericii, fie el episcop sau patriarh, n-a
primit de la Domnul darul de a nu putea gresi; deci nimeni nu
poate pretinde ca este nesupus ratacirii 1cum se zice despre
patriarhul >omei9. (ingura =iserica a primit de la Domnul
puterea de a nu putea gresi.
&(. Care este articolul '2 ,in 4im-olul Cre,intei si ce
invatatura cuprin,e9
+rticolul #$ din (imbolul Credintei este& /$arturisesc un
botez intru iertarea pacatelor/. <l cuprinde invatatura despre
(fanta !aina a =otezului, intelegandu-se si aceea despre
celelalte (finte !aine.
4FI!ELE !AIE
&7. Ce este 4/anta !aina9
(fanta !aina este o lucrare vazuta, asezata de Mantuitorul
Iisus *ristos in =iserica, prin care se impartaseste
credinciosilor harul cel nevazut al lui Dumnezeu.In orice
(fanta !aina deosebim astfel trei parti& asezarea ei de catre
Iisus *ristos, lucrarea vazuta sau slu,ba sfanta si harul
nevazut.
&$. Ce este 3arul9
*arul, care se mai numeste si gratie, este puterea sau
energia dumnezeiasca necreata, pe care Duhul (fant o
impartaseste credinciosilor prin (fintele !aine, ca a,utor
pentru mantuire.
*arul se da in urma rascumpararii sau impacarii omului cu
Dumnezeu, savarsita de Mantuitorul *ristos. Fara har nimeni
nu se poate mantui.
52. Cate 4/inte !aine a ase0at Mantuitorul9
Mantuitorul a asezat sapte (finte !aine si pe toate acestea le
are =iserica noastra& #. =otezul, 3. Engerea cu (fantuI Mir
1Mirungerea9, @. (fanta Impartasanie /. %ocainta, 6. %reotia,
.. Aunta si ?. Maslul.
Cele sapte (finte !aine sunt ca niste izvoare minunate, mai
presus de fire, prin care se revarsa asupra noastra, in
=iserica, harurile (fantului Duh.
5'. Cui a lasat Mantuitorul ,reptul ,e a savarsi 4/intele
!aine9
Mantuitorul a lasat dreptul de a savarsi (fintele !aine
(fintilor +postoli si, prin acestia, episcopilor si preotilor
randuiti in mod canonic. <piscopul poate savarsi toate
(fintele !aine, iar preotul numai sase din ele, adica afara de
(fanta !aina a %reotiei. (ingur =otezul - dar numai in caz de
mare nevoie, adica de pericol de moarte a celui nebotezat -
poate fi savarsit de diacon sau de orice credincios ortodo4,
prin afundarea de trei ori in apa curata, rostindu-se cuvintele&
/:oteaza-se robul )roaba* lui Dumnezeu )"umele* in numele
!atalui, (min, si al Fiului, (min, si al #fantului Duh, (min/, si
ramanand ca toate celelalte sa le faca preotul dupa
randuiala sfintei =iserici.
(fintele !aine se savarsesc de episcopi si preoti, ca slu,itori
ai lui *ristos si iconomi ai !ainelor lui Dumnezeu, dupa
cuvantul (fantului +postol %avel, care zice& /(sa sa ne
socoteasca pe noi oamenii, ca pe niste slugi ale lui Hristos si
iconomi ai !ainelor lui Dumnezeu/ 1# Corintenii /, #9.
(fintele !aine se savarsesc de episcopi si de preoti, dar prin
puterea lui Dumnezeu; de aceea lucrarea sfintitoare a
!ainelor nu este legata de vrednicia sau nevrednicia
savarsitorilor, ci de Mantuitorul *ristos care le-a asezat in
(fanta (a =iserica. <ste adevarat ca si din acest motiv
asupra slu,itorilor bisericesti apasa o foarte mare
raspundere, ei avand sa dea seama inaintea lui Dumnezeu
de felul cum au /iconomisit/ sau administrat aceste !aine.
5". 4/anta !aina a Bote0ului
=otezul este (fanta !aina prin care omul, prin intreita
afundare in apa sfintita si prin rostirea de catre preot a
cuvintelor& H=oteaza-se robul 1roaba9 lui Dumnezeu
1Aumele9 in numele !atalui, amin si al Fiului, amin si al
(fantului Duh, aminH, dobandeste iertare de pacatul
stramosesc, se naste din nou duhovniceste in *ristos si se
face membru al =isericii. Dupa =otez, duhovniceste omul
este om nou, caci s-a nascut duhovniceste Hdin apa si din
DuhH 1Ioan @, 69.
"ucrarea de capetenie in sfanta slu,ba a =otezului este
afundarea intreita in apa curata si sfintita in numele !atalui,
al Fiului si al (fantului Duh, adica in numele (fintei !reimi.
+fundarea inchipuieste moartea si ingroparea Mantuitorului
si moartea omului celui vechi al pacatului, iar ridicarea din
apa inchipuieste invierea de a treia zi a Domnului si nasterea
omului celui nou curat si drept in *ristos-Domnul. Dmul
nascandu-se astfel duhovniceste se face madular al trupului
tainic al lui *ristos, adica se face membru al =isericii, cum
zice (fantul +postol %avel& ,,Impreuna cu &l )cu Hristos* ne-
am ingropat prin botez intru moarte% pentru ca dupa cum
Hristos a inviat din morti prin marirea !atalui, asa si noi sa
avem o viata noua/ 1>omam ., /9. Celelalte lucrari
1ceremonii9 de la =otez au si ele cate un inteles& "epadarile
inseamna indepartarea puterii diavolului de la cel ce se
boteaza; impreunarile cu *ristos inseamna unirea cu
Mantuitorul si cu =iserica "ui; suflarea de trei ori a preotului
peste fata celui ce se boteaza inseamna ca el trebuie sa
marturiseasca totdeauna pe Domnul; vesmantul sau panza
alba in care se imbraca cel botezat inseamna curatenia
sufletului si a vietii crestinesti; lumanarea inseamna
indatorirea celui botezat de a duce adevarata viata
crestineasca, asa incat faptele lui bune sa lumineze inaintea
oamenilor, ca o lumina in intuneric.Mantuitorul a asezat
(fanta !aina a =otezului, dupa invierea (a din morti, atunci
cand a poruncit (fintilor +postoli& ,,$ergand, invatati toate
neamurile, botezadu-i pe ei in numele !atalui si al Fiului si al
#fantului Duh, si invatandu-i sa pazeasca toate cate am
poruncit voua/ 1Matei 30, #7-3$9.(fanta !aina a =otezului nu
se repeta niciodata asupra aceluiasi om, pentru ca numai
odata se iarta pacatul stramosesc si intra omul in =iserica,
pentru ca numai odata se naste omul duhovniceste, ca si
trupeste. Iar pacatele savarsite dupa =otez se pot ierta prin
(fanta !aina a %ocaintei.
De la cel ce se boteaza, daca este in varsta, se cere
primirea dreptei credinte si pocainta de pacatele savarsite,
care prin botez se iarta, dupa cum zice (fanta (criptura&
,,4ocaiti-va si sa se boteze fiecare din voi intu numele lui
Iisus Hristos spre iertarea pacatelor, si veti lua darul
#fantului Duh/ 1Fapt. +postolilor 3, @09; ,,,el ce va crede si
se va boteza, se va mantui/ 1LMarcu #., #.9. De aceea se
rosteste la =otez (imbolul Credintei."a botezul copiilor,
credinta se marturiseste de catre nas, care fagaduieste ca
se va ingri,i ca pruncul sa fie crescut in legea ortodo4a. De
aceea, nas nu poate fi decat un crestin ortodo4. Datoria de a
creste pe copii in legea ortodo4a o au si parintii.
Copiii trebuie sa fie botezati&
- pentru ca au pacatul stramosesc, de care nu se pot curati
decat prin botez; pentru ca fara nasterea din nou, prin botez,
nu se poate intra in =iserica, dupa cuvantul Domnului& ,,De
nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa
intre in Imparatia lui Dumnezeu/ 1loan @, 69;
- pentru ca si copiilor, nu numai oamenilor in varsta, le este
data fagaduinta harului Duhului (fant, care curata de pacate
1Faptele +postolilor 3, @0-@79;
- pentru ca botezul a luat locul taierii impre,ur, prin care a
fost preinchipuit in echiul !estament, iar taierea impre,ur se
savarsea si asupra copiilor, cum trebuie savarsit si botezul,
dupa cuvantul dumnezeiesc& ,,Intru carele )in Hristos* sunteti
si taiati impre-ur, cu taiere impre-ur nefacuta de mana, intru
dezbracarea trupului pacatelor carnii, intru taierea impre-ur a
lui Hristos, ingropati fiind impreuna cu &l prin botez/
1Coloseni 3,##-#39.
- pentru ca asa au facut (fintii +postoli, care au botezat pe
copii;
- pentru ca asa a facut =iserica totdeauna.
De aceea, cine nu boteaza pe copii si amana botezul lor
pentru mai tarziu, face mare pacat.
5#. 4/anta !aina a Un+erii cu 4/antul Mir
Engerea cu (fantul Mir 1Mirungerea9 este (fanta !aina prin
care credinciosul de curand botezat primeste harul intaririi si
cresterii vietii duhovnicesti, prin ungerea cu (fantul Mir in
partile mai insemnate ale trupului& frunte, gura, ochi, urechi,
piept, maini si picioare, rostindu-se de preot cuvintele&
/4ecetea darului #fantului Duh, amin/'Engerea la frunte
inseamna sfintirea cugetului, la piept sfintirea inimii sau a
dorintelor, la ochi, urechi si gura sfintirea simtirilor, la maini si
la picioare sfintirea lucrarilor si a puterii sufletesti ale
crestinului.(fanta !aina a Mirungerii a fost asezata de
Mantuitorul *ristos, ca si celelalte (finte !aine. (fantul
+postol Ioan scrie despre (fantul Mir& /#i voi ungere aveti de
la ,el #fant''' #i ungerea pe care ati luat-o de la Dansul,
intru voi sa ramana/ 1Ioan 3, 3$, 3?9; iar (fantul +postol
%avel zice& /(ti fost pecetluiti cu Duhul #fant/ 1<feseni #, #@9,
si /Iar ,el ce ne intareste pe noi impreuna cu voi intru
Hristos, si ,el ce ne-a uns pe noi, Dumnezeu este, care ne-
a si pecetluit pe noi si a dat arvuna Duhului in inimile
noastre/ 13 Corinteni #, 3#-339. De aici s-au si luat cuvintele
care se rostesc la ungerea cu (fantul Mir& /4ecetea darului
#fantului Duh/. (fintii +postoli si primii preoti au savarsit
(fanta !aina a Mirungerii prin punerea mainilor pe capul
celor de curand botezati sau prin ungerea cu (fantul Mir,
cum se face pana astazi.(fanta !aina a Engerii cu (fantul
Mir trebuie savarsita indata dupa botez, caci inca de la
=otez, care este nastere duhovniceasca, sufletul are nevoie
de harul cresterii si intaririi duhovnicesti, asa dupa cum si
trupul are de la nastere nevoie de hrana si de alte lucruri,
pentru cresterea si intarirea trupeasca. De aceea (fintii
+postoli savarseau (fanta !aina a Mirungerii indata dupa
botez; si asa a savarsit-o =iserica noastra totdeauna, pana
astazi.(fantul Mir care se intrebuinteaza la (fanta !aina a
Mirungerii se prepara din untdelemn amestecat cu multe
feluri de miresme 1aromate9 si se sfinteste de episcopi
impreuna intr-o slu,ba mare, odata pe an, in Coia cea Mare.
51. 4/anta !aina a Cuminecaturii
(fanta Cuminecatura 1dumnezeiasca <uharistie, (fanta
Impartasanie9 este (fanta !aina prin care, sub chipul painii si
al vinului sfintite, credinciosul se impartaseste cu insusi
trupul si sangele Mantuitorului Iisus *ristos, spre iertarea
pacatelor si spre viata de veci.%ainea si vinul (fintei
Cuminecaturi numai pentru simturile noastre trupesti sunt
paine si vin, dar cu adevarat sunt insusi trupul si insusi
sangele Mantuitorului *ristos, caci in timpul (fintei "iturghii
au fost prefacute in chip minunat in trupul si sangele
Domnului, prin puterea Duhului (fant, la rugaciunea
preotului slu,itor.
- (fanta !aina a Cuminecaturii a fost asezata de Mantuitorul
la Cina cea de taina, cand a luat painea, a binecuvantat-o
prin rugaciune si apoi a impartasit pe (fintii (ai +postoli,
zicind& /Luati mancati, acesta este trupul meu'''H iar dupa
aceea a luat paharul, a multumit %arintelui ceresc, a
binecuvantat paharul si a dat (fintilor +postoli zicind& /:eti
dintru acesta toti, acesta este sangele meu'''/ si a adaugat
apoi& /(ceasta s-o faceti intru pomenirea mea/ 1Matei 3.,
3.-30; "uca 33, #7-3$; # Coriteni ##, 3@-369, dand porunca
astfel ca totdeauna sa se savarseasca aceasta (fanta !aina.
- (fanta !aina a Cuminecaturii trebuie sa se savarseasca cu
paine dospita, din grau curat si cu vin din struguri, caci asa a
asezat-o Mantuitorul la Cina cea de taina si asa a poruncit <l
sa se faca.
- Crestinul se impartaseste cu trupul si sangele Mantuitorului
pentru iertarea pacatelor si pentru mostenirea vietii de veci.
Caci insusi Mantuitorul zice& /(devar, adevar graiesc voua<
De nu veti manca trupul Fiului Omului si de nu veti bea
sangele Lui, nu veti avea viata in voi' ,el ce mananca trupul
meu are viata vesnica si &u il voi invia in ziua cea de apoi%
ca !rupul $eu este adevarata mancare si sangele meu
adevarata bautura' ,el ce mananca trupul meu si bea
sangele meu petrece in $ine si &u in el/1Ioan ., 6@-6.9. De
aceea trebuie sa fie cuminecati si copii, dupa ce sunt
botezati si unsi cu (fantul Mir.
- "a inceputurile crestinismului se impartaseau toti
credinciosii care participau la "iturghie, mai putin cei ce se
gaseau sub canon. Mai tarziu s-a a,uns la situatia aberanta
de a fi "iturghii la care, in afara de preot, nu se impartaseste
nimeni.
- Ca sa primeasca cu vrednicie (fanta Cuminecatura
credinciosul trebuie sa se pregateasca prin post, prin
rugaciune si prin spovedanie si numai asa, curat sufleteste si
trupeste, cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste
sa se apropie de Domnul, cu al carui trup si sange se
impartaseste. Cel ce se cumineca nepregatit, adica cu
nevrednicie, acela face mare pacat si isi atrage grea osada.
/Drept aceea, oricine va manca painea aceasta sau va bea
paharul Domnului cu nevredicie, vinovat va fi de trupul si
sangele Domnului''' ,a cel ce mananca si bea cu
nevrednicie, -udecata lui-si mananca si bea, nesocotind
trupul Domnului/ 1# Corinteni, ##,3?-379.
- >oadale (fintei Cuminecaturi, daca se ia cu vrednicie, sunt
mari si anume& unirea cu *ristos, sporirea harului
dumnezeiesc, slabirea inclinarilor rele, curatirea de pacate si
mostenirea vietii vesnice.
- (fanta Cuminecatura este cea mai mare, mai adanca si
mai infricosatoare taina, fiindca in ea credinciosul se
impartaseste nu numai cu harul, ci si cu insusi izvorul
harului, Iisus *ristos; fiindca ea nu este numai taina, ci si
,ertfa, ,ertfa de mantuire adusa de Domnul Iisus *ristos pe
cruce, pentru vii si pentru morti. <a se innoieste nesangeros
pe sfintele altare pana la sfarsitul veacurilor.
5&. 4/anta !aina a Pocaintei
%ocainta 1(povedania9 este (fanta !aina prin care
credinciosul, marturisindu-se in fata preotului duhovnic si
primind dezlegare de la acesta, primeste, prin puterea
Duhului (fant, iertarea pacatelor marturisite. +ceasta (fanta
!aina a fost asezata de Mantuitorul atunci cand dupa ce a
fagaduit (fintilor +postoli ca le va da putere sa lege si sa
dezlege zicand& /Oricate veti lega pe pamant, vor fi legate si
in cer si oricate veti dezlega pe pamant, vor fi dezlegate si in
cer/ 1Matei #0, #09, le-a dat cu adevarat, dupa invierea (a,
puterea de a ierta pacatele prin cuvintele& /Luati Duh #fant<
carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate, si carora le veti
tine, vor fi tinute/ 1loan 3$, 33-3@9.De la credinciosul care isi
marturiseste pacatele se cere cainta sau parere de rau
pentru pacate si vointa sau hotarire de a-si indrepta viata,
credinta si nade,dea in milostivirea lui Dumnezeu.Dupa ce s-
a spovedit, credinciosul trebuie sa tina intru totul canonul pe
care i-l da preotul duhovnic. Caci canonul este o doctorie
sufleteasca pentru insanatosire, pentru tinerea caii celei
drepte si ferirea de pacate, pentru dezradacinarea din suflet
a obisnuintei de a pacatui si pentru intarirea in bine. !inerea
canonului aduce mari foloase sufletesti, iar netinerea lui este
pacat.