Clima

Curs Geografa fzic a Romniei
CLIMA ROMANIEI
FACTORII GENETICI AI CLIMEI
Clima reprezinta manifestarea in timp si spatiu a principalelor elemente climatice si
fenomene meteorologice, intr-un spatiu ast si intr-un interal !e timp in!elungat" Clima
presupune o succesiune continua a principalelor aspecte ale remii" #remea reprezinta
manifestarea elementelor climatice si a fenomenelor meteorologice intr-un spatiu pre!efinit,
restrans, si intr-un timp foarte scurt, respecti la un moment!at"
$tarile !e reme si con!itiile !e clima, se !etermina pe %aza o%seratiilor meteorologice,
realizate in puncte cu statii meteo clasice sau automate !ar in ultimul timp se apeleaza si la !atele
oferite !e statiile ra!ar, sau la !atele oferite !e catre satelitii meteorologci"
&entru caracterizarea climatica se utilizeaza !atele cu o%seratii meteo"""""""
Astfel, putem or%ii !e me!ii !iurne, !eca!ale, lunare, trimestriale, sezoniere, anuale sau
multianuale" Clima !intr-un teritoriu reprezinta practic o functie rezultata !in interactiunea unor
factori genetici ai climei care pot fi generali sau cosmici, apoi regionali si locali" 'in acest moti
!iscutam !e trei mari categorii !e factori genetici"
(" Cosmici )ra!iatia solara*+ cel mai important factor climatic !e pe Terra il reprezinta
ra!iatia solara, respecti ra!iatia transmisa !e $oare"
Romania este situata practic la mi,locul !istantei !intre Ecuator si &oli- energia primita !e
la $oare, are o aloare me!ie fata !e aloarea foarte mare !e la Ecuator, si cea foarte mica !e
la &ol" Ra!iatia solara este con!itionata in principal !e ung.iul !e inci!enta al razelor solare
cu suprafata Glo%ului" Astfel, cu cat acest ung.i este mai mare, cu atat ra!iatia solara creste
si iners" &utem spune ca ra!iatia solara !epin!e !e latitu!ine si anotimp" Ra!iatia solara
!epin!e si !e opacitatea sau gra!ul !e transaprenta a atmosferei" In final, ra!iatia solara
!epin!e si !e ung.iul !e inci!enta al razelor solare cu suprafata topografica" Asta inseamna
ca ra!iatia solara !epin!e si !e alorile pantei si a e/pozitiei terenului" #alorile ra!iatiei cresc
pe suprafetele inclinate e/puse ra!iatiei solare, respect pe suprafetele cu o e/pozitie insorita"
&e !e alta parte alorile sca!, in cazul terenurilor in panta !ar cu orientare inersa fata !e
razele solare"
Ra!iatia solara se !etermina in statii meteo care !ispun !e o aparatura speciala, numite
statii actinometrice" In Romania sunt 0 asemenea statii+ Constanta, Iasi, 1ucuresti )Afumati*,
Clu,-Napoca, Timisoara"
Ra!iatia solara cuprin!e o serie !e componente !upa cum urmeaza+
1
- 'irecta
- 'ifuza
- Glo%ala
- Reflectata
- A%sor%ita
Cele mai importante sunt+ !irecta si glo%ala"
a" 'irecta+ reprezinta cantitatea !e energie pe care o primeste un punct !e pe
suprafata Terrei, intr-un moment !at" $e e/prima in calorii pe centimetrul patrat
pe minut" &entru Romania, alorile acestui parametru, cresc !e la solstitiul !e ara
spre cel !e iarna, si !e la nor! la su!" Aan! in e!ere pozitia tarii noastre, in
pro/imitatea Marii Negre, !ar si !atorita prezentei lantului carpatic, alorile cele
mai mari se inregistreaza in partea e/trem $-Estica a Romaniei, un!e la Constanta
aloarea este !e circa (,(2 cal3cm43min" Cea mai mica aloare se inregistreaza la
Clu,, 5,6 cal3cm43min !atorita ecranarii pe care o are teritoriul carpatic"
%" 'ifuza+ reprezinta o componenta care se realizeaza in con!itii !e ne%ulozitate si
!e opacitate mare a atmosferei, la care se a!auga si inaltimea $oarelui pe cer, pe
parcursul unei zile" Ra!iatia !ifuza este mai mica noaptea si mai mare ziua, si
minima in zilele cu cer senin, si ma/ima in cele cu cer acoperit"
c" Glo%ala+ reprezinta suma ra!iatiei !irecte si !ifuze" &entru acest parametru, se
utilizeaza alorile me!ii anuale prin insumarea tuturor alorilor !iurne" $e
e/prima in 7ilocalorii3cm4" Astfel, alorile in Romania !ifera, aan! practic
aceleasi particularitati cu ale ra!iatiei !irecte" Cele mai mari alori, se
inregistreaza in lungul litoralului si in 'elta )(80 7cal3cm4*, in timp ce in
'o%rogea se inregistreaza in ,ur !e (85, in Campia Romana, in ,ur !e (40, in
Campia Tisei, intre (45-(40, ca si in &o!isul Getic, alori mai re!use, se
inregistreaza in &o!isul Mol!oei, intre ((0-(45, apoi in 'epresiunea Colinara a
Transilaniei, in ,ur !e ((0, si cele mai mici !in Romania se inregistreaza in aria
montana, su% ((5 cal3cm4"
!" Reflectata+ reprezinta componenta ra!iatiei solare care !upa atingerea suprafetei
terestre, este reflectata in atmosfera, acest tip !e ra!iatie reprezinta o functie a
al%e!oului, astfel in cat iarna, can! solul este acoperit cu zapa!a, ra!iatia
reflectata atinge circa 659 !in ra!iatia totala, in timp ce ara alorile se re!uc
pana la 40-859 !in total"
e" A%sor%ita+ reprezinta energia preluata !e suprafata actia si transformata in
energie calorica" 'atorita particularitatilor suprafetei actie, aceasta componenta
creste !e la iarna la ara, astfel iarna su% 059 !in ra!iatia totala trece in energie
calorica, pentru ca ara alorile sa fie foarte mari" Astfel in martie se inregistreaza
alori !e cca :5-:0 9 ceea ce presupune un salt termic foarte important care
!etermina inceperea ciclului !e egetatie al plantelor" 'in aceasta energie
calorica, o parte este preluata !e sol si este utilizata in procesele !e meta%olism,
iar o alta parte este ce!ata atmosferei"
f" Efectia+ se e/prima prin %ilantul ra!iati, reprezentan! sc.im%ul energetic !intre
suprafata actia si atmosfera" #alorile %ilantului ra!iati, !ifera !e la zi la noapte
si in functie !e anotimp" Astfel %ilantul ra!iati este poziti ziua si negati
noaptea, insa alorile !ifera !e la iarna la ara" In aceste con!itii, cele mai mari
2
alori ale %ilantului ra!iati, se inregistreaza in anotimpul !e ara, respecti in
zilele senine, in partea !e $-E si !e $, pentru ca apoi alorile %ilantului sa sca!a
spre N, !ar si in altitu!ine"
In concluzie, ra!iatia solara reprezinta cel mai important factor climatic
fiin! principalul furnizor !e energie pentru toate procesele climatice" In
functie !e aloarea !iferitelor componente ale ra!iatiei, se realizeaza
alorile temperaturii aerului care sunt practic !irect proportionale cu
alorile ra!iatiei !irecte, glo%ale si a%sor%ite"
FACTORII 'INAMICI )circulatia generala a maselor !e aer*
Reprezinta o consecinta a factorului ra!iati, aan! o arie !e manifestare la niel
regional, astfel !atorita alorilor !iferite ale ra!iatie solare, in latitu!ine, sau in functie !e
anotimp, sau in functie !e me!iul continental sau marin, cat si in functie !e particularitatile
suprafetei actie, se realizeaza o incalzire neuniforma a aerului !in atmosfera ,oasa" Acceasta
incalzire neuniforma, genereaza !iferente !e persiune a aerului atmosferic, ceea ce !etermina
aparitia unor centrii %arici, cu actiune mai sla%a sau mai intensa sau cu arie !e raspan!ire mai
mare sau mai re!usa"
&RINCI&ALII CENTRII 1ARICI, C; ACTI;NE A$;&RA TERITORI;L;I
ROMANIEI
&rin incalzirea neuniforma aerului se realizeaza arii !e presiune ri!icata, numite arii
anticiclonale, can! aerul este mai !ens si !e regula mai rece" &rin !iferenta incalzirea mai
puternica, !etermina aparitia unor arii !e presiune co%orata, cu aer cea mai cal!" In aceste
con!itii actioneaza legile fizicii gazelor, in sensul in care masele !e aer se pun in miscare, !in
centrii %arici !e mare presiune, spre cei !e mica presiune, in ten!inta !e ec.ili%rare" Astfel !eci,
aerul atmosferic ar tre%uii sa se miste pe o !irectie perpen!iculara pe izo%are"
In emisfera N, !atorita actiunii fortei Coriolis, se realizeaza o a%atere spre !reapta a
maselor !e aer !in troposfera, a,ungan!u-se ca !irectia !e !eplasare sa fie uneori aproape
paralela sau c.iar paralela cu izo%arele" Este cazul asa numite anturi !e gra!inet, pentru Europa
Occi!entala si Centrala, specifica fiin! prezenta anturilor !e #est" Aceste mase !e aer in
miscare, pot aea origini termice, !inamice sau mi/te !e regula !iferite, forman! fronturi cal!e
sau reci"
&rincipalii centrii %arici cu actiune asupra Romaniei sunt+
a" Anticiclonul Azorelor+ este o formatiune %arica !e mare persistenta cu o grosime
impresionanta a aerului atmosferic, !e pana la catea mii !e metrii" Aceasta arie
anticiclonala, isi are nucleul in Oceanul Atlantic, !easupra ar.ipelagului cu acelasi nume,
aan! o origine !inamica, si se e/tin!e ara mult spre N !ar si spre E, a,ungan! pana
!easupra Europei Centrale" Astfel anticiclonul Azorelor are o actiune pulsatorie,
actionan! in general intre 45 si 25 gra!e latitu!ine N, ara e/tinzan!u-se mult spre N, in
timp ce iarna se restrange foarte mult" Actiunae anticiclonului fiin! pulsatorie se leaga si
!e actiitatea ciclonului islan!ez"
3
%" Ciclonul islan!ez+ ia nastere in partae !e N a Oceanului Atlantic, aan! nucleul !easupra
Islan!ei" Aceasta formatiune %arica se !ezolta sau restrange in functie !e anticilonul
Azorelor" Cele !oua formatiuni %arice actioneaza asupra teritoriului european, inclusi
prin interme!iul anturilor !e #, !eterminan! circulatia estica care antreneaza mase !e
aer ume!, cu frecente formatiuni noroase care !etermina pro!ucerea !e precipitatii
in!eose% acelor a ma/imului pluiometric, !e primaara-ara"
c" Me!iteranieni+ au caracter !e semipermanenta, si !e !ezolta in %azinul central-estic al
Me!iteranei" Actioneaza !e regula, can! formatiunile anti-ciclonale se restrang )Azorelor,
Nor! African*" In aceste con!itii, aanseaza spre N si N-E, a,ung asupra Marii Negre,
un!e se reincarca cu umi!itate, si capata un caracter retrogra!" In aceste con!itii se
reorienteaza pe o !rectie N-#, $-E, si $, astfel ara si la inceputul toamnei, prooaca
mari ca!eri !e precipitatii cu caracter torential )(<<(, (<<2, 4550,"""""""""""""""" )aici am
ramas inainte +** *
!" Ruso-$i%erian+ reprezinta o arie !e mare presiune tot cu caracter !e semipermanenta,
care actioneaza in!eose%i in anotimpul !e iarna" Aceasta formatiune %arica isi are
nucleul !easupra partii central-nor!ice a uscatului euro-asiatic, respecti in $i%eria"
Masele !e aer foarte reci, se e/tin! progresi spre est forman! asa numita !orsala
#oei7o" Acest anticilon antreneaza mase !e aer foarte reci, !eterminan! iarna
temperaturi foarte co%orate, pe fon!ul unei sta%ilitati atmosferice pronuntate" Iarna anului
(<:2-(<:0 este un e/emplu" Aceasta masa anti-ciclonala are o grosime re!usa, !e pana la
4555 m, moti pentru care nu se resimte pregnant !incolo !e inelul carpatic"
ANTICICLONII NOR'ICI = GROENLAN'E>I $I $CAN'INA#I
$unt mase !e aer foarte rece, care-si au o%arsia in Nor!ul Europei si in Nor!ul Oceanului
Atlantic Groelan!ez"Acesti anticiloni au un caracter temporar, si actioneaza can! alte formatiuni
%arice sunt in restrangere sau o actiitate re!usa" Aceste formatiuni anti-ciclonale, prooaca
inazii !e aer rece !e origine polara" Actioneaza pentru perioa!e mai scurte !e timp, iarna, can!
se remarca prin cer acoperit si insta%ilitate atmosferica, apoi in anotimpurile !e tranzitie, can!
!etermina ing.eturile tarzii !e primaara si cele timpurii !e toamna, !ar si ara can! prooaca
sca!eri %ruste !e temperatura"
ANTICICLON;L NOR'-AFRICAN
$e realizeaza !easupra tropicului racului, in Africa !e N, si se !iri,eaza spre Nor!, in
situatia in care ciclonii me!iteranieni sunt in restrangere" In sezonul cal!, in !eose%i ara, masele
!e aer cal!e si uscate, !e !easupra Africii !e N, a,ung pana !easupra teritoriului Romaniei,
actionan! in!eose%i in $ si E" 'etermina sta%ilitatea atmosferica, !eci cer senin, insolatie
puternica, cu temperaturi foarte ri!icate si !etermina !e asemenea lipsa totala a precipitatiilor"
CICLON;L ARA1
O masa !e aer cu presiune co%orata, ce se formeaza !easupra peninsulei ara%e, si se !iri,eaza pe
o componenta N-#, a,ungan! uneori pana la latitu!inea Romaniei" Actioneaza su% forma unor
mase !e aer cal!e si usca!e, uneori c.iar fier%inti, !eterminan! pro!ucerea unor furtuni !e praf
in troposfera" $e manifesta in Romania !oar local, primaara si ara, numa in $-E s $, proocan!
unele anturi fier%inti, care prooaca eapo-transpiratia si seceta"
4
&RINCI&ALELE TI&;RI 'E CIRC;LATIE A MA$ELOR 'E AEr
&e %aza actiunii in!iituale sau com%inate a principalelor formatiuni %arice, in Romania
putem or%ii !e manifestarea unor anumite tipuri !e circulatie a maselor !e aer" $intetizan!,
putem or%ii in Romania a 2 mari tipuri !e circulatie a maselor !e aer+
a" Circulatia estica+ care !etine circa 209 !in numarul total !intr-un an" Acest tip !e
circulatie se manifesta atunci can! in partea !e $ a Europei, se instaleaza un camp !e
presiune ri!icata, iar in Nor!, se instaleaza campuri !e presiune co%orata" In acest
conte/t %aric, circulatia este #estica, antrenan! mase !e aer altantice, !e regula ume!e"
Aceasta circulatie se caracterizeaza prin pasa,e noroase si insta%ilitate atmosferica,
!eterminan! !ar %lan!a in sezonul rece, in timp ce in sezonul cal!, insta%ilitatea este
!u%lata si !e pro!ucerea precipitatiilor su% forma unor ploi persistente"
%" &olara+ se realzieaza in situatia in care anticiclonul Azorelor se e/tin!e spre N pe fon!ul
unei restrangeri a ciclonului Islan!ez, care se !eplaseaza si el spre N" Mai mult, aceasta
circulatie se realizeaza can! !easupra $can!inaiei, actioneaza anticiclonul scan!ina" In
aceste con!itii se realizeaza o circulatie !inspre N-N# spre $-$E" Acest tip !e circulatie
antreneaza mase !e aer ume!e si racoroase, care !etermina cer acoperit, temperaturi
mo!este si pro!ucerea !e precipitatii mai sla%e cantitati" 'aca aceste fronturi reci, intra
in contact cu unele cal!e, ara apr precipitatii su% forma !e aerse" 'aca anticiclonul
acesta se uneste cu cel scan!ina, teritoriul Romaniei este inatat !e aer foarte rece, atat
iarna cat mai ales ara"
c" Circulatia tropcala se manifesta atunci can! formatiunile %arice !e ,oasa presiune !in $
Europei, antrenan! spre centru mase !e aer cal! !e !easupra Africii !e N" 'e regula
aceasta presupune timp frumos, sta%ilitate atmosferica, temperaturi ri!icate si lispa
precipitatiilro" Aceasta circulatie presupune si aparitia unor particularitati in primul ran!
este or%a !e o circulatie $-E, can! aerul cal! patrun!e peste Me!iterana, !eterminan!
pro!ucerea unor ierni %lan!e, !etermainan! precipitatii mi/te sau !e ploaie, in timp ce
ara se pot pro!uce ploi su% forma !e aerse si !escarcari electrice" Aceasta
particularitate este pregnanta in $-$# =ul Romaniei, un!e se resimt in climat influentele
me!iteraniene" Al 4-lea caz particular al circulatiei $-E !inspre Asia mica, can! iarasi
remea este cal!a si uscata, cu timp frumos, temperaturi ri!icate, !ar cu anturi cal!e, si
lipsa !e precipitaii )su% actiunea ciclonului ara%*"
!" Circulatia !e %locare+ se instaleaza atunci can! !easupra europei estice si centrale,
actioneaza un camp !e presiune ri!icata, ceea ce impie!ica patrun!erea unor pertur%atii
ciclonice !e !easupra Atlanticului sau Me!iteranei" Astfel ara, aceasta circulatie
presupune sta%ilitate atmosferica, cer senin, si lipsa precipitatiilor in anotimpul !e ara"
Iarna, sta%ilitatea se tra!uce prin cer aria%il sau inc.is, aer ume! !ar precipitatii re!use"
Iarna, circulatia !e %locare presupune si sta%ilitatea maselor !e aer est-europene,
caracteristice anticiclonului ruso-si%erian" Astfel in ,umatatea !e est a Romaniei se
instaleaza un timp frumos, !e regula senin, fara precipitatii !ar cu temperaturi co%rate,
!eterminan! si aparitia inersiunilor termice !in ariile ,oase"
In concluzie, !inamica atmosferei e/primata prin circulatia generala a maselor !e
aer, se impune, in special prin aparitia unor stari climatice la partea superioara si
5
in general !easupra nielului reliefului" In anumite situatii un anumit tip !e
circulatie se reflecta si prin particularitatile antului, generan! practic nuante ale
climatului temperat continenatal ce sufera o serie !e influente e/terioare"
FACTORII FI>ICO-GEOGRAFICI
$e impun !oar local in clima unei regiuni, aan! in e!ere, particularitatile suprafetei
actie" $uprafata su%!iacenta, cuantifica practic, rolul pe care-l ,oaca in clima !iferitele
componente ale sistemului fizico-geografic" 'intre acestea, rolul cel mai important il ,oaca
relieful, urmat !e factorul .i!ric, la mare !istanta situan!u-se apoi egetatia, componentul
geologic, si solul"
a* Relieful+ este cel mai important factor local, influenta acestua in climna,
realizan!u-se prin interme!iul altitu!inii, apoi prin panta si e/pozitie, cat si prin
orientarea ersantilor sau si a catenelor montane" Astfel, cu cat relieful este mai
inalt, cu atat influentele climatice or fi mai semnificatie"
- Altitu!inea ,oaca un rol semnificati in mo!ificarea parametriloc climatici- astfel in
altitu!ine, temperatura aerului sca!e constant, conform unui gra!ient termic ertical, cu
o aloare !e 5,0 pana la 5,6 gra!e celsius, la (55 m altitu!ine" Tot in altitu!ine se
realizeaza cresterea progresia a precipitatiilor, conform gra!ientului pluiometric
ertical, cu o aloare in general !e 65 pana la (55 mm anual la (55 m altitu!ine" Aceasta
crestere a precipitatiilor in altitu!ine, se realizeaza pana la atingerea punctului optim, !e
con!ensare a aporilor !e apa" &unct aflat la !iferite altitu!ini in cele trei tronsoane
carpatice" Tot altitu!inal, cresc alorile umi!itatii relatie a aerului cu ( pana la (,09 la
(55 m altitu!ine" Tot in altitu!ine se remarca si o crestere progresia a ne%ulozitatii, cu
circa o zecime la (55 m altitu!ine" 'in acest punct !e e!ere, in !eose%i in !omeniul
montan, apar !iferentieri climatice, care se e/prima pe eta,e climatice care se succe! !e la
altitu!ini ,oase spre cele inalte" Asa!ar altitu!inea !etermina aparitia zonalitatii
altitu!inale a climei" &rima zonalitate climatica este cea latitu!inala" Relieful interine in
clima, si prin alorile pantei si ale e/pozitiei" Cei !oi parametrii se potenteaza reciproc,
sau !impotria se anuleaza" Astfel, pe suprafetele in panta, cu !ecliitati mari, creste
aloarea ra!iatiei solare, !aca terenul este e/pus razelor solare, si !impotria, sca!e
aloarea ra!iatiei solare !aca terenul este aflat in um%ra razelor solare" Astfel, pe
terenurile in panta cu e/pozitii insorite, temperatura aerului este mai mare, fata !e
terenurile in panta !ar cu e/pozitii um%rite, respecti nor!ice" Astfel se inregistreaza in
!omeniul montan, asimetrii termice pe flancurile su!ice, fata !e cele nor!ice )Muntii
Fagarasi*" &entru masiele montane, orientate pe !irectie N-$, apar si asimetrii
pluiometrice, intrucat ersantii cu e/pozitie estica primesc o cantiate mai mare !e
pecipitatii !ecat ersantii cu e/pozitie estica )Muntii Apuseni*"
- ;n alt parametru il reprezinta orientarea ersantilor si a catenelor montane" #ersantii si
catenele cu orientare su!ica or fi mai calzi, si mai putin umezi, in timp ce ersantii
nor!ici, or fi mai reci fiin! um%rosi" Flancurle estie or fi mai ume!e in comparatie
cu cele estice" Orientarea catenelor si a ersantilor !etermina mo!ificarea su%santiala a
!irectiei anturilor, !irectie care se a a!apta in functie !e orientare" Orientarea si pozitia
altitu!inala, !etermina si mo!ificarea intensitatii antului" #iteza si frecenta sca!e
progresi !e la partea superioara spre %aza reliefului montan" O mica influenta o
6
reprezinta si forma !e relief, aparan! !iferentieri in functie !e formele concae sau
cone/e ale reliefului"
"""formele concae in !eose%i cele !epresionare, prezinta o particularitate !eose%ita in sensul
stratificarii termice a aerului" Astfel aerul rece co%oara si se acumuleaza pe fun!ul acestor
!epresiuni !eterminan! aparitia inersunilor termice, e/trem !e frecente in sezonul rece" Mai
mult, !atorita a!apostirii sca!e frecenta antului, se micsoreaza frecenta sa, in timp ce
umezeala relatia a aerului are alori mai mari iar frecenta cetii creste"
$;&RAFETELE AC#ATICE
$e impun, !oar in cazul marilor cursuri !e apa apoi in cazul cuetelor lacustre, si in
!eose%i a %azinelor marine" Astfel, in luncile marilor cursuri !e apa, se realizeaza un microclimat
specific" 'atorita con!ucti%ilitatii termice a apei se realizeaza asa numitele fenomene !e inertie
termica" 'in acest moti, regimul termic in luncile marilor rauri, este cea mai mo!erat in timp
ce umezeala relatia a aerului este mai mare iar in anotimpurile !e tranzitie si iarna sunt foarte
frecente ceturile"
Asemenea mo!ificari climatice sunt caracteristice luncilor marilor cursuri !e apa )$iret
&rut Olt Mures*, in !eose%i in lunca 'unarii" In cazul marilor lacuri, se pro!uc apro/imati
aceleasi influente !e or!in climatic, respecti, mo!erarea regimului temperaturii aerului,
cresterea umezelii relatie, frecenta !eose%ita a cetii, pro!ucerea fenomenului !e roua, cat si o
ten!inta usoara !e !iminuare a precipitatiilor atmosferice, pe fon!ul unei circulatii !escen!ente"
Asemenea fenomene se inregistreaza in perimetrul lacului Izorul Muntelui = 1icaz, !e pe
1istrita"
Rolul climatic cel mai important il are insa Marea Neagra, !atorita proprietatilor fizice
ale apei, in zonele litorale, se inregistreaza mo!ificari ale principalilor parametrii climatici"
Astfel temperatura aerului are amplitu!ini mai re!use, alorile termice sunt cea mai mo!erate,
in timp ce precipitatiile atmosferice, sunt cea mai re!use !atorita circulatiei !escen!ente" Astfel
in aceste con!itii, sca!e ne%ulozitatea si creste !urata !e stralucire a $oarelui" 'atorita
!iferentelor !e presiune !intre uscat si mare, in zonele litorale se manifesta si o circulatie locala,
!e tip %riza" Ca Marea Neagra, constituie si o arie !e ciclogeneza, prin reactiarea ciclonilor
me!iteraniei"
ROL;L #EGETATIEI
Este mai putin important si !epin!e in !eose%i !e tipul !e egetatie" Astfel, egetatia
ier%oasa si cea cultiata au un rol climatic minor, insa influentele cele mai semnificatie se
constata insa in cazul egetatiei forestiere, respecti ar%orescente" Astfel, pa!urea, constituie o a
!oua suprafata actia, intrucat la nielul pa!urii, se realizeaza un transfer si sc.im% energetic,
pa!urea practic retinan! si flitran! peste :59 !in ra!iatia slolara, mai mult la nielul
coronamentului, se retin intre (0 si 459 !in totalul precipitatiilor" &a!urea creeaza un
microclimat specific !e pa!ure, in care temperatura aerului este mai re!usa, iar amplitu!inea
termica mai mica" Mai mult, in pa!uri creste umezeala relatia a aerului, sca!, frecenta si
intensitatea antului, ceea ce !etermina o crestere a calmului atmosferic" In plus se realizeaza si
o crestere a cantitatilor !e precipitatii"
7
&RE>ENTAREA &RINCI&ALELOR ELEMENTE CLIMATICE
$unt numeroase, cele mai importante fiin!, temperatura aerului si a solului, precipitatiile
atmosferice, si anturile, alaturi !e care mentionam umezeala aerului )in !eose%i umezeala
relatia a aerului*, apoi ne%ulozitatea si !urata !e stralucire a $oarelui"
TEM&ERAT;RA AER;L;I
Reprezinta consecinta !irecta a factorului ra!iati, prin transformarea ra!iatiei solare, in
energie calorica" Temperatura aerului e/primata in gra!e Celsius, se !etermina in statii meteo
clasice, sau prin masuratori cu a,utorul statiilor automate" &entru caracterizarea temperaturii
aerului, se utilizeaza alorile me!ii !iurne, !eca!ale, lunare, pe anotimpuri, sezoniere sau
anuale, !ar si alori multi-anuale" &e langa alorile me!ii e/trem !e importante, sunt si alorile
e/treme, respecti luna cea mai cal!a si cea mai rece, apoi ma/ime si minime relatie, ma/ime si
minime a%solute" 'aca urmarim ariatia temperaturii in timp, atunci !iscutam si !e regimul
temperaturii aerului"
Temperatura me!ie aerului pe teritoriul Romaniei
Aan! in e!ere factorii genetici, care influenteaza clima, temperatura me!ie a aerului,
!ifera in functie !e particularitatile teritoriului, astfel putem !iscuta !e e/istenta a cel putin !oua
legi priin! !istri%utia temperaturii aerului" &rima, !emonsteaza faptul ca temperatura aerului
sca!e constant !e la $u! la Nor!, realizan!u-se astfel o sca!ere constanta a temperaturii aerului
in latitu!ine" Cea !e-a !oua lege se refera la sca!erea progresia a temperaturii aerului in
altitu!ine"
In functie !e legile !istri%utiei, cele mai mari alori ale temperaturii aerului, se
inregistreaza in partea !e su! a Romaniei, pe un!e trece izoterma !e (( gra!e C" Aceasta
izoterma trece prin partea !e $-# a Romaniei, respecti prin Campia Timisului, 'efileul 'unarii,
partea !e $ a Campiei Romane, ocoleste %altile !unarii, trece prin 'o%rogea centrala, ocoleste
zona litorala, si 'elta 'unarii" In su!ul e/trem al Romanei, alorile se apropie ((,0 gra!e C, insa
nu !epasesc nicaieri (4 gra!e C" Cea mai mare parte a unitatilor !e campie, se inca!reaza intre
izotermele !e (5 si (( gra!e Celsius" In acest interal fiin! incluse+ cea mai mare parte a Campiei
Romane, partea !e $u! a po!isului piemontan getic, cea mai mare parte a 'o%rogei centrale si !e
$u!, si su!ul e/trem al &o!isului Mol!oei" In partea !e #est a Romaniei, temperaturile in cauza,
sunt caracteristice partii su!ice si centrale a Campiei Tisei, cat si !ealurilor %anatene si crisene
,oase" In me!ie !aca se aplica un gra!ient termic la altitu!inea !e 455 metrii, temperatura me!ie
anuala este in ,ur !e (5 gra!e C" 'aca se aplica un gra!ient termic er!ical !e 5,0 gra!e C la (55
m altitu!ine, se constata faptul ca la (555 m, aloarea temperaturii aeurlui este !e circa ? gra!e
C, in timp ce la circa 4455 m, se inregistreaza o aloare !e 5 gra!e c" In aceste con!itii
temperatura me!ie anuala, sca!e progresi !in unitatile !e campie spre cele !e po!is, si mai apoi
sca! constant si in unitatile montane"
In unitatile su%carpatice, alorile sunt mai mari in su%carpatii Getici si !e Cur%ura )<, (5
gra!e C*, si sca! spre su%carpatii Mol!oei ):-< gra!e C*" In po!isul Mol!oei, tma, sca!e !e la
$ la N, !e la peste (5 gra!e in su!ul e/trem, la alori !e <-(5 gra!e in ,umatatea !e su! si in
unitatile mai ,oase, pana la <-5 gra!e C, in ,umatatea !e N si in unitatile mai inalte" In partea !e
8
#est se inregistraza alori !e circa (( gra!e in Campia Timisului, temperaturi !e circa (5 gra!eC
pana la N !e Ora!ea, si mai apoi alori !e <-(5 gra!e C, uneori c.iar mai mici, in Campia
$omesului" In partea centrala a tarii alorile sunt cea mai re!use, !epsin!u-se usor < gra!e C, in
culoarul Mures-Aries-$trei, in timp ce restul teritoriului se inca!reaza intre alori !e : si (5
gra!e C, mai mari in su%unitatile mai ,oase si alori mai mici in su%unitatile mai inalte" &artea
terminal nor!ica, si %or!ura !eluroasa !in partea !e E a Transilaniei, plus partea mai intalta a
po!isului @arti%aciului, se caracterizeaza prin temperaturi cuprinse intre ? si : gra!e C"
In !omeniul montan, marginea ariei montane, se i!entifica cu izoterma !e 6 gra!e C, in
timp ce in altitu!ine alorile sca! atingan! ? gra!e C la (555 m, si circa zero gra!e C la peste
(:55 metrii in nor!ul Orientalilor )Ro!nei*, la circa 4555 m pe flancul nor!ic al Meri!ionalilor,
si la circa 4455 m pe cel su!ic al lor" In partea !e $-# a Romaniei, alorile termice sunt cea mai
mari fata !e cele precizate anterior, !atorita influentelor me!iteraneene in climat, in timp ce in
partea !e N-NE, alorile sunt mai re!use, !in cauza influentelor nor!ice, respecti scan!inao-
%altice"
Asa!ar pe teritoriul Romaniei apar si o serie !e a%ateri pozitie si negatie" A%aterile
pozitie se leaga in special !e prezenta circulatiei f.eonale, asa cum este cazul cu partae !e $-#
a Transilaniei, la care se a!auga aria e/terna !e la cur%ura Carpatilor, si local ariile !epresionare
!in su%carpatii Getici" La polul opus, se constata si a%ateri negatie ale temperaturii aerului
in!eose%i in unele !epresiuni intra si su%-montane, !atorita persistentei mai mari a inersiunilor
termice, !atorita cresterii ne%ulozitatii, si a frecentei mai mari a cetii"
TEM&ERAT;RA ME'IE A L;NILOR EATREME
Lunile e/treme !p! termic, sunt Iulie si Ianuarie"
Temperatura medie a lunii iulie+ este cea mai cal!uroasa !in an" Cele mai mari alori,
se inregistreaza in $u!ul Romaniei, si in 'o%rogea, astfel in $u!ul Campiei Romane si in partea
central su!ica a 'o%orgei, se inregistreaza alori !e circa 48 gra!e C, in timp ce in restul C"
Romane si a 'o%rogei, se ating pana la 44 gra!e C" In zona litorala, alorile acestei luni sunt
cea mai mici fiin! cuprinse intre 4( si 44 gra!e C" In C" Tisei, se inregistreaza circa 48 gra!e C,
in $u!ul e/trem, in timp ce inspre nor!, alorile sca! pana la 4( gra!e C, in Campia $omesului"
In partea !e E a Romaniei, alorile sunt cuprinse intre 4(-44 gra!e C, in partea !e $, se grupeaza
in ,urul alorii !e 45 gra!e in partea centrala, si co%oara pana in ,urul a (< gra!e C, in &o!"
$uceei"
In 'ep" Transilaniei, !omina alorile cuprinse intre (: si 45 gra!e C, in ariile mai ,oase
!in ,umatatea !e #est, si alorile cuprinse intre (?si (: gra!e in su%unitatile mai inalte !in
,umatatea !e E" In $-#-ul e/trem al Transilaniei se !epasesc usor alorile !e 45 gra!e C"
'omeniul montan este !elimitat !e izoterma !e (? gra!e C, alori mai mari !e circa (6 gra!e C,
inregistran!u-se la periferia Apusenilor, si !e circa (< gra!e C, la periferia Muntilor 1anatului" In
altitu!ine alorile sca! constant, a,ungan! pana la circa 0 gra!e C, pe cele mai inalte creste
carpatice" La statia Omu, aloarea lunii Iulie este !e 0,2 gra!e C"
Temperatura lunii ianuarie+ aceasta luna este cea mai rece !in an, cu alorile cele mai
re!use ale temperaturii" Ca si in cazul celorlalte temperaturi, in ianuarie se inregistreaza o
ten!inta !e sca!ere a temperaturii atat in latitu!ine, cat si in altitu!ine, insa in aceasta luna apar
9
unele mici !iferentieri" In acest caz, cele mai mari temperaturi sunt la litoral si in 'elta, fiin! in
,urul alorii !e 5 gra!e C" Astfel, singura statie meteo cu o aloare usor pozitia, este cea !e la
Mangalia, un!e se inregistreaza o me!ie !e 5,8 gra!e C" In interiorul 'o%rogei, intre -( si -4
gra!e C, in functie !e altitu!ine" In Campia Romana, alorile sca! !inspre # spre E,
inregistran!u-se circa -( gra! in Campia Olteniei, -4 in Campia Romana Centrala, si pana la -8
gra!e C in 1aragan" In partea !e # a Romaniei, !atorita influentelor atlantice, alorile sunt cea
mai mo!erate respecti !e circa -( gra! in $ )C" Timisului*, si pana la circa -4 gra!e C in N )C"
$omesului*" In partea !e E, se inregistreaza alori !e circa -8, -2 gra!e C, cu o sca!ere usoara !e
la $ la N, in timp ce in N-#-ul &o!isului $uceei, alorile pot sa a,unga pana la -0, -? gra!e C" In
teritoriile su%carpatice, alorile sunt cea mai mo!erate, fiin! in ,urul a -4 gra!e C, in
!epresiunile !in $u%carpatii Getici si !e Cur%ura, !atorita influentelor f.eonale, in timp ce in
$u%carpatii Mol!oei, se inregistreaza pana la -8, -2 gra!e C" In 'epr" Colin" a Trans", cele mai
frecente alori sunt cuprinse intre -2 si -? gra!e C, mai mici !e atat fiin! in partea Estica a
!epresiunii"
In !omeniul montan, alorile sunt in general su% -? gra!e C, iar in altitu!ine alorile
sca! cu un gra!ient termic !e 5,2 pana la 5,0 gra!e C, la (55 m, a,ungan! pana la circa -(5 gra!e
celsius in muntii inalti )-(5,? gra!e C, me!ia la statia #f" Omu !in 1ucegi*" In !omeniul montan
inalt, luna cea mai rece este insa fe%ruarie can! se inregistreaza alori care se apropie sau ating
-(( gra!e C" Ca si in cazurile prece!ente, apar unele a%ateri pozitie si negatie" Astfel a%aterile
pozitie se resimt in ariile !e influenta feo.nala )in $-#-ul Transilaniei, aria !e la Cur%ura si in
$u%carpatii Getici*" A%ateri negatie se inregistreaza insa in marile !epresiuni intramontane
)Giurgeu, Ciuc, 1raso* sau in unele !epresiuni su%montane )Ra!auti*"
Temperaturi extreme pe teritoriul Romaniei
&entru !iferite scopuri, inclusi turistic, mult mai importante sunt alorile ma/ime si
minime a%solute"
- Temperaturile ma/ime a%soluta pe teritoriul Romaniei+ se inregistreaza in lunile !e ara,
respecit iulie, !ar frecenta cea mai mare se inregistreaza in august" #alorile ma/ime
a%solute se pro!uc in situatii sinoptice speciale can! teritoriul tarii este ina!at !e mase
!e aer cal!e si uscate, !e origine tropicala" &e fon!ul unei sta%ilitati atmosferice cu cer
senin si a!ectie !e aer tropical, !e regula nor!-african, se constata cresteri e/trem !e
spectaculoase are temperaturii aerului" Aceste alori sunt !in ce in ce mai mari pe !e o
parte !e la # spre E, o!ata cu cresterea gra!ului !e continentalism, iar pe !e alta parte
alorile cele mai mari se inregistreaza in !eose%i in partea !e $ a Romaniei" Frecenta
cea mai mare a temperaturilor ma/ime, se inregistreaza in su!ul si $-E-ul Romaniei,
astfel in Campia Romana, in special in 1aragan si 'o%rogea, sunt frecente ara, in iulie
si august, alorile cuprinse intre 24 si 22 gra!e C, in timp ce in partea !e E, se
inregistreaza alori intre 2( si 24 gra!e C, in timp ce in #-ul tarii, se !epasesc 25 gra!e
!oar in zona 1anatului" In 'epresiunea Transilaniei, alorile ma/ime a%solute sunt
cuprinse in me!ie intre 8: si 25 gra!e C, in timp ce in !omeniul montan, aceste alori
sca! progresi in altitu!ine, ne!epasint 44 gra!e C la peste 4055 m altitutine" Ma/ima
a%soluta !e pe intreg teritoriul tarii, s-a inregistrat la statia Ion-$ion, actualmente
Ramnicelu, in Campia 1railei, fiin! !e 22,0 gra!e C inregistrata la !ata !e (5 august,
(<0("
10
- Temperaturile minime a%solute, se inregistreaza in lunile !e iarna, cel mai a!esea in luna
ianuarie, cu e/ceptia ariei montane inalte" Conte/tul sinoptic presupune a!ectii !e mase
!e aer foarte rece, si sta%ilitate atmosferica, can! pe fon!ul unui cer senin, se realizeaza o
puternica stratificare termica a aerului, cu stagnarea un timp in!elungat a aerului rece, pe
fun!ul !epresiunilor sau in unitati ,oase !e relief" Temperaturile minime a%solute se
pro!uc pe fon!ul unei circulatii anti ciclonale, fie caracteristice anticiclonului ruso-
si%erian, fie caracteristice anticiclonilor nor!ici" In aceste con!itii temperaturile sca!
foarte mult, a,ungan! la nielul Romaniei pana la alori !e su% -85 gra!e C, insa alorile
sunt !iferite, in functie !e pozitia geografica, si in functie !e relief" Astfel, in zona litorala
si in 'elta, alorile nu sca! su% -40 gra!e C, in timp ce in aria montana inalta, a,ung pana
la -8: gra!e C asa cum a fost cazul la #f" Omu, la !ata !e (5 fe%ruarie (<4<" Insa minima
a%soluta la nielul intregii tari, a !epasit aceasta aloare, fiin! !e -8<,0 gra!e C, aloare
inregistrata in !epresiunea 1rasoului la statia 1o!, in ziua !e 40 ianuarie (<24" Insa,
minima a%soluta inregistrata !ar nepu%licata, a fost !e -28,( gra!e C, inregistrata la !ata
!e (4 ianuarie (<:0"
In legatura cu ma/imele si minimele !e temperatura se mai impun si catea
precizari priin! numarul !e zile reprezentatie, !in acest punct !e e!ere"
B""""""""""""""""CCalculati numarul !e zile !e ara ) cu temperatura ma/ima !e peste 40 gra!e
Celsius*" Aceste zile sunt inregistrate !e regula !in martie pana in octom%rie, insa au o
frecenta mai mare in lunile !e ara" Cel mai mare numar !e zile !e ara, se inregistreaza
in partea !e $u! si !e $u!-Est a Romaniei, respecti in Campia Romana, in 'o%rogea,
1anat, si in su!ul &o!isului Mol!oei" $pre N si in altitu!ine, numarul !e zile !e ara
sca!e progresi, astfel incat la peste (555 m, acest numar este foarte re!us, iar la peste
4555 metrii, acest numar lipseste cu !esaarsire"
Numarul !e zile tropicale )cu temp ma/ ce !epaseste aloarea !e 85 gra!e C*+ se
inregistreaza !e regula in interalul Mai-$eptem%rie, foarte rar in lunile Aprilie si
Octom%rie" Cel mai mare asemenea numar !e zile tropicale, se inregistreaza in su!ul
Romaniei, in Campia Romana )$*, fiin! in me!ie !e 80 pana la 25 zile intr-un an"
'atorita rolului mo!erator al Marii Negre, in zona litorala, acest numar se re!uce pana la
circa 40 zile, scazan! progresi spre N si in altitu!ine, in aria montana ,oasa,
inregistran!u-se !oar catea asemenea zile" La peste (555 metrii nu mai apar"
In legatura cu temperaturile minime se impun alte !oua categorii+
- Numarul zilelor !e iarna+ cu temperatura ma/ima !e 5 gra!e C" &rezinta alori !in ce in
ce mai mari !in zona litorala si !in unitatile !e campie, spre aria montana astfel" In zona
litorala, se inregistreaza in me!ie circa (0 asemenea zile, apoi circa 45 zile !e iarna in
Campia Olteniei si in aria ,oasa a 1anatului, apoi 40 zile in Campia Romana Centrala, si
circa 85 zile in Campia 1araganului" In Campia Colinara a Di,iei, sunt in me!ie circa 80
asemenea zile, apro/imati cu acelasi numari si in 'epresiunea Transilaniei, in timp ce
in aria montana inalta se ating circa (00 asemenea zile la altitu!inea !e peste 4055 metrii"
- Numarul !e zile geroase+ cu temperatura ma/ima !e su% -(5 gra!e C, se inregistreaza
!oar in lunile !e iarna fiin! foarte re!us la tarmul marii, mic in unitatile !e campie !in $
si #, si relati mare in unitatile montane, in !eose%i in !epresiuni un!e se pot atinge
frecent 85, 25 asemenea zile intr-un an"
11
REGIM;L AN;AL $I M;LTIAN;AL AL TEM&ERAT;RII AER;L;I
Regimul anual presupune ariatia temperaturii aerului pe parcursul unui an" Astfel,
regimul anual pe parcursul anului este neuniform" Temperatura aerului creste constant !in lunile
!e iarna, respecti in Ianuarie, can! se inregistreaza aloarea minima lunara, pana in iulie can!
se inregistreaza aloarea ma/ima" E/ceptie face !oar aria montana inalta, cu un minim in
fe%ruarie, si un ma/im in august" In a !oua parte a anului, se realizeaza o !iminuare progresia a
temperaturii aerului, !in iulie pana in Ianuarie, urmatorul an" In con!itii particulare, se constata si
a%ateri !e la aceasta regula, legate !e un anumit specific al circulatiei maselor !e aer" &e
parcursul anului se pro!uc si !oua praguri termice ma,ore" ;n prim asemenea prag se realizeaza
in ultima !eca!a a lunii martie can! se pro!uce un salt termic important, ceea ce prooaca
inceperea ciclului !e egetatie al plantelor" ;n al 4-lea prag se realizeaza in ultima !eca!a a lunii
octom%rie can! se realizeaza un salt termic iners, negati, care coinci!e cu incetarea ciclului !e
egetatie"
REGIM;L M;LTIAN;AL AL TEM&ERAT;RII AER;L;I
Reprezinta ariatia temperaturii aerului pe parcursul unui numar mai mare !e ani" $I
acesta, este neuniform, in sensul in care alorile termice me!ii anuale, pot fi mai mari sau mai
mici fata !e me!ia multi-anuala" In aceste con!itii putem or%ii !e e/istenta unor a%ateri
pozitie, respecti negatie" Cele negatie, presupun alori mai mici ale temperaturii aerului, asa
cum este cazul cu anii racorosi" In timp ce a%aterile pozitie, sunt specifice, anilor cal!urosi"
A%aterile pozitie respecti negatie pot fi aleatorii !ar !e regula aceste a%ateri se supun unor
ciclicitati climatice" $pecialistii in !omeniu, au i!entificat cicluri scurte, respecti 6-(( ani" Apoi
cicluri me!ii, !e or!inul zecilor !e ani, lungi, !e ori!inul sutelor !e ani, si foarte lungi !e or!inul
miilor sau zecilor !e mii !e ani" 'in acest punct !e e!ere ne aflam intr-un ciclu cea mai cal!,
!ar pe fon!ul unei usoare ten!inte !e crestere a temperaturii aerului la niel glo%al )incalzirea
climatica glo%ala*"
Precipitatiile atmosferice din Romania
&recipitatiile reprezinta o consecinta !irecta a circulatiei generale a maselor !e aer pe
teritoriul tarii" 'e regula, masele !e aer ciclonale !etermina cea mai mare parte a precipitatiilor
intrucat prooaca insta%ilitate atmosferica si antreneaza importante formatiuni noroase"
In climatul temperat continental precipitatiile ca! su% !iferite forme" In cea mai mare
parte a anului se inregistreaza precipitatii in stare lic.i!a, in!eose%i in sezonul cal!" In sezonul
rece, cu preca!ere iarna, precipitatiile sunt in stare soli!a, !ar se inregistreaza si precipitatii
mi/te )lapoita, %urnita, mazaric.e etc*"
'istri%utia precipitatiilor se realizeaza cu respectarea unor legitati !e !istri%utie" Astfel, o
prima asemenea legitate se refera la scaderea progresiva a precipitatiilor de la V spre E intrucat
circulatia !ominanta a maselor !e aer este cea estica, iar o !ata cu inaintarea acestor mase !e
aer estice, prin precipitare, aceste mase !e aer se racesc progresi in umi!itate" &e !e alta parte,
precipitatiile atmosferice cresc constant in altitudine in conformitate cu gradientul
12
pluviometric vertical" Aceasta crestere constanta se realizeaza pana la atingerea punctului optim
!e con!ensare a aporilor !e apa" &este acest punct crestearea precipitatiilor se realizeaza !oar
intamplator" &unctul optim !e con!ensare a aporilor !e apas inregistreaza in ,urul altitu!inii !e
(:55 !e m in Carpatii Meri!ionali, la circa (?55 !e m in Carpatii Orientali si la circa (255 !e m
in Muntii Apuseni"
In functie !e cele !oua legitati, cea mai mica cantitate !e precipitatii !e pe teritoriul
Romaniei se inregistreaza in $E tarii, in zona litorala si 'elta 'unarii intrucat aici interine si un
alt factor = o circulatie !escen!enta, care contri%uie si la !estramarea formatiunilor noroase"
In legatura cu !istri%utia precipitatiilor pe teritoriul tarii apar !iferentieri semnificatie
intre principalele trepte !e relief" Astfel, cele mai mici precipitatii medii anuale se inregistreaza
in zona litorala si Delta Dunarii, un!e ca! in me!ie intre 805 = 255 mm anual" La polul opus se
situeaza Muntii Apuseni, un!e la statia $tana !e #ale, un!e se inregistreaza in me!ie peste (?55
!e mm anual"
Intre cele !oua alori pe teritoriul tarii se inregistreaza cantitati interme!iare !e
precipitatii" In partea !e $E, respecti in cea mai mare parte a 'o%rogei, apoi in partea !e E a
Campiei Romane, in $ si E &o!isului Mol!oei si $ e/trem al Campiei Romane, precipitatiile
sunt re!use cantitati, inregistran!u-se in me!ie intre 255-055 mm pe an" In Campia Romana,
precipitatiile cresc !e la 255-055 !e mm in E pana la circa ?55 !e mm in partea !e #" In Campia
Tisei precipitatiile sunt mai mari !ecat cele !in Campia Romana !epasin! ?55 !e mm in toate
su%unitatile" In Podisul Moldovei, alorile cele mia mici sunt cuprinse intre 255-055 mm, in
timp ce su%unitatile mai inalte inregistreaza intre 055-?55 mm anual, !epasin!u-se aceasta
aloare !oar in partea !e N#, respecti in N &o!isului $uceei"
In partea !e $ a Romaniei, in Podisul Getic si Sucarpatii Getici, ca! anual intre 055 si
655 mm, alorile fiin! mai mari in nor!ul &o!isului Getic si in cazul unitatilor !eluroase
su%carpatice" In !epresiunea Colinara a Transilvaniei sunt precipitatii me!ii anuale cuprinse
intre 055-655 mm, !ar in partea mai inalta !in N si E Transilaniei se inregistreaza frecent si
precipitatii cuprinse intre 655-:55 mm"
Cele mai mari cantitati !e precipitatii se inregistreaza in !omeniul montan al Romaniei,
un!e alorile pornesc !e la circa :55 mm anual si a,ung pana la (555 mm in muntii ,osi, apoi
intre (555-(455 mm anual in muntii mi,locii si (455-(255 in muntii inalti" &artea inalta a
Apusenilor, apoi unele arii !in !omeniul alpin al Meri!ionalilor, cat si masiele inalte !in N
Orientalilor )Calimani, Ro!nei, Maramuresului* inregistreaza alori !e peste (255 !e mm pe an"
&e teritoriul tarii apar frecent !iferentieri si a%ateri !e la alorile me!ii in functie !e
pozitia geografica, !ar si in raport cu specificul circulatiei locale, in!eose%i in raport cu circulatia
feonale" In cazul circulatiei feonale, precipitatiile atmosferice sunt mai re!use fata !e normal" O
asemenea situatie se inregistreaza in partea !e $E a Apusenilor, in!ose%i in culoarul Mures-
Aries- $trei" La Al%a Iulia se inregistreaza !oar 0(5 mm anual" O a !oua arie !e circulatie
foenala este cea !e la e/teriorul cur%urii Carpatilor" Astfel, la Istrita se inregistreaza 265 mm, iar
la &ietroasele 2<5 mm anual"
A%aterile pozitie se inregistreaza !e regula pe fata!ele estice ale Carpatilor Occi!entali
si Orientali" Aceste fata!e e/puse maselor !e aer ume!e primesc o cantitate mai mare !e
13
precipitatii !ecat fata!ele estice aflate in um%ra maselor !e aer mai ume!e" Masele !e aer atlantic
intalnesc in calea lor aceste o%stacole orografice fiin! o%ligate sa urce, moti pentru care se
realizeaza precipitarea"
Re"imul anual si multianual al precipitatiilor din Romania
Regimul precipitatiilor !in climatul temperat continental al Romaniei este neuniform,
inregistran!u-se !iferente semnificatie !e la o luna la alta" Astfel, putem or%i !e un regim
anual care prezinta un ma/im, respecti un minim !e precipitatii"
Maximul anual de precipitatii se inregistreaza in lunile mai-iunie, cu un usor !ecala, in
aria montana in lunile iunie-iulie"
Minimul anual de precipitatii se inregistreaza in lunile de iarna, in ianuarie si
februarie, can! la nielul tarii !omina o circulatie anticiclonala"
Fata !e aceasta !istri%utie e/ista in climatul temperat si frecente a%ateri !e la regula"
Astfel, uneori, ma/imul !e precipitatii se pro!uce intr-o alta luna )iulie sau august*, in timp ce
minima anuala se poate inregistra intr-o alta luna"
In anumite zone si regiuni ale Romaniei regimul anual se caracterizeaza prin !oua
ma/ime, respecti !oua minime" Acest regim se realizeaza in toata partea !e $# a Romaniei,
incepan! !in Campia Timisului, pana in Campia Olteniei si # &o!isului Getic, trecan! prin
!ealurile 1anatene, Muntii 1anatului, Muntii Me.e!inti, &o!isul Me.e!inti" Aici, acest regim
reprezinta o consecinta a influentelor me!iteranene !in climat"
Astfel, ma/imul principal !e precipitatii este !u%lat !e un al !oilea ma/im secun!ar, care
se realizeaza la sfarsitul toamnei si inceputul iernii" Al !oilea minim secun!ar !e precipitatii !e
precipitatii se realizeaza in lunile !e la sfarsitul erii si inceputul toamnei )august si septem%rie*"
;n regim anual asemanator se inregistreaza si in partea e/trem N# a Romaniei !atorita
suprapunerii influentelor scan!inao-%altice"
Re"imul multianual al precipitatiilor se caracterizeaza tot prin neuniformitate, e/istan!
frecente a%ateri pozitie fata !e me!ia anuala, asa cum este cazul cu anii ploiosi, respecti cu
a%ateri negatie, asa cum este cazul cu anii secetosi"
In Romania, un an e/trem !e ploios a fost anul (<(4, apoi anul (<44 can! in 'o%rogea
precipitatiile au fost cuprinse intre (555 si (455 mm anual" O alta perioa!a ploioasa a fost cea
cuprinsa intre (<?< si (<60"
In categoria anilor secetosi, care au o frecenta mai mare in partea !e E si !e $E a
Romaniei mentionam anii (<20 si (<2? can! seceta prelungita a generat foametea !in (<2? si
(<26" ;n alt caz secetos a fost (<0( can! la 1raila s-au inregistrat !oar (:5 !e mm intr-un an"
Frecenta anilor ploiosi si secetosi nu este pur intamplatoare, realizan!u-se o anumita
ciclicitate !in punct !e e!ere pluiometric" Astfel, specialistii !iscuta !e ciclicitati !e scurta
!urata, cu un interal cuprins intre 6-(( ani" Anii 65 ai sec AA au fost ani ploiosi, !upa cum
interalul !e !upa al !oilea Raz%oi Mon!ial )20, 2?, 0(* a constituit un interal cu ani secetosi"
14
Anii <5 s-au caracterizat cu precipitatii relati mai mari fata !e me!ie, in timp ce primul !eceniu
al sec" AAI apartine unui ciclu !e ani secetosi"
$pecialistii or%esc si !e ciclicitati pe termen me!iu sau c.iar pe termen lung, asa cum a
fost situatia in @olocen ) pre%oreal, %oreal, atlantic si su%atlantic*"
&recipitatiile prezinta importanta si !in punct !e e!ere al intensitatii acestora" 'e
regula, sunt cuantificate ca zile cu precipitatii !oar cele care totalizeaza mai mult !e 5,( mm pe
zi" In practica curenta intereseaza !oar precipitatiile cu caracter foarte intens care presupun un
anumit gra! !e torentialitate" Astfel,un parametru care cuantifica acest gra! foarte ri!icat !e
torentialitatereprezinta precipitatiile ma/ime cazute in 42 !e ore" Frecent, aceste cantitati pot sa
!epaseasca me!ia lunara, uneori !epasin!u-se c.iar si me!ia anuala a precipitiilor" Cu cat
aloarea precipitatiilor ma/ime !in ultimele 42 !e ore este mai mare, cu atat or%im !e cresterea
gra!ului !e continentalism, un!e si fenomenele climatice sunt mai intense"
&entru Romania, cea mai mare cantitate de precipitatii cazute in 24 de ore a inregistrat
085 mm la statia C"A" Rossetti !in 'elta 'unarii, cantitate cazuta in 4< august (<42" Cea mai
mare frecenta a acestor cantitati ma/ime !e precipitatii cazute in 42 !e ore se inregistreaza in
lunile !e ara si in!eose%i in partea !e E, $E si !e $ a Romaniei" In Campia Romana, alorile
acestui parametru !epasesc frecent 855 !e mm in 42 !e ore, in timp ce in partea !e E se
inregistreaza alori intre 455-855 mm cazute in 42 !e ore" #alori mari s-au inregistrat in iulie
4550, in 4556, in 455< in 45(5"
&e langa acest parametru un altul se refera la ploile cu caracter torential care presupun
cantitati mari !e apa cazute intr-un interal scurt !e timp" 'e regula, se inregistreaza alori intre
8 si 0 mm pe minut, o ploaie cu caracter torential, aan! mai mult nuclee )min" 8*" Aceste ploi cu
caracter torential se inregistreaza !e regula in lunile !e ara, cantitatea totala !e precipitatii
!epasin! uneori (55 !e mm in interale !e ( pana la 4 ore" Aceste ploi prooaca mari pagu%e,
in!eose%i in lunile !e primaara )mai* can! solul nu este acoperit cu egetatie"
#anturile
#anturile reprezinta o consecinta !irecta a factorului ra!iati, !ar si a circulatiei maselor
!e aer, fiin! influentat semnificati si !e particularitatile reliefului"
Intre circulatia generala a maselor !e aer si ant se sta%ilesc o serie !e corelatii fara a
or%ii !e o sinonimie perfecta, intrucat antul este !eterminat pe %aza unor parametri la catia
metri !easupra suprafetii topografice, in timp ce circulatia maselor !e aer se realizeaza la inaltimi
mult mai mari"
#antul se caracterizeaza prin cel putin trei parametri, respecti + directie, frecventa si
intensitate"
Directia vantului = aan! in e!ere pozitia geografica a Romaniei si in!eose%i
configuratia reliefului, !irectia antului !ifera foarte mult in ca!rul marilor unitati !e relief"
&entru stu!iul !irectiei antului se realizeaza roza vanturilor, cea mai mare importanta
prezentan! !irectia !ominanta a antului" In acest caz, esential este relieful care mo!ifica
su%stantial !irectia, in!eose%i in treapta interme!iara si cu preca!ere in !omeniul montan"
15
In aria montana a Romaniei !irectia !ominanta a antului concor!a cu circulatia generala
a maselor !e aer !oar la partea superioara a reliefului montan inalt, un!e !irectia cea mai
frecenta este cea !in N#"
$u% nielul superior al reliefului, !irectia !ominanta a antului se sc.im%a in functie !e
orientarea principalelor catene montane si in functie !e orientarea marilor ai si culoare !e ale"
In Depresiunea Colinara a ransilvaniei !irectia !ominanta a antului se leaga
in!isolu%il tot !e particularitatile reliefului" Masele !e aer ,oase intra in !epresiune prin
interme!iul celor !oua EportiF ,oase, respecti prin Epoarta somesanaF si prin poarta E
muresanaF" In cazul intrarii prin poarta somesana !irectia !ominanta este cea !in N#, mai apoi,
in interiorul !epresiunii, !irectia !ominanta se sc.im%a progresi in sensul acelor !e ceasornic"
$pre partea centrala !irectia !ominanta este !in N, apoi in partea !e $E !irectia !ominanta este
!in NE, pentru ca in !epresiunile !in $ Transilaniei !irectia !ominantasa !eina cea !in est, iar
in culoarul Muresului !irectia !ominanta este !in $#" $e realizeaza practic o rotatie aproape
completa a !irectiei !ominante a antului"
In exteriorul arcului carpatic, in partea !e E a Romaniei, !irectia !ominanta se leaga !e
configuratia si orientarea Carpatilor Orientali si !e Cur%ura" In ,umatatea !e N, !irectia
!ominanta este !in N#, in partea centrala !in N, iar in $u!ul Mol!oei !irectia !ominanta este
!in NE"
In partea de !ud a "omaniei !irectia antului este mult mai comple/a, astfel, pentru
1aragan !irectia !ominanta este !in NE, iar pentru 1altile 'unarii !e la N la $" In &artea centrala
a Campiei Romane se intersecteaza !irectiile N# si N cu !irectiile E si #, in timp ce in Campia
Olteniei !omina !irectiile N# si #"
In Dobrogea si Delta Dunarii !irectia !ominanta este !in N in cazul 'eltei 'unarii si !in
N# in interiorul 'o%rogei )in special in N 'o%rogei Centrale si !e N*"
#recventa vantului = !in acest punct !e e!ere, in aria montana inalta se realizeaza o
compati%ilitate intre !irectia circulatiei generale a maselor !e aer si frecenta anturilor, in
sensul in care cea mai mare frecenta o au anturile !in N# si !in #" &e !e alta parte, in aria
montana inalta se inregistreaza si cea mai mare frecenta a antului, intrucat lipsesc o%stacolele,
iar mai apoi frecenta antului sca!e constant in altitu!ine, acest parametru fiin! iners
proportional cu calmul atmosferic" Astfel, calmul atmosferic prezinta cele mai mici alori in aria
montana inalta, un!e totalizeaza circa 8-0 9 !in cazuri, in timp ce in spatiile prote,ate, cum sunt
!epresiunile intramontane, alorile calmului pot !epasi ?59 !in cazuri, a,ungan! uneori pana la
aproape :59, asa cum este cazul cu 'epresiunea &etrosani, Loistei, Giurgeului, Ciucului"
In celelalte unitati !e relief, alorile calmului atmosferic sca! !e la 20-05 9 in '"C"T,
a,ungan! in $# Campiei Romane la 80-259, la 45-85 9 in partea !e E a Romaniei"
Frecenta se leaga !e al treilea parametru, iteza sau intensitatea antului"
$ntensitatea vantului = apar mari !iferentieri intre marile unitati !e relief" In domeniul
montan, la partea superioara a reliefului se inregistreaza si cele mai mari iteze ale antului" In
masiele montane inalte iteza me!ie a antului !epaseste (5m3s, respecti la partea superioara"
In interiorul ariei montane iteza antului se re!uce simtitor, a,ungan! la 8-2 m3s la
nielul ersantilor si la su% 4m3s pe ai, in culoare !e ale si in !epresiuni"
16
In spatiul extracarpatic iteza antului este mai mare in unitatile ,oase !e relief cu o
pozitie periferica" Astfel, in zona litorala si in 'elta 'unarii iteza antului atinge in me!ie 6m3s"
In partea !e $ a &o!isului Mol!oei se inregistreaza 2-0m3s, in E Campiei Romane circa 2m3s,
iar in Campia Tisei in me!ie pana la 8m3s" #alori mult mai mici sunt in '"C"T, intre (,0 - 4,0m3s"
#itezele mari ale antului prooaca o serie !e nea,unsuri in plan climatic prin ceea ce
numim !isconfort climatic" In ariile montane intensificarile !e ant prooaca E!o%oraturile !e
antF" #iteza antului poate fi insa si %enefica !aca ne raportam la potentialul eolian" 'in acest
punct !e e!ere, Romania !ispune !e un potential eolian foarte mare, potential ce poate fi
alorificat prin centrale eoliene" 'e regula, aceste centrale eoliene sunt amplasate in regiuni un!e
iteza antului !epaseste in me!ie 2m3s si sunt e/trem !e eficace acolo un!e antul sufla cu
peste (5m3s, iar frecenta antului cumuleaza peste (055 !e ore"
Cel mai mare potential eolian il prezinta ariile montane inalte, insa !ezaanta,ele sunt pe masura
potentialului+ accesi%ilitate re!usa, lipsa utilizatorilor, pro%lemele te.nice !e utilizare" In aceste
con!itii, potentialul eolian utiliza%il cel mai mare ramane pentru zona litorala si 'elta 'unarii
un!e apar !oua inconeniente+ utilizarea teritoriului cu foarte numeroase asezari omenesti si
!isconfortul fonic, iar in 'elta = prezenta rezeratiei %iosferei nu permite instalarea centralelor
eoliene !atorita pasa,ului pasarilor migratroare" Ca potential utiliza%il ramane 'o%rogea, un!e
!e,a sunt in sta!iu !e amena,are %aterii !e centrale eoliene cel putin in !oua perimetre" Acestei
regiuni i se a!auga partea !e $ si !e $E a Mol!oei, un!e potentialul eolian era alorificat inca
!in Eul Me!iu"
Principalele tipuri de vanturi de pe teritoriul tarii
&rincipalele tipuri !e anturi se grupeaza in trei mari categorii+ vanturi permanente,
semipermanente si vanturi temporare sau locale"
'in categoria vanturilor permanente in Romania sunt prezente !oar Vanturile de V" $unt
generate !e circulatia estica, au cea mai mare frecenta, fiin! re!ate prin !irectiile # si N#"
#anturile !e #est se resimt in toate unitatile !e relief ale Romaniei, in toate anotimpurile, !ar cu
frecente si intensitati !iferite"
'in categoria vanturilor semipermanente in Romania i!entificam Austrul si Crivatul"
Austrul se resimte in partea !e $# a Romaniei si este cauzat !e prezenta unui ma/im %arometric
in &eninsula 1alcanica, !u%lat !e un minim %arometric centrat pe '"C"T" Actioneaza !in !irectie
in general $# si are caracteristici !iferite in functie !e anotimpuri" Iarna are iteze mari, fiin! un
ant ce prooaca mo!ificari !e reme, primaara este un ant cal! si intens in timp ce ara este
cal! si uscat !eterminan! aparitia fenomenului !e seceta"
Criatul actioneaza in sezonul rece, cu preca!ere iarna, aan! o arie !e actiune care se rezuma la
teritoriul e/tracarpatic !in E si $E Romaniei" Actioneaza !in !irectie NE si E si presupune
internsificari puternice ale antului in situatiile sinoptice in care aria anticiclonala ruso-si%eriana
intra in contact cu o arie ciclonala, !e factura me!iteraneana" In aceste situatii, antul capata
iteze foarte mari, !e peste (457m3., fiin! insotit !e furtuni !e zapa!a care poarta !enumirea !e
viscol, urmat !e inzapeziri" &rooaca temperaturi scazute, cu frig persistent si uneori cu
fenomenul !e polei" #antul !e tip criat se opreste in fata Carpatilor, apoi actioneaza in
'o%rogea si in partea !e E a Campiei Romane, stingan!u-se spre partea centrala a Campiei
Romane" In unele situatii el patrun!e prin pasurile mai ,oase, prin 'epresiunea 1rasoului, prin
17
pasul Oituz si prin Eportile NemireiF" Astfel a,unge in compartimentul Targu $ecuiesc Trei
scaune, un!e poarta !enumirea locala !e ENemiraF"
Cele mai !ierse anturi !in Romania intra in categoria celor locale" Ele actioneaza
pentru perioa!e scurte !e timp sau afecteaza teritorii restranse"
#anturile !e tip foe%n = aceasta circulatie se realizeaza !oar in cazul unor su%unitati !e
relief situate pe flancul opus circulatiei !ominante a maselor !e aer" 'e regula, se manifesta su%
forma unor anturi cal!e si relati uscate !eterminan! cresteri ale temperaturii aerului si
sca!erea precipitatiilor" Ariile foe.nale cele mai tipice sunt pozitionate in partea !e $E a
Muntilor Apuseni, in culoarul Mures-Aris-$trei si spre e/teriorul Cur%urii Carpatilor" O
circulatie asemanatoare, !ar mai putin tipica se inregistreaza si in !epresiunile su%carpatice
getice, apoi in $u%carpatii Mol!oei si local in '" Giurgeu si Ciuc"
;n caz particular il reprezinta antul numit popular Vantul Mare sau Mancatorul de
zapada resimtit in 'epresiunea Fagarasului"
Tot in categoria anturilor locale intra si brizele" In Romania specifice sunt !oua
categorii+ %rizele montane si %rizele marine" 1rizele montane sunt specifice ariilor montane si se
e/prima printr-o circulatie ascen!enta a aerului !inspre ai spre culmile montane, in prima parte
a zilei si !inspre culmi spre ai si !epresiuni in a !oua parte a zilei" 1rizele montane sunt
cunoscute si su% !enumirea !e %rize E!eal-aleF" Acestea au fost foarte %ine analizate in #alea
1istritei mol!oenesti, la statiunea $te,arul" 1rizele marine se resimt in zona litorala a Romaniei,
pe o fasie mai ingusta, !e ma/im 45-85 7m in ,umatatea !e su! a litoralului, un!e tarmul este
mai inalt si pe o a!ancime !e pana la 65 !e 7m in ,umatatea !e nor! a litoralului, cu un tarm ,os,
in!eose%i in spatiul !eltaic" 1rizele marine constau printr-o %riza !iurna care se resimte in timpul
zilei, in prima parte a zilei si care sufla !inspre mare spre uscat, intrucat aerul !e pe suprafata
solului se incalzeste mult mai usor !easupra uscatului !o%rogean fata !e aerul marin, mai ume!
si mai rece, care se incalzeste mai greu" $eara si in prima parte a noptii %riza isi sc.im%a sensul"
&altaretul = actioneaza in su!ul Romaniei, in Campia Romana si 'o%rogea, cu preca!ere
in zona aceasta a 1altilor 'unarii" Acest ant local este alimentat !e ciclonii me!iteraneni !e
!easpura Marii Negre si Marii Me!iterane care uneori pe fon!ul unei circulatii su!ice sau $E
antreneaza nori grosi care prooaca ploi torentiale ara sau ploi cal!e primaara si toamna"
Efectul acestuia este !e scurta !urata"
Munteanul = este alimentat !e ciclonii me!iteraneni retrograzi care se orienteaza ulterior
!e !easpura Marii Negre spre N#, un!e ating Carpatii !e Cur%ura si mai apoi masa !e aer se
reintoarce spre $ afectan! 1araganul !e N si cel Central" Acest ant local antreneaza pasa,e
noroase !e scurta !urata care pro!uc precipitatii su% forma unor ploi torentiale !ar cu o !urata
scurta, iar uneori prooaca si ca!eri !e grin!ina"
!u%oveiul )#antul negru* = este specific partii !e $E si E Romaniei fiin! o consecinta a
circulatiei tropicale caracteristice ciclonului ara%" Acest ant, !e o%icei foarte uscat si fier%inte se
manifesta !oar in sezonul cal! si uscat, uneori primaara, !eterminan! aparitia secetelor timpurii
!e primaara" Actioneaza pe!irectia E-#, uneori !in $E, !eterminan! si furtuni !e praf in
atmosfera" La nielul solului prooaca intensificarea eroziunii eoliene" Actioneaza in!eose%i in
'o%rogea, in E Campiei Romane si in $ Mol!oei"
18
&ractic, pe teritoriul Romaniei se manifesta anturi !iferite, cele mai frecente cu
caracteristici proprii, cu !enumiri locale sau cu arie !e actiune limitata" In consecinta,
manifestarea anturilor !etermina stari !e reme !iferite, unele in!ucan! insta%ilitate si
proocan! precipitatii, altele !in potria !eterminan! stari !e reme cu cer senin fara precipitatii
sau c.iar proocan! fenomenul !e seceta" &e langa importanta in plan climatic, anturile prezinta
un rol important si in plan economic sau actionan! !iferit su% aspectul asigurarii confortului
climatic al populatiei"
$enomene meteorolo"ice deoseite
Fenomenele meteorologice sunt proocate !e procese meteo speciale, care !etermina
stari !e reme particulare, care prooaca !iscomfort climatic, sau pagu%e materiale-
'upa perioa!a !in an in care se pro!uc e/ista fenomene meteo !e iarna sau caracteristice
sezonului rece si fenomene meteo !e ara sau caracteristice sezonului cal!"
$enomenele meteo de iarna
$ng%etul este caracteristic anotimpului !e iarna, !ar cele mai mari pro%leme le ri!ica in
anotimpurile !e tranzitie- in aria montana inalta fenomenul !e ing.et se poate pro!uce in orice
luna a anului-cu cat alt sca!e, se re!uce si perioa!a !e ing.et astfel incat la tarmul marii primul
ing.et timpuriu !e toamna poate sa apara !upa ( octom%rie iar ultimul ing.et tar!i !e
primaera se poate realize pana la finele lunii aprilie"
Acest fenomen prooaca mari pagu%e in agricultura cu preca!ere in legumicultura, in
pomicultura si iticultura"
&ruma este caracteristica sezonului rece, !ar creeaza pro%leme tot in anotimpurile !e
tranzitie" 1ruma se pro!uce in !iminetile reci !e primaara si !e toamna can! temperatura
aerului co%oara su% 5GC iar aporii !e apa !in atmosfera ,oasa trec in cristale !e g.eata care se
!epun la suprafata solului pe o%iecte sau pe egetatia !e talie ,oasa" Astfel, %rumele timpurii !e
toamna pot sa apara in ariile ,oase cel mai !ereme in a !oua parte a lunii septem%rie, iar cele
mai tarzii, !e primaara, se pot inregistrapana in ,urul !atei !e (0 mai" In altitu!ine, perioa!a !e
pro!ucere a %rumelor se mareste progresi" Ca si ing.etul, %rumele prooaca !aune culturilor
agricole, in special cele tarzii !e primaara" Astfel, sunt afectate culturile legumicole si
plantatiile itipomicole, iar ca areal !e pro!ucere, initial sunt afectate ariile ,oase, respecti
culoarele !e ale si !epresiunile si mai apoi ersantii"
In !epresiunile intramontane si pe marile ai se inregistreaza in me!ie circa 05 !e zile cu
%ruma, in timp ce in ariile !e campie numarul acestor zile se re!uce la ,umatate"
C%iciura se pro!uce in anotimpul !e iarna, pe fon!ul unei mari umi!itati relatie a
aerului, in!eose%i in cazul aerului cetos si a cetii" 'atorita aerului mai rece !in troposfera ,oasa,
aporii !e apa cristalizeaza fin si se !epun su% forma !e cristale !e g.eata, in!eose%i la nielul
coronamentului ar%orilor saupe con!uctorii electrici sau !e alta natura" C.iciura se pro!uce in
general intre ( noiem%rie si 8( martie in spatiul montan, in timp ce in unitatile !e relief cu
altitu!ini mai mici perioa!a aceasta se re!uce consi!era%il" 'atorita supraincarcarii si greutatii
g.etii se pro!uc !aune un special pentru transporturile speciale, respecti se pro!uce ruperea
con!uctorilor electrici, a ca%lurilor telefonice sau c.iar ruperea coronamentului ar%orilor" O
19
asemenea situatie s-a intalnit in ianuarie (<<2 can! o c.iciura foarte puternica a afectat &o!isul
Mol!oei si Repu%lica Mol!oa !istrugan! mari suprafate !e plantatii pomicole, !ar si linii !e
aproizionare cu energie electrica"
Numarul zilelor cu c.iciura creste constant in altitu!ine, inregistran!u-se in me!ie circa
(5 zile pe an in unitatile !e campie, 45 !e zile pe an in unitatile !eluroase, a,ungan! pana la circa
:5 !e zile pe an pe platourile montane superioare"
'oleiul reprezinta un alt fenomen !e iarna si se realizeaza in cazul in care suprafata
solului este supraracita e/trem !e puternic, iar precipitatiile se pro!uc su% forma !e ploaie"
Astfel, in contact cu solul si o%iectele !e la sol apa ing.eata rapi! si se realizeaza o pelicula fina
!e g.eata" &oleiul prooaca mari pagu%e in special transporturilor rutiere, !ar si transporturilor
alimentate prin ca%luri electrice, !ar prooaca si pagu%e prin !isconfortul creat populatiei, in
sensul in care poate afecta starea !e sanatate"
Numarul zilelor cu polei este !estul !e re!us, fiin! in me!ie cuprins intre 8-0 zile pe iarna"
(insoarea reprezinta pro!ucerea precipitatiilor in stare soli!a" &recipitatiile su% forma !e
ninsoare se realizeaza in a !oua parte a anului, can! temperaturile co%oara pana la 4-8GC, iar
primaara se pot pro!uce pana in momentul in care temperatura aerului urca pana la circa 0GC"
In ariile montane inalte ninsorile se pot pro!uce in orice luna a anului, iar mai apoi
numarul zilelor cu ninsoare sca!e constant in altitu!ine"
La Rarau se pro!uc in me!ie peste (55 !e zile cu ninsoare intr-un an" In unitatile !eluroase intre
25-?5 !e zile" In unitatile !e campie intre 45-85 zile, iar in zona litoralase inregistreaza circa (5
zile cu ninsoare" Efectul precipitatiilor su% forma !e ninsoare il reprezinta stratul !e zapa!a !e la
sol, cuantificat prin !urata si grosimea acestuia" Am%ele componente cresc constant in altitu!ine"
Astfel, !urata pastrarii stratului !e zapa!a creste !e la circa 05 !e zile, in unitatile !e campie, la
65 !e zile in unitatile !eluroase si la peste (55 !e zile in aria montana, a,ungan! la peste 455 !e
zile in aria montanta inalta )circa 4(0 zile la statia Omu !in 1ucegi*"
Grosimea stratului !e zapa!a creste in altitu!ine, a,ungan! pana la alori foarte mari in
aria montana inalta, un!e poate atinge frecent 455 !e cm, grosimea ma/ima a,ungan! si la 805
cm )1alea Lac*" Grosimi impresionante se inregistreaza si in unitatile mai ,oase, in urma
pro!ucerii fenomenului !e viscol" ;n caz e/ceptional a fost in iarna anului (<08-(<02, in toata
partea !e E si !e $E a Romaniei"
Fenomenul !e viscol este caracteristic !oar pentru E si $E Romaniei inregistran!u-se
frecent in &o!isul Mol!oei, 'elta 'unarii si 'o%rogea si in ,umatatea !e est a Campiei
Romane" Fenomenul !e iscol presupune intensificarea antului, ant insotit !e precipitatii su%
forma !e ninsoare, care prooaca furtuni !e zapa!a urmate !e inzapeziri" 'urata unui iscol este
!e la catea ore pana la ma/imum 4-8 zile, iar numarul perioa!elor !e iscol este in general intre
4 si 2 perioa!e pe iarna"
'atorita furtunilor !e zapa!a se realizeaza troiene !e mari !imensiuni, a,ungan! la
inaltimi !e 4 pana la ? metri, asa cum a fost situatia intre 8 si 0 fe%ruarie (<02 )Campia Colianra
a Di,iei*" #iscolul prooaca mari pagu%e, in special transporturilor !e toate tipurile"
Ceata este un fenomen caracteristic tutuor lunilor anului, inclusi ara" Ceata este mai
frecenta in anotimpurile !e tranzitie, cu preca!ere in unitatile ,oase, in special in !epreiuni
intramontane, !ar si in lungul marilor culoare !e ale" Ceata se realizeaza, !e regula, in lipsa
20
antului, pe fon!ul unei umezeli relatie a aerului, cu alori foarte mari, can! aporii !e apa
precipita si formeaza picaturi minuscule !e apa mentinute in aerul atmosferic" 'e regula,
numarul zilelor cu ceata creste o!ata cu altitu!inea, la arful Omu a,ungan! pana la circa (<5 !e
zile pe an" In ariile ,oase, ceata este mai frecenta in lunci si culoare !e ale sau in pro/imitatea
cuetelor lacustre" Ceata creaza !ificultati in special pentru transporturile rutiere, fluiale,
maritime si aeriene"
$enomene meteorolo"ice de vara
"oua se pro!uce in sezonul cal!, in special ara, !atorita !iferentelor termice !intre zi si
noapte" Astfel, in !iminetile senine si pe fon!ul calmului atmosferic, !atorita stratificarii termice
a aerului, la contactul cu suprafata solului, aporii !e apa !in atmosfera ,oasa con!enseaza su%
forma unor picaturi fine !e apa care se !epun la nielul egetatiei ,oase sau a o%iectelor !e la sol"
Numarul zilelor cu roua sca!e !in unitatile ,oase spre cele inalte fiin! !e circa (05 !e zile pe
litoral si in!eose%i in 'elta sau a,ungan! pana la circa (55 !e zile in unitatile !e campie" La
munte, la partea superioara a reliefului, numarul zilelor cu roua este foarte re!us"
Roua este singurul fenomen meteo care nu prooaca !aune sau !isconfort climatic ci
!impotria semnifica un aport suplimentar !e apa care poate !iminua efectul !e seceta"
)rindina se pro!uce in cazul unor tur%ulente ale maselor !e aer, in special la contactul
!intre un front rece si unul cal! sau pe fon!ul unei conectii termice e/trem !e intense" Astfel,
!atorita circulatiei ascen!ente a aerului, aporii !e apa trec in particole in stare lic.i!a care mai
apoi trec in stare !e g.eata care se aglutineaza in ,urul unei particole soli!e" ;lterior, aceste
fragmente !e g.eata ca! la suprafata solului, proocan! mari !aune culturilor agricole,
mi,loacelor !e transport sau locuintelor" Grin!ina se pro!uce in!eose%i pe fon!ul precipitatiilor
cu caracter torential, moti pentru care pot prooca si inun!atii, insa fenomenul !e grin!ina se
realizeaza pe fasii longitu!inale cu latimi !e pana la catia 7m si lungimi !e catea zeci !e 7m"
'imensiunea fragmentelor !e g.eata este in me!ie !e la catia mm pana la 4-8 cm, a,ungan!
pana la !imensiuni !e 0 cm sau e/ceptional pana la (5 cm"
Fenomenul !e grin!ina are o frecenta tot mai mare in altitu!ine, atingan! ma/imul !e
frecenta in aria montana inalta, un!e la f" Omu prezinta o frecenta !e peste (5 zile pe an, in
timp ce la $ulina frecenta se re!uce la circa 5,( zile pe an"
#enomenele ora*oase sunt fenomene luminoase, optice, !inamice si electrice
caracteristice sezonului cal! care constau in pro!ucerea fulgerelor insotite !e trasnete si
!escarcari electrice si !e fenomene fonice )tunete*" Fenomenele ora,oase se pro!uc tot pe fon!ul
unor tur%ulente ale maselor !e aer, !e regula pe fon!ul unui aer mai cal! in troposfera ,oasa si
mai rece in cea inalta" 'atorita proprietatilor !inamice si electrice !iferite au loc !escarcari
electrice, cu formarea !e fulgere si trasnete )can! se pro!uce !escarcarea electrica la nielul
solului*" Aceste fenomene, in special trasnetele, prooaca mari pagu%e prin !istrugerea
transformatoarelor electrice, prin incen!ierea unor o%iectie ciile sau prin incen!ierea unor
pa!uri, inclusi prin pier!erea !e ieti omenesti"
Fenomenele ora,oase se pro!uc intre 40 si 80 !e zile pe an in regiunile e/tracarpatice si
intre 80 si 25 zile pe an in spatiul montan"
!eceta presupune in primul ran! seceta climatica, care reprezinta o consecinta a
continentalismului climatic" In consecinta, !urata fenomenului !e seceta creste progresi !e la #
la E, cele mai frecente si mai intense secete inregistran!u-se in E, $E si $ Romaniei"
21
$eceta climatica presupune un numar minim !e zile fara precipitatii, in unele perioa!e
inregistran!u-se peste 85 sau c.iar 25 !e zile fara precipitatii" &rintre cele mai puternice secete
sunt cele !in anii (<20 si (<2?, !ar perioa!e foarte intense !e seceta s-au inregistrat si in primul
!eceniu al secolului AAI" $ecetele cele mai puternice sunt cele !in sezonul cal!, can! prooaca
si fenomenul !e seceta .i!rologica, a!ica !iminuarea !e%itelor raurilor, iar mai apoi co%orarea
nielului freatic si pier!erea apei !in sol, a!ica prooaca seceta pedologica" Aceasta in!uce
automat si seceta fiziologica, can! plantele se ofilesc ireersi%il si mor"
!iferentieri climatice re"ionale
Climatul !e pe teritoriul Romaniei este temperat continental, !ar cu nuante !iferite sau cu
!iferentieri regionale sau locale in functie !e manifestarea factorilor climatogeni" In functie !e
interentia factorilor climatici si a interrelatiilor care se sta%ilesc intre acestia, putem or%i !e
e/istenta unor !iferentieri climatice regionale, !iferentieri care sunt cuantificate la nielul unor
trepte ta/onomice, !e la cele foarte largi spre cele e/trem !e restranse" Astfel, principalele trepte
ta/onomice sunt+ zona climatica, proincia climatica, tinutul climatic, !istrictul climatic,
topoclimatul si microclimatul"
&entru fiecare treapta ta/onomica in parte, preprezentati este un anumit factor genetic al
climei"
+ona climatica este con!itionata !e principalul factor cliamtic, respecti !e ra!iatia
solara" 'atorita pozitiei geografice a Romaniei pe glo% si in interiorul continentului european,
zona climatica este temperat continentala, intrucat energia solara este mo!erata, ceea ce
prooaca o iluminare si o energie calorica cu alori !iferite la nielul celor patru anotimpuri"
'rovincia climatica se in!ii!ualizeaza in ca!rul zonei climatice temperat continentale in
functie !e specificul circulatiei generale a maselor !e aer" 'in punct !e e!ere al proinciilor
climatice !eoe%im urmatoarele+
&roincia N# si Centrala = cuprin!e partea !e # a Romaniei, incepan! !e la N !e Mures,
N# Romaniei si partea centrala, respecti 'epresiunea Colinara a Transilaniei" In ca!rul acestei
proincii !omina circulatia estica, respecti oceanica, cu mase !e aer atlantice mai ume!e"
Aceasta proincie se remarca printr-un regim termic relati mo!erat si prin cantitati mai mari !e
precipitatii, ceea ce presupune si o ne%ulozitate mai pronuntata si o umezeala relatia a aerului
mai mare"
&roincia $# = caracteristica 1anatului, care inclu!e si muntii mai ,osi !in aceasta grupa,
la care se a!auga &o!isul Me.e!inti, # &o!isului &iemontan Getic si cea mai mare parte a
Campiei Olteniei" &e fon!ul general al circulatiei estice se suprapun si influentele
me!iteraneene, fapt ce presupune temperaturi me!ii cea mai ri!icate, prin precipitatii cu un
regim cu !oua ma/ime si !oua minime si in care se manifesta un ant specific, numit austrul.
&roincia su!ica = caracteristica partii centrale a Campiei Romane, apoi unei parti
importante !in &o!isul &iemontan Getic si $u%carpatilor Getici" Aceasta proincie se
caracterizeaza printr-un caracter !e tranzitie, in sensul in care influentele estice sunt !u%late !e
o circulatie su!ica, frecent cu caracter tropical, !ar si cu elemente !e tranzitie intre influentele
me!iteraneene !in $# si cele continentale !in E"
22
&roincia E si $E = !omina influentele continentale, pre!ominant !e ari!itate" Astfel,
influentele estice sunt estompate, iar continentalismul climatic se remarca prin precipitatii mai
re!use cantitati, cu nuante !e e/cesiitate !ate !e cresterea e/tremelor" Cuprin!e partea !e E a
Campiei Romane, cea mai mare parte a 'o%rogei si cea mai mare parte a &o!isului Mol!oei,
inclusi% $u%carpatii !e Cur%ura si $ $u%carpatilor Mol!oei" Amplitu!ini termice mari,
precipitatii relati re!use, prezenta criatului iarna etc"
&roincia NE = suporta si o serie !e influente nor!ice, numite scandinavo-baltic, generate
!e anticiclonii nor!ici )groenlan!ez si scan!ina*"
&roincia &ontica = caracteristica litoralului si 'eltei 'unarii, in care se resimt
influentele pontice ale Marii Negre, inclusi o circulatie $E si su!ica caracteristica Ciclonului
ara% si mai rar ale Anticiclonului nor!-african" &rezenta Marii Negre contri%uie la usoara
mo!elare a regimului temperaturii, la o !iminuare a cantitatilor !e precipitatii, la care se a!auga
si prezenta %rizelor marine"
inutul climatic se in!ii!ualizeaza in ca!rul unor mari unitati si trepte ma,ore !e relief"
&utem !iscuta !e un tinut cliamtic montan, !e un tinut climatic !e dealuri si podisuri si un tinut
climatic !e campie"
Tinutul climatic montan se caracterizeaza prin ei!enta eta,are a tuturor elementelor
climatice" Astfel, putem or%i la nielul Carpatilor !e un climat %oreal-montan, in care
temperaturile sca! constant in altitu!ine iar precipitatiile cresc in acelasi sens" Astfel, partea
superioara a !omeniului montan presupune un climat !e factura alpina" Aan! in e!ere pozitia
principalelor catene carpatice, in ca!rul acestui tinut !iscutam !e prezenta unor su%tinuturi
climatice caracteristice Carpatilor Orientali, Meri!ionali si Occi!entali" Astfel, !iferentierile sunt
!ate !e altitu!ine, !ar si !e orientarea acestor trei mari catene" &ot sa apara asimetrii !e natura
termica, cum sunt cele !in Meri!ionali" $u% tinutul Orientalilor si Occi!entalilor se remarca
asimetrii !e natura pluiometrica"
In cazul tinuturilor si su%tinuturilor climatice se !iferentiaza !istricte si su%!istricte"
Astfel, in Orientali !iscutam !e un !istrict nor!ic, !e unul central si !e altul su!ic )caracteristic
$u%carpatilor !e Cur%ura*" In Meri!ionali, marile grupe genereaza !istricte, ca si in Occi!entali"
Fiecare !istrict prezinta unele particularitati in functie !e pozitia in ca!rul tinutului sau in functie
!e altitu!ine" In ca!rul !istrictelor se pot separa si su%!istricte climatice caracteristice unor
grupari montane )!e e/+ !istrictul Muntilor Ro!nei*"
Tinutul climatic al !ealurilor si po!isurilor se caracterizeaza printr-un climat cea mai
%lan! !ecat cel montan si mai putin ume!" Acest tinut se poate !iferentia si in functie !e
altitu!ine" 'iscutam !espre un tinut cliamtic al !ealurilor si po!isurilor inalte, !e regula cu
altitu!ini !e peste 055 !e metri si un al !oilea, al !ealurilor si po!isurilor ,oase, cu altitu!ini !e
su% 055 !e metri" In ca!rul tinuturilor !eluroase si !e po!is se in!ii!ualizeaza su%tinuturi care
sunt !iferentiate in functie !e pozitia fata !e teritoriul carpatic, apoi !e pozitia in ca!rul tarii si in
functie !e altitu!ine"
Astfel, putem or%i !e un su%tinut al $u%carpatilor si &o!isului Mol!oei, care este cel
mai reprezentati aan! in e!ere pozitia estica in ca!rul Romaniei si functie !e Carpatii
Orientali" In acest su%tinut !eose%im o serie !e !istricte climatice, cum sunt+ !istrictele $u%"
Mol!oei si al $u%" !e Cur%ura, un !istrict al &o!" $uceei, al Campiei Colinare a Di,iei, al &o!"
1arla!ului, al Culoarului $iretului"
23
'istrictele au in componenta su%!istricte, separate in functie !e relief" ;n al !oilea
!istrict il reprezinta cel al '"C"T, care se i!entifica un climat !e a!apost !atorita prezentei arcului
carpatic" In acest tinut se i!entifica o serie !e !istricte, cum sunt cele ale &o!isului $omesan,
Campiei Transilaniei, 'ealurilor Tarnaelor, Culoarului Mures-Aries-$trei, ale !epr" !in E
Transilaniei sau ale !epresiunilor !in $ Transilaniei"
;n alt su%tinut !eluros si !e po!is este cel caracteristic $u%carpatilor Getici si &o!isului
Getic" Fiin! situat in su!ul Carpatilor Meri!ionali are un climat mai %lan! fiin! la a!apostul
Meri!ionalilor fata !e masele !e aer reci !in nor!ul continentului" 'iferentierile climatice se
realizeaza aici atat latitu!inal si in altitu!ine, !ar si longitu!inal, in sensul in care in partea !e
est, atat in # $u%carpatilor Getici, &o!isului Getic si &o!isului Me.e!inti se resimt influentele
me!iteraneene, in timp ce spre E se impun influentele !e tranzitie"
;n alt su%tinut este cel caracteristic 'ealurilor !e #est, care, aan! o orientare
apro/imatia pe !irectia N-$ prezinta trei !istricte climatice+ cel nor!ic, caracteristic 'ealurilor
$ala,ene si $omesene, apoi !istrictul central, caracteristic !ealurilor crisene si in fine, !istrictul
su!ic, specific 'ealurilor 1anatene"
;ltimul su%tinut il reprezinta cel al &o!isului 'o%rogei, cu influente prioritar est-
europene, !e ari!itate, !ar cu temperaturi ri!icate si precipitatii re!use, in care se !eose%esc trei
!istricte+ nor!ic, specific 'o%rogei !e Nor! = cea mai rocoros si cea mai ume!- !istrictele
'o%rogei Centrale si !e $ !ein tot mai cal!e si mai uscate"
Tinutul climatic !e campie corespun!e unitatilor ,oase !e relief, respecti campiilor !e
niel !e %aza" Aan! in e!ere pozitia celor !oua mari unitati !e campie se pot separat !oua
su%tinuturi, unul caracteristic Campiei Tisei, un!e se constata o tentin!a !e zonalitate latitu!inala
si un su%tinut al Campiei Romane, un!e aem !e-a face cu o !u%la zonalitate, respecti o
zonalitate orizontala in !oua sensuri )latitu!ine* si alta longitu!inala, cat si o usoara ten!inta !e
zonalitate in altitu!ine"
In afara rangurilor ta/onomice prezentate, in cercetarile si stu!iile !e la scara mare si
!etaliata se utilizeaza si rangul ta/onomic !e topoclimat, !iferentiat in functie !e forme !e relief
reprezentatie" Astfel, putem or%i !e topoclimate caracteristice platourilor montane superioare,
apoi ale culmilor montane, ale ersantilor insoriti sau um%riti, apoi topoclimate !e ale sau
topoclimate !e !epresiuni"
In unele situatii se utilizeaza si termenul !e microclimat" &e !e o parte, microclimatele
sunt separate pe criterii fitogeografice )e/+ microclimat !e pa!ure, microclimat !e lunca ume!a,
microclimat !e ses aluial etc*"
In ultimul timp, cercetarile !e climatologie si microcliamtologie ur%ana au ei!entiat si
prezenta !e microclimate ale asezarilor omenesti, in!eose%i ale oraselor sau ale unor platforme
in!ustriale sau comple/e agrozoote.nice" 'e altfel, toate actiitatile !e planificare si !e
amena,are teritoriala, cat si aspectele legate !e me!iu, inclusi o%tinerea aizelor !e me!iu se
realizeaza pe criterii stiintifice, in functie !e microclimatele pe care le pot genera !iferitele
o%iectie ciile, in!ustriale sau agricole"
24
Componentul %idric si functiile sale in sistemul fizico-geografic
Componentul %idric este constituit !in apele subterane, raurile sau reteaua
%idrografica, Dunarea, lacurile si Marea (eagra" In functie !e particularitatile climatice si
pozitia geografica a Romaniei, resursele .i!rice ale tarii sunt mo!erate, fiin! practic completate
!e !oua elemente reper cu rol ma,or in functia sistemului .i!rico-geografic+ Dunarea si Marea
Neagra"
Apele subterane din "omania
Apele subterane din "omania sunt cantonate la !iferite a!ancimi in scoarta superficiala,
in funcie !e con!itiile !e geneza fiin! intalnite ape freatice si ape de adancime" Astfel, resursele
totale !e apa su%terana totalizeaza intr-un an circa :"8mil m8, !in care 0,4mil m8 rein apelor
freatice si 8,( mil m8 apelor !e a!ancime"
Apele freatice
Apele freatice sunt cantonate in interiorul scoartei la a!ancimi aria%ile, fiin!
con!itionate !e e/istenta unui strat impermea%il numit culcus" 'easuprea acestui strat
impermea%il, apele freatice se acumuleaza progresi, in spatiul poros al rocilor, intr-un strat
numit strat purtator de apa" 'e regula, apele freatice sunt ape li%ere, ele circulan! graitational,
moti pentru care se pot acumula intr-un olum mai mare sau, !in potria, intr-un olum cat mai
re!us" Astfel, stratele acifere pot fi continui si uniforme, !ar cu a!ancimea nielului .i!rostatic
aria%ila" E/ista si situatii in care apele freatice sunt !iscontinui sau pot aea un caracter
semipermanent"
In Romania, apele freatice au un caracter neuniform, e/istan! mari acumulari si strate
acifere permanente si continui sau !impotria !iscontinuitati marcate prin ape freatice
acumulate in cantitati re!use, su% forma unor panze lenticulare sau !impotria, c.iar arii in care
apele freatice lipsesc" Marile acumulari se intalnesc in ariile ,oase, respecti in lungul ailor si in
!epresiuni, iar !iscontinuitatile sunt legate !e prezenta unor imense mase calcaroase )e/+ culmea
&ietrei Craiului* sau in arii en!oreice )'o%rogea !e $u!, 1araganul Ialomitean*"
Apele freatice din aria montana
In aria montana a Romaniei apele freatice au un caracter !iscontinuu, e/istan! acumulari
insemnate in !epresiunile intramontane, un!e se acumuleaza in formatiuni !etritice, in special in
pietrisuri si nisipuri" O alta situatie cu resurse %ogate este cea !in lungul marilor cursuri !e apa
un!e stratul acifer se leaga !e prezenta !epozitelor fluiale )pietrisuri, nisipuri* !in lunci si !in
terase sau se leaga !e !epozitele proluiale si coluiale !e la %aza ersantilor" Nielul .i!rostatic
are o ten!inta !e crestere !in lunca spre ersanti"Nielul .i!rostatic creste constant, !e la %aza
ersantilor spre partea superioara a reliefului montan, respecti spre culmi si interfluii, un!e, !e
cele mai multe ori apele freatice lipsesc" Astfel, !aca la nielul ersantilor pot fi panze freatice
lenticulare care ies la zi su% forma !e izoare, la partea superioara a reliefului montan apele
freatice lipsesc aproape cu !esaarsire" In unele situatii, apele freatice se acumuleaza in unele
goluri su%terane, ca in cazul calcarelor, !olomitelor sau al conglomeratelor, fiin! interceptate la
a!ancimi foarte mari"
25
'in punct !e e!ere .i!roc.imic, apele freatice !in aria montanta a Romaniei sunt
consi!erate ape !ulci, fiin! pota%ile, intrucat mineralizarea totala este foarte re!usa, !e regula,
su% 5,0 g3l" Limita apelor pota%ile este !e pana la ( g3l mineralizare totala" In unele cazuri,
mineralizarea totala este foarte mica, !e regula su% 5,( g3l, aceste ape fiin! cunoscute si su%
!enumirea !e ape plate. O parte !intre acestea sunt alorificate ca ape !e masa" Mineralizarea
acestor ape consta !in !iferiti cationi si anioni" &entru apele pota%ile, cel mai raspan!it este
cationul !e Ca4H, iar !intre anioni cel mai %ine reprezentat este ionul %icar%onat"
In unele situatii se realizeaza o mineralizare mult mai intensa a unor ape freatice, in
situatia in care aceste ape a,ung in contact cu !iferite roci salifere sau %ogate in anumiti compusi"
Asa este cazul apelor cloruroso!ice !in 'epresiunea Maramuresului sau a unor ape !iers
mineralizate, cum sunt cele !e la $lanic Mol!oa- ape io!uroase, %romurate, feruginoase,
sulfuroase, ra!ioactie" In !omeniul montan sunt forte %ine reprezentate si alorificate economic
apele minerale car%ogazoase" ;nele ape freatice preiau !io/i!ul !e car%on si sunt astfel
mineralizate, aceste ape fiin! alorificate pe scara larga ca ape !e masa sau sunt alorificate in
cura %alneara )'orna, &oiana Negri, $arul 'ornei, 1il%or, 1orsec, $tanceni, @arg.ita, Tusna!,
1i/a!, 1alanIos*"
Apele freatice din ariile extracarpatice
In spatiul extracarpatic, acumularile !e ape freatice sunt mai mari !ecat cele !in
!omeniul montan, c.iar !aca precipitatiile sca! constant o!ata cu altitu!inea" Acumularile !e ape
freatice se leaga !e altitu!inile mai ,oase, !e prezenta formelor !e relief cu caracter !epresionar,
!e e/istenta unor mari culoare !e ale, cat si !e pre!ominanta rocilor se!imentare neconsoli!ate"
Cele mai mari acumulari sunt cantonate in ariile !epresionare si in lungul marilor rauri, un!e
litologia este !ata !e prezenta !epozitelor !etritice, in special !e pietrisuri si nisipuri" Astfel, apar
strate acifere continui la nielul luncilor, teraselor si a glacisurilor sau in partea %azala cat si in
sectoarele campiilor !e su%si!enta"
In !ubcarpati, cele mai mari rezere sunt in !epresiunile su%carpatice, in!eose%i in
lungul raurilor, in sesurile aluiale, in %aza teraselor" 'in punct !e e!ere .i!roc.imic !omina tot
apele %icar%onatat calcice, in unele situatii constatan!u-se o crestere a !uritatii apei" &rezenta
formatiunilor salifere genereaza insa si mineralizari intense ale apelor freatice !in pro/imitatea
acestor roci" Este or%a !e o mineralizare !e tip cloruroso!ic, care frecent atinge intre 8 si 0 g3l
)ape salcii*, iar in unele situatii alorile !epasesc 0g3l, a,ungan! pana la (55 sau c.iar 455g3l )ape
sarate*" Aceste ape sunt alorificate frecent in cura %alneara in ca!rul unor statiuni %alneo
climaterice !e interes local, national sau c.iar !e renume international )Oglinzi, 1altatesti,
Cacica, Garcina, $arata, Tazlau, Tg" Ocna, #intileasca, $lanic &ra.oa, Telega, Goora,
Calimanesti, Caciulata*"
Local apar si alte tipuri !e mineralizari, in special in ca!rul apelor sulfuroase, cum sunt
cele !e la &ucioasa"
In Depresiuena Colinara a ransilvaniei se !isting trei situatii reprezentatie" Cele mai
mari acumulari sunt intalnite in !epresiunile marginale, cum sunt cele !in E Transilaniei si in
partea !e $E a Transilaniei" Acestora li se a!auga si apele freatice care insotesc luncile si
terasele marilor cursuri !e apa )Mures, Olt, $omes, Tarnaa Mica, Tarnaa Mare*" In aceste
unitati !e relief apele freatice sunt cantonate in %aza unor !epozite piemontane, apoi in %aza
26
glacisurilor !e contact, cat si in formatiunile !etritice !e natura fluiala" In toate aceste cazuri,
apele fretice sunt calitati superioare, fiin! utilizate ca ape pota%ile, mineralizarea fiin! sla%a,
apele inca!ran!u-se in categoria celor %icar%onatat calcice"
A doua situatie este cea caracteristica formatiunilor salifere cu o structura in cute !iapire"
In acest caz, mineralizarea apelor creste, a,ungan! uneori pana la alori foarte mari, !e or!inul
gramelor sau al zecilor !e grame la litru" In unele situatii, aceste ape sunt alorificate in cura
%alneara, cum este cazul celor !e a $oata, Ocna 'e,, Ocna Tur!a, Ocna Mures, Ocna $i%iului"
A treia situatie se leaga !e prezenta unor ape freatice !iers mineralizate, asa cum este
cazul cu cele care insotesc .i!rostructurile unor !omuri"
La nielul intregii !epresiuni, acumularile !e ape freatice sunt mai sla% e/primate in
unitatile mai inalte !e relief, in!eose%i la nielul ersantilor sau in cazul culmilor !eluroase"
In 'odisul Moldovei resursele !e ape freatice se !iminueaza constant !e la # spre E, !e la
Carpati spre &rut" Marile acumulari se mentin in cazul marilor culoare !e ale, asa cum este
cazul culoarului $iretului, cele mai %ogate ape freatice intalnin!u-se in ariile !e confluenta ale
$iretului cu principalele rauri carpatice"
O a !oua zona %ogata in ape freatice o reprezinta &o!isul &iemontan, situat la marginea
estica a &o!isului $uceei" In acest caz, apele freatice se leaga !e prezenta !epozitelor
piemontane, cat si !e prezenta unor rauri cu un aluional foarte gros" O asemenea situatie este
cea !in lunca raului Ozana, inainte !e confluenta cu Mol!oa" Aceste ape sunt calitati
superioare, fiin! utilizate pentru alimentarea cu apa a unor asezari ur%ane"
O a treia situatie este cea !in ,umatatea !e su! a po!isului Mol!oei, un!e apele freatice
sunt cantonate fie in pietrisuri piemontane, asa cum este cazul cu pietrisurile !e 1alaanesti sau
cu cele !in &iemontul Nicoresti sau in formatiuni nisipoase !e arsta pliocena" Este cazul apelor
freatice !in $ Colinelor Tutoei si !in $ 'ealurilor Falciului, inclusi !in colinele inalte ale
Courluiului" C.iar !aca a!ancimile apelor in cauza sunt mari, calitatea acestora este foarte
%una"
In spatiul !intre $iret si &rut sca! si rezerele !e apa freatica, cat si calitatea acestora"
Astfel, in Campia Colinara a Mol!oei, !ar si in su%unitatile mai ,oase ale &o!isului 1arla!ului,
apele freatice au !e%ite specifice mai mici, iar calitatea apelor sca!e, inregistran!u-se o
mineralizare cea mai mare, fiin! or%a !espre ape calcice si magneziene sau cu un continut
ri!icat !e car%onat !e calciu" In plus, pot sa apara si mineralizari sla%e, !e natura sulfatica,
!atorita prezentei stratelor cu gips )cazul luncilor !in Campia Mol!oei, !in lunca 1a.luiului sau
!in lucna &rutului*"
In Dealurile de Vest, prezenta !epozitelor cu caracter piemontan si !ispunerea in trepte la
periferia Muntilor Apuseni !etermina e/istenta unor rezere !e apa freatica la a!ancimi aria%ile
incepan! !e la (5-(0 m a!ancime in E, pana la 0-(5 m spre treapta !e campie, in #" Rezerele !e
apa sunt semnificati mai insemnate fata !e ce celelalte unitati !eluroase ale tarii, aan! in
e!ere pozitia in raport cu lantul carpatic si influenta mai pregnanta a maselor !e aer oceanic"
In unitatea de campie e/ista rezere relati insemnate !e apa, cu a!ancimi care ariaza
!e la 8-0 m in zona po!urilor interfluiale, !ar co%oara su% 8 metri in unitatea campiilor !e
su%si!enta"
27
'in punct !e e!ere .i!roc.imic, in 'ealurile !e #est si Campia Tisei pre!omina apele
freatice %icar%onatate, pe alocuri, mai ales in unitatea !e campie, cu ten!inta !e salinizare
sulfatica sau clorurica"
In 'odisul 'iemontan )etic e/ista !oua situatii !istincte generate !e prezenta sau
a%senta intercalatiilor impermea%ile !e argila" In primul caz, can! e/ista astfel !e intercalatii
argiloase, a!ancimea nielului freatic a,unge pana la 45-40 !e metri, in timp ce in a%senta unor
astfel !e intercalatii nielul freatic poate co%ori su% 05 !e metri"
&e ansam%lu, la nielul unitatii piemontane, a!ancimea apei freatice creste !e la $u!
catre Nor!, putan! a,unge c.iar la (55 !e metri acolo un!e !epozitele grosiere !e pietrisuri au o
grosime mare )in &iemontul Cotmeana sau &" Can!esti*"
In Campia "omana, particularitatile si !istri%utia aciferelor freatice !ifera in functie !e
con!itiile .i!rogeologice, !ar si !e cantitatea !e precipitatii tot mai re!usa !e la # catre E" Astfel,
in Campia ,lteniei, a!ancimea apelor freatice sca!e !e la N catre $, respecti !e la terasele
inalte ale 'unarii pana spre Lunca 'unarii, mai e/act !e la :-(5 m pana la su% 0 m" In -unca
.iului si cea a ,ltului aluionarul consistent permite o acumulare insemnata a rezerelor !e apa,
la a!ancimi !e 0-(5 m si un !e%it me!iu specific !e ( pana la 0 litri3secun!a" In Campia
"omana Centrala, acumularea rezerelor !e apa este faorizata !e larga raspan!ire a unor
formatiuni geologice !e tipul nisipurilor !e Mosistea si a pietrisurilor !e &ratesti"
A!ancimea apelor freatice !ifera net in functie !e tipurile genetice !e campie" In
campiile piemontane, larga raspan!ire a !epozitelor ilafranc.iene a permis acumularea unor
rezere freatice la a!ancimi aria%ile, !e la 05-?5 !e metri spre contactul cu $u%carpatii, pana la
a!ancimi ce co%oara su% 0 metri spre $u!, in!eose%i la contactul cu sectorul !e su%si!enta al
Campiei Titu G.erg.ita" In zona campiilor de subsidenta rezerele freatice sunt mai mo!este
cantitati, apele fiin! cantonate la a!ancimi !e 5-0 m" Mineralizarea acestora este relati ri!icata,
inclusi !atorita con!itiilor climatice, iar tipul .i!roc.imic este pre!ominant clorurat" In sectorul
campiilor tabulare acoperite cu o cuertura aprecia%ila !e loess si uneori nisipuri sau pietrisuri
pleistocene situatia se prezinta !iferit, in functie !e grosimea !epozitelor in cauza" In 1araganul
nor!ic, a!ancimea apelor freatice oscileaza intre 0-(5 m, in timp ce in partea su!ica a acestuia,
nielul freatic co%oara pana la 45-85 m a!ancime" In situatii e/ceptionale, !atorita grosimii mari
a cuerturii !e loess a!ancimea freaticului poate co%ora pana la 80-25 !e metri" Mineralizarea
acestor ape este frecent ri!icata, !epasin! in unele situatii c.iar aloarea prag !e (gram3litru"
In 'odisul Dobrogei rezerele !e ape su%terane sunt mo!este !in punct !e e!ere
cantitati si sunt situate la a!ancimi !e 0-40 !e metri, in functie !e grosimea pac.etelor !e
loessuri" O situatie aparte se intalneste in lungul micilor rauri !o%rogene, un!e nielul freatic este
mai ri!icat, !ar si in zonele !e ocurenta a calcarelor sarmatiene si ,urasice, un!e aciferul freatic
poate aea caracter !iscontinuu" 'atorita %ilantului .i!ric !eficitar, ca si in partea estica a
Campiei Romane, mineralizarea are alori ri!icate"
Apele subterane de adancime din "omania
28
Apele subterane de adancime !in Romania se formeaza pe %aza apelor a!oase a,unse la
a!ancimi aria%ile, in functie !e con!itiile litostructurale si tectonice"
,rogenul carpatic curpin!e acifere !e a!ancime cantonate in structurile cristaline
fracturate tectonic, in cuetele marginale ale sinclinalelor mezozoice, in formatiunile eruptie ale
neogenului, in intercalatiile permea%ile ale flisului cretacic si paleogen, !ar mai ales in
!epresiunile intramontane"
Masivele cristaline ale Ro!nei, Maramuresului, cele !in Fagaras, &arang, Retezat-
Go!eanu, $emenic inclu! .i!rostructuri !e a!ancime pe principalele linii !e !islocatie tectonica,
reprezentatie fiin! in acest sens rezerele !e apa !in lungul Faliei 'ragos #o!a, pe contactul
!intre Muntii Ro!nei si 'epresiunea Maramuresului" In ulucul !epresionar Giurgeu-Ciuc-
1raso, aciferele !e a!ancime sunt cantonate fie pe !islocatii tectonice la contactul cu aria
montana propriu-zisa, fie la %aza se!imentarului care constituie umplutura acestor !epresiuni" In
acest sens, e/emple reprezentatie ofera izoarele minerale !e la Tosorog )N @asmasului* sau
izoarele termale si ra!ioactie !e la 1aile Tusna!"
In Muntii Apuseni prezenta !islocatiilor tectonice !e mare profunzime a permis
infiltrarea apelor !e suprafata la a!ancimi consi!era%ile un!e acestea au fost supuse unor intense
procese !e mineralizare si termalizare" La suprafata, prezenta acestor ape uneori mineralizate se
constata pe !iferite aliniamente, la contactul muntilor cu 'ealurile !e #est sau Campia Tisei"
In unitatea subcarpatica apele !e a!ancime sunt cantonate in ecinatatea zacamintelor
salifere sau !e .i!rocar%uri" In primul caz, rezere se gasesc pe aliniamente pornin! !e la $olca,
Cacica, Tg" Ocna, $lanic &ra.oa, Ocnele Mari" In al !oilea caz, aliniamente ale structurilor !e
a!ancime insotesc zacamintele !e .i!rocar%uri !e la >emes, Moinesti, 1erca, Ar%anas"
In 'odisul Moldovei au fost puse in ei!enta prin fora,e .i!rostructuri !e a!ancime
cantonate in !epozitele cuerturii se!imentare !epuse incepan! cu &aleozoic si pana in Miocen"
In zona Iasului, la a!ancimi !e peste (555 !e metri au fost puse in ei!enta ape puternic
mineralizate utilizate in !iferite scopuri terapeutice" Mineralizarea este !e 06-?2 grame3litru"
Acumulari asemanatoare celor !e la Nicolina-Iasi au fost i!entificate si in fora,ele !in Campia
Mol!oei, !e la To!ireni, sau cele !in 'ealu Mare @arlau, !e la 'eleni" in!iferent !e tipul
.i!roc.imic, specific tuturor apelor !e a!ancime !in zona aceasta a &o!isului Mol!oei este
gra!ul foarte ri!icat !e mineralizare" In partea central-su!ica a &"M au fost i!entificate
.i!rostructuri !e a!ancime in !epozitele pliocene !e la G.i%igeni, 1arla!, Criesti, #alea
C.ine,ii" ;nele !intre aceste ape au caracer ascensional sau c.iar artezian" In #alea &rutului, la
1ranceni, apele !e a!ancime a,ung in mo! natural pana aproape !e suprafata pe %aza unor
sisteme !e falii"
In su!ul Carpatilor Meridionali, la %aza !epozitelor piemontane ale &o!isului Getic au
fost puse in ei!enta acifere !e a!ancime cu caracter puternic artezian"
In Campia "omana pot fi separate !ousa situatii !istincte, criterii .i!roc.imice" In
primul caz este or%a !e ape pota%ile, cu o mare capacitate !e !e%itare, cantonate in comple/ul
!e Can!esti si in comple/ul !e Fratesti" Aceste ape au un !e%it me!iu specific !e 0-(5
litru3sec37mJ si o mineralizare ce nu !epaseste 5,0 grame3litru" In cazul al !oilea este or%a !e
29
ape mineralizate, cantonate in cuertura se!imentara prepliocena si care, in anumite situatii, sunt
asociate zacamintelor !e .i!rocar%uri ale platformei ala.e"
In 'odisul Dobrogei, !atorita neuniformitatii raspan!irii rocilor cristaline, calcaroase,
magmatice sau !etritic-se!imentare pot fi separate trei zone !istincte+
- in 'o%rogea !e N, acumularile apelor !e a!ancime se realizeaza in calcarele triasice si
,urasice, in zona 1a%a!ag sau arealele marginale ale 'epresiunii Nal%ang" Mai la $,
- calcarele ,urasice !in 'o%rogea Centrala permit acumulari in zona Caragea, acumulari
ce se caracterizeaza printr-un !e%it specific ri!icat"
- in platforma 'o%rogei !e $, fun!amentul cristalin al acesteia cuprin!e acumulari
puternic mineralizate puse in ei!enta numai prin interme!iul fora,elor" $imilare sunt si apele !e
a!ancime i!entificate su% actualul comple/ !eltaic !e la gurile 'unarii"
In Depresiunea Colinara a ransilvaniei au fost puse in ei!enta ape clorurate, io!urate
sau %romurate care insotesc zacamintele salifere !e pe %or!ura !epresionara )e/+ &rai!, $oata,
Ocna $i%iului, Ocna Mures, Ocna 'e,, Co,ocna*"
Rezere insemnate cantitati se gasesc si in fun!amentul cristalino-mezozoic, !ar si in
se!imentarul !e cuertura" In anumite situatii, can! aceste ape sunt asociate fie !epozitelor
salifere, fie zacamintelor !e gaz metan, mineralizarea !e tip clorurat, sulfatat sau io!urat poate
a,unge pana la 455g3l K

In ceea ce prieste !istri%utia geografica a rezerelor !e apa su%terana, calculele in!irecte
arata astfel+ Campia Romana = (05m83s, &o!isul Mol!oei = 85m83s, &o!isul 'o%rogei = ?m83s,
&o!isul Transilaniei = 40m83s, 'ealurile !e #est si Campia Tisei = 05m83s"
RA%RILE ROMANIEI
CARACTERE GENERALE ALE RETELEI @I'ROGRAFICE
Reteaua .i!rografica a Romaniei este carpatica ca origine si !anu%iano-pontica, ca
!rena," Ma,oritatea raurilor Romainei isi au izoarele in teritoriul carpatic si se arsa in 'unare,
!irect sau in!irect si in Marea Neagra" Raurile care se arsa !irect in Marea Neagra sunt
!o%rogene care !reneaza circa 4,4 9 !in teritoriul Romaniei"
L;NGIMEA $I 'EIN$ITATEA RETELEI @I'ORGRAFICE
Raurile !e pe teritoriul Romaniei totalizeaza o lungime !e circa ((0"555 7m" In cazul
raurilor cu lungimi mai mari !e 0 7m si cu o suprafata a %azinului !e peste (5 7m patrati,
numarul se re!uce consi!era%il fiin! or%a !espre circa 2855 rauri, cu o lungime totala !e peste
??"555 7m" 'upa lungime, raurile !in Romania sunt scurte, <?,< 9 !in numarul total, aan!
lungimi mai mici !e 05 7m" Raurile cu lungimi cuprinse intre 05 si (55 7m reprezinta 4,5 9, iar
30
cele cu lungimi cuprinse intre (55 si 055 7m reprezinta circa (9, ceea ce inseamna ca raurile cu
lungimi mai mari !e 055 7m reprezinta 5,( 9"
In categoria raurilor cu peste 055 7m, intra !oar 2 rauri !in Romania+ Mures )6?:*, Olt
)686*, &rut )6(?*, $iret )0<?*" 'ensitatea retelei .i!rografice !in Romania prezinta alori
mo!erate" Astfel, aloarea me!ie pe tara este !e 5,2: 7m37m4" 'aca luam in consi!erare raurile
cu o lungime mai mare !e 0 7m si o suprafata a %azinului !e peste (5 7m34 atunci aloarea se
re!uce la 5,4: 7m37m4"
In functie !e aloarea me!ie a !ensitatii reletei .i!rografice, la nielul tarii se constata
mari !iferentieri" Astfel alorile cresc !in unitatile !e campie spre cele montane" 'e regula in
!omneniul montan al Romaniei, alorile !epasesc ( 7m37m4 in!eose%i in ariile cristaline si in
muntii ulcanici, urman! apoi !omeniul muntilor flisului cu alori mai re!use inregistran!u-se
masiele calcaro-!olomitice, un!e se constata si anumite !iscontinuitati, inclusi prezenta unor
arii en!oreice" Astfel aloarea cea mai mare se inregistreaza pe flancul nor!ic al muntilor
Fagarasi, iar alorile mai re!use sunt concentrate in masiele calcaroase, in special in Orientali,
1anat, etc" In unitatile !eluroase si !e po!is, alorile !esnsitatii se mentin in ,urul me!iei pe tara
cu usoare !iferentieri in functie !e pozitia in ca!rul tarii" Astfel, in !epresiunea Colinara a
Transilaniei, alorile sunt in general cuprine intre 5,2 si 5,? 7m37m4, in timp ce in po!isul
Mol!oei, alorile sunt cuprinse intre 5,8 si 5,0 7m37m34, mai re!use in unitatile ,oase cum ar fi
Campia Colinara a Mol!oei, !ar si in po!isul piemontan si cea mai mari in su%unitatile mai
inalte, ca in &o!isul $uceei si 1arla!ului"
#alori in ,urul me!iei pe tara se inregistreaza si in unele sectoare ale po!isului piemontan
getic, in special in platforma Can!estilor, Argesului etc" In unitatile !e campie !ensitatile retelei
.i!rografice sunt cele mai mici, fiin! in general cuprinse intre 5,( si 5,8 7m37m4, in aceasta
situatie intran! si &o! 'o%rogei" 'aca in sectoarele !e campie piemontana, se inregistreaza
alori !e 5,40 pana la 5,85 7m37m4, in campiile ta%ulare alorile co%oara pana la 5,( 7m37m4
sau c.iar su% aceasta aloare, asa cum este cazul cu partea !e E a Campiei Romane, sau cu
sectoare !in 'o%rogea central si !e $u!"
Astfel, marimea %azinului .i!rografic se raporteaza si la lungimea raului ceea ce inseamna ca
%azinele .i!rografice cele mai mari sunt ale raurilor cele mai lungi, !ar fara a se pastra aceeasi
or!ine"
'in punct !e e!ere al formei relelei .i!rografice se pot i!entifica catea tipuri !e retea
.i!rografica"
(" 'en!ritica+ reprezinta un asam%la, !e rauri in care confluentele sunt in ung.iuri ascutite
!e regula in ung.iuri !e su% ?5 gra!e" Acest tip !e retea este !e regula c.aracteristic
pentru unitatile !e po!is ale Romaniei, in!eose%i pentru cele cu o structura monoclinala"
Astfel, acest tip !e retea este foarte %ine e/primat in &o!isul Mol!oei, fiin!
c.aracteristic pentru ma,oritatea raurilor !in Campia Colinara a Mol!oei, !in po!isul
Central Mol!oenesc si !in Colinele Tutoei" Asemenea tip !e retea se intalneste si in
unitatile piemontane, apoi in cazul glacisurilor la nielul unor conuri aluiale si s"a"m"!"
4" Rectangulara+ in care raurile prezinta confluente apro/imati in ung.iuri !repte" Acest tip
!e retea este c.aracteristic in special pentru ariile montane in special in unitatile cristaline
si cristalino-mezozoice" &entru e/emplificare mentionam cazul 1istritei mol!oenesti, in
31
care afluentii !in cursul mi,lociu prezinta aceasta caracteristica" $istemul rectangular se
pastreaza si in zonele cristalino-mezozoice" Este cazul raului 1icaz, cu afluentii+ Cupas,
Lapos, 1ica,el, Dugau" Acest sistem se pastreaza in %una masura si in aria flisului carpatic
asa cum este cazul 1istritei la confluentele cu 1icazul, Tarcaul sau cazul Trotusului etc"
8" Reteaua ra!iar conergenta+ ceea ce presupune a!unarea apelor intr-un punct central,
forman! asa numitele piete !e a!unare a apelor" La scara intregii tari o asemenea retea
este caracteristica pentru !epresiunea colinara a Transilaniei un!e raurile !in Orientali,
Meri!ionali si Apuseni, conerg initial catre !epresiunea !in interiorul arcului carpatic"
La scara regionala, acest tip !e retea este
specificLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
LL""L" Cazul cel mai %un fiin cel al 1rasoului, un!e raurile montane sunt colectate !e
catre Olt, Raul Negru si 1arsa, care toate conerg spre partea centrala a !epresiunii" In
anumite situatii, reteaua conergenta este caracteristica si unor conuri ulcanice sau
cal!eire"
2" Reteaua ra!iar !iergenta+ in care raurile isi orienteaza cursurile pe !irectii aria%ile,
pornin! !intr-un punct no!al, respecti !intr-un no! .i!rografic" &ractic acest tip !e retea
este caracteristic raurilor mari, !atorita pozitiei centrale a inelului carpatic" La o scara mai
re!usa, acest tip !e retea este caracteristic pentru masiele cristaline tip %loc )&arangului,
Retezat-Go!eanu*" La o scara si mai re!usa acest tip !e retea este caracteristic si pentru
aparatele ulcanice !e tip con, un!e micile cursuri !e apa sunt ra!iar concentrice"
&e langa aceste 2 tipuri putem !iscuta si !e e/istenta unor retele !e factura aparte" Este in
primul ran! cazul retelei !e tip pieptene, retea care presupune rauri scurte apro/imati
paralele intre ele, asa cum este cazul cu raurile !e pe flancul nor!ic al muntilor Fagarasi"
'e regula insa pentru raurile cu lungimi mari pot sa se !istinga si retele !e tip comple/ in
care apar cel putin !oua tipuri !e retea .i!rografica simpla )Mures, Olt, $omes* un!e pot
sa apara sectoare cu retea rectangulara sau !en!rica"
&ROFIL;L LONGIT;'INAL AL RA;RILOR
In ca!rul profilului longitu!inal, sunt separate 8 sectoare" In primul ran! este or%a !e
sectorul superior, in care panta longitu!inala are alorile cele mai mari, fiin! situat si la altitu!ine
superioara" In acest sector superior, !omina procesele !e eroziune" Al !oilea sector este cel
mi,lociu un!e panta longitu!inala se re!uce consi!era%il, si in care se constata o !iminuare a
proceselor !e eroziune, !u%late !e cele !e transport si mai sla%e fiin! procesele !e acumulare"
;ltimul sector, un!e panta loingitu!inala are alorile cele mai mici, iar procesele
!ominante sunt cele !e transport si acumulare" Astfel, in sectoarele in care !omina procesele !e
eroziune, se realizeaza asa numitele procese !e !egra!are, iar acolo un!e !omina acumularea, se
realizeaza procesele !e agra!are" &entru raurile mari, sectoarele superioare sunt amplasate in aria
montana, cele mi,locii in unitatile !eluroase si !e po!is, iar cele inferioare in sectoarele !e
campie" In aceste con!itii, panta profilului longitu!inal, sca!e !in cursurile superioare, spre cele
inferioare" Astfel in ma,oritatea cazurilor, panta profilului longitu!inal !epaseste aloarea !e (5
la mie, fiin! cuprinse !e regula intre (5 si (55 la mie in !omeniul montan )Arges, 64 la mie,
Ialomita 25 la mie*" In unitatile !eluroase si !e po!is, panta longitu!inala se mentine intre ( si (5
la mie in unitatile !eluroase si !e po!is" In cazul &ra.oei aloarea este !e ? la mie, sau 1istrita
are o aloare !e 8 la mie" Cele mai mici pante se inregistreaza in unitatile !e campie, un!e
alorile se mentin intre 5,( si ( la mie- Diu )5,0* $omes )5,2*, 1ega )5,2*, Mures )5,4*"
32
In ca!rul profilului longitu!inal pot sa apara si !iscontinuitati !e tipul pragurilor,
repezisurilor si casca!elor, asa cum este cazul cu aile tectonice, in cazul sectoarelor !e ale
glaciara, sau la trecerea !intr-o regiune in alta !atorita sc.im%arii litologiei" Raurile foarte mari,
prezinta profile longitu!inal comple/e, intrucat traerseaza unitati !iferite !e relief aan! pe
parcurs sectoare !e c.ei si !efilee" Cel mai comple/ este al Oltului care traerseaza !oua
!epresiuni intramontane, respecti Ciuc si 1raso, separate !e !oua sectoare !e !efileu, Tusan!
si Racos, pentru ca mai apoi sa intre intr-o !epresiune su%montana si apoi sa reintre in !omeniul
montan forman! alte !oua !efile, Turnul Rosu si Cozia"
REGIM;L @I'ROLOGIC $I CARACTERI$TICILE $C;RGERII
$e e/prima printr-o serie !e aria%ile .i!rologice precum !e%itul, scurgerea specifica,
olumul scurgerii etc" Toti acesti parametrii sunt con!itionati !e o serie !e factori naturali,
regionali sau locali, in care rolul .otarator reine climei, la care se a!auga alcatuirea geologica
si relieful !ar si solul si inelisul %iotic, la care se a!auga interentia antropica" &arametrii in
cauza, prezinta mari ariatii in timp si spatiu, aan! in e!ere particularitatile fizico geografice
ale unitatilor !e relief pe care le traerseaza un anumit rau"
CARACTERI$TICI+
Reprezinta olumul !e apa pe care il transporta un anumit rau intr-un anume interal !e
timp, astfel scurgerea lic.i!a, !epen!enta !e !e%itul unui rau, !atorita climatului temperat
continental, pe parcursul unui an se constata !iferentieri semnificatie ale scurgerii !e suprafata"
&e anotimpuri se constata !iferente semnificatie con!itionata !e particularitatile
climatului+
a* Iarna, se constata situatia caracteristica !e ape mici !e iarna, intrucat !e%itele raurilor
sunt re!use, !eoarece in lunile !e iarna precipitatiile sunt re!use cantitati, si ca! in cea
mai mare parte su% forma !e ninsoare" Mai mult, o parte !in !e%itul lic.i! este su% forma
!e g.eata" In aceste situatii, aloarea scurgerii !e iarna este foarte mica in !omeniul
montan, fiin! cuprinsa intre (5-(0 9 in Orientali si Meri!ionali, a,ungan! la 85 9 in
unitatile !eluroase si !e po!is, si peste 859 in unitatile !e campie" E/ceptii !e la regula
se inregistreaza uneori si iarna, in!eose%i pentru raurile !in partea !e # a Roamaniei !ar
nu numai" $e pot pro!uce iituri !e iarna, !atorita topirii %ruste a zapezii, si in urma
pro!ucerii -----------------
Frecenta cea mai mare a iiturilor !e iarna se inregistreaza in luna 'ecem%rie" Asemenea
fenomene sunt caracteristice si altor rauri, un!e fenomenul cel mai cunoscut este cel !e
zapor" Astfel in urma incalzirii remii se realizeaza curgeri !e sloiuri care se %loc.eaza in fata
unor po!uri !e g.eata, in zone stramte ale ailor, in cazul po!urilor etc" $e formeaza %ara,e
!e g.eata ce !uc la mari !aune"
)fara fauna si soluri la e/am, regmul termin"" propr c.imice etc*
a* &rimaera se caract prin ape mari !e primaara+ acestea se !at cresterii
!e%itelor prin topirea progresia a zapezii peste care se suprapun ploile !e
primaara" $curgerea !e primaara este cea mai mare !intre toate
anotimpurile, totalizan! intre 25 si 05 9 !in totalul scurgerii anuale" In acest
33
anotimp se pro!uc si iituri importante in cazul precipitatiilor foarte %ogate
asa cum a fost cazul anului (<65 can! in partea !e # si N# a Romaniei,
iiturile au proocat mari inun!atii in %azinele raurilor $omes, Mures si
Crisuri" #ara precipitatiile !escresc progresi inregistran!u-se si o crestere
pronuntata a proceselor !e eapotranspiratie" In aceste con!itii ara se
caracterizeaza in trecerea !e la situatii !e ape mari !in luna iunie spre cea !e
ape mici !in a !oua parte a erii" Astfel scurgerea !e ara reprezinta intre (0 si
45 9 !in total, in teritoriile e/tracarpatice si peste 45 9 in teritoriul montan"
'atorita unor situatii sinoptice !eose%ite, ara se pro!uc ploi cu caracter
torential, care prooaca mari iituri in unele regiuni ale Romaniei" Asemenea
situatii s-au inregistrat in iulie (<60, august (<<(, iulie 4550 etc"
%* Toamna+ se inregistreaza situatia !e ape mici !e toamna, !atorita precip foarte
re!use, in special !in iulie si octom%rie" In aceste con!itii !e%itele sunt mici,
iar scurgerea !e toamna se re!ue la 0 9 in regiunile e/tracarpatice !in E si $E
!ar care poate creste pana la 45-409 in spatiul montan"
REGIM;L @I'ROLOGIC AL RA;RILOR $I 'E1ITELE
CARACTERI$TICE
Reg .i!rologic reprezinta o functie legata !e !e%itul raului" In Romania este neuniform
!atorita particularitatilor climatului !e tip temperat continental" Aceasta neuniformitate este
con!itionata !e alorile !iferite ale !e%itelor raurilor" 'e%itul raului reprezinta olumul !e apa
scurs intr-o anumita sectiune a raului, raportat la unitatea !e timp" 'e%itele pot fi me!ii, ma/ime
si minime" 'upa aloarea !e%itului, raurile se inca!reaza in cea mai mare parte in categoria
raurilor cu !e%ite mici" 'intre toate raurile Romaniei, !e%itul cel mai mare il !etine $iretul cu o
aloare me!ie !e 444 m83s !ar !upa !atele mai noi, ar fi !e 4(5 m83s" Celelalte rauri prezinta
alori mult mai re!use pe locul al !oilea situan!u-se Muresul --------------------------
#alori !e su% (55 m83s+ &rut = :<, Diu = :8, 1istrita = ?5, etc"
'p! al regimului annual, !e%itele cele mai mari sunt cele !e primaara-ara
inregistran!u-se un usor !ecala, fata !e ma/imul pluiometric" In unitatile ,oase !e%itele ma/ se
pot pro!uce si in Mai in timp ce in unitatile inalte !e relief !e%itele ma/ se pot !ecala pana in
luna iulie" 'e%itele minime se inregistreaza in Ianuarie si Fe%ruarie, !ar !e%itele mici sunt
caracteristice si in $eptem%rie si Octom%rie"
'e%itele ma/ime
$e pro!uc in con!titii particulare se pro!uc !atorita topirii %ruste a zapezii sau a precipitatiilor
a%un!ente" 'e regula !e%itele ma/ime se inregistreaza in lunile !e primaara-ara !ar in unii ani
acestea pot sa apara si un lunile iulie si august sau in alte luni ale anului !ar mult mai rar" In
general !e%itele ma/ime ale raurilor sunt !e circa (5 ori mai mari !ecat !e%itele me!ii" 'e%itele
ma/ime a%solute se pro!uc in situatii sinoptice !eose%ite aan! alori mult mai mari" Astfel
pentru $iret, !e%itul ma/im reconstituit a fost !e circa 0?55 m83s in iulie 4550" In aceeasi luna s-
au inregistrat !e%ite ma/ime foarte mari si pentru alte rauri !in partea !e E a Romaniei" ;n caz
!eose%it l-a reprezentat !e%itul Trotusului care a inregistrat o aloare !e circa 4:55 m83s in timp
34
ce !e%itul me!iu al lunii respectie este !e 2(,8 m83s" In aceeasi situatie s-au aflat si alte rauri
!in partea !e E, precum &utna !in #rancea, ---------------------
'e%ite foarte mari s-au inregistrat sip e raurile in N# si # Romaniei, in Mai (<65 ceea ce a
generat o crestere consi!era%ila a nielurilor raurilor cu alori cuprinse intre 0 si < m, moti pt
care s-au pro!us inun!atii foarte puternice in!eose%i pe $omes, cel mai afectat fiin! orasul $atu
Mare" 'e%itele minime se inregistreaza in lunile !e iarna !ar si in septem%rie si octom%rie
!atorita precip foarte re!use" 'e%itele minime a%solute se pro!uc insa in urma unor perioa!e
!eficitare in precipitatii cu preca!ere in anii secetosi" Astfel !e%itele minime ale raurilor sunt in
me!ie sunt in me!ie !e circa (5 ori mai mici !e cat cele me!ii" In aceste con!itii ma,oritatea
raurilor scurte, in!eose%i cele care-si au izoarele in afara teritoriului carpatic, inregistreaza fen
!e secare"
'e%ite minime foarte seere s-au inregistrat in anii secetosi ai secolului trecut in special in anii
(<20-(<2?, apoi in interalul (<05-(<04, (<?(-(<?8 sau in unele ierni precum cele !in (<04,
(<02, (<?2 si azi" In functie !e alorile minime a%solute si !e aparitia fenomenului !e secare,
raurile se impart in+
- Rauri cu scurgere permanenta+ origine carpatica, suprafetele %azinelor !e peste 05
7m4, care nu inregistreaza fenomenul !e secare, !ecat in mo! e/ceptional"
- Rauri cu scurgere semipermanenta+ fen !e secare o !ata la 4-8 ani" Isi au originea in
afara terit carpatic, iar intensitatea fen !e secare este cu atat mai mare cu cat raul este
mai scurt, cu un %azin .i!rografic re!us ca suprafata si cu o pozitie e/tracarpatica"
- Rauri cu o scurgere temporara, care inregistreaza fen !e secare in fiecare an, pentru
perioa!e mai scurte sau mai lungi !e timp" 'e regula sunt rauri scurte, cu %azine
.i!rografice mici, situate in afara terit carpatic fiin! prezente cu preca!ere in E, $E si
$, mai rar in partea centrala si !e #" Acestea prezinta !e%it lic.i!, !oar in timpul
topirii zapezii, sau !upa pro!ucerea unor ploi mai intense" Aici se inca!reaza si unele
rauri rancene, in!eose%i $usnita, care in !iferite perioa!e ale anului, inregistreaza
fenomenul !e secare, ca urmare a infliltrarii apei in panza freatica"
)';NAREA, COM&ONENT &RINCI&AL AL $I$TEM;L;IL"*
)sectoarele 'unarii pe teritoriul Rormanesc*
'unarea intra in Romania in !reptul localitatii 1azias, si stra%tate pe teritoriul romanesc
(560 7m pana la arsarea in Marea Neagra" In acest traseu se pot i!entifica mai multe sectoare
cu particularit !istincte"
(" 1azias-Gura #aii = sectorul !e !efileu al 'unarii pe o lungime !e (22 7m" Este cel mai
lung sector !e !efileu !in Europa" 'unarea prezinta in acest sector un curs unitar, aan!
latimi re!use !e 4 pana la 855 m !ar a!ancimi foarte mari, !e ori!inul zecilor !e metrii"
Acest sector se caract prin e/istenta unor praguri in al%ia minora, -------- un!e a!ancimea
apei atinge 60 m, fiin! practic or%a !e un niel su% nielul marii" Aceste marnite cu
arte,uri sunt caract pentru cazanele mari si mici" In !reptul loclaitatii Orsoa a e/istat si
o insula A!a7ale." 'atorita pragurilor !in al%ia minora si a curentilor, naigatia se
35
!esfasura cu !ificultate" Aceste au fost eliminate prin amena,area .i!roenergetica !e la
&ortile !e Fier (" Acest sistem este preazut cu 4 ecluze"
4" Gura #aii = Calarasi+ se caract printr-un curs unitar al 'unarii in care al%ia minora se
largeste consi!era%il, atingan! latimi impresionante" Frecent apar grin!uri care formeaza
ostroae" In pro/imitatea grin!urilor, a!ancimea fluiului sca!e simtitor, ingreunan!
local naigatia fluiala" In acest sector 'unarea isi creeaza o lunca foarte larga,
asimetrica !ezoltata prioritar pe partea stanga, latimea luncii atinge si catia 7m, iar in
spatiul !e confluenta cu unele rauri mici s-au format mari lacuri !e tipul limanelor
fluiale" Acestora li se a!auga foarte multe lacuri !e lunca, care au !isparut in cea mai
mare parte !atorita in!iguirii luncii si amena,arilor .i!rote.nice"
8" Calarasi-1raila+ %altile 'unarii" Aici 'unarea se !esparte in 4 %rate principale, generan!
!oua mari suprafete inun!a%ile" In punctual !e la Cernao!a, porneste canalul 'unare-
Marea Neagra, pana la Constanta-$u!, Agigea, cu o ramificatie spre N pana la &oarta
Al%a si Nao!ari"
2" 1raila-&atlageanca" $ectorul 'unarii Maritime" 'unarea reine la un curs unitar, !ar
a!ancimea creste foarte mult, permitant accesul naelor cu un pesca, !e peste 6 metrii"
Aici 'unarea se largeste, un!e se inclu!e numeroase limane fluiale, in sectorul
romanesc cum ar fi Di,ila, Crapina si pe stanga Lacul 1rates, !ar si mari limane in sectorul
ucrainean" Intre Isacea si Tulcea, pe !reapta fluiului !e !ezolta o !elta secun!ara" Intre
ec.iul %rat a%an!onat al 'unarii, !inspre tarmul N !o%rogean, si actualul curs al
'unarii"
0" $ectorul !eltaic+ intre &atlageanca si tarmul Marii Negre" Aal !e &atlageanca pana la
Tulcea, 'unarea se !esparte in 4 %rate, C.ilia si 'unarea #ec.e, iar aal !e Tulcea, se
!esprin! alte !oua %rate principale, respecti $ulina si $f G.eorg.e" Cel mai mare olum
!e apa este transportat !e C.ilia cu circa ?5 9 !in olumul total" $ulina este in!reptat si
!ragat !eenin! principalul canal naiga%il pentru Romania" In aceste con!itii arsarea
'unarii se realizeaza prin !e%useul in mare a celor 8 %rate principale" $pre gura !e
arsare a %ratului C.ilia, pe teritoriul ucrainean, se !ezolta !elta secun!ara a C.iliei"
'in acest moti, granita !e stat fi/ate pe cursul principal, inainteaza progresi spre su!
aluionan! intens Golful Musura" 'in acest moti si lugimea litoralului Romanesc se
!iminueaza"
)naigatia fluiala si orasele porturi- importanta .i!roenergetica- asigurarea apei
in!ustriale- apa pentru irigatii- apa pota%ila- piscicultura- turistica*
!un&rea' Principalul component al sistemului (idrolo"ic
'unMrea, cu o lungime !e 4:?5 7m Ni !renOn! o suprafaPM !e :50 855 7m
4
este al !oilea
fluiu european ca mMrime, !ar cel mai important pentru zona central-europeanM"
&anta me!ie a profilului longitu!inal al 'unMrii este !e 5,28 m37m, !eNi prezintM
importante !iferenPieri pe sectoare" Astfel, Qn cursul superior, pe o lungime !e (5?5 7m, panta
me!ie este cuprinsM Qntre 5,?-5,< m37m, Qn cursul mi,lociu )panonic*, pe 640 7m, panta me!ie
este !e 5,( m37m, iar Qn cursul inferior )romOnesc*, pe o !istanPM !e (560 7m, panta me!ie
ariazM Qntre 5,52-5,56 m37m" Numai Qn 'efileul !e la &orPile !e Fier panta me!ie a profilului
'unMrii este apropiatM !e me!ia pe Qntreaga lungime+ 5,4-5,2 m37m"
36
'e%itul 'unMrii la ieNirea !in sectorul superior este !e (265 m
8
3s )!upM confluenPa cu rOul
Inn, la &assau*, (<45 m
8
3s la #iena, 4805 m
8
3s la 1u!apesta, 0855 m
8
3s la intrarea Qn &orPile !e
Fier Ni ?2:5 m
8
3s la Ceatalul Izmail" 'e la Ceatalul Izmail, 'unMrea se !esparte Qn %raPele C.ilia
)((( 7m lungime*, Tulcea )(< 7m lungime*, $fOntu G.eorg.e )((? 7m lungime*- Qntre cele !ouM
%raPe se !esfMNoarM 'elta 'unMrii tMiatM !e %raPul $ulina )?8 7m lungime*, toate constituin! un
comple/ !eltaic cu suprafaPa !e 4025 7m
4
)5,8(09 !in suprafaPa Qntregului %azin .i!rografic al
'unMrii*"
$u%sectoarele 'unMrii !e pe teritoriul romOnesc sunt, !in amonte spre aal, urmMtoarele+
a* Qntre 1aziaN Ni Gura #Mii )&orPile !e Fier* cu o lungime !e (22 7m- %* Qntre Gura #Mii Ni
CMlMraNi )su%sectorul pontic*- c* su%sectorul %MlPilor )pOnM la 1rMila*, continuat cu 'unMrea
maritimM pOnM la Ceatalul Izmail- !* su%sectorul 'eltei 'unMrii"
Rntre 1rMila Ni Ceatalul Izmail, 'unMrea are lMPimi !e pOnM la (,6 7m Ni primeNte !oi
afluenPi importanPi !e pe partea stOngM+ $iretul cu 444 m
8
3s Ni &rutul cu :0 m
8
3s"
&rincipalele stMri .i!rologice ale 'unMrii pe parcursul anului sunt+
a* ape mari !e primMarM !atoritM alimentMrii pluio-niale, Qn lunile martie-aprilie Qn
cursul superior Ni Qn luna mai Qn cursul inferior-
%* Qntre confluenPa cu rOul Inn Ni pOnM la 1ratislaa apele mari se QnregistreazM Qn luna
iunie !atoritM afluenPilor !e pe !reapta, alimentaPi !in g.ePari-
c* Qn lunile septem%rie Ni octom%rie se QnregistreazM apele mici !e toamnM-
!* Qn timpul iernii, !e%itul 'unMrii poate fi caracterizat ca mo!erat )la fel se pot
caracteriza Ni lunile !e arM*"
'e%itele ma/ime se QnregistreazM !upM perioa!ele ploioase Qn cea mai mare parte a
%azinului 'unMrii+ Qn iunie (<65 s-au mMsurat la OlteniPa (0 <55 m
8
3s" 'e%itele minime se
QnregistreazM Qn anii secetoNi, mai ales iarna+ la OlteniPa, Qn ianuarie (<?2 s-au Qnregistrat (205
m
8
3s"
Transportul !e aluiuni creNte !in amonte Qn aal Ni concomitent cu !e%itul lic.i! al
fluiului- la Ceatalul Izmail s-a calculat o tur%i!itate me!ie !e 825 g3m
8
, !ar olumul me!iu
anual !e aluiuni !in ultimele !ecenii nu !epMNeNte 0:,60 milioane tone pe an, !atoritM lucrMrilor
.i!rote.nice !in %azinul 'unMrii"
Rntre 'ro%eta-Turnu $eerin Ni 1rMila au fost Qn!iguite apro/imati 855 555 .a !in luncM,
QncOt Qn perioa!ele !e ape mari, nielul Ni !e%itul cursului principal cresc, la intrarea Qn !eltM cu
circa :5 cm Ni respecti cu peste (0 555 m
8
3s )Qn timpul iiturilor !e talia celor !in (<65*"
&otenPialul .i!roenergetic al 'unMrii, pe teritoriul RomOniei, reprezintM aproape un sfert
!in total, acesta fiin! concentrat Qn cea mai mare parte Qn 'efileul &orPile !e Fier" &e acest sector,
cuprins Qntre 'rencoa Ni 'ro%eta-Turnu $eerin, pe o lungime !e 05 7m 'unMrea are un
potenPial .i!roenergetic unitar !e circa 4( 555 7S37m )Qn apropiere !e confluenPa cu $iretul
potenPialul unitar sca!e la numai ?857S37m*"
Lacurile
)))
37
TTT )e/emplificMrile or fi completate cu lista primitM la lucrMri practice*
Lacurile naturale se remarcM prin !iersitatea genezei Ni formei !epresiunilor lacustre,
precum Ni printr-un ec.ili%ru mai sta%il su% aspect .i!rologic !ecOt lacurile antropice"
Rn unitatea morfoclimaticM montanM lacurile sunt ariate ca genezM, cele !e %ara, antropic
!epMNin! categoric suprafaPa Ni olumul !e apM al lacurilor naturale" Genetic lacurile naturale !in
spaPiul montan in!ii!ualizeazM urmMtoarele tipuri+
a* glaciare )0: Qn Masiul Retezat, 40 Qn MunPii FMgMraN, 45 Qn MunPii &arOng, 48 Qn
Masiul Ro!nei Ni un numMr mai restrOns Qn MunPii MaramureN, CMlimani, Go!eanu, Tarcu,
Cin!rel, $ureanu*- cel mai Qntins lac glaciar este 1ucura cu un luciu !e (5 .a, iar cel mai a!Onc,
>Mnoaga !e -4< m-
%* lacurile de nivaie, mai frecente Qn Retezat, &arOng, Go!eanu, Iezer N"a"-
c* lacul de crater vulcanic $fOnta Ana !in Masiul Ciomatu )!in su!ul MunPilor
@arg.ita*-
!* lacuri acumulate n excavaii formate prin procese comple/e graitaPionale Ni niale,
pe poliPe structurale, cum sunt Lacul Negru !in Muntele &enteleu Ni Lacul #ulturilor !in Muntele
$iriu-
e* lacuri acumulate n depresiuni carstice )Ig.iu !in MunPii TrascMului, &onor !in &latoul
&a!iN-1i.or, relati numeroase lacuri temporare Qn zona #aNcMu, Qn Masiul @Mg.imaN N"a"-
f* lacuri formate n spatele barajelor de surpare i alunecare )Lacul RoNu !e pe alea
superioarM a 1icazului, Lacul Crucii !in MunPii $tQniNoarei, Lacul 1MlMtMu !in MunPii Nemira,
Lacul 1Osca fMrM Cale !in Muntele $iriu Ni numeroase lacuri !e alunecare cu e/istenPM
temporarM*-
g* lacuri formate n masive de sare !e la Ocna $ugatag Ni CoNtiui !in 'epresiunea
MaramureN )Qn !imensionarea acestor lacuri un rol important l-au aut Ni interenPiile antropice*"
Lacurile antropice !in spaPiul montan sunt amena,ate pe Mile unor rOuri cu %ogat
potenPial .i!roenergetic" MenPinMm astfel sal%a !e lacuri !e acumulare !e pe alea montanM a
1istriPei Mol!oeneNti )Izorul Muntelui, &OngMraPi, #a!uri, 1Otca 'oamnei*- Lacul &altinu,
Lacul &oiana ;zului, Lacul $cropoasa, Lacul $iriu, Lacul #i!raru )!e pe #alea ArgeNului*, Lacul
#i!ra )!e pe #alea Lotrului*, Lacul #Mliug )!in MunPii $emenic*, Lacul 1Orzaa )!e pe #alea cu
acelaNi nume*, lacurile !in 'efileul Oltului Turnu RoNu-Cozia, lacurile !e pe #alea $e%eNului,
!in %azinul montan al $omeNului Mic, !in %azinele .i!rografice ale CriNurilor, Lacul Firiza )!in
apropiere !e 1aia Mare, Lacul &orPile !e Fier )!in 'efileul 'unMrii* Ni altele"
Lacurile !in regiunea morfoclimaticM su%carpaticM sunt puPin ariate su% aspect tipologic+
pe masie !e sare Ni !e gips, !e alunecare-surpare, !e %ara, antropic"
Rn $u%carpaPii Getici Ni !e Cur%urM se QntOlnesc lacurile $lMnic &ra.oa, Telega, OcniPa,
Ocnele Mari, $Mcelu, iar mai la nor! #intileasca, LopMtari N"a" &este coroana montanM, Qn
38
U$u%carpaPii interni ai TransilanieiF menPionMm lacurile+ ;rsu !e la $oata, &rai!, Ocna 'e,,
Co,ocna, Tur!a N"a"
Lacurile !e %ara, antropic sunt numeroase+ pe 1istriPa )Racoa, GOrleni, 1acMu I Ni II*, pe
#alea ArgeNului )!in sectorul su%carpatic*, pe #alea Oltului, pe #alea Tismanei Ni ai altor afluenPi
ai Diului"
Rn zona colinarM Ni !e po!iN a RomOniei pre!ominM, ca numMr Ni suprafaPM lacurile
antropice+ $tOnca-CosteNti !e pe #alea &rutului, er%MneNti, &aNcani, RMcMciuni !e pe #alea
$iretului, $oleNti !e pe #alea #asluiePului, &aNcari !e pe #alea Racoei, 'racNani !e pe #alea
$itnei, Iezerul 'oro.oi !e pe Di,ia superioarM, 1elceNti !e pe 1a.lui, &o!u Iloaiei !e pe 1a.luieP,
CMtina Ni Geaca !in COmpia Transilaniei Ni numeroase alte lacuri mai mici Qn toate regiunile
colinare !in RomOnia"
Rntre lacurile naturale !e po!iN, o situaPie specialM o are lacul !e origine carsticM >Mton !in
&o!iNul Me.e!inPi" Alte lacuri naturale s-au format prin %ararea naturalM a unor Mi !atoritM
alunecMrilor !e teren !in &o!iNul Mol!oei, &o!iNul Transilaniei, &o!iNul Getic )acestea au QnsM
!uratM limitatM Qn timp*"
Rn regiunea morfoclimaticM !e cOmpie pon!erea cea mai mare o au lacurile naturale+ !e
luncM, limane fluiale, lacuri !e tasare )!in crouri* N"a" Lacurile !e luncM au cunoscut un proces
!e !renare pe cale antropicM, QncOt numMrul lor s-a re!us mai ales Qntre anii (<?5-(<:5" 'acM Qn
Lunca 'unMrii, pOnM la ,umMtatea secolului AA, erau cunoscute circa 655 lacuri, Qn prezent au
mai rMmas su% (55" 'elta 'unMrii, supusM Ni ea unor lucrMri !e !renare, Qn prezent mai pMstreazM
?65 lacuri cu o suprafaPM !e peste 855 7m
4
"
Lacurile !in categoria limanelor fluiatile caracterizeazM Qn!eose%i partea nor!-esticM a
COmpiei RomOne+ GMlMPui, Oltina, 1ugeac, 'unarMreni, #e!eroasa )Qn legMturM cu 'unMrea*-
Ciolpani, CMl!MruNani, $trac.ina, $nago N"a" )Qn lungul IalomiPei*- Amara, 1alta Al%M, DirlMu,
CoNteiu N"a" )Qn lungul 1uzMului*, MMlina, Lozoa, CMtuNa )Qn lungul $iretului*"
Rn partea !e nor!-est a COmpiei RomOne se remarcM, !e asemenea, un numMr important
!e lacuri !e cro )Moila Miresii, TMtaru, &laNcu, Ianca, &lopu N"a"*" ;nitaPile !e cOmpie, precum
Ni Lunca 'unMrii cunosc Ni lacuri antropice amena,ate recent Qn scopuri agro-piscicole+ Cefa,
Inan!, TMmaN N"a" Qn COmpia !e #est, incintele lacustre pentru pisciculturM !in Lunca Ni 'elta
'unMrii N"a"
Limanele fluio-maritime )TaNaul, Teg.irg.iol, Tatlageac, Mangalia*, precum Ni lagunele
marine )Razim-$inoie, >meica, $iutg.iol* s-au format Qn legMturM cu oscilaPiile nielului MMrii
Negre !in @olocen"
Marea Nea"ra
Marea NeagrM face parte !in categoria mMrilor intercontinentale, aOn! legMturM cu
Oceanul &lanetar prin interme!iul strOmtorii 1osfor Ni a mMrilor Marmara Ni Me!iteranM"
$uprafaPa MMrii Negre este !e 2(8 555 7mJ, a!Oncimea ma/imM !e 4420 m )aproape cOt
QnMlPimea ma/imM a CarpaPilor*, a!Oncimea me!ie !e (4:4 m Ni un olum !e apM !e 04< <00
7mV"
39
&latforma continentalM este mai %ine e/primatM Qn partea nor!-esticM" Ma,oritatea
cercetMtorilor consi!erM cM Marea NeagrM este un rest !in Marea $armaticM Ni Lacul &ontic"
Originea !epresiunii marine este consi!eratM !e unii cercetMtori ca rezultOn! !in scufun!area
unui uscat Qn timpul miocenului, iar !e alPii, ca un geosinclinal tOnMr, mio-pliocen, aflat Qn curs !e
a!Oncire Ni lMrgire" Componentele %ilanPului .i!ric ale MMrii Negre reflectM particularitMPile
climatului temperat continental, aportul apei !in rOurile afluente Ni sc.im%urile !e apM cu Marea
Me!iteranM Ni Marea Azo+ precipitaPii ((< 7mV, eaporaPia 884 7mV, Uintr!riF !in Marea
Me!iteranM Ni Azo 44< 7mV, UieiriF spre cele !ouM mMri 864 7mV, ecuaPia !e %ilanP
ec.ili%rOn!u-se prin aportul marilor afluenPi )Nistru, 'unMrea N"a"*"
#ariaPiile anuale ale nielului MMrii Negre au amplitu!inea !e 45-4? cm, ca rezultat al
sc.im%Mrii raportului !intre UintrMriF Ni UieNiriF"
Nielul MMrii Negre QnregistreazM unele ariaPii !e scurtM !uratM !eterminate !e
sc.im%Mrile !e presiune atmosfericM )seiNe cu !urata pOnM la (8 ore Ni amplitu!ini !e pOnM la 4
m*, !e Ont )(,4 m*, !e forPele mareice )<-(4 cm, cu o perio!icitate !e (4 ore Ni 40 minute*"
Rn stratul superficial, temperatura me!ie anualM a apei ariazM Qntre ((WC Qn nor!-est Ni
(?WC Qn su!-est" Temperaturile cele mai ri!icate se QnregistreazM Qn luna august )4(,0-40,0WC*, iar
cele mai co%orOte Qn fe%ruarie )5WC Qn nor!-est Ni :WC Qn su!-est*"
Rn a!Oncime, pe primii ?5 m se constatM o scM!ere a temperaturii me!ii anuale pOnM la 6-
:WC- Qntre ?5-:5 m a!Oncime e/istM un orizont mai rece, cu temperaturi !e 0-6WC- Qntre :5-205 m
a!Oncime temperatura me!ie anualM cunoaNte o creNtere progresiM, QncOt pOnM la fun!ul mMrii
temperatura rMmOne constantM )<WC*" Rn iernile friguroase, Qn partea !e nor! Ni nor!-est se
formeazM g.eaPM la mal, sloiuri plutitoare Ni c.iar po! !e g.eaPM"
Gra!ul !e mineralizare a apei )salinitatea* creNte !e la PMrm spre larg )Qn partea nor!-
esticM, Qn zona !e !e%uNare a marilor fluii, salinitatea este !e (5 X*- Qn largul mMrii salinitatea
se menPine Qn ,urul concentraPiei !e (6-(:9" Rn a!Oncime, salinitatea creNte mai puternic pOnM la
?55 m Ni apoi mai lent pOnM la (555 m ) su% aceastM a!Oncime salinitatea rMmOne constantM, fiin!
!e 44,8X*" 'in punct !e e!ere al compoziPiei c.imice pre!ominM clorul )peste 029* Ni so!iul
)peste 859*, !upM care urmeazM sulfaPii, magneziul N"a"
&OnM la a!Oncimea !e 440 m apele sunt %ine o/igenate, QnsM su% (40-(60 m a!Oncime se
remarcM prezenPa .i!rogenului sulfurat, care la a!Oncimea !e 4555 m atinge o concentraPie !e 6-
(( mg3l" &rezenPa .i!rogenului sulfurat, pe cea mai mare parte a stratului !e apM, are consecinPe
ecologice negatie asupra !ezoltMrii iePuitoarelor Qn Marea NeagrM"
'inamica apelor marine este mai actiM Qn partea !e nor!-est Ni mai sla%M Qn su!-est"
Intensitatea ma/imM a furtunilor are loc Qn semestrul rece al anului cOn! QnMlPimea alurilor
poate atinge ?-: m, iar lungimea ?5 m"
#EGETATIA ROMANIEI
40
>onalitatea latitu!inala
#egetatia Romaniei este contituita !in totalitatea speciei floristice !istri%uite !iferit in teritoriu,
in functie !e con!itiile pe!oclimatice" Con!itiile climatic, !u%late !e sol, se remarca prin
manifestarea unei !u%le zonalitati" Astfel, este or%a !espre o zonalitate latitu!inala )orizontala*,
!u%lata !e o zonalitate altitu!inala" In anumtie con!itii, zonalitatea latitu!inala, se manifesta si in
longitu!ine" Anumite specii egetale, sunt caracterizate prin relatia cu anumiti factori !e me!iu,
iesin! !in sfera zonalitatii" Aceste specii formeaza egetatia azonala, si izonala" La nielul
intregii tari, egetatia cuprin!e un numar total !e 8805 !e specii, grupate in genuri, familii si
clase floristice" &roenienta acestor elemente floristice, este !iferita" Cele mai numeroase sunt
speciile europene si euro-asiatice, la care se a!auga specii nor!ice si alpine, su!ice si su!-estice,
me!iteraniene si su% me!iteraniene, atlantice, pontice, en!emic, acentie si cosmopolite"
#egetatia Romaniei, grupeaza !iferit, speciile floristice, in ca!rul unor formatiuni egetale,
remarcate prin prezenta speciilor ier%oase, a tufarisurilor, si a speciilor ar%orescente" 'e regula,
plantele ier%oase, se grupeaza su% forma plantelor cu spic, )poacee sau graminee*, la care se
a!auga plante leguminoase cat si numeroase alte plante cu flori )'icotile!onatele*" #egetatia !e
tufarisuri, este constituita ma,oritar !in specii ar%ustie, in timp ce egetatia !e pa!ure este
formata !in specii !e ar%ori, respecti specii !e angiosperme si gimnosperme"
Cea mai mare parte a egetatiei Romaniei, este !istri%uita in functie !e con!itiile zonale
!e clima si !e sol" >onalitatea latitu!inala a egetatiei, este con!itionata in special !e factorul
ra!iati )lumina si cal!ura*, si se manifesta in ariile ,oase ale tarii, pana la altitu!ini !e 855-255
m" In ca!rul acestui tip !e zonalitate, in Romania intalnim 8 mari zone !e egetatie, separate si in
functie !e pozitia unitatilor !e relief in ca!rul tarii" Aceste zone sunt+ zona !e stepa, !e silo-
stepa, pa!urilor nemorale"
(" >ona !e stepa+ este caracteristica unitatilor ,oase !e campie si !ealuri putin inalte
!in su!ul su!-estul si estul Romaniei" 'e regula, caracterizeaza unitatile !e relief
cu altitu!ini !e su% 455 m, in care temperatura me!ie anuala se apropie sau
!epaseste (5 gra!e C, iar precipitatiile sunt !e regula situate su% 205 mm" $tepa
se leaga in!eose%i in clasa Cernisoluri, reprezentate prin casanoziomuri si
cernoziomuri tipice si cam%ice" >ona !e stepa este constituita in cea mai mare
parte !in specii ier%oase, in care !omina accentuat )&oaceele*" Genul cel mai %ine
reprezentat este $TI&A )colilie*" Astfel cele mai cunoscute sunt $tipa capillata,
$tipa lessingiana, $tipa ucrainica, $tipa pulc.erima si altele" Alaturi !e aceste
specii apar si specii !e &aius )Festuca #alesiata*, &irul Crestat )AgropIron
&ectiniforum*, specii !e &oa &ratense" &e langa speciile mentionate sunt %ine
reprezentate si speciile !icotile!onate, mai rar aparan! si specii !e ar%usti
)macesul, rosa canina, prunus spinosa etc*"
>ona !e stepa se imaprte in 4 su%zone+
- $tepa cu &oacee )!uri.er%osa*, in care precipitatiile sunt !e regula pana in 255
mm
41
- 'icotile!onate )alti.er%osa*
$tepa in Romania este cel mai %ine reprezentata in $ si $E, respecti in partea
centrala si !e E a 1araganului, su!ul campiei Mosistei pana in Campia 1urnazului
si pana in $ Campie Olteniei" Foarte %ine reprezentata este si in 'o%rogea !e $ si
Centrala, sau in ariile ,oase !e la periferia 'o%rogei !e N" In partea !e E, stepa
este reprezentata in $ &o! Mol!oei, in Campia inalta a Courluiului, cu o
e/tensie spre N pe alea &rutului, pana in !epresiunea Ielan-@orincea, si o alta
e/tensie pe alea 1arla!ului, pana in !reptul localitatii cu acelasi nume" ;n alt
mic areal cu stepa este cel !in partea e/trem # a Campiei TIsei, intre Teremia
Mare si $annicolau Mare"
4" >ona !e silostepa+ este intalnita in unitatile ,oase !e relief pana la altitu!ini !e
455-405 m, fiin! caracteristica tot unitatilor !e campie, si !ealuri ,oase" Con!itiile
!e me!iu, se remaraca prin temperature ri!icate, in me!ie peste < gra!e C, si
precipitatii re!use, !e regula su% 005 mm uneori a,ungan! pana la ?55 mm"
$olurile caracteristice sunt tot cernisolurile, reprezentate prin cernoziomuri
cam%ice si argice, la care se a!auga si faeoziomuri" $ilostepa este in prelungirea
stepei fiin! consituita !in pa,isti caracteristice stepei, in alternanta cu oc.iuri sau
palcuri !e pa!ure" In pa,isti egetatia ier%oasa este asemanatoare cu cea !e stepa,
!ar in care creste pon!erea genului festuca in !efaoarea genului stipa" &alcurile
!e pa!ure sunt constituite in special !in specii !e cercinee )ste,ar*, in!eose%i
/erotermofili si mezofili" Acestor specii li se a!auga si numeroase alte specii !e
foioase in care apar specii !e tei, cires sal%atic, mar sal%atic, par sal%atic, frasin,
artar, ulm, sam!"
#egetatia !e silostepa este %ine reprezentata in $, $E, E, #" Astfel in $ silostepa
apare in E-ul 1araganului si se continua mai apoi in Campia #lasiei, $-ul
CAmpiilor Gaanu-1ur!ea si 1oianului, pana in campia Olteniei" In 'o%rogea !e
$, apoi e %ine reprezentata in 'o%rogea centrala !ar si !e N" In partea !e E, ocupa
portiunile mai ,oase !in &o! 1arla!ului, fiin! intalnita in Colinele inalte ale
Courluiului, !ealurile falciului, in ,umatatea !e $ a Colinelor Tutoei, in $u!ul
&o! Central Mol!oenesc si !epresiunea @usi, !ar si in toata ,umatatea !e $ a
Campiei Colinare a Mol!oei, la care se a!auga si partea Estica a ,umatatii !e N"
In partea !e # a Romaniei silostepa este intalnita in Campia Tisei, in sectorul
%anatean, !ar si in sectorul central, respecti al Crisurilor pana la latitu!inea
orasului Ora!ea"
8" >ona pa!urilor nemorale+ pa!urile nemorale !in aceasta zona sunt caracteristice
unitatilor ,oase !e relief, !e campie si !e !ealuri ,oase, urcan! in altitu!ine pana la
altitu!ini !e 855-255 m" Aceasta zona se remarca prin temperature relatie
ri!icate, in me!ie !e peste : gra!e C, si precipitatii mo!erate !e 055 ?55 mm,
eentual pana la 655 mm" In alcatuirea acestor pa!uri intra specii !e cercinee,
!e regula mezofile, si alte specii !e foioase pe care le intalnim si in palcurile !e
42
pa!ure !in silostepa" Acestea se !ezolta in special pe soluri mai ealuate !in
clasa cernisoluri, faeoziomuri, !ar si pe alte tipuri !e sol !in clasa luisoluri
)preluosoluri, preluosoluri si luosoluri tipice si roscate*" Aceste pa!uri le
intalnim in $, $-E, centrul si # Romaniei" In $ apar in partea central N, apoi in
,umatatea !e $ a &o! &iemontan Getic, !ar si in ariile su%carpatice ,oase" In $-E
apar in 'o%rogea !e N, in timp ce in $E-ul Romaniei, le intalnim in &o!
1arla!ului, ariile mai ,oase !in &o! $uceei, N-ul campiei colinare a Di,iei" Local
in aria su%carpatica Mol!aa si $u%c" !e Cur%ura"
In centrul tarii se !ezolta in partea central $# a %azinului Transilan, respecti in
$# campiei Transil, &o! $ecaselor, culoarul Mures-Aries-$trei, in timp ce in #-
ul Romaniei, se !ezolta in Campia $omesului, cat si la nielul !ealurilor !e #"
>ONALITATEA ALTIT;'INALA
&recipitatiile cresc, iar solurile !ein tot mai aci!e si sarace in su%stante nutritie" Aceasta
zonalitate se manifesta intre 855-255 m ca limita inferioara, si partea superioara a reliefului
montan" Aici !istingem mai multe zone" O prima zona este pa!urile !e foioase )nemorale* intre
855-255 m si (555-(455 m" ;rmeaza o a 4-a zona, pa!uri %oreale, intre (555-(455 m, respecti
(455-(?55 m" A 8-a zona este a tufarisurilor su%alpine, care formeaza asa numita zona su%alpine,
sau a tufarisurilor su%alpine" Aceasta zona este situate intre (?55-(:55 m, respecti 4555-4455
m"
;ltima zona+ eta,ul alpin, la la altitu!ini !e peste 4555-4455 m"
>ona pa!urilor !e foioase cuprin!e 4 su%zone+ su%zone pa!urilor !e ste,ar, pana la circa ?55 m,
constituita !in mai multe tipuri !e ste,ar+ in %aza apar ste,arul pe!unculat, gorunul" In aceeasi
zona urmeaza apoi su%zone pa!urilor !e fag, intre ?55 si (555-(455 m" Aceasta su%zona este
consituita in!eose%i !in fag" Intre eta,e si zone, se intalnesc pa!uri !e amestec, care fac trecerea
!e la zona la alta zona" Astfel apar frecent pa!uri !e amestec, gercinee-fag" Intre pa!urile !e
fag si conifere, se !ispune un su%eta, al pa!urilor !e amestec fag-conifere" Acesta este situat !e
regula la altitu!ini !e (455-(255 m"
TI&;RI 'E #EGETATIE 'IN ROMANIA
&rincipalele tipuri sunt pa!urile, tufarisurile, pa,istile, azonala, segetala etc"
(" #egetatia !e pa!ure+ ma,oritar const !in specii ar%orescente, la care se a!auga specii
ar%ustie !ar si ier%oase, care formeaza egetatia parter" #egetatia !e pa!ure sa !iminuat
consi!era%il in!eose%i incepan! cu secolele (6-(: a,ungan! astazi la o pon!ere !e 4? 9
!in terit tarii" #egetatia !e pa!ure !in Romania, este alcatuita !in circa 455 specii !e
43
ar%ori, la care se a!auga circa (455 specii ier%oase H alte specii inferioare !e ciuperci,
musc.i, lic.eni si alge" #egetatia !e pa!ure incepe !in zona !e silostepa, continua cu
zona pa!urilor !e foioase, forman! asa numita zona a pa!urilor nemorale, la care se
a!auga pa!urile !e conifer, trecerea la eta,ul su%alpine facan!u-se in pa!urile !e limita
superioara, care prezinta ar%ori rari si tufarisuri"
&A';RILE 'E CONIFERE 'IN ROMANIA
Numite si pa!uri %oreale, sunt caract !oar !omeniului montan fiin! !ispuse intre (555-(455 m,
respecti (?55-(:55 m" ;neori pa!urile !e conifer co%oara si la alt mai ,oase !e (555 m, ca in
!epresiunile intramontane !in Orientali, in timp ce limita superioara, in timp ce limita superioara
se situeaza intre (?55-(?05 m in N Orientalilor, !ar urca pana la (:55-(:05 m pe flancul su!ic al
Meri!ionalilor"
&a!urile !e conifer sunt cel mai %ine reprezentate in Orientali, in!eose%i in grupele centrala si N,
cele mai representatie sunt situate in partea a/iala, ,u! $uceaa si Maramures, Neamt, @arg.ita,
Coasna" &a!urile !e conifere se instaleaza intr-un climat rece si ume!, un!e temp sunt su% ?
gra!e C si precip !e regula !e peste (555 mm" In cazul pa!urilor !e conifere cele mai
representatie sunt pa!urile !e moli!, la care se a!auga si pa!uri !e %ra!, ultimile fiin!
pozitionate la periferia ariei !e !isparitie a coniferelor, fiin! la alt !e su% (555 m "
&A';RILE 'E MOLI'
$unt constituite prioritar !in moli!, frecent se asociaza si alte specii !e conifere precum pinul
)&inus silestris*, mai rar %ra!ul" In pa!urile !e limita superioara, apare uneori si >am%rul,
)&inus cem%ra*, iar local apare si un conifer cu frunze cazatoare+ Laricea )Lari/ !eci!ua*" &e
langa speciile cu conifere, pot sa apara si unele specii !e foioase, precum mesteacanul, respecti
1etula pen!ula, uneori plopul tremurator, paltinul !e munte, respect Acer pseu!oplatanus, !ar si
un ar%ust !e talie mare, respecti $corusul )$orgus Aucuparia*" &a!urile !e moli! sunt pa!uri !e
regule ec.iene, mai rar pluriene, si sunt um%roase, moti pentru care ar%ustii sunt rari" Astfel
local pot sa apara specii precum cununita )$pireaea ulmifolia* sau Tulic.ina respecti )'ap.ne
mezereum*" In raristi si taieturi, se instaleaza frecent zmeurul )Rugus i!aeus* la care mai
a!augam si coacazul )Ri%es petaeum*" &e langa ar%usti, foarte a!esea se instaleaza si su%ar%usti,
precum speciile !e ericacee+ afinul )#accinium mirtirus* apoi merisorul )#accinium i!aea*"
$tratul ier%os este sla% reprezentat, speciile caracteristice fiin! @orstiul )Luzula silatica si
Luzula luzuloi!es* la care a!augam frecent, Macrisul iepurelui, cat si alte spcii !e
!icotile!onate, respecti specii !e @eracium, apoi specii !e $ol!anella .ungarica, &ulmonaria
oficinalis, Asperula o!orata, #eronica sp, !ar si ferigi )'rIopteris firis-mas*"
&a!urile !e %ra! ocupa ecotopuri mai ,oase la marginea ariei montane, precum e/teriorul
carpatilor oriental si meri!ionali, pana spre Muntii 1anatului, sau formeaza !iferite amestecuri
cu moli!ul" In aceste pa!uri pot sa mai apara specii !e ulm );lmus sp*, iar !intre ar%usti
mentionam $ocul )$am%ucus racemosa*, Murul )Ru%us .irtus* etc"
44
Frecent, la limita inferioara a pa!urilor !e conifere, se instaleaza un su%eta, !e tranzitie
al pa!urilor !e amestec fag-conifere" Astfel in componenta acestor pa!uri, pe langa moli! si
%ra!, se instaleaza si fagul" Cele mai tipice pa!uri !e amestec, sunt cele !e pe clina estica a
carpatilor Orientali, un!e aceste pa!uri pot sa co%oare pana la altitu!ini cuprinse intre ?55 si :55
m" In alte situatii, pa!urile acestea !e amestec urca pana la altitu!ini mai mari, a,ungan! pe clina
estica a Apusenilor pana la (455 (255 m iar in # pana la (455 m" -------------- se afla in muntii
flisului, iar rezeratia cea mai interesanta cu asemenea pa!ure !e amestec este cea !in co!rul
secular !e la $latioara"
#EGETATIA 'E T;FARI$;RI
$e caracterizeaza prin 4 ecotopuri !istincte in Romania, respecti tufarisurile su%alpine si
tufarisurile /erotermofile"
(" Tufarisurile su%alpine se instaleaza spre partea superioara a reliefului montan inalt la
altitu!ini cuprinse intre (?55 (:55 m, ca limita inferioara, si 4555-4455 ca limita
superioara" Con!itiile climatic sunt seere, cu temperature me!ii anuale !e su% 4 gra!e C,
precipitatii !e regula !e peste (455 mm, si anturi puternice"
$unt prezente in toate masiele montane, in palierul !e altitu!ine mentionat anterior, presupun
e/istenta mai multor faciesuri in care principalele formatiuni egetale sunt urmatoarele"
'e sneapan+ este !ominata !e prezenta acestei specii )&inus mugo* cu inaltimi !e pana la 4-8
metrii, uneori c.iar mai mult !ar cu tulpini ramificate, care se e/tin! prioritar pe orizontala"
Dnepenisurile formeaza asociatii compacte in toate masiele carpatice inalte" &e langa ,neapan,
sunt intalnite si alte specii ar%ustie, precum ienuparul, !ar care sunt intalnite spre limita
inferioara a eta,ului ),unniperus communis*, la care se a!auga si arinul er!e )Alnus iri!is*"
Ienuparul si arinul er!e formeaza si asociatii !istincte, cele !e arin er!e ocupan! ecotopurile
mai ume!e, iar cele !e ienupar, co%oara si la altitu!ini mai mici, in!eose%i pe soluri !egra!ate,
aci!e, si sarace in elemente nutritie" In cazul tufarisurilor su%alpine, sunt foarte %ine
reprezentate speciile su%ar%ustie )#accinium mirtinus, accinium itis%eea, accinium
uliginosum*" $peciile ier%oase sunt reprezentate prin poacee, respecti prin specii !e paius rosu,
respecti Festuca ru%rafala/, Festuca aeroi!es, apoi prin specii !e &ooa, respecti &ooa iolaceea
la care se a!auga si specii !e Calamagrostis respecti Arun!inaceea" Foarte interesante sunt si
speciile !e !icotile!oante cu flori iu colorate, unele !intre ele fiin! relicte glaciare, sau specii
arctice si nor!ice precum+ floarea !e colt )Leuntopo!ium alpinum*, Argintica )'rIas octopetala*,
&otentilla ternata, &otentila erecta, @eracium aurantiacum, $corzonera rozeea, campanula
carpatica, sau Gentiane )punctata, ternata, asclepia!eea etc*
Tufarisurile su%alpine !in Romania au fost intens !egra!ate prin incen!ierea, taierea si !efrisarea
in special a ,nepenisurilor, fiin!ca sa incercat sa se e/tin!a terenurile pentru pasunat" &a,istile
rezultate sunt insa !e sla%a calitate, intrucat sunt ina!ate !e specii aci!ofile asa cum este
Teposica )&arul porcului sau Nar!us stircta*" Astazi, aceste actiitati sunt interzise !e lege,
,nepenisurile generan! un peisa, specific !e mare aloare stiintifica !ar si cu o !eose%ita aloare
turistica in carpatii romanesti"
45
In aria !e raspan!ire a tufarisurilor su%alpine, mai apare o specie reprezentatia pentru carpatii
romanesti prote,ata !e lege, reprezentata prin 1u,orul !e Munte sau $mar!ar )Ro!o!en!ron
Yotsc.Ii*" Acesta apare !e regula pe fata!ele insorite aan! o talie !e pana la 25, 05 cm si cu un
colorit e/ceptional, in perioa!a !e inflorire !in luna iunie"
O alta regiune este reprezentata !e 'o%rogea, la fel pe terenuri stancoase sau in panta, la care se
mai a!auga si unele suprafete !in $u%carpatii !e Cur%ura, in!eose%i in cei ai 1uzaului" Aceste
tufarisuri sunt consitutite !in specii commune cu o raspan!ire mai larga, fiin! cazul ar%ustilor !e+
pa!ucel )Crataegus monogIna*, Maces )Rosa canina*, Corn )Cornus mas*, $anger )Cornus
sanguineea*, Lemn cainesc )EonImus europaeea*, 'ar%uoz )Lingustrum %ulgare* etc" Acestor
specii li se a!auga si cele /erotermofile !e origine meti!eraneeana, precum liliacul sal%atec
)$Iringa %ulgaris*, Carpinita )Carpinus orientalis*, Mo,!reanul )Fra/inus ornus* si $cumpia
)Cotinus coggIria* H alunul )Corilus aellana*"
In cazul tufarisurilor !in 'o%rogea, apar si alte specii precum ciresul pitic )&runus pruticosa*,
mig!alul pitic )prunus tenela*, !ar si specie specifica Orientului Apropiat, &aliur )&aliurus
spinacristi*" ;neori apar si alte specii cu caracter termofil, precum alunul turcesc )CorInus
colurna*, Nucul )Duglans regia*, apoi specii !e artar )Acer tataricum*, sau in 1anat, specii
ar%orescente precum pinul negru )&inus nigra, ssp %anatica*" Frecente sunt si speciile !e liane,
intre care mentionam crematis itala, si .umulus lupulus" 'intre speciile ier%oase, sunt mai rare
poaceele !ar sunt frecente !icotile!oantele percum specii !e centaureea, atropurpureea, cicoarea
)Cicorium inti%us*, specii !e cim%risor, respecti specii !e t.Imus comosus !ar si specii !e
!iantus, apoi !e usturoi sal%atic, etc"
#EGETATIA 'E &ADI$TI
&a,istile natural ocupa circa (6 9 !in teritoriul tarii fiin! separate in pa,isti naturale primare, si
pa,isti naturale cu caracter secun!ar"
In categoria celor natural primare, intra pa,istile !e stepa si silostepa apoi pa,istile alpine"
&a,istile secun!are formeaza arealele rezultate prin !efrisare"
&a,istile alpine
Constituie o formatiune egetala fromata !in specii ier%oase care inc.eie zonalitatea altitu!inala
a egetatiei fiin! intalnite in !omeniul montan inalt la altitun!ini !e peste 4555-4455 m" &a,istile
alpine se formeaza in con!itiile unui climat foarte seer !e factura alpine cu temperature !e su% 5
gra!e C, si precip !e peste (455 mm si anturi foarte puternice" In aceste con!itii in egetatie se
mentin !oar specii rezistente, nor!ice sau alpine, multe !intre ele fiin! relicte glaciare" In
componenta acestor pa,isti sunt caracteristice speciile !e poacee, intre care mentionam festuca
ru%ra ssp comutata, apoi, poa iolaceea, apostris rupestris, luzula pillosa, la care a!augam si
specii !in genurile ,uncus trifi!us, si care/ )care/ curula*" Foarte interesante sunt
!icotile!onatele care sunt asemanatoare cu cele prezentate la eta,ul su%alpine, respecti argintica
)!rIas octopetala*, clopoteii )cantanula alpina*, ciu%otica cucului )trimula minima*, apoi .racium
alpinum, otentila ternate H specii gentiane" In partea inferioara a pa,istilor alpine sunt intalnite si
46
speciile !e ericacee, afin, perisor, iar la partea superioara la nielul crestelor, si a arfurilor si a
a%rupturilor egetatia mentioana se rareste izi%il, facan! loc speciilor !e musc.i )polItric.um
sp* si !e lic.eni )cla!onia sp*" &a,istile alpine si cele cu caracter su%alpine, ocupa in Carpatii
Romanesti circa <5"555 .a, !eterminan! aspectul alpin, con!itionat !e relieful inalt si !e climatul
seer" Acestea prezinta o !eose%ita aloare stiintifica !ar si un interes !eose%it su% aspect turistic"
47

Clima

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clima

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Geografa fzic a Romniei

S-ar putea să vă placă și