asproproiect@yahoo.

com
fax.0350405939, tel 0722352379


Str. Rndunelelor nr1. Rm Valcea J38.1459/1991 Ro. 1466972




PLAN URBANISTIC ZONAL N COMUNA
VOINEASA

VOLUMUL 1- MEMORIU DE PREZENTARE
SUBZONA A : MUNTELE MI OARELE - MUNTELE COASTA BENGHI I
SUBZONA B : MUNTELE PURU - MUNTELE ZNOGUA
SUBZONA C : MUNTELE MI RU - OBARI A LOTRULUI
SUBZONA D: MUNTELE CARBUNELE- MUNTELE TEFANU
Beneficiar:PRIMRIA COMUNEI VOINEASA VLCEA


Data elaborrii IULIE 2009
Data actualizrii FEBRUARIE 2010




ASPRO srl

2
asproproiect@yahoo.com
fax.0350405939, tel 0722352379


Str. Rndunelelor nr1. Rm Valcea J38.1459/1991 Ro. 1466972


Volumul 1 MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE

1.1 Date de recunoatere a documentaiei

*Denumirea lucrrii :

PLAN URBANISTIC ZONAL N COMUNA VOINEASA

SUBZONA A : MUNTELE MI OARELE - MUNTELE COASTA BENGHI I
SUBZONA B : MUNTELE PURU - MUNTELE ZNOGUA
SUBZONA C : MUNTELE MI RU - OBARI A LOTRULUI
SUBZONA D: MUNTELE CARBUNELE- MUNTELE TEFANU


*Beneficiar PRIMRIA VOINEASA

Primar Ghe. Dobrin........................................

*Proiectant general SC ASPRO SRL str Rndunelelor
Nr. 1, Rm.-Vlcea

*ef proiect arh. Mihai Prdatu..

*Urbanism RUR arh. Dorin Rdulescu..

*Colaboratori reele
Hidro ap canal Ing .Sanda Jianu ..

Electrice Ing. Ciprian Sorescu ...

Drumuri ing. Romulus Ciocnaru


Data elaborrii IULIE 2009
Data actualizrii FEBRUARIE 2010
ASPRO srl

3

*Amplasamentul i regimul juridic de proprietate:

Prezentul PUZ se aplic teritoriului cuprins ntre Obria Lotrului i Staiunea
Vidra din Comuna Voineasa, judeul Vlcea i este amplasat pe versanii de NORD ai
Munilor LATORIA precum i pe platoul CARBUNELE STEFANUL pe lng DN 67 C
(Transalpina)
Amplasamentul se afl la grania a trei regiuni de dezvoltare SUD VEST, VEST, CENTRU,
la limita dintre judeele Gorj, Hunedoara, Alba, Sibiu i Vlcea, n nord-vestul comunei.
Ternul de cca 565 ha. este situat n extravilanul comunei Voineasa i este proprietate privat
a persoanelor fizice, a obtilor de moneni/steni i proprietate privat a primriilor
Voineasa - Vaideeni.

1.2. Obiectul PUZ

a. Solicitri ale temei program
Zona de Nord a Judeului Vlcea este beneficiara celui mai mare sistem
hidroenergetic de pe apele interioare din Romnia prin amenajarea bazinului LOTRU,
aceast amenajare a deschis n acelai timp porile unei noi magistrale a turismului
Romnesc: magistrala Lotru Jiu-Cerna pe axa Brezoi - Bile Herculane. Magistrala
Lotru dispune de dou drumuri naionale DN 7A i DN 67 C Transalpina , de dou
drumuri judeene DJ. 701D pe valea Latoriei si DJ.105 G pe valea Voineia, un drum
strategic (sau drumul regal). Aceste drumuri se ntlnesc la Obria Lotrului i se vor
racorda n curnd la culoarul European IV, care va deveni n viitorul apropiat cea mai
important cale de acces, ce va lega Vestul rii de Bucureti i Constana.
Prin poziia sa geografic, localitatea Voineasa beneficiaz de toate
caracteristicile unei zone turistice complete: relief muntos cu vrfuri semee,
goluri alpine, vi adnci, ei ce coboar abrupt sau domol, resurse naturale
din belug, lacuri i ruri cu ape ca de cristal, mari ntinderi de pduri, o
diversitate de plante i animale, un fond cinegetic valoros, clim blnd pe tot
parcursul anului. Atracii deosebite: pescuit de pstrvi (indigen, curcubeu,
fntnel) n rurile Lotru, Latoria, Voineia i n lacurile Brdior, Petrimanu,
Galbenul i Vidra; vntoare n pdurile din mprejurimi (porc mistre, cprior,
cerb, urs, ginua i cocoul de munte). Acest spaiu reprezint o destinaie
pentru drumeie, refacere, odihn, aventur sau sport, datorit complexitii
potenialului turistic natural ce poate fi valorificat pe parcursul ntregului an
calendaristic. Potenialul turistic al zonei este cu adevrat excepional, aici
putndu-se amenaja o staiune montan cu profil de sporturi de iarn la nivel
european care poate s funcioneze i n celelalte anotimpuri pentru odihn,
agrement, tratament.
Avnd in vedere potenialul turistic ridicat al zonei studiate beneficiarul dorete s
dezvolte infrastructura de agrement din staiunea turistica Voineasa Zona De Nord a
Munilor Latoria zon aflat ntre Staiunea Vidra i Obria Lotrului, n scopul practicrii
sporturilor de iarn la nivelul standardelor internaionale precum i exploatarea resurselor
turistice n toate anotimpurile i folosirea potenialului extraordinar al Lacului Vidra.
Prin LEGEA 526/2003 pentru aprobarea programului naional de dezvoltare a
turismului Schi n Romnia se nominalizeaz n anex domeniul schiabil optim din judeul
Vlcea ( Horezu, Malaia, Valea Latoriei - Petrimanu,Vidra - Obria Lotrului).
Zona se afl ntre Staiunea Vidra i Obria Lotrului i nu a fost introdus n
intravilanul comunei, n anul 2005, cu ocazia ntocmirii PUG al comunei Voineasa
jud.Vlcea, dar zona de schi a fost reprezentat atunci numai pe plana 1. Atunci a fost
4
evideniat numai unul din domeniile schiabile amplasat pe muntele Fratoteanu, Mogou,
Pietrele Vidruei, dei n Anexa 1din legea 526/2003 SCHI IN CARPAI a fost
nominalizat tot Domeniul schiabil din aceast zon. Nominalizarea s-a fcut pe baza unui
STUDIU INTEGRAT PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL DIN CARPAII ROMNETI,
studiu ce a avut la baz un proiect de dezvoltare pentru amenajarea domeniilor schiabile
din zonele Vidra Obria Lotrului i Voineasa. Beneficiarul proiectului nr .1990 a fost
Institutul de Conjunctur i Marketing pentru Turism Bucureti PROGRAM DE
MODERNIZARE I DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN din Zonele VIDRA
OBRIA LOTRULUI, din Voineasa jud. Vlcea - prin acest proiect s-a propus
amplasarea unui numr de 13 teleferice montate pe munii : Fratoteanu, Petrimanu, Puru,
Mioarele, Mereuu, tefanu, Crbunele. Capacitatea nsumat a potenialului domeniilor
schiabile din acest studiu este de (14,1Km pentru 10 475 schiori pe zi la Obria Lotrului)
+ (12,5 km pentru 5645 schiori pe zi la Vidra) , iar staiunea montan dimensionat s poat
gzdui n perspectiv 7500 de locuri la Obria Lotrului i 4500 paturi noi la Vidra.
Dezvoltarea se va face etapizat pe subzone de dezvoltare dup cum urmeaz:
Teritoriul studiat a fost mprit n PATRU subzone :
subzona A MIOARELE ( suprafaa 207,3 ha),
cu 3 subdiviziuni s.a.1,s.a.2., s.a.3.
subzona B PURU (suprafaa de 134,4 ha )
cu 3 subdiviziuni s.b.1,s.b.2., s.b.3.
subzona C MIRU - OBARSIA LOTRULUI (suprafaa de 103 ha )
cu 3 subdiviziuni s.c.1, s.c.2, s.c.3
subzona D CARBUNELE-TEFANU (suprafaa de 120 ha )


etapa 1 : 2010-2013 Se prevede realizarea proiectului :
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE AGREMENT N STAIUNEA
TURISTIC VOINEASA JUDEUL VLCEA
*subzona A Mioarele(integral)* subzona B Puru (parial)

Proiectul va cuprinde urmtoarele dotri :
1. - amplasarea unei instalaii de transport pe cablu cu o lungime total de
2000 ml i o diferen de nivel 525ml( plecare cota 1850 sosire cota 1325)
cu toate dotrile aferente; fundaii, stlpi metalici i console cu role de
ghidaj , cablu tractor, scaune (4locuri) - amplasarea unui teleschi la baza
prtiei i a 4 teleschiuri pe golul alpin ntre cotele 1850- 2000.
2. staiile de la plecare i sosire vor conine cabinele tehnice pentru
operatori, acestea vor fi complet automatizate i dotate cu echipamente de
manevr, supravegherea traficului comunicarea audio i video, pe traseu i
n staii , camera motoarelor, grup electrogen de avarie , depozit cu piese
de rezerv i schimb, mic atelier de ntreinere, grupuri sanitare pentru
personal, peron de mbarcare i peron de coborre, aparate de validare i
control + casa de vnzare a abonamentelor, grupuri sanitare separate pe
sexe pentru turiti.
3. amenajarea unei prtii de schi adiacent telefericului, dotarea ei cu garduri
de protecie n zonele periculoase , instalaie de iluminat pe timp de noapte
NOCTURNAcompus din stlpi+reflectoare, montai la 50m distan,
4. instalaie de producere a zpezii artificiale, compus din sistem de
alimentare cu ap, 2 pompe 600 kw , reea de ap din font ductil 100-
250 cu hidrani montai la 70m distan i reea de energie electric ce vor
alimenta tunurile de zpad mobile .
5. Garaj pentru maini RATRAK de btut zpada - ntreinut prtia,
5
6. cldire Centru Salvamont, dotat cu punct de prim ajutor,
7. alimentare cu ap i canalizare
8. 3 posturi de 1000 w transformare energie electrica din reeaua medie
existent de 20kw, cu o putere de (3Mw)
9. amenajarea unei parcri auto la baza prtiei
subzona B Puru
10. amenajarea unui debarcader pe lacul Vidra
11. amenajarea unui trand / patinoar plutitor pe lacul Vidra
12. micro staie de epurare biologic
pentru a se realiza acest proiect este necesar sa se ntocmeasc un PUZ cerut prin CU
nr 04.din 30.01.2009 n conformitate cu Ghidul privind metodologia de elaborare i
cadrul coninut al PUZ aprobat prin ordinul nr. 176/N/16 august 2000 i respectnd
legislaia n vigoare.
Etapele viitoare dup 2013 subzona C i subzona D
Beneficiarul , prin tema program a impus ca studiul de fa s rezolve urmtoarele
categorii de probleme:

Organizarea reelei stradale
Zonificarea funcional
Organizarea urbanistic arhitectural.
Indici i indicatori urbanistici
Statutul juridic al terenului i circulaia acestora
Dezvoltarea infrastructurii edilitare
Delimitarea i protejarea fondului natural de valoare deosebit
Menionarea obiectivelor de utilitate public
Msuri de protejare a mediului.
Reglementri specifice permisiuni - restricii incluse n regulamentul local de urbanism
aferent PUZ.

Conform legii, PUZ are caracter exclusiv de reglementare de detaliu pentru asigurarea unei
dezvoltri armonizate cu reglementrile PUG ntr-o zon delimitat. n fapt, PUZ transfer
prevederile formulate n PUG pentru o anumit zon, transformndu-le n reglementri
specifice de detaliu. PUZ se ntocmesc pentru orice parte a localitilor, att din intravilan
ct i din extravilan.
Zonele pentru care se ntocmesc PUZ sunt:
* zone funcionale astfel cum sunt stabilite n PUG i n Regulamentul local al acestuia,
inclusiv zone industriale (abandonate, urmnd a fi reabilitate, n curs de reconversie)
*zonele centrale ale oraelor
* arie protejat (natural, construit, monument istoric, sit arheologic etc.)
*zona central a centrului istoric/zon de importan istoric
* zon liber
* zon de protecie a litoralului
* staiune turistic/de sntate
* zon de agrement
* parc industrial
* zon defavorizat
* orice zon din extravilan unde se au n vedere lucrri de investiii
* zon de reabilitare.
Studiile de fundamentare pentru PUZ sunt, dup caz:
Analitice:
* hart cadastral actualizat
* constatri geotehnice i hidro-geotehnice
6
* relaii n interiorul localitii
* trama stradal
* transporturi i managementul traficului
* potenialul turistic
Consultative:
* studii i sondaje sociologice i urbanistice
Prospective:
* analiza critic a situaiei actuale
*disfuncii i prioriti
* propuneri de reducere a disfunciilor
Analiza situaiei existente include, ntre altele, impactul evalurii problemelor de mediu
cum sunt: relaia dintre mediul natural i cel construit; identificarea riscurilor naturale i
antropice; identificarea drumurilor i interseciilor critice din sistemul de transport;
patrimoniul natural i cultural care trebuie protejat; factori de risc legai de utilitile publice

b Prevederi ale programului i politici de dezvoltare a localitii
Voineasa (staiune de interes naional)
b.1. POLITICA NATIONALA PENTRU TURISM
Politica si obiectivele guvernului privitoare la industria turistic se refer n ordinea
prioritilor la urmtoarele:
- turismul este un sector prioritar al economiei, care trebuie sa se dezvolte in viitor
cu ajutorul statului;
- trebuie sa se foloseasc in mod optim resursele naturale, istorice si culturale ale
Romniei, o data cu asigurarea proteciei acestora si a mediului nconjurtor;
- sa se ridice calitatea amenajrilor i serviciilor turistice si sa se dezvolte resursele
umane;
- trebuie sa se adapteze turismului din exterior, pentru a-si rectiga si dezvolta
pieele;
- infrastructura general trebuie sa fie modernizata i extinsa in folosul turismului;
- rolul sectorului privat din turism trebuie sa fie mrit considerabil, pn cnd va
acoperi majoritatea activitilor turistice si cifra de afaceri a sectorului;
- restructurarea si rentabilizarea societilor de stat care actualmente funcioneaz n
pierdere;
- concurena neloial trebuie sa fie descurajata iar societile care desfoar
activiti legale sa fie stimulate;
- tarifele protecioniste sa fie mentinute pentru turismul intern in perioada de
tranzitie;
- trebuie sa se ia masuri pentru inlesnirea turismului spre si in Romania ;
- dezvoltarea turismului trebuie sa aiba loc conform unui plan strategic, in acord cu
intreaga politica nationala si obiectivele ei.

b.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE TURISMULUI
ROMANESC
Urmatoarele obiective ale sectorului turistic sunt stabilite in sau decurg din politica:
Obiective economice
- marirea incasarilor valutare;
- marirea contributiei turistice la crearea PIB;
- marirea legaturilor economice cu alte sectoare ale economiei;
7
- marirea veniturilor nete;
- marirea folosirii mainii de lucru productive.
Obiective sociale
- furnizarea si diversificarea oportunitatilor de vacanta la nivel international pentru
romani;
- dezvoltarea turismului trebuie sa fie in folosul populatiei locale.
Obiective privind mediul inconjurator
- protejarea si imbunatatirea mediului in zonele turistice; cladirile si alte amenajari
trebuie sa respecte legea privind protejarea mediului, legile privind urbanismul si
turismul, care au ca efect armonizarea cu mediul si optimizarea lui.
Obiective de dezvoltare a produsului turistic
- modernizarea si dezvoltarea produsului turistic asa incat Romania sa se distinga de
alte tari de destinatie turistica;
- optimizarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;
- cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarilor turistice
- ridicarea standardului serviciilor, in conformitate cu categoria si tariful utilizat .
Obiective de marketing
- crearea unei imagini pozitive si corecte a Romaniei pe pietele furnizoare de turisti;
- restabilirea si dezvoltarea penetrarii Romaniei pe pietele occidentale si marirea
numarului de turisti straini in Romania si a cheltuielilor lor medii;
- implicarea sectorului privat in comercializarea programelor turistice intr-un mod
coordonat si eficient.
Obiective de inlesnire
- reducerea dificultatilor privind accesul si intrarea turistilor straini in Romania;
- imbunatatirea facilitatii de miscare a turistilor in Romania.
Obiective culturale
- protejarea si incurajarea culturilor si traditiilor din Romania.
Protejarea consumatorilor
- imbunatatirea nivelului de protectie a turistilor.

b.3. STRATEGIA TURISMULUI ROMANESC
Planul general se bazeaza pe o strategie a politicilor si obiectivelor nationale iar
masurile propuse in Planul general includ urmatoarele:
- marirea castigurilor din schimburile externe si a contributiei turismului la
economie, prin modernizarea si diversificarea produsului, crearea unei imagini
pozitive, marketing si promovare;
- cresterea calitatii si sporirea gamei produselor turistice care implica resursele
turistice si culturale ;
- imbunatatirea impactului turismului asupra mediului si imbunatatirea in general a
mediului din zonele si de pe itinerarele turistice;
- o mai mare constientizare a nevoilor turistilor si imbunatatirea instruirii pentru
satisfacerea acestor nevoi;
- structurarea functiei de marketing pentru atragerea sectorului comercial si
restabilirea credibilitatii Romaniei pe pietele furnizoare, impreuna cu o strategie si
un program de marketing planificat pentru marirea aportului pietei;
- stabilirea de prioritati in propunerile de infrastructura generala, pentru depasirea
dificultatilor existente pentru turism;
- imbunatatirea climatului de functionare si investitie al unitatilor turistice, in
vederea cresterii rentabilitatii si a implicarii sectorului privat;
- cresterea coordonarii si cooperarii dintre sectoarele economiei nationale in
planificarea si executarea initiativelor in folosul industriei turistice;
8
- introducerea unor masuri pentru marirea protrectiei consumatorului de produse si
servicii turistice;
- incurajarea concurentei pe piata libera;
- atragerea si instruirea comunitatilor locale si regionale in turism pentru sporirea
castigurilor locale.

b.4. STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN
ROMANESC
In functie de traditiile existente si tinand seama de dezvoltarea turismului, in general,
a celui montan, in special, de potentialul turistic al Carpatiilor romanesti, de relizarile
Romaniei de pana acum in domeniul turismului montan si pentru practicarea sporturilor de
iarna, de utilizarea resurselor materiale si umane in profil teritorial, se pot desprinde
principalele oiective ale strategiei dezvoltarii turismului montan in Romania, dupa cum
urmeaza:
- valorificarea superioara, stiintifica, a potentialului turistic al intregului lan carpatic;
- dezvoltarea statiunilor existente si crearea altora noi, echiparea lor cu dotari de baza
maretiala de cazare, alimentatie publica si agrement in scopul desfasurarii activitatii
turistice in tot cursul anului;
- extinderea colaborarii si cooperarii cu firme specializate din tarile vecine si din tarile
alpine pentru realizarea in comun a unor dotari de baza materiala si atragerea de noi
segmente ale cererii turistice, includerea Romaniei in circuitele turistice mondiale;
- diversificarea ofertei de programe turistice in scopul cresterii incasarilor; atenuarea
sezonalitatii activitatii de turism;
- creterea volumului incasarilor, in special la incasarile valutare, sporirea eficientei
economice a turismului montan.
In scopul valorificarii superioare a potentialului turistic montan de care dispune
Romania, cercetarile de specialitate au evidentiat urmatoarele directii de actiune:
- avand in vedere experienta internationala in domeniul amenajarilor muntelui si
dezvoltarii sporturilor de iarna se impune amenajarea si dotarea statiunilor montane
cu unitati de cazare, alimentatie publica, agrement, mijloace de transport pe cablu si
partii de schi la nivelul exigentelor turismului international competitiv si lansarea lor
in circuitul statiunilor organizarotice de concursuri de schi cu participare
internationala;
- amenajarea, dotarea si lansarea unor statiuni competitive in turismul montan
international (Durau, Paltinis, Semenic, Stana de Vale, Balea, Capra, Lacul
Rosu,Voineasa, etc);
- diversificarea unitatilor de cazare si alimentatie publica din statiunile montane,
apropierea unitatilor de desfacere de partiile de schi;
- diversificarea afrementului de iarna si vara, in scopul transformarii statiunilor
montane in statiuni bivalente, cu program non-stop si reducerea, in acest fel, a curbei
sezonalitatii;
- optimizarea activitatii cabanelor turistice si transformarea lor in nuclee ale unui
turism montan intensiv si de calitate.
b.5. PROGRAME I STUDII DE DEZVOLTARE A
TURISMULUI MONTAN ROMANESC
Prin LEGEA 526/2003 pentru aprobarea programului naional de dezvoltare a
turismului Schi n Romnia se nominalizeaz n anex domeniul schiabil optim din
judeul Vlcea ( Horezu, Malaia, Valea Latoriei-Petrimanu,Vidra- Obria
Lotrului).
9
Zona se afl ntre Staiunea Vidra i Obria Lotrului i nu a fost introdus n
intravilanul comunei, n anul 2005, cu ocazia ntocmirii PUG al comunei Voineasa
jud.Vlcea, dar zona de schi a fost reprezentat numai pe plana 1. Atunci a fost
evideniat numai unul din domeniile schiabile aplasat pe muntele Fratoteanu,
Mogou, Pietrele Vidruei, dei n Anexa 1din legea 526/2003 SCHI IN CARPAI
a fost nominalizat tot Domeniul schiabil din acest zon. Nominalizarea s-a fcut
pe baza unui STUDIU INTEGRAT PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL DIN
CARPAII ROMNETI, studiu ce a avut la baz un proiect de dezvoltare pentru
amenajarea domeniilor schiabile din zonele Vidra Obria Lotrului i Voineasa.
Beneficiarul proiectului nr .1990 a fost Institutul de Conjunctur i Marketing pentru
Turism Bucureti PROGRAM DE MODERNIZARE I DEZVOLTARE A
TURISMULUI MONTAN din Zonele VIDRA OBRIA LOTRULUI, din
Voineasa jud. Vlcea - prin acest proiect s-a propus amplasarea unui numr de 13
teleferice montate pe munii :Fratoteanu, Petrimanu, Puru, Mioarele, Mereuu,
tefanu, Crbunele. Capaciatea nsumat a potenialului domeniilor schiabile din
acest studiu este de (14,1Km pentru 10 475 schiori pe zi la Obria Lotrului) +
(12,5 km pentru 5645 schiori pe zi la Vidra) , iar staiunea montan sa poat gzdui
n perspectiv 7500 de locuri la Obria Lotrului i 4500 paturi noi la Vidra.
Zona de schi este ncadrat in planul judeean de amenajare a teritoriului P.A.T.J.
Documentaia va ine cont de principiile dezvoltrii durabile, n sensul conservrii
i protejrii patrimoniului natural, dar i al reducerii presiunii antropice asupra mediului,
inerent n condiiile practicrii turismului pe scar larg.
Dezvoltarea durabil reprezint dezvoltarea care corespunde necesitilor prezentului, fr
a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile necesiti.
Durabilitatea pleac de la ideea c activitile umane sunt dependente de mediul
nconjurtor i de resurse.
Proiectul respect legislaia naional n domeniul proteciei mediului. Dezvoltarea durabil
a turismului din acest amplasament se realizeaz n concordan cu planurile de amenajare
ale teritoriului, Natura 2000 care precizeaz nivelul de protecie n care se nscrie obiectivul
nostru precum i normele tehnice de realizare a structurilor de agrement turistic. Traseul
prtiei precum i dotarea ei cu telefericul alimentat cu energie electric implementeaz
soluii prietenoase mediului nconjurtor, cum sunt: utilizarea de materiale ecologice, a unor
surse de energie neconvenionale, a echipamentelor cu un consum energetic / de ap
eficient, creterea suprafeelor ocupate de spaiile verzi, promovarea i diseminarea unui stil
de via prietenos mediului nconjurtor, conservarea patrimoniului turistic, natural i
cultural. Creterea numrului de turiti, ateptat n condiiile dezvoltrii turismului din
aceast zon, nu va suprasolicita mediul nconjurtor, nu va afecta echilibrul ecosistemului.
Presiunea asupra mediului va fi inut sub control n aceast regiune dotat cu un
patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia ntr-o manier durabil
i printr-o repartizare spaial uniform a activitilor turistice. Exploatarea turistic
durabil a zonei de Nord a jud. Vlcea se poate realiza prin practicarea unui turism
controlat, prin distribuirea echilibrat a turitilor n toate perioadele anului (reducnd astfel
i efectul indus de sezonalitate) Astfel n perioada de var lacul Vidra constituie o
atractivitate suplimentar pentru practicarea sporturilor nautice i a pescuitului sportiv.
Drumeiile pe timp de var , toamn i primvar reprezint de asemenea o atractivitate n
plus.
Acest spaiu de cca 565 ha. cuprinde zona de schi i zona Lacului de acumulare
VIDRA, el va fi completat cu funciuni de alimentaie public, cazare , trand, patinoar.
10
El a constituit rezerva de dezvoltare ,ctre nord vest, a unei viitoare zone turistice, cu punerea n
valoare cadrului natural existent - vegetaie forestier, realizarea unor noi funciuni de agrement
i turistice, de amplasarea unor obiective de importan public necesar zonei .

Prin LEGEA 526/2003, prin studiile amintite precum i prin PUG-ul aprobat s-au
propus modernizarea cilor de circulaie major DN 7A-cu DN 67.C, inclusiv realizarea
unor dotri turistice la intersecia acestor drumuri ntre Vidra i Obria Lotrului .

1.3. Surse documentare

a Lista studiilor i proiectelor elaborate anterior PUZ
* Principala surs de documentare este PUG al comunei Voineasa, care a stat la baza
dezvoltrii acesteia din anul 2005 pn n prezent.
* studiu integrat privind domeniul schiabil din Carpaii romneti I NCDT anexa la
legea 526/2003
- program de modernizare i dezvoltare a turismului montan din zonele vidra , obria
lotrului, din Voineasa jud. Vlcea Institutul de Conjunctur i Marketing pentru
Turism Bucureti
* Caietele de amintiri ale profesorului Dorin Pavel a patra Conferin a
Hidroenergeticienilor din Romnia 26-27 mai 2006 Bucureti.,
* Ghid Turistic Voineasa, monografie Jud. Vlcea
* Ghid Turistic Munii Latoriei prof dr. Ghe. Ploaie
* Cri :
Candea Melinda, Florina Bran - "Spaiul geografic romanesc - organizare, amenajare,
dezvoltare"- Editura Economica 2000; George Erdeli, Aurel Gheorghilas - "Amenajri
turistice", Editura Universitii Bucureti, 1996;Petrescu Carmen - "modelul turistic Chamonix-
Mont Blanc", Editura Sport-Turism, Bucureti 1978;Petcu Nicoleta I "Statistica in Turism,
teorie si aplicaii", Editura Cartea Albastra, Cluj Napoca 1999;Triscu Aurelian - "Arhitectura
- obiectiv si cadru pentru turism" , Editura Tehnica, Bucureti 1976;Tigu Gabriela -
"Turismul Montan", Editura Uranus, Bucureti 2000
Periodice: L'Architecture D'Aujordhui-nr. 126, 131 Arhitectura - 5/1966, 6/1968,
1/1969, 3/1971, 6/1973, 6/1976, 1/1977, 5-6/1978.

b .Lista studiilor de fundamentare ntocmite concomitent cu PUZ
Principalele studii preliminare sunt:
* Analiza activitii turistice si strategii de dezvoltare in turismul montan
din Zona De Nord a Munilor Latoria- Variante de amplasare ntocmit de
Aspro srl arh. Mihai Prdatu;
* Referatul Geologic al zonei prin care se evideniaz caracteristicile ternului de
fundare pentru construcii, nivelul apelor freatice, caracteristicile chimice ale apei
freatice. ntocmit de BEFAC srl ing . Floric Toma;
* Studiu topografic
ntocmit de PF. STOICA MIHAI , i dl Ionescu Ilie.
c. Date statistice-.

d. Proiecte de investiii elaborate pe domenii ce privesc dezvoltarea urbanistic a zonei
*Reabilitarea DN 7 A Brezoi-Petroani
*Modernizarea DN67/C Novaci Sebe Alba - podul de la Stefanu


11
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII

2.1. Evoluia zonei

Date privind evoluia zonei:
Prima atestare documentar a localitii Voineasa o ntlnim ntr-un hrisov de la 9
iunie 1520, emis n perioada domniei lui Neagoe Basarab, care stabilea grania formaiunilor
statale de la acea vreme. Dup 1774, la Voineasa se stabilesc mai muli pstori venii de peste
munte din zona Sibiului datorit oprimrii maghiare, acetia se numesc ungureni i aduc cu ei
obiceiurile i portul popular ciobnesc din Mrginimea Sibiului, care se menine i astzi.
Att Voineasa ct i celelalte localiti de pe valea Lotrului, ereau organizate n obti
steti, acestea dndu-le dreptul de folosin a pdurilor, apelor i a pajitilor alpine. Sub
aceast organizare i duc existena pn la nceputul secolului al XIX-lea, cnd apar
exploatrile forestiere i miniere. Dup primul rzboi mondial, pe valea Lotrului se
construiete oseaua i calea ferat cu ecartament ngust mocnia. Ani de-a rndul,
localitile de pe valea Lotrului preau nvluite n uitarea timpului i aa ar fi rmas mult
timp , cnd la nceputul anilor 60 apar constructorii celei mai mari hidrocentrele de pe
rurile interioare din Romnia , Lotru-Ciunget. Voineasa devine centrul de coordonare al
grupului de antiere care se vor transforma ulterior dup plecarea constructorilor n staiunile
de interes naional VOINEASA i VIDRA, precum i n amenajrile turistice de la Cinget
Petrimanu, Obria Lotrului.
Din Caietele de amintiri ale profesorului Dorin Pavel aflm c amenajarea Lotrului a
fost gndit nc din perioada interbelic cnd pe ru se transporta lemnul cu pluta :
n Planul General din 1933 pe Lotru la paginile 255, 256, 294 i n planele 45, 85, 94
am inventariat 7 hidrocentrale cu 138 MW i 407 milioane kWh anual, dintre care centrala nr.
358 avea lacul Vidra, exact n acelai amplasament cu cel intrat n funciune n vara 1973. Lotru-
Ciunget cu puterea uria de 500.000 kW i producia de 850 milioane kWh pe an, la 813 m
cdere, limit la lacul plin, va rmne i pe viitor cea mai mare i complex hidrocentral din
ar pe ruri interioare. Ea depete n unele privine amenajarea Grande Dixance din Elveia,
cea mai complex din Europa. Schema este extrem de complicat. Schema nu folosete numai
bazinul Lotrului, ca n Planul meu din 1933, ci concentreaz pe lng debitele Lotrului de 5,6
m/s la Vidra, nc ali 10m/s din bazine nvecinate din nord, vest i sud. Are puterea excepional
de mare (500MW) i producia acestei centrale, care cuprinde 92 baraje i captri secundare,
cea principal este acumularea Vidra cu 300 milioane metri cubi de ap, este 900GWh/an.

O idee inovatoare pe antierele noastre a fost realizat n sistemul Lotru prin
construirea a dou complexe turistice moderne, constnd nu numai din hoteluri mari i
restaurante moderne, ci i din numeroase vile individuale mai mici de tip tirolez proiectate de
colectivul ISPH condus de ingeniosul arhitect Oprea. Acestea au servit i mai servesc nc
inginerilor, tehnicienilor i funcionarilor de pe antierele Lotrului drept locuine confortabile
cu nclzire central i mobilier modern, i loc de barci sau blocuri simple i provizorii de pe
alte antiere. La terminarea tuturor lucrrilor este prevzut prin contract ca aceste complexe
s fie preluate de Ministerul Turismului
12
oseaua superb Sebe-Oaa-Vidra-Voineasa-Brezoi este n parte asfaltat i circulat,
iar restul n execuie. Ideea iniial a fost ca turitii strini, sosind de la Arad la Sebe, s
treac Carpaii, s locuiasc n complexele menionate i s plece mai departe prin Voineasa
spre Bucureti sau direct spre Litoral. Distanele mari i greutiile de deplasare cu trenul
Bucureti-Halta Gura Lotrului, pe traseu ocolit, apoi cu IMS-uri sau dube, pn la Voineasa pe
drum asfaltat, erau nc acceptabile. De acolo ns la barajul Vidra, la lucrrile Petrimanu,
Hanez i la multe alte antiere, pe drumuri desfundate, m-am mbolnvit destul de frecvent
dup1974, ceea ce era firesc la cei peste 70 de ani ai mei. M gndeam ntristat cum, cu 25 de
ani n urm, colegi tineri strigau n muni, mai ncet domnule profesor, c nu suntem toi aa de
tineri i voinici. n schimb deplasrile la Lotru mi-au plcut pentru c vedeam realizate lucrri
de calitate i cum foti mei studeni au devenit mari specialiti ai proiectrii i construciei. Mai
erau i cantinele bune i mai ales i cazarea n camere aproape ca la hotele de lux, compensnd
astfel oboseala i munca ncordat, i fiind pensionar o fceam ca munca patriotic nepltit.
Staiunea Voineasa a fost creat pe scheletul Organizrii de antier a amenajrii
hidroenergetice LOTRU. Staiunea Voineasa este o Staiune de odihna si tratament deschisa
n toate anotimpu-rile. Este situat n partea central sudic a Romniei, la captul sudic al
Munilor Lotru (Carpaii Meridionali), pe valea rului Lotru, la o altitudine de 600 -800 m,
la 60 km NV de municipiul Rmnicu - Vlcea (reedina judeului Vlcea) de care este
legata printr-un drum modernizat.

Caracteristici semnificative ale zonei, relaionate cu evoluia localitii:
Prin poziia sa geografic, localitatea Voineasa beneficiaz de toate
caracteristicile unei zone turistice complete: relief muntos cu vrfuri semee,
goluri alpine, vi adnci, ei ce coboar abrupt sau domol, resurse naturale
din belug, lacuri si ruri cu ape ca de cristal, mari ntinderi de pduri, o
diversitate de plante si animale, un fond cinegetic valoros, clima blnd pe tot
parcursul anului.
Atracii deosebite: pescuit de pstrvi (indigen, curcubeu, fntnel) in
rurile Lotru, Latoria, Voineia si in lacurile Brdior, Petrimanu, Galbenul si
Vidra; vntoare in pdurile din mprejurimi (porc mistre, cprior, cerb, urs,
ginua si cocosul de munte). Acest spaiu reprezint o destinaie pentru
drumeie, refacere, odihn, aventur sau sport, datorit complexitii
potenialului turistic natural ce poate fi valorificat pe parcursul ntregului an
calendaristic.


Climatul este intramontan, cu veri rcoroase (temperatura medie a luni iulie este de
14C) si ierni reci (temperatura media din ianuarie este de -7C). Precipitaiile anuale sunt
13
in total de aproximativ 800 mm. Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu
aer curat, fr praf si alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizai si ozonizai si
radiaii ultraviolete. Recomandat pentru vacane i pentru tratamentul neuro-asteniilor,
organismului slbit, suprasolicitare fizic i intelectual, anemii secundare etc. Menionm
faptul ca zona propus, este cuprinsa in Legea 562/2003 SCHI IN CARPATI( cu
modificrile ulterioare), avnd un potenial turistic de importan naional, iar staiunea
Voineasa (staiune de interes naional) nu beneficiaz de dotarea cu o prtie de schi, chiar
dac cadrul natural permite acest lucru. De asemenea, nc din anii 1970 cnd au fost
proiectate i realizate construciile aferente lucrrilor barajului de la Vidra, s-a avut n
vedere organizarea Jocurilor Olimpice de Iarn din 1982. Satul Olimpic era format din trei
staiuni VIDRA, ALBA i MURA . Atunci au fost proiectate i realizate mai multe cldiri
care au un aspect arhitectonic deosebit, dar care n prezent se afl n patrimoniul
sindicatelor ce nu doresc s se implice n activitatea turistic . Tot aici a funcionat si un
telescaun care a fost exploatat o perioad de timp de o societate privat, dar dup ce
sindicatele au preluat patrimoniul staiunii acesta a fost i el abandonat.
Dei 30 % din suprafaa judeului Vlcea este zon de munte acesta nu are n prezent o
prtie de schi funcional.

Potenial de dezvoltare
Amplasamentul se afl ntre intravilanul staiunii Vidra i intravilanul trupului de la Obria
lotrului. Lacul Vidra se afl n centrul acestui teritoriu, el beneficiaz de cele mai bune
condiii climatice pentru practicarea turismului montan i a sporturilor de iarn, prin
ninsorile abundente prezente n anotimpul rece i relieful generos cu locuri ferite de furtuni
i avalane. Deasupra lacului Vidra se afl platoul Latoriei de Sus pe Coasta Benghiicare
mpreun cu versanii nordici ai Munilor Latoria i cei ai Parngului, formeaz probabil
cel mai valoros domeniu schiabil din Carpaii Meridionali. n urma punctrii
caracteristicilor semnificative de mai sus , zona are ca i caracteristic general, n raport cu
evoluia localitii , tendina de realizare a unor funciuni de turism i agrement care s
exploateze cadrul natural existent i zona de agrement existent, att prin exploatarea
potenialului domeniului schiabil i al lacului Vidra ct i aciuni de parcelare realizare de
loturi a terenurilor proprietate privat, extrem de variate ca suprafee, orientare i
dimensiuni, (dezvoltarea CASELOR DE VACAN , i a PENSIUNILOR
AGROTURISICE)


14
Se creeaz astfel posibilitatea fireasc de a se realiza un vechi proiect de mare anvergur
care a luat natere in jurul anilor 1970 o dat cu proiectarea i execuia lucrrilor
Hidrotehnice din bazinul rului Lotru. Avnd n vedere potenialul turistic al domeniului
schiabil din jurul Lacului Vidra (alt. 1320m ) care este mrginit de munii Lotrului,
Latoriei , Parng ( muni cu nlimi i goluri alpine aflate la peste 2000m altitudine),
beneficiarul (asociaii) , prin CONSLIUL JUDETEAN VALCEA dorete s implementeze
un proiect pentru dezvoltarea potenialului turistic al zonei precum i deschiderea unor
posibiliti de legare a domeniilor schiabile vecine printr-un sistem de schi lifturi,
telescaune, gondole i formarea unui circuit prin care s se lege staiunea Rnca de staiunea
Vidra i Obria Lotrului. De asemenea se pot conecta i domeniile schiabile vecine din
Parngul Mic Groapa Seac sau cel din munii Lotrului - Gtul Berbecului, Cindrel
Pltini, ureanu Poarta Raiului.
Posibiliti de cazare pe Valea Lotrului: - cu plecare de la BREZOI ora aflat la
10 km de Staiunea Balneoclimateric Climneti (unde dispunem de baz de cazare)
neutilizat pe timp de iarn, Valea trece prin comuna MALAIA, comun vecin cu
Staiunile HOREZU i BILE OLNETI (pe platoul munilor Cpnii al cror versant
nordic coboar n Malaia ) aici avem zon cu turism rural la Slite, Malaia i Ciunget
insuficient exploatat.

Din Ciunget se poate ajunge pe DJ 701D pe Valea Latoriei la Cabanele de la Petrimanu,
unde gsim Complexul Tudor si Cabana Consiliului Judeean Vlcea. Drumul 701D este un
drum de exploatare al amenajrilor Hidroenergetice de pe Cheile Latoriei, el a fost asfaltat
este deschis i ntreinut de Hidroelectrica Ciunget care exploateaz barajele din zon
Petrimanu - Curmtura Olteului i de aici la Polovragi cu legtur n DN 67
TG.JIU-RM VALCEA, sau Curmtura Olteului-Vaideeni peste creasta munilor Cpna,
La Nedei.
Din Ciunget se ajunge n localitatea VOINEASA, localitate amplasat la altitudinea
de 600m , care pe lng hotelurile din staiune ce au o capacitate de cazare de 1000 de
locuri, mai dispune de 500 locuri n pensiunile agroturistice care nu sunt ocupate la
capacitate.

Din Voineasa pe valea Mnilesei vom parcurge 30 Km urcnd pe drumul
modernizat Dn7A trecnd prin pasul curmtura Vidruei la 1600 m alt, apoi vom cobor
pn n Staiunea VIDRA,
Staiunea Vidra este amplasat la cota 1300 m altitudine.
Aceasta are n dotare un hotel cu 6 etaje de 180 locuri , 3 mini hoteluri P+3 cu o
capacitate de 300 locuri, i 5 vile 100 locuri , n total 500 locuri.
15


In prezent staiunea este parial abandonat de administratorii legali care nu
doresc s se implice n activitatea de exploatare turistic.


2.2. ncadrarea n localitate
Poziia fa de intravilanul localitii
Prezentul PUZ se aplic teritoriului cuprins ntre Obria Lotrului i Staiunea Vidra din
Comuna Voineasa, judeul Vlcea i este amplasat pe versanii de NORD ai Munilor
LATORIA precum i pe platoul CARBUNELE STEFANUL pe lng TRANSALPINA
Amplasamentul se afl la grania a trei regiuni de dezvoltare SUD VEST, VEST, CENTRU,
la limita dintre judeele Gorj, Hunedoara, Alba, Sibiu i Vlcea, n nord-vestul comunei.
Relaionarea cu localitatea ,sub aspectul poziiei ,accesibilitii, cooperrii
n domeniul edilitar , servirea cu instituiile de interes general
Zona de Nord a Judeului Vlcea este beneficiara celui mai mare sistem hidroenergetic
de pe apele interioare din Romnia prin amenajarea bazinului LOTRU, aceast amenajare a
deschis n acelai timp porile unei noi magistrale a turismului Romnesc ; magistrala
Lotru Jiu-Cernape axa Brezoi - Bile Herculane. Magistrala Lotru dispune de dou
drumuri naionale DN 7A i DN 67 C Transalpina , de dou drumuri judeene DJ
701D pe valea Latoriei si DJ105 G pe valea Voineia, un drum strategic (sau drumul
regal) aceste drumuri sunt racordate la culoarul european IV care va deveni n viitorul
apropiat cea mai important cale de acces ce va lega vestul rii de bucureti i constana:
-arad- deva, sebe-alba (pe valea mureului); -sibiu, cornet-brezoi (pe valea oltului);-
brezoi- pitesti,( dup ce va ocoli muntele cozia pe valea biaului pn la sltrucu, va urma
cursul topologului pn n apropiere de curtea de arge- pitesti pe valea argeului). -
autostrada A1 pitesti-bucureti, -autostrada A2 bucureti-constana

STATIUNEA RANCA LACUL VIDRA OBRIA LOTRULUI

MUNTELE PURU STATIUNEAVIDRA PASUL CURMATURA VIDRUEI
16
Legatura principal ntre zona studiat si Voineasa se face pe DN 7A modernizat i
asfaltat de la BREZOI pn la PETROANI, drum care face legtura cu marile orae din
partea de NORD VEST (ARAD, TIMIOARA, LUGOJ, DEVA, PETROANI) si cele din
sud, RM. VALCEA, PITETI, SLATINA, BUCURETI, CONSTANA, racordul cu
autostrada A1 se va face in apropriere de Brezoi la schitul Cornetul din com. Racovia.
O alt Legtur cu zona studiat se face pe -DN 67 C n curs de modernizare pe
sectorul dintre staiunea RNCA OBARIA LOTRULUI- SEBE ALBA, prin pasul
Urdele la peste 2200 metri altitudine. Pe acest drum care se unete cu DN1 i DN7
(culoarul IV European E81 E68) se vor putea lega oraele din centrul rii, CLUJ,
ALBA, SIBIU cu cele din sud vest TG JIU, CRAIOVA, DROBETA TURNU SEVERIN.
Aceste dou drumuri se ntlnesc n OBRIA LOTRULUI. Cele dou drumuri se
intersecteaz cu drumul strategic sau - DRUMUL REGAL, construit n primul Rzboi
mondial, drum ce pleac din oseaua asfaltat (DN7A) la Valea Mceului, parcurge toat
creasta Munilor Latoria, trecnd prin Chica Lupului pe deasupra Staiunii Voineasa (n
dreapta) i a localitii Ciunget n stnga sa , apoi urc domol pn n Plaiul Poienii la
altitudinea de 1600 m. Aici drumul se unete cu legtura sa mai recent ce vine din Ciunget,
pe valea Rudresei. Din Plaiul Poienii drumul se continu pe serpentinele din Fratoteanu
Mare, trece pe rnd pe sub vrfurile din golul alpin aflate la altitudinea de 2000m
(Fratoteanu , Mogoul, Pietrele, Petrimanu, Puru, Bora, tefanu), strbtnd Coasta
Benghii pn n aua tefanu unde se ntlnete cu Transalpina, drum ce vine de la
Rnca i coboar la Obria Lotrului.



Valea Lotrului beneficiaz de o echipare edilitar complex aici sunt prezente pe lng
drumurile naionale i culoarele magistrale a liniilor de transport a energiei electrice, fapt
care determina ca relaiile ntre localitile Cinget-Petrimanu-Voineasa-Balindru-Vidra s
fie interactive (ex: prin ntreinerea exploatrilor energetice respective se ntrein i
drumurile naionale, judeene sau de exploatare).
Pe aceste drumuri se desfoar activitile de transport de mrfuri, activitile economice
de exploatare forestier, minier, pstoritul transhumana, trguri anuale de animale (la sf.
Mrie Obria Lotrului ), activitile turistice , activiti culturale, de intervenie a ISU n
cadrul dezastrelor naturale sau de salvare a vieilor omeneti, activiti de control i paz
desfurate de organele abilitate sau ale administraiei locale sau centrale.
INCADRAREA IN ZONA DE NORD A JUDETULUI VALCEA

INCADRAREA IN ZONA TRASEUL CULOARULUI I V EUROPEAN TRASEELE DN67C- DN7A si DN67E HERCULANE -PETROSANI
19
2.3. Elemente ale cadrului natural
Muntii Latoritei se desfasoara intre Latorita si Lotru, pe teritoriul cuprins intre izvoarele
acestora si punctul lor de confluenta (Gura Latoritei). Spre nord si est, de la Obirsia Lotrului
si pina la Gura Latoritei rul Lotru separ Muntii Latoriei de cei ai Lotrului. In aceasta
poriune, pe Lotru se afl doua lacuri de acumulare: Vidra (1289 m), ce i intinde apele din
amonte de confluena Mirului cu Lotru pin in aval de confluena Vidrutei, si Balindru (1030
m), mult mai redus ca intindere, situat la confluena prului cu acelasi nume cu Lotru. La
vest, de la confluena cu prul lezer pna la Obirsia Lotrului, Lotrul separ Culmea
Carbunele-Miruu din Munii Latoriei de Masivul Paring. Limita sudica a masivului o
constituie prul Latoria, care, adunindu-si izvoarele cele mai sudice de sub versantul estic
al Virfului Mohoru (valea Urdele), strabate spre est un defileu spectaculos, colectind ape atit
din Muntii Latoritei, cit si din cei ai Capatinii. Pe traseul sau se afla, de asemenea, doua
lacuri de acumulare: Galbenu (1304 m) si Petrimanu (1130 m), ale caror ape sint conduse
printr-o galerie subterana spre lacul-Vidra. Dupa cum se poate observa si pe harta, limitele
sint date in principal de reteaua hidrografica. Singurul sector in care acesti munti se leaga
direct de cei inconjuratori se afla in Saua lezer, situata la nord de Virful Iezer (2157 m), acolo
unde se face legatura cu Muntii Paring. Muntii Latoritei sint formati dintr-un ansamblu de
culmi cu o altitudine medie de 1400 - 1800 m. Peste 65% din suprafata se situeaza la o
altitudine ce depaseste 1600 m. Relieful de culmi joase, a caror altitudine scade sub 1000 m,
are o dezvoltare redusa, fiind dispus in extremitatea estica a axei principale a masivului.
Marginea nordica - intre piriul Chioara si Dosul Pinului, formind versantul drept al Lotrului -
prezinta sectoare puternic inclinate, cu o diferenta de nivel de 400 - 600 m, acoperite de
padure. In schimb, versantul sting al Latoritei, constituind limita sudica a muntilor, prezinta
abrupturi stincoase, cu pereti pe alocuri surplombati, hornuri si pante cu grohotisuri, dispuse
pe o diferenta de nivel de 700 - 1000 m. Aspectul general al versantului sudic, ca si
dispunerea rocilor calcaroase ca o banda aproape continua, se poate observa cel mai bine din
Curmatura Oltetului sau de pe Culmea Huiluzu Tirnovu din Muntii Capatinii.

Culmea principala porneste din Virful Bora (2055 m), care reprezinta si altitudinea maxima a
masivului, si se orienteaza spre est, depasind prin alte doua virfuri ,,granita" celor 2000 m:
Vf. Puru (2049 m) si Vf. Fratosteanu Mare (2053 m). Din Virful Fratosteanu Mare culmea
principala, cu orientare vest-est, se ramifica in doua culmi aproximativ paralele, dar inegale
ca lungime, intre acestea adincindu-se valea Rudareasa. Ramura nordica se prelungeste prin
Culmea Stevia, coboara in Saua Chica Lupului (1 012 m), se ridica in Dealul Ciresului (1161
20
m) si ia sfirsit la confluenta Latoritei cu Lotrul. Cea sudica, dupa o succesiune de virfuri si
inseuari largi, se orienteaza spre nord-est, devenind o creasta ingusta si accidentata..
Elemente ale cadrului ce pot interveni n modul de organizare urbanistic

Elementul principal cu un rol foarte important n modul de organizare urbanistic este
golul alpin, acesta confer o rezolvare interesant a terenului din jur prin introducerea n
circuitul de agrement a prtiilor de schi i legtura obligatorie a celor patru zone (A,B,C,D)
adoptarea unor modele europene pentru deschiderea unor posibiliti de legare a domeniilor
schiabile vecine printr-un sistem de schi lifturi, telescaune, gondole i formarea unui circuit
prin care s se lege staiunea RANCA de staiunea Vidra i Obria Lotrului. De asemenea se
pot conecta i domeniile schiabile vecine din Parngul Mic Groapa Seac sau cel din munii
Lotrului- Gtul Berbecului, Cindrel Pltini, ureanu Poarta Raiului. Legtura zonelor se
face att la baza prtiilor prin cele dou drumuri naionale ct i pe creast prin amplasarea
ingenioas a instalaiilor de transport pe cablu. Pe golul alpin se vor amenaja stnele turistice
existente care pot devenii i uniti de alimentaie public se vor amplasa cabane i refugii
turistice.

Un alt element principal cu un rol foarte important este Rul Lotru, acesta izvorte
din Munii Parng din lacul glacial Clcescu, lac ce este mrginit de Vrfurile Setea Mare
2365 m i Mohorul 2337 m, strbate de la sud la nord acest teritoriu mirific pn la
confluena cu prul Prav, n locul OBRIA LOTRULUI.

Aici rul Lotru i schimb direcia i curge de la vest ctre est pn la confluena cu
rul Olt mrginit fiind pe partea stng de munii Lotrului, iar pe partea dreapt de munii
Latoriei.
In zona Obria Lotrului exist riscul producerii de inundaii n perioada de primvar
- var cnd topirea zpezii din mai-iunie se suprapune cu perioada ploilor abundente 100-200
l/mp. n anul 2006 prul Prav a inundat DN 67 c la Obria Lotrului avariind podul de la
intersectia cu DN7a. Riscul de inundaie se prezint numai pn la Podul Tunari unde ncepe
lacul Vidra. In aceast zon care face parte din intravilanul Obria Lotrului, va trebui sa se
in cont de aplasarea construciilor n afar zonelor inudabile i de stabilirea unei cote zero
adecvate .
21

Prezena rului Lotru cu apa sa cristalin n intravilanul viitoarei Staiuni montane de
la Obria Lotrului puncteaz decisiv pentru amplasarea zonelor plantate de sport turism de
pe malul drept al rului Lotru de la podul Tunari pn n centrul staiunii.
La obria lotrului se va acorda o atenie deosebit dezvoltrii unor structuri de
agrement cu profil diversificat, cu accent pe cel apres-schi (piscine saune, fitnis, squash,
discoteci, amfiteatre, patinoar acoperit i descoperit, sli de sport,etc. )
Zona Lacul VI DRA este caracterizat de un cadru natural de excepie , elementul
principal constituindu-l lacul de acumulare ce este cuprins ntre munii Latoria i munii
Lotrului . Pe malul de est al acestuia s-a constituit n anii 1970, STAIUNEA VIDRA. Lacul
Vidra a influenat ntr-un mod semnificativ poziionarea celor patru zone de agrement , acesta
reprezentnd sursa de ap vital pentru producerea zpezii artificiale, indispensabile n
perioadele de secet(noiembrie-decembrie) din anumii ani. Pentru a practica sporturile de
iarn cu succes n condiii de maxim rentabilitate economic, mai ales pentru atragerea
potenialilor schiori sezonul de schi trebuie s nceap obligatoriu n luna decembrie.
n aceste condiii volumul extraordinar cu cei 300 milioane metri cubi de ap din lacul
Vidra constituie un element crucial n decizia de amplasare a zonelor funcionale.
Astfel a aprut necesitatea ca zona A MIOARELE s fie abordat n prima etap de
dezvoltare pentru c se afl n centrul de greutate ntre Vidra i Obria Lotrului pe traseul
prtiei de la MIOARELE se va monta conducta de font ductila cu diametrul de 100 mm ce
se va ramifica pe golul alpin cu posibiliti de prelungire n etapele viitoare
Un alt element de cadru natural care va influena modul de rezolvare funcional
urbanistic a zonei studiate este suprafaa cu vegetaie forestier i lacul de la sudul ei,
element care va fi valorificat n studiul de fa. Un alt element de relief de care se va ine
seama, este cornia ce se desfoar pe toat lungimea zonei, de la EST la VEST, corni
care prin diferena de nivel determin o amplasare peisagistic de excepie a cldirilor, prin
exploatarea diferenei de nivel i a o vedere ctre lacul de acumulare. Drumul de contur de pe
partea stng a lacului de acumulare paralel cu DN7 va fi amenajat pentru prtia de schi
fond sau ca drum de plimbare (randonnee) cu snii trase de cai sau va fi folosit pentru
echitaie.

22
2.3 Circulaia.

Aspecte critice privind desfurarea circulaiei n cadrul zonei
Circulaia n cadrul zonei studiate poate fi clasificat funcie de importan n :
Strzi de categoria a IIIa cu dou benzi de circulaie.
DN7A ,Strad cu profil normal, asfaltat , de tranzit ntre VIDRA I OBARSIA
LOTRULUI - afluiaz circulaia ctre VEST LA DN 67C i ctre EST la DN7.
DN 67C, Strad cu profil normal, asfaltat de tranzit ntre RNCA -OBARSIA
LOTRULUI-SEBE ALBA acestea sunt in curs de modernizare!!!
In afar de DN7A i DN 67C mai exist drumurile forestiere din zon
Acestea sunt strzi balastate , cu profile neconforme limi ce variaz de la 5 la 10 m
Strad median a zonei , distribuie i colecteaz circulaia din i n profunzimea zonelor
construite, acces principal la zona de agrement.
Strad asfaltat , fr trotuare , are prospectul realizat pentru intrrile n profunzime.
Inexistena unor drumuri de acces n profunzime la terenurile ce urmeaz a fi lotizate n
vederea realizrii de construcii.
Analiznd aspectele critice privind desfurarea circulaiei n zona studiat se evideniaz
disfuncionalitile n circulaie:
--Gabaritele mici ale prospectelor strzilor forestiere existente duce la o circulaie auto i
pietonal n condiii de insecuritate.
-- Transportul cu autovehicule grele este obstrucionat de profilele neconforme ale strzilor
nemodernizate .
-- Accesul auto al serviciilor de salvare i pompieri se face cu greutate sau este
obstrucionat .
--Lipsa mbrcminii asfaltice i a canalizrii pluviale duce la acces impracticabil n caz de
precipitaii.
Este necesar modernizarea strzilor prin stabilirea prospectelor normate funcie de
categoria acestora , asfaltarea lor, realizarea scurgerilor apelor pluviale prin legarea la
reeaua de canalizare sau rigole de scurgere, realizarea unor intersecii corecte ca raze de
curbur, refugii pe drumurile nguste i platforme de ntoarcere pentru fundturi.
Se va completa reeaua de strzi cu strzi noi care s preia circulaia de acces n profunzime
la noile loturi de construcii, s fac legtura cu direciile principale de deplasare.
Se vor amenaja parcri auto n lungul drumurilor naionale n limita prospectului de 26 m
care reprezint zona drumurilor.


23


Transportul pe cablu
n prezent exist o instalaie de telescaun nefuncional


Este necesar ca n prima etap s se realizeze amplasarea unui telescaun fix cu patru
locuri n zona MIOARELE care s fac legtura ntre DN7a i domeniul schiabil de pe golul
alpin. Instalaia de transport pe cablu reprezint principalul mijloc de acces la golul alpin pe
timp de iarn, ea va avea o lungime total de 2000 ml i o diferen de nivel 525ml( plecare
cota 1850 sosire cota 1325) cu toate dotrile aferente; fundaii, stlpi metalici i console cu
role de ghidaj , cablu tractor,scaune. Acesta va fi principala cale de acces la golul alpin pe
timp de iarn n condiiile n care drumurile existente vor fi nzpezite.
De asemenea se propune amplasarea unui teleschi la baza prtiei i a 4 teleschiuri pe golul
alpin ntre cotele 1850- 2000.


24
2.5 Ocuparea terenurilor

Principalele caracteristici ale funciunilor ce ocup zona studiat

Zona studiat reprezint ZONA de NORD a MUNILOR LATORIA ntre
Munii CRBUNLE-BORA-MIRU delimitai de valea Crbunele, i Munii
PIETRELE VIDRUEI-MOGOU delimitai de valea pietrele Vidruei.
Suprafaa studiat este de 565,0 ha

Pentru o mai bun analiz a situaiei existente i coeren a propunerilor de rezolvare
urbanistic zona studiat a fost mprit n PATRU subzone:

subzona A MIOARELE-COASTA BENGHII ( suprafaa 207,3 ha )
subzona B PURU-ZNOGUA (suprafaa de 134,4 ha)
subzona C MIRU - OBARSIA LOTRULUI (suprafaa de 103 ha),
subzona D CARBUNELE-TEFANU (suprafaa de 120 ha )
SUBZONA A : versantul nordic al MUNTELUI MI OARELE de la baza sa, cota 1320
pn n vrful Stna Miru 1975,
- MUNTELE COASTA BENGHII( pe creasta sa) n partea de Nord Est a golului alpin
Sa1. cota 1320-1450 vegetaie forestier
Sa2. Zona medie cota 1450-1800 vegetaie forestier
Sa3. zona nalt cota 1800-2000 -pajite alpin

SUBZONA B : versantul nordic al MUNTELUI PURU de la baza sa, cota 1320 pn n
vrful PURU 2045 i creasta sa de Nord-Vest pn n aua ZNOGUA
S.b.1. cota 1320-1450 vegetaie forestier
S.b.2. Zona medie cota 1450-1800 vegetaie forestier
S.b.3. zona nalt sau zona alpin cota 1800-2045-pajite alpin

SUBZONA C : versantul nordic al MUNTELUI MI RU de la baza sa, cota 1320 pn n
vrful MEREUUL 2021, compus la rndul ei din:
Sc1. Obria Lotrului malul drept cota 1350 pod Tunaru-Centru vegetaie forestier
Sc2. Zona medie cota 1450-1770
Sa3. zona nalt cota 1800-2021 domeniul schiabil n zona alpin -pajite alpin

SUBZONA D : versantul nordic al MUNTELUI CARBUNELE
s.d.3 zona alpin cota 1600-2100,
de la cota 1620- La Crie pn n vrful Crbunele 2045 i creasta sa de Nord-vest
pn n aua tefanul -pajite alpin

relaionri ntre funciuni

Pentru zonele cu vegetaie forestier caracteristica principal o reprezint exploatarea
masei lemnoase. O alt activitate prezent este cea de culegere a fructelor de pdure i a
ciupercilor care reprezint o aciune de supravieuire a muncitorilor disponibilizai din
25
activitatea minier de pe valea Jiului i a celor din judeele Vlcea i Gorj. Fenomenul este
prezent pe toat perioada de var i toamn, pe ntreg teritoriu din bazinul Lotrului, familii
ntregi trind aici n colonii improvizate avnd condiii de via greu de suportat cu risc de
mbolnvire i chiar de deces.

n pdure se desfoar n prezent numai activiti de exploatare forestier ce nu aduc
prosperitate ntregii comuniti ci numai celor ce exploateaz nemilos masa lemnoas .





Pe Golul Alpin activitatea de baz pe timpul verii o constituie punatul, dar care este i el n
dificultate mai nou prin interzicerea transhumanei.

26
Gradul de ocupare a zonei cu fond construit
n limita teritoriului studiat nu avem fond construit gradul de ocupare fiind zero dar ,
ntreaga Vale a Lotrului dispune de zon cu turism rural (la Slite, Malaia i Ciunget)

Din Ciunget se poate ajunge pe DJ 701D pe Valea Latoriei la Cabanele de la Petrimanu,
unde gsim Complexul Tudor si Cabana Consiliului Judeean Vlcea. Drumul 701D este un
drum de exploatare al amenajrilor Hidroenergetice de pe Cheile Latoriei, el a fost asfaltat
este deschis i ntreinut de Hidoelectrica Ciunget care exploateaz barajele din zon,
Petrimanu - Curmtura Olteului i de aici la Polovragi cu legtur n DN 67 TG.JIU-RM
VALCEA, sau Curmtura Olteului-Vaideeni peste creasta munilor Cpna, La Nedei.
Din Ciunget se ajunge n localitatea VOINEASA, localitate amplasat la altitudinea de
600m, care pe lng hotelurile din staiune ce au o capacitate de cazare de 1000 de locuri,
mai dispune de 500 locuri n pensiunile agroturistice care nu sunt ocupate la capacitate.

Din Voineasa pe valea Mnilesei vom parcurge 30 Km urcnd pe drumul modernizat Dn7A
trecnd prin pasul curmtura Vidruei la 1600 m alt, apoi vom cobor pn n Staiunea
VIDRA,Pe malul de est al acestuia s-a constituit n anii 1970, STAIUNEA VIDRA. De
asemenea , inca din anii 1970 cand au fost proiectate si realizate constructiile aferente
lucrarilor barajului de la Vidra s-a avut in vedere organizarea Jocurilor Olimpice de Iarna din
1982. Satul olimpic era format din trei staiuni , VIDRA , MURA i ALBA. Atunci au fost
proiectate si realizate mai multe cladiri care au un aspect arhitectonic deosebit, dar care in
prezent se afla in patrimoniul sindicatelor ce nu doresc sa se implice in activitatea turistica.
StaiuneaVidra este amplasat la cota 1300 m altitudine. Aceasta are n dotare un hotel cu 6
etaje de 280 locuri , 3 mini hoteluri P+3 cu o capacitate de 300 locuri, i 5 vile 100 locuri , n
total 600 locuri
Aspecte calitative ale fondului construit


27
In prezent staiunea Vidra este parial abandonat de administratorii legali care
nu doresc s se implice n activitatea de exploatare turistic. Astfel dup anii 1990,
cnd Sc SIND ROMANIA srl

si celelalte confederaii sindicale au primit cadou

de la Guvernul Roman dreptul de exploatare prin preluarea patrimoniului
UGSR, staiunea a intrat ntr-un proces continuu i constant de degradare .
Prtia de schi a fost i ea abandonat iar terenurile de sub staiune au fost retrocedate
vechilor deintori legali care acum se judec acum cu administratorii cldirilor.
Din Vidra se parcurg 17 km asfaltai, pe conturul lacului de acumulare, pn ajungem la
Obria Lotrului, unde n prezent se afl mai multe cabane care beneficiaz de condiii de
cazare i mas, fiind apte pentru activitii turistice.


La Obria Lotrului au fost introduse prin PUG VOINEASA, mai multe terenuri care sunt
favorabile pentru construcia pensiunilor i cabanelor agroturistice, dar a cror construire
treneaz din lipsa de perspectiv a dezvoltrii infrastructurii .
n zona Puru exist un canton de vntoare i pescuit, iar n zona Mioarele este padure
virgin. In zona Mioarele si Puru terenul are n prezent categoria de folosin pdure de
molid de la cota 1295 pn la cota 1800 m, unde este golul alpin ,acesta se desfoar pn n
creasta muntelui la cota 2000

Asigurarea cu servicii a zonei, n corelare cu zonele vecine

In zona Vidra se afl o prtie de schi deservit de un telescaun abandonat, dar datorit
faptului c structurile de primire turistic au fost i ele parial abandonate serviciile de cazare
i alimentaie public sunt foarte puin prezente pe pia. In zona Obria Lotrului au nceput
s se dezvolte timid n ultimul timp pensiunile agro-turistice, care pot s ofere servicii de
cazare i alimentaie public. De asemenea prezena drumurilor naionale modernizate
precum i a reelelor de energie electric nlesnesc asigurarea unor servicii vitale ca cele de
aciune a ISU, jandarmerie ,pompieri, salvare, salvamont, curierat,salubritate etc., acestea se
pot deplasa de la Rm. Vlcea, Voineasa, Petroani, Sibiu sau Sebe.
Prin amenajarea turistic trebuie s nelegem aciunea de punere n valoare estetic i
economic a unui obiectiv , complex atractiv sau zon turistic. Ea genereaz prin edificarea
unei anumite pri din infrastructura turistic produsul turistic sau oferta turistic integral.
Simpla existen n spaiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu genereaz o micare
turistic important, este nevoie de intrarea n scen a unor elemente infrastructurale care s
asigure accesul n zon dup care trebuie edificat baza tehnico-material necesar unui
turism modern. Prin amenajarea turistic a spaiului geografic se urmrete n primul rnd
estetizarea locurilor respective i abordarea unor lucrri care s duc n final la cizelarea
fondului turistic.
28
Asigurarea cu spaii verzi
Zona este plantat cu pdure de brad cu vrsta de 100 de ani iar pe golul alpin sunt
prezente pajitile alpine. Zona de vegetaie forestier cuprinde poriunea de la DN7 A
pn n golul alpin pe axa est vest, i poriunea dintre rul lotru i DN 67C pe axa nord-sud.
n Zon este prezent i vegetaia forestier nevaloroas, degradat prin mbtrnire
mbolnvire uscare sau drmturi de vnt. Acestea se vor igieniza prin amenajrile
forestiere care implic msuri de gestionare durabil, prin aplicarea de tratamente intensive,
care promoveaz regenerarea natural a speciilor din tipul natural fundamental de pdure i
prin conservarea pdurilor virgine i cvasivirgine. Reconstrucia ecologic, regenerarea i
ngrijirea pdurilor se realizeaz n concordan cu prevederile amenajamentelor silvice
i/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate n conformitate cu normele tehnice
specifice. Zon este plantat cu specii de conifere cu o vrst de peste 100 de ani.
n lunca Lotrului pe partea sa dreapt pn la podul Tunari exist i poriuni de pdure
degradat cu doborturi de vnt, arbori bolnavi smuli de toreni i teren degradat
neproductiv. Aici se vor face plantri de spaii verzi integrate cu celelalte amenajri a
terenurilor sportive i a parcajelor n lungul drumului

Existena unor riscuri naturale

- riscul producerii de inundaii
In zona Obria Lotrului exist riscul producerii de inundaii n perioada de primvar
-var cnd topirea zpezii din mai-iunie se suprapune cu perioada ploilor abundente 100-200
l/mp. n anul 2006 prul Prav a inundat DN 67 c la Obria Lotrului avariind podul de la
intersectia cu DN7a. Riscul de inundaie se prezint numai pn la Podul Tunari unde ncepe
lacul Vidra. In aceast zon care face parte din intravilanul Obria Lotrului, va trebui sa se
in cont de amplasarea construciilor n afar zonelor inundabile i de stabilirea unei cote
zero adecvate pentru viitoarele construcii .
n zon n prezent au loc modernizri i corectri ale malurilor rului Lotru prin
execuia de gabioane consolidri de maluri, aceste lucrri se fac concomitent cu supralrgirea
celor dou drumuri naionale care sunt n curs de execuie.
-riscul producerii alunecrilor de teren
n zon nu exist riscul alunecrilor de teren, totui prin practicarea unor culoare
pentru realizarea prtiilor de schi i a instalaiilor aferente de transport pe cablu, se v
ndeprta vegetaia forestier, lucru care teoretic ar trebui s duc la instabilitatea solului, dar
n realitate pantele domoale ale traseelor prtiilor care ajung maxim 27% i msurile care se
iau pentru amenajarea prtiilor prin nierbarea terenului defriat, vor duce la inexistena
riscului de degradare a solului .
- riscul producerii de avalane
Nu exist riscul producerii de avalane
Configuraia ternului din zona studiat unde vor fi amplasate principalele dotri de
cazare, alimentaie public, precum i traseele prtiilor din toate subzonele abordate n
prezentul PUZ sunt ferite de producerea avalanelor. Practic traseele prtiilor ocolesc zona
de stncriilor i abrupturilor unde se produc aceste fenomene.
Zona a fost monitorizat temeinic de lucrtorii care ntrein barajul de la Vidra, aici
existnd staia Hidrometeorologic unde au fost i sunt nregistrate principalele fenomene
meteeorologice, hidrologice .
29
Principalele disfuncionaliti:
Staiunea Vidra, una din cele mai frumoase staiuni montane din Romania, a fost lsata in
paragina. Situata la 25 de kilometri de Voineasa, in inima Muntilor Lotrului, la o inaltime de
1370 de metri, cu aer deosebit de ozonat, era destinatia preferata a sportivilor si a turistilor
iubitori de munte. Astazi, peisajul este dezolant. Pe langa faptul ca in ultimul an padurile de
conifere ce acopereau muntii din imprejurimi au fost doborate, lasand versantii golasi si
hotelurile ce inca mai functionau acum trei-patru ani au fost parasite.
Declinul a inceput dupa 1990, cand investitiile incepute la un hotel de 400 de locuri si la
sala de sport au fost oprite si incet, incet au fost devalizate. Astazi, din ceea ce a mai ramas,
trei hoteluri care apartin structurii judetene a Cartelului Alfa sunt inchise. In functiune mai
sunt doar cinci vile care se afla sub coordonarea financiara a Sind Romania. Capacitatea
acestora este de 20 de locuri. Statiunea beneficiaza de o partie de schi si de un telescaun.
Iarna trecuta doar turistii fideli si cei nostalgici au mai schiat aici, cu toate ca se zvonise ca
va fi omologata oficial. Intrucat ea prezinta o complexitate medie nu este accesibila
incepatorilor. La Vidra, zapada se mentine in jur de sase luni pe an.
Frumusetea locului a depasit meleagurile noastre, facand ca la "poarta" autoritatilor
valcene sa bata mai multi investitori straini, printre ei aflandu-se si parintii Laurei Pausini,
celebra cantareata italiana, care ar dori sa investeasca in aceasta statiune.
***Am fost acum 2 luni acolo. Trist, jalnic, infiorator.
Cu toate ca este un loc mirific, hotelul arata ca dupa bombardament. Probabil este lasat in
paragina pentru a-i scadea valoarea si a fi vandut pe 1 $.
Drumul de la Voineasa la Vidra este uimitor.
De vazut in acea zona si hidrocentrala de la Lotru, din inima muntilor.Peisajul este superb,
dar paragina in care se afla aceasta statiune este groaznic, am simtit fiori cand am vazut
atat dezinteres. Pacat de tara asta si pacat ca nu ne intereseaza!!
E aer curat, peisaj frumos i nu e poluare. Pcat c staiunea e aproape n paragin. Dac
investiiile ar continua i cldirile ar fi renovate, staiunea ar fi mult peste cea de la Rnca,
spune Ionica Vrabie din Rmnicu-Vlcea. n perioada de var pot beneficia 400-500 de
turiti de spaiile de cazare i mas ale staiunii. Staiunea e n administrarea Confederaiei
Sindicatelor din Romnia.
Dup nchiderea fabricii de cherestea din oraul Brezoi, Rata omajului a atins cote
alarmante. Pentru ca zona s poat renasc este nevoie de un program de investiii n
domeniul infrastructurii de turism, care la rndul lui s pun n micare interesul altor
investitori privai. Practic realizarea n prima etap a investiiilor Consiului Judeean Vlcea,
pentru a dezvolta infrastructura de agreement ar constitui motorul de dezvoltare al zonei
pentru c o dat cu consruirea debarcaderului de pe lacul Vidra, cu construirea prtiilor de
schi i dotarea corespunztoare a acestora, s-ar pune n valoare tot potenialul touristic din
ntrega vale a Lotrului. Prin realizarea acestor investiii se vor nate i alte oportuniti cum
ar fi necesitatea locurilor de cazare care s adposteasc turiti, inclusiv gasirea unor soluii
pentru reluarea lucrrilor abandonate de la construciile hoteliere din staiunea Vidra,
ocuparea forei de munc a locuitorilor de pe valea Lotrului inclusiv a personelor
defavorizate de etnie rrom care pot s lucreze la ntreinerea pensiunilor i a dotrilor noi
aprute cum ar fi restaurante, platforme de parcare centrale termice, spltorii etc.

30
2.6. Echipare edilitar
Stadiul echiprii edilitare
Alimentare cu ap nu exist reea de alimentare cu ap n zona studiat
Se va asigura prin amenajarea unei staii de captarea pe margine prului Mioarele care are
un debit suficient. Tot aici se va organiza i staia de tratare i clorinare, care va avea o limit
de protecie conform legii . Din acest staie apa va fi nmagazinat ntr-un rezervor de unde
va curge gravitaional la consumatori. O Alternativa la acest captare de ap care necesit
constriurea unui baraj o repreint scoaterea apei direct din lacul Vidra.
Canalizarea nu exist reea de canalizare n zona studiat
zona studiat nu are retea de canalizare , ea se va rezolva prin intermediul unei staii de
epurare care va prelua toate apele uzate de la consumatori.
Termice nu exist
Alimentarea cu energie termic se va rezolva la nivel individual de catre beneficiari prin
centrale cu funcionare pe combustibili solizi-*pelei ,lichizi, butan gaz,pompe de cldur,
celule voltaice,panouri solare,
Reele electrice
Amplasamentul beneficiaz de reeaua electric de medie tensiune (20KVA), care
strbate staiunea de la Est la Vest fiind necesar doar montarea unor posturi de transformare
acest lucru realizndu-se cu costuri relativ reduse.
telefonia este prezent prin intermediul releului GSM Orange.
Accesul in zona studiata este se face prin intermediul drumului DN7A,care este administrat
si ntreinut de Direcia Drumuri Naionale. In timpul anului accesul este facil, nu exista
pericol de avalane, nzpeziri, inundaii, alunecri de teren, etc.

2.7. Probleme de mediu
prevenirea impactului nefavorabil asupra mediului
Singurele probleme de mediu ce au fost identificate sunt rezultatul tierilor abuzive de
vegetaie forestier fenomen care sa produs dup revoluia din 1989.
*Un alt fenomen negativ care a lsat urme asupra mediului i peisajului a fost produs de
oamenii din coloniile improvizate a culegtorilor de ciuperci i fructe de pdure prin
aruncarea la ntmplare a resturilor menajere , pungi de plastic, peturi etc.,
*afectarea cadrului natural prin practicarea turismului necontrolat si apariia unor depozitari
necontrolate de deeuri, vizibile si cu efecte devastatoare pentru toi factorii de mediu :aer,
apa, sol aspect peisagistic nengrijit in unele zone, datorat unor ntrzieri uneori nejustificate
ale factorilor responsabili in ecologizarea terenurilor forestiere defriate (prezenta cioatelor si
doborturilor ) si in ntrzieri ale rempduririlor acestor terenuri; imagine trista a unor arbori
cu boli specifice depozitarea temporara a butenilor provenii din exploatrile forestiere din
zona pe marginea DN 7A ducnd la aspect peisagistic negativ, la ngustarea drumului si
deteriorarea covorului asfaltic .
Golirea lacului Vidra

Golirea parial a acumulrii Vidra a determinat reducerea suprafeei luciului lacului de la
circa 1240 ha la circa 280 ha si o adncime de 10 m.
31
2.8. opiuni ale populaiei

Spaiul rural voinesean, o nentrecut de interesant unitate
geografica si nu mai puin istorica, "cetate in cetatea Carpailor", cuib in care o
parte a neamului a stat la adpost nu din vremea tocmirii tarilor, ci din vremea
ntemeierii neamului nsui, a atras de-a lungul timpului si continu s atrag
numeroi vizitatori.
Beneficiem astzi, la nceputul secolului al XXI-lea, de unul dintre cel mai puin
alterat spaiu montan european, spaiu in care gsim peisaje unicat, de o rar
frumusee, o deosebit resurs uman, o ospitalitate cald, o gastronomie
specific si o atmosfer aproape patriarhal. Aici, oamenii locurilor poarta in
fiina lor memoria ancestrala a neamului, respectnd cu strictee srbtorile
religioase si tradiiile milenare. ranul voinesar triete intr-o comuniune
profund cu natura, dup un ritual nvenicit prin fora tradiiei, care a creat
structuri ceremoniale ce devin "modele" in viaa folcloric tradiionala si
n
ceva"
inedit pentru vizitatori. Tradiiile, obiceiurile si datinile dau savoare vieii rurale din
aceste locuri. Voineasa este un loc dinadins parc tocmit de natur pentru
secretul preios al "perspectivei".
Acest spaiu reprezint o destinaie pentru drumeie, refacere, odihn, aventur
sau sport, datorit complexitii potenialului turistic natural ce poate fi
valorificat pe parcursul ntregului an calendaristic.
De aceea, o vacant in spaiul rural voinesan poate nsemna mult. Aceasta poate fi
o perioada de relaxare, de linite si echilibru, de tonifiere si redobndire a
ncrederii in viat si in propriile puteri, de disciplin spiritual, de comunicare si
apropiere uman. Este un moment prielnic de a nva tiina cooperrii" cu
mediul, cu miturile si legendele, cci natura i pune amprenta pe oameni, pe
urmaii acestora, pe neam.
In acest context, PUZ-ul propus si-a propus s contribuie la redescoperirea
spaiului voinesan, la valorile pstrate aici, adesea ignorate sau uitate, la
abordarea problematici complexe a turismului montan intr-un teritoriu cu un
potenial turistic consistent, dar insuficient cunoscut si superficial valorificat.
Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului rural au evideniat faptul ca el are
un impact considerabil asupra dezvoltrii, din punct de vedere social, cultural si,
mai ales, economic, a zonei.
Ideea pe care am urmrit-o de-a lungul ntregului demers realizat a fost aceea de
a trata subiectul intr-o perspectiv sistemic, a mbina organic enunurile
teoretice si referirile la realitate si c staiunea Voineasa i poate regsi locul si
personalitatea prin turism . Pe de alt parte am ncercat o analiz pertinent si
aplicat la situaia concret a fenomenului, plasnd-o in contextul mai larg al
dezvoltrii durabile a staiunilor romaneti si a importantei date turismului,
considerat sector strategic, de Uniunea European.
Pe aceasta baza informativ si analitic, memoriul formuleaz un diagnostic
argumentat asupra spaiului evaluat si contureaz o strategie viabil de
dezvoltare a turismului in zon. Cunoscnd realitatea sunt sugerate cile de
obinere a unor produse turistice de marc, care sa exprime notorietate, s
sprijine pstrarea si promovarea identitii locale si a unei oferte competitive in
32
domeniul turismului. Schimbarea acestei tendine presupune o schimbare de
optic in promovarea produsului turistic romanesc si, mai ales, un efort
investiional deosebit pentru realizarea de structuri turistice noi. Turismul
romanesc creste mai lent dect in alte state din zon. Volumul investiiilor strine
directe in turism, in intervalul 1991-2002, se ridica la numai 5,3 miliarde de
dolari, o cifra relativ sczut, cauza fiind privatizarea ntrziat din domeniu.
Guvernul Romniei nu a adoptat o politic de atragere a investiiilor strine si
nu ofer nici un fel de faciliti companiilor care doresc sa investeasc in acest
sector. O alta cauza a investiiilor sczute este infrastructura slab. Doar 50%
din drumurile din Romnia sunt asfaltate, singurul aeroport internaional cu o
capacitate operaional satisfctoare este cel de lng Bucureti, iar condiiile
de cltorie cu trenul nu se ridic la standardele internaionale. Conform
studiului realizat de Organizaia Mondiala a Turismului, anul 2004 a fost cel mai
bun pentru turism din ultimul deceniu.
Cat despre Romnia, numrul turitilor strini s-a majorat cu 34%, in timp ce
numrul total de turiti a crescut cu 23%.
Din cei 2,3 milioane de strini care si-au petrecut vacana in Romnia, conform
datelor furnizate de Institutul de Cercetare si Dezvoltare in Turism, 1,5 milioane
strini au vizitat Capitala si oraele de reedina de jude, 800.000 de turiti au
preferat staiunile montane. In anul 2005, potrivit datelor Asociaiei Naionale a
Agenilor de Turism, citat de Mediafax, numrul de romani care si-au petrecut
concediile in destinaii externe, prin intermediul ageniilor de turism, a crescut
cu aproape 37%. Numrul celor care au cumprat pachete turistice in destinaii
locale a sczut pe litoral cu 20%, dar a crescut in staiunile de munte cu 15%,
fiind preferate locaiile turistice cu un areal combinativ (munte-ru, munte-lac,
etc.).Numrul de turiti strini care au vizitat Romnia a crescut cu 12-15%.
Asociaia nu a prezentat si numrul de turiti.
Produsele cele mai solicitate au fost vacantele in: zona montan, Delta Dunrii si
litoral. Un studiu realizat de fundaia americana CHF (COMMUNITY HABITAT
FINANCE) arata c turismul romanesc are un potenial nsemnat, ns piedicile
care stau in calea dezvoltrii acestui sector sunt destul de greu de depit.
Obstacolele care trebuiesc eliminate sunt: inconsecvena politic si legislativ,
bugetul de promovare insuficient, infrastructura slab dezvoltat, lipsa
investiiilor strine, nivelul sczut al condiiilor de cazare, precum si al
serviciilor de asistena medical in afara oraelor importante, lipsa de
profesionalism a tuturor operatorilor romani, precum si calitatea sczut a
produselor oferite strinilor, dar si nivelul sczut al abilitilor de management.
Produsele turistice actuale pe care americanii de la CHF le recomand a fi
exploatate pentru a atrage turiti strini sunt: turismul montan, turismul ecologic
si rural, turismul balneoclimateric si de tratament, turismul urban.
Printre produsele turistice recomandate pentru a fi dezvoltate in viitor, se numr
turismul montan care promoveaz sporturile de iarn.
In clasamentul mondial al competitivitii turismului si cltoriilor,
ntocmit de World Economic Forum, publicat in 2007, Romnia ocupa locul 76
din 124 de tari. Pentru ntocmirea topului au fost luate in calcul 13 criterii, care
au urmrit factorii ce pot transforma turismul intr-un domeniu atractiv. La
33
resursele naturale, tara noastr a ocupat poziia 46, dar la capitolul reglementari
de mediu s-a clasat pe locul 101.
Ultimul studiu al World Travel & Tourism Council (WTTC - Consiliul Mondial
al Turismului si Cltoriilor) arata ca Romnia are potenial turistic
nevalorificat. Romnia este una dintre tarile cu turismul cel mai puin
dezvoltat, situndu-se pe locul 162 dintr-un total de 174 de tari, daca inem
cont de ponderea acestui sector in produsul intern brut (cca.4,8% in 2006).
Studiul estimeaz ca pana in 2016 turismul va ajunge la circa 5,8% din PIB.
WTTC recomand s fie considerate prioritare urmtoarele sectoare:
turismul montan (schiul pe timp de iarna si drumeiile in timpul verii),
turismul cultural, folosind situri de referina ca Braov, Sibiu si Sighioara, dar si
turismul rural.










34
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC

Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului rural au evideniat faptul
ca el are un impact considerabil asupra dezvoltrii, din punct de vedere social,
cultural i, mai ales, economic, a zonei.
Combinatul Chimic din Rmnicul Vlcea a disponibilizat de curnd 500 de muncitori
i fenomenul este pe cale s se repete , n aceste condiii politicienii i factorii de decizie vd
n turism o alternativ viabil pentru reconversia forei de munc disponibilizat.

In acest context, PUZ-ul propus si-a propus s contribuie la redescoperirea
spaiului voinesan, la valorile pstrate aici, adesea ignorate sau uitate, la
abordarea problematici complexe a turismului montan intr-un teritoriu cu
un potenial turistic consistent, dar insuficient cunoscut si superficial
valorificat.
Prin amenajarea turistic trebuie s nelegem aciunea de punere n valoare estetic
i economic a unui obiectiv , complex atractiv sau zon turistic . Ea genereaz prin
edificarea unei anumite pri din infrastructura turistic produsul turistic sau oferta turistic
integral . Simpla existen n spaiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu genereaz o
micare turistic important , este nevoie de intrarea n scen a unor elemente infrastructurale
care s asigure accesul n zon dup care trebuie edificat baza tehnico-material necesar
unui turism modern. Prin amenajarea turistic a spaiului geografic se urmrete n primul
rnd estetizarea locurilor respective i abordarea unor lucrri care s duc n final la cizelarea
fondului turistic.



35
3.1. Concluziile studiilor de fundamentare
Conform PUG al com. Voineasa n vigoare, zona studiat n PUZ se va dezvolta
pentru turism servicii i instituii, dotri de agrement, parcuri i zone verzi.
Conform studiu integrat privind domeniul schiabil din Carpaii romneti s-a propus
amplasarea unui numr de 13 teleferice montate pe munii: Fratoteanu, Petrimanu,
Puru, Mioarele, Mereuu, tefanu, Crbunele. Capaciatea nsumat a potenialului
domeniilor schiabile din acest studiu este de (14,1Km pentru 10 475 schiori pe zi la
Obria Lotrului) + (12,5 km pentru 5645 schiori pe zi la Vidra) , iar staiunea
montan sa poat gzdui n perspectiv 7500 de locuri la Obria Lotrului i 4500
paturi noi la Vidra.
Din analiza modelelor de amenajare a staiunilor de sporturi de iarn, reiese c n
Austria expansiunea c masiva a turismului s-a realizat prin dezvoltarea unei concepii
originale, avnd la baza preocupri sociale puternice, locuitorul muntelui fiind in
centrul strategiei de amenajare. Aici s-a dezvoltat un turism montan rural, plecnd de la
nodurile vechi populate. Modelul de amenajare de referina este Tirolul, ce are ca
trstura dominanta dezvoltarea progresiva si controlata local. O atenie deosebita s-a
acordat prezervrii mediului natural si cultural, promovndu-se peisajul natural i uman
nealterat, tradiional, creaia artificiala neavndu-i locul aici. Datorita particularitilor
concepiei de amenajare turistic (context instituional si politic bazat pe descentralizare,
dezvoltare turistica continu i echilibrat, larga distribuie a activitilor turistice in
centre de talie mica si mijlocie), Tirolul a fost considerat model de dezvolatre a turismului
verde.

3.2 Prevederi ale PUG
n conformitate cu PUG aprobat zona de nord a comunei Voineasa este rezervat pentru
turism servicii i instituii, dotri de agrement, parcuri i zone verzi. Terenul de 565 de
hectare este ocupat cu vegetaie forestier, drumuri,naionale, drumuri forestiere, ape i
pajiti alpine
3.3 Valorificarea cadrului natural

Elementul principal cu un rol foarte important n modul de organizare urbanistic este
golul alpin, acesta confer o rezolvare interesant a terenului din jur prin introducerea n
circuitul de agrement a prtiilor de schi i legtura obligatorie a celeor patru zone (A,B,C,D)
adoptarea unor modele europene pentru deschiderea unor posibiliti de legare a domeniilor
schiabile vecine printr-un sistem de schi lifturi, telescaune, gondole i formarea unui circuit
prin care s se lege staiunea RANCA de staiunea Vidra i Obria Lotrului. De asemenea se
pot conecta i domeniile schiabile vecine din Parngul Mic Groapa Seac sau cel din munii
Lotrului- Gtul Berbecului, Cindrel Pltini, ureanu Poarta Raiului. Legtura zonelor se
face att la baza prtiilor prin cele dou drumuri naionale ct i pe creast prin amplasarea
ingenioas a instalaiilor de transport pe cablu. Pe golul alpin se vor amenaja stnele turistice
existente care pot devenii i uniti de alimentaie public se vor amplasa cabane i refugii
turistice.
36

Un alt element principal cu un rol foarte important este Rul Lotru, acesta izvorte
din Munii Parng din lacul glacial Clcescu, lac ce este mrginit de Vrfurile Setea Mare
2365 m i Mohorul 2337 m, strbate de la sud la nord acest teritoriu mirific pn la
confluena cu prul Prav, n locul OBRIA LOTRULUI.

Aici rul Lotru i schimb direcia i curge de la vest ctre est pn la confluena cu
rul Olt mrginit fiind pe partea stng de munii Lotrului, iar pe partea dreapt de munii
Latoriei.
In zona Obria Lotrului exist riscul producerii de inundaii n perioada de primvar
-var cnd topirea zpezii din mai-iunie se suprapune cu perioada ploilor abundente 100-200
l/mp. n anul 2006 prul Prav a inundat DN 67 c la Obria Lotrului avariind podul de la
intersecia cu DN7a. Riscul de inundaie se prezint numai pn la Podul Tunari unde ncepe
lacul Vidra. In aceast zon care face parte din intravilanul Obria Lotrului, va trebui sa se
in cont de amplasarea construciilor n afar zonelor inundabile i de stabilirea unei cote
zero adecvate .

Prezena rului Lotru cu apa sa cristalin n intravilanul viitoarei Staiuni montane de
la Obria Lotrului puncteaz decisiv pentru amplasarea zonelor plantate de sport turism de
pe malul drept al rului Lotru de la podul Tunari pna n centrul staiunii.
La obria lotrului se va acorda o atenie deosebit dezvoltrii unor structuri de
agrement cu profil diversificat, cu accent pe cel apres-schi (piscine saune, fitnis, squash,
discoteci, amfiteatre, patinoar acoperit i descoperit, sli de sport,etc. )
37
Zona Lacul VI DRA este caracterizat de un cadru natural de excepie , elementul
principal constituindu-l lacul de acumulare ce este cuprins ntre munii Latoria i munii
Lotrului . Pe malul de est al acestuia s-a constituit n anii 1970, STAIUNEA VIDRA. Lacul
Vidra a influenat ntr-un mod semnificativ poziionarea celor patru zone de agrement , acesta
reprezentnd sursa de ap vital pentru producerea zpezii artificiale, indinspensabile n
perioadele de secet(noiembrie-decembrie) din anumii ani. Pentru a practica sporturile de
iarn cu succes n condiii de maxim rentabilitate economic, mai ales pentru atragerea
potenialilor schiori sezonul de schi trebuie s nceap obligatoriu n luna decembrie.
n aceste condiii volumul extraordinar cu cei 300 milioane metri cubi de ap din lacul Vidra
constituie un element crucial n decizia de amplasare a zonelor funcionale.
Astfel a aprut necesitatea ca zona A MIOARELE s fie abordat n prima etap de
dezvoltare pentru c se afl n centrul de greutate ntre Vidra i Obria Lotrului pe traseul
prtiei de la MIOARELE se va monta conducta de font ductila cu diametrul de 100 mm ce
se va ramifica pe golul alpin cu posibiliti de prelungire n etapele viitoare.
Un alt element de cadru natural care va influena modul de rezolvare funcional
urbanistic a zonei studiate este suprafaa cu vegetaie forestier i lacul de la sudul ei,
element care va fi valorificat n studiul de fa. Un alt element de relief de care se va ine
seama, este cornia ce se desfoar pe toat lungimea zonei, de la EST la VEST, corni
care prin diferena de nivel determin o amplasare peisager de excepie a cldirilor, prin
exploatarea diferenei de nivel i a o vedere ctre lacul de acumulare. Drumul de contur de pe
partea stng a lacului de acumulare paralel cu DN7 va fi amenajat pentru prtia de schi
fond sau ca drum de plimbare (randonnee) cu snii trase de cai sau va fi folosit pentru
echitaie.


MUNTII LATORITEI au mai multe domenii schiabile toate foarte valoroase, dup cum
urmeaz:
-MUNTELE FRATOTEANU cuprins n PUG Voineasa-aprobat
-MUNTELE PURU
-MUNTELE MIOARELE- COASTA BENGHII
-MIRU BORA
-CARBUNELE-TEFANU
investiiile n infrastructura acestora se vor face etapizat dup cum urmeaz:
38
Etapa1 : 2009-2013
DOMENIUL SCHIABIL MIOARELE COATSTA BENGHI

Amplasamentul studiat este favorizat de poziia sa geografic din jurul Lacului Vidra
care se afl la hotarul dintre 5 judee,Vlcea i Gorj din sud , Alba i Sibiu din Centru,
Hunedoara din Vest.

ZONA
MIOARELE DIN MUNTII LATORIEI VERSANTUL DE NORD INTRE VIDRA I
OBRIA LOTRULUI

39
Este zona care corespunde cel mai bine tuturor cerinelor si criteriilor de amplasare pentru
prima etap. Aici primria Voineasa este proprietara a 20 de ha de tern forestier, n partea de
sud se afl golul alpin unde proprietar este Comuna Vaideeni, aceatia s-au asociat cu
Judeeul Vlcea i doresc s implementeze mpreun un proiect pentru a dezvolta
infrastructura de agrement n staiunea turistica Voineasa jud.Vlcea .

3.4 modernizarea Circulaiei.

Zona studiat dispune de dou drumuri naionale aflate n plin proces de modernizare
DN 7A i DN 67 C Transalpina , de dou drumuri judeene DJ 701D pe valea Latoriei
si DJ105 G pe valea Voineia, un drum strategic (sau drumul regal) aceste drumuri sunt
racordate la culoarul european IV care va deveni n viitorul apropiat cea mai important cale
de acces ce va lega vestul rii de bucureti i constana:
Arad, Deva, Sebe-Alba (pe valea mureului); Sibiu, Cornet-Brezoi (pe valea Oltului);-
Brezoi- Pitesti,( dup ce va ocoli muntele Cozia pe valea Biaului pn la Sltrucu, va
urma cursul topologului pn n apropiere de Curtea De Arge- Pitesti pe valea Argeului). -
autostrada a1 Pitesti-Bucureti, -autostrada a2 Bucureti-Constana. Investiiile Guvernului
Romniei n aceste drumuri sunt masive, ele se afl n plin desfurarei au termen de
finalizare a lucrrilor n anul 2011

Transportul pe cablu:
Este necesar ca n prima etap s se realizeze amplasarea unui telescaun fix cu patru
locuri n zona MIOARELE care s fac legtura ntre DN7a i domeniul schiabil de pe golul
alpin. Instalaia de transport pe cablu reprezint principalul mijloc de acces la golul alpin pe
timp de iarn, ea va avea o lungime total de 2000 ml i o diferen de nivel 525ml( plecare
cota 1850 sosire cota 1325) cu toate dotrile aferente; fundaii, stlpi metalici i console cu
role de ghidaj , cablu tractor,scaune. Acesta va fi principala cale de acces la golul alpin pe
timp de iarn n condiiile n care drumurile existente vor fi nzpezite.

3.5 Zonificarea funcional reglementri,
bilan teritorial,indici urbanistici
40
principalele funciuni propuse ale zonei vor fi prezentate pe cele patru Subzone ,delimitate de
limitele lor naturale i de arterele de circulaie majore , cu subuniti teritoriale asemntoare.

subzona A MIOARELE-COASTA BENGHII ( suprafaa 207,3 ha )
subzona B PURU-ZNOGUA (suprafaa de 134,4 ha)
subzona C MIRU - OBARSIA LOTRULUI (suprafaa de 103 ha),
subzona D CARBUNELE-TEFANU (suprafaa de 120 ha )
SUBZONA A : versantul nordic al MUNTELUI MI OARELE de la baza sa, cota 1320
pn n vrful Stna Miru 1975,
- MUNTELE COASTA BENGHII( pe creasta sa) n partea de Nord Est a golului alpin
Sa1.baza prtiei cota 1320-1450 vegetaie forestier
Sa2. Zona medie cota 1450-1800 prtia prin pdure vegetaie forestier
Sa3. zona nalt cota 1800-2000 domeniul schiabil n zona alpin -pajite alpin

SUBZONA B : versantul nordic al MUNTELUI PURU de la baza sa, cota 1320 pn n
vrful PURU 2045 i creasta sa de Nord-Vest pn n aua ZNOGUA
S.b.1.baza prtiei cota 1320-1450 vegetaie forestier
S.b.2. Zona medie cota 1450-1800 vegetaie forestier
S.b.3. zona nalt sau zona alpin cota 1800-2045-pajite alpin

SUBZONA C : versantul nordic al MUNTELUI MIRU de la baza sa, cota 1320 pn n
vrful MEREUUL 2021, compus la rndul ei din:
Sc1. Obria Lotrului malul drept cota 1350 pod Tunaru-Centru vegetaie forestier
Sc2. Zona medie cota 1450-1770 telecabin
Sa3. zona nalt cota 1800-2021 domeniul schiabil n zona alpin -pajite alpin

SUBZONA D : versantul nordic al MUNTELUI CARBUNELE
s.d.3 zona alpin cota 1600-2100,
de la cota 1620- La Crie pn n vrful Crbunele 2045 i creasta sa de Nord-vest
pn n aua tefanul -pajite alpin
principalele funciuni prezentate pe subzone propuse sunt:
1. SUBZONA A: versantul nordic al Muntelui Mioarele de la baza sa, cota 1320 m
pn n Coasta Benghii
are suprafaa de 207,3 ha si este amplasata pe versantul nordic al Muntelui Mioarele de la
baza sa, cota 1320 m pn n vrful Stna Miru, cota 1975 m si Muntele Coasta Benghii, pe
creasta sa, n partea de nord - est a golului alpin.
Subzona A , Muntele Mioarele, este delimitat astfel:
o Nord - Lacul de Acumulare Vidra si DN7A
o Est - prul Mioarelor
o Vest - valea Miru
o Sud - creasta munilor n golul alpin pe limita dintre comuna Voineasa i Malaia i
Drumul Strategic.
Din punct de vedere juridic, terenul este constituit din propietai particulare ale cetatenilor:
Apostoloiu Lazar, Bncescu Ion, Dumitrescu Anioara, Deaconeasa Rodica, Jinaru Ivan,
41
proprietati ale Consiliului Local Voineasa (padure) si ale Consiliului Local Vaideeni (golul
alpin Bora).
In subzona A beneficiarul doreste realizarea unui proiect pentru dezvoltarea infrastructurii de
turism. La emiterea certificatului de urbanism s-a solicitat realizarea unui PUZ pentru analiza
zonei pe o suprafata de 565 ha situate in extravilanul Comunei Voineasa. Valabilitatea PUZ-
ului este de circa 10 ani, de aceea, avand in vedere potentialul turistic al arealului dintre
Statiunile Vidra si Obarsia Lotrului zonei si valoarea domeniului schiabil din golul alpin al
Muntilor Latoritei, analiza a cuprins perspectiva de dezvoltare ulterioara a acestui teritoriu.
Proiectul va cuprinde:
Amplasarea unei instalaii de transport pe cablu cu o lugime total de 1894 ml i o
diferen de nivel 530 m (plecare cota 1850 - sosire cota 1325) cu toate dotrile
aferente: fundaii, stlpi metalici i console cu role de ghidaj, cablu tractor, instalaie de
debreiere i schimbare de viteza a scaunelor, pentru mbarcarea i coborrea turitilor
Staiile de la plecare i sosire vor conine cabinele tehnice pentru operatori, ce vor fi
complet automatizate i dotate cu: echipamente de manevr pentru supravegherea
traficului, comunicarea audio i video pe traseu i n staii, camera motoarelor, grup
electrogen de avarie, depozit cu piese de rezerv i schimb, mic atelier de intreinere,
grupuri sanitare pentru personal, peron de mbarcare i peron de coborre, aparate de
validare i control + casa de vnzare a abonamentelor, grupuri sanitare separate pe sexe
pentru turiti;
Amenajarea unei prtii de schi adiacent telefericului, dotarea ei cu garduri de protecie
n zonele periculoase, instalaie de iluminat pe timp de noapte *NOCTURNA* prtii de
schi pe golul alpin dotate cu instalaii de teleschi , prtii de schi fond.
Cldire Centru Salvamont, dotat cu punct de prim ajutor, farmacie
Remiz pompieri
Amenajarea unei platforme pentru parcarea auto la baza prtiei;
Amenajarea unui debarcader patinoar trand, pe lacul Vidra
terenuri de sport, si dotri apres-schi saun masaj, fitness discoteci
Alimentare cu ap staie de tratare i clorinare, canalizare menajer i microstaie de
epurare biologic
Instalaie de producere a zpezii artificiale, compus din sistem de alimentare cu ap,
pompe, reea de ap i reea de energie electric ce vor alimenta tunurile de zpad .
Posturi de transformare energie electrica din reeaua medie existent de 20 KV;
Garaje pentru Maini pentru ntreinut prtia, de btut zpada RATRAK
Subzona A este compus la rndul ei din:

Sa1. baza prtiei cota 1320-1450 m
Sa 2. zona medie cota 1450-1800 m prtia prin pdure
Sa3. zona nalt cota 1800-2000 m domeniul schiabil n zona alpin

S. a.1 baza prtiei cota 1320-1450 m cu suprafaa de 73,0 ha din care 18,24 ha situate in
situl Frumoasa (zona dintre drumul naional DN7A i zona de protecie a Lacului Vidra) si
55 ,09 ha in afara sitului.
42
In spaiul dintre drumul naional DN7A i zona de protecie a Lacului Vidra,vor fi
prevazute dotri de turism si agrement constituite din: debarcader cu piste pentru sporturi
nautice, trand pe pontoane plutitoare care va deveni patinoar pe perioada de iarn; pe
conturul lacului, n afara limitei de protecie, vor fi realizate alei pietonale i de promenad,
precum si parcuri cu amplasare de mobilier pentru odihn, chiocuri din lemn, jardiniere
lemn sau piatr, pentru punerea n valoare a zonei cu vegetaie existent, etc.
Tot aici vor fi amplasate dotri ca staia de sorb i pompare a apei ce va fi scoas din lacul
Vidra , reele de alimentare cu apa si canalizare

Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare (cazare n case de vacan, pensiuni,
cabane i minihoteluri, restaurante) este dispersat n teritoriu pe loturi de minim 1 ha.
Pe suprafata de 55,09 ha situate in afara sitului Frumoasa va fi baza prtiei si zona dotrilor
instituii i servicii de interes public.
Nucleul principal l reprezint staia de mbarcare a telescaunului de la baza partiei. n jurul
staiei va fi amenajat o parcare auto pentru 200 de locuri, precum i administraie, pot-
telefon, salvamont, cabinet medical, farmacie, jandarmerie montan, pompieri, zonele de
servicii, nchirieri de material sportiv alimentaie public. Deoarece aceast zon va ndeplini
funciile de coordonare a activitilor i de repartizare a turitilor n funcie de scopul pentru
care au venit (odihn, sntate, practicarea sporturilor de iarn sau nautice, a drumeiilor,
cicloturism, rafting, parapant), aici sunt prevzute construciile centrale i auxiliare ale
complexului. Suprafaa de pdure afectat prin defriare care necesit scoaterea definitiv din
circuitul silvic este de 1,9 hectare.

S. a.2. zona medie cota 1450-1800 m (prtia prin pdure) ocupa o suprafaa de 17,0 ha din
care n situl Parng 3,9 ha.
Conine Zona cu funciunea de agrement ce se desfasoara de-a lungul prtiei de schi cu
limea de 37 m i o lungime de 2200 m, cu nocturn i instalaia de transport pe cablu,
tunuri pentru producerea zpezii artificiale, retele de alimentare cu apa si canalizare, dotri
pentru tratarea si clorinarea apei scoasa din lacul Vidra, bazinele de nmagazinare a apei,
biserica (schit), serviciu salvamont, linia de transport a energiei electrice 20 KV si agrement
pe drumul forestier existent.
Telescaunul va avea o capacitate de 1200 persoane/or, o lungime de 1894 m, o diferen de
nivel de 530 m.
Teleschiul pentru nceptori si copii TK2A va avea o capacitate de 1000 persoane /or, o
lungime de 470 m, o diferen de nivel de 123 m.
Suprafaa de pdure afectat prin defriare care necesit scoaterea definitiv din circuitul silvic este
de 8,0 hectare. Suprafaa de pdure care trebuie defriat i afecteaz situl Parng este de 3,9 hectare.

S.a.3. zona nalt cota 1800-2000 m domeniul schiabil n zona alpin Mioarele-Coasta
Benghiiocupa suprafaa de 117,0 ha. aflate in situl Parang.
Se desfoar pe pajitea alpin de la liziera pdurii pn n vrful muntelui. Conine
funciunea de agrement cu staia superioar a telescaunului, prtiile de schi (slalom special,
slalom uria, slalom super-greu, coborre), schi fond pe drumul de pe golul alpin, precum i
un grup de cabane montane amplasate la liziera pdurii. Zona va beneficia de reea de ap
pentru tunurile de zapada si de alimentare cu energie electrica.
Suprafaa prtiilor amplasate pe golul alpin este de 15 hectare.
Se vor amplasa un numr de 4 teleschiuri:
43
Teleschiul TK2B cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 779 m, o diferen
de nivel de 125 m si vitez 3m/s.
Teleschiul TK2C cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 418 m, o diferen
de nivel de 119 m si vitez 3m/s.
Teleschiul TK2D cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 517 m, o diferen
de nivel de 125 m si vitez 3m/s.
Teleschiul TK2E cu o capacitate de 1000 persoane /or, lungimea de 1043 m, o diferen
de nivel de 175 m si vitez 3m/s. Zona se afl parial in situl de importan comunitar
Parng, mai precis in partea de sus pe golul alpin.


2. Subzona B: domeniul schiabil versantul nordic al Muntelui Puru de la baza sa,
cota 1320 m pn n vrful Puru 2045 m i creasta sa de nord-vest pn n aua
ZNOGUA


SUBZONA B cu suprafata de 134,4 ha este amplasata pe versantul nordic al Muntelui Puru
de la baza sa, cota 1320 m pn n vrful Puru la 2045 m i creasta sa de Nord-Vest pn n
aua Znogua - Muntele Znogua pe creast, cu o lungime de 1,8 km, aceasta reprezentnd
legtura ntre cele dou domenii schiabile.
Subzona B Muntele Puru este delimitat astfel:
o Nord - Lacul de Acumulare VIDRA si DN7A
o Vest - Prul Bora,
o Est - Valea Pietrele Vidruei
o Sud - Varful Puru, creasta munilor n golul alpin, limita dintre comuna Voineasa i
Malaia, Golul Petrimanu i Drumul Strategic.

Din punct de vedere juridic, terenul este constituit din propietai particulare ale SC
CASCADE EMPIRE i ale cetateanului Basarab Mircea, proprietati ale Consiliului Local
Vaideeni (golul alpin). Golul alpin Znogua aflat intre cele dou domenii schiabile este in
proprietatea Obtei de Moneni Znogua.
Subzona B este compus la rndul ei din:
S.b.1. baza prtiei cota 1320-1450 m
S.b.2. zona medie cota 1450-1800 m
S.b.3. zona nalt sau zona alpin cota 1800-2045 m

S. b.1 - baza prtiei cota 1320 ocup o suprafaa 48,05 ha din care sunt situate in situl
Frumoasa 16,56 ha, iar 27, 98 ha in afara sitului, 3,7 ha fiind amplasate la vechiul canton
Spaiul dintre drumul Naional DN7A i zona de protecie a lacului Vidra, are ca i
caracteristic principal crearea unor zone noi dotri de turism, agrement debarcader, trand,
patinoar pe pontoane plutitoare dezvoltarea funciunii de cazare, realizri de alei pietonale i
de promenad pe conturul lacului n afara limitei de protecie, parcuri prin punerea n valoare
44
a zonei cu vegetaie existent, staia de epurare biologic, servicii posturi de transformare a
energiei electrice. Aici va fi amenajat debarcaderul cu pistele pentru sporturi nautice i
trandul care va deveni patinuar pe perioada de iarn.
Tot aici vor fi amplasate dotri ca staia de sorb i pompare a apei ce va fi scoas din lacul
Vidra, reele de alimentare cu apa si canalizare.
Pe suprafata de la baza prtiei de 27, 98 ha in afara sitului, prin proiect va fi amenajat o
parcare auto pentru 200 de locuri, precum i zonele de servicii, nchirieri de material sportiv
alimentaie public. n aceast zon nu va fi montat un telescaun ci numai 2 teleschiuri prin
pdure, de la baza prtiei la golul alpin unde terenul este in proprietatea Primriei Vaideeni.
Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare (cazare n case de vacan, pensiuni,
cabane i minihoteluri, restaurante) este dispersat n teritoriu pe loturi existente, sau loturi
nou create n suprafa de minim 1 ha.
S. b.2. Zona medie cota 1450-1800 prtia prin pdure ocupa suprafaa de 11,1 ha
Conine funciunea de agrement, partia de schi cu nocturn i instalaia de teleschi, tunurile
pentu producera zpezii artificiale, servicii btut zpada de pe prtie cu ratrakul , agrement
pe drumul forestier exsistent. Zona va beneficia de reea de apa pentru tunurile de zpada si
de alimentare cu energie electrica.
S. b.3. Zona nalt cota 1800-2000 domeniul schiabil n zona alpin PURU ocupa
suprafaa 75,18 ha
Se desfoar pe pajitea alpin aflat n proprietatea primriei Vaideeni, de la liziera pdurii
pn n vrful muntelui.
Conine funciunea de agrement prtiile de schi (slalom special, slalom uria, slalom super-
greu, coborre), schi fond pe drumul de pe golul alpin.
Zona va beneficia de reea de apa pentru tunurile de zapada si de alimentare cu energie
electrica.


3 SUBZONA C : versantul nordic al MUNTELUI MI RU de la baza sa, cota
1320 pn n vrful MEREUUL 2021,
Aici sa hotrt completarea documentaiei cu prevederile din legea 426/2003 SCHI IN
ROMANIA STUDIU INTEGRAT PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL DIN CARPAII
ROMNETI, stabilit n edina grupului de lucru din data de 02.07 2009

SUBZONA C (cu suprafata de 103,3 ha ) ce cuprinde domeniul schiabil din golul alpin,
Muntele Miru- Bora, delimitat astfel:
Nord - Coada Lacului Vidra podul Tunari DN 7 si Raul Lotru-
o Est - prul Miru
o Vest Raul Lotru
o Sud - creasta munilor n golul alpin pe limita dintre comuna Voineasa i Malaia aua
Stefanul
Din punct de vedere juridic, terenul este constituit din propietai particulare ale cetatenilor:
Deaconeasa, sc SOFICARM srl, obti de monei
Cuprinde 3 subdiviziuni s.c.1, s.c.2, s.c.3
S. c .1 - baza prtiei cota 1350.
Suprafata de 32 ha
45
este amplasat la baza muntelui Miru, n lunca Lotrului de la podul tunari pn n zona
central de la Obria Lotrului pe partea dreapt a rului Lotru, terenul are destinaia pdure
dar acesta este n majoritate teren defriat i neproductiv.
Cuprinde
zona platformelor de parcare si a spaiilor plantate sport turism 16,4 ha, de la
intersecia cu Dn7 la podul Tunari pn la prul Mieruul
aici se vor amenaja platforme pentru parcare , care vor fi nconjurate obligatoriu de
spatii verzi nou plantate , se vor amenaja terenuri de sport, servicii, posturi de
transformare a energiei electrice reea de alimentare cu ap, staia de epurare care
lipsete Staiunii Obria Lotrului.
Zona de la baza telefericului- 3,4 ha teren neproductiv
Ca alternativ la telescun care necesita un culoar lipsit de vegetaie forestier se
propune amplasarea unei telecabine/ gondol montat pe stlpi nali care s nu
necesite schimbarea destinaiei terenului pe sub traseul telecabinei aceasta trecnd
peste vegetaia forestier )
Staia va conine cabinele tehnice pentru operatori, ce vor fi complet automatizate i
dotate cu: echipamente de manevr pentru supravegherea traficului, comunicarea audio
i video pe traseu i n staii, camera motoarelor, grup electrogen de avarie, depozit cu
piese de rezerv i schimb, mic atelier de ntreinere, grupuri sanitare pentru personal,
peron de mbarcare i peron de coborre, aparate de validare i control + casa de vnzare
a abonamentelor, grupuri sanitare separate pe sexe pentru turiti;
Punct salvamont, cabinet medical, farmacie, jandarmerie montan, pompieri, zonele de
servicii, nchirieri de material sportiv alimentaie public.
Zona structurilor de primire turistic aflat la vest de teleferic si vis a vis de zona
central din Obria Lotrului. 13,04 ha.
Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare (cazare n case de vacan,
pensiuni, cabane i minihoteluri, restaurante) este dispersat n teritoriu pe loturi
existente, sau loturi nou create n suprafa de minim 1 ha.

S. c .2. zona medie cota 1450-1800 m (prtia prin pdure) suprafaa 11,8 ha n situl Parng
Conine funciunea de Agrement si se desfasoara de-a lungul prtiei de schi cu limea de 40
m i o lungime de 2300 m, cu nocturn i instalaia de transport pe cablu, tunuri pentru
producerea zpezii artificiale, retele de alimentare cu apa pentru tunurile de zapad, serviciu
salvamont, linia de transport a energiei electrice 20 KV.
Telescaunul va avea o capacitate de 1200 persoane/or, o lungime de 1664 m, o diferen de
nivel de 450 m.Suprafaa de pdure afectat prin defriare care necesit scoaterea definitiv
din circuitul silvic este de 9,0 hectare. Suprafaa de pdure care trebuie defriat i afecteaz
situl Parng este de 9 hectare.
Aici se propune o alternativ care poate s reduc presiunea pe mediul vegetaiei
forestiere din situl Parng i anume ca schiorii s coboare din golul alpin pe drumul
forestier existent se renun astfel la o defriare 11,8 ha .
Schiorii mai pot folosi pentru coborre si prtiile de pe Mioarele sau Stefanul acestea fiind
legate n circuit.
46
La cota 1800 este prezent o stn , care trebuie s pstreze caracterul ei sezonier de stn pe
timpul verii, iar prin modernizare poate deveni o stn turistic cu funcuionare n toate
perioadele anului.
S. c .3. Zona nalt cota 1800-2020 domeniul schiabil n zona alpin, Mereuul- Stefanul
Se desfoar pe pajitea alpin, de la liziera pdurii pn n vrful muntelui Mereuul .
Conine funciunea de agrement prtiile de schi (slalom special, slalom uria, slalom super-
greu, coborre), schi fond pe drumul de pe golul alpin.
Zona va beneficia de alimentare cu apa pentru tunurile de zapada si retea de alimentare cu
energie electrica.
Se vor amplasa un numr de 2 teleschiuri:
Teleschiul TK2b cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 765 m, o diferen de
nivel de 100 m si vitez 3m/s.
Teleschiul TK2c cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 895 m, o diferen de
nivel de 75 m si vitez 3m/s.
Lungimea total a partiilor din zona MIRU 4,2 Km
Distana pn la jnepeniul Miru Bora este de 500m , acesta este delimitat de valea
Mirului ( limit natural )
4. SUBZONA D,
cu suprafata de 120 ha ce cuprinde domeniul schiabil din golul alpin - Muntele Carbunele,
delimitat astfel:
o Nord - Prul Stefanu- aua Stefanul
o Est - creasta munilor n golul alpin i Drumul Strategic, DN6C Transalpina
o Vest Raul Lotru si DN 67C
o Sud Prul Crbunele
o Din punct de vedere juridic, terenul este constituit din propieti particulare ale
cetenilor: obti de monei, Obtea Crbunele, etc.

S. d .3. Zona nalt cota 1800-2000 domeniul schiabil n zona alpin Carbunele cu
suprafata de 120 ha
Se desfoar pe pajitea alpin, de la liziera pdurii pn n vrful muntelui.
Beneficiaz de o poziie excepional, un acces relativ uor, pe drumul naional DN67c
TRANSALPINA. Potenialul schiabil al zonei este cu adevrat excepional, aici putndu-se
amenaja un parc sportiv de iarn la nivel european - internaional
Conine funciunea de agrement prtiile de schi (slalom special, slalom uria, slalom super-
greu, coborre), schi fond pe drumul de pe golul alpin.
Zona va beneficia de alimentare cu apa pentru tunurile de zpada si reea de alimentare cu
energie electrica.
Lungimea cumulat a prtiilor este de 8,5 km, iar capacitatea optima este de 10 475 schiori
pe zi
47
Pentru deservirea prtiilor se propun 6 teleschiuri cu lungime totala de 5,5 km si o gondol
de 2,2 km. cu un debit cumulat de 10 800 persoane /or.
In aua Stefanul se poate monta un refugiu turistic ,

Pentru subzonele A;B;C unde se propune dezvoltarea de pensiuni agro turistice cu regim
maxim de nlime P+2E, pe loturile front la strzile principale ,se impune realizarea de
loturi n adncime prin trasarea de noi strzi care s structureze loturi dimensionate conform
RGU
Lime loturi =mai mare de 12,00m
Suprafa medie =cca 1ha
Accesul - strad de cat a IIIa , prospect 11m lime cu trotuare
Accesul-alee carosabil- strad cat a IV-a -4,00m lime +trotuare de 1,00m-1,50m , cu
fundturi, platform ntoarcere i retrageri.

Loturile vor fi realizate prin cooperare ntre proprietari n vederea realizrii
unor operaiuni de dezmembrare ,pentru crearea de accese carosabile i loturi
dimensionate conform normelor legale.

n Zon destinat pentru structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic i
dotri complementare MINIHOTELURI cu regim mediu de nlime( P+3-4E-5E )
S-a luat n considerare realizarea unui regim de nlime care s marcheze importana arterei
de circulaie la DN7A , frontul al II-lea al acestuia, intersecia acestuia cu strada ce are cap
de perspectiv zona prtiilor, a telefericului i a dotrilor aferente. Parcarea auto este
amplasat n imediata apropiere a instalaiei de transport pe cablu, la baza prtiei.
Forma, dimensiunea loturilor,accesele carosabile i pietonale, parcajele , spaiile verzi ,
spaiile de joac pentru copii vor fi precizate prin PUD dup scoaterea terenului din ciruitul
silvic .
suprafaa maxim care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul
forestier, incluznd construcia, accesul i mprejmuirea, este de maximum
5% din suprafaa proprietii forestiere, dar nu mai mare de 200 m
2
.

Categoria de intervenie
Se vor ntocmi documentaii pentru realizarea de loturi construibile conform regimului
de conform regimului de nlime al zonei, cu realizarea acceselor carosabile , a spaiilor de
parcare conform normelor i a interseciilor cu reeaua de circulaie major.
Amplasarea construciilor mai nalte de P+2E se va face n urma ntocmirii unui PUD.
Sunt permise amplasarea numai de funciuni care nu polueaz n nici un fel funciunea
general de odihn.
Cldirile vor fi amplasate innd cont de distanele de nsorire obligatorii..
Volumetriile i materialele de faad vor exprima corect funciunea i specificul zonei.






48
BILANT TERITORIAL EXISTENT SI PROPUS
Existent Propus
Zona existenta Suprafata
ha
Procent
%
Zona propusa Suprafata
ha
Procent
%
Zona cu functiunea
de turism,
agrement si sport
0- - Zona cu functiunea
de turism,
agrement si sport
87,14 15,4

Zona cu funciunea
de cazare i dotri
complementare

0

-

Zona cu funciunea
de cazare i dotri
complementare

2,12 ha

0,37

Zona cu funciunea
dotri comer si
servicii

0

-

Zona cu funciunea
dotri comer si
servicii

7,3 ha

1,29

Zona cu functiunea
de parcare
0 -
Zona cu functiunea
de parcare

6 ha

1,06


Zona de parcuri,
spatii verzi

0

-

Zona de parcuri,
spatii verzi

19,4 ha

3,43

Zona de vegetaie
forestier, din care:
zona protejata (SCI
parang = 52,26ha
si SPA frumoasa=
34,8 ha

158,2

28

Zona de vegetaie
forestier din care:
zona protejata (SCI
parang=36,49
si SPA
frumoasa=34,14

86,025

15,22
Zona golului alpin
pajisti
Zona drumurilor
(drumuri nationale,
alei circulatie
pietonale, drumuri
forestiere)

367


9,35km
21,8 ha

64,95



3,85
Zona golului alpin
pajisti
Zona drumurilor
(drumuri nationale,
alei circulatie
pietonale, drumuri
forestiere)

302,3 ha


20,55 km
34,6 ha

53,5


6,12

Zona edificiilor de
cult

-

-

Zona edificiilor de
cult (schit)

0,015

0,002

Zona de gospodarie
comunala

-

-

Zona de
gospodarie
comunala


5,5


0,97

Zona ape

14,6 ha

2,5

Zona ape

14,6 ha

2,5
Zona terenurilor
neproductive

Total

3,4


565,0

0,6


100,00
Zona terenurilor
neproductive

Total



0


565,0

0,


100,00


49
Calculul bilantului teritorial

existent
propus
Zona cu funciunea dotri comer si servicii

subzona Puru
baza partiei ................................................. 0,8 ha
stana turistica gol alpin 0,2 ha
total..1,0 ha

subzona Mioarele
baza partiei ............................................. 0,3 ha
statia superioara gol alpin parang 1 ha
stana turistica0,5 ha
total..1,8 ha
subzona Miru
statia inferioara .........................................................2,4 ha
stana turistica0,6ha
total....3,0ha


Subzona Carbunele

stana turistica1 ha
refugiu turistic saua stefanul..0,5ha
total..1,5ha

total..7,3 ha

Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare
Puru existent=0 ha
(9pensiuni*50)=450mp+(16*200)=3200mp
frumoasa =0,36 ha

In afara sitului 10*50 500mp+6*200=1200mp =0,17 ha
Hoteluri 4 x200 =800 mp = 0,08ha

Total = 0,61 ha
Mioarele existent = 0 ha 15 pensiuni x 200 mp = 3000mp = 0,3ha frumoasa
39 pensiuni *200mp =7800mp= 0,78 ha
Hoteluri 4x200 =800 mp= 0,08 ha
Total = 1,16 ha
Cabane pe golul alpin parang
5 buc 200 mp 1000mp = 0,1ha
total= 1,26 ha
Miru existent = 0 ha
26 pensiuni*50 mp= 1300mp
Total = 0,13ha parang
Carbunele existent = 0 ha
golul alpin un refugiu turistic 250 mp
2 stane turistice +alimentatie publica total =0,12ha
Total suprafete cazare dotari 2,12 ha
50
Zona cu functiunea de turism, agrement si sport
Debarcader +strand pe lacul Vidra situl frumoasa.................................0,5 ha
subzona Puru 2teleschi + partie prin padure .................8,0 ha
3 teleschiuri ......... 2,5ha
Partie gol alpin 5,2 ha
Total Puru .......16,2ha
subzona Mioarele
Debarcader +strand +....................................................................0,5 ha
1Telescaun + 1teleschi + partie prin padure .................8,0 ha
din care 3,9 ha in situl Parang
Partie pe gol alpin 10 ha
+ 4 teleschiuri.....................................................2,8 ha
Din care 12,8 ha in golul alpin din situl Parang
Total Mioarele ...= 21,3ha
subzona Miru
partie prin padure .................9,2 ha
telacabina ........................... 0.04 ha
construc cabina pe teren neproductiv 1000mp......0,1 ha
total suprafata din situl parang.............................9,34ha
Partie pe gol alpin parang . . . . 5,3 ha
2teleschiuri ...........................................................1,6 ha
Total Miru ......16,24 ha
Subzona Carbunele
Partie pe gol alpin parang . . . . 28,8 ha
Teleschiuri...........4500 lungime 4,5 ha
Telecabina / gondola .......2700ml 0,1ha
Total Carbunele 33,4 ha

Existent = 0/,Total agrement si sport propus..............................87,14 ha
Zona de vegetaie forestier,

Existent 158,2 ha
71,14 padure in afara zonei protejate

Propuneri care dimiuneaza padurea din afara zonelor protejate .15,395 ha

zona padure ramasa 55,745 ha
Propuneri care dimiuneaza padurea din zonele protejate;
zona protejata (SCI parang = 52,26ha- propuneri 15,77 ha =
.. 36,49 ha
si SPA frumoasa= 34,8
propuneri 0,66 ha...........................................34,14 ha

total propuneri schimbare destinatie padure


Zona terenurilor neproductive
Miru 3,4 ha
51
Toatal ..existent 3,4 ha / propus = 0ha
Zona golului alpin pajisti
Puru 75 ha
Mioarele 118,8 ha parang
Miru ha 56,6 ha parang
Carbunele ha 118 ha parang
367 ha- (60,8 partii pe gol)( 3,9 dotari pe gol)
Toatal existent 367 ha / propus = 302,3 ha

Zona apelor
Puru 7,2 ha +1 ha= 8,2
Mioarele 2,6 ha+0,5ha=3,1
Miru 3 ha
Carbunele 0,4 ha
Toatal existent 14,6 ha / propus = 0ha

Zona drumurilor
Puru 5km = 13,3 ha DN7 dr incinta prop 4 km lungime = 3,6 ha
Mioarele 1,8km =4,8 ha DN7 4,6+1,09+0,34=6,03km = 5,8 ha
Miru Dr for.ex 1,9 km 2,1 ha prop = 2,8 ha
Carbunele 0,65km 1,6 ha ........ 0,9 km =0,6ha
Toatal 9,35km existent 21,8 ha / propus11,2 km 12,8 ha


Zona parcarilor
Intercalate cu spatii verzi 50%

Puru 200 locuri ....................................................... 1 ha
Mioarele 200 locuri ..................................................... 1ha
Miru 600 locuri ....................................parang ...... 3 ha
Carbunele 200 locuri ........................ parang gol alpin..... 1ha
In lungul drumurilor 2 800 locuri
Toatal existent = 0/ propus1200 locuri 6 ha



Zona edificiilor de cult (schit)

0,015ha

Total ............................................................0.015 ha

Zona de parcuri, spatii verzi
Puru 1,7ha insula frumoasa
Mioarele 1, ha frumoasa
Miru ha 16,7 ha parang
Carbunele ha 0 parang
Total ............................................................19,4 ha




52
Zona constructiilor edilitare

Puru epurare ....................................................... 1 ha
Mioarele epurare+tratare apa.......................................... 1,5ha
Miru epurare+tratare apa....................................parang .....1,5 ha
Carbunele........................ 1ha
In lungul partiilor 17 km 250 hidranti ..................0,5 ha
Toatal existent = 0/ propus 5,5 ha

Propuneri pentru introducere n intravilan

Subzona A - Sa1. baza prtiei cota 1320-1450 m, suprafata de 55,09 ha,
situat in afara sitului Frumoasa

Deoarece n aceast zon sunt litigii n curs de soluionare pe rolul instanelor judectoreti
privind regimul de proprietate, iar folosina actual a terenului este aceea de pdure
considerm c nu este oportun la aceast dat introducerea acestei suprafee n intravilan.
Urmeaz ca dup definitivarea situaiei privind regimul juridic al terenurilor i dup
parcurgerea procedurilor legale de scoatere din circuitul silvic s se propun introducerea in
intravilan, cu respectarea prevederilor legale.

Pentru suprafaa de 1 ha de la baza prtiei, liber de sarcini, aflat n proprietatea
comunei Voineasa i n curs de scoatere din circuitul silvic, propunem introducerea in
intravilan, cu respectarea procedurilor legale n vigoare.

Subzona A - Sa3. Golul alpin staia intermediar cota 1850, suprafata de 3 ha,
funciunea cabane de creast i 2 stne - propunem introducerea in intravilan, cu
respectarea procedurilor legale n vigoare.


Subzona B - S.b.1. baza prtiei cota 1320-1450 m suprafaa de 10 ha, din
care 1 ha aflat n proprietatea Consiliului Judeean Vlcea - propunem
introducerea in intravilan, cu respectarea procedurilor legale n vigoare.

SUBZONA C - S. c .1 - baza prtiei cota 1350 versantul nordic al
MUNTELUI MIRU de la baza sa, cota 1320 pn n vrful MEREUUL 2021,
suprafaa de 32 ha - propunem introducerea in intravilan, cu respectarea
procedurilor legale n vigoare.
Aceast zon este limitrof trupului de intravilan din punctul Obria Lotrului.
n aceast zon s-a propus realizarea unei staii de epurare car s deserveasc i
zona de intravilan existent.





53
3.6. Dezvoltarea echiprii edilitare

Alimentarea cu ap
Studiul are ca obiectiv general realizarea unei reele de alimentare cu apa potabil, in
program continuu (24 ore/zi), cu urmtoarele avantaje:
*asigurarea unei creteri continue si stabile a nivelului de trai al populatiei din zona,;
*asigurarea unui standard de viata ridicat

Varianta 1

Se propune alimentarea cu ap din sursa existent din staiunea Vidra, sur care este dotat
cu toate echipamentele de tratare pentru asigurarea paramentrilor de potabilitate pentru
protecia sntii populaiei . De menionat c sursa este n stare de funcionare i aigur
alimentarea cu ap a cldirlor funcionale din staiunea Vidra.
Dezavantajul acestei propuneri este reprezentat de conflictul existent ntre sindicate i
deintorii legali de terenuri din zon.


Varianta 2

Sursa de apa o poate constitui captarea de la prul Mioarelor amplasat n imediata
apropiere a subzonei Sa2. Pentru aceasta se propune executarea unei captri pe prul
Mioarele, i a unei conducte de aduciune de la acest captare unde apa va fi pompat pn la
bazinele de nmagazinare de la cota 1500. Aici apa va fi tratat corespunztor.


Varianta 2 alternativ

Captarea apei potabile se va face direct din lacul Vidra prin intermediul unor pompe
prevzute cu sorburi i unei conducte de aduciune care vor conduce apa la rezervoarele de
la cota 1500. Aici apa va fi tratat corespunztor .
Acest variant are avntajul ca este mai eficient din punct de vedere economic ,
eliminndu-se lucrrile de la staia de captare a prului i de asemenea este mai bun din
punct de vedere calitativ deoarece volulumul foarte mare de ap din lacul Vidra crete
calitatea apei . Debitele specifice de apa potabila corespunzatoare etapei finale de
dezvoltare a acestei zone sunt :
Qzi med = 1.160 mc/zi = 13,5 l/s
Qzi max = 1498 mc/zi = 17,34 l/s
Qo max = 137,32 mc/h = 38,14 l/s
Debitul de apa necesar la captare este : Qs zi max = 21 l/s = 1.812,8 mc/zi
Pentru alimentarea cu apa sunt necesare lucrarile :
a) Captare de suprafata din lacul Vidra ( captare plutitoare ). Q captat = Q s zi max =
21 l/s ;Cota de amplasare a captarii este 1310,00 .
b) Statie de tratare si potabilizare a apei cu capacitatea de 21 l/s , amplasata in
apropierea captarii ;
54
c) Statie de pompare a apei tratate ( potabile ) spre rezervoare . Caracteristicile
utilajului de pompare Q = 21 l/s = 75,6 mc/h ; H = 200,00 m
d) Conducta de refulare din fonta ductila cu D = 200 mm , L = 1.000,00 m
e) Rezervoare de inmagazinare 2 x 300 mc . In ele este asigurata rezerva de
incendiu si rezerva de compensare orara .In prima etapa se poate executa numai 1
x 300 mc .Rezervoarele sunt amplasate la cota de 1500,00.
f) Retea de distributie spre consumatori .
Deoarece diferenta de nivel intre rezervoare ( 1500,00 ) si zona statiunii
( 1310 - 1350 )este foarte mare apare necesara reducerea presiunii pe traseu , prin
intercalarea reductoarelor de presiune .
Lungimea totala a retelei de distributie este de 5.000,00 m .
Ea este alcatuita din :
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 250 x 22,8 mm , L =
1.000,00 m ,
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 180 x 16,4 mm , L =
1.000,00 m ,
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 140 x 12,8 mm L =
2.000,00 m ,
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 110 x 10 mm , L =
1.000,00 m .
Pe aceasta retea se vor monta hidranti de incendiu subterani care vor
asigura in orice punct de pe retea un debit de incendiu de 5 l/s si o presiune minima de 7 m
coloana apa .
g) Statie de repompare a apei potabile din rezervoarele 2 x 300 mc ,spre capatul
partiei . Utilajul de pompare va avea caracteristicile : Q = 2 l/s = 7.2 mc/h ; H =
300,00 m .
h) Conducta de refulare a apei spre capatul partiei fonta ductila , D = 80 mm , L =
1.200,00 m .
i) Rezervor de inmagazinare cu V = 100 mc , amplasat la capatul partiei , la cota
1800,00 .
j) Retea de distributie in zona de la capatul partiei
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 110 x 10 mm , L =
300,00 m ,
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 90 x 8,2 mm , L =
400,00 m .
Pe aceasta retea se vor monta hidranti de incendiu subterani care vor
asigura in orice punct de pe retea un debit de incendiu de 5 l/s si o presiune minima de 7 m
coloana apa .

Pentru subzona C se propune ca soluie de alimentare cu ap folosirea aduciunii Jie
sau prin captare din rul Lotru n amonte de punctul Turistic Obria Lotrului. Apa va fi
tratat i condus la rezervoare nmagazinare de la Obria Lotrului, de unde se va alimenta
localitatea printr-o reea de distributie .
Se propune o reea de distributie ramificata, noua pe toate strazile propuse
respectand lotizarea propusa a terenului . Dimensionarea conductelor de apa rece se va face
in etapele urmatoare conform STAS 1478/1994 astfel incat sa se asigure debitele specifice si
55
presiunile de utilizare necesare la armaturile fiecarui obiect sanitar. Montarea conductelor
se va face pe domeniul public, de regula ingropat cu respectarea tehnologiei specifice acestor
lucrariGhid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena, Indicativ GP 043-99.
Pe reteaua de distributie se vor prevedea hidrani de incendiu supraterani sau subterani
dimensionati functie de diametrul conductei pe care se vor monta ,care sa asigure debitul de
incendiu exterior necesar conf NP086-05 .Se vor monta hidranti conform normativelor in
vigoare NP086/2005si de camine de vizitare prevazute cu armaturi de sectionare ,
golire,aerisire in concordanta cu I9/1994. Retelele vor fi executate din polietilen PEHD de
inalta densitate.

Definitivarea i alegerea variantei optime pentru investiiile propuse pentru subzonele A i B
se va realiza la faza de investiie, n urma analizrii avantajelor tehnico-economice prin
documentaiile ce urmeaz a fi elaborate.

ALIMENTARE CU APA TEHNOLOGICA

Pentru producerea zapezii artificiale sursa de apa o reprezinta lacul Vidra, care a
influenat ntr-un mod semnificativ poziionarea celor patru zone de agrement , acesta
reprezentnd sursa de ap vital pentru producerea zpezii artificiale, indinspensabile n
perioadele de secet(noiembrie-decembrie) din anumii ani. Pentru a practica sporturile de
iarn cu succes n condiii de maxim rentabilitate economic, mai ales pentru atragerea
potenialilor schiori sezonul de schi trebuie s nceap obligatoriu n luna decembrie.
n aceste condiii volumul extraordinar cu cei 300 milioane metri cubi de ap din lacul
Vidra constituie un element crucial n decizia de amplasare a zonelor funcionale.
Astfel a aprut necesitatea ca zona A MIOARELE s fie abordat n prima etap de
dezvoltare pentru c se afl n centrul de greutate ntre Vidra i Obria Lotrului pe traseul
prtiei de la MIOARELE se va monta conducta de font ductila cu diametrul de 100 mm ce
se va ramifica pe golul alpin cu posibiliti de prelungire n etapele viitoare. Apa va fi
pompat cu o pomp de 600 kw care va genera o presiune de 60 de bari.
Pe reeaua propus pntru producerea de zpezii artificiale, se vor monta hidrani din 70 n 70
de metri, la care se vor monta tunurile de zpad mobile.
Apa tehnologica este necesara pentru realizarea zpezii artificiale .
Lucrrile necesare sunt :
a) - captare de suprafaa din lacul Vidra ( plutitoare ) . Debitul captat = 80 l/s;
b) Staie de pompare Q = 80 l/s = 2880 mc/h ; H = 200 m ;
c) Conducta de refulare din fonta ductila cu D = 250 mm , L = 1.000,00 m ;
Hidranti de incendiu supraterani Dn 100 mm 10 buci montai pe conducta de refulare ,
la care se vor racorda tunurile mobile pentru realizarea zpezii artificiale
SUBZONA OBARSIA LOTRULUI

A. ALIMENTARE CU APA
Debitele specifice de apa potabila corespunztoare etapei finale de dezvoltare a acestei
zone sunt :
56
Qzi med = 1.160 mc/zi = 13,5 l/s
Qzi max = 1498 mc/zi = 17,34 l/s
Qo max = 137,32 mc/h = 38,14 l/s
Debitul de apa necesar la captare este : Qs zi max = 21 l/s = 1.812,8 mc/zi
Pentru alimentarea cu apa sunt necesare lucrarile :
a) Captare de suprafata din raul Lotru . Q captat = Q s zi max = 21 l/s ;Cota de
amplasare a captarii este 1430,00 .
b) Statie de tratare si potabilizare a apei cu capacitatea de 21 l/s , amplasata in
apropierea captarii ;
c) Statie de pompare a apei tratate ( potabile ) spre rezervoare . Caracteristicile
utilajului de pompare Q = 21 l/s = 75,6 mc/h ; H = 200,00 m
d) Conducta de refulare din fonta ductila cu D = 200 mm , L = 600,00 m
e) Rezervoare de inmagazinare 2 x 300 mc . In ele este asigurata rezerva de
incendiu si rezerva de compensare orara .In prima etapa se poate executa numai 1
x 300 mc .Rezervoarele sunt amplasate la cota de 1600,00.
f) Retea de distributie spre consumatori .
Deoarece diferenta de nivel intre rezervoare ( 1600,00 ) si zona statiunii
( 1400 1350 )este foarte mare apare necesara reducerea presiunii pe traseu , prin
intercalarea reductoarelor de presiune .
Lungimea totala a retelei de distributie este de 6.000,00 m .
Ea este alcatuita din :
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 250 x 22,8 mm , L =
2.000,00 m ,
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 180 x 16,4 mm , L =
1.000,00 m ,
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 140 x 12,8 mm L =
2.000,00 m ,
- conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 110 x 10 mm , L =
1.000,00 m .
Pe retea se vor monta hidranti de incendiu subterani care vor asigura in
orice punct de pe retea un debit de incendiu de 5 l/s si o presiune minima de 7 m coloana apa



Canalizarea Menajera
Apele uzate menajere vor fi colectate de o reea de canale din tuburi PVC-SN4 cu dn
200mm 300mm ce vor fi dirijate sa deverseze gravitational funcie de configuraia
terenului spre colectorii propui care vor fi condui la staia de epurare . In zonele n care
cotele de teren o vor impune se vor monta staii de pompare spre conductele existente apoi
acestea vor fi conduse spre staia de epurare.
A. Pentru subzona A i B se propune colectarea apelor uzate ntr-o singur staie
de epurare care se va amplasa n centrul de greutate dintre cele dou zone
mai precis n zona PURU . CANALIZARE MENAJERA
Debitele specifice de apa uzata menajera sunt :
Quz zi max = 21 l/s = 1814,4 mc/zi
Quz o max = 46,2 l/s = 166,32 mc/h
57
Apele uzate menajere rezultate au incarcarile conform NTPA 002 .
Rezolvarea canalizarii menajere necesita urmatoarele lucrari ;
a) Retea de canalizare menajera alcatuita :
- canale secundare din tuburi PVC SN 4 cu D = 250 x 6,2 mm - L = 4.500,00
m , cu curgere gravitationala ( include canalul care transporta apele uzate
menajere de la capatul partiei , pana in partea de jos a zonei Mioarele ,
- canal colector din tuburi PVC SN 4 cu D = 315 x 7,7 mm , L = 2.000,00 m ,
ce conduce gravitational apele uzate menajere spre statia de epurare .
- camine de vizitare conform STAS 2448 .
b ) Statie de epurare
Conform NTPA - 002 / 2002 , indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere
evacuate in reteaua de canalizare propusa sunt, sunt :
- Materii in suspensie 350 mg / l
- Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) 300 mg / l
- Azot amoniacal ( NH4 ) 30 mg / l
- Fosfor total ( P ) 5,0 mg / l
- Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat
de potasiu ( CCOCr ) 500 mg / l
- Detergenti sintetici biodegradabili 25 mg / l
- Substante extractibile cu solventi organici 30 mg / l
- Unitati PH 6,5 - 8,5
- Temperatura 40
Conform NTPA 001 / 2002 , indicatorii de calitate ai apelor epurate , care se
deverseaza intr-un emisar , sunt :
- Materii in suspensie 35 mg / l
- Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) 20 - 25 mg / l
- Azot amoniacal ( NH4 ) 2 mg / l
- Fosfor total ( P ) 1,0 mg / l
- Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat
de potasiu ( CCOCr ) 75 - 125 mg / l
- Detergenti sintetici biodegradabili 0,5 mg / l
- Substante extractibile cu solventi organici 20 mg / l
- Unitati PH 6,5 - 8,5
- Temperatura 35
Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001 / 2002 , trebuie ca in urma procesului
de epurare sa se realizeze urmatoarele grade de epurare:
58
- Materii in suspensie 90 %
- Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) 93 %
- Azot amoniacal ( NH4 ) 93 %
- Fosfor total ( P ) 80 %
- Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat
de potasiu ( CCOCr ) 86 %
- Detergenti sintetici biodegradabili 98 %
- Substante extractibile cu solventi organici 33 %
Aceste valori impun prevederea unei epurari mecano - biologice , cu nitrificarea -
denitrificarea apelor uzate .
Statia de epurare adoptata urmareste in mod special retinerea materiilor
in suspensie , a particulelor flotante , eliminarea substantelor organice biodegradabile (
exprimate prin CBO5 ) si eliminarea compusilor pe baza de azot si fosfor .
Statia de epurare este amplasata pe malul drept al lacului Vidra .
Dupa epurare si dezinfectare apele sunt deversate in lacul Vidra .

Pentru subzona C se propune colectarea apelor uzate ntr-o staie de epurare care s
rezolve i canalizarea ntregului teritoriu intravilan de la Obria Lotrului. Staia de
epurare se va monta la podul Tunari n aval de punctul turistic Obria Lotrului
Debitele specifice de apa uzata menajera sunt :
Quz zi max = 21 l/s = 1814,4 mc/zi
Quz o max = 46,2 l/s = 166,32 mc/h
Apele uzate menajere rezultate au incarcarile conform NTPA 002 .
Rezolvarea canalizarii menajere necesita urmatoarele lucrari ;
a) Retea de canalizare menajera alcatuita :
- canale secundare din tuburi PVC SN 4 cu D = 250 x 6,2 mm - L = 3.000,00
m , cu curgere gravitationala ,
- canal colector din tuburi PVC SN 4 cu D = 315 x 7,7 mm , L = 3.000,00 m ,
ce conduce gravitational apele uzate menajere spre statia de epurare .
- camine de vizitare conform STAS 2448 .
b ) Statie de epurare
Conform NTPA - 002 / 2002 , indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere
evacuate in reteaua de canalizare propusa sunt, sunt :
- Materii in suspensie 350 mg / l
- Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) 300 mg / l
- Azot amoniacal ( NH4 ) 30 mg / l
- Fosfor total ( P ) 5,0 mg / l
- Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat
de potasiu ( CCOCr ) 500 mg / l
- Detergenti sintetici biodegradabili 25 mg / l
59
- Substante extractibile cu solventi organici 30 mg / l
- Unitati PH 6,5 - 8,5
- Temperatura 40
Conform NTPA 001 / 2002 , indicatorii de calitate ai apelor epurate , care se
deverseaza intr-un emisar , sunt :
- Materii in suspensie 35 mg / l
- Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) 20 - 25 mg / l
- Azot amoniacal ( NH4 ) 2 mg / l
- Fosfor total ( P ) 1,0 mg / l
- Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat
de potasiu ( CCOCr ) 75 - 125 mg / l
- Detergenti sintetici biodegradabili 0,5 mg / l
- Substante extractibile cu solventi organici 20 mg / l
- Unitati PH 6,5 - 8,5
- Temperatura 35
Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001 / 2002 , trebuie ca in urma procesului
de epurare sa se realizeze urmatoarele grade de epurare:
- Materii in suspensie 90 %
- Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) 93 %
- Azot amoniacal ( NH4 ) 93 %
- Fosfor total ( P ) 80 %
- Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat
de potasiu ( CCOCr ) 86 %
- Detergenti sintetici biodegradabili 98 %
- Substante extractibile cu solventi organici 33 %
Aceste valori impun prevederea unei epurari mecano - biologice , cu nitrificarea -
denitrificarea apelor uzate .
Statia de epurare adoptata urmareste in mod special retinerea materiilor
in suspensie , a particulelor flotante , eliminarea substantelor organice biodegradabile (
exprimate prin CBO5 ) si eliminarea compusilor pe baza de azot si fosfor .
Statia de epurare este amplasata pe malul drept al raului Lotru , in zona de
varsare a acestuia in lacul Vidra .
Dupa epurare si dezinfectare apele sunt deversate in lacul Vidra .



60

Pluviala
Apele pluviale aferente zonei pot fi preluate de rigole sau canale care vor fi transportate
spre colectorii din zona strzilor i dirijate spre lacul Vidra, dup preepurare local.

Alimentarea cu energie electric
n zon exist linia aerian de 20 KvA , Vidra Obria Lotrului pe care se pot monta
posturile de transformare. Mrirea puterii liniei existente se poate face prin montarea unor
transformatoare la staia de transformare de la Balindru unde exist linia de 100 Kw.
O alt alternativ o reprezint i folosirea unei noi reele de alimentare cu energie
electric prin racordare la linia de 110 de la Petrimanu, care s se lege n sistem bucl cu linia
de la Obria Lotrului.
Pe muntele Fratoteanu exist un proiect de amplasare a unui cmp de centrale
Euliene care se vor racorda la sistemul naional de transport de la Petrimanu. Acest surs de
energie electric este o surs faoarte avantajoas din punc de vedere economic.
Necesarul puterii noilor consumatori preconizai se ridic la 3 000 kw.
Principalul consumator al zonei va fi motorul telescaunuli care necesita o putere de
250/280KW, la care se adauga motoarele teleschiurilor, 42/45 KW, 48/53 , 40/42, 65/72.
De asemenenea pentru alimentarea instalaiei pentru producerea zpezii artificiale este nevoie
de o putere foarte mare care rezult din consumul pompei 600, i a tunurilor de zpad .
Pentru noile pensiuni si dotari conform PUZ se propun un numar de 5 posturi trafo in
anvelope echipate cu cate un transformator de 630 KVA alimentate prin prelungirea
subterana a reelei de 20KV din reteaua aeriana existeta .Pentru aceasta e nevoie de retea
LES 20KV . Iluminatul stradal si racordurile la noiile propuneri se va face din aceste posturi
cu retea de 0,4KV .Pentru aceasta va fi nevoie de retea 0,4Kv.
Toata instalatia electrica este propusa a se executa ingropat in cablu. La propunerea de
amplasare a posturilor s-a tinut cont de centru de greutate al zonei deservite.
- Telecomunicaii
Nu exist telefonie fix
telefonia mobil este prezent prin intermediul releului GSM Orange, dar o dat cu
dezvoltarea zonei i mrirea atractivitii acsesteia se va crea posibilitatea intrrii pe pia i
a celorlali operatori de telefonie.
-Alimentarea cu energie termic
Alimentarea cu energie termic se va rezolva la nivel individual de catre beneficiari prin
centrale cu funcionare pe combustibili solizi (pelei), lichizi, butan gaz, pompe de cldur,
celule voltaice, panouri solare, etc.
-Gospodrie comunal
- n zona studiat nu au fost propuse amenajri pentru depozitarea i tratarea deeurilor,
extinderi de baze de transport n comun,etc.
GUNOIL va fi colectat n europubele, de operatorii specializai i transportate la cea mai
apropieat deponie din zon. Colectarea i transportul se va face cu respectarea strict a
normelor de mediu.

61
Pentru o buna desfasurare a lucrarilor tehnico-edilitare atat din punct de vedere tehnic dar si
sanitar, in conformitate cu legislatia in vigoare (STAS 1478/1984) este indicat sa se respecte
urmatoarele elemente :
- distanta minima intre conductele de apa si frontul cladit sa fie de 7,00ml iar pentru
retelele de canalizare aceasta distanta va fi de 5,00ml ;
- amplasarea rezervoarelor de apa se va face la minim 20,00ml fata de cladiri si minim
5,00ml de limita zonei declarata monument al naturii ;
- sursele de apa vor dispune de perimetre de regim sever de protectie de minim 20,00ml in
jurul fiecarui put ;
- statiile de epurare respectiv decantoarele lmboff se vor amplasa in aval de localitatea
deservita ;
Pentru captrile din ruri (conform Art.19) dimensiunea minima a zonei de protectie cu
regim sever va fi de :
- pe directia amonte de priza, 100m;
- pe directia aval de ultimele lucrri legate de priza, 25m;
- lateral, de o parte si de alta a prizei, 25m.
In conformitate cu Ord MS nr.201/97, se impune deci respectarea distantelor de protecie
sanitara a locuintelor conform Ord.MS 536/97, iar pentru toate elementele sistemului de
aprovizionare cu apa potabila s-a facut identificarea si nominalizarea zonelor de protectie
conform H.G.R.101/97.

-Drumuri i sistematizare vertical

Pentru mbuntirea circulaiei rutiere pe teritoriul zonei, se propune modernizarea strzilor ale
cror trasee se suprapun peste cele ale drumurilor naionale aternerea de mbrcmini din liani
bituminoi (mbrcmini asfaltice) sau hidraulici ( beton de ciment).
De asemenea se propune amenajarea corespunztoare a interseciilor al cror traseu se suprapune
peste DN 7A, Aici a fost studiat intersecia din dreptul parcrii de la telefericul din zona
Mioarele i Puru, unde au fost propuse cte o band de stocaj a mainilor ce vin dinspre
Voineasa i intr la stnga, lsnd astfel drum liber celor care merg spre obria Lotrului.
n msura posibilitilor se propune aternerea de mbrcmini asfaltice uoare pe strzile
secundare din zon.
Drumurile naionale judeene i comunale n traversarea localitilor i pstreaz categoria
funcional din care fac parte fiind considerate fr ntrerupere conform Ordonaei Guvernului
Romniei nr. 43/29.08.1997 art. 11.
Zona de protecie fa de axul drumului pentru drumuri naionale este de 22,00m, drumuri
comunale DJ este de 18,00m Distana minim fa de axul drumului pentru garduri i construcii
conf. Art.19/3 va fi pentru DN 13,00m, pentru DJ 12,00m iar pentru DC 10,00m.
Construciile i instalaiile amplasate n zona de protecie necesit acceptul administratorului
drumului.
Conform art.22, administraia drumurilor judeene, comunale, celor vicinale i strzilor se
asigur de ctre consiliile judeene sau locale dup caz.
3.7 Protecia mediului
62

ntre toate tipurile de situri ce pot fi amenajate din punct de vedere turistic, mediul
montan este probabil cel mai exigent i mai vulnerabil.
n esen, problemele impactului turismului montan asupra mediului nu difer de cele
ntlnite n alte zone, chiar dac fragilitatea ecologic a ecosistemelor montane este mai
mare. Dar, ca o particularitate deosebit, putem aminti aici riscul alterrii imaginii turistice a
muntelui, o adevrat ameninare aprut o dat cu multiplicarea amenajrilor turistice
montane; acest risc decurge din percepia pe care multe popoare o au asupra muntelui,
considerat "cel mai natural spaiu", uneori chiar sacru. Acest risc natural poate juca un rol
mult mai important n politica de gestiune a mediului montan dect riscul degradrii fizice a
peisajului. Zona studiat n PUZ este caracterizat de lipsa construciilor.
Dei peisajul contribuie din plin la potenialul turistic al zonei analizate, exista si aspecte
negative legate de:
*afectarea cadrului natural prin practicarea turismului necontrolat si apariia unor depozitari
necontrolate de deeuri, vizibile si cu efecte devastatoare pentru toi factorii de mediu :aer,
apa, sol
aspect peisagistic nengrijit in unele zone, datorat unor ntrzieri uneori nejustificate ale
factorilor responsabili in ecologizarea terenurilor forestiere defriate (prezenta cioatelor si
doborturilor ) i in ntrzieri ale rempduririlor acestor terenuri; imagine trista a unor arbori
cu boli specifice
*depozitarea temporara a butenilor provenii din exploatrile forestiere din zona pe
marginea DN 7A ducnd la aspect peisagistic negativ, la ngustarea drumului si deteriorarea
covorului asfaltic
*punat necontrolat al ovinelor, caprinelor si bovinelor.

Ca masuri de mbuntire a peisajului amintim: respectarea elementelor de arhitectura
tradiionala cu folosirea de materiale naturale, piatra, lemn, evitarea folosirii culorilor tari,
armonizarea construciilor cu peisajul natural, evitarea oricror reele aeriene de energie,
telecomunicaii, alimentare cu apa si canalizare, etc.
Nici una din funciunile propuse nu este surs de poluare prin emisie de noxe.
Prin realizarea proiectului va creste numrul de vehicule care va tranzita zona, la fel si
cantitatea de noxe eliminate in trafic de fiecare vehicul, dar mbrcmintea asfaltic noua,
fr gropi, va influenta pozitiv calitatea aerului pe amplasament.

Sursele de impurificare a aerului vor proveni din:
Traficul rutier, care se va intensifica odata cu amenajarile turistice din zona. Traficul rutier va
fi preponderent pe DN7 A si in parcarile amenajate la cota 1350 m de la baza partiilor de
schi. Traficul rutier poate genera, datorita combustiei, emisii de NOx, CO, CO2, COV si
pulberi sedimentabile, mobile si necontrolabile si de asemenea poate duce la cresterea
nivelului de zgomot.
Rezultatul activitatii de incalzire a cladirilor cu agent termic produs de centrale de incalzire
proprii cu lemne este generarea de emisii de CO
2
, CO, NOx, SO
2
, negru de fum, pulberi n
suspensie i COV. La ridicarea constructiilor se va avea in vedere stabilirea inaltimii optima
cosului de evacuare a acestora.
63
Apele uzate menajere vor fi evacuate prin reeaua de canalizare propus la Staia de
epurare a zonei.
Pn la realizarea ntregii reelei de canalizare apele uzate menajere vor fi colectate n
Bazine vidanjabile individuale sau fose ecologice, golite periodic.
Deeurile menajere vor fi colectate n pubele i preluare de Serviciul Public de
Salubritate.
Realizarea funciunilor construite presupune, punerea n valoare a cadrului natural prin
realizarea unor funciuni de agrement,odihn, iar construciile noi se vor executa pe suprafee
de max. 200mp/lot de 1ha, conf. cod silvic.
Funciunile nou create vor beneficia de mediul natural regenerat prin aciuni de
organizare a factorilor de existeni.
Vor fi realizate aciuni ca:
1 Crearea unor suprafee amenajate ca parc de zon prin folosirea vegetaiei forestiere
existente.
2 amenajarea lacului existent n interiorul zonei cu vegetaie forestier cu scopul
folosirii lui ca element principal n dezvoltarea unui nou centru de interes pentru
funciuni de agrement, sport, turism i servicii.
3 ntreaga suprafa ocupat de vegetaia forestier va fi supus unor lucrri de
igienizare prin ndeprtarea arborilor i arbutilor bolnavi sau dobori de vnt, replantarea de
specii valoroase , operaiuni de nierbare i de reabilitarea terenurilor degradate de toreni,
taluzri de maluri la rigolele existente, etc.

Plantaia nou creat va avea rolul de perdea de protecie a celorlalte funciuni ale zonei.
Vor fi de asemenea valorificate ca zone de odihn i agrement celelalte cursuri de ap
existente..
Lacul tehnic VIDRA va fi pus n valoare prin exploatarea lui ca element principal de
interes al zonei de agrement i de turism.
Se va crea o zon de protecie de 15,00m lime ,zon n care este interzis orice construcie.


3.8 Obiective de utilitate public prima etapa 2010-2013
Principalele lucrri de utilitate public sunt:

Partiile de schi prin padure din zonele :

Mioarele: Puru ;
lungime 2,5 Km , suprafata 5 Ha lungime 2km
telescaun lungime 2 000 ml teleschi 2 buc prin padure 500+800 ml s= 5,7 ha

Partiile de schi pe golul alpin :
lungime 3,5 km suprafata 15 ha lungime 2,5 km supr 12,5 ha
teleschiuri 4 bucti teleschi doua bucai

Instalaie de nzpezire
2,5km 10 tunuri de zpad 2,5km 10 tunuri de zpad

64
Parcare :
Parcare 200 de locuri s= 1 hectar Parcare 200 de locuri s =1 hectar
Parcri n lungul drumului naional DN7A 2000 locuri

Realizri de drumuri noi Zona Puru
Zona Moiarele
L= 5,7 km lungime L = 3,9 km lungime

Realizare reele edilitare
Mioarele Puru
Reele ap L= 5,7.Km L 3,9 km
Reele canal L= 5,7..Km L 3,9 km
Reele electrice subterane L=5,7 Km L 3,9 km
*Statie de captare apa din lacul Vidra in zona Mioarele si bazine de inmagazinare si tratare
*Staie de epurare o bucat in zona PURU
* patru posturi de transformare energie electrica din LEA 20 Kv in joas tensiune
Salvamont + jandarmerie in ambele zone
Biseric, MIOARELE
un debarcader + un strand (patinoar ) in ambele zone

pensiuni minihoteluri cu uniti proprii de alimentaie public construite n regim silvic

MIOARELE PURU
50 buc x 200mp 25 buc x 200 mp + 21buc x 50mp
4 mini hoteluri x 50 loc 4 mini hotelurix50 loc
+4restaurante cu specific vntoresc
Grup de 6 Cabane pe golul alpin
Spaii de alimentaie public specific
montan terase berrii, ceainerii
etapa viitoare dup 2013 Zona C si D
zona Miru Obaria Lotrului

Principalele lucrri de utilitate public sunt
Prtie de schi pe golul alpin 2 km lungime
+ 2,6 km prtie pe drum forestier
Staie de telecabina 1 bucat 1973 ml
dou teleschiuri pe golul alpin 790+810= 1600 ml
Stn turistic, terase berrii, ceainerii . 1 bucat
Reele electrice subterane L=6 Km
Zon de sport spaii plantate
Spaii verzi nou plantate 16 ha
3 terenuri de sport+ servicii vestiare,
amenajarea drumului forestier existent
Drumuri 3,7 km lungime
65
Locuri de parcare
n lungul drumului forestier i pe platforme noi 600+600
Parcare 1200 locuri
platforme pentru parcare , care vor fi nconjurate obligatoriu de spatii verzi
Realizare reele edilitare

Reele ap L= 3,7.Km
Reele canal L= 3,7..Km
Reele electrice subterane L=3,7 Km
Staie de captare apa din aduciunea Jiet -Lotru in amonte de ObrsiaLotrului +
bazine de nmagazinare si tratare apa potabil zona
Staie de epurare o bucat in zona podul - tunaru
patru posturi de transformare energie electrica din LEA 20 Kv in joas tensiune
26 buc. pensiuni turistice construite n regim silvic

zona CRBUNELE
Lungimea cumulat a prtiilor este de 8,5 km,
Instalaie de nzpezire 8,5km 10 tunuri de zpad
Pentru deservirea prtiilor se propun
6 teleschiuri cu lungime totala de 5,5 km
1 gondol de 2,2 km. cu un debit cumulat de 10 800 persoane /or.
Reele electrice subterane L=10 Km
Pasarela de trecere peste DN 67c 1 buc
Stn turistic alimentaie public terase berrii, . 3 bucati
In aua Stefanul se poate monta un
refugiu turistic
1 platform de parcare 200 locuri.

4 CONLUZII MSURI N CONTINUARE

Zona poate fi transformat n cel mai mare parc sportiv de iarn al judeului Vlcea,
competitiv pe plan internaional, completat de cea mai frumoas zona de agrement de pe
lacurile de acumulare din Romania , aceste zone dotate corespunztor, vor contribuii la
dezvoltarea armonioasa si eficienta a turismului din staiunea Voineasa cu beneficii
considerabile pentru judeul Vlcea, Regiunea Oltenia i ntreaga ara .

Revitalizarea i repunerea n circuitul turistic a staiunii Vidra
Considerm c o dat cu implementarea programului de investiii promovat de
autoritile judeului Vlcea, pentru care sa elaborat prezentul PUZ, staiunea Vidra va
redevenii interesant din punct de vedere economic pentru potenialii investitori.
Pentru aceasta este necesar rezolvarea problemei juridice a patrimoniului staiunii
Vidra, a terenurilor din aceast staiune, finalizarea lucrrilor de modernizare la vilele i
mini-hotelurile funcionale existente precum i la hotelul aflat ntr-un stadiu de execuie
estimat la circa 50 %. Este necesar de asemenea sa se finalizeze lucrrile la sala de sport
66
existent lng care se va realiza un complex sportiv i de agrement ( terenuri de sport,
piscin, saun etc.), se va realiza un centru de echitaie i un centru de agrement nautic.
Se va realiza un restaurant cu specific pescresc i vntoresc pe malul lacului Vidra.
innd cont de capacitatea structurilor existente la Vidra, (500 locuri de cazare )ce
trebuie recuperate i redate circuitului turistic, dat fiind distana relativ redus dintre Vidra
i Domeniile schiabile identificate Vidra Puru = 6km; Puru - Mioarele = 3km;Mioarele
Obria Lotrului =6km;Obria Lotrului - Crbunele podul tefanu =6km, se propune
realizarea unor sisteme rapide i eficiente de circulaie, care s fac legtura ntre aceste
nuclee .
transport cu vaporaul pe lacul Vidra, pe timpul verii ,
transport cu sniile/cruele trase de cai pe drumul paralel cu DN7, (drumul de contur
al lacului de acumulare)
transport cu minicar sau /i pe cale ferat ngust trenule electric.
Pentru viitor trebuie luat n calcul i posibilitatea renfiinrii trenuleului cu abur, mocnia
ce a funcionat pe valea Lotrului cu plecare de la Brezoi - Malaia Voineasa, sau se pot
folosii ca alternative tehnologiile ultramoderne a trenuleelor electrice, tren cu cremaliere,
mini-metrou.

Turismul n Romania este o industrie de export, care genereaz schimburi cu
strintatea i creeaz locuri de munc. El difer de alte industrii de export prin faptul ca
clientul vine in Romania pentru produs, nu iese produsul in ara clientului, aa cum se
ntmpl in mod normal cu alte industrii. Turismul este complex, nu poate fi compartimentat
si influeneaz alte sectoare economice, aspecte sociale, culturale si de alta natura ale vieii
din Romania.
De aceea investiiile n infrastructura de turism din zona de Nord a judeului Vlcea,
vor antrena un lan de alte investiii care vor crea prosperitate pe ntreaga vale a Lotrului.

ef proiect
Arhitect Mihai Prdatu

67


68
TERMENI FRECVENT UTILIZATI IN TURISM:
Turism- Profesorul elveian W. Hunziker a elaborat n 1940 o definiie a
turismului, acceptat pe plan mondial: Turismul este ansamblul de relaii i fenomene care
rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct sejurul i
deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent i o activitate lucrativ oarecare.
Patrimoniu turistic- oferta turistica a unui teritoriu (judet, statiune) este
compus din potential turistic, infrastructura si structuri turistice.
Obiectiv turistic - element al resursei turistice, individualizat si introdus in
circuitul turistic; reprezint categoria taxonamica cea mai mica, care este reprezentata de o
singura unitate, de un singur element cu caracater turistic, al crui potenial constituie o
valoare de atracie.
Staiune turistica - localitate sau parte a unei localiti cu funcii turistice
specifice, in care activitile economice susin exclusiv realizarea produsului turistic.
Oferta turistica - totalitatea serviciilor prin care este pus in valoare
patrimoniul turistic, prin utilizarea de personal specializat.
Produs turistic - complex de bunuri materiale si de servicii, concentrate intr-o
activitate specifica si oferite pachet consumului turistic.
Structuri turistice sunt totalitatea mijloacelor de care se foloseste turismul
pentru realizarea functiilor si obiectivelor sale economico sociale.
Resurse turistice - componente ale mediului natural si antropic, care prin
calitile si specificul lor, sunt recunoscute, inscrise si valorificate prin turism, in msura in
care nu sunt supuse unui regim de protecie integrala. . Resurse turistice:
Naturale: elemente geomorfologice, de clima, de flora si de fauna,
peisaje etc.
Antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente
tehnice si de arta, monumenie si ansambluri memoriale, elemente de folclor si arta populara.
Turist - persoana care viziteaz un loc, altul dect cel de reedina, pentru
orice alt motiv, altul dect acela de a exercita o activitate remunerata si efectund un sejur
de cel puin o noapte.
Fluxul turistic - reprezint micarea in teritoriu a vizitatorilor dinspre ariile de
proveniena spre cele receptoare. Spre deosebire de potenialul turistic care este o componenta
statica, aceasta este una dinamica. Particularitile fluxului sunt: direcia, ritmul si intensitatea.

69