EUROPA S-A NASCUT IN ROMANIA -LUCIAN IOSIF CUESDEAN

Europa s-a nscut n Romnia. Indo-europeana rezult din rumna geto-pelasgo-scit, nu invers.Herodot arat clar c geii erau elita tracilor;pelasgii i
sciii erau cei mai vechi oameni , de dinaintea grecilor; de romani nici nu auzise c exist.Cerce...tai n enciclopedii, inclusiv cu un clik n Wikipedia. Moto.
Limba este tezaurul cel mai de pre pe care l motenesc copiii de la prinii lor, depozitul sacru lsat de generaii trecute i care merit s fie pstrat cu
sfinenie de generaiile ce-l primesc. Ea este carte de noblee, testimoniul de naionalitate al unui neam, semnul caracteristic prin care membrii aceleiai
familii se recunosc n marea diversitate a popoarelor din lume, lanul tainic ce-i leag mpreun i-i face a se numi frai, altarul mprejurul cruia toi se
adun cu inimi iubitoare i cu simirea de devotament, unii ctre alii. Vasile Alecsandri. Din cauza conceptului ce eticheteaz romna ca pe o clon a
limbii romanilor imperiali, n loc de a-i recunoate sorgintea autohton, suntem n situaia c "nu avem cuvinte romneti de niciun fel n dicionar", adic
nu avem o identitate naional, distinct lingvistic i nu putem demonstra nici mcar originea romneasc a unui produs oarecare, graie unor lingviti
neperformani i incontieni care ne-au dezmotenit, fcndu-ne ba resturi de Imperiu roman, ba resturi de rui, de turci, de maghiari, de greci, de
albanezi, doar neam de rumni btinai nu.Cu toate cotropirile vremelnice i parcelare, pe care le-au cunoscut geto-dacii dintr-o provincie istoric sau
alta, poporul autohton n Bazinul Dunrii de Jos nu a fost stpnit niciodat de cineva n totalitate i i-a continuat limba i existena sa nentrerupt.
Denumirea lui a cunoscut doar sinonime pentru RUMN, localnicul rurilor.Conceptul etimologic romn este profund eronat, ca dovad mslinele de la
Roma au etimon rusesc, apa latin oprete pe rusete, aratul latin plugrete n rus un ogor rus, ninge pe latinete o zpad rus, romnii au o cas
latin cu streain i ziduri ruseti, din crmizi greceti, ei scriu latinete i citesc rusete. A susine c ap se trage din aqua este un fals ordinar.Cuvintele
noastre sunt n primul rnd romneti i abia mai apoi sunt ariene vedice, indo-europene, greceti, romane i germano-slave. Greaca, latina i germano-
slava s-au nscut direct din rumn. Pn n prezent nu exist nici un argument valid dup care s decidem cine din cine se trage, dect faptul c Romnia
este spaiul de antropogenez european, inima vechii civilizaii europene i c romnii au o limb ancestral, din neolitic, rumna onomatopeic, cea care
a generat limbajul morfemelor, descifrabil n vorbirea curent, contemporan. Romna este de sorginte autohton. Romnii i-au construit singuri
cuvintele ntr-un mod particular, specific. Graiul romnesc cuprinde cea mai veche latin i cea mai veche slavon, nainte de a exista Roma i
migraiile slavilor.
Limba romnilor este ancestral i ncepe cu sunetele din natur, ce alctuiesc un fond de peste 350 de onomatopee i de peste 350 de cuvinte primare cu
compunere onomatopeic, din care deriv alte peste 1500 nelese numai de ctre ei, precum, poc, hurduc, a pocni, a hurduca.
Romna Onomatopeic, precede epoca neolitic i st la originea sistemului european de comunicare sonor, axat pe limbajul morfemelor romneti.
Bazinul Dunrii de Jos este locul primului neolitic european, care nu poate fi conceput fr o limb coninnd toi termenii definind cuceririle experienei
umane ale epocii. Acetia persist pn n zilele noastre, cu ajustri eufonice n simfonia limbilor moderne, precum:GREBLA apuc (GREB, n englez),
ZGMBOI (BOI, n englez), GARDUL apr, pstreaz (GARD, GUARD, GARDE, n francez), GURA mnnc (N-GUR-GT-EAZ, ingurgiteaz, este GUR-
MAN-d, REGURGITEAZ, n francez), BIAT (BET, n punjabi), SEAC (SOCA, n punjabi), JUNE (JUAN, n punjabi), PANDUR (PANDERU, n punjabi), NUNT
(NEUNDA, n punjabi), MLIe, MMLIg, MLAI (MALAI, past, n punjabi), etc. Aici este sediul primului popor de agricultori din Europa, care nu a
abandonat niciodat Romnia, pstrnd, de aproximativ 10.000 de ani, o limb unitar, pe un teritoriu vast, ramificat din Pirinei pn n Punjabi, prin
cei care au emigrat, nc din preistorie, pe cile urmate de aceast civilizaie, ce se tie c n Europa a plecat iniial de la est spre vest i nu invers, iar n
Siberia i India dinspre Europa spre Asia, nu invers. Onomatopeea genuin, cu sunetul , , pstrat numai n limba romn, este cea care a condus la un
sistem de comunicare numit limbajul morfemelor stem, un tipar specific al cuvintelor romneti, indiferent de etimoanele presupuse. Morfemele stem
romneti compun sonor i semantic multe noiuni europene.
Fiecare cuvnt romnesc, prin aglutinarea de morfeme stem, un fel de rdcini de cuvnt, produce o descriere metaforic a noiunii, copiat de "strini",
cu mici deformri sonore. Indo-europeana rezult din rumna geto-pelasgo-scit i nu invers. Cuvintele autentice romneti sunt scrise n diverse
variante ale sanscritei, cu aproximativ 1000 de ani nainte de a fi scris greaca sau latina, pentru c att iranienii scii, ct i hinduii vedici, sunt plecai din
Romnia. La rndul lor, att grecii, ct i romanii, au plecat tot dintre romni, pentru c Romnia este spaiul de antropogenez european, dinainte
i de dup glaciaiunea Wrm, aspect argumentat i de "romnul" de 42.000 de ani din Petera cu oase din Banat, primul european de tip contemporan. Se
cunosc doar dou arealuri de vieuire uman n timpul glaciaiunii Wrm i anume unul vestic din Pirinei plus Grimaldi i altul n Carpai. Cel vestic a
disprut fr urm n contemporaneitate, rmnnd doar cel din Carpai, ca depozitar al ntregului bagaj genetic i lingvistic european, ce se tie c a fost
refcut din Bazinul Inferior al Dunrii. Romna produce impresia unei limbi de strnsur, pentru c, lexemele ei se gsesc, mai mult sau mai puin
stlcite, n toate limbile europene, dnd aceast fals percepie, dar compunerea metaforic a lor se menine doar n dulcele grai romnesc, care a
precedat sanscrita. Un exemplu extrem de ilustrativ este NOAPTE. O simpl schimbare a lui P n C duce de la latinescul romnesc NOAPTE la sanscritul
NOACTA, din care deriv NACT, n german, NOX, NOCTIS n latin, NOCI n rus, NAIT n englez, NUI n francez, copii sonore ale lui NOAPTE, sau dac
vrei NACTA.
n cuvntul NOAPTE eu disting o nsumare de morfeme stem ce pot descrie dou nelesuri metaforice ale conceptului noiunii de NOAPTE, n romn:
1.-noaptea ntrerupe ziua i 2.-noaptea se repet periodic.1.-Fiecare noapte este o (NOU) ru-PTU-r a zilei.2.-Fiecare NOAP-te este un fenomen periodic,
precum NP-rlitul sau recolta de NAP-i.
Morfemul stem N*P exprim periodicitatea fenomenului de NP-rlire, periodicitatea recoltrii NAP-ilor, inclusiv periodicitatea apariiei soarelui i zilei, el,
NAP, fiind numele "luminii periodice", SOARE, ZIU, pe teritoriul vecin Ungaria, de origine necunoscut, absent n ugro-finic, dar prezent ca "NAP-te", n
Romnia.
T*(D*) este un morfem stem, codificat, foc, lumin=T-ciune, s-TE-le (S-vezi-DA, n rus), ar-DE, * fiind un simbol ce nlocuiete n morfem sunetul
vocalic, format chiar i de un triftong, producnd o codificare a morfemelor comune cu dou sau cu mai multe cuvinte din acelai domeniu ori sfer
semantic.
N*P+T*=periodicitate N*P a luminii T*= NOAP+TE.
Pe copiile cuvntului noapte nu putei grefa niciun fel de concept metaforic al noiunii de noapte.
Morfemele stem sunt rdcini de cuvnt, codificate: o rdcin NOA i o rdcin PTE=NOA+PTE;NOA deriv din cuvntul NOU i PTE din cuvntul ru-PTU-
r.
NOU este NAI, n german, NUOVO, n latin, NOVAIA, n rus, "NIU" n englez, "NUVEL", n francez i NAU n masa-get. Ni se spune c NOU am nvat
de la Impratul Traian, dar ruii de unde au nvat NOVAIA (nou)?
NOU este acreditat ca etimon latin, dar el exist i la masageii din Punjabi. El face parte din limbajul colocvial i nu avea cum s ajung la rui, fr un
contact direct cu romanii, de cel putin 165 de ani, ca la noi, aspect ce lipsete din istorie.
Ei sunt amplasai pe fostele teritorii Daco-Getice recunoscute ca atare de ctre istorici, iar Daco-Geii sunt strmoii oficiali ai romnilor.
Ru-PTU-r e RU-PTU-RE, n francez, RU-MPERE, n latin (a deschide, cu efort, drum de trecere), RU-HNUTI, n rus, B-RO-KEN, n englez i german.
Toate conin morfemul R*-, de fapt o onomatopee ce asociaz sunetul onomatopeic RRU fenomenului fizic al ruperii unui lemn, dar numai cuvintele
romnilor i francezilor conin morfemul PT*-, ce exprim ndeprtarea de ceva, cu apropierea concomitent de altceva, descrierea metaforic, a
vizualizrii imaginii fenomenului nsui de ruptur. A RUPE este un cuvnt din limbajul colocvial romnesc i nu a fost importat din Frana de ctre
paoptitii romni pentru a compune cuvntul NOA-PTE. n romn exist morfemul stem N* = "nnoire" = NA-te-re, NOU. n romn exist morfemul
stem PT* = apropiere - neprtare = pie-PT- na-re, ru-PTU-r, a se n-dre-PTA.
N*+PT*=metafora NOA+PTE.Cum de nu am nvat de la romanii mpratului Traian cuvinte prin care se descriu aspecte specifice civilizaiei Romei de
atunci, precum SUT, CRMID, ZID, CLDIRE, POD, DRUM, MSLINE , fr etimon latin i am nvat AP, AER, SOARE, cu etimon latin, pentru
elemente ale naturii, pe care nu le-au adus ostaii lui, spre deosebire de LEGIUNI, COHORTE cu CENTURIONI, CASTRE, URBE, MUNICIPIUM, VICUS, ARENE,
fcute de ei, la noi, dar absente n romna colocvial. Aspectul contravine unei logici elementare. Latina romnilor, cu AP, AER, SOARE, ELEMENTE ALE
NATURII, etc, este mai veche dect Roma nsi i este scris n Vedele Indiei, unde nu gsii nicio urm de AQUA, SOLIS sau CENTUM.Romnescul SUT
este atestat n sanscrit cu 1000 de ani nainte de latinescul roman CENTUM (SEnTUm), ca i latinul romnesc SOARE, nainte de latinescul Romei SOL, -lis.
Schimbarea lui P n C duce nu numai de la romnescul NOAPTE la indo-europeanul "primar" "NACTA", dar i de la romnescul latin APA la latinescul Romei
"ACUA", de la romnescul latin PATRU la latinescul Romei "CATRO", precum i la rusescul CETRE. Romnii de rnd nu tiu c prima agricultur european,
prima ceramic (dup glaciaiunea Wrm), prima ceramic pictat, prima reea de ap i canalizare, primele orae sistematizate i prima scriere, au aprut
n Romnia. Ei nu tiu nimica despre strmoii lor Masa-Gei ori Scii i nici c strmoii lor Iler-Gei, Indi-Gei i Apii, au existat n Spania, nainte ca
romanii s fi pus vreodat piciorul n Peninsula Iberic.
Romn este acela care i are originea n Romnia i vorbete romna, ca limb matern, indiferent sub ce nume este cunoscut. Plecnd de la criteriile
enumerate, mmpreun cu studiul lexical a peste patru mii de cuvinte primare din fondul colocvial ancestral romnesc, comparate cu peste 10 limbi de
circulatie curent, dimpreun cu descoperirea a 2000 de cuvinte arhaice romneti, 1000 cu etimon latin, 350 cu etimon bulgaro-slav, 175 turco-maghiar,
200 cu etimoane diverse, 200 cu etimon necunoscut sau albanez, vorbite azi de urmaii masageilor n Punjabi, asociate la 1200 cuvinte romneti scrise n
sanscrit, se poate nelege de ce este Romna limba vechii Europe.
Cronologia datelor arheologice, coroborat cu cuvintele romneti de etimon latin scrise n sanscrit, apoi vorbite de urmaii masageilor i macedonenilor
lui Alexandru cel Mare n Punjabi, la 3000 de Km de cea mai estic grani a Imperiului Roman, arat c romanii sunt nepoii romnilor. n Valea Hunza din
Pakistanul de vest sunt europeni izolai de milenii ntre muni, care vorbesc o rumn getic, poate a macedonenilor lui Alexandru cel Mare sau poate a
masageilor.
Priviii i dv.:exist bli i praie;Baltit ;BLT, pers. 3 bltete, vb. IV. Refl. (Rar; despre ap) A stagna ntr-un loc, a forma o balt. Din balt. BLT, bli,
s. f. 1. ntindere de ap stttoare, de obicei nu prea adnc, avnd o vegetaie i o faun acvatic specific; zon de lunc inundabil, cu locuri n care
stagneaz apa; p. ext. lac. Expr. A rmne (sau a sta, a zcea) balt = a fi lsat n prsire; a sta pe loc, a stagna. A lsa balt (ceva) = a lsa (ceva) n
prsire, a nu se mai interesa (de ceva). Probabil din sl. blato. Cf. alb. balt.Toponimul Baltit este al rumnilor, slavii lipsind pe vremea lui Alexandru
Macedon, care numai grec nu era;Gilgit-Balti-stan;GLGT, glgi, vb. IV. 1 a curge provocnd un zgomot ritmic;ca un pru de munte. Gl-g[l] + suf. -
i.Sursa DEX online.
Este dificil, azi, s facem ceea ce trebuia s fie fcut de istoricii notri, respectiv s analizm acest
fenomen de supravieuire a poporului nostru din afara granielor arbitrar stabilite de politicieni.
Deci, s ncepem cu felul n care fost populat spaiul Carpato- Danubian-Pontic. Populaia matc
a acestui spaiu, carpatodunrenii, o dat cu sosirea triburilor helenice : aheii, dorienii, eolienii i ionienii este numit de acetia Pelasgi, oameni ai locului,
btinai. Triburile helenice sosesc
n Europa ntre anii 1800-1400 .Hr. Ele vor popula, la nceput, partea sudic a Peninsulei Balcanice, mpingnd spre nord pe btinaii carpato-
dunrenipontici. Treptat, aria de invazie a triburilor helenice se ndreapt spre Asia Mic, reuind s-o cucereasc de la noi (vezi rzboiul Troian).
Insulele Mrii Tracice vor fi i ele treptat invadate de eleni, astfel c n anul 500 .Hr. Temistocle se mndrete c a reuit s cucereasc i ultimul bastion
insular al pelasgilor, Lemnos. De aici i pn la schimbarea numelui Mrii Tracice n Marea Egee nu a mai fost necesar nici un mare pas. S-a fcut i gata.
Apariia perilor n spaiul Carpato-DunreanPontic, a unor armate uriae, de 1.200.000-700.000 de ostai, care trec peste greci, dar sunt oprite, la nord
de Dunre, de ceea ce a mai rmas din marele imperiu Pelasg, de geto-daci, nu va schimba prea mult rspndirea populaiei locale. n sfrit, ncepe s se
contureze apariia unei noi puteri n Europa preistoric, romanii.
Acetia se vor extinde treptat, reuind s cucereasc mare parte din Europa i nu numai. Spaiul
sud-european este dominat de popoare de limb latin rezultate nu din romanizare, ci din originea lor comun pelasg. Astfel, concluzia eminentului
istoric Alexandru Badea ne vine n ajutor: ntre romn i latin asemnarea este un fenomen de convergen i nu de filiaie(nceputuri romneti,
p.174, Ed. Enciclopedic, Buc., 2000).
Ultima ar n Europa cucerit de romani i prima pe care ei au fost forai s o prseasc a fost
Dacia; teritoriu cucerit de ei : 14% pentru o perioad istoric nesemnificativ, 165 de ani. Tot
teritoriul Daciei, ocupat i neocupat de romani a nvat ns limba latin, uitnd complet limba
dac! Cel puin, aa ne nva onorabilii notri istorici.

Record mondial la nvarea latinei

Insula Malta a fost cucerit n totalitate, pentru 1.088 de ani (218 .Hr.-870 .Hr), dar populaia
local nu a fost romanizat!
Elada, Grecia, cucerit pentru o perioad de 641 de ani( 146 .Hr.-395 .Hr.) nu a fost romanizat nici ea! S fie grecii mai grei de cap dect noi ?
Egiptul a fost sub romani 425 de ani ( 30 .Hr.-395 d.Hr.), dar nu s-a remarcat printr-o abilitate deosebit n nvarea limbilor strine, aa cum am dovedit-
o noi dacii.
Evreii, n cei 325 de ani ( 70 d.Hr.-395 d.Hr.) ct i-au avut musafiri pe romani, nu au reuit s le nvee nici mcar limba.
Britanicii, n mai mult de 400 de ani s-au dovedit la fel de incapabili n a nva o limb strin.
Trebuie s recunoatem c, din punctul acesta de vedere, noi
am fost cei mai inteligeni, cel puin n antichitate; n 165 de ani , fr ca romanii s ocupe 86% din teritoriul Daciei, toi dacii au nvat latina la perfecie,
renunnd cu demnitate s-i
mai foloseasc limba lor barbar.
Aa am putut noi s devenim, demni urmai ai Romei. Acest adevr l nvm n coli, licee,
universiti.

Unde sunt romnii?

Culmea este c romanii, la ei acas, n Peninsula Italic, nu au reuit performanele noastre, ei
nereuind s creeze o limb unitar, acolo existnd i azi peste 1.500 de dialecte.
Sosirea popoarelor slave, n secolul VI d.Hr., la sud de Dunre, ne vor separa, dispersndu-ne n marea lor mas. Ne vor numi Vlahi, Olahi etc. Rumnii,
locuitori ai vechii provincii Dacia romana, care cuprindea Oltenia de azi i o parte a Transilvaniei, nu se deosebesc cu nimic de ceilali din teritoriile romne
neocupate de romani.
Nu este nimic neobinuit s vedem supravieuind populaii care-i pstreaz caracterele
imprimate de nite cuceritori , dar n cazul nostru, este special faptul c acestea s-au rspndit
i n zonele neclcate de soldaii romani (m refer la limb). Dac vom considera c limba vorbit de locuitorii provinciei Dacia nu este de provenien
roman, atunci are sens ca aceast limb s fie aceeai n toat Dacia ocupat de romani ( 14 %) ct i neocupat (86%).
Pe de alt parte, aceeai limb se vorbete i la sudul Dunrii, cam n toat peninsula Balcanic,
de ctre strmoii notri uitai i neglijai, abandonai i nedorii de fraii lor nord-dunreni.
Noi tim c Romnia de astzi are graniele nconjurate de romni, dar asta nu nseamn nimic pentru cei ce ar trebui s se ntrebe:... de ce? n 1977, n
plin epoc comunist, recensmntul arta numrul de romni trind n Romnia: 19.003.511, n Moldova aa zis sovietic: 2.525.687 iar n Yugoslavia,
Bulgaria i Ungaria
: 1.200.000.

Frai rupi de patria mam

Astzi, datorit manipulaiei continue a adevrului de ctre politicienii rilor respective, numrul romnilor scade fulgertor n rile sud-dunrene. S fi
disprut ei peste noapte? Au
migrat , aa cu toii, n America? i totui, chiar dac au disprut din statisticile oficiale,
limba lor continu s se vorbeasc n sudul Dunrii. ntrebarea noastr este: cine sunt aceti noi vorbitori, suddunreni, de dialect rumn? n Grecia, n
special n Munii Pindului, n Tesalia i Epir, ei sunt frecvent numii Macedo-Rumni, dar care i spun Ar(u)mni, Rumni sau Rmn , iar Grecii i numesc
Kuo-Vlahi, Vlahi chiopi, sau simplu Vlahos/ Vloha; acest ultim nume fiind folosit ca un adjectiv dispreuitor, pentru o persoan de proast calitate. Grecii
nici nu vor s aud de existena lor ca minoritate. colile de predare n limba romn au fost interzise, bisericile ortodoxe de limb romn desfiinate,
vlahii sunt umilii i nvai s le fie ruine de originea vlah pe care o au. Grecii i pun imediat n nchisori pe cei care ndrznesc s se considere altceva
dect greci. Nici gnd de dreptul minoritilor din cadrul Uniunii Europene. Strasbourgul nu are nici un cuvnt de spus.
Totul merge pe acelai ablon: noi vrem egalitate, dar nu pentru cei. Albanezii ne numesc
Remer sau Ciobani. n Bulgaria suntem cunoscui sub numele de Beli-Vlachs, Vlahi Albi. Srbii ne
tiu sub numele de Vlahi, pe cei ce trim de-alungul rului Timoc, sau de Cinci, rznd de dificultatea noastr de a pronuna ci.
Dintre grupurile menionate pn acum, se pare c doar Arumnii au i o limb scris, dac nu lum n consideraie inelul cu inscripii gsit n anul 1912 la
Ezerova-Bulgaria de azi-vechi de
2.500-3.000 de ani sau tbliele cu inscripii de la: Strachina Gradesnia - Bulgaria i de la
Kosovska Nitrovita - Iugoslavia, vechi de peste 5.000 de ani.
Un alt grup, pe cale de dispariie, de Vlaho-Rumni, din peninsula Balcanic, este cel Megleno-Rumanian. Acest nume deriv de la Moglena, regiune a
Macedoniei, unde acest grup de vlahi triesc pe braul drept al rului Vardar. Ei se prezint drept Vlai. Nu tim exact numrul lor,
deoarece statisticile nici nu-i menioneaz. O parte dintre ei au trecut la religia musulman i dup primul rzboi mondial muli au trebuit s se mute n
Asia Mic, politica spunndu-i din nou cuvntul.
Un alt grup de Vlaho-Rumni sunt i Istro-rumnii. Ei triesc n peninsula Istria din Croaia de azi. Statisticile din 1846 estimau numrul lor la circa 6.000 de
locuitori. n 1971 sunt nregistrai doar 1.200. Ei se numesc Vla. nainte se numeau Rumeri sau Rumri.
La nord de Zejania ei poart numele de Cici iar croaii i italienii i numesc pe Istro-rumni:
Ciribiri. Azi aproape toi vorbesc limba croat, propria lor limb neavnd legalitate nici mcar n zona pe care o locuiesc.
Politic, asimilaia lor este aproape complet. Au mai existat un grup valah pe coasta Dalmaiei,
Dalmato-rumnii, dar ei au disprut n masa populaiei slave cuceritoare. n anul 1066 Vlahii din Tesalia-Grecia de azi se rscoal, cutndu-i
independena naional, avndu-l n frunte pe Niculu, centrul micrii fiind localitatea Larissa.
n timpul celui de al II-lea rzboi mondial, Hitler dorind s-i cucereasc pe greci, i aduce aminte de Arumni i le promite independena naional dac-l
ajut n lupt. Cnd eti disperat, cnd nimeni nu te aude, te agi de orice.
Problema Rumnilor-Vlahi poate fi asemuit cu aceea a Romno-Moldovenilor. Este un paralelism care ar trebui s ne fac s simim ce simt aceti frai
rupi de patria mam. Nu am s neleg niciodat de ce romanii nu au avut curajul s schimbe numele sfnt al Daciei dar au fcut-o alii! n mentalitile
vechi, staliniste, s-a cutat s se arate clar deosebirile dintre noi, romnii adevrai i ceilali, ajungndu-se pn acolo nct s se menioneze chiar
deosebiri de limb ntre moldoveni
i romni
Pe cnd, domnilor, vom avea i un dicionar romnomoldovean?

Un popor care nu exist, face istorie

Unii oameni, n necunotin de cauz, dar i muli n cunotin de cauz, consider c vlahii sunt
orice, numai romni nu. Ei uit c a existat o ar a Vlahilor care se numea Vlahia. Locuitorii acesteia, n anul 1330, 10-13 noiembrie, avndu-l domnitor pe
Basarab cel Mare, fiul lui Tugomir (banul Severinului) i nvingea, ru de tot, pe ungurii care l aveau n fruntea lor pe Carol Robert DeAnjou. Timp de patru
zile, de smbt i pn mari, au czut bravii cotropitori unguri; cdeau fr alegere, tineri i btrni,principi i nali demnitari ai statului ungar, sub
braele narmate ale lupttorilor Vlahi. A czut episcopul Andrei, prepozitul episcopiei de Alba, vicecancelarul regelui, prepozitul episcopiei din Pooga,
Mihai, ct i prepozitul episcopiei din Alba Iulia, Nicolae. Li s-au btut cuie de lemn n cap, de ctre vlahii nvingtori, lui Andrei, preotului catolic din Saro,
ct i lui Petru, clugr din ordinul predicatorilor, ca s le intre bine n cap c pe teritoriul valah catolicismul nu era bine venit. Regele Carol Robert abia a
putut scpa cu via, pierzndu-i i sigiliul.
Cum am fi putut s-i batem pe unguri aa de ru dac, dup unii istorici, nu existam ca popor!

Istoria vlahilor - o istorie cu snge

Ca lucrurile s se ncurce i mai mult, civa ani mai trziu , n 1369 Vlad I Basarab l va nvinge
chiar i mai ru pe Ludovic al Ungariei, fiul lui Carol Robert, venit i el cu dorine de expansiune
i rzbunare. Acelai domn Valah a mai purtat rzboaie fericite contra turcilor i bulgarilor; n 1368, el a naintat victorios pn la Trnova, iar n anul 1369
cucerete Vidinul, alungnd garnizoana ungureasc de acolo (vezi Documente Hurmuzaki, p. 154). n acele timpuri, teritoriul administrativ al cetii
Vidinului cuprindea aproape jumtate din Bulgaria (Dobrogea nefcnd, atunci, parte din Bulgaria). Fratele lui Vlad, Radu, era guvernatorul Severinului.
Dorina lui Ludovic de Anjou de a extinde catolicismul de la Marea Sardiniei pn la Marea Neagr i s domneasc peste Italia, Ungaria, Polonia,
Litvania,Moldova, ara Vlahilor i ntreaga Peninsul Balcanic nu s-a mplinit. El a primit ajutor de la Papa Clement VI-lea. Dar rzboiul cel sfnt asupra
schismaticilor, necatolicilor, pregtit 13 ani de Ludovic, pentru care fcuse i jurmnt la mormntul regelui Ladislau cel sfnt, l va pierde n faa vlahilor.
Dionisie Fotino, fost secretar la Vod Caragea, a scris despre aceast victorie n Istoria Daciei,
publicat n anii 1818-1819. Cu numai 7 ani nainte, n 1362, sultanul Aumrad I cucerete partea cea mai mare din provincia Romania( din sudul
Bulgariei), de la Helespont i pn n Balcani,
i mut reedina imperiului Otoman la Adrianopol.
Degeaba i-au adus regii unguri, Andrei al II-lea n 1211 pe Cavalerii Teutoni n ara Brsei; degeaba Bela al IV-lea i-a adus pe Cavalerii Ioanii n 1247 n
Banat. Nimic i nimeni nu a putut i nu va putea s ne alunge din ara noastr.
Lui Vlad Basarab i urmeaz la tronul Valahiei Dan al II-lea, de care se plngea Sigismund rege
al Ungariei. Din puinele cuvinte ale regelui, cuprinse n aceast diplom(A Szorenyi Bansag, vol.III, p.10, anul 1390), i anume c armata lui Dan a fost
puternic, aflm c domnitorul Dan al II-lea, a ptruns cu armata n Banat, a btut trupele ungureti de aici i i-a reluat stpnirea nu numai asupra
Severinului, dar i a districtului Mihadiei.
Anii trec, dar lumea nu se schimb. La numai civa ani, la conducerea rii Vlahilor sosete Ion Mircea cel Mare (numit de unii cel Btrn). Acesta, n
1392, l nvinge, la Pazata, pe regele Ungariei, Sigismund iar, 6 ani mai trziu, n 1398 pe sultanul Baiazet, Fulgerul, la Rovine.
Nu am s neleg niciodat de ce istoricilor notri le este parc ruine s foloseasc numele de
Valahia, ara Vlahilor, domnitorul Vlahilor, folosind ns incorect termenul de ara Romneasc.
Aceasta nu a existat atunci i nu poate fi gsit, menionat astfel, n nici un document al vremurilor respective. De ce s ne nelm pe noi, de ce s-i
nelm pe alii? Pe atunci a existat o Romnie, la sudul Bulgariei, aa cum am menionat mai sus i att.
Dar s ne ntoarcem la anul 1392, anul cnd regele Ungariei, Sigismund, i propune s realizeze
planurile fantastice ale lui Carol Robert i Ludovic cel Mare, anume s cucereasc ara Vlahilor. Dup ce a strns o armat puternic, att din Ungaria ct i
din Germania, Sigismund ptrunde n ara Vlahilor. Dar acetia, folosind aceleai tactici de lupt nvate de la geto-daci, i las s ptrund pe teritoriul
Valahiei, s cutreiere i s devasteze n lung i n lat tot ce doresc, n timp ce ei se retrag n muni. Sigismund, ajungnd la fortreaa de la Turnu ( numit
de ei Nicopolul cel Mic), o cuceresc. ntorcndu-se acas, fericii c au repurtat astfel de victorii, trecnd prin munii, numii de popor Pazata, drumul le-a
fost nchis de o mulime de arbori tiai i au fost atacai de vlahi, care l aveau n fruntea lor pe Ion Mircea cel Mare. Soarta lor nu s-a deosebit cu nimic de
a armatei lui Carol Robert de Anjou. Acestea sunt cele trei mari expediii ale regatului Ungariei ndreptate mpotriva rii Vlahilor. Rezultatul acestora: un
mare dezastru pentru unguri.

Spre aducere aminte

Dar s nu-l uitm pe sultanul Baiazet, supranumit i Fulgerul. Acesta, dup ce cucerise Bulgaria,
Macedonia, Romnia i Tesalia ( 1391-1393), dup ce l silise pe mpratul Constantinopolului
s-i plteasc tribut, pleac n 1398 spre ara codrilor, ara Vlahilor, n fruntea unei armate
formidabile, ca s ne supun. El, nu cred c a studiat cu atenie istoria acestui popor Carpato-
Dunrean-Pontic. i, ca s v aduc dumneavoastr aminte de aceasta, v voi spune n cteva cuvinte aceste pagini de istorie glorioas a strmoilor notri.
Pe vremea cnd Roma era o mic aduntur de cteva stulee, strmoii notri, geto-dacii se luptau cu marile imperii ale lumii i.le nvingeau. Iordanes
ne vorbete de sosirea pe teritoriul nostru (n anul 529 .d.Hr.) lui Cyrus cel Mare, rege persan, stpn al unui vast imperiu, ntins de la Marea Mediterana i
pn la Indus. Fora lui militar, adevrat main de rzboi, conceput pentru a zdrobi orice ncercare de rezisten, cedeaz n faa vechiului popor
carpato-dunrean-pontic, iar Cyrus cel Mare moare ntr-o lupt cu messageii. Cincisprezece ani mai trziu, n 514 .d.Hr., vrnd s spele ruinea suferit de
naintaul su, n fruntea a 700.000 de soldai, construind un pod de vase din Calcedon i pn n Bizan, sosete regele persan Darius, fiul lui Histaspe. El
dorea s-i vad, mai de aproape, pe acei gei care se credeau nemuritori i a avut ocazia. La nceput, Darius a cerut n cstorie pe fiica lui Antirus,
regele geilor. Dispreuind nrudirea, geii l-au refuzat. nfuriat, Darius construiete un alt pod, de ast dat peste Dunre, ptrunznd pe teritoriul nostru,
dar norocul nu-i surde. A fost nvins la Tapae i fuge, n grab mare, fr s se mai opreasc n Moesia. Visul lui cel mare i-a fost spulberat de Regele get
Antirus (vezi Iordanes, pag.24, Fundaia Gndirea, Bucureti, 2001).
Dup moartea lui, fiul su, Xerxes, voind s rzbune insulta tatlui su (ne spune acelai Iordanes, vezi pag.25), pornete mpotriva noastr cu o armat de
1.000.000: 700.000 ostai, 300.000 auxiliari, precum i cu 1.200 de corbii rostrate i 3.000 de vase de transport.
Ce spunei domnilor cititori?... Asemenea for armat ridicat mpotriva unui popor nensemnat, care a trebuit s-i atepte nc 650 de ani pe romani, ca
acetia s devin i ei un imperiu, s ne cucereasc, s ne nsmneze, cum le place istoricilor notri s spun.
Dar s vedem ce face Fulgerul n ara Vlahilor, n acel an 1398. Dup trecerea Dunrii, pe
un pod de vase, armata turc ncepe s devasteze tot ce i ieea n cale. Ion Mircea cel Mare l
urmrete prin codrii de stejari i, ori de cte ori avea ocazia, l ataca prin surprindere. Nici gnd de lupt n cmp deschis, aa cum visase Baiazet. Sultanul
hotrete s se ntoarc acas. Cnd
ajunge cu armata sa n locurile mltinoase numite Rovine (judeul Ialomia de azi), vlahii l
atac i l oblig pe mreul Baiazet s fac ce au fcut i naintaii lui unguri, adic s fug lsndu-i oastea n voia lui Alah i a vlahilor.
Ion Mircea cel Mare continu s-i urmreasc pe turci iar la Dunre ncepe o alt lupt, turcii
fugind peste aceasta, noaptea, fr nici un pod de vase. Urmrirea continu i la sudul Dunrii, regatul rii Vlahilor ntinzndu-se pn la Adrianopol i nu
numai.

Marea ar a Vlahilor

n timpul domniei lui Ion Mircea cel Mare, ara Vlahilor cuprindea la apus ntreg Banatul
Severinului pn la Caransebe (Timi); la nord ducatul Almaului i al Fgraului; la sud ntreaga Dunre, teritoriul Dobrogei pn la Varna, cetatea i
districtul Silistrei, ntreaga latur
meridional a Dunrii pn la hotarele turceti; la rsrit, partea de sud a Moldovei pn la Bacu i Brlad, Basarabia meridional, iar dincolo de Nistru,
toate inuturile de lng Marea Neagr mpreun cu peninsula Crimeei pn la strmtoarea Mrii de Azov.
Despre stpnirea Goiei, Crimeei, de ctre vlahi aflm din Canale, III, p.346, cnd, n anul
1474, sultanul turc Mahomed II a trimis o flot sub comanda vizirului Ahmed, ca s bombardeze i s cucereasc portul i cetatea Caffa (Theodosia) de
lng strmtoarea Mrii de Azov. n luptele date atunci, aflm c n cetate erau 300 de ostai vlahi, c s-au dat cinci btlii fr a se putea cuceri cetatea.
De la Dimitrie Cantemir, din Chronicul su aflm c nowezii (genovezii) mpreun cu romnii
i cu bastarnii (bugegenii/basarabenii) au ridicat cetile Mangopul, Cherchel ( Bosforul
vechi), Crmul ( capitala Crimului), Caffa, Ociacoful (lng gurile rului Bug).
Pe una din monedele btute pe vremea lui Ion Mircea cel Mare, pe una din fee, avem figura
domnitorului stnd n picioare, avnd n mna dreapt o lance iar n stnga globul cu crucea; pe
revers avem un scut, cu nsemnele Ungariei (patru grinzi transversale) i ale Slavoniei (o stea cu
cinci raze), nclinat. Deasupra, un coif militar pe care st Corbul Pelasgic, de pe emblema Valahiei.
V putei ntreba ce neles putea s aibe acel scut rsturnat cu marca Ungariei i a Slavoniei pe
el. El reprezint expresia figurat a numelui de domnitor al Unguro- Valahiei.

Vlahii au existat i exist

Din timpuri imemoriale (ne spune Nicolaie Densuianu, n Istoria militar a poporului romn, p. 197, Ed. Vestala, Buc., 2002), partea de rsrit a Slavoniei,
i ndeosebi comitatele Poega i Sirmiu, purtau numele de Valahia Mic (Die kleine Walachey, Engel, Gesch. Von Croatien, Dalmatien und Salvonien, p.
256 ). Mai amintesc c Valahia Mare se mai numea i Valahia Alb n timp ce Moldovei i se mai spunea Valahia Neagr. Aceast parte a Slavoniei se afl
ntr-o continuitate geografic cu Banatul Severinului i, prin acesta, cu Valahia Mare (ara Munteneasc de mai trziu).
Papa Clement al VI-lea amintete n anul 1345 de Olachi din prile Sirmiului sau ale Valahiei
Mici.
De la Hadeu, din Istoria limbii romne, p. 26., aflm despre bizantinul Kekaumenos care n a doua jumtate a secolului XI-lea a scris un tratat de art
militar, Strategicon, n care spune: S tii de la mine c ei, vlahii, sunt aa numiii daci i besi. De nti, ei locuiser n vecintatea Dunrii i a rului Sau,
numit astzi Sava, unde locuiesc acuma srbii. Strmutarea (fcut de ctre mpratul Iustinian cel Mare - 527-565 d.Hr.) mai multor familii de Vlahi
norddunreni
la Mnstirea Sfnta Ecaterina din Sinai, a strnit numeroase ntrebri i controversate discuii.
Un lucru ns este cert, anume existena acestor vlahi i a urmailor n aceast regiune.
Aceast strmutare a vlahilor se pare c nu a fost ntmpltoare, n Sinai existnd o mulime de
clugri traci, slujba oficiindu-se n limba besic. Aceast limb tracic, besica, a continuat s se
vorbeasc i n secolul al VII-lea d.Hr., fiind a patra limb oficial de cult alturi de latin, greac i siriac. Tot n limba besic se oficia slujba la Mormntul
Domnului din Ierusalim i n secolul al VII-lea d.Hr.( vezi Ieromonah I. Blan, Vetre de sihstrie romneasc, p.372, Ed.I.B.M.B.O.R., Buc., 1982).
De o importan deosebit considerm c este i descoperirea faimoaselor manuscrise de la Mnstirea Sfnta Ecaterina, 1978, manuscrise datnd din
secolele IV-X d.Hr., care demonstreaz c limba besic era nu numai o limb de cult, dar i una de creaie literar. Din secolul al V-lea d.Hr., avem la
Constantinopol biserica Vlacherna, unde se pare c a fost nmormntat mpratul Leon I (Thrax), 18 ianuarie 474 d.Hr. Termenul Valcherne (ne spune
A.Pele n Vidul demografic i matematica, p.86, Ed.Abaddaba, Oradea, 1998) este compus din Vlach + elementul grecesc erne, avnd nelesul de urmai
ai vlahilor.
ntre coasta Dalmat, Drava i Morava au existat Morlacii sau Mauro-Vlahii (Vlahii negri). Ei au
fost nghiii de marea mas a migratorilor slavi. Numele lor provenea de la cciulile negre pe
care le purtau pe cap.
Cuvntul BALCAN, este considerat de acelai A.Pela (p.151) un derivat din tema BLAC (Blah sau Balh) + sufixul an, Vlah. Trebuie s artm clar c Romnia
de azi s-a format din unirea ctorva din provinciile Daciei: Transilvania cu Vlahia i Moldova. Trebuie s se spun vecinilor notri c a existat o ar care se
numea Valahia, locuit de vlahi. n special n timpul Evului Mediu locuitorilor vorbitori de limbi romanice li se spuneau vlahi, blachi, volohi, difereniindu-i
astfel de vorbitorii de limbi germanice sau slave. Vecinii notri ne-au spus aa, dar azi parc au uitat acest lucru, aa c este bine s le remprosptm
memoria.
Unii din ei consider c vlahii sunt orice, numai romni nu. Trebuie s recunoatem c din partea statului romn lucrurile par c se schimb; se vorbete
deschis uneori despre aceti frai uitai, prsii, lsai n voia sorii i a vecinilor. Auzim cam aceleai discuii ca despre basarabeni: cnd de 200 de ani i s-a
tot spus c eti vlah, c eti altceva dect romn; cnd generaii ntregi nu au avut ansa s aibe o coal n limba matern, s aibe o slujb religioas n
limba matern, s aibe un cuvnt scris, tiprit sau o imagine n limba matern, nelegi de ce nu le este uor s recunoasc c faptul de a fi vlah sau romn
este acelai lucru.
Pentru multi oameni, integrarea noastra in Uniunea Europeana are intelesul larg de integrare in Europa, ca spatiu cultural si istoric. De parca pana acum
am fi fost in afara ei! Ba si mai mult: Europa isi are radacinile si valorile ancestrale plamadite tocmai aici, la noi, la Dunarea de Mijloc, intr-o civilizatie
infloritoare, de acum 7-8.000 de ani, intr-o vreme cand Occidentul era doar un "vest salbatic". Fara aceasta civilizatie a Vechii Europe, contemporana cu
cele ale Egiptului, Sumerului, Mesopotamiei, nu ar fi fost posibile sinteza greco-romana de mai tarziu si nici nasterea Europei moderne. Dar astazi, cand
Europa ne invata cum sa ne anesteziem porcul inainte de a-l sacrifica ori cum sa dezinfectam ugerul vacii inainte de muls, ar trebui sa avem curajul si
mandria de a-i aminti Europei cat de mult ne datoreaza, rostind doar cateva cuvinte precum: Cucuteni, Gumelnita, Hamangia.

Acum 50.000 de ani. Alungarea din paradisNu stim unde a ajuns omul dupa ce Dumnezeu l-a alungat din Rai. Unii spun ca in Africa , deoarece acolo s-au
descoperit cele mai vechi fosile de homo sapiens. Pare sa fie adevarat. Manualele ne invata ca in Europa, primii oameni "moderni" au ajuns acum
aproximativ 50.000 de ani, venind dinspre Africa, prin Caucaz si Asia Mica, trecand Bosforul si urcand in Bulgaria si Romania. De aici, pe linia Dunarii, au
inaintat spre centrul si vestul Europei. Dar racirea accentuata a climei, coborarea gheturilor dinspre nord i-au impins pe oameni spre sud, lasand o Europa
aproape pustie. Aceasta ultima epoca de gheata a ajuns la apogeu pe la anul 18.000 inainte de Cristos. Acum 12000 de ani, clima a inceput sa se
incalzeasca iarasi, marcand sfarsitul ultimei glaciatiuni, iar Europa a inceput sa se trezeasca din hibernare. Stratul de gheata acoperea doar emisfera
nordica a pamantului. Intreg nordul Europei se afla sub un strat gros de gheata de doi kilometri: teritoriile viitoarelor tari nordice, insulele britanice, nordul
Germaniei si al Frantei, Polonia, tarile baltice, dar si Elvetia si nordul Italiei se aflau in hibernare. Gheturile coborau pana la gurile Rinului , ale Cracoviei si
Moscovei. Ceva mai spre centrul Europei, pana la Szeged , chiar daca nu exista strat de gheata, predomina permafrostul (pamantul inghetat permanent).
Cu toate astea, in cateva locuri palpita viata!
Fosilele din Pestera cu Oase
Conform celor mai recente studii de genetica, trei au fost zonele in care oamenii au supravietuit in acele vremuri teribile de inghet, transmitand mai
departe mostenirea genetica: zona bascilor din Pirinei, Balcanii si zona moldoveano-ucraineana, de la Dunare pana dincolo de Nistru, in nordul Marii
Negre. Astfel ca astazi, 80% din stocul genetic al europenilor provine de la acesti oameni. In ciuda invaziilor din afara Europei si a amestecurilor de
populatii din toate timpurile, "materia" genetica straveche nu a putut fi modificata. Suntem urmasii directi ai primilor oameni "moderni" ajunsi din Africa
in Europa, oamenii de Cro-Magnon. In sensul acesta, indo-europenii, care se presupune ca au invadat Europa in epoca bronzului, nu au afectat genetic
populatiile pe care le-au gasit aici, decat cu un procent de 10-15%. Unii cercetatori afirma chiar, in ultima vreme, ca in realitate nu a existat nici o invazie, ci
a existat o continuitate fireasca din epoca pietrei pana acum, ca suntem aici dintotdeauna, impreuna cu limbile pe care le vorbim.
ION DE LA ANINA Prin urmare, in drumul lor spre centrul si apusul Europei, oamenii veniti din Africa au ajuns intai pe la noi, in zona Carpatilor si a
Dunarii Mijlocii. Au stat pe aici cateva mii de ani si abia apoi, unele grupuri au inaintat spre restul Europei. Deci, nu ar trebui sa mire pe nimeni ca cele mai
vechi urme de homo sapiens din intreaga Europa (descoperite dupa cele din Africa) s-au gasit in Romania . Este vorba de o mandibula veche de
aproximativ 40.000 de ani, descoperita in anul 2002 in Pestera cu Oase din Anina ( Banat ). Fosila a fost descoperita intamplator, de un grup de speologi
din Timisoara .
Cercetarile au fost preluate de specialistul american Erik Trinkaus, iar descoperirea a intrat in literatura de specialitate sub numele de Ion din Anina. Desi
este un european "modern", Ion are si trasaturi care il apropie de omul de Neanderthal, acest var al omului modern, care a locuit tinuturile Europei acum
cateva milioane de ani si care a disparut chiar in perioada in care s-a intalnit cu homo sapiens. Dupa cei mai multi cercetatori, disparitia omului de
Neanderthal ar fi fost provocata tocmai de aceasta "intalnire". Coincidenta sau nu, disparitia omului de Neanderthal ne-a aratat cat de diverse pot fi caile
aventurii umane si cat de infundate unele drumuri. Ion al nostru din Anina le-a demonstrat antropologilor ca cele doua specii au coexistat o vreme si chiar
s-au incrucisat. Dar Ion nu era singur in Pestera cu Oase. Cercetatorul american i-a descoperit in anii urmatori si pe Vasile si Maria, care insa erau mai
"tineri" decat Ion cu 14.000 de ani... Aceasta descoperire a celui mai "batran" european modern a fost repede luata in atentie de lumea stiintifica de peste
hotare. Cercetatorii romani insa nu s-au zorit sa faca prea mult caz de aceasta pretioasa relicva. Daca ea s-ar fi descoperit in alta parte, cu siguranta ar fi
fost mult mai mult mediatizata.

Acum 10.000 de ani. Cea mai veche asezare stabile din Europa: Schela Cladovei-Lepenski Vir razboinicul de la schela cladovei victima a unui razboi de
acum9000ani In zona noastra, Carpatii au constituit o bariera in timpul glaciatiunii. La vest de munti se afla Europa adormita sub gheturi. La est, in
campia Dunarii si in Moldova , viata inflorea. Dupa ce vremea a inceput sa se incalzeasca si ghetarii sa se topeasca, Europa s-a repopulat, treptat-treptat.
Timpul s-a pornit sa curga tot mai repede, iar pe la anul 8.000 i.Cr au inceput sa mijeasca zorii agriculturii pe continentul nostru. S-au domesticit primele
animale, iar asezarile umane au devenit stabile. Cea mai veche asezare stabila de pe continentul nostru se afla tot pe teritoriul tarii noastre, la Schela
Cladovei , in clisura Dunarii, avand o "sora" pe malul celalalt al Dunarii, la Lepenski Vir. Schela Cladovei este o asezare straveche, care s-a dezvoltat intre
8.000 si 5.500 i.Cr., deci acum 10.000 de ani. Locuitorii acestei asezari nu cunosteau ceramica, ci foloseau piatra, osul si cornul, pentru confectionarea
diferitelor obiecte. Asezarea a fost descoperita de arheologul Vasile Boroneant. Astazi, ea este cercetata de o echipa internationala de specialisti. Nu este o
intamplare ca in acel loc s-au "copt" primele semne de civilizatie, caci intotdeauna, de-a lungul marilor fluvii s-au dezvoltat civilizatii mari."Acolo, in clisura
Dunarii, erau conditiile cele mai potrivite pentru producerea unui salt de civilizatie", ne explica arheologul Vasile Boroneant, presedintele sectiei de istorie
a Academiei Oamenilor de stiinta. "Clima era blanda, sub-mediteraneana, mai calda decat in restul Europei. Curentii calzi dinspre Marea Neagra si
Mediterana contribuiau si ei la un climat propice, Orientul Mijlociu era relativ aproape. Dunarea oferea conditii foarte bune de trai. Incalzirea climei a dus
la aparitia de balti si lacuri, existau deci apa dulce, mult peste, pasari, vegetatie si animale din belsug. Alternanta anotimpurilor a jucat si ea un rol esential
in saltul care s-a produs: oamenii erau obligati sa se preocupe de adaposturi, imbracaminte, sa produca noi tipuri de unelte. Incalzirea climei i-a determinat
sa renunte la blanuri si sa treaca la tesut, sa dezvolte noi metode si noi instrumente.

Odata ce s-au asezat intr-un loc si au inceput sa stocheze rezervele de hrana, au trebuit sa se gandeasca si la mijloacele de depozitare. Varietatea aceasta
de situatii i-a determinat sa observe si sa experimenteze permanent. Dar, in acelasi timp, au ajuns sa aiba si mai mult timp liber, nefiind obligati sa alerge
zilnic dupa vanat. Astfel, s-au dezvoltat arta, religia, meditatia asupra vietii si mortii, asupra fortelor naturii. La Cuina Turcului a fost descoperita o
splendida reprezentare pe o falanga de cal salbatic, veche de 11000 de ani! Cu timpul, au fost domesticite unele animale. Cainele a fost cel dintai. In timp
ce in Orientul Apropiat se domesticea oaia, la noi se domesticea porcul. In acelasi timp, s-a trecut de la cules la cultivarea plantelor, si astfel a aparut
agricultura. S-au nascocit plugul si alte unelte. Zona aceasta a fost un centru de dinamica istorica. Aici se plamadeau zorii civilizatiei. Intr-un fel, aici era
"Occidentul", aici se produceau inventiile, aici apareau ideile noi si se raspandeau spre restul Europei. Schela Cladovei-Lepenski Vir era un fel de capitala a
Europei acelor timpuri, in vreme ce vestul si nordul continentului erau inca populate de vanatori si culegatori. Vedeti, noi suferim astazi de un miraj al
Occidentului, dar nu intotdeauna vestul a fost locomotiva. Mai tarziu, cand Imperiul Roman de Apus avea sa cada si Europa occidentala era cufundata in
intuneric, tot in Orient a inflorit civilizatia, in Imperiul Bizantin. Noua ni se pare ca am imprumutat mereu de la altii, iar altii n-au avut ce invata de la noi.
Nu este asa. Uitati-va, de pilda, la descoperirile facute de Dinu Rosetti la Vidra. Exista mai multe bumeranguri din corn de cerb, vechi de 7000 de ani,
primele bumeranguri din Europa. Iar lumea mai crede si astazi ca este o arma exotica.
Descoperirile de la Schela Cladovei au fost puse sub semnul intrebarii de arheologii vremii, superiorii mei, timp de mai multi ani. Nu au vrut sa creada ca
sunt atat de vechi. Abia dupa ce si colegii sarbi au confirmat autenticitatea si vechimea descoperirilor pe care le facusem pe malul romanesc al Dunarii, au
inceput sa creada si specialistii romani. Sarbii descoperisera lucruri asemanatoare, pentru ca cele doua asezari stravechi erau in stransa comunicare, iar
locuitorii de pe cele doua maluri erau constienti de unitatea lor de limba si cultura. Inundarea zonei in urma construirii lacului de acumulare de la Portile
de Fier I si Ii ne-a limitat cercetarile. Occidentalii au ramas neincrezatori multa vreme. I-am invitat sa vina la fata locului, sa se convinga. Asa se face ca dupa
1989, am sapat mai multi ani impreuna cu englezii, care au fost incantati de colaborare si continua sa sape in fiecare an, sub conducerea arheologului Clive
Bonsall."
Acum 7.000 de ani in Moldova . Cea mai avansata cultura a Europei: Cucuteni-Tripolie


viata de zi cu zi in perioada cucuteni-reconstituire realizata de radu oltean art-historyca.blogspot.com
Cu mult inainte ca civilizatia minoica, socotita prima civilizatie europeana clasica, sa rasara in insula Creta, cu mult inainte ca in Italia sa se infiripe ideea
unui imperiu, intr-o vreme cand vestul Europei nici nu banuia ce glorie avea sa il astepte, aici, pe teritorul tarii noastre, inflorea cea mai mirifica civilizatie
din preistoria Europei, cultura Cucuteni. Ea se intindea pana in Ucraina, la Tripolie, si a constituit, dupa parerea unor specialisti, prima civilizatie urbana de
pe continentul nostru, sau cel putin o civilizatie protourbana. Alaturi de cultura Gumelnita, care se intindea in Muntenia si Dobrogea, era cea mai avansata
cultura a Europei. Asadar, intre 4500 si 3000 inainte de Cristos, din Moldova si pana dincolo de Nistru, oamenii au creat si au construit intr-un mod in care
nimeni nu o mai facuse pana atunci. Casele lor, mai ales in zona estica a ariei, erau grupate in asezari intinse. Unele asezari ajungeau la sute de hectare,
sute de stradute si mii de case, avand 10.000-15.000 de locuitori. Locuitorii din Cucuteni se mutau periodic, dand foc vechilor case: ramasitele a mii de
case incendiate au fost descoperite de arheologi. Casele lor puteau avea unul sau doua etaje. Ceramica lor era de o frumusete tulburatoare, pe care avea
sa o egaleze doar ceramica chineza, o mie de ani mai tarziu. Ce s-a intamplat cu aceasta civilizatie moldoveneasca, ce la vremea aceea reprezenta "varful"
Europei? S-a stins in mod misterios. Unii arheologi sustin ca schimbarile climatice i-au obligat pe cucutenieni sa renunte la agricultura si sa se retraga spre
munti, dedicandu-se mai mult pastoritului. Altii invoca invaziile dinspre stepele Asiei. Totusi, aceasta cultura nu s-a stins de tot. Si, cine stie, poate ca si
unele mladieri ale limbii romane pastreaza ceva din incantatiile graiului de acum mii de ani. Tablitele de la Tartaria reprezinta, dupa unii specialisti, cel mai
vechi mesaj scris din istoria omenirii, mai vechi chiar decat primele scrieri sumeriene. Totusi, astazi, cei mai multi arheologi romani sunt neincrezatori cu
privire la autenticitatea lor, cum sunt sceptici de cate ori vine vorba de o descoperire exceptionala. Ne refuzam mereu dreptul la originalitate, la valoare, si
preferam sa afirmam ca am imprumutat mereu, de la toate neamurile, popoarele, limbile, cate ceva. La fel si cu tablitele de la Tartaria: or fi aduse de vreun
sumerian si pierdute pe aici, spun unii; sau or fi fost aduse in vremurile mai noi de un colectionar; ori poate sunt falsuri...Nu acelasi lucru se poate spune
despre cercetatorii straini, care au studiat subiectul in cele mai mici detalii si au elaborat studii serioase. E adevarat, in anii `60, cand au fost descoperite
tablitele de la Tartaria, nu existau destule indicii care sa confirme existenta unei scrieri neolitice in aceasta arie geografica. Piesele erau unicate, stranii. Cu
timpul insa, cercetarile au avansat, iar astazi exista peste o mie de piese, in special ceramice (fragmente de vase, figurine), descoperite in peste 50 de
localitati, care contin semne ale unei scrieri stravechi. Aceste semne nu sunt decorative, ci reprezinta un inceput de scriere. Piesele inscriptionate au fost
descoperite in aria culturii Vincea-Turdas, in special la noi in tara si in Serbia . Turdas si Parta reprezinta la noi localitatile care au oferit piesele cele mai
numeroase si mai interesante. Astfel, tablitele de la Tartaria nu mai sunt singure, chiar daca raman cele mai importante. Aceasta scriere nu a apucat sa
evolueze si sa dea roade, stingandu-se odata cu cultura ce i-a dat nastere. Poate ca schimbarile climatice majore au determinat retragerea populatiilor spre
zone mai ferite, sau poate ca valurile de populatii venite dinspre Asia au adus alte moduri de exprimare, cert este ca germenii scrisului neolitic au palit.
Totusi, raman zecile de semne inventariate de cercetatori, nedescifrate, enigmatice, care nu stim cum au influentat evolutia culturii ulterior. Dar putem fi
siguri ca au influentat-o. Ceea ce stim cu siguranta este ca scrierea neolitica a culturii Vincea-Turdas este prima scriere a Europei si poate prima scriere a
omenirii. Acum 2.000 de ani. Cum se scrie istoria...Dupa disparitia splendidelor culturi ale Vechii Europe si intrarea in epoca metalelor, istoria a inceput sa
fie scrisa de cei ce aveau arme mai bune, orgolii mai mari si saci cu bani mai numerosi. Destul de repede, civilizatia greco-romana devine felinarul Europei,
luminand anemic si subiectiv un continent ce parea sa fi fost cuprins de noapte.Tot ce nu era grecesc sau roman era barbar, salbatic, primitiv. Restul
Europei devine o lume in aparenta fara valori, privita din perspectiva romanilor, care ne-au vandut si continua sa ne vanda, peste secole, o istorie
partinitoare. Civilizatiile "barbare", intrate in manuale prin ochiul cuceritorului, aproape ca nici nu isi mai primesc dreptul de a se numi civilizatii. O
civilizatie trebuie sa aiba arhitectura monumentala, sa construiasca colosseum-uri, in care sa puna oameni sa se ucida intre ei, spre distractia suprema a
privitorului, ori sa atate animale infometate impotriva unor oameni neajutorati. O civilizatie trebuie sa aiba o armata puternica, cu care sa cucereasca
mereu noi teritorii. O civilizatie trebuie sa se consume in ospete copioase si in serbari fastuoase. O civilizatie trebuie sa aiba morminte princiare bogate,
piramide sau temple impozante . Dar civilizatia nu reprezinta doar aspectul material, economic, al unei populatii, nu reprezinta doar bunurile, ci si valorile.
Modelul occidental ne-a obisnuit sa privim cu mai multa admiratie aspectele materiale, cele care ne aduc confort si siguranta fizica, decat pe cele
spirituale, care ne ajuta sa aflam care este rostul nostru in lume. Marile civilizatii, trecute sau prezente, sunt demne de admiratie. Dar adevaratele valori nu
trebuie cautate in realizarile materiale, ci in cele spirituale. Cand preotii dacilor se rugau in munti, in pesteri ascunse, si ii invatau pe oamenii de rand ca
sufletul este nemuritor, iar trupul, materia nu conteaza, cei ai altor neamuri inaltau temple sclipitoare impodobite cu statui impozante. Iar daca dacii nu
cheltuiau sume enorme pentru a construi cladiri colosale si a intretine armate profesioniste, asta nu ii facea mai putin intelepti decat vecinii lor.
Dimpotriva. Daca dacii erau convinsi de lipsa de insemnatate a valorilor materiale, este firesc sa nu fi investit prea mult in aceste valori. Nu si-au ridicat
statui, nici palate colosale, se imbracau modest, la fel ca taranii nostri de astazi, regii purtand in picioare opinci, iar pe cap o caciula de lana in loc de
coroana fastuoasa din aur, batuta cu pietre pretioase. Iar cei care, investind mult mai mult in bunuri materiale, i-au numit pe acestia "primitivi" ori
"salbatici", nu au inteles ca spiritualitatea este deasupra civilizatiei materiale. Cei care traiau mai mult in mijlocul naturii, aproape de zei, au inteles aceste
lucruri mai bine decat cei ce-si petreceau vremea in bai, ospete si spectacole de circ. Spiritualitatea Europei se stinge dinspre vest spre est. La rasarit
mereu credinta a fost mai puternica. Orientul poate fi salvator. Primul homo sapiens din Europa, cea mai veche asezare stabila din Europa, cea mai veche
scriere, cea mai veche cultura - astfel de sintagme ii sperie pe multi, dar mai ales pe cercetatori. Nu de putine ori, istoricii nostri, intr-o lupta oarba cu
diletantii care se entuziasmeaza in fata unor descoperiri precum cele enumerate mai sus, sustin ca romanul traieste o frustrare istorica. Romanul ar fi
frustrat, chipurile, ca nu a avut si el o istorie grandioasa, de invingator, precum altii, si atunci isi inventeaza una care sa il satisfaca. In aceasta falsa istorie,
romanul este cel mai tare, cel mai mare, cel mai frumos si primul in toate. Un discurs atat de radical din partea specialistilor nostri elimina cu totul
posibilitatea ca, uneori, chiar sa fim cei mai buni sau cei mai tari sau primii. Caci cineva trebuie sa ocupe si aceste locuri. Uneori acestia suntem noi, alteori
sunt altii. Noi si noi descoperiri duc mereu la schimbarea datelor din cartile de istorie, iar daca uneori suntem si noi printre primii, acest lucru ar trebui sa
ne onoreze, nu sa ne sperie. Daca am lasa deoparte toate aceste temeri si am cauta sa cernem si sa asezam fiecare lucru la locul lui si sa-i dam importanta
cuvenita, am fi priviti, poate, cu mai mult respect in Europa. Cine sa ne respecte daca noi insine nu ne respectam? Cat datoreaza Europa acestor locuri,
acestor civilizatii, acestei istorii, acestor oameni? Cat datoreaza Europa acestui ungher de lume, in care au incoltit primele seminte de civilizatie si
spiritualitate europeana? Ganditorul de la Hamangia, considerat intre cele mai importante artefacte din istoria omenirii, este un simbol al acestor radacini
milenare. Pe umerii lui s-au asternut deja 7.000 de ani, dar daca ar incepe astazi sa vorbeasca, probabil ar spune: "Bun venit acasa, Europa !
AURORA PETAN
Nicicand nu au avut tracii, fie ei daci sau de alta sorginte, un lider mai impunator si mai influent decat a fost Burebista. Nu sunt cuvintele autorului acestui
articol ci ale contemporanilor sai, locuitorii cetatii Dionysopolis, Balcicul de astazi, cei care il numeau cu mandrie "cel dintai si cel mai mare dintre regii din
Tracia". Este regretabil faptul ca, astazi, sursele care sa ne redea adevarata complexitate a geniului lui Burebista, dimensiunile reale, fizice sau morale ale
marelui rege trac, lipsesc cu desavarsire. Au ramas doar ecourile faptelor sale in operele unora dintre cei mai ilustri istorici antici, acestea fiind, de fapt,
singurele date pe care le detinem. Suficient, insa, pentru a ne crea o imagine despre personalitatea remarcabila a celui care a influentat decisiv istoria in
urma cu mai bine de doua milenii.
Cum va fi aratat acel stralucit barbat, care, acum doua milenii, ridicandu-se dintre ai lui, a unit triburile geto-dace, faurind un imperiu dacic? Care vor fi fost
insusirile lui morale si fizice? Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucru sau cele care spun s-au pierdut, in schimb in cele ramase se fac
aprecieri admirative despre faptele si izbanzile sale si ale neamului sau, ceea ce obliga sa credem ca BUREBISTA avea neobisnuite virtuti ostasesti, politice
si diplomatice. Strabon contemporan cu marele rege dac, spune: "Burebista, barbat get, luand conducerea neamului sau, prin abstinenta si ascultare de
porunci, a ridicat pe oamenii acestia, asa incat, in numai cativa ani, a intemeiat o mare imparatie si a supus getilor pe aproape toti vecinii; ba a ajuns sa fie
temut chiar si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradand Tracia pana in Macedonia si Iliria, iar pe celtii cei ce se amestecasera cu tracii si iliriii a
pustiit cu totul, iar pe boii de sub conducerea lui Cristasiro, precum si pe taurisci i-a nimicit cu desavarsire"
Burebista a fost un rege pe masura cerintelor si virtutilor neamului sau, geto-dacii, care reprezinta ramura nordica a marelui popor trac, care l-a randul sau
are radacini adanci in spatiul carapato-danubiano-pontic. Despre traci Herodot spune: "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume dupa cel al inzilor.
Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de nebiruit si cu mult mai puternic decat toate neamurile. Dar acest lucru este
cu neputinta si niciodata nu se va infaptui. De aceea sunt acestia slabi"
Statul dac, sub BUREBISTA a fost rezultatul dezvoltarii vietii materiale si spirituale, prelucrarea fierului, roata olarului, olaritul in sine, agricultura practicata
intens si organizat desi cunoscute din vechime acum au luat o deosebita amploare. Ca dovada a acestor dezvoltari este si sporirea populatiei, cand pe
langa cresterea numarului de localitati se pot observa si infiintarea unor asezari de tip protourban-centre militare, religioase, politice pe care dacii le
numeau in limba lor DAVA.
Lumea geto-daca se caracteriza prin continuitate, particularitate transmisa si romanilor. Izvoarele istorice, la care se adauga numeroase marturii
arheologice, vorbesc de existenta, inca din veacurile precedente, a unor capetenii iscusite: DROMICHETE (300), OROLES (sec 2 i.e.n), RUBOBOSTES (sec 2
i.e.n) si altii nenumiti care in fruntea ostirilor dace au infruntat pe sciti, persi, germani, celti, romani. In preajma crearii statului dac condus de BUREBISTA,
existau 4 mari uniuni de triburi, care aveau moneda proprie, cu o arie de raspindire foarte mare de la Morava (rau ce desparte Moravia de Slovacia) si pana
la Bug si Olbia si din Rodopi pana la Vistula. Dezvoltarea interna a societatii geto-dace ajunsese la un stadiu ce impunea trecerea la un sistem de organizare
sociala superioara. BUREBISTA, prin marea sa opera de unificare, a raspuns acestei cerinte istorice, intemeind un stat centralizat, puternic pe care l-a
condus timp de 4 decenii!

Unirea triburilor geto-dace a fost posibila datorita premiselor etnice, culturale, lingvistice, spirituale si geopolitice. Unitatea etno-lingvistica este explicit
aratata de autori antici (Strabon; Sallustius; Trogus Pompeius; Cassius Dio), iar Ptolemeu din Alexandria in "Indreptar geografic" mentioneaza cateva triburi
dace (albocensi; buri; costoboci; piefigi; ratacensi; saboci), iar poemul anonim "Mangaierea Liviei" consemneaza tribul dacilor apuli. Unitatea religioasa se
baza pe credinta in acelasi zeu ZAMOLXIS si pe credinta in nemurire a tuturor tracilor si era deasemenea intarita de prezenta pe tot teritoriul locuit de
geto-daci a anahoretilor numiti KAPNOBATAI si KTISTAI. Caile unirii sunt doar doua: pe calea diplomatiei, care a strans in jurul lui Burebista acele capetenii
care au inteles necesitatea unei singure autoritati politice si calea razboiului, a armelor pentru cei ce incercau sa-si pastreze privilegiile regionale. Exista
posibilitatea ca insusi Burebista sa fi condus cetele geto-bastarne care l-au infrant pe C.Antonius Hybrida in batalia de langa Histria. Dupa ce a reusit sa
unifice triburile geto-dace si le-a impus disciplina si respectul fata de legi, BUREBISTA si-a consolidat statul si si-a extins stapinirea, folosind iscusinta sa
militara, politica si diplomatica, a distrus puterea celtilor, pana in Slovacia, apoi a cucerit orasele grecesti de pe coasta de vest si de nord a Marii Negre de
la Apollonia (Szopol-Bulgaria) pana la Olbia (la limanul Bugului). Intr-un timp relativ scurt, marele rege, a izbutit sa intemeieze un mare regat care se
intindea spre vest si nord-vest pana la Dunarea de mijloc si Morava, spre nord pana la Carpatii Padurosi spre est pana la Bug si Marea Neagra, iar spre sud,
peste Dobrogea, pana in Balcani. Toate partile locuite de geto-daci, de la cursul superior al Dunarii pana la mare, formau un adevarat imperiu getic, asa
cum il numeste Strabon, putand ridica la lupta, potrivit aceluiasi autor, o armata de 200000 de oameni, cifra impresionanta pentru acele timpuri!
Primele expeditii organizate de Burebista asigura flancul estic si sud-estic al regatului sau, intre Carpati si Nistru unde ii supune pe bastarni si ii infrange pe
sciti apoi se ocupa de orasele traco-celtilor scordisci. Urmeaza apoi campania impotriva oraselor grecesti de la Pont. Se supun fara lupta: Tyras; Tomis;
Callatis; Dyonisopolis; Apollonia in timp ce Olbia; Histria; Odessos si Mesembria sunt atacate violent si supuse. Expeditiile apusene au ca scop asigurarea
flancului vestic, unde dupa celto-tracii scordisci din SV, sunt atacate triburile celtice ale Boiilor si Tauriscilor din NV. Stapanind o Dacie asa de mare si
putenica, BUREBISTA a intervenit si in politica Romei, care stapanind acum Macedonia constituia un pericol pentru statul dac. Pentru a preintampina un
atac roman, BUREBISTA a luat partea lui Pompei in confruntarea acestuia cu Cezar. Dupa batalia de la Dyrrachium (Durazzo, Durreo-Albania), regele dac a
trimis invingatorului o solie cu misiunea de a negocia o alinta. Regele Daciei oferea lui Pompei ajutor militar in schimbul recunoasterii de catre acesta a
cuceririlor sale. Dar inainte ca oastea daca sa ajunga la locul bataliei, teatru de lupta aflat la o asa mare distanta, Pompei a fost invins de Cezar in batalia de
la Pharsala. Cu toate acestea amenintarea getica a continuat sa produca ingrijorare la Roma, incat insusi Cezar se pregatea sa porneasca asupra Daciei, in
fruntea unei mari armate pe care o concentrase in Macedonia. Planul nu a mai fost pus in aplicare deoarece in 44 i.e.n Cezar este asasinat in senat. In ce
priveste politica interna, sub marele rege dac se stabilesc norme juridice si etice prin indemnarea la sobrietate si abstinenta si desigur prin puterea
exemplului. Noul mod de viata are ca centru spiritual Muntele sfant KOGAION dar s-au mentinut si incintele sacre locale. Pe plan local, Burebista mentine
in conducere pe sefii de trib localicare s-au supus, in timp ce pe plan central recruteaza oameni noi, insarcinati cu administrarea activitatilor productive,
strangerea darilor si supravegherea muncilor obstesti. Astfel se realizeaza sistemul de fortificatii din muntii Surianu intre vaile Sebesului, Muresului,
Streiului si Jiului, cuprinzand cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Banita, Capalna, Cugir si Varful lui Hulpe. Exista trei tipuri de cetati astfel
construite:
--cetati de piatra ecarisata (blocuri de calcar fasonate)
--cetati de piatra nefasonata legate cu lut
--cetati simple de pamant si lemn.
Teama ca armatele lui BUREBISTA ar putea ocupa provinciile romane a continuat sa ingrijoreze Roma. La un moment dat s-a raspandit zvonul ca dacii au
invadat Macedonia, obligand senatul roman sa trimita o delegatie la fata locului pentru a cunoaste adevarul. Marc Antoniu, fostul adjunct a lui Cezar, s-a
folosit de zvonurile care circulau pentru a obtine conducerea unei mari armate-lucru initial refuzat de senat - in vederea unei confruntari cu ostile lui
BUREBISTA. Odata ajuns la comanda, Marc Antoniu, si-a adus armata in Italia si a pornit al doilea razboi civil.

O succesiune a bataliilor date de Burebista este greu de realizat. Putinele izvoare antice nu dau detalii asupra cronologiei luptelor regelui dac, mai ales ca el
nu intra in atentia istoricilor greco-romani decat in momentul in care era evident ca Dacia devenise o problema spinoasa pentru "lumea civilizata". Cel mai
probabil, Burebista a declansat razboiul impotriva boiilor si tauriscilor aflati sub conducerea lui Critasiros in dorinta de a elibera vestul Daciei de
amenintarea si jafurile continue ale celtilor. Insusi Strabon afirma ca, dupa ce cucerisera Roma in anul 390 i.Hr, si dupa izgonirea lui de catre romani "boiii
se stramutasera langa Istru, traind amestecati cu tauriscii si razboindu-se cu dacii, pana cand acestia le-au sters neamul de pe fata pamantului". Acelasi
Strabon sustine ca Burebista a "pustiit pe celtii care erau amestecati cu tracii si cu ilirii si a nimicit pe de-a-ntregul pe boiii aflati sub conducerea lui
Critasiros si pe taurisci". Atat de crunta a fost razbunarea lui Burebista incat pamantul celtilor boii, anarti si taurisci a ramas loc de pasunat pentru
neamurile vecine. Cu toate acestea, chiar si Strabon se lasa uneori purtat de exaltare. Faptul ca boiii nu au fost exterminati, asa cum sustine istoricul antic,
o confirma insusi Iulius Cezar, cel care ii descrie pe celtii supravietuitori incercand sa scape de napasta dacilor si cautand aliante cu triburile galice pentru a
prada din nou. In plus, boiii sunt cei care au dat numele Boemiei de astazi.


Cele mai sangeroase lupte ale lui Burebista se incheiasera. Dacia fusese eliberata de pericolul celt dar, pentru regele dac, misiunea sa in fruntea dacilor era
departe de a se fi incheiat. Ducand o politica expansionista demna doar de marii luptatori ai Antichitatii, el isi indreapta atentia catre bogatele colonii
grecesti de la malul Marii Negre. In anul 55 i.Hr, cetatea Olbia de la gurile Bugului este prima care se pleaca in fata dacilor. Urmeaza Tyras, Histria (acolo
unde Burebista arde din temelii cetatea ce cutezase sa il infrunte), Tomisul si Mesembria. Alte cetati refuza lupta si se predau pasnic, asa cum se intampla
cu locuitorii Dyonisopolisului. Muntii Haemus sunt si ei trecuti in stapanirea regelui neinvins al daco-getilor. De acum, conflictul cu Roma parea inevitabil.

Sfidand practic pericolul, Burebista intreprinde campanii de jaf in Macedonia si Iliria, acolo unde romanii se vad nevoiti sa se recunoasca infranti. Mai mult,
monarhul dac incearca sa influenteze politica Romei si se implica puternic in razboiul dintre Pompei si Cezar. Acelasi Acornion din Dyonisopolis este omul
care negociaza din umbra cu Pompei in favoarea dacilor. Privita astazi ca o eroare, alegerea lui Burebista a fost, insa, una cat se poate de logica la
momentul respectiv. Cezar avea toti sortii impotriva sa. Pierduse prima batalie impotriva lui Pompei, iar acesta din urma se autointitula deja lider al Romei.
Mai mult, intr-un discurs public el lasa de inteles ca se baza pe ajutorul unui puternic rege barbar. Cine altul sa fie puternicul sustinator al romanului daca
nu dacul Burebista?
Istoria nu este, insa, una previzibila. Desi o armata numeroasa a dacilor marsaluia in ajutorul lui Pompei, Cezar anticipase pericolul si atacase fara sa mai
stea pe ganduri. La Pharsalos, el obtine o victorie ce avea sa schimbe fata lumii pentru totdeauna. Nu putem decat sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca
razboinicii daci ar fi ajuns la timp in ajutorul lui Pompei. Drept raspuns, noul lider al Romei nu se gandea decat la razbunare. In Macedonia, el maseaza o
armata uriasa, circa 150.000 de legionari, cu mult mai mult decat i-au fost nevoie pentru a cuceri Galia. Singurul sau gand era acela de a da o lectie
cutezatorului rege dac. Nu apuca sa isi duca planul la indeplinire. Este ucis in anul 44 i.Hr, in urma unui complot al senatorilor. La scurt timp, Burebista cade
prada unui complot similar pus la cale, cel mai probabil, de regii daci pe care ii supusese. Dacia este sfasiata aproape imediat in patru parti, apoi in cinci,
asa cum ne spune istoricul Strabon. In Transilvania, acolo unde preotul Decenu preluase puterea regelui si acolo unde se gasea cea mai puternica factiune
dacica, avea sa se nasca, cat de curand, un alt rege pe masura lui Burebista nimeni altul decat Diurpaneus - Decebal.In anul 1822, cu ocazia sapaturilor
din Forul lui Traian, a fost descoperit un bust de marmura cu inaltimea de 1, 5 metri care il reprezinta fidel pe Decebal. Bustul din care regele nostru ne
priveste demn si misterios de aproape 2.000 de ani, este expus astazi in Muzeul Vaticanului.Daca ajungeti in Roma, vizitati va rog colinele Quirinale din
nordul vechiului Forum roman. Acolo troneaza columna care prezinta razboaiele de cotropire ale imparatului Traian in Dacia. Adica la noi acasa...Pe
coloana este sculptata si infatisarea regelui Decebal. Luati un moment de mandra reculegere! In sanul niciunei alte semintii de oameni nu a mai rasarit un
asemenea conducator cu asemenea destin tragic. A infruntat plin de curaj cea mai puternica imparatie a vremii. A facut totul pentru a-si ocroti poporul. A
sfidat infrangerea mai curajos decat spartanii, iar moartea sa ne aminteste parca de tragediile antice. Nu-l uitati, la aproape 2.000 de ani de la jertfa sa,
Decebal ne este inca rege!Din nefericie, despre neamul, originea si familia lui Decebal stim astazi prea putine amanunte. Totusi, regele-erou nu a fost uitat
de daco-geti. Numele sau razbate din Istorie prin numeroase mentionari care apartineau triburilor trace din sudul Dunarii, sau in inscriptii din cele mai
indepartate colturi ale Imperiului Roman precum Britania, Italia, Pannonia sau Hispania. Merita mentionat ca numele de Decebal a supravietuit in mod
bizar in Spania pana in secolul trecut, adus de cohortele de daci mercenari, angajati de Roma dupa retragerea aureliana. Cum altfel ne putem explica
paralela fonetica Diego-Diegis, sau nume neasteptate precum Don Dicineo (Deceneu), Don Ortiz (Ortis, nume dacic), Don Boroista (Burebista), Don
Salmoxen si Don Deciballo.Merita sa zabovim putin si asupra originii numelui regelui. Decebal, Decebalos, continea adjectivul dacic Balos, un nume
raspandit in onomastica dacica, apartinand, tuturor straturilor sociale. Numele real al regelui dac era, probabil, Diurpaneus, el fiind la origini un taraboste
din sud-vestul Daciei (Muntii Apuseni). Datorita caracterului sau deosebit si al victoriilor militare primeste din partea populatiei dace numele de razboi de
Decebalus (Zece Ursi sau Calaretul). De asemenea, razboinicul dac primeste tronul si este ales conducator al Daciei. Printr-un gest nobil si intelept, regele
dac de atunci, Duras, cedase puterea de bunavoie iscusitului Decebal, cel pe care consangenii sai incepusera sa il considera un veritabil semi-zeu inca din
timpul vieti.Strateg desavarsit, diplomat iscusit, conducator intelept "Foarte priceput in planurile razboiului si iscusit la infaptuirea lor, stiind sa aleaga
prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Dibaci in a intinde curse, era un bun luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda, dar si sa iasa
cu bine dintr-o infrangere. Din acesta pricina, multa vreme a fost un dusman de temut pentru romani" - Dio Cassius - HistoriaDupa asasinarea lui Burebista,
statul centralizat dac este afectat de o inevitabila diviziune politica. Triburile daco-gete nu mai raman unite in uniunea statala in care le adunase regele-
zeu. Ele se fragmenteaza in patru, apoi in cinci regate, dintre care cel mai mare si mai puternic se consolidase in Ardealul de azi. Pe fondul acesta, Imperiul
Roman profita de situatie si isi extinde granitele cucerind provinciile getilor din sudul Dunarii. Constatam ca daco-getii nu se lasa impresionati de
apropierea agresiva a unui vecin atat de puternic, raspunzand in forta. Multe capetenii razbonice gete isi manau oamenii in lupta in teritoriile romane din
Balcani si Panonia. Stramosii se dovedesc atat de puternici incat continua sa se amestece in disensiunile politice intre Octavianus Augustus si Marcus
Antonius. Incet, incet, romanii isi dau seama ca odata cu moartea lui Burebista, pericolul dacic pentru posesiunile lor din Balcani, nu disparuse deloc, ci se
amplificase. Contramasurile Romei la Dunare constau in prima instanta in crearea unei zone tampon nelocuite pe malul sudic al Dunarii, din care triburile
getilor erau evacuate in teritoriul roman sau exilate in Carpati. Prin urmare, generalul Aelius Catus muta la sud de Istru 50.000 de geti pentru ca, mai apoi,
in timpul lui Nero, guvernatorul Moesiei, Tiberius Plautius Silvanus Aelianus, stramuta fortat in Balcani aproape 100.000 suflete de geti, barbati, femei,
copii, batrani.Lacomia crescanda a romanilor se manifesta printr-o politica de expansiune economica urmata de o incercuire militara. Daco-getii nu slabesc
insa atacurile, profitand de momentele de slabiciune ale Romei, punctate de schimbarile imparatilor romani. Dacii persevereaza si se aliaza cu sarmatii.
Impreuna, cele doua popoare organizeaza invazii puternice in Moesia, unde sunt decimate doua legiuni trimise sa le faca fata. Pana la inceputul domniei
lui Domitian (81-96 d.Hr.) a existat un relativ echilibru de forte la Dunare. Insa, dupa cum ne spune istoricul Iordanes, daco-getii devin alarmati de lacomia
proverbiala a imparatului roman, ataca Moesia, masacrand legiunile si omorand inclusiv comandantii. De partea stramosilor nostrii luptau bastarnii,
roxolanii si iazigii. Expeditia militara daca era condusa, in premiera, de tanarul Diurpaneus.Odata ajuns rege, Decebal intareste armata si statul dac,
stabilind legaturi cu popoarele vecine. Dacia era din nou mare si unita, cu frontierele cuprinse intre Dunare, Panonia, Nistru si Carpatii Padurosi. In
confruntatile cu legiunile lui Domitian, dacii obtin o victorie zdrobitoare. Lui Oppius Sabinus i s-a retezat capul, impartasind aceeasi soarta cu guvernatorul
Moesiei. Capetele celor doi au fost aduse in Dacia drept trofee de razboi. Alarmat de situatie, Domitian vine personal la Dunare. Imparat intransigent si
calculat, el face greseala de a-l trimite contra noului rege dac pe generalul Cornelius Fuscus care, conform lui Tacit, era un conducator lipsit de prudenta,
temperamental si avid de glorie. Decebal nu doreste o confruntare cu Fuscus, trimitand in acest sens mai multe oferte de pace, refuzate insa de Domitian.
Refuzul imparatului roman l-a indarjit si mai mult pe Decebal. Masacrul legiunilor lui Fuscus avea sa se petreaca undeva pe valea Oltului din Carpati. Acolo,
Decebal intinsese o cursa in care a pierit o intreaga legiune (V Alaudae), al carei steag a ajuns trofeu in mainile dacilor.Conform lui Juvenal, dezastrul
armatei romane este comparabil ca proportii cu infrangerea suferita de generalul Varus in padurile intunecate ale Germaniei, pe cand Roma era condusa
de Augustus. Roma cea lacoma nu se lasa, astfel incat o noua expeditie desfasurata in anul 88 d.Hr., calca din nou hotarele Daciei. De data acesta, legiunile
erau conduse de generalul Tettius Iulianus, un fost consul sever si disciplinat. Cunoscator al regiunilor, Tettius invadeaza Dacia pe la Portile de Fier. Lupta
care s-a dat la Tapae a fost una extrem de sangeroasa, cu nenumarate victime in ambele tabere. Pacea era iminenta deoarece Decebal isi vede amenintata
Sarmizegetusa, iar Domitian, la randul sau, era prins in lupte grele cu sarmatii, iazigi, marcomanii si cvazii. Anul urmator se semneaza o pace care a durat
12 ani. Pentru prima data in istoria sa Imperiul Roman era nevoit sa incheie o pace umilitoare. Stapana lumii era obligata sa-l recunoasca pe Decebal rege
al tuturor triburilor geto-dace si sa-i plateasca despagubiri in sume de bani, in conditiile in care regele dac nu restituia nimic din prada de razboi, sa-i
asigure ajutoare militare, tehnica si masini de razboi, sa-i trimita ingineri si constructori care sa-i ridice cetati si forturi.Un blestem pe nume Marcus Ulpius
Nerva Traianus " Daca exista pe undeva vreun golf ascuns sau un pamant necunoscut unde se gasea aur, se decreta ca acolo este un dusman si se pregatea
samanta unor razboaie sangeroase alaturi de cucerirea de noi comori " - Petronius (Satiricon CXIX, 4-7)Soarta lui Domitian face ca acesta sa fie asasinat de
un libert. A doua zi, in mare graba, conspiratorii si generalii romani il aleg imparat pe Marcus Cocceius Nerva, cel care l-a adoptat drept fiu si successor pe
Marcus Ulpius Traianus. Acesta din urma era ambitiosul fiu al unui comandant de legiune de origine hispanica (celtiber). Ajuns, in cele din urma, imparat
datorita calitatilor sale militare, Traian mosteneste o Roma saracita de cheltuielile fara masura ale lui Domitian, ai carei cetateni erau inglodati in datorii.
Vestile despre aurul din muntii dacilor nu mai reprezentau de multa vreme o noutate. Pentru Imperiul Roman, ajuns aproape de apogeul politicii sale
expansioniste, cucerirea Daciei si instalarea legiunilor in muntii sai era de maxim interes strategic. Aceasta deoarece, pe langa jefuirea stramosilor nostri de
aurul si argintul strans in generatii, Roma stabilea la granitele de rasarit un avanpost important impotriva atacurilor venite din partea dacilor liberi aliati cu
popoarele iraniene precum sarmatii, scitii si roxolanii, dupa cum avea sa o demonstreze mai tarziu Istoria.In fata colosului expansionist, statea un regat de
oameni curajosi care nu cunosteau frica de moarte. Cele doua razboaie purtate de Traian impotriva daco-getilor au fost nimic altceva decat o lupta surda si
crancena de aparare si supravietuire a credinciosilor lui Zamolxis. Nu voi insista asupra desfasurarii si sfarsitului celor doua razboaie. Voi evidentia doar
momentele hotaratoare in decursul sangeroaselor confruntari. Suntem tentati sa-l consideram pe Traian un mare conducator militar. Fiul adoptiv al lui
Nerva mostenise, insa, deja, un Imperiu aflat la apogeu, cu o armata imensa, unde disciplina si grija fata de detalii erau respectate cu sfintenie. Constient
de darzenia si forta dacilor, Traian nu a precupetit nimic. A trimis in Dacia cele mai mari armate romane care s-au aventurat vreodata intr-o expeditie de
cucerire. A riscat visteria Imperiului, cheltuind absolut totul pentru inzestrarea si pregatirea legiunilor. Cu toate acestea, Istoria ar fi fost probabil alta daca
in fata lui Traian s-ar fi aflat armata uriasa ridicata de Burebista. Armata care cuprindea toate confreriile de triburi daco-gete...Altfel ar fi fost viitorul nostru
daca Pacorus al II-lea, regele partilor, ar fi incheiat la timp alianta anti-romana pe care i-a propus-o Decebal. Nici macar legiunile Romei nu ar fi facut fata
unui atac combinat prin care regele dacilor ataca la Dunare, iar armata imensa a partilor urma sa invadeze Armenia si Iudeea, planuind sa ocupe Egiptul,
granarul Romei! In plus, regele-erou trebuia sa lupte si pe plan intern cu tendintele separatiste ale unei parti din aristocratia dacica, care era gata sa-l
paraseasca trecand de partea romanilor in schimbul pastrarii bogatiilor si rangurilor. Cum ar fi decurs lucrurile daca Decebal (constient de pericolul adus de
Traian) ar fi reusit sa-l asasineze pe acesta? Dupa cum ne marturiseste Dio Cassius, regele dacilor a pus la cale, in anul 105 d.Hr, un plan care viza lichidarea
fizica a noului imparat. In acest scop, a trimis in Moesia niste fugari care sa-l omoare. Planul a dat gres, deoarece spionii imparatului l-au banuit pe unul
dintre ei. Supusi chinurilor, cei doi au recunoscut tentativa pusa la cale de Decebal. Un alt punct sensibil al confruntarilor il reprezinta momentul
critic desfasurat in perioada celei de-a doua campanii militare din primul razboi dacic (101-102 d.Hr.). Atunci, planurile Romei erau cat pe ce sa fie date
peste cap. Decebal si-a intarit aliantele cu sarmatii si a pregatit o ofensiva de proportii prin care urmarea lovirea armatelor romane din sudul Dunarii si
taierea cailor de aprovizionare pentru legiunile aflate in Dacia. Din nefericire, pe cand traversau Dunarea iarna, gheata a cedat datorita unei incalziri bruste
a vremii, iar o mare parte din armata formata din daci si sarmati pierea inecata in apele Istrului. Tragicul moment este amintit atat de Dio Cassius cat si de
imortalizarea sa pe Columna din Roma.Dincolo de infrangerea dacilor lui Decebal, ilustrata de dramatica cadere si distrugere a Sarmizegetusei, nu trebuie
uitat ca regele-erou a dat lovituri puternice timp de 20 de ani Imperiului Roman, stavilind pe moment cucerirea Daciei. Actiunile sale diplomatice vizau nici
mai mult nici mai putin decat crearea unui front comun antiroman al tuturor popoarelor libere din acea zona. Linia de aparare inchipuita de regele dac
trebuia sa se intinda pe la Rin pana in Partia, avand in mijloc Dacia. Sortii istoriei nu i-au fost prielnici, altfel astazi nu ne mai numeam Romania. Pentru
salvarea regatului sau, Decebal a epuizat toate mijloacele posibile, viclenie, razboi deschis, ambuscade, tratate de pace, a oferit adapost si protectie
tuturor fugarilor si transfugilor care paraseau Imperiul Roman. Pe baza informatiilor istorice putem afla fara greseala ca Decebal este fondatorul primului
serviciu secret de informatii de pe meleagurile noastre, regele dac construind o adevarata retea de spioni bine pusa la punct, alcatuita din autohtoni si
straini trimisi in Moesia sau chiar la Roma ca sa culeaga informatii referitoare la pregatirea militara si deciziile romanilor.Cum moare un Semizeu;Istoria a
facut ca cel care a descoperit si autentificat adevarul cu privire la sfarsitul regelui-erou, sa fie un istoric american. In anul 1965, profesorul Michael P.
Speidel din cadrul Universitatii din Honolulu, Hawaii, a descoperit in satul Gramnani din apropierea anticului oras Philippi, un monument funerar pe care
erau gravate un basorelief si o inscriptie interesanta. Era vorba de mormantul decurionului Tiberius Claudius Maximus, cel care a dorit ca fapta sa-i ramana
amintita in epitaful lasat posteritatii. Drama imortalizata in marmura, atat pe Columna cat si pe piatra funerara a decurionului, s-a petrecut dupa caderea si
incendierea Sarmizegetusei. Atunci, regele Decebal, insotit de un mic grup de insotitori credinciosi, gonea spre rasarit pentru a scapa de urmaritorii romani
si a cere ajutor dacilor liberi din Carpatii Orientali si Moldova de astazi. Totul s-a sfarsit insa in urma unei tradari. Se pare ca acelasi Bicilis (numele sau a
ramas unul de ocara in limba noastra, de aici mostenim termenul edificator de Bicisnic - om de nimic, tradator, lichea), nobilul dac care a dezvaluit
romanilor mai apoi locul unde erau ascunse fabuloasele comori ale dacilor, le-ar fi spus acestora si de directia si traseul pe care se retragea regele sau.O
decurie condusa de Claudius Tiberius Maximus porneste calari in mare graba in urmarirea regelui. Insotitorii sai sunt ucisi, romanii inconjurandu-l pe
Decebal. Regele ramane rege si in acest ultim moment care i-ar fi speriat pe multi altii. Asezat la umbra unui stejar secular, sprijinit de pamant intr-un
genunchi, Decebal isi aseaza linistit scutul si sabia alaturi. Un semizeu nu poate fi prins, inrobit sau umilit. Eroul dacilor nu va avea soarta trista impartasita
de alti lideri invinsi de romani si obligati sa marsaluiasca in lanturi in urma carelor triumfale de pe strazile Romei. Asa au sfarsit-o Iugurtha, regele Numidiei,
invins de Marius, frumoasa regina Zenobya a Palmyrei, prinsa de Aurelian sau Vercingetorix al galilor, capturat de Cezar dupa caderea Alesiei. Ca un
adevarat razboinic netemator de moarte, Decebal si-a luat singur zilele, preferand sa mearga in tainica imparatie subpamanteana a lui Zalmoxis sau in
tariile cerului unde il astepta Gebeleizis.Inainte ca legionarii sa arunce plasele si franghiile asupra sa, Decebal isi scoate de la brau, sica, traditionalul
pumnal curbat dacic. Privind spre cer, isi reteaza carotida dintr-o singura miscare. Sangele i se scurge in pamantul Daciei pe care l-a iubit atat de mult, iar
nobilul sau suflet se inalta intr-o lume mai dreapta, unde ajung doar spiritele mari. Cadavrul ramas in asta lume este ciopartit de romanii care se
inghesuiau la recompense din partea imparatului. Capul si mana dreapta a regelui-erou sunt retezate de sabia lui Claudius Tiberius Maximus. Vor fi duse si
expuse in cartierul militar al lui Traian drept trofee de pret. Scopul era unul eminamente psihologic, romanii sperand ca populatia autohtona
supravietuitoare sa fie demoralizata de sumbra priveliste. Pentru a-i linisti pe plebeii Romei care de 20 de ani se temusera de un asemenea dusman
redutabil, capul si mana regelui sunt conservate intr-un butoi cu miere si trimise la Roma. O inscriptie descoperita in Ostia relateaza ca relicvele au fost
aratate multimii dupa care, in urletele de bucurie ale acesteia, au fost aruncate pe scarile Gemoniei in raul Tibru. Era locul unde se expuneau dupa
executare cadavrele crestinilor si oponentilor Imperiului...Este evident ca inainte de a fi profanat de cotropitori, capul lui Decebal a servit drept model
pentru reprezentarile realiste de pe Columna. Mai mult decat atat, in anul 1822, cu ocazia sapaturilor din Forul lui Traian, a fost descoperit un bust de
marmura cu inaltimea de 1, 5 metri care il reprezinta fidel pe Decebal. Bustul din care regele nostru ne priveste demn si misterios de aproape 2.000 de ani,
este expus astazi in Muzeul Vaticanului. Merita zabovit putin asupra sinuciderii lui Decebal, privita de asta data din punct de vedere strict spiritual. Astazi,
atat crestinismul cat si marea majoritate a religiilor condamna sinuciderea, privita drept un pacat greu si o greseala de neiertat. Dacii, practicanti ai unei
religii uraniene, solare, aveau alt set de valori moral-religioase. Pentru ei conta vitejia, veselia, detasarea de cele lumesti si libertatea, nu se temeau de
pedepsele de dupa moarte cu care mai tarziu aveau sa-si inspaimante credinciosii, religiile patriarhale de origine semita.descopera.ro
Eminescu si taina Daciei
Mitul dacic

Mitul dacic ocup n creaia lui Mihai Eminescu un loc privilegiat. Istoria i spiritualitatea dacilor, reprezint pentru el un timp eroic, ce se deapn ntr-un
spaiu edenic aflat sub tutela zeului Zamolxe, egalul lui Odin cu care st personal la mas.

Sub pecetea dacismului, Eminescu exprim cel mai bine, panorama civilizaiilor, care, n succesiunea lor pe firmamentul istoriei, evoc poetului motivul
deertciunii deertciunilor.

Singurul lucru pe care-l consider peren, este motenirea dacic pe care o extinde pn n vremea desclecatelor i mai departe,desluind-o n legendele
populare aa cum a nvat de la Nicolae Densuianu, cu care s-a cunoscut la Sibiu.


n spiritul poetic comun epocii sale, romantismul, prin poeziile sale avnd ca tem dacismul, Mihai Eminescu se ncumet s scrie o epopee liric a mitului
dacic, care cuprinde istoria de la mitul creaiei i pn n vremea marilor voievozi romni. n aceast ordine de idei, Dacia mitic rmne undeva n afara
timpului istoric, iar miturile sale devin nite repere fr de care neamul romnesc ar rtci prin istorie. n conformitate cu adevrul istoric, Dacia lui Mihai
Eminescu nu cunoate barbaria!

De multe ori romanitatea att de elogiat de istoricii notri oficiali este raportat la dacism, prin acest antagonism punndu-se n valoare nu numai
vechimea exemplar a civilizaiei dacice ci i decadena Imperiului Lumii Roma.

n viziunea eminescian, Roma devine o civilizaie corupt, perimat i sortit pieirii. n antitez, Dacia, apare purificat prin jertf de snge, hrzindu-i-se
un viitor ce transpare n poezia Ce-i doresc eu ie dulce Romnie.

Cucerirea roman nu are efecte benefice asupra Daciei, cuceritorii fiind supui blestemului lui Decebal, si prin aceasta, a ntregului popor dac, pstrtor al
legii i datinii strbune.

n dacismul lui Mihai Eminescu, se face o disociere clar ntre lumea roman i cea a dacilor hiperboreeni prin Dunrea btrn care desparte cele dou
civilizaii antagonice.

Prin toate cele prezentate pn acum despre dacismul lui Eminescu se poate observa c el este n perfect consonan cu istorici ca A.D. Xenopol i N.
Densuianu, care au ridicat civilizaia dacic strveche pe cele mai nalte culmi ale gloriei.

Eminescu evoc figura Dochiei, divinitatea suprem a Daciei, ipostaza feminin a lui Zamolxe, sub forma, sorei sau fiicei lui Decebal. Aceasta este o viziune
ncifrat, mistic, iniiatic. Rangul de rudenie de snge de ordinul nti dintre Decebal i Dacia se datoreaz unirii destinului regelui dac cu destinele rii,
ntruct aceast divinitate reprezenta chiar pmntul vechii Dacii.

Ca i n legendele populare, Dochia este amintit de Eminescu sub diverse nume: Crias, Zn sau Regin, toate ceste titluri nsumnd mitologia antic cu
privire la Dochia.

n ipostaza de Zei Regin, avnd-o ca model pe Diana Regina roman, a crei origine se reduce la Dunrea de Jos, dup prerea lui Nicolae Densuianu,
Dochia apare n Memento Mori

Sara sun-n glas de bucium i cerboaicele albe-n turme
Prin crrile de codru, de pe frunze-uscate umbre
Vin rupnd verzile crenge cu tlngile de gt;
i n mijlocul pdurii ocolesc stejarul mare
Pn' din el o-mprteas iese alb, zmbitoare,
Pe-umr gol doni alb stem-n prul aurit

Alteori Dochia apare sub forma zeiei trace Bendis, patroan a animalelor i a buciumului ca nsemn regal, ca n finalul poemului Sarmis:

Din codrii singuratici un corn prea c sun
Slbaticele turme la rmuri se adun
Din stuful de pe mlatini, din valurile ierbii
i din poteci de codru vin ciutele i cerbii,
Iar caii albi ai mrii i zimbrii znei Dochii
ntind spre ap gtul, spre ceruri nal ochii

Ceea ce este interesant, este faptul ca aceast zei personificare a Daciei, apare n poezia Strigoii n ipostaza Fecioarei Maria cu pruncul:

El (Arald) vede de departe pe scumpa lui Mrie
i vntul sun-n codri cu glas duios i slab

.

Clri ei intr-nuntru i porile recad
Pe veci pierit-n noaptea mreului mormnt
n sunete din urm ptrunde-n fire cnt
Jelind-o pe Criasa cu chip frumos i sfnt
Pe-Arald copilul rege al codrilor de brad

Aceeai zeitate apare i n poezia Rugciune, aprut n 1880, identificat de aceast dat clar, cu Fecioara Maria:

Crias alegndu-te,
ngenunchem rugndu-te,
nal-ne , ne mntuie
Din valul ce ne bntuie,
Fii scut de ntrire
i zid de mntuire,
Privirea-i adorat
Asupra-ne coboar
O maic Preacurat
i pururea Fecioar
Marie!

Noi ce din mila Sfntului
Umbr facem pmntului,
Rugmu-ne-ndurrilor
Luceafrului mrilor
Ascult-a noastre plngeri,
Regin peste ngeri.
n neguri te arat
Lumin, dulce,clar
O Maic Preacurat
i pururea Fecioar
Marie!

Avnd n vedere aceast evocare a Dochiei ca Sfanta Maria Fecioar, nu ne mai mir deloc c n ajunul morii sale, n ospiciul uu poetul i-a scris pe
nisipul din curtea spitalului ultimele cuvinte, care din nou vin s arate c Eminescu este un poet iniiat: Iisus Christos Regele Daciei

Surprinztor nu?

Eminescu i Taina Daciei

Memento mori, este poezia care m ndeamn s m ntreb: tia, oare, Eminescu mai mult dect spunea? Posibil da! Pentru c n aceast poezie,
Eminescu ne atrage atenia asupra sacralitii pmntului Daciei cu lux de amnunte.

Iar fluviul care taie infinit-acea grdin
Desfoar-n largi oglinde a lui ap cristalin,
Insulele, ce le poart, n adncu-i nasc i pier;
Pe oglinzile-i mree, ale stelelor icoane
Umede se nasc din fundu-i printre ape diafane,
Ct uitndu-te n fluviu pari a te uita n cer.

i cu scorburi de tmie i cu prund de ambr de-aur,
Insulele se nal cu dumbrvile de laur,
Zugrvindu-se n fundul rului celui profund,
Ct se pare c din una i aceeai rdcin
Un Rai dulce se nal, sub a stelelor lumin,
Alt Rai s-adncete mndru ntr-al fluviului fund.

Pulbere de-argint pe drumuri, pe-a lor plaiuri verzi o ploaie -
Snopi de flori cireii poart pe-a lor ramuri ce se-ndoaie
i de vnt scutur grele omtul trandafiriu
A-nfloririi lor bogate, ce mnat se grmdete
n troiene de ninsoare, care roz strlucete,
Pe cnd salcii argintoase tremur snte [sfinte] peste ru.

Aeru-i vratic, moale, stele izvorsc pe ceruri,
Florile-izvorsc pe plaiuri a lor via de misteruri,
Vntu-ngreunnd cu miros, cu lumini aerul cald;
Dintr-un arbore ntr-altul mreje lungi diamantine
Vioriu sclipesc surprinse ntr-a lunei dulci lumine,
Rar i diafan esute de painjeni de smarald. ()

sta-i Raiul Daciei veche,-a zeilor mprie:
ntr-un loc e zi etern sar-n altu-n vecinicie,
Iar n altul, zori eterne cu-aer rcoros de mai;
Sufletele mari viteze ale-eroilor Daciei
Dup moarte vin n iruri luminoase ce nvie -
Vin prin poarta rsririi care-i poarta de la Rai.

Vedem aici imaginea Paradisului terestru ! Dacia este prezentat ca o legtur ntre lumi, cerul pmntul i subteranul legndu-se n mod armonios n
acest spaiu sacru. Prin aceasta Dacia este ridicat deasupra tuturor celorlalte civilizaii antice devenind paradisul ideal la care au rvnit toi (si la care nc
mai rvnesc destui). O Dacie paradisiac, nchipuind cetatea Ierusalimului Ceresc aflat cumva n afara timpului, i pe care poetul o opune celorlalte mari
civilizaii care desemneaz panorama deertciunilor. O panoram a deertciunilor care ne arat mreia si decadena acestor imperii i civilizaii
construite de gndirea i voina omului.

n viziunea poetului, Dacia este altceva, este spirit ce se perpetuiaz peste timp, dei cunoate decadena odat cu ocupaia roman. Traian , cuceritorul
Daciei i cel care a stricat ornduiala arhaic i paradisiac a vechii Dacii, cade ns sub blestemul lui Decebal

- Vai vou, romani puternici! Umbr, pulbere i spuz
Din mrirea-v s-alege! Limba va muri pe buz,
Vremi veni-vor cnd nepoii n-or pricepe pe prini -
Ct de nalt vi-i mrirea tot aa de-adnc cderea.
Pic cu pic secnd paharul cu a degradrei fiere,
mbta-se-vor nebunii despera-vor cei cumini.
Moartea voastr: firea-ntreag i popoarele o cer.


Addenda (adugire). Moartea lui Eminescu dictat de structurile puterii

Se tie foarte mult (dei uneori prost) despre opera poetic a lui Mihai Eminescu, dar se tie foarte puin despre activitatea sa gazetreasc, care este cel
puin la fel de prolific ca i cea poetic. Aceast activitate de gazetar, a atras asupra poetului, o campanie mrava de discreditare pus la cale de
structurile puterii din acea vreme, pentru c Eminescu o voce ndrgit i cu autoritate, punea bee n roate imperialismului austro-ungar i celui arist.

n presa timpului, i mai ales n ziarul Timpul, al crui redactor era, Mihai Eminescu demareaz campanii de pres privind chestiunea Basarabiei,
ridiculiznd guvernul pentru nstrinarea acestui pmnt romnesc i demasc politica de deznaionalizare dus de guvernul arist.

El activeaz i n rndul Societii Carpaii, militnd pentru drepturile romnilor din Transilvania.

n acelai ziar Timpul, Eminescu denuna expansiunea catolicismului n Romnia, articol sancionat cu o not diplomatic de baronul von Mayr, ambasador
al Austro-Ungariei la Bucureti.

n alt articol, publicat n 1883, realizeaz un tablou al maghiarizrii numelor romneti n Transilvania, ridiculizndu-l Pe Carol I pentru lipsa de autoritate n
aceast chestiune.

ntr-un cuvnt, Mihai Eminescu a ntreprins tot felul de aciuni subversive, ndreptate mpotriva imperiilor vecine care stpneau teritorii ce nu li se
cuveneau.

Aceste aciuni politice ale lui Eminescu, au condus la defimarea sa i n cele din urm, chiar la asasinarea sa de ctre cei interesai s menin starea de
facto n regiunile menionate.

Mihai Eminescu este luat cu fora i internat la ospiciu lansndu-se zvonul unui nebunii inexplicabile asociat unei boli venerice (sifilis), activitatea sa
gazetreasc fiind trecut sub tcere i pus la index de structurile puterii. Titu Maiorescu, i aduce i el aportul ridicnd manuscrisele poetului.

n timpul ederii sale n ospiciu, Eminescu este otrvit lent cu mercur, chipurile pentru a i se trata sifilisul i moare n disgraie n anul 1889.

Concluzie: Mihai Eminescu nu a murit de moarte bun, n urma unei boli, fie ea i veneric ci a fost victima unei mainaiuni politice menite s-l
discrediteze i n cele din urm s-l scoat din circuit!

Noii detractori ai lui Eminescu

n prezent, ne confruntm cu o problem grav, Mihai Eminescu este n continuare supus discreditrii, culmea, tocmai de ctre cei care ar trebui s-l
promoveze !

Preedintele Institutului Cultural Romn nu numai c are ceva cu poetul nostru naional, dar are ceva i cu limba i cu poporul romn !

Iat ce scria dumnealui n volumul Politice aprut la editura Humanitas n 1996: Romnii nu pot alctui un popor pentru c valoreaz ct o turm: dup
grmad, la semnul fierului rou sau n alt parte: fee patibularemaxilare ncrncenate guri vulgaretrsturi rudimentareo vorbire agramat i
bolovnoas.

Toate ca toate, dar cnd cineva atenteaz la limb romn, este absolut grav, limba noastr care a fost ridicat pe culmile gloriei de poetul nepereche
Mihai Eminescu !
Limba romn i poetul Mihai Eminescu doua simboluri naionale care se doresc a fi desfiinate!

Dup prerea aceleiai mini luminatecu pretenii elitiste, romna este o limb n care trebuie s ncetm s mai vorbim iar Eminescu devine subit,
dup ce attea generaii s-au desftat cu versurile sale cadavrul nostru din debara

Cu toate acestea noi ne ncpnm s ne vorbim limba aa cum o fi ea, s fim un popor, bun ru cum om fi, i s-l inem n via pe Mihai Eminescu
citindu-i poeziile (sc!)

Dac n Romnia noastr ni se face o propagand de asemenea fel, atunci nu trebuie s ne mai mire faptul c anumite voci iredentiste fac gargara. Un
anume Nagy Joszef Barna, preedinte al Organizaiei Tinerilor Maghiari, ntr-un cotidian maghiar din Oradea spune: Dac opera lui Eminescu nu ar fi
obligatorie n programa colar sau dac nu s-ar gsi unii profesori maghiari - ca acesta (directorul adjunct de la Colegiul Naional Mihai Eminescu din
Oradea- n.n) care s-l comemoreze, nici naiba nu iar citi opera. i termin cu emfaz : Nici un om cu mintea ntreag nu st s-l citeasc, n timpul su
liber pe Eminescu, dar nici s-i publice opera. Pn i comparaia este jignitoare pentru un om ca Wass Albert (poet maghiar condamnat pentru crime de
rzboi n Romnia anului 1946-n.n) mi cer scuze pentru c-i pomenesc pe amndoi pe aceeai pagin! pentru c nu se poate compara un elefant cu un
purice bolnav mintal

Lecturnd aceste dou pasaje, elocvente zic eu, v ntreb pe dumneavoastr, cei care m citii, cum este posibil aa ceva n Romnia?

Aa cum arata d-na Cezarina Brzoi si dl. Ionu Bia (v. Bibliografia): Asasinarea lui Eminescu a continuat i continu i n prezent prin trecerea sub tcere
a activitii sale de jurnalism politic, a atitudinilor sale naionaliste i anti iudeo-masonice. Continu prin prezentarea sa n coli n mod voit deformat, n
ipostaz numai de poet genial, srac i fustangiu. Continu i prin eliminarea din opera sa poetic a acelor poezii cu caracter profund naional, cum ar fi
versiunea adevrata a poeziei Doina. Continu prin atacurile tot mai dese i abia disimulate ale aa-zisei elite culturale romne. Dar cel mai mult,
continu prin lipsa noastr de cinstire a marelui romn Mihai Eminescu, prin lipsa de informare asupra operei, a luptei i a dorinelor sale pentru neamul
romnesc.

Mihai Eminescu, poetul nostru nepereche, nu se poate apra de abjeciile cu care-l mproac cei ce-l vor acoperit de uitare. E datoria noastr, a celor ce-
am ramas, sa-l aprm, s-i facem cunoscut ntreaga oper, s-i pastrm nentinat amintirea. E datoria noastr a celor ce credem n viitorul Romniei, s
nu-l pierdem nici pe Mihai Eminescu, nici limba romn , nici nimic altceva din ceea ce aparine spiritualitii i culturii poporului roman!
CARTEA LUI ENOH SI CALENDARUL SOLAR DE LA SARMISEGETUSA
In cartea Aparatul lui Uriel, doi cercetatori britanici au reconstituit computerul ceresc din Cartea lui Enoh si au obtinut calendarul solar de la
Sarmisegetuza.
1 sarmisegetuza 2 copy 300x199 Aparatul lui Uriel in Dacia
Aparatul lui Uriel de la Sarmisegetusa era mai mobil, cu elemente din lemn
Christopher Knight si Robert Lomas au respectat exact indicatiile din Cartea astrilor cerestri a patriarhului antediluvian Enoh.
Cartea astrilor ceresti a lui Enoh cuprinde invatamintele pe care ingerii le-au lasat unor oameni, alesi de ei, ca sa masoare traseele astrilor si relatiile
dintre acestia, potrivit claselor lor, teritoriului si anotimpului () precum si legile lor.
O cale in dar
2 aparatul lui uriel copy 201x300 Aparatul lui Uriel in Dacia
Aparatul lui Uriel, de Christopher Knight si Robert Lomas, reconstituie sactuarele circulare cu rol astrologic si astronomic
Este vorba despre un aparat de calcul astronomic, un calendar (cale in dar), ale carui elemente erau stalpi, portaluri si ferestre, dispuse in cercuri
concentrice, cu o potcoava din 21 de stalpi in centru locul de observare. Cu ajutorul acestuia se studiau miscarile Soarelui si Lunii, eclipsele de Soare si
Luna, pozitiile nodurilor Lunare, schimbarile de solstitiu si echinoctiu e.t.c. Conform Cartii lui Enoh, ingerul Uriel i-a dat patriarhului secretul construirii
acestui aparat, ale carui elemente difereau de la zona la zona, in functie de latitudinea de la care se faceau masuratorile. De aparatul lui Uriel depindea
agricultura, deci viata sedentara si dezvoltarea societatilor. Cine erau acesti mesageri ai lui Dumnezeu?
data de mesagerii lui Dumnezeu
3 reconstituire lomas copy 300x255 Aparatul lui Uriel in Dacia
Lomas si Knight au respectat indicatiile din Cartea lui Enoh si le-a iesit calendarul de la Sarmisegetusa
Misterioasa Carte a lui Enoh nu a fost niciodata inclusa in invataturile religioase pentru popor, pe motiv ca ea nu putea fi inteleasa cu mintea omeneasca.
In aceasta sunt descrise faptele ingerilor, sau ale mesagerilor lui Dumnezeu, niste fiinte foarte speciale, foarte inalte, care au incalcat multe porunci
divine, ba chiar si-au luat de soate pamantence, fapta pentru care nu au fost iertati, mai ales cand li s-au nascut copii uriasi. Aceasta este si singura referire
la ei ramasa in cartile Vechiului Testament. Uriasi erau pe Pamant in vremurile acelea, dupa ce s-au impreunat fiii lui Dumnezeu cu fiicele oamenilor si le-
au nascut ele copii; acestia erau uriasii care au fost in vechime. Din Dictionarul de mitologie generala al lui V. Kernbach, aflam ca Enoh a fost un patriarh
care a trait inainte de Potop. El era pe placul mesagerilor lui Dumnezeu, care l-au luat cu ei 200 de ani, timp in care acestia l-au invatat toate tainele
Pamantului si Cerului, pe care l-au pus sa le scrie, sa le lase mostenire omenirii.
Impreunarea mesagerilor cu pamantencele
4 avebury copy 300x225 Aparatul lui Uriel in Dacia
Cercurile de piatra de la Avebury sunt mai vechi decat cele de la Stonehenge
Enoh a lasat marturie scrisa ca mesagerii lui Dumnezeu pe Pamant erau 200 si aveau 18 sefi, iar cel care ii conducea pe toti se numea Samiza. Citam cateva
paragrafe din traducerea lui Kernbach : 1. Cand oamenii s-au inmultit in acele zile, au inceput ca fiicele lor sa se nasca gratioase si frumoase; 2. Si cand
ingerii, copiii cerului, le-au vazut, ei si-au spus unii altora: sa ne alegem femei dintre cele ale oamenilor si sa avem copii cu ele; 3. Atunci Samiza, seful lor,
le-a spus: eu ma tem mult ca voi nu va veti atinge scopul; 4. Si daca asa veti face, ma tem ca eu voi suporta singur pedeapsa crimei voastre; 5. Insa ei au
jurat ca n-or sa renunte; 6. Si s-au jurat intre ei cu blesteme reciproce () 10. Si ei si-au ales fiecare cite o femeie si s-au apropiat si au trait cu ele si ei le-au
invatat magia, toate incantarile si proprietatile radacinilor si ale arborilor; 11. Si aceste femei au ramas grele si au nascut uriasi. Mai departe, se
povesteste cum mesagerii lui Dumnezeu i-au invatat pe fiii lor toate tainele Cerului si Pamantului, iar acest fapt s-a aflat in Ceruri si ei si-au patat
renumele, aducand asupra lor si a progeniturilor mania divina.
Invatatura pentru oameni
Se poate presupune ca Enoh era fiul unui mesager, astfel s-ar explica de ce s-a bucurat de simpatia lor si mai ales de ce era atat de longeviv. Mesagerii
l-au luat in calatorii timp de 200 de ani, unele spatiale, atat de departe, incat Pamantul nici nu se mai vedea si domnea un intuneric deplin ( Cartea lui
Enoh, dupa V. Kernbach ). L-au dus si intr-un tinut indepartat, unde Uriel si ceilalti s-au straduit sa-l faca sa priceapa cum se construieste computerul
astronomic, cercetat in detaliu de britanicii Lomas si Knight. Apoi, l-au pus sa scrie in 366 de manuscrise, cate unul pe an tot ce-i aratasera si-l
invatasera, apoi l-au mai lasat un an printre ai lui, sa-i instruiasca in citirea operei, dupa care l-au luat cu ei.
Locul secret unde a fost instruit Enoh
Enoh a fost dus de ingeri intr-un loc secret, unde ingerul Uriel i-a aratat un aparat cu care se putea masura traseele astrilor si legile lor, precum si ce
se intampla in toti anii din lume pana cand se va termina noua creatie. Refacand aparatul lui Uriel, dupa Cartea lui Enoh, Knight si Lomas si-au dat
seama ca acesta corespunde megalitilor de la Stonehenge si au concluzionat ca acolo, in Campia Salisbury, isi avusesera observatorul ingerii si acolo fusese
dus Enoh. Cum Enoh era un patriarh antediluvian, ori Stonehenge este mai vechi decat spun istoricii (3.000 1.600 i.C), ori nu acolo a fost dus! Insa cei doi
britanici mai pierd din vedere un element de localizare din povestirea patriarhului: la vest, se ridica un munte mare si impunator, de cremene! Ceea ce
nu se afla la Stonehenge! Mai interesant decat locatia initierii este insa computerul reconstituit de ei si inclus in cartea lor Aparatul lui Uriel. Acesta
arata exact ca sanctuarul de la Sarmisegetuza, mai precis, calendarul solar, cu tot cu observatia orientarii lui pe directia N-S si E-V si cu calcularea
aproape moderna a anului! Paul Lazar Tonciulescu, in Impactul Romei asupra dacilor, scria ca dacii cunosteau si foloseau un calendar solar considerat
cel mai precis din antichitate. Anul dacic avea 365,242197 zile, fata de 365,242198 la care a ajuns astronomia moderna. Calendarul dacic de la
Sarmisegetuza permitea numararea zilelor unui an cu ajutorul unor stalpi dispusi in forma de cerc, asa cum le-a iesit lui Knight si Lomas. Insa, complexul
megalitic de la Stonehenge avea o eroare fata de aparatul lui Uriel: anul iesea cu 366 de zile! Deci, modelul trebuia cautat la alta latitudine! Spre
deosebire de anul megalitic, anul dacic era uimitor de precis, mai degraba acesta parand a fi inspirat din aparatul lui Uriel.
Cunostintele astronomice si astrologice ale dacilor
5 gobekli tepe artist rendition copy 300x246 Aparatul lui Uriel in Dacia
Sanctuarul de la Gobekli Tepe, Turcia, este cel mai vechi sanctuar solar, cu 7000 de ani mai vechi decat Stonehenge
Iordanes, care i-a cunoscut pe daci prin sec.VI e.n., consemna ca: in timpul marelui preot Deceneu, dacii stiau teoria celor 12 semne zodiacale, cum creste
si scade orbita Lunii, cu cat globul de aur al Soarelui intrece globul pamantesc, sub ce nume si sub ce semne cele 346 de stele trec de la rasarit la apus,
eclipsele, rotatia cerului, regulile prestabilite ale astrelor. Adica, exact ce il invatase ingerul Uriel si pe Enoh. Nicolae Popa, autorul unei analize
comparative asupra complexului de la Sarmisegetuza si de Stonehenge, a observat ca aliniamentele celor doua sanctuare sunt similare. Axul care
sectioneaza vatra de foc imparte cercul exterior in doua jumatati egale din punct de vedere al pozitiilor stalpilor: de doua ori 34 de pozitii. Potcoavele, atat
la Stonehenge, cat si la Sarmisegetuza, prezinta un numar identic de pozitii: 21. Dispunerea pe grupuri a pozitiilor lespezilor ce sustin stalpii este identica.
Nicolae Popa considera ca ambele monumente tin de aceeasi traditie cultural-religioasa a unor populatii neolitice si au servit atat la masurarea timpului,
cat si pentru o destinatie ritualica. Constructia de la Sarmisegetuza ar dovedi in plus, fata de cea de la Stonehenge, un grad inalt de perfectiune in ceea ce
priveste precizia calcularii timpului. Modelul computerului ceresc pe care ingerul Uriel i l-a aratat lui Enoh se regaseste in toate sanctuarele dacilor.
Poate in muntii Daciei a avut loc initierea patriarhului antediluvian. In plus, sanctuarele circulare sunt atribuite de istorici getilor si masagetilor. De catre
istoricii straini, ca cei autohtoni nu le atribuie nimic, decat, poate, branza, miel, ied Sanctuarele circulare abunda pe teritoriul Romaniei, la
Adamclisi, Sarmisegetuza, Cetatuia, Racos- 3 sanctuare, si, ultimul descoperit ( in aprilie 2005), de la Sacele, pe dealul Bunloc. Intr-adevar, bun loc! Acest
sanctuar este mult mai mare si, se pare, mai complex decat cel de la Sarmisegetuza.
Bun loc, la paralela 45!
Aparatele ingerilor de pe teritoriul Marii Britanii si Irlandei au fost durate in piatra, ca ele sa ramana in picioare pentru posteritate. Ale dacilor erau mai
flexibile, cu stalpi de lemn pentru elementele variabile ale computerului si din andezit pentru cele fixe. Se poate trage concluzia ca preotii daci
stapaneau foarte bine tehnica de construire a acestor aparate circulare cu stalpi, portaluri si ferestre. I-a ajutat la calcule si locul bun pe care l-au ales,
aproape de paralela 45, iar la 45 de grade, orice formula de calcul astronomic se simplifica pentru ca tangenta si cotangenta de latitudine este egala cu 1 si
se inlocuiesc, iar sinusul si cosinusul sunt radical din 2 pe 2 si, la fel, se inlocuiesc. Cu alte cuvinte, nu-si scranteau mintea in calcule! De aceea si calea in
dar era atat de precisa, in timp ce altii, avand acelasi model astronomic, nu reuseau sa ajunga la precizia anului dacic.
Predictii astrologice
6 stonehenge copy 300x217 Aparatul lui Uriel in Dacia
Sanctuarul de la Stonehenge are aceleasi elemente constitutive ca cel de la Sarmisegetuza, numai ca este mult mai masiv
Asa cum au observat astronomii britanici legat de complexul de la Stonehenge, atat Sanctuarul Mare de la Sarmisegetuza, cat si celelalte descoperite pana
in prezent, nu numai ca au o orientare exacta Nord-Sud si respectiv Est-Vest, ci sunt astfel aliniate, incat razele Soarelui care rasare il strabat de la un capat
la celalalt doar intr-o singura zi pe an, pe 22 decembrie, atunci cand declinatia Soarelui este maxima si incepe iarna astronomica. La acea data, pe intreg
globul unde se celebrau cultele Soarelui si al Lunii, aveau loc ceremonii ale focului, ca Soarele sa nu inghete sau sa dispara. Cu acest prilej se faceau si
prorociri generale. S-a observat la sanctuarele dacice pozitionarea nodurilor Lunare, puncte care au mare insemnatate pentru astrologi. Includerea lor in
aparatele lui Uriel se justifica prin faptul ca mesagerii i-au invatat pe fiii lor si cum sa prevada ce se intampla in toti anii, sub aspect zodiacal. Toti
astrologii care se respecta tin cont de nodurile Lunare, pentru ca Nodul Sud arata bagajul interior cu care ne nastem, iar Nodul Nord este calea pe care
omul o are de parcurs. Din perspectiva geocentrica, Nodurile Lunare rezulta direct din miscarile Lunii si Soarelui in jurul Pamantului, care influenteaza
dimensiunea spirituala a vietii. Soarele simbolizeaza Spiritul, masculinitatea, actiunea. Luna este exponenta Sufletului, feminitatii, receptivitatii. e-
national.ro

Editura BUNAVESTIRE din Rmnicu Vlcea isi face o datorie de onoare de a aduce la cunostiinta lumii intregi cea mai frumoas veste: Roma Veche si
Romanii vechi au fost si sunt inca in DACOROMANIA de astazi.
Aceast surprinzatoare, noutateveche este ipoteza studiat si argumentat a valorosului cercettor istoric Parinte1e DUMITRU BALASA, PATRIARHUL de
Drgsani. La cei 87 de ani,
Printele B1asa din Sutestii de Vlcea, lng Drgsani, ortodox convins, a infruntat multe greutti, afirmnd cu trie c avem o glorioasa ginta, GINTA
DACOROMANA si nu am valorificat-o. Aceast cronic este dovada cea mai gritoare a ortodoxismului, statornic pe aceste locuri binecuvntate de
Dumnezeu.
Cunoscut in tar, cat si in strainatate Printele B1asa se altur unor, monstri sacri asa cum ii numeste G. D. ISCRU in lucrarea, TracoGetoDacii,
natiunea matc din spatiu1 CarpatoDanubiano Balcanic (Bucuresti 1998), inscriindu-se pe linia lui N. Densusianu, Mihai Eminescu, B. P. Hasdeu,
Mircea Eliade si a altor cunosctori si pretuitori ai traditiei si sufletului romnesc.
Lucrarea de fat, cel mai valoros document istoric ce priveste continuitatea noastr in aceste tinuturi, se adreseaz tuturor intelectualilor din lume si
domicilor de a afla adevrul in ceea ce priveste, DACOROMANIA de ieri, de azi si dintotdeauna cum ii place parintelui D. BALASA s ne spun. Dumnezeu
s-i binecuvnteze cununa acestor ani multi si s rmn un exemplu pentru noi toti; de munc, de trud, de rbdare, de cinste, verticalitate, iubitor de
neam, de frumos si mai ales de scormonitor al documentelor vechi.
S ne bucurati, ani multi de aici inainte, Patriarhule de Drgsani.
Omagiu si multumire ing. PANU MISAILESCU DUMITRU fr de care n-am fi putut scoate aceast carte.
Preot NICOLAE STATE BURLUSI
S-a precizat de rarii arheologi ai lumii c Vechea Europa a fost la nord de Dunre si a avut centrul Corona Montium, cu cettile HelisSarmisegetuza
(din depresiunea Hategului) si Roma Veche (de la confluenta Siretului cu Moldova). Utiliznd documentele etnografice si istorice am precizat c suntem
aici de mii de ani. Nu am venit si nu am fost nomazi. Australantbopusolteniensus ne apartine.
Cel mai vechi regat feminin (c. 65003 500 i.H.), cu regina DaciaDokia, sau cu regina Hestia; devenit zeita in panteonul grecesc ca si in cel roman
peninsular sub numele de Vesta, este
al nostru; de fapt ca si cea mai veche limb Limba Dacorornn. Termenul de dacoromn utilizat de marii nostri lingvisti l-am socotit real si nu stiu de ce
istoricii nu au adoptat acest termen?!... Revolutionarii de la 1848 voiau ca tara s se numeasc Dacoromnia. Dac se adopta acest termen (vezi Aura
Florescu din Craiova) nomazii sedentarizati nu ne-ar mai fi contestat continuitatea.
In patriarhat am avut un mare preot si regelegislator Zalmoxa (Sal = preot; moxa mare). Cea mai veche scoal de pe Terra, cu local propriu, a fost
Universitatea Zalmoxian (circa 1400 i.H.). Elevii lui Pitagora au invtat in Scolile Zalmoxiene. Jurmantul pe care ii depun medicii si astazi, asa zisul,
Jurmnt al lui Hipocrat, este de fapt jurmntul medicilor zalmoxieni amplificat.
Nu s-a stiut (sau nu s-a dorit s se stie) de giganticul arbore geneatogic at tracodacilor si nici faptul c Traian a fost Trojan un dac. Rzboiul cu Decebal a
fost un rzboi fratricid. Cel mai mare tezaur al lumii vechi a fost in capitala Daciei. Roma Veche, cu mii de ani inainte de Roma italic (c. 3000 ani i.H.) a fost
in actuala Moldov, unde azi se afl orasul Roman. Impratii Regilianus (c. 25 9260 d.H.) si LerGaler I (+311), ca si Galer II de la Romula (+313), au
fost daci. In anul 305, Galer I a desfiintat Imperiul Roman si a infiintat Imperiul Dacia Mare, ce tinea din Asia Mica pn in Iberia. Este o realitate
necunoscut istoricilor. desi ea apare documentar (vezi Lactentius si Eusebiu). Limba dacilor nu a disprut, ea este limba ce o vorbim noi azi, desigur
dezvoltat.
Curtile imparatesti, ale lui Ler Impratul, erau la Romula, lng Caracal. (Dimitrie Cantemir stia acest lucru).
Apusul papal a vrut s distrug Ortodoxia. Cronica, Roma Veche, scapata de prjolul papistas, s-a gsit ulterior la Petersburg si Moscova. Se stie c
incepnd cu papa Formos (89 1 896), care, s-a lepadat de legea lui Hristos trecnd la latinie, au urmat cruciadele impotriva ortodoxiei, care au culminat
cu Cruciada a IV-a, a lui Baldovin conte de Flandra, care s-a incoronat imparat a transformat Sfnta Sofia in biseric papistas, la 13 aprilie 1204. Acesta, cu
ajutorul inchizitiei a ars toate documentele si arhivele ortodoxe din Constantinopol si din tot teritoriul, actiune ce a durat pn in anul 1330; cnd Basarab
Voievod a btut la Posada armatele intregutui Apus papal. De aceea noi nu avem documentele mai vechi dect secolul al XI V-lea. Cronica, Stari Rm
aflat la Petersburg in patru exemplare si la Moscova in trei exemplare, dintre care trei se afl microfilmate ta Academia Romn din Bucuresti, ne vorbesc
de Vechea Rom, ce era in actuala Moldov, cu mii de ani inaintea Romei Peninsulaireitalic.

Citind cu atentie, Eneida, aflm ca Eneas a fost izgonit din Troia (care era lnga Histria), cu douzeci de corbii, cu romani cu, Roma Dea. Asa scrie Virgilius.
Deci romanii italici au venit din Troia. Aromnii Romnii Macedoneni sunt Dacoromnii din muntii Pindului, care nu au recunoscut niciodat stpnirea
roma-nilor peninsulari.
La indicatiile mele ing. Venera Dumitrescu a alctuit, Adevrata hart a lumii vechi (A se vedea si, Tara Soarelui de Pr. D. Blasa Ed. Kogaion, Bucuresti
1997).
Asa cum am scris cndva in revista, Tribuna ideilor din Nasaud, cea mai veche cultura de pe Terra este ScoalaUniversitatea Zalmoxian; despre care am
scris si in ziarul, Gorjanul in 1995. In baza unor documente grecesti si latinesti neutilizate de istoricii nostri, am declansat in 1982, Miscarea Zalmoxian la
Floresti (Gorj). Dintre membrii fondatori, alturi de mine, care i-am catalizat, pot aminti pe prof. Zenobie Crlugea, prof. Nicolae Brnzan, cc. Zoe Elena
Deju, prof. Liviu Poenaru si altii.
Alturi de acestia, se afl un grup inimos si dinamic la Cluj, alctuit din profesorii Horia Muntenus, Bogdan Pletea, Ion Florin Tene, iar impreun cu
remarcabilii oameni de cultur craioveni Alexandru Firescu, Toma Rdulescu si cu d-l Vasile Ponea redactorul coordonator al revistei, Caietele Columna
Gorj, alctuiesc suficiente nume si potente care vor duce mai departe miscarea zalmoxian in Dacoromnia patria noastr.
Revista, Dochiana aflata in al treilea an de existenta, redactat de Pr. Ion Marinescu, sub directia inca si sub realizarea tehnic a ing. Venera Dumitrescu,
duce mai departe, in lume, concluziile documentate ale Culturii Zalmoxiene care domin antichitatea. Este suficient s amintim c elevii lui Pitagora
s-au instruit in sco1ile Zalmoxiene (vezi Platon) si de asemeni putem mentiona c Eminescu a fost cel dinti zalmoxolog. Sarmis craiul si Getuza (Getuta)
crit, vor sta marturie peste veacuri.
Dup ce am aflat de marea cetate a lumii Roma Veche, din actuala Moldov (Romnia) am inteles de ce Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Preotul Alexei
Mateevici au scris intr-o limb att de frumoas. Este limba Dacoromnitor.
Cea mai frumoas, cea mai veche, si cea mai raspandit limb (dup Herodot) si cea mai interesant de pe Terra este Limba Dacoroman, evoluat. Ea st
la baza tuturor limbilor zise, romanice si nu dupa mult vreme va fi invatata si studiat de inteleptii lumii.
10 Aug.1998 -
Pr. Dumitru Blasa
Dragsani
cercetator istoric Prelegere pe scurt
despre domnii Mol-dovei
... De cnd s-a inceput Tara Moldovei... in anul 6867 (1359).
Din cetatea Viniteai (jud. Fgaras) s-au inapoiat doi frati, voievozi Roman si Vlah(ata), care find de credint crestin au fugit de prigoana ereticilor impotriva
crestini1or, si au venit la locul numit Roma Veche.
Si au zidit cetate, Roman, dup numele su...
Si si-au trait anii, ei si neamul lor (in pace) pn ce papa Formos (891896) s-au despartit de Ortodoxie a trecut la Latinie.
Si dup desprtirea de legea lui Hristos, latinii si-au intemeiat cetatea nou si au numit-o Roma Noua (sau Noul Rim)...
Si au chemat la dnsii, la latinie, pe Romanovici (urmasii lui Roman). Dar Romnii nu-au vrut. Si au inceput sa fac rzboi mare cu dnsii...
Si nu s-au desprtit de credinta lor in Hristos.
Si din vremea aceea a tot fost in rzboi, pna la domnia lui Vladislav craiul Ungariei (1077 1095). Iar Vladislav craiul era nepot de frate lui Sava
arhiepiscopul Srbilor si a fost botezat de dnsul. Si pstra credinta lui Hristos in tain. Dar dup lirnb si dup ornduiala criasc era latin.
Si in anii domniei lui Vladislav s-a ridicat rzboi de ctre Ttari impotniva Ungurilor, de la cneazul Neimet (=Mamet han ttar) din locurile sale in care
rtceau, de La rul Prut si de la rul Moldova. Si a trecut peste munti inalti si de-a curmezisul Trii Ardealului unguresc si au ajuns la rul Mures si s-au
oprit acolo.
Si auzind craiul unguresc, Vladislav, despre nvlirea Ttarilor, a trimis in grab la Roma, la imprat si la papa ca s-i vin in ajutor. A trimis si la Romanii
Vechi la Romanovici. Rornanii Noi si Romanii Vechi s-au adunat impreuna si au venit in Ungania, in ajutorul craiului Vladislav. <Scrisoarea Papii trimis lui
Vladislav>
Romanii Noi (papistasii) au trimis o scrisoare, in taina, lui Vladislav, al Ungariei, numit Testura de Aur. Romanii Vechi au rzboi cu noi pentru credint (si)
n-au vrut s fie cu noi in legea roman cea nou, si triau in credinta greceasca, in Roma Veche. Iar acum ei toti au venit cu noi la tine, in ajutor. Numai
femeile si copiii rnici au rmas in Roma Veche. Iar noi suntem cu tine de-o lege. Cu prietenii ti suntem impreun prieteni si dusmanilor ti suntem
dusmani. Iar pe ei s-i trimitt inaintea tuturor oamenilor (= a ostasilor) impotriva Ttarilor, ca ei s fie- ucisi. Dac Dumnezeu ii va scpa pe acestia (pe
Vechii Romani), tu s-i asezi la tine, in tara ta, ca ei s nu se mai intoarc la Roma Veche. Iar pe femeile si pe copiii lor ii vom lua la noi in legea roman.
Si netrecand mult vreme, a fost o lupta mare a lui Vladistav craiul Unganiei, cu Ttarii, cu cneazul Neimet, La raul Tisa. Si au pornit Romanii Vechi inaintea
tuturora, si dup ei multi oameni, Unguri si Romani de lege latin. Si i-au btut pe Ttari mai inti Romanii Vechi si dup aceea Ungunii si Romanii. Si au
czut putini dintre Romanii Vechi. Iar craiul Vladislav al Unganiei s-a bucurat foarte mult de acest ajutor al lui Dumnezeu, iar Romanilor Vechi le-a dat
privilegiu si i-a miluit foarte mult pentru vitejia lor. Si le-a artat Scrisoarea Romanilor Noi ce scria despre ei si despre femeile lor. Si i-a chemat ca sa-i
slujeasc lui (in armat) ca s nu se duc la Roma Veche, sa nu piar de pe urma Romanilor Noi. Si uitndu-se in scrisoarea craiului, nu aveau incredere si
au cerut de la crai s le dea voie s trimit sa cerceteze Roma Veche: Oare mai sunt femeile si copiii lor -sau nu ? Si s-au dus trimisii si s-au intors curand si
le-au spus: Cetatea noastr, Roma Veche a fost drmat si femeile si copiii nostri i-au luat Romanii Noi in legea latin.
Ei deci s-au inchinat Craiului Vladistav, rugndu-l s nu-i imping la legea latin si s le dea voie s-si tie legea crestin greceasc, si sa le dea pmnt
pentru trai.
Iar Vladislav i-a primit cu bunavoie si le--au dat pmnt in Maramures intre rurile Mures si Tisa, locul numit Cris. Si aici s-au asezat si s-au adunat Romnii.
Si au trait aici si si-au luat femei din Ungaria din legea latin (trecute) la legea crestin (ortodox) pan in ziua de astzi...
Si intre ei era un barbat intelept si viteaz, anume Dragos. Si a pornit cu ceata lui de ostasi la vntoare de fiare. Si au aflat sub munti inalti, urma unui taur.
Si au pornit pe urma bourului prin munti inalti si au trecut peste plaiurile inalte, adic munti si au ajuns pe urma bourului la locuri de ses si frumoase. Si au
prins din urma clri pe bour, la un ru, pe mal sub o salcie si l-au omort. Si s-au osptat din vnatul lor.
Si le-a venit de la Dumnezeu in inim gndul sa-si caute loc de trai. Si s-au asezat aici si s-au unit intr-un singur gand si au hotrt cu totii s rmn aici. Si
s-au intors, inapoi, au spus tuturor alor sai despre frumusetea tarii si despre ruri si despre izvoare ca s se aseze acolo. Si ceata lor de ostasi a laudat
gndurile lor si s-au hotrt sa se duc acolo unde fuseser ei. Si au cercetat locul, pentru c era loc pust si la marginea tinutunilor in care rataceau
Ttarii. Si s-au inchnat craiului Vladislav al Ungariei, rugndu-l sa le dea drumul s plece.
Iar craiul Vladislav le-a dat drumul cu mare miluire.
Si au iesit din Maramures cu toat ceata de ostasi si cu femeile si copiii, peste munti mari, cnd tind padure, cnd dnd pietrele in laturi, si au trecut peste
munti cu ajutorui lui Dumnezeu si au ajuns la locul in care Dragos ucisese bourul. Si le-a placut (locul) si s-au asezat acolo. Si au ales din ceata lor de ostasi
pe un brbat intelept, Dragos si l-au ridicat domn-voievod al lor. Si de atunci s-a inceput (in Roma Veche) tara Moldovei.
Si Dragos voievod a stabilit cea dinti asezare pe rul Moldova. Si dupa aceea, a intemeiat asezarea Baia si alte vetre de locuit pe rauri si la izvoare. Si si-a
fcut pecete voievodal pentru toat tara, cu capul de zimbru. Si a domnit ca voievod doi ani.
Si dup dnsul a domnit fiul su Sas voievod, patru ani.
Si dup Sas, fiul lui Latcu opt ani (c. 1367 1375).
Si dup aceea a domnit voievod, fiul Musatei, saisprezece ani(c.13751392).
Si dup dnsul (a urmat) fratele lui Petru, Roman (voievod) trei ani (13921394).
Dup dnsul a domnit fratele lui, Stefan sapte ani (13941399). Si dup dnsul a domnit Iuga voievod doi ani (1399 1400).
In anul 6915 (1407) a domnit Alexandru voievod 32 de ani si 8 luni (1400 iunie 1432 ianuarie).
Dup dnsul, Ilias voievod, fiul lui cel mai mare a domnit singur doi ani si 9 luni, iar cu fratele su Stefan (voievod) a domnit impreun 7 ani (1432 ianuarie
1429 septembrie).
Stefan voievod a prins pe fratele su Ilias voievod si l-a orbit, iar Stefan voievod, dup fratele su, a domnit 3 ani (1433 octombrie 1435 august).
Si i-a taiat capul lui Stefan, Roman, fiul fratelui su Ilias voievod.
Si a domnit Roman un an. Si dup dnsul a domnit Petru, fiul lui Alexandru voievod, un an.
Si Petru (voievod) a dat cetatea Kilia Ungurilor.
Si dup el a domnit Ciubr voievod 2 luni.
Dup el a domnit Alexandru voievod, fiul lui Ilias, voievod 4 ani.
Dup Alexndrel voievod a domnit Bogdan voievod, fiul lui Alexandru voievod si tatl lui Stefan voievod, 2 ani.
Si i-a tiat capul Petru voievod numit Aron. Iar insusi Petru voievod a domnit 2 ani.
Si in vremea lui s-a inceput s se dea darea turceasc si dup ctva vreme i-a tiat capul Stefan voievod, fiul lui Bodan voievod.
In anul 6973 (1465), Stefan voievod, fiul lui Bodan voievod a luat inapoi cetatea Chilia de la Unguri.
In anul 6992 (1484) a venit impratul Baiazid al Turcilor si a luat de 1a Stefan dou cetti Kilia si Cetate Alb.
In anul 7005 (1497) venit craiul lesesc Albert asupra lui Stefan voievod si s-a impcat cu inse1ciune si a pornit in tara lui prin locuri nevatamate. Si i-a
ajuns din goana din urma, Stefan voievod, la Bucovina l-a btut in anul 7012 (1504) iulie a rposat Stefan voievod. Iar Stefan voievod a avut 4 fii: Petru
Alexandru (si) doi Bogdani.
Iar dupa dnsul inceput s domneasc fiul su Bodan.
Am prezentat Cronica moldorus, tiprit de P. P. Panaitescu in volumul intitulat Cronicele slavoromane din sec. XVXVI, publicate de Ion Bogdan, in
Editura Academiei Republicii Populare Romne, Bucuresti, 1959, p. 152161, text chirilic si traducere. Ea formeaz, al 13-lea capitol al letopisetu1ui
rusesc Voskresenskaia Letopis. Este vorba de o fericit intmplare, prin care aceast cronic dacic a scpat de prjolul declansat de papalitate, in special
al Cruciadei a IV-a, sustinut de oribila Inchizitie. Activitatea papal de distrugere a Ortodoxiei si a culturii ci in general, si la nord de Dunre, in special, a
durat pn in anul 1330, cnd Basarab Voievod, in arhicunoscuta lupta de la Posada, a dat ultima lovitur armatelor papale ale Apusului, conduse de Carol
Robert.
Repet, printr-o fericit intmplare, aceast cronic anonim, pe care eu am intitulat-o ROMA VECHE a fost scpat de la distrugerea sistematic
desfsurat de papistsie. Este probabil c ea sau textul ei lrgit s se pstreze inca in Arhivele Secrete ale Vaticanului.
Aceast Scazanie sau Prelegere o lectie didactic, aduce o noutate veche in Istoria Universal.
Stiam ca dupa ultimele cercetri arheologice, cel mai vechi popor a fost acela al Dacilor, VECHEA EUROPA, dup concluzia marilor arheologic si cercettori:
Constantin S. Nicolaescu-Plopscot; Dr. Dardu Nieolescu-Plopscot; Vasile Boroneanh Marqa Gimbutas din Los Angeles, Mircea Ticleanu, urmati de Nicolae
Copoiu, Radu Carpianu, Iordache Moldoveanu, Gabriel Gheorghe, Paul Tonciulescu, Zenobie Grlugea, Nicolae Brnzan, Nicolae Diaconu, Horia Munteanu,
Ionica Tene, Luca Manta, Zoia Elena Deju, Jnera Dumitreseu, Petre Popescu Gogan, Pr. Ion Marinescu, Adrian Marinescu, Jon LaM,; Pr D. Blasa si multi
altii. Stiam zic, c Vechea Europa isi avea Centrul in Corona Montium, Cetatea Soarelui Sarmisegetuza, Valea
Nandrisului, Pesterile toate, indeosebi Pestera Muierii, Chindia, ca si localitlile Dragoesti. (jud. Olt), Acidava (jud. Romanali), dar in special Trtaria (jud.
Alba) cu tabliLele ceramice datate Intre 81 2000 de ani etate. Toate acestea vorbesc de strvechimea
Dacilor. Nu gresim dac inlocuim termenul de, ctrian cu cel de carpato-dunrean (Nic. Miulescu, Dada Tara Zeilor, p. 62).
Austratanthropus Olteniensis, cu prima statiune australanthropopithecian cunoscut pe continentul Europa, cu Bugiulestii judetului Vlcea sunt
suficiente dovezi privitoare la strvechimea acestei civilizatii care se ridic La 1,82.000.000 de ani.
In ceea ce ma priveste, lmuresc pe onoratul cititor, c am
pus de acord concluziile arheologilor cu documentele literare antice si etnoistorice nevalorificate de cercettori.
Am scris despre regina DOKIA (Dacia), despre regina HESTIA (Vesta), despre ZALMOXA cel dinti rege dac cunoscut nominal, (vezi Pr. D. Blasa, De la
Zalmoxis la Isus Hristos, Editura Cuget romnesc, 1993; Avant Post despre LER (Galer) Imparatul Daciei Man (Vezi Revista de etnografie si folclor Edit.
Acad., 1995, 2), despre VLAH (ernus) mare rege ca noutati. Sunt recunosctor moral domnului Dan Berindei, domnului Alexandru Dobre (pe care regret c
nu-l cunosc personal) si domnului Ion Dragoescu (de La revista, Albina) care au apreciat rezultatul si concluziile mele in problemele de Istorie Universal.
De asemenea multumesc doamnei Lidia Brsan pentru editarea lucrrii mele Tara Soarelui sau Istoria Dacoromaniei, in editura Kogaion, Bucuresti, 1997, in
care am prezentat ROMA VECHE. Nu este vorba de Roma peninsular, cum s-ar putea crede. Este vorba de o noutate senzational! Pe vatra orasului
Roman din Moldova, lng confluenta Siretului cu Moldova, la est de Carpati, in calea migratorilor, s-a aflat cndva una din cele mai vechi fortrete ale
Vechii Europe, ROMA VECHE, cetate dacic (lnga Petrodava). Cred c Ramidava (Romidava) inregistrat de marele geograf Ptolomeu (c. 90 c. 163)
poate fi identificat cu Roma Veche (Fontes, I, 545 oras in Dacia). Dac Ramidava ar fi alt asezare similara, Cu att mai bine.
ROMA VECHE, aflat cndva pe vechea vatr a orasului Roman, (din judetul Roman desfiintat de comunisti), reprezint pentru cultura mondial una
dintre pietrele unghiulare nevalorificata de cercetatorii nostri. Este vorba de o informatie categorica pe care ne-o prezint asa zisa Cronic moldorus
(pe care eu am numit-o Roma Veche 0 cronica ortodox dacic),Prelegere. Textul s-a pstrat in mai multe exemplare ca o anex la cronica ruseasc
intitulata Voskfresenskaia Lietopis, in care formeaza capitolul 13 (Vezi Cronicele slavo-romdne din sec. XV XVI, publicate de Ion Bogdan, Editie revazuta si
completat de P. P.
Panaitscu, Editura Academiei, Bucuresti, 1959, p. 152161). Este vorba de mai multe manuscrise pastrate patru la Petrograd si trei La Moscova. Dintre
ele, trei, in foto se pstreaz la Academia Romana din Bucuresti.
Este intr-adevr, rezumatul unei Cronici Qrtodoxe dacice, pierdut sau distrus de Inchizitia papal, intre anii 891 si 1330. Oricum, ea reproduce esentialul
de care istoriografia trebuie s tin cont. Nevalorificarea ei a fost o mare pagub pentru cultura si Istoria Universal.
In Moldova actual exista, locul numita Roma Veche =meastonaritaemoe Strii Rim (p.154).
Aici dup Cronica ortodox doi duci, frati, Roman si Vlah(ata) de credint crestin ortodoxa au sosit in cetatea Vinetia din cauza prigoanei
papistasilor. Am crezut c este vorba de Venetia italian, asa cum multi an crezut. Ce cutaser cei doi frati in Venetia italic ? Am gndit c au fost cumva
ostateci luati de armatele papale: doi fii de voievozi dacoromani.
M-am intrebat: De ce s-au oprit ei in Roma Veche (din actuala Moldova) si cum de au devenit stpani si au rezidit o veche cetate (Roma Veche) pe care au
numit-o ROMAN? Am citit Cronica Ortodox dacic de mai multe ori. Am harta Dacoromniei (Romniei) din Ghidul drumurilor (lucrat de Ion Cmrsescu,
Bucuresti, 1928) si am gsit in judetu1 Fagras localittile Venetia de Jos si Venetia de Sus si priasul Venetia afluent al Oltului, dou localitti (plansa 21,
20 si 3 c.) in 1968 s-a facut o nou ornduire administrativ. Fgrasul a trecut de judetul Brasov. La Ion Iordan, Petre Gistescu si D. I. Oancea. -
Indicatorul..., p.269, gsesc inregistrate: 1.Venetia sat desfiintat, inglobat la satul Lemnia, com. Lemnia, jud. Covasna. Ultimul sat la est de Tg. Secuiesc
spre Bacu. 2.Venetia de Jos sat, com. Pru, jud. Brasov (lng prul Venetia) (sic!). 3.Venetia de Sus sat, com. Pru, jud. Brasov.
0 parte din judetul istoric Roman a fost trecut de judetul Neamt. I. Constantinescu, in Romania de la A la Z, dictionar turistic (Editura Stadion, Bucuresti,
1970, p. 417), inregistreaz VENETIA DE JOS (16), sat, comuna Parau, judetuL Brasov, situat in stnga Oltului... Statiune balneoclimateric sezonier.
Altitudine 450 m. Stabilimentul de ..... .
Cred ca aici sau in jurul acestei statiuni se afla, cetatea Venetia (pe malul prului Vinetia), de care aminteste Cronica Ortodox. De aci, din cauza prigoanei
au plecat cei doi frati Roman si Vlah(ata). Au trecut muntii si s-au oprit la locul cunoscut sub numele de Roma Veche. Aci au rezidit vechea cetate si i-au zis
Novograd Cetatea Nou, sau dup numele ctitorului de acum, Roman, Cetatea Roman. Locuitorii cetatii, ridicat pe vatra Roma Veche s-au numit
Romani. Pe parcurs spre a-i deosebi de Romanii italici, cronicarul i-a numit Romanii Vechi sau Vechii Romani. Este destul de clara situatia ce prezint
autorul acestei cronici.
Cercettorii, dintre care unii strini: Bising, Benku, Fouino, Bonfiniu, Gantemfr Wolf citati de Gr. Tocilescu (vezi M.D.G., V, p.265) se ocupaser de aceast
cronic. Unii chiar avansaser niste ipoteze deosebit de interesante, in ceea ce priveste toponimuL Roma Veche. Cei mai multi s-au oprit asupra celor doi
duci, Roman si Vlahale si au neglijat esentialul: Roma Veche si Venetia (de lang Brasov si Fagaras). Confundat cu Venetia italic. Istoricii strini au tras
concluzii eronate.
Este vorba de niste consemnri autentice, Romanii Vechi au razboi cu latinii pentru credint si ei, n-au vrut sa fie cu noi in legea roman, cea nou, ci s
triasc in credinta greceasc, in Roma Veche. Cetatea Roma Veche a fost drmat de cteva ori, ultima data de Ttari (inainte de cunoscuta invazie din
1241, a Hoardei de Aur). In aceast cronic. Roma Veche este mentionat de sase ori. De asemenea, Romanii Vechi sunt mentionati de mai multe ori. Este
de asemenea mentionat Roma Noua (Novi Rim) in timpul papii Formos (891-896), care s-a desprtit... de la Ortodoxie la legea latin. Si dup
desprtirea de legea lui Hristos, latinii si-au intemeiat o cetate noua si au numit-o Roma Nou, paralel cu Constantinopolul de mai trziu.
Deci inainte de marea schism, a existat o alt despartire a Apusului papal, de legea lui Hristos.
Ceea ce ne intereseaz indeosebi, este faptul consemnat de cronicarul ortodox si anume, c Roma Veche, ca si Venetia, era in Dava nord-dunrean.
Roma Noua locuit de papistasi in secolul IX (in timpul papii Formos) era amintit o singur data. Regele Ungariei, la nvlirea tatarilor a trimis in grab la
Roma, la imprat si la papa (vezi Cronicele slavoromne ..., p. 158 si textul nostru p. 3). Este vorba desigur de Roma italic.
Dup Cronica ortodox dacic: Roma Veche, este vorba de Roma Nou in timpul lui Formos si de Roma Nou Constantinopolul ocupat de papistasi in
timpul papii Inocentiu al Ill-lea, La 1204, in timpul Cruciadei a IV-a. Mult mai trziu se va numi Roma Nou, Moscova.
Interesant de retinut este faptul c insusi regele Ungariei Vladislav (10771095) pstra credinta lui Hristos ortodoxia in tain.
Locuitorii strvechii asezari, din Roma Veche, apar sub numele de Romani credinciosi ortodocsi, iar Latinii, cu Roma peninsular, sunt socotiti de cronicar
despartiti de legea lui Hristos, (Vezi textul de mai sus).
Roman si Vlah(ata)
Dup ce P. P. Panaitescu scria c Importanta acestui letopiset al Moldovei este redus, deoarece este mult prescurtat fat de celelalte cronici moldovenesti
o singura stire se afl in aceast cronic fat de celelalte cronici: existenta a patru fii ai lui Stefan cel Mare... Roman si Vlahate sunt noii eponimi ai celor
dou state romanesti, Moldova si Tara Romaneasc (Vezi Cronicele slavoromane..., p. 154, vezi si textul nostru p. 1.)
Cti voievozi, Romani si Vlahi vor fi fost, Dumnezeu stie.
In 1247, clugrul franciscan Giovani de Piano del Carpini, in drumul sau de inapoiere la curtea hanului (Hoarda de Aur), intlnea doi duel, cu numele de
Roman si Olaha (Gh. Brtianu, Traditia istorica..., 1945, p. 156157). Ei au fost considerati voievozi romni, unul moldovean si altul muntean. Este vorba
de doua eponime (Vezi si Radu Popa in vol. Istonia militara a poporului roman, I, p. 356), care au fost interpretate diferit.
Esentialul Cronicii ce am prezentat este localitatea Roma Veche, cetate a Ortodoxiei distrus de ttari, odat, si alt data de papistasi, ca si Venetia
fgrsan
Am cunoscut Cronica prezentat mai sus. Stiam ca Roma Veche din Dacoromnia fusese comentat de multi, dar dac, marii nostri istorici nu au luat in
seam aceast important consemnare, nu am avut curajul s infrunt pe Tocilescu, pe Parvan, pe Iorga, pe Giurescu etc. Aveam douzeci si ceva de ani.
De abia dupa ce m-am convins de orizontul strmt in care s-au desfasurat profesorii am reluat punctele cardinale si am precizat erorile de istorie universal
si national, care prejudicia continuitatea si i-am inaintat Academiei. Am pornit de la realitti precis documentate:
Hestia regina si apoi zeit a grecilor (sic!), Belaginele sau Legile Frumoase, Regele Zalmoxa, Scoala Medical Zalmoxian, Juramdntui lui Hipocrat,
Farmacoanele si Epodeie (incantatiile-descntecele) medicilor daci, care erau superiori medicilor greci (sic!), Ler Imparatul Daciei Marele (Galer 1, +3 11)
Clwia de bolt a continuittii Dacoromanilor (din Asia Mica pn in Iberia), Viai (Vlahernus) rege al Dacilor, Boia regina fosta sotie a lui Vlah, Marele
dezastru provocat de cruciada a IV-a cu desfiintarea Ortodoxiei crestine (pentru 57 de ani in Constantinopol, si pna in 1330, la Dunre, cnd papistasii au
distrus toate arhivele, toate cronicele dacoromne (Vezi Pr. D. Balasa sansele pierdute, in revista Albina, 1996, aprilie; Pr. D. Balasa, Tara Soarelui sau
Istoria Dacoromaniei, 1, p. 148150). De aceast data, infruntnd ignoranta, am prezentat concluziile mele cu constatarea trist ca alte neamuri isi
construiesc un (recut fictiv iar noi avem o glorioasa Ginta, Ginta Dacoromana, documentata, cum am aratat in Studiul, Dacii de-a lungul mileniilor si nu am
valorificat-o! Am ajuns din cauza conductorilor s repetam ca ne tragem de la Rim, ca adic suntem migratori, Muntii nostri aur poart / Noi cersim din
poart-n poart..., dar cred c s-a terminat cu intunericul si se lumineaza de ziua.
Roma Veche si Vinetia, dou antice cetati dacice, au fost in Dacia nord dunrean. Impreuna cu Ler Impratul Daciei Mari, cu papa Fortnos, in Cruciada a
IV-a din 1204 si Posada din 1330, sunt pietre unghiulare ale marelui edificiu DACOROMANIA MULTIMILENARA?
Repet: A nu valorifica aceast cronica este o eroare fundamental. Ea pagubeste patrimoniul si continuitatea.
1. Civilizaia i istoria au nceput acolo unde locuiete azi neamul romnesc. ( W. Schiller , arheolog american )
2. Istoria este cea dinti carte a unei naii . ntr-nsa ea i vede trecutul , prezentul i viitorul . ( Nicolae Blcescu )
3. Pe tbliele de la Trtria , scrisul apare n teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult nainte de Sumer . ( R. Schiller , Reader`s Digest , 7 , 1975)
4. Limba lor ( a romnilor ) n-a putut fi extirpat dei sunt aezati n mijlocul attor neamuri de barbari i aa se lupt s nu o prseasc n ruptul capului ,
nct parc nu s-ar fi luptat atta pentru via ct pentru o limb . ( Bonfini )
5. Oare trebuie neaprat s ne ludm cu toi care ne-au cucerit ? ( Oltea Predoiu , elev n clasa a IV-a , ian.1980 )
6. Aceti volohi nu sunt nici romani , nici bulgari , nici wlsche , ci vlahi ( ROMNI ) , urmai ai marii i strvechii seminii de popoare a tracilor , dacilor i
geilor , care i acum , i au limba lor proprie i cu toate asupririle , locuiesc n Valachia , Moldova , Transilvania i Ungaria n numr de milioane . ( Schlzer
, Russische Annalen - sec XVIII )
7. ( La soldaii romni ) Dogma nemuririi sufletului i fcea curajoi fr margini , dispreuitori fa de orice pericol , poftitori de moarte ( apetitus morti )
lupttori cu hotrre i cu o ntreprindere de speriat . ( Metianus Capella )
8. Nu invidiai vechile popoare ci privii pe al vostru . Cu ct vei spa mai adnc , cu att vei vedea nind via. ( Michelet , 1859 )
9. Da , am zis-o i o voi repeta pn voi putea fi auzit , c misiunea noastr este s dm tiinelor arheologice pe omul Carpailor preistoric , ANTEISTORIC .
( Cezar Bolliac )
10. ( Zamolxen ) era minunat de nelept n filosofie . ( Alfonso X El Sabio )
11. Atunci ... de ce ai lsat acas attea deprinderi , un trai ct se poate de ademenitor i o domnie plin de strluciri ... De ce te-ai silit mpotriva firii , s-i
aduci otenii pe nite meleaguri ( geto-dacice ) n care orice oaste strin nu poate afla scpare sub cerul liber ? ( Diodor din Sicilia , Biblioteca istoric , XXI
, 11-12 )
12. Getul zdrenros sau scitul pribeag trndu-i avutul de ici-colo , n-au de ce s-l pizmuiasc pe stpnul celei mai ntinse moii ... Cci nicieri ca printre
aceti pribegi nu ntlneti mame matere care-i iubesc cu duioie de adevrat mam copiii vitregi . Aici nu ntlneti soie ngmfat de zestrea ei i
mndr de adulterele ei sau de soul ei din care a fcut un sclav ! Zestrea cea mai frumoas e socotit aici cinstea tatlui , virtutea mamei i credina soiei
! ( Horaiu )
13. ( Deceneu ) i-a instruit n aproape toate ramurile filosofiei , cci el era n aceasta un maestru priceput . El i-a nvat morala (...) , i-a instruit n tiinele
fizicii (...) , i-a nvat logica , fcndu-i cu mintea superiori celorlalte popoare (...) , demonstrndu-le teoria celor 12 semne ale zodiacului , le-a artat orbita
lunii , i cum globul de foc al Soarelui ntrece msura globului pmntesc i le-a expus sub ce nume i sub ce semne cele 346 de stele trec n drumul lor cel
repede de la rsrit i pn la apus , spre a se apropia sau ndeprta de polul ceresc .( Iordanes , Getica , XI , 69-70 )
14. Romnii , n decursul acestui lung interval , au dinuit refugiai n muni la adpost de uvoiul invaziilor . (...) Timpul n-a avut darul s tirbeasc fora ,
nici s slbeasc sperana daco-romnilor . Rmsese aceeai ras rezistent , rbdtoare , ntruct se considera nemuritoare . ( Abdolonyme Ubicini ,
1886 ) 15. Neamul geilor , care au fost mai rzboinici dect oricare dintre oamenii care au trit cndva i aceasta nu numai datorit triei trupului lor , dar
i pentru c astfel i convinsese slvitul lor Zamolxes . Creznd c nu mor , doar c i schimb locuina , ei sunt mai pornii pe lupte , dect ar fi nclinai s
ntrepind o cltorie . ( Iulian , Cezarii ,Traian , 22 )
16. Cato : Ferii-ne , zei cereti , ca , printr-un dezastru care i-ar pune n micare pe daci i pe gei , Roma s cad , iar eu s mai rmn teafr ... ( Lucanus ,
Pharsalia , II , 295-297 )
17. Martial i scrie unui prieten c n ara Geilor va gsi stnca lui Prometeu . ( Martial , Epigr. , IX , 46 )
18. Tracul Zamolxis , care nvase pe druizi , printre altele i divinaia prin fise i numere. (Origenes , Philosophumena , I , 2 , 22 )
19. mpreun cu tovarii si de drum cu unul fiu al lui Theodorus i cu Epi... , pe cheltuiala lui personal , a plecat n solie cltorind departe i ajungnd la
Argedava , la tatl aceluia i ntlnindu-l , totdeodat a obinut de la el ... , ora ... i a dezlegat poporul ... . Ajungnd ( apoi ) preot al Marelui Zeu a svrit
n chip strlucit procesiunile i jertfele i a mprit i cetenilor pri de carne ( a animalelor sacrificate ) . Fiind ales preot al lui Serapis , tot aa a suportat
cu vrednicie i bunvoin cheltuielile . Iar pentru c Dionysos ( zeul ) eponim al oraului , nemaiavnd de muli ani preot i fiind aclamat ( tot ) el de
ceteni , s-a consacrat pe sine ( acestei slujbe ) ; i pe vremea iernrii lui C ( aius ) Antonius lund ( iari ) coroana zeului ( adic devenind preot ) a
mplinit procesiuni i sacrificii frumos i cu mreie i a dat cetenilor carne din belug . i acceptnd pe via cununa zeilor din Samothrace , ndeplinete
procesiuni i sacrificii pentru iniiai i pentru ora . I N TIMPUL DIN URM REGELE BUREBISTA AJUNGND CEL DINTI I CEL MAI MARE DINTRE REGII DIN
TRACIA I STPNIND TOT TERITORIUL DE DINCOACE DE FLUVIU ( DUNRE ) I DE DINCOLO i a ajuns de asemenea la acesta ( la Burebista ) n cea dinti i
cea mai mare prietenie , a obinut cele mai bune foloase pentru patria sa , vorbindu-i i sftuindu-l n ceea ce privete chestiunile cele mai importante ,
atrgndu-i bunvoina regelui spre binele oraului ; i n toate celelalte ( ocazii ) oferindu-se pe sine fr s se crue n soliile oraului i lund asupr-i
fr ovire primejdii , pentru a contribui n tot chipul la binele patriei . i fiind trimis de regele Burebista ca ambasador la Cn ( aeius ) Pompeius , fiul lui
Cnaeius , imperator al romanilor , i ntlnindu-se cu acesta n prile Macedoniei , lng Heraclea Lyncestis ( astzi Bitoli-Monastir ) , nu numai c i-a
ndeplinit cu bine nsrcinrile primite de la rege , ctignd pentru acesta bunvoina romanilor , dar i pentru patrie a purtat cele mai frumoase negocieri
; n general n orice situaie a mprejurrilor expunndu-se cu trup i suflet i folosind cheltuieli din ale vieii proprii ( adic din averea lui particular ) i
dnd puteri noi din averea sa ( de la el nsui ) la unele dregtorii ale oraului ( adic ajutnd cu bani tezaurul public ) arat cel mai mare zel pentru binele
patriei sale . Aadar , pentru ca i poporul s arate c cinstete pe oamenii cei buni i vrednici i care i fac lui bine a hotrt Sfatul i poporul (
dionysopolitanilor ) ca Acornion al lui Dionysios s fie ludat pentru aceste ( merite ) i s fie ncununat el la srbtoarea lui Dionysos cu o cunun de aur i
o statuie de bronz i s fie ncununat i n timpul ce urmeaz , n fiecare an la Dionysii cu o coroan de aur i s i se dea pentru ridicarea statuii locul cel mai
de cinste din agora . ( Decretul Dionysopolitan n Cinstea Lui Acornion )
20. n ziua de azi , pentru a stpni ct mai muli oameni , nu se mai cuceresc teritorii , ci sufletele acelor oameni . Odat ce ai sufletul , ai omul ; iar cnd ai
omul , teritoriul vine de la sine . ( contele de Marenches )
21. ntr-adevr acesta este unul dintre cele mai vechi popoare din Europa (...) fie c este vorba de traci (...) , de gei sau de daci , locuitorii au rmas aceiai
din epoca neolitic - era pietrei lefuite - pn n zilele noastre , susinnd astfel , printr-un exemplu poate unic n istoria lumii , continuitatea unui neam . (
Andr Armad )
22. Dar v ntreb , frailor , care suntei toi moldoveni , cum ne lsai pe noi , moldovenii , cei ce suntem rupi din aceast Basarabie , s trim pe cellalt
mal al Nistrului ? Noi rmnem ca oarecele n gura motanului ? Dar s tii c de ne vei uita , noi vom spa malul Nistrului i vom ntrepta apa dincolo de
pmnturile noastre ! Mai bine s-i schimbe rul cursul dect s rmnem noi rupi unii de alii . ( Toma Jalb n congresul ostesc revoluionar de la
Chiinu , 20 octombrie 1917 )
23. Aceast naiune neglijat i oprimat stpnete pmnturile cele mai rele din ntreaga ar . Aceste pmnturi le sunt luate ndat ce sunt defriate de
ei cu sudoarea feei i gata pentru a fi nsmnate cu porumb . Fiecare sas sau ungur poate s se nstpneasc pe pmntul romnului , chiar dac acesta
a fost stpnul lui de sute de ani . Romnul este alungat cu ntreaga sa familie n muni , unde el nu gsete dect piatr i cteodat este obligat s
prseasc ara . Dac un sat romnesc este aezat n vecintatea unui sat ssesc sau unguresc , romnul nu are voie s se apropie mai mult de satele
acestor dou naiuni privilegiate dect iganii . Nimeni nu i adreseaz o vorb bun i el nu are niciodat o zi de srbtoare . Eu nu voi uita niciodat
vorbele unui btrn al acestei naiuni , din inca veche (Fgra) rostite pe patul su de moarte : Eu mor fericit , pentru c eu nu las n urma mea n sclavie
nici femee , nici copii . Cnd am trit printre ei am avut mai mult dect ocazia s constat c romnul e bun . Cum se nduioa inima sa cnd era tratat ca un
frate . Orict de duri ar fi aceti oameni , eu am putut observa , n cei doi ani pe care i-am petrecut printre ei , trsturi care sigur nu ar fi fost nedemne
pentru omul cel mai civilizat . Ct ru au fcut acestei naiuni ura i indiferena fa de aceast naiune altdat att de mare i de strlucitoare . Orice ar fi
, naiunea romn are , prin numrul i dreptul su la stpnirea rii , meritele sale proprii . ( geologul german Haquet , despre anii petrecui n
Transilvania , 1763-1764 )
24. Prefer s mor n mocirl ntr-o ROMNIE MARE dect s mor n paradisul unei ROMNII mici . ( Marealul Antonescu )
25. Nu trebuie niciodat uitai romnii i pmnturile romneti care ne-au fost luate , ca urmare a mpririlor Europei n sfere de influen . Este dreptul
lor s decid dac vor s triasc n ara noastr sau dac vor s rmn separai . Nu vd Romnia de astzi ca pe o motenire de la prinii notri , ci ca pe
o ar pe care am luat-o cu mprumut de la copiii notri . ( Regele Mihai )
26. O Ev mitocondrial din Tracia se afl la originea romnilor . Populaia de aici a migrat apoi spre toat Europa cu 30-40.000 de ani n urm . ( Profesorul
Alexander Rodewald , director al Institutului de Biologie Uman de la Universitatea din Hamburg )
27. Era un popor brav acela care a impus tribut superbei mprtese de marmur a lumii Roma . Era un popor nobil acela a crui cdere te mple de
lacrimi , iar nu de disperare , iar a fi descendentul unui popor de eroi , plin de noblee , de amor de patrie i libertate , a fi descendentul unui asemenea
popor n-a fost i nu va fi ruine niciodat . ( Mihai Eminescu )
28. Latineasca , departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice c este mai puin n firea celei dinti firi romane , c ea a schimbat mai
mult vorbele sale cele dinti i dac nu m-a teme s dau o nfiare paradoxal acestei observaii juste a zice c ea e cea mai nou dintre toate , sau cel
puin a aceea n ale crei pri se gsesc mai puine urme din graiul popoarelor din care s-au nscut . Limba latineasc n adevr se trage din acest grai , iar
celelalte limbi mai ales romna sunt nsui acest grai . ( D`Hauterive , Memoriu asupra vechei si actualei stri a Moldovei , Ed. Acad. , p. 255-257 , 1902 )
29. Universitatea din Cambridge susine idee c din Spaiul Carpatic au roit (dup mileniul III .e.n. ) cei ce se vor numi indieni , persani , greci , traci ,
albanezi , italioi , celi , germani i slavi .
30. Urmaii geto-dacilor triesc i astzi i locuiesc acolo unde au locuit prinii lor , vorbesc n limba n care glsuiau mai demult prinii lor . (Huszti
Andras)
31. S-a temut Sleiman ca nu cumva cnd ar ncerca el s ocupe Transilvania sau Muntenia sau Moldova , toate aceste ri s se uneasc mpreun i s se
apere . ( Antonio Veranzio 1504-1573 )
32. Domnilor deputai . Pentru ce suntem mprii n dou cmpuri ? Pentru ce ne numim noi i voi ? Ori nu suntem toi romni ? Ori nu avem toi aceeai
patrie ? Ori nu suntem toi fiii aceleai mame ? Pentru ce s zicem noi i voi ? De ce s nu zicem noi , romnii ? Nu avem toi aceeai amoare comun ?
Care este cauza diviziunii noastre ? Care este mrul de discordie dintre noi ? Acest mr de discordie , s nu-l ascundem , el este Domnia . Cine va fi
Domnitorul ? Fiecare i are conviciile sale , fiecare i are simpatiile sale personale ; fiecare din noi crede c ara va fi mai fericit avnd de Domnitor pe
cutare i pe cutare . Dar discordia exist ; cci nu toi cugetm asemenea . Din ast discordie rezult discreditul Camerei , discreditul nostru . Nimeni nu
mai are credin la noi ; anarhia nu e departe i inamicul e la porile noastre . Cum s respingem anarhia ? Cum s oprim pe strini ? Fcnd s piar
discordia , fcnd s piar punctul care ne desparte . Noi ( partida naional ) declarm c nu avem nici un candidat ; dumneavoastr ( partida
conservatoare ) avei vreunul ? Se poate . ns nici unul din noi toi nu cred c a venit aici cu hotrrea a face s fie candidatul lui cu orice pre . Toi
suntem romni i nimeni nu voiete rul rii sale , nimeni nu ar voi ca candidatul su s ajung la Tron pe urme de snge sau sprijinit de strini . Ar fi o
ofens pentru ar de a crede c ea a putut trimite la Camer asemenea oameni . Ca s ne unim toi asupra aceluiai candidat , este posibil ? Cred c nu ;
fiindc am zis , fiecare i are credina sa . Dar a ne uni asupra unui principiu , ne putem uni ; mai cu seam cnd acest principiu este cel mai mare al
naionalitii noastre . Acest principiu este al Unirii . Muli din dumneavoastr , acum un an , au reprezentat ara n aceast Camer i au susinut cu
cldur Unirea . Prinul Bibescu , fostul Domnitor , a fost ntre alii cel mai elocvent i ardent aprtor al Unirii . S-ar putea oare estimp ca aceste persoane
s se contrazic ? Aceasta nu se poate crede . S ne unim cu toii asupra principiului de Unire , acestui mare principiu ce are s renvieze naionalitatea
noastr ! S ne dm mna ca fraii , s cugetm c suntem muritori , c avem s mai trim civa ani i c copiii i strnepoii notri au s moteneasc un
viitor glorios , creat de noi ! A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezint acest principiu . Ast persoan este Alexandru
Ioan Cuza , Domnul Moldovei ! S ne unim ca frai asupra acestui nume i posteritatea ne va binecuvnta , ara ne va ntinde minile i contiina naional
va fi mpcat c ne-am ndeplinit cu religiozitate o datorie sfnt . (Discursul rostit de deputatul Vasile Boerescu , n edina Adunrii Elective a Munteniei
, Bucureti , 24 ianuarie 1859 )
33. Din gradele inferioare au czut peste 130 , ntre care i caporalul Iancu Pastia care , fiind grav rnit de o bucat de obuz ( care i-a rupt pntecele ) a
murit peste trei ore n durerile cele mai mari , ns era de un curaj fr egal i n ultimele momente a murit zicnd : mor foarte vesel , cci poziia ( reduta
) s-a luat i snt fericit c putui muri luptndu-m pentru ara mea , frumoasa mea Romnie . " ( Cpitan Grigore Bnulescu )
34. n secuime peste 60.000 de romni ntrebuineaz chiar i n vatra familial limba maghiar , ne mai avnd alt dovad a naionalitii lor , dect religia
lor ortodox . ( Carl F. Marienburg )
35. Aceti biei rani , cu mantile i cciulile lor cu pene de curcan pe cap , ei de care se rsese atta , dovedir c tiu s moar dac nu s nving i c le
curge n vine tot sngele vechilor daci . ( Kohn Abrest )
36. Acest sentiment puternic de a tri i de a muri pentru naionalitatea lor l-au exteriorizat i l-au consfinit cu numele de ROMN ; i unde este puterea
care s le poat lua aceast naionalitate , unde se afl dreptul care ar putea s le-o conteste ? ( tefan Ludwig Roth , 1848 )
37. Dacii , moesii , tracii n-au fost n toate vremurile aa de rzboinici , c istoria legendar a fcut s se afirme c nsui zeul rzboiului s-a nscut n ARA
LOR ? Mi-ar fi greu s enumr puterea din toate provinciile , care acum se gsete nglobat n Imperiul Roman... ( Flavius Vegetius )
38. Ei vor fi stpnii lumii , dar noi , vom rmne stpnii timpului . ( Paul Tma )
39. Era un popor brav acela care a impus tribut superbei mprtese de marmur a lumii Roma . Era un popor nobil acela a crui cdere te mple de
lacrimi , iar nu de disperare , iar a fi descendentul unui popor de eroi , plin de noblee , de amor de patrie i libertate , a fi descendentul unui asemenea
popor n-a fost i nu va fi ruine niciodat . ( Mihai Eminescu )
40. Maghiarii sunt un popor plin de ngmfare care locuind n mijlocul naiunilor strine lor prin ras , au pretins totdeauna i pretind nc s le domine i
s le maghiarizeze i asta ntr-un fel de care nsi tiina sufer . n recensminte , de pild , domnete voina bine hotrt de a arta maghiarii mai
numeroi dect sunt n realitate . ( Prof. Dr. Julius Jung , 1877 )
41. Comuna Trznea a fost ocupat de trupele ungureti la 9 septembrie 1940 . Ca i cnd armata de ocupaie ar fi executat un ordin primit , ndat ce
satul a fost invadat de soldai , un veritabil potop de foc i snge s-a abtut asupra lui . Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele
brutale : puti , mitraliere , tunuri , grenade . Dup ce au fost trase primele salve , soldaii au ptruns n case i au asasinat pe oricine gseau n calea lor ,
incendiind locuinele . Cazul preotului romn Traian Costea , care , dupa ce a primit un glonte n cap , a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului - cruia
i s-a dat foc i a ars n ntregime odat cu cadavrul preotului - este tipic . Dup ncetarea focului de arme , ungurii au pus mna pe copiii de romni i i
aruncau de vii n foc , fcndu-i s moar n chinuri groaznice . Jale mare rsuna n tot locul de plnsetele lor . ( Milton G. Leher )
42. i nici nu trebuie dac vei afla defecte n poeziile ce le fac i cari sunt aproape opera unui poet get . ( Ovidiu , Ex Ponto , 1 , iv ,13 , v . 16-22 )
43. Ar fi mai uor a smulge ghioaga din mna lui Hercule dect a abate lesne i degrab pe romni de la vechile lor datini. ( Alecu Russo )
44. Sunt dac , nu sunt roman . Pe romani i dispreuiesc. ( B. P. Hadeu )
45. Descoperirea sinelui adnc al prinilor celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam . ( Nicolae Iorga )
46. Romnii despre care am mai spus c sunt daci . ( Bocignoli , 29.06.1524 , la Rgusa )
47. Cantitatea de gru adus din Pont e mai mare dect tot ceea ce ne devine din celelalte porturi comerciale , deoarece , acest inut produce cea mai
mare cantitate de gru . ( Demostene , Discursuri )
48. Papa Nicolae I spune c grecii de la acea vreme numeau Latina i Scita limbi barbare . ( O scrisoare ctre mpratul Bizanului Mihail al III-lea , 865 en )
49. Decebal , un rege alungat din reedina sa , izgonit chiar din via , fr ca s fi pierdut niciodat ndejdea . ( Plinius cel Tnr , Epistole , VIII , 4 , 2 )
50. ntr-un glas se roag ranii romani ( NU ROMNI ) s-i lase a tri cu barbarii ... i apoi s ne mirm c nu pot fi nvini goii ( geii ) cnd stenii sunt
mai bucuroi s fie cu ei dect cu noi . ( Salvianus , De gubernitone , V , 8 )
51. n toate Pannoniile exist obiceiuri i moravuri Romane , dar i un fel de limb Roman i muli se ocup i cu literatura. ( Veleius Paterculus )
52. Nu este nimeni dintre sarmai sau gei care s nu poarte o teac cu arc i sgei muiate n snge de viper . ( Ovidiu ; Trist. ; IV ; 1 ;78 )
53. Geii , care se mrginesc cu sciii , ntrebuineaz aceleai arme ca i acetia , ei sunt toi arcai clrei . ( Tucidide ; II ; c. 96 )
54. Geii vorbeau aceiai limb ca dacii i aveau aceleai obiceiuri . Grecii ddeau , att geilor din Bulgaria ct i dacilor din Moldova , Valahia , Transilvania
i Ungaria acelai nume i crede-au c i geii i dacii provin de la traci . ( L. A. Gebhardi , Geschichte des Reichs Hungarn und der damit Verbudenen
Stateen , I. Theil , Leipzig ,1778 ,p. 43-44.)
55. n cele mai vechi timpuri cunoscute , n Transilvania i n rile nvecinate locuiau dacii , care mai erau denumii i gei , i de la ei a primit actuala
Transilvanie mpreun cu Moldova , Muntenia i regiunile nvecinate din Ungaria numele de Dacia . ( Martin Hochmeister , Siebenburgische
Provinziaalblatter , vol. III , fasc. 3 , Sibiu ,1808 , p. 126 )
56. Dacii sunt primii strmoi ai romnilor de azi . Din punct de vedere etnografic dacii par s se confunde cu geii . Aceiai origine , aceiai limb . Asupra
acestui punct toate mrturiile din vechime concord . ( Abdolonyme Ubicini , Les origines de lhistorie roumaine , Ernest Laroux , Paris ,1866 , p. 6 )
57. nsui Hadrian , succesorul lui Traian , venind n Dacia dup 117 , data morii lui Traian , exclam : Ce greeal a fcut Traian , distrugnd Dacia , cci
Dacia constituia , prin natura aezrii , pavza imperiului roman . ( M. Yourcenar )
58. Grele ndatoriri a trebuit s suporte Dacia aproape 60 de ani , sub 20 de mprai romani , pn cnd sub Galienus dacii s-au deteptat din nou , i-au
btut pe romani , le-au adus mari pagube i , n sfrit , au prdat imperiul roman i au ocupat Roma , ca s se rzbune i s-o ruineze , de unde a ieit
proverbul : Nullum violentum diuturnum ( nimic din ceea ce este impus prin violen nu dureaz ) . ( Johannes Trster, n Vechea si Noua Dacie german
secolul 17 )
59. Ndejdea lui Decebal se mplinise : Imperiul fusese drmat prin loviturile oamenilor de la Dunre , Roma nsi nvingtoarea tuturor popoarelor a
trebuit s slujeasc supus i s primeasc jugul triumfului getic . ( Isidor De Sevilla ntre 560 636 )
60. Faza primar a Culturii Vedice s-a desfurat n Carpai , cel mai probabil , iniial , n Ardeal unde se gsete , Ancient India ( India Veche ) . ( 1922 The
Cambridge History of India , Universitatea din Cambridge , baz vechea literatur vedic )
61. Polonezii sunt urmaii acelor daci care , nempcndu-se cu cucerirea roman , i-au prsit locurile de batin i s-au mutat la nord . ( Jan Trynkowski ,
istoric polonez )
62. Spaiul polonez de astzi , acoperit de ghea , ca i nordul Germaniei , pn la nceputul Holocenului ( etapa geologic actual ) , n-au putut fi populate
dect dinspre sud , din spaiul carpatic , dup prelungirea drumurilor srii . ( Cercetarea Universitii Californiei din Los Angeles , ntocmit de profesorul
arheolog Marija Gimbutas )
63. Denumirile dacice de plante , pstrate la Dioscoride ( medic grec din perioada mprailor Claudius 41 - 54 e.n. i Nero 54 - 68 e.n. ) pot fi gsite i n
fondul limbii germane . ( Jakob Grimm 1785-1863 , n Istoria limbii germane )
64. Romanii nu au ajuns nici n Maramure , cu att mai puin n esul dintre Carpaii pduroi i Marea Baltic , spaiu de expansiune al populaiei carpatice
. Aici i-au organizat atacurile contra Imperiului Roman , armatele Geto-Dace , numite de unii i gotice . ( Waclaw Aleksander Maciejowski 1792 1883 , n
lucrarea Geto-dacii vistulieni i niprieni strmoii polonilor )
65. Daco-geii sunt considerai fondatorii spaniolilor ( Cronicile spaniolilor 25 , p. 179 ) ; Daco-geii snt considerai fondatorii popoarelor nordice ( Gesta
Normanorum , Cronica ducilor de Normandia , Carolus Lundius etc. ) ; Daco-geii snt considerai fondatorii teutonilor , prin saxoni i frizieni , ai olandezilor
al cror nume naional este i azi Daci ( Dutch ) i ai Anglilor . ( Leibniz , Collectanea Etymologica etc. )
66. Amal domnete peste Daco-gei i este ntemeietorul Amalilor . ( Dinastia Amalilor este Daco-get ) ( Carlo Troya istoric i politician italian 1784 1858
) 67. Belizariu , vestitul general al lui Iustinian , nvingndu-i pe aa-ziii goi n Italia , i ia titlul triumfal de GETICUS MAXIMUS . Ori titlul triumfal nu se
putea lua dect dup numele poporului pe care l-ai nvins .
68. Neamul tracilor este cel mai numeros din lume , dup cel al inzilor . Dac ar avea un singur conductor sau dac tracii s-ar nelege ntre ei , neamul lor
ar fi de nebiruit i cu mult mai puternic dect toate neamurile . ( Istoricul Herodot 484-425 .Chr. )
69. Ostai , ora mult ateptat de ctre toat suflarea romneasc , i ndeosebi de voi , vitejii mei ostai , a sunat n sfrit dup lunga i dureroasa
ateptare . Trecerea trupelor aliate peste Dunre ne impune ca o sfnt i patriotic datorie s lum iarai arma n mn ca s izgonim , mpreun cu ele pe
vrjmaul cotropitor din ar i s aducem linitea populaiei asuprite . Regele vostru v cheam din nou la lupt ca s nfptuii visul nostru de attea
veacuri : Unirea tuturor Romnilor , pentru care n anii 1916-1917 ai luptat cu atta vitejie . Sufletele celor czui pe cmpul de onoare v binecuvnteaz
pentru aceast ultim sforare : privirile credincioilor notri aliai sunt ndreptate cu dragoste i ncredere spre ara noastr i fiii ei . Camarazii votri de
arme cari vin n ajutorul nostru , cunosc vitejia voastra de la Oituz , Mreti i Mrti , artai-le c timpul de ateptare n-a putut s slbeasc braul
ostaului romn . Fraii notri din Bucovina i din Ardeal v cheam pentru ultim aceast lupt , ca prin avntul vostru s le aducei eliberarea de jugul
strin . Biruina e a noastr i viitorul va asigura ntregului neam romnesc via panic i fericit . nainte deci cu vitejia strmoeasc ! Dumnezeu este cu
noi ! Ferdinand ( Proclamaia regelui Ferdinand ctre ostai , Iai 10.11.1918 ) VA URMA
Mulumiri lui Klaus Kotzur, sursa acestor informaii, care sper s reduc la tcere pe DENIGRATORII MARELUI TRECUT TRACO-GETO-DACIC AL RUMNILOR
!!!