Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contrafacerea Marfurilor Industriale

CONTRAFACEREA MRFURILOR INDUSTRIALE N NOUL MILENIU N

IMPACT CU PROTECIA CONSUMATORILOR
Prof. univ. dr. Rducanu Ileana,
Catedra de Merceologie i Managementul Calitii
Academia de Studii Economice, Bucureti
Contrafacerea de produse industriale are rdcini adncini n trecut.Tendina i dorina
de imitare, reproducere se gaete de-a lungul vremii in majoritatea culturilor.Produsele
industriale (bijuterii, pietre pretioase s.a.) au fost contrafacute din timpuri vechi ,deoarece
fiecare generaie tinde s falsifice produsele pe care le doresc si nu are posibilitatatea de ale
procura. n ultimul deceniu nsa contrafacerea mrfurilor industriale a luat proporii
inimaginabile i s-a raspandit in aproape toate arile lumii.
O definiie universal acceptat a contrafacerii nu exist, sunt nsa definiii diferite ale
termenului si ale activitalor care sunt n strns legtur cu aceasta.uneori interesul variaz n
funcie de contextul n care este folosit. n rile vorbitoare de limb englez, termenul
contrafacerie este folosit n primul rnd pentru nclcarea flagrant a mrcilor n timp ce
pirateriase folosete mai mult n legtur cu dreptul de autor. Odefiniie mai recent a
contrafacerii adoptat de ctre Organizaia Mondial a Comerului (OMC), n art. 51 din
Acordul TRIPS menioneaz dup cum urmeaz: Contrafacerea mrcilor comerciale ale
produselor nseamn orice fel de marf, inclusiv ambalaj care poart, fr a avea autorizaie,
omarc comercial care este identic cu marca comercial legal nregistrat pentru produsele
respective sau care nu se poate distinge nceea ce privete aspectele sale eseniale de o astfel
de marc comercial i care, n consecin, calc drepturile proprietarului mrcii comerciale
n discuie, sub incidena legilor rii n care se face importul.
n condiiile vieii economice moderne a noului mileniu, contrafacerea mrfurilor
industriale cunoate o situaie nfloritoare, fr precedent datorit unor numeroi factori
generali tuturor grupelor i subgrupelor de mrfuri sistematizai n factori fizico-geografici,
tehnici, economici, socio-economici i politici (fig.1). Aceti factori generali se

Pagina 1 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

intercondiioneaz cu un numr mare de factori specifici fiecrei grupe avnd n vedere

gradul nalt de tehnicitate al acestora.
Factorii generali fizico-geografici sunt legai de zona sau regiunea n care este situat
o ar i de rile vecine. n cadrul unei ri prezint importan regiunea i localitatea
societii comerciale, respectiv denumirea de origine. nregistrarea unei denumiri de origine
trebuie s respecte anumite prevederi de protecie conform Legii nr. 84/1998 pentru a nu
induce n eroare pe consumator cu privire la originea geografic, calitatea sau natura
produsului. Astfel, unele mrfuri prin mrcile nregistrate cuprind indicaii false referitoare la
proveniena lor ca de exemplu NEWYORKER - pentru mbrcminte fabricat n Italia.
Factorii tehnici au rolul cel mai important n amploarea fenomenului contrafacerii
deoarece progresul tehnic i tiinific din toate domeniile de activitate favorizeaz realizarea
de matrii prime noi, de sintez sau nlocuitori care imit foarte bine produsele naturale i care
cu greu pot fi identificai de consumatori i uneori chiar de specialiti.
De asemenea perfecionarea tehnicilor de realizare a contrafacerii conduce la
posibiliti reduse de depistare a acestuia. Consumatorul i d seama c produsul este
contrafcut n special dup preul redus. Metodele cele mai concludente de depistare a
falsului sunt metodele fizico-chimice de laborator ns acestea necesit aparatur modern,
sofisticat, foarte scump, specialiti n domeniu i uneori analize de durat ndelungat.
Aceasta se aplic la obiecte de art, de lux, cosmetice,detergeni .a. .
Factorii economici constituie o grup important de factori deparece sunt legai de
preuri i de venituri. ntruct productori, comerciani, distribuitori doresc un profit ct mai
mare prin comercializarea unor produse contrafcute sau folosirea unor ambalaje ale unor
firme de prestigiu pentru mrfuri neconforme sau periculoase. Prin produs periculos se
nelege produsul care folosit n condiii normale sau previzibile, prezint riscuri n utilizare.
Profitul cel mai mare se obine la obiectele valoroase din punct de vedere artistic i de
lux contrafcute (ceasuri Rolex, mobil de art, bijuterii .a.). Profituri mari se obin i din
contrafacerile de produse industriale de larg consum comercializate n cantiti foarte mari.
Tendina de scdere costurilor n scopul realizrii unor produse concureniale are efecte
negative asupra calitii i favorizeaz contrafacerea. Legea nr.11/1991 privind combaterea
concurenei neloiale evideniaz la articolul 5 c se constituie infraciune de concuren
neloial i se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 2ani, sau cu amenzi, urmtoarele:
a)

producerea n orice mod, importul, exportul, depozitarea punerea n

vnzare sau vnzarea unor mrfuri ce conin meniuni false privind originea i caracteristicile
mrfurilor, n scopul de inducere n eroare
Pagina 2 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

b)

realizarea unor embalaje de natur a produce confuzie cu cele folosite

legitim de alt comerciant

Fig. 1 Factorii care influeneaz activitate frauduloas de contrafacere

1.

Tendina de

globalizare n cadrul economiei mondiale.

2.

Posibilitatea realizrii unui profit rapid cu eforturi minime.

3.

Tendina de scdere a costurilor n scopul realizrii de produse concureniale

(concuren neloial).
4.

Nivelul sczut al veniturilor populaiei.

5.

Preul ridicat al unor mrfuri de calitate, de marc, originale.

Factori politici
1.

Percepia insuficient a puterii politice fa de impactul contrafacerilor i

pirateriei asupra imaginii Romniei.

2.

Percepia insuficient a guvernanilor fa de activitatea comercial.

3.

Nerespectarea atribuiilor unor factori care rspund de stoparea contrafacerilor.

Factorii fizico-geografici
1.Zona i regiunea n care este situat o ar
2.Localitatea ce determin denumirea de origine
1.

Diversificarea sortimentului de grupe i subgrupe de mrfuri pe piaa mondial.

2.

Perfecionarea metodelor tehnice de imitare a produselor autentice i chiar ale

ambalajelor i ale mrcilor.

3.

Existena unor dificulti tehnice de depistare a falsurilor.

4.

Extinderea sectorului de productori mici i mijlocii i a comercianilor.

5.

Existena unor lagune n legislaia actual n vigoare.

Factorii socioeconomici
Factorii tehnici
Factorii economici
1.Creterea continu a populaiei globului.
2.Creterea nivelului de pregtire profesional.
3.Reducerea timpului de efectuare a cumprtorilor.
4.Ignorana unor consumatori.

Pagina 3 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5.Posibilitatea pstrrii secretului i siguranei unor bunuri sau produse.

6.Lipsa de educaie n domeniu a unor segmente de consumatori.

Tendina de globalizare n cadrul economiei mondiale ( auto, anvelope, mobil,

cosmetice .a.) este concretizat prin expansiunea marilor productori pe ct mai multe piee,
fenomen care influeneaz apariia mrfurilor conttrafcute pe piee nc necristalizate unde
informarea consumatorilor nu este bine pus la punct.
Creterea continu a populaiei globului, creterea exponenial a necesitilor pentru
unele mrfuri perfecionarea profesional, lipsa de educaie n domeniu a unor segmente de
consumatori sunt principalii factori socio-economici care favorizeaz activitile frauduloase
de contrafacere.
Deasemenea amploarea fenomenului de contrafacere n domeniul mrfurilor
industriale la nceput de mileniul 3 este influenat de calitatea execuiei contrafacerii, gradul
de falsificare, zona geografic de realizare sau de comercializare a produsului contrafcut .a.
n acest nceput de mileniu, contrafacerea mrfurilor industriale prezint o
particularitate deosebit fa de cea realizat pn acum. Aceasta se manifest prin
coexistena mai multor tipuri de contrafacere a unui produs n funcie de calitatea execuiei
acesteia i anume: contrafacerea artizanal, contrafacere de proast calitate i contrafacere de
nalt performan.
*Contrafacerea artizanal, tradiional se bazeaz pe ndemnarea unui specialist n
producerea de falsuri. Acest tip de contrafacere este ntlnit de regul n domeniul artelor,
antichitilor .a. Falsificatorul posed alturi de specialitatea sa i alte tehnici cu ajutorul
crora creeaz o reproducere precis cu o aur de vechime (patin). Uneori reuesc s
transforme ccreaii deteriorate sau obiecte de art obinuite n opere perfect reproduse dnd
impresia de autentic.
* Contrafacerea de slab calitate folosete materii prime, materiale i tehnologii mai
puin valoroase. Aceast form de contrafacere este cea mai comun, cea mai ntlnit i se
refer la aproape toate grupele i subgrupele de mrfuri industriale.Acest tip
de contrafacere folosete tehnici care nu necesit o prea mare ndemnare dar
implic o finanare consideerabil i abiliti organizaionale deoarece depinde de nivelul
economiei la scar mondia. Falsificatorii opereaz adesea la nivel internaional i pot
produce sau cumpra componente din multe ri, pot s le asambleze, ambaleze i eticheteze
n alt ar i totui s le vnd n cu totul alte ri.
Pagina 4 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnici care abordeaz acest tip de falsificare implic copierea corect cu ajutorul
unor dispozitive de copiat foarte ieftine, pentru care nivelul de ndemnare necesar este
minim. Astfel de domenii includ copierea unor programe de calculator i a unor casete audio
neprotejate. Dei mediul respectiv poate fi considerat ca fiind falsificare de nalt
performan, tehnologia a venit n sprijinul falsificatorului prin faptul c i-a furniza acestuia
instrumentele necesare pentru a face copiile. Dispozitivele de copiere color avansate
reprezint un alt exemplu major de tehnologie nou care a fost utilizat de ctre falsificatori
pentru a produce acte justificative, bancnote i o serie ntreag de alte documente de valoare.
Dispozitivele de scanat, de imprimat i computerele ieftine sunt de semenea folosite de ctre
o generaie nou de falsificatori amatori pentru a realiza copii ct mai aproape de cele
originale dup documentele de valoare.
* Contrafacerea de nalt performan necesit, n general, abiliti consideerabile
pentru a realiza produse foarte apropiate cu originalul. Putem da exemple de falsificri de
produse electronice cum ar fi circuite imprimate care conin software pentru jocuri pe
computer. Tehnicile implic stimularea plcuei originale prin analizarea componentelor i
ncercarea de a creea acelai rezultat folosind alte componente. Alte produse care au fost
atacate de falsificatorii de nalt performan sunt: valuta, crile de credit, cartelele
telefonice, decodoarele pentru satelii, produsele farmaceutice etc.
Evaluarea pe plan mondial a fenomenului de contrafacere
Contrafacerea mrfurilor industriale constituie astzi un fenomen complex i
evolutiv deoarece are multe implicaii economice, socialee i juridice. n literatura de
specialitate se arat c mass-media evideniaz c cca. 80% din marile companii
internaionale sunt afectate de contrafacere i sunt nevoite s cheltuiasc sume mari pentru a
lupta mpotriva acestei practici. Efectele negative se manifest asupra economiei mondiale
prin dereglri n sfera comerului i denaturri ale regulilor comerciale. n prezent,
contrafacerea nu se limiteaz numai la rile n curs de dezvoltare. Aceaste a devenit o
industrie valornd sumee considerabile, strbate globul i nflorete att n rile puternic
industrializate, ct i n economiile n curs de dezvoltare.
Avnd n vedere creterea la nivel mondial a integrrii economicce regionale(UE i
Acordul privind Comerul Liber n America de Nord) efectele oricrei extinderi n ceea ce
privee msurile care se iau la grani pentru a combate contrafacerea, au fost compensate de
tendina mai general n favoarea desfiinrii controalelor efectuate la grani pentru a se
facilita circuitul comerului internaional.

Pagina 5 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mai multe economii care erau nainte controlate, acum sunt transformate n economii
de pia liber. Din pcate, viteza transformrii a fost cumva prea mare pentru organismele de
reglementare, n special, n Europa Central i de Est i n fosta Uniune Sovietic. Aceste
piee apar acum att ca mari productori, ct i ca mari consumatori de produse contrafcute.
Toate produsele industriale sunt vulnerabile n faa acestui fenomen atta timp ct nivelul
veniturilor unui produs depete nivelul costurilor sale, atrgnd tot mai muli indivizi
pentru i intra pe pia.
Contrafacerea este astzi o problem serioas i totui este foarte greu s se obin o
statistic exact pentru a demonstra acest lucru iar una din cauze este c aceast activitate are
un caracter secret. Costul total rezultat n urma acestui fenomen pe plan mondial este estimat
a fi situat ntre 5-8% din comerul internaional, ceea ce nseamn cca. 350miliarde dolari. Un
studiu asupra Impactului Economic al Fenomenului Contrafacerii n UE emis recent i
confirmat de Grupul Mondial de Lupt mpotriva Contrafacerii indic faptul c numai n
patru sectoare din industrie companiile au pierdut venituri de cca.15,9 miliarde euro.
Forurile internaionale i-au permanent msuri mpotrivva practicilor de contrafacere.
Astfel, s-a elaborat ,, Cartea verde privind lupta mpotriva contrafacerii precum i
regulamentul de aplicare a msurilor n vederea interzicerii punerii n practic, exportul,
reexportul i punereii n regim suspensiv a mrfurilor contrafcute i a mrfurilor pirat.
Organizaia Mondial a Comerului (OMC) prin acordul TRIPS, privind aspectul
drepturilor de proprietate intelectual legate de comer, referitoare la protecia mrcii i prin
Convenia de la Paris asigur interzicerea folosirii mrcii ca modalitate de contrafacere a
mrfurilor.
Contrafacerea- fenomen evolutiv i complex pe piaa mondial.
n Romnia, contrafacerea produselor industriale afecteaz un spectru foarte larg de
produse, aproape toate grupele i subgrupele. Specialitii apreciaz c aproximativ 60% din
produsele de pe pia sunt contrafcute ceea ce situeaz Romnia pe locul II n regiune, dup
Ucraina, potrivit relatrile directorului adjunct al DGV, Cornelia Negru.
Poliia a instrumentat n primul trimestru al anului 2001 un numr de 111 infraciuni
n domeniul contrafacerilor. Ponderea infraciunilor constataate n Romnia n domeniul
contrafacerilor se menine aparent la un nivel sczut datorit lipsei plngerilor din partea
titularilor de drept prejudiciai.Aceasta se datorete fie din lipsa educaiei consumatorilor, de
frica rzbunrii sau din lips de timp. Produsele industriale contrafcute afecteaz att
bugetul personal al consumatorului, uneori chiar viaa. Este cazul contrafacerilor de mrfuri
din grupa electrocasnicce, piese de schimb auto-moto,articole sport, jucrii, medicamente,
Pagina 6 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cosmetice etc.Pentru protecia condumatorilor n Romnia este n vigoare OG nr. 58/2000

care la art. 4, al.2 se menioneaz ,, se interzic producerea , importul i comercializarea
produselor falsificate sau contrafcute. De asemenea s-a adoptat pn n prezent un sistem
munitar de reglementri legislative n domeniu avndu-se n vedere armonizarea cu cea
european.
Principalele obiective care trebuie s ocupe factorii de rspundere care se ocup cu
stoparea i diminuarea contrafacerilor trebuie s cuprind:
* promovarea i protecia consumatorului de pericole ce pot afecta sigurana n
exploatare i chiar sntatea;
* asigurarea accesului consumatorilor la informaii corecte privind calitatea tuturor
produselor industriale comercializate pe piaa romneasc;
* promovarea unei cooperri inteernaionale n cea ce privete protecia
consumatorilor

de

mrfurile

contrafcute

sau

falsificate;

* promovarea aciunilor de supraveghere a pieei

pentru respectarea legislaiei n vigoare referitoare la producerea i comercializarea
produselor contrafcute;
* crearea unui sistem de educare i informare a consumatorilor n privina mrfurilor
contrafcute existente pe pia;
* promovarea i protecia intereselor economice ale consumatorilor.
Noua lege a calitii mrfurilor 608/2001 care intr n vigoare din 8 mai 2002 va
constitui un obiect strategic n promovarea intereselor consumatorilor i eliminarea
comercializrii mrfurilor contrafcute.

Bibliografie
1.

Molnar, R; Frauda- o practic profitabil, In:Revista de Comer nr.7/2001pag.43

2.

Rducanu,I; Produsele cosmetice- securitate i siguran n utilizare, In: Revista

de Comer nr.2/2002, pag.11-15

3.

Rducanu, I; Flagelul contrafacerii, In: Revista de Comer nr.4/2002 p.16-19.

Pagina 7 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

DELICTE CONTRA PROPRIETATII INTELECTUALE

PLANUL LUCRARII
Consideratii generale
I Contrafacerea obiectului unei investitii si insusirea, fara drept, a calitatii de inventator
1. Continutul legal
2. Obiectul. Subiectii
3. Continutul juridic
4. Regimul sanctionar
III. Punerea in circulatie a produselor contrafacute
1. Continutul legal
2. Obiect. Subiecti
i 3. Continutul juridic
4. Forme. Regim sanctionar
IV. Nerespectarea masurilor de protectie a desenelor si modelelor industriale
1. Continutul legal
2. Obiect. Subiecti
3. Continutul juridic
4. Forme. Modalitati. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
V. Divulgarea datelor cuprinse in cererea de inregistrare a desenelor si modelelor industrial
1. Continutul legal
2. Obiect. Subiecti. Timpul savarsirii infractiunii
3. Continutul juridic
4. Forme. Regim sanctionar
VI. Nerespectarea masurilor de protectie a topogafiei circuitelor integrate
1. Continutul legal
2. Obiect. Subiecti
3. Continutul juridic
4. Forme. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
VII. Nerespectarea masurilor de protectie a marcilor si indicatiilor geografice
1. Continutul legal
2. Obiect. Subiecti
3. Continutul juridic
4. Forme. Modalitati. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
VIII. Utilizarea neloiala a marcilor sau indicatiior geografice
1. Continutul legal
2. Obiect. Subiecti
3. Continutul juridic
4. Forme. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
IX. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor patrimoniale de autor si conexe
1. Continutul legal
2. Obiect. Subiecti
3. Continutul constitutiv
4. Forme. Modalitati. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
X. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor nepatrimoniale de autor
1. Continutul legal
2. Obiect. Subiecti
3. Continutul juridic
4. Forme. Regim sanctionar. Aspecte procesuale

Pagina 8 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

I. Consideratii generale Rezultat al folosirii creatoare a intelectului, creatia mintii, creatia intelecuala
este deopotriva masura dimensiunilor umane si forta care a asigurat si asigura continua dezvoltare a
omului, existenta si dezvoltarea societatii. Dreptul de proprietate intelectuala este de origine moderna.
Extinderea si dezvoltarea acestei ramuri a dreptului civil, in special, de la inceputul secolului trecut a
fost considerabila. Transformarile din ultima vreme, au fost unele dintre cele mai profunde avandu-si
punctul de plecare, in principal intr-o tendinta de industrializare a creatiei intelectuale. Este vorba, asa
cum s-a subliniat in doctrina juridica de noile tehnici de comunicare si difuzare, precum si de
transformare treptata a activitatilor culturale intelectuale in adevarate industrii culturale, care determina
cresterea pretului investitiilor necesare crearii si difuzarii operelor, prezenta unor intermediari
producator, distribuitor, exploatator si o anumita deplasare, din punctul de vedere al legiuitorului
national a "centrului de gravitate" de la autorul creator spre intermediarul investitor. Aceste coordonate
au creat si apoi au sporit vulnerabilitatea dreptului de proprietate intelectuala in raport cu faptele care
primejduiesc existenta si dezvoltarea acesteia impunand interventia protectoare a legii penale. II.
Contrafacerea obiectului unei inventii si insusirea, fara drept, a calitatii de inventator 1. Continutul legal
Progresul tehnic, perfectionarea continua a proceselor de productie, conditioneaza esential echilibrul si
mai ales dezvoltarea economiei in toate sectoarele acesteia. La randul sau progresul tehnic este
inseparabil legat de inventii. Respectarea inventiei, a solutiei oferita de ea, folosirea corespun-zatoare a
acesteia sunt de natura sa asigure in primul rand interesul major pentru progres al economiei nationale.
Contrafacerea sau folosirea fara drept a obiectului unei inventii prezinta un evident pericol social care a
determinat si justifica incriminarea acestora. Astfel, art. 45 (1) prevede: "contrafacerea sau folosirea fara
drept a obiectului unei inventii, precum si insusirea, fara drept, in orice mod a calitatii de inventator, se
pedepsesc cu inchisoare stricta de la un an la trei ani sau cu zile-amenda". 2. Obiect. Subiecti Obiectul
infractiunii: a. Obiectul juridic special: infractiunea are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare
la asigurarea progresului tehnic in economie prin normala si nestanjenita folosire a inventiilor de catre
cei in drept. b. Obiectul material: in cazul savarsirii faptei prin contrafacere, obiectul contrafacut al
inventiei constituie produsul si nu obiectul material al infractiunii. In cazul folosirii fara drept a obiectului
unei inventii, intrucat actiunea incriminata se refera chiar la obiectul unei inventiei, acesta constituie nu
numai mijlocul, ci totodata si obiectul material al infractiunii. Obiectul unei inventii poate consta fie in
crearea unui produs nou, fie in realizarea unui procedeu nou prin care se obtine un acelasi rezultat sau
in aplicarea noua a unui procedeu cunoscut prin care se obtine un rezultat diferit. De aici rezulta ca
infractiunea poate avea ca obiect material fie produsul nou creat, fie bunul in care si-a gasit
concretizarea un nou procedeu sau aplicarea noua a unui procedeu cunoscut. Subiectii infractiunii: a.
Subiectul activ nemijlocit (autor): al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a
raspunde penal, legea neimpunand ca acesta sa aiba o anumita calitate. Infractiunea poate fi savarsita
de catre o singura persoana sau de catre mai multe persoane in participatie ocazionala sub forma
coautorului, instigarii sau complicitatii. In limitele si conditiile prevazute in art. 45 Cp, persoana juridica
poate fi subiect activ mediat (mijlocit) al infractiunii, raspunderea ei penala in cazul acesteia fiind
stabilita prin dispozitiile art. 439 Cp. b. Subiectul pasiv: este inventatorul, titularul brevetului de inventie
deoarece prin contrafacerea sau folosirea fara drept a acestuia ori prin insusirea calitatii de inventator
sunt lezate drepturile si interesele legitime ale acestuia. 3. Continutul juridic: In oricare dintre
modalitatile elementului material al laturii obiective, existenta si savarsirea infractiunii sunt conditionate
de preexistenta unei inventii ca realitate de fapt si nu juridica. a. Latura obiectiva: sub aspectul
elementului material, infractiunea se realizeaza fie prin contrafacere, fie prin folosirea, fara drept a
obiectului unei inventii. Prin urmare, art. 425 Cp., prevede doua modalitati alternative de realizare a
infractiunii- contrafacerea sa folosirea obiectului unei inventii- conditionand infractiunea in a doua
modalitate de savarsire a faptei fara drept. Contrafacerea obiectului unei inventii consta in fabricarea,
confectionarea unui obiect care imita obiectul unei inventii. Nu este necesar ca aceasta imitare sa fie
perfecta. Este suficient ca faptuitorul sa realizeze un obiect care, prin insusirile sale esentiale, seamana
cu cel care formeaza obiectul unei inventii. In fiecare caz, contrafacerea se stabileste prin compararea
obiectului reprodus de faptuitor cu cel brevetat, tinandu-se seama de asemanarile esentiale care exista
intre cele doua obiecte. Folosirea obiectului unei inventii consta in utilizarea, intrebuintarea obiectului
unei investitii, in vederea realizarii unui profit. De aici rezulta ca folosirea unui asemenea obiect pentru
uz personal nu constituie infractiune. Nu intereseaza daca actiunea de folosire se refera la obiectul unei
inventii contrafacute de o alta persoana sau chiar de catre faptuitor. Este insa necesar ca actiunea de
folosire sa fie efectuata fara drept, adica fara o justificare legala. Cerinta legii este indeplinita daca
actiunea de folosire se refera la obiectul contrafacut al unei inventii. De asemenea, actiunea de folosire
este efectuata fara drept atunci cand faptuitorul nu obtine de la titularul brevetului dreptul de a folosi

Pagina 9 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

respectiva inventie. Daca drepturile care rezulta din acordarea brevetului de inventie au fost transmise
faptuitorului de catre autorul inventiei, actiunea de folosire avand o justificare legala, nu constituie
infractiune. b. Latura subiectiva: Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii se savarseste cu
intentie directa sau indirecta. Faptuitorul isi da seama ca realizeaza o imitatie a obiectului unei inventii
sau ca foloseste fara drept obiectul unei inventii, vrea sa savarseasca fapta, prevazand urmarile
periculoase ale acesteia, pe care le doreste sau le accepta. Textul nu contine cerinta vreunui motiv sau
scop. 4. Forme. Regim sanctionar Infractiunea comisiva si intentionata, contrafacerea obiectului unei
inventii poate ramane in forma imperfecta a tentativei insa aceasta nu este incriminata. Consumarea
infractiunii are loc in momentul realizarii depline a actiunii de contrafacere a obiectului unei inventii sau
are loc actul de folosire fara drept a obiectului unei inventii. In acest moment se produce si starea de
pericol pentru progresul economiei nationale, precum si lezarea drepturilor si intereselor, inclusiv
patrimoniale, ale titularului brevetului de inventie ori ale titularului certificatului de inventator. Pedeapa
este alternativa, inchisoare stricta de la un an la trei ani sau zile-amenda. III. Punerea in circulatie a
produselor contrafacute 1. Continutul legal Urmarind sa asigure o cat mai deplina ocrotire a drepturilor
care rezulta din realizarea unei inventii, legiuitorul a incriminat, in afara faptei de contrafacere, fapta de
punere in circulatie a produselor contrafacute. Fapta de punere in circulatie a produselor contrafacute
este strans legat de fapta de contrafacere a unei inventii, ea presupunad exploatarea, dupa
contrafacerea sau folosirea fara drept a obiectului unei inventii, a produselor realizate ca urmare a unei
astfel de contrafaceri sau folosiri. 2. Obiect. Subiecti Obiectul infractiunii: a. Obiectul juridic special: este
constituit de relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare sunt dependente de asigurarea
folosirii inventiilor de catre cei indreptatiti cu prilejul punerii in circulatie a produselor rezultate. b.
Obiectul material: actiunea incriminata in dispozitiile art. 426Cp -punerea in circulatie- referindu-se
nemijlocit la produse relizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fara drept, a obiectului unei inventii,
infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute are un obiect material, constand in
asemenae produse. Prin urmare, obiectul material al infractiunii consta in bunurile care rezulta din
savarsirea faptei de contrafacerere a obiectului unei inventii, adica in produsul infractiunii prevazute de
art. 425 Cp. Subiectul infractiunii Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute poate fi
savarsita de orice persoana. Astfel, subiect al infractiunii poate fi atat pesoana care a savarsit fapta din
care au rezultat acele produse cat si persoana care si-a procurat numai produsele pentru a le pune in
circulatie. Daca acela care a pus in circulatie produsele este chiar persoana care le-a realizat prin
contrafacerea sau folosirea, fara drept, a obiectului unei inventii, raspunderea penala se stabileste atat
penru infractiunea de contrafacere a obiectului unei invetii cat si pentru infractiunea de punere in
circulatie a produselor contrafacute. Participatia penala este posibila atat in forma coautoratului cat si in
forma instigarii sau a complicitatii. 3. Continutul juridic: a. Latura obiectiva: elementul material al
infractiunii consta in actiunea de punere in circulatie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii
sau folosirii, fara drept a obiectului unei inventii. A pune in circulatie produse inseamna a introduce
produsele in circuitul desfacerii bunurilor. Nu intereseaza daca faptuitorul a savarsit un singur act de
punere in circulatie a produselor contrafacute sau mai multe asemenea acte. b. Latura subiectiva:
infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute se savarseste cu intentie directa sau
indirecta. In ambele cazuri, faptuitorul, cunoscand produsele pe care le pun in circulatie sunt realizate
ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fara drept, a obiectului unei inventii, vrea sa savarseasca fapta si
prevede ca prin aceasta creaza o stare de pericol pentru economia nationala, precum si prejudicii
titularului brevetului de inventie. Eroarea faptuitorului cu privire la provenienta produselor inlatura
raspunderea penala a acestuia. 4. Forme. Regim sanctionar Tentativa nu este pedepsita de lege.
Infractiunea se consuma in momentul in care se realizeaza un act de punere in circulatie a produsului
obtinut ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fara drept, a obiectului unei inventii. Daca in executarea
aceleiasi rezolutii infractionale, faptuitorul savarseste acte repetate de punere in circulatie a unor astfel
de produse, infractiunea prezinta forma continuata de savarsire epuizandu-se in momentul comiterii
ultimului act de punere in circulatie. Punerea in circulatie a produselor contrafacute se pedepseste cu
inchisoare stricta de la unu la trei ani sau zile-amenda. IV. Nerespectarea masurilor de protectie a
desenelor si modelelor industriale 1. Continutul legal Art. 427 Cp (1) prevede ca "insusirea, fara drept,
in orice mod a calitatii de autor al desenului sau modelului industrial se pedepseste cu inchisoare stricta
de la unu la trei ani sau cu zile amenda ". Alineatul (2) precizeaza ca: "reproducerea, fara drept, a
desenului sau modelului industrial in scopul fabricarii de produse cu aspect identic, fabricarea, oferirea
spre vanzare, vanzarea, importul, folosirea sau stocarea unor astfel de produse in vederea punerii in
circulatie ori folosirii fara acordul titularului certificatului de inregistrare al desenului industrial, in
perioada de valabilitate a acestuia, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la alin. (1)". 2. Obiect.
Subiecti Obiectul infractiunii: a. Obiectul juridic special: este constituit de relatiile sociale care se

Pagina 10 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

formeaza, desfasoare si dezvolta cu privire la dreptul de proprietate intelectuala cu referire la desenul

sau modelul industrial. O data cu acestea si anumite variante de savarsire a elementului material la
laturii obiective (vanzarea sau preluarea) infractiunea are si un obiect juridic special adiacent constituit
de relatiile sociale referitoare la interesele legitime ale persoanei fizice sau juridice desprinse din dreptul
acesteia de procurare, uzitare a unor bunuri realizate in conformitate cu desenul sau modelul industrial.
b. Obiectul material: face parte din structura infractiunii numai in anumite modalitati normative si
variante de savarsire a elementului material al laturii obiective a acesteia. Astfel, in modalitatea
normativa prevazuta in alin (1) ca si in cele prevazute de alin (2), in variantele savarsirii elementului
material prin reproducerea fara drept a desenului sau modelului industrial si fabricarii de produse cu
aspect identic infractiunea nu are obiect material. Desenul sau modelul industrial insusit sau reprodus
fara drept ori produsul cu aspect identic fabricat sunt bunuri, fie dobandite, fie create prin savarsirea
infractiunii, ele neconstituind obiectul material al acesteia. Produsele cu aspect identic oferite spre
vanzare, vandute, importate, folosite sau stocate constituie obiectul material al infractiunii pentru ca
impotriva lor este exercitata fapta care defineste elementul material al laturii obiective. Subiectii
infractiunii: a. Subiectul activ nemijlocit (autor): al infractiunii poate fi orice persoana care are
capacitatea de a raspunde penal legea neimpunand vreo alta conditionare. Infractiunea poate fi
savarsita de catre o singura persoana, dar si de catre mai multe persoane, in participatie ocazional sub
forma coautorului, instigarii si complicitatii. b. Subiectul pasiv: principal in modalitatea normativa
prevazuta in alin(1) este persoana fizica autor al desenului sau modelului industrial. Tot persoana fizica
autor al desenului sau modelului industrial este subiect pasiv principal al infractiunii si in modalitatea
normativa prevazuta in alin (2) teza savasirii elementului material prin reproducerea fara drept a
acestora, precum si celelate variante ale acestuia, interesele legitime ale acestuia fiind periclitate. In
modalitatea normativa prevazuta in alin. (2) infractiunea are si un subiect pasiv secundar constituit de
persoana -fizica sau juridica- care detine dreptul de posesie a desenului sau modelului industrial sau
care a cumparat produsele realizate prin reproducerea fara drept a acestora. 3. Continutul juridic
Prezenta desenului sau modelului industrial conditioneaza esential existenta infractiunii, constituind
situatia premisa a acesteia in toate modalitatile si variantele de savasire a elementului material. a.
Latura obiectiva: insusirea calitatii de autor a desenului sau modelului industrial defineste elementul
material la laturii obiective a infractiunii in modalitatea normativa prevazuta in alin (1). "Desenul
industrial" este reprezentarea grafica a obiectelor tehnice (piese, organe de masini, etc.) care tine de
industrie, adica de activitatile de insusire din natura a unor obiecte ale muncii (existente independent de
activitatea omului) si transpunerea acestora si a altora in mijloace de productie si bunuri de consum.
"Modelul industrial" este sistemul constituit in vederea studierii unui alt sistem mai complex cu care este
analog in anumite puncte de vedere. "Autorul" este persoana care a creat desenul sau modelul
industrial. Ceea ce insuseste faptuitorul si, constituie deci elementul material al laturii obiective a
infractiunii, este calitatea de autor-creator al desenului sau modelului industrial. Faptuitorul nu-si
insuseste desenul sau modelul industrial creat ci numai calitatea de autor al acestora. "Reproducerea"
inseamna fapta (actiunea) de executare, de multiplicare a desenului sau modelului industrial identice
dupa cele originale si constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii in modalitatea
normativa prevazuta in alin (1) teza I. Ea are acest rol numai daca este realizata fara drept, priveste
desenul sau modelul industrial si este savarsita in scopul fabricarii de produse cu aspect identic. Tot in
modalitatea normativa prevazuta in alin (2) elementul material al laturii obiective poate sa constea
alternativ in fapte de "fabricare, oferire spre vanzare, vanzare, import, folosire sau stocare a unor astfel
de produse cu aspect identic create ca urmare a reproducerii fara drept, in orice mod a desenului sau
modelului industrial. "Oferirea spre vanzare" consta in punerea la dispozitie spre vanzare de produse cu
aspect identic obtinute prin reproducerea fara drept a desenului sau modelului industrial. "Stocarea"
este actiunea de a depozita asemenea produse in vederea punerii in circulatie sau a folosirii. Existenta
unui acord din partea titularului certificatului de inregistrare al desenului industrial legitimeaza actiunile
asa incat ele nu constituie elementul material al infractiunii. b. Latura subiectiva: este diferit stabilita in
cadrul modalitatilor normative ale infractiunii. Reproducerea fara drept, a desenului sau modelului
industrial trebuie sa fie savarsita in scopul fabricarii de produse cu aspect identic, asa incat in aceasta
modalitate normativa latura subiectiva este caracterizata si definita de intentie calificata. Pentru
existenta infractiunii in aceasta modalitate normativa legea cere ca faptuitorul sa actioneze in acest
scop, neimpunand si necesitatea realizarii lui. 4. Forme. Modalitati. Regim sanctionar. Aspecte
procesuale Comisiva si intentionata infractiunea ramasa in forma imperfecta a tentativei nu este
pedepsita insa. Infractiunea se consuma atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea
imediata. Este posibil ca infractiunea sa fie continua sau continuata, situatie in care exista si un moment
al epuizarii care survine la incetarea ultimului act de executare. Pentru ambele modalitati normative

Pagina 11 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pedeapsa este alternativa, inchisoare stricta de la unu la trei ani sau zile-amenda. Persoana juridica se
sanctioneaza cu amenda in limitele prevazute de art. 80 alin (3) Cp. Actiunea penala se pune in
miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea
penala. V. Divulgarea datelor cuprinse in cererea de inregistrare a desenelor si modelelor industriale 1.
Continutul legal: Exista date si informatii cu caracter economic care, desi nu constituie secrete de stat,
nu sunt destinate publicitatii. Aceste date si informatii trebuie pastrate cu strictete, deoarece, chiar daca
nu sunt de insemnatatea celor care constituie secrete de stat, totusi de ele se leaga de interese
importante ale economiei nationale. Divulgarea unor astfel de date sau informatii, fie de cel care le
cunoaste datorita atributiilor de serviciu, fie de catre cel care a ajuns sa le cunoasca in orice mod,
prezinta pericol social. De aceea fapta este incriminata de art. 428 Cp, potrivit caruia "divulgarea de
catre personalul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, precum si de catre persoanele care efectueza
lucrari in legatura cu inventiile sau desenele si modelele industriale, a datelor cuprinse in cererea de
brevet sau in cererea de inregistrare, pana la publicarea lor, se pedepseste cu inchisoare de la unu la
trei ani sau cu zile amenda". 2. Obiect. Subiecti. Timpul savarsirii infractiunii Obiectul infractiunii: a.
Obiectul juridic special: proprietatea intelectuala asupra inventiilor, desenelor si modelelor industriale
poate fi periclitata prin divulgarea de catre personalul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci sau de
catre persoanele care efectueaza lucrari in legatura cu acestea a datelor cuprinse in cererea de brevet
sau de inregistrare. Relatiile sociale care se formeaza cu privire la proprietatea intelectuala asupra
inventiilor, desenelor si modelelor industriale constituie obiectul juridic special al infractiunii. b. Obiectul
material : nu face parte din structura infractiunii intrucat actiunea care defineste elementul material
-divulgarea- este indreptata si exercitata asupra datelor cuprinse in cererea de brevet sau de
inregistrare care nu au o existenta corporala. Hartia sau suportul pe care este fixata cererea de brevet
sau de inregistrare si care pot fi transmise in cadrul faptei de divulgare, constituie mijlocul de realizare a
infractiunii si nu obiectul material al acesteia. Subiectii infractiunii: a. Subiectul activ nemijlocit(autor): al
infractiunii nu poate fi decat persoana care face parte din Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau
care efectueaza lucrari in legatura cu inventiile sau desenele si modelele industriale. Oficiul de Stat
pentru Inventii si Marci fiinteaza si functioneaza ca institutie publica asa incat persoanele care
functioneaza in cadrul acestuia cu atributii cu privire la investitiile sau desenele si modelele industriale
au statutul de functionari publici in sensul prevederilor art. 161 Cp. Asadar, infractiunea are un subiect
activ calificat de calitatea de functionar public sau functionar. Este posibila savarsirea infractiunii in
participatie ocazionala sub forma coautoratului, instigarii si complicitatii. Coautor nu poate fi decat cel
care are calitatea de functionar public sau functionar. b. Subiectul pasiv: este persoana fizica, autor al
inventiei, desenului sau modelului industrial, care a formulat cererea de bevet sau inregistrare si ale
carei drepturi sau interese legitime sunt periclitate prin divulgarea datelor cuprinse in acestea, pana la
publicarea lor. Timpul infractiunii: Divulgarea datelor cuprinse in cererea de brevet sau de inregistrare
trebuie sa fie savarsita din momentul primirii acesteia si pana in acela al publicarii lor. Intervalul scurs
din momentul primirii cererii de brevet sau de inregistrare pana in acela al publicarii datelor cuprinse in
aceasta este timpul infractiunii pentru ca inauntrul acestuia exista obligatia respectarii confidentialitatii
lor a carei incalcare prin divulgare constituie elementul material al laturii obiective a acesteia. 3.
Continutul juridic: a. Latura obiectiva: Elementul material al laturii obiective consta in fapta (actiunea) de
a divulga datele cuprinse in cererea de brevet sau de inregistrare a inventiei, desenului sau modelului
industrial. Este vorba de acele date cuprinse in cererea de brevet sau de inregistrare care duc la
identificarea autorului, la stabilirea inventiei, desenului sau modelului industrial la care se refera.
Divulgarea acestor date constituie elementul material al infractiunii numai daca este savarsita pana la
publicarea lor. Publicarea poate fi facuta oral, in scris, prin aratarea cererii, executarea si comunicarea
de copii de pe aceasta, copii xerox, fotografii, prin imagini si orice alt mijloc de comunicare. b. Latura
subiectiva: Din punctul de vedere al laturii subiective infractiunea este caracterizata exclusiv de intentie
care poate fi directa sau indirecta. Mobilul determinarii si scopul urmarit nu au influenta asupra laturii
subiective a infractiunii ele urmand a fi avute in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei. 4.
Forme. Regim sanctionar Comisiva si intentionata infractiunea poate ramane in forma imperfecta a
tentativei intrerupta, care nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc atunci cand fiind savarsit
elementul material a aparut urmarea imediata, starea de pericol referitoare la relatiile sociale privind
dreptul de proprietate intelectuala in materia inventiilor, desenelor si modelelor. Pedeapsa este
alternativa, inchisoarea stricta de la unu la trei ani sau cu zile-amenda. VI. Nerespectarea masurilor de
protectie a topografiei cicuitelor integrate 1. Continutul legal Art. 429 Cp: "(1) exploatarea fara
autorizatia titularului, a unei topografii inregistrate a circuitelor integrate se pedepseste cu inchisoare
stricta de la unu la trei ani sau cu zile amenda." 2. Obiect. Subiecti Obiectul infractiunii: a. Obiectul
juridic special: este dat de fascicolul de relatii sociale referitoare la proprietatea intelectuala care sunt

Pagina 12 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

puse in pericol prin exploatarea acestora fara autorizatia titularului. b. Obiectul material: al infractiunii
este constituit de circuitele integrate. Subiectii infractiunii: a. Subiectul activ nemijlocit: al infractiunii
poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal. El poate savarsi infractiunea singur
sau in participatiune ocazionala in toate formele acesteia. b. Subiectul pasiv: al infractiunii este
persoana fizica, titular al dreptului de propietate intelectuala. 3. Continutul juridic: a. Latura obiectiva:
Exploatarea unei topografii inregistrate a circuitelor integrate este fapta care defineste elementul
material al laturii obiective a infractiunii. Constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii
numai exploatarea (folosirea) topografiei inregistrate a circuitelor integrate savarsita fara autorizarea
titularului acestora. b. Latura subiectiva: Intentia -directa sau indirecta- defineste infractiunea din
punctul de vedere al componentei subiective a continutului constitutiv al acesteia. Mobilul determinat si
scopul urmarit nu determina componenta subiectiva a infractiunii, ele urmand a fi avute in vedere la
individualizarea judiciara a pedepsei. 4. Forme. Regim sanctionar. Aspecte procesuale Desi este posibil
ca infractiunea sa ramana in forma imperfecta a tentativei aceasta nu se pedepseste. Infractiunea se
consuma atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata, starea de pericol,
pentru aceasta nefiind necesara producerea unei pagube sau relizarea unui profit de catre faptuitor.
Atunci cand este continuata- ca urmare a savarsirii unor fapte repetate in baza aceleiasi hotarari,
infractiunea are si un moment al epuizarii care apare o data cu incetarea ultimului act de executare.
Pedeapsa este alternativa, inchisoare stricta de la unu la trei ani sau zile-amenda. Persoana juridica se
sanctioneza cu amenda, in limitele prevazute in art. 80 alin. (3) Cp. Actiunea penala se pune in miscare
la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala. VII.
Nerespectarea masurilor de protectie a marcilor si indicatiilor geografice 1. Continutul legal Potrivit art.
430 "(1) se pedepsesc cu inchisoarea stricta de la unu la trei ani sau cu zile-amenda urmatoarele fapte:
(a) contrafacerea, imitarea sau folosirea, fara drept a unei marci, in scopul inducerii in eroare a
publicului asupra calitatii produselor sau serviciilor la care se refera marca (b) punerea in circulatie fara
drept a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse
identice sau similare si care il prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate (c) punerea in circulatie a
produselor care poarta indicatii geografice care indica sau sugereaza ca produsul in cauza este originar
dintr-o alta regiune geografica decat locul adevarat de origine, in scopul inducerii in eroare a publicului
cu privire la originea geografica a produsului." 2. Obiect. Subiecti Obiectul infractiunii: a. Obiectul juridic
special: este constituit de relatiile sociale care se formeaza, desfasoara si dezvolta cu privire la dreptul
de proprietate intelectuala referitor la marcile de fabricatie si indicatiile geografice ale produsului
originar. b. Obiectul material: face parte din structura infractiunii numai in anumite modalitati normative
ale acesteia si variantele de savarsire a elementului material al laturii obiective. Astfel, in modalitatea
normativa prevazuta in alin. (1) in variantele in care elementul material consta in fapte de contrafacere
sau imitare a unei marci infractiunea nu are obiect material. Marca imitata sau contrafacuta este
produsul si nu obiectul material al infractiunii. Subiectii infractiunii: a. Subiectul activ nemijlocit (autor): al
infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal fara nici o alta
conditonare. b. Subiectul pasiv: este persoana -fizica sau juridica- titulara a marcilor sau indicatiilor
geografice ale caror drepturi si interese legitime sunt periclitate prin savarsirea faptelor care constituie
elementul material al laturii obiective a infractiunii. 3. Continutul juridic: a. Latura obiectiva: Elementul
material al laturii obiective a infractiunii in modalitatea normativa prevazuta in alin. (1) poate sa constea,
alternativ, in fapte (actiuni) de contrafacere, imitare sau folosirea unei marci. "Contrafacerea" este fapta
(actiunea) de a reproduce o marca originala in scop fraudulos, prezentand-o drept autentica. "Imitarea",
in acceptiunea generala constituie copierea, reproducerea cu fidelitate a ceva, a unui comportament,
atitudini, obiect, etc.. "Folosirea" este fapta de intrebuintare a unei marci, uzul acesteia. Contrafacerea,
imitarea sau folosirea constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii numai daca sunt
exercitate asupra unei marci. Prin marca se intelege semnaul distinctiv (un desen, o figura, o denumire)
aplicat pe un obiect sau pe ambalajul acestuia pentru a indica provenienta. Contrafacerea, imitarea sau
folosirea fara drept a unei marci de fabrica, comert sau serviciu, determina existenta infractiunii
constituind elementul material al laturii obiective a infractiunii numai daca sunt savarsite in scpul
inducerii in eroare a publicului asupra calitatii produselor sau serviciilor la care se refera marca.
"Indicatia geografica" este indrumarea, lamurirea, recomadarea, indiciul, informatia pe care trebuie sa o
poarte bunul pus in circulatie cu privire la regiunea de origine a acestuia. Regiunea geografica indicata
sau sugerata ca ar fi locul de origine al produsului este portiunea relativ omogena din cuprinsul
invelisului geografic careia ii sunt specifice anumite caracteristici din care rezulta anumite calitati,
particularitati proprii acestuia si care il deosebesc de altul din alte regiuni. Punerea in circulatie a unor
asemenea produse si conditiile prevazute constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii
numai daca este savarsita in scopul inducerii in eroare a publicului cu privire la originea geografica a

Pagina 13 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

produsului. Legea impune numai actionarea in acest scop nu si realizarea lui, asa incat infractiunea nu
este dependenta de inducerea in eroare a publicului cu privire la calitatea produselor sau serviciilor la
care se refera marca imitata, contrafacuta sau folosita fara drept. b. Latura subiectiva: In modalitatile
normative prevazute la lit. (a) si (c) latura subiectiva a infractiunii este definita de intentie directa
calificata de scop care este diferit. Faptele trebuie savarsite in scopul inducerii in eroare a publicului
asupra calitatii produselor puse in circulatie sau originii geografice a acestora. Existenta infractiunii
impune numai savarsirea faptelor in scopul prevazut nu si realizarea acestuia. Intentia -directa sau
indirecta- caracterizeaza latura subiectiva a infractiunii in modalitatea normativa prevazuta la lit. (b). 4.
Forme. Modalitati. Regim sanctionar. Aspecte procesuale Ramanerea infractiunii in forma imperfecta a
tentativei -intrerupta sau care nu si-a produs efectul -este posibila, dar nu este incriminata. Consumarea
infractiunii are loc o data cu savarsirea faptei care constituie elementul material si survenirea urmarii
imediate, aparitia, dupa caz, a starii de pericol sau prejudicierea titularului marcii inregistrate. Este
posibil ca infractiunea sa fie savarsita prin fapte repetate in baza aceleiasi hotarari sau care se
prelungesc in timp, situatii in care ea este continuata sau continua, dupa caz si are si un moment al
epuizarii care survine atunci cand inceteaza ultimul act de executare. Regimul sanctionar este unul
alternativ constand in inchisoare stricta de la unu la trei ani sau cu zile-amenda. Actiunea penala se
pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura
raspunderea penala. VIII. Utilizarea neloiala a marcilor sau indicatiilor geografice 1. Continutul legal Art.
431 Cp "(1) utilizarea marcilor sau a indicatiilor geografice, contrara practicilor loiale in activitatea
industriala sau comerciala, in scopul de a induce in eroare consumatorii, se pedepseste cu inchisoare
de la sase luni la un an sau cu zile-amenda." 2. Obiect. Subiecti Obiectul infractiunii: a. Obiectul juridic
special: este constituit de relatiile sociale care se formeaza cu privire la marcile si indicatiile geografice
ale produselor in activitatea industriala si comerciala care sunt puse in pericol prin utilizarea acestora
contrar practicilor loiale, adica a celor de cinste, sinceritate, lealitate in desfasurarea acestor activitati. b.
Obiectul material: nu face parte din structura infractiunii. Marcile sau indicatiile geografice ale
produselor utilizate constituie mijlocul de savarsire a infractiunii si nu obiectul material al acesteia.
Subiectii infractiunii: a. Subiectul activ nemijlocit (autor): al infractiunii poate orice persoana care are
capacitatea de a raspunde penal, legea neimpunand vreo alta conditionare. b. Subiectul pasiv: este
persoana -fizica sau juridica -titulara a marcii sau indicatiilor geografice ale caror drepturi si interese
legitime sunt vatamate prin utilizarea acestora contrar practicilor loiale in activitatea industriala sau
comerciala. 3. Continutul juridic: a. Latura obiectiva: Din punctul de vedere al elementului material
infractiunea se savarseste printr-o fapta de utilizare, adica de intrebuintare de folosire a marcilor sau
indicatiilor geografice contrara practicilor loiale in activitatea industriala sau comerciala. Actiunea de
utilizare a marcilor sau indicatiilor geografice constituie elementul material al laturii obiective a
infractiunii in primul rand numai daca este contrara practicilor loiale. b. Latura subiectiva: este definita
de intentia directa calificata de scop. Faptuitorul trebuie sa actioneze, sa utilizeze marcile sau indicatiile
geografice contrar practicilor loiale in activitatea industriala sau comerciala, in scpoul inducerii in eroare
a consumatorilor, adica a celor care beneficiaza sau procura produsele create sau comercializate. 4.
Forme. Regim sanctionar. Aspecte procesuale Tentativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are
loc atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata, starea de pericol pentru
valorile si relatiile sociale aparate. Pedeapsa este alternativa, inchisoare de la sase luni la un an sau
zile-amenda. Actiune penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar
impacarea partilor inlatura raspunderea penala. IX. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor
patrimoniale de autor si conexe 1. Continutul legal: Art. 436 Cp: "(1) se pedepsesc cu inchisoare stricta
de la un an la trei ani sau cu zile amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava, urmatoarele
fapte comise fara autorizarea sau consimtamantul titularului drepturilor de autor sau conexe:
(a)distribuirea operelor sau produselor purtatoare de drepturi conexe; (b)importul pe piata interna a
copiilor, operelor sau produselor purtatoare de drepturi conexe, realizate cu consimtamtul titularilor;
(c)inchirierea operelor sau produselor purtatoare de drepturi conexe; (d)comunicarea publica a
operelor, altele decat cele muzicale sau a produselor purtatoare de drepturi conexe; (e)radiodifuzarea
operelor sau produselor purtatoare de drepturi conexe; (f)retransmiterea prin cablu a operelor sau
produselor purtatoare de opere conexe; (g)realizarea de opere derivate; (h)fixarea, in scop comercial, a
interpretarilor sau executiilor artistice ori programelor de radiodifuziune sau de televiziune; (2) prin
produse purtatoare de drepturi conexe se intelege interpretarile sau executiile artistice fixate,
fonogramele, videogramele ori propriile emisiuni sau servicii de programe ale organismelor de
radiodifuziune si televiziune". 2. Obiect. Subiecti Obiectul infractiunii: a. Obiectul juridic special: este dat
de relatiile sociale care se formeaza, desfasoara si dezvolta cu privire la drepturile patrimoniale de
autor si conexe. b. Obiectul material: face parte din structura juridica a infractiunii numai in modalitatile

Pagina 14 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

prevazute la lit a)-g) din art. 436 Cp. si este constituit de produsele purtatoare de drepturi conexe pentru
ca asupra lor sunt indreptate si exercitate faptele de distribuire, import, inchiriere comunicare publica,
radiodifuzare si retransmitere, care alternativ constituie elementul material al laturii obiective. In
modalitatile prevazute la literele g)-h) infractiunea nu are obiect material, operele derivate, interpretarile
sau executiile artistice ori programelor de televiziune sau radiodifuziune sunt produse prin savarsirea
infractiunii si nu constituie obiectul ei material. Subiectii infractiunii: a. Subiectul activ nemijlocit (autor):
poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal fara vreo alta conditionare. La
savarsirea infractiunii participa ocazional mai multe persoane sub forma coautoratului, instigarii si
complicitatii. b. Subiectul pasiv: este persoana titulara a produselor purtatoare a drepturilor conexe. 3.
Continutul constitutiv: a. Latura obiectiva: Determinarea obiectului material al laturii obiective este
diferita in raport de modalitatile normative ale infactiunii. Toate faptele prevazute la lit (a)-(h) constituie
alternativ elementul material al laturii obiective a infractiunii numai daca sunt savarsite fara autorizarea
sau consimtamantul titularului dreptului de autor sau drepturilor conexe. Infractiunea este subsidiara, ea
existand numai daca faptele pentru care determina elementul ei material nu constituie o infractiune mai
grava. Urmarea imediata consta in starea de pericol creata pentru relatiile sociale ocrotite. b. Latura
subiectiva: este predilect definita de intentie -directa sau indirecta- forma de vinovatie cu care trebuie sa
actioneze faptuitorul. Numai in modalitatea normativa prevazuta de lit. (h) latura subiectiva este definita
de intentie calificata faptuitorul trebuind sa savarseasca fapta de fixare a interpretarilor sau a executiilor
artistice ori a programelor de radiodifuziune sau de televiziune in scop comercial adica scopul
comercializarii acestora. Pentru existenta laturii subiective a infractiunii in aceasta modalitate normativa
este necesara numai urmarirea acestiu scop nu si realizarea lui. 4. Forme. Modalitati. Regim
sanctionar. Aspecte procesuale Comisiva si intentionata infractiunea poate ramane in forma imperfecta
a tentativei, insa aceasta nu este pedepsita. Infractiunea poate fi savarsita si prin fapte repetate in baza
aceleiasi hotarari sau care se prelungeste in timp fiind continuata sau continua, dupa caz. Consumarea
infractiunii are loc atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata, starea de
pericol pentru relatiile sociale aparate. Pedeapsa este alternativa, inchisoare stricta de la unu la trei ani
sau zile-amenda. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar
impacarea partilor inlatura raspunderea penala. X. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor
nepatrimoniale de autor 1. Continutul legal: Art. 437 Cp. "(1) fapta persoanei care isi insuseste, fara
drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunostinta publica o opera sub
un alt nume decat acela decis de autor, se pedepseste cu inchisoare de la un an la cinci ani sau cu zileamenda". 2. Obiect. Subiecti Obiectul infractiunii: a. Obiectul juridic special: este constituit de relatiile
sociale care se formeaza in legatura cu dreptul de autor in segmentul drepturilor nepatrimoniale care
deriva din aceasta. b. Obiectul material: nu face parte din structura infractiunii pentru ca ceea ce
insuseste sau aduce la cunostinta publicului faptuitorul, nu este opera, lucrarea, creatia literara,
artistica, stiintifica, etc., ci calitatea de autor al acesteia sau numele sub care este adusa la cunostinta
publicului. Subiectii infractiunii: a. Subiectul activ nemijlocit: al infractiunii poate fi orice persoana care
are capacitatea de a raspunde penal fara vreo alta conditionare. b. Subiectul pasiv: este persoana
titulara a dreptului de proprietate intelectuala. 3. Continutul juridic: a. Latura obiectiva: Elementul
material are o determinare alternativa fiind constituit de faptele de insusire a dreptului de autor sau de
aducere la cunostinta publica a operei sub alt nume decat acela decis de autor. "Insusirea" este fapta
de asumare, de atribure a calitatii de autor a unei opere. Faptuitorul nu insuseste opera ci calitatea de
autor al acesteia. El trebuie sa actioneze, sa savarseasca fapta fara drept, adica fara indreptatirea
legala. "Aducerea la cunostinta publica a unei opere sub alt nume decat cel decis de autor" este
actinuea de a face sa ajunga la cunostiinta generala a publicului ca opera are un anumit autor, altul
decat cel stabilit de catre creatorul ei. Legea cere ca numele sub care este adusa opera la cunostinta
publica sa fie potrivnic celui decis de autorul ei si nu celui real. b. Latura subiectiva: este definita de
intentie in ambele forme ale acesteia (directa sau indirecta). 4. Forme. Regim sanctionar. Aspecte
procesuale Comisiva si intentionata infractiunea poate ramane in forma imperfecta a tentativei, insa
aceasta nu este pedepsita. Infractiunea poate fi savarsita si prin fapte repetate in baza aceleiasi
hotarari sau care se prelungeste in timp fiind continuata sau continua, dupa caz. Consumarea
infractiunii are loc atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata, starea de
pericol pentru relatiile sociale aparate. Pedeapsa este alternativa, inchisoare stricta de la unu la cinci
ani sau zile-amenda. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate,
iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala. BIBLIOGRAFIE 1. O. Loghin, T. Toader. Drept penal
roman-partea speciala-editia a III-a revazuta si adaugita. Editura Casa de editura si presa "Sansa" SRL,
Bucuresti, 1999 2. H. Diaconescu. Drept penal-partea speciala -editia a II-a. Editura All Beck, Bucuresti,
2005 3. V. Dongoroz IV- V. Dongoroz, I. Fodor, S. Kahane, N. Iliescu, I. Oancea, C. Bulai, R. Stanoiu, V.

Pagina 15 din 16

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rosca. Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol IV, Partea speciala. Editura Academiei,
Bucuresti, 1972 4. I.Oancea. Tratat de drept penal, partea generala. Editura All, Bucuresti, 1995 5. M.
Zolyneak. Drept penal, partea generala, vol.I. Editura Fundatiei "Chemarea", Iasi, 1992 6. Y. Eminescu.
Dreptul de autor. Editura Lunima Lex, Bucuresti, 1994 7. Codul penal 8. Codul de procedura
penala ?? ?? ?? ?? referat.clopotel.ro

Pagina 16 din 16