Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cofrare
armare
montarea pieselor i a elementelor de instalaii
turnarea i compactarea betonului
decofrare
a. Lucrri de cofrare
n cazul planeelor din beton armat, fr grinzi, cofrajul se alctuiete din panouri tipizate sau
netipizate ezate pe grinzi metalice (fig.1).
Panourile de cofraj se dispun astfel inct s acopere in totalitate suprafaa planeului sau s se
foloseasc un numr minim de completri.
1. grinda extensibil; 2.contravntuiri longitudinale; 3. grinda (bila) din lemn; 4.popi telescopici;
5.contravntuire transversala; 6.eava de schela; 7.panou pentru cofrareaplacii; 8.planeu de beton
armat.
La planeele cu plci i grinzi dispuse dup o direcie, cofrarea este aceeai ca la planeele cu
plci drepte, cu particularitile de execuie a cofrajului pentru grinzi, prezentate la tehnologia
de execuie a grinzilor din beton armat monolit (Fig.2)
n cazul planeelor cu nervuri dese se folosesc cofraje de inventar sub form de cutii de lemn, de
11,2 m lungime, sau cutii metalice n forma de U, de 1m lungime executate din tabla de 2mm
grosime.
b. Armarea planeelor
Armarea cu plase din bare independente se realizeaz direct n cofraj, ordinea operaiilor fiind
urmtoarea:
1-se eaz barele drepte, legndu-se cu srm de armatura din centuri, sau din grinzi.
2-se monteaz barele ridicatte la 45, care se ndoaie la bancul de lucru.
3-se aeaz armatura de repartitiie i se monteaz clreii n direcia barelor drepte, legndu-se de
armatura de repartiie de la partea superioar a plcii.
Dup ce betonul s-a ntrit, cofrajele se demonteaz prin desfacerea legturilor i ndeprtarea
elementelor componente ale acestuia. n cazul planeelor fr grinzi, se scot scndurile de susinere a
traverselor alternativ, se scot i s slbesc penele de sub popii, lsndu-se popi de siguran care se
ndeparteaz dup 8..14 zile.
Se definitiveaz decofrarea prin scoaterea traveselor i ndeprtarea panourilor de cofraj.
La construciile etajate nu este permis ndeprtarea susinerilor cofrajelor unui planeu aflat imediat
sub altul care se betoneaz
etaj
(nivel
curent).
planseele; sunt elemente orizontale sau inclinate care separa intre ele
incaperile unei cladiri pe inaltimea acesteia sau inchid cladirea la partea
superioara, alcatuind in acest ultim caz, acoperisul numit si acoperisterasa. Planseele preiau incarcari permanente, utile (oameni, mobilier,
utilaje, pereti despartitori etc.) si le transmit zidurilor sau stalpilor;
bare independente;
b armare cu bare
continue; 1 bara
dreapta; 2 bara
ridicata la 45o; 3
calaret; 4 bare de
repartitie.
Grosimea stratului de
acoperire cu beton pentru
armatura de rezistenta se
ia de 1.0 cm la placi cu
grosimeahp10 cm si de
cofraj
placi
pe
si
doua
cofraj si armare).
2.2. Tehnologia
de
executare a planseelor din
beton armat monolit
Planseele din beton armat
monolit se pot realiza in
urmatoarele
sisteme
constructive:
-
cu nervuri dese;
tip ciuperca;
sistem dala.
Tehnologia de executie a planseelor din beton armat monolit cuprinde
extensibila; 2 contravantuiri
longitudinale; 3 grinda (bila) din
lemn; 4 popi telescopici; 5
contravantuire traversala; 6
teava de schela; 7 panou pentru
cofrarea placii; 8 planseu de
beton
armat.
de
cofraj
termoizolatie;
planseu
de
1 tencuiala pe rabit; 2
beton
armat.
Fig. 1.18 Placarea planseului din beton armat cu vata minerala tip G, cu fata vazuta din PFL,
perforate, prin lipire pe suport continuu: a izolarea fonica a planseului; b placa perforata; 1
dibluri din lemn sau material plastic pentru acoperirea rostului; 2 vata minerala tip G; 3
dibluri din lemn sau material plastic (40x40x20 mm); 4 impaslitura din fibre de sticla
nebitumata; 5 placi PFL.
Fig.
1.19 Prinderea
placilor
fonoabsorbate cu fata vazuta finisata,
prin lipire pe suport continuu: 1
adeziv.
La lucrarile de cofraje
PLANSEE
Elemente generale
Planseele sunt elemente de suprafata plana, de regula orizontale, care compartimenteaza pe
vertieala cladirea, avand rol de separatie interioara intre etaje sau de separatie a cladirii de mediul
exterior (ultimul planseu).Ele pot fi considerate ca un sistem in raport cu propria lor structura,
fiind alcatuite dintr-un ansamblu de componente cu functiuni diverse.
Componenta principala a sistemului este planseul propriu-zis, restul componentelor fiind:
pardoseala, plafoanele, izolatia, iar alcatuirea lor difera in functie de pozitia pe care acestea o
ocupa in constructie si de performantele care se cer pentru a satisface exigentele utilizatorului.
In functie de natura si de modul de ocupare a spatiilor pe care le separa, planseele se pot
clasifica in: plansee peste logii si balcoane, plansee peste spatii reci (subsoluri), plansee
intermediare, plansee-terasa.
Ca urmare, planseele-terasa si cele peste subsol apartin sistemului anvelopa si se vor
realiza cu izolatii; planseele intermediare fac parte si din subsistemul compartimentari interioare
si contin in structura lor componenta pardoseala, tratata in mod curent ca element de finisaj.
Sistemele constructive ale planseului propriu-zis au evoluat in paralel cu evolutia
materialelor de constructie.
In prezent, exista o mare diversitate de materiale utilizate: lemn, produse ceramice, metal,
beton armat, monolit sau prefabricat.
Clasificarea planseelor
Clasificarea planseelor se face dupa mai multe criterii.
Din punct de vedere structural, planseele se pot realiza in urmatoarele solutii
constructive:
-
elemente liniare (grinzi, fasii) (de exemplu, plansee din lemn sau din beton, la
care distanta intre grinzi este foarte mica);
elemente de suprafata.
- plansee mixte.
Dupa modul de alcatuire, planseele pot fi:
- plansee cu placi;
- plansee cu placi si grinzi;
- plansee cu nervuri dese;
- plansee casetate;
- plansee-ciuperci;
- plansee tip dala.
Dupa modul de transmitere al incarcarilor la rezemare, planseele pot fi:
- plansee care transmit incarcarile dupa o singura directie;
- plansee care transmit incarcarile dupa doua directii.
Dupa functiunea si pozitia lor in constructie pot fi:
- plansee-terasa;
- plansee pentru nivelurile curente;
- plansee peste subsoluri;
- plansee carosabile;
- plansee speciale (duble, cu spatiu tehnic, terasa cu pista pentru elicoptere etc.).
Dupa forma in plan, planseele se pot clasifica in:
- plansee orizontale;
- plansee in panta (amfiteatre, scari).
Alegerea solutiei de planseu se face pe considerente tehnico-economice, cu respectarea
conditiilor de rezistenta, de rigiditate si de functionalitate, privind: izolarea fonica, izolarea
termica, izolarea hidrofuga, protectia anticorosiva si protectia contra incendiilor.
Grosimea planseului insumeaza grosimea placii, a pardoselii, a tencuielii si este
conditionata de exigentele impuse de confortul termic si acustic. Plafoanele trebuie sa prezinte
calitati de ordin estetic, protectie impotriva focului sau spatiu tehnic pentru realizarea unor
instalatii. In cazul general, plafoanele cu functiuni speciale se realizeaza ca plafoane suspendate,
demontabile sau care nu necesita un schelet de sustinere fixat de planseu.
Exigente referitoare la planseele cladirilor
Indiferent de modul de rezolvare tehnica, planseele trebuie sa indeplineasca o gama larga
de exigente.
Exigente tehnice - acestea sunt:
- rezistenta si stabilitatea la starea limita de exploatare;
- siguranta la foc;
- durabilitatea.
Exigentele tehnice referitoare la stabilitatea si rezistenta structurala la stari ultime impun
realizarea unui planseu cu un nivel de asigurare corespunzator prabusirii cladirii, distrugerii lui
sau legaturilor cu structura. Astfel, se vor lua toate exigentele asociate structurii cu privire la
realizarea nivelului de asigurare necesar.
In timpul exploatarii normale, planseele trebuie sa asigure:
- evitarea deformatiilor verticale excesive (tabelul 1 );
- evitarea unor vibratii excesive sub actiunea incarcarilor de exploatare;
- rezistenta la socuri produse de corpuri solide.
- asigurarea unor rezistente la foc minime pentru a impiedica propagarea (tabelul 2).
In privinta durabilitatii planseelor, aceasta se asigura prin alegerea judicioasa a
materialului, prin eficienta elementelor de protejare si fixare.
Exigente functionale - acestea sunt:
- confort higrotermic;
- confort acustic;
- etanseitate.
Sistemul de planseu cu placi, grinzi principale si secundare (fig. 2) este avantajos pentru
modul de lucru al planseului, pentru a fi foarte accentuata diferenta de rigiditate a grinzilor
secundare fata de cea a placii si cea a grinzilor principale fata de cea a grinzilor secundare. Se
utilizeaza la incaperi mari cu latura scurta de 6,00-11,00 m, in care grinzile principale se dispun
paralel cu latura scurta, iar nervurile, paralele cu latura lunga. Uneori se introduc stalpi
intermediari pentru micsorarea deschiderilor grinzilor principale. Acest sistem acopera
deschideri mari, suporta incarcari mari; peretii despartitori pot fi distribuiti oricum, cu rigiditate
buna pe ambele directii.
dificultatilor de scriere si rezolvare a relatiilor folosite in teoria elasticitatii, motiv pentru care s-a
recurs la metode simplificate de calcul, prin descompunerea sistemului spatial in sistem plan pe
cele doua directii. Astfel, in metoda cadrelor inlocuitoare, planseul se imparte in cadre dispuse
dupa cele doua directii, pe fiecare directie cadrul considerandu-se alcatuit din stalpi si placa
aferenta (cu rol de grinda de cadru), de latime egala cu suma semideschiderilor panourilor
adiacente.
Incarcarile permanente sunt, in general, uniform distribuite pe lungimea riglei cadrului, iar
incarcarile utile se iau pe deschiderile care produc solicitarile maxime in rigle, respectiv in stalpi.
Solicitarile determinate pentru rigla cadrului nu se distribuie uniform pe latimea ei, intrucat
fasiile de placa dupa axele retelei de stalpi, numite fasii de reazem, se comporta similar unei
grinzi continue pe reazeme fixe (pe stalpi), iar fasiile de camp se comporta ca grinzi continue cu
reazeme elastice (reazemele fiind fasiile de reazem care au rigiditate mai mare la incovoiere,
intrucat se deformeaza mai putin). Deci, fasiile de reazem se vor incarca mai mult, fiind mai
solicitate fata de fasiile de camp, motiv pentru care solicitarile determinate in ipoteza cadrului
inlocuitor se distribuie diferentiat pe deschiderile dalei: mai mult fasiilor de reazem si mai putin
fasiilor de camp (fig. 6).
Metoda cadrelor inlocuitoare se aplica atat pentru deschideri egale cat si pentru deschideri
inegale. Metoda nu permite obtinerea unor rezultate apropiate de comportarea reala, neputand
considera comportarea spatiala a structurii planseului. Acest neajuns se poate elimina folosind
calculul in domeniul elasto-plastic.
- lucrarile pe santier sunt simple si necesita o dotare minima, datorita greutatii reduse a
prefabricatelor.
- in general, sunt mai costisitoare fata de alte tipuri de plansee prefabricate, de exemplu,
fata de fasiile cu goluri;
- comportarea ca diafragme orizontale este slaba, motiv pentru care se limiteaza domeniul
lor de utilizare la cladiri de locuit cu maximum doua niveluri, amplasate in zone neseismice;
- sunt sensibile, in sensul ca pe parcursul exploatarii fisureaza in lungul grinzilor, din cauza
sagetii din incovoiere a acestora si a nedeformabilitatii pozitionale a corpurilor de umplutura;
- au grad scazut de prefinisare a prefabricatelor;
- preluarea incarcarilor verticale concentrate pe planseu si prevederea golurilor necesita
lucrari suplimentare pe santier;
- sunt limitate ca deschideri, din considerente tehnice (comportare mecanica) si economice
(consumuri de manopera, materiale si costuri).
4.1.3. Plansee din panouri mari prefabricate
Solutia planseelor din panouri mari prefabricate este aplicabila la cladiri civile realizate din
prefabricate. Acestea sunt alcatuite din placi plane de 10-14 cm grosime, din beton armat
minimum clasa C 12/l5, sau sub forma de placi chesonate, casetate sau cu goluri.
Eficienta tehnico-economica a panourilor mari de planseu se obtine numai pentru un raport
al laturilor mai mic de 1, panoul lucrand dupa ambele directii. Imbinari1e si conditiile tehnice de
executie trebuie sa asigure cat mai bine rezemarea, conlucrarea, continuitatea statica si rigiditatea
planseelor.
Pentru a asigura comportarea planseului ca diafragma orizontala rigida in planul lui, este
necesar ca si pe conturul panourilor de planseu sa fie prevazute praguri si mustati, iar intre
panouri sa se realizeze imbinari orizontale prin monolitizare cu beton armat.
4.1.4. Plansee prefabricate din beton armat la cladiri cu multe niveluri executate cu
tehnologii speciale
La aceste cladiri, structura verticala de rezistenta este realizata din retea de stalpi sau din
retea de stalpi si nuclee (casa scarii si lifturile) din beton armat.
Stalpii se pot realiza prefabricati sau turnati monolit in cofraje glisante. Nucleele, de
regula, sunt turnate monolit in cofraje glisante. Planseele, in general, sunt de tipul dala din beton
armat.
Cladirea se realizeaza in felul urmator:
- se executa structura verticala de rezistenta pe o inaltime de 4 sau 5 niveluri, iar la sol (sau
pe planseul peste subsol) se executa planseele-dala in pachet de 4 sau 5 bucati;
- cu ajutorul unor dispozitive mecanice montate pe capetele stalpilor si ale nucleelor se
lifteaza planseele, unul cate unul;
- dupa liftare la pozitie, se fixeaza pe stalpi si nuclee piesele metalice de rezemare ale
planseelor;
Cladirile inalte amplasate in zone cu circulatie stradala intensa, daca se cer a fi executate
cu parterul cat mai liber, se pot realiza in felul urmator:
- structura verticala de rezistenta alcatuita din nuclee de beton armat se executa prin glisare
pana la cota finala a cladirii si se monteaza lifturile;
- se executa planseul-terasa de rezistenta foarte mare si monolitizat rigid de nuclee;
- se executa planseele-dala la sol, in pachet;
La aceste cladiri, planseele sunt de tip placa si se pot realiza monolit sau din elemente
prefabricate care se monteaza dupa terminarea glisarii diafragmelor verticale ale cladirii.
In ambele variante, placile de planseu sunt monolitizate rigid cu structura de diafragme
verticale, asigurandu-se, prin continuitatea placii pe reazeme, caracterul monolit al structurii
cladirii (fig. 16).
4.1.6. Plansee-dala prefabricate partial
Pentru eliminarea cofrajelor si pentru obtinerea unui grad ridicat de monolitism al
structurii, planseele-dala se pot realiza pe santier in felul urmator:
- la sol se executa armarea dalei si se betoneaza numai o grosime de 5-8 cm;
- dupa intarirea betonului turnat, aceasta placa, numita conventional
predala, se ridica si se sustine provizoriu la pozitia din proiect;
- pe planseul-dala astfel realizat, dupa un anumit interval minim de timp pentru intarirea
betonului, se realizeaza predala pentru planseul urmator s.a.m.d.
In cazul planseelor din placi cu grosimea de 10-14 cm, se poate aplica acest procedeu
tehnologic prin realizarea placilor betonate pe o grosime de 4-5 cm, in fabrici de prefabricate sau
pe o platforma la sol, dupa care se monteaza in cladire, se completeaza armarea si se termina
betonarea placii (fig. 17).
Acest sistem constructiv de planseu prezinta certe avantaje, insa la proiectare si executie
necesita o atentie deosebita asupra urmatoarelor aspecte caracteristice:
- armatura dalei sa fie astfel dispusa, incat prin rigiditatea spatiala a armaturii nebetonate sa
se asigure rigiditatea necesara predalei pentru ridicare.
Se recomanda carcase sudate si montarea unor agrafe suplimentare de rigidizare;
- alegerea unor dispozitive de prindere si ridicare adecvate, astfel ca predala sa nu fisureze
peste limita admisa;
- efectuarea corespunzatoare a sprijinirii provizorii a predalei.
4.2. Plansee metalice
Se utilizeaza cu precadere la constructii industriale. In prezent, se folosesc mai rar. Totusi,
datorita rezistentelor sporite ale metalului, au o comportare foarte buna, cu exceptia modului de
comportare la foc.
Planseele metalice se realizeaza din grinzi metalice si elemente de umplutura.
Se disting:
- plansee cu boltisoare;
- plansee cu placi;
- plansee cu corpuri de umplutura;
- plansee cu rigle din lemn;
- plansee cu tabla plana sau cutata.
Planseele metalice prezinta o serie de avantaje: capacitate portanta ridicata, structuri
constructive variate, greutate redusa, executie simpla. Ca dezavantaje, poate fi considerat faptul
ca necesita masuri pentru asigurarea durabilitatii, confortului fonic si termic, masuri pentru
rigidizare si contravantuire, comportare deficitara la variatii din temperatura.
Planseele metalice pot fi realizate astfel:
- plansee din grinzi metalice si corpuri de umplutura;
- plansee din grinzi metalice si placi din beton armat;
- plansee din profile metalice;.
- plansee mixte.
Planseele din grinzi metalice si elemente de umplutura sunt realizate din grinzi metalice
care descarca pe peretii portanti.
Elementele de umplutura pot fi bolti din zidarie de caramida, blocuri ceramice.
Deschiderea boltilor poate fi cuprinsa intre 1 si 3 mm.
S-au folosit din cele mai vechi timpuri, prezentand avantajele unei executii simple si cu
consum redus de energie.
Atunci cand grinzile sunt dispuse dupa o singura directie avand deschideri si incarcari
mari, sunt necesare, uneori, elemente suplimentare de rigidizare dispuse constructiv sau pe baza
breviarului de calcul (fig. 24).
La calculul elementelor de rezistenta ale planseului, pe langa verificarea starii limita ultime
a capacitatii portante, este necesara verificarea sagetii maxime din incovoiere, care trebuie sa fie
inferioara sagetii admisibile.
Astfel de plansee sunt utilizate foarte rar (1a restaurari, plansee peste subsoluri etc.),
deoarece nu prezinta performante satisfacatoare.
Elementul principal de rezistenta al planseului este bolta sau cupola din zidarie, realizata in
diferite forme geometrice si alcatuiri constructive. Grosimea, marca zidariei, tirantii pentru
preluarea impingerilor se determina prin calcul de rezistenta.
Schemele statice cele mai intalnite sunt cele prezentate in f gura 2
Incarcari1e verticale se preiau, in principal, prin solicitari de compresiune in zidaria boltii
sau a cupolei. Impingerile din bolta se preiau, la deschideri mari, prin contraforti si arc butant sau
cu tiranti metalici. Se mentioneaza o comportare deficitara a planseelor din zidarie la tasari
inegale ale terenului de fundatie si la actiuni orizontale importante.