Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul I
1/4
2/4
Petiolul are si rol mecanic, de sustinere a limbului cand acesta este lovit de stropii
de ploaie, de gheata sau cand este batut de vant.
Frunzele compuse sunt formate din mai multe foliole, petiolate dispuse pe un
rahis comun. Acestea sunt reprezentate de frunze penat compuse sau palmat compuse.
Frunzele penat compuse pot fi imparipenat compuse, cand se termina cu o
foliola, ca la trandafiri, frasin si paripenate cand se termina cu o pereche de foliole, ca la
Cedrela sinensis.
Frunzele palmat compuse pot avea trei foliole, ca la trifoi, salcamul galben sau
mai multe foliole sesile, ca la castan.
Tipuri de frunze sub raportul ontogenetic si functional:
- cotiledoane primele frunze
- catafile frunze inferioare organe de aparare
- nomofile frunze mijlocii complet formate rol principal in procesele de
fotosinteza, respiratie, transpiratie
- hipsofile frunze superioare organe de protectie
Anexele frunzei sunt:
- stipele
- ohrea
- lingua
- urechiusile
Anatomia frunzei
Frunzele prezinta doua epiderme diferit structurate si mezofilul diferentiat in
parenchim palisadic spre fata superioara si parenchim lacunos spre fata inferioara.
Epiderma prezinta celule cu peretii exteriori cutinizati, certificati sau mineralizati.
In epiderma sunt prezent peri protectori si peri secretori. Perii protectori pot fi
lungi, rigizi, scurti si rigizi, moi si numerosi.
Mezofilul este in totalitate sau in cea mai mare parte asimilator, celule care contin
cloroplaste.
Mezofilul poate fi: omogen, bifacial si ecvifacial.
Mezofilul bifacial este caracteristic dicotiledonatelor si este diferentiat in
parenchim palisadic si parenchim lacunos.
3/4
Mezofilul ecvifacial este caracteristic frunzelor care au ambele fete egale colorate
deoarece au tesut palisadic sub ambele epiderne. La mijloc, intre cele doua tesuturi
polisadice, se gasete mezofilul asimilator cu celule izodiametrice.
Mezofilul omogen este caracteristic gramineelor si ferigilor dar se intalneste si la
alte familii de plante.
El este alcatuit din celule variate ca forma, alungite, elipsoidale, cu spatii
intercelulare.
Tesutul conductor esste reprezentat prin nervuri care corespund unuia sau mai
multor fascicule conductoare. Acestea sunt formate din fascicule libero lemnoase la
care liberul se afla spre epiderma inferioara si lemnul este epiderma superioara.
Structura petiolului este data de epiderma, tesut mecanic subepidermic, parenchim
asimilator si tesut conductor distribuit in fascicule.
Abscisia frunzelor.
Caderea (abscisia) frunzelor se datoreste formarii unui strat de celule separatoare
speciale, Aceasta alcatuieste o lama transversala ingusta, care cuprinde tesuturile de la
baza petiolului. La caderea frunzelor lamela mijlocie a acestor celule se gelifica; frunza
nu se mai gasete in legatura cu tulpina decat prin fasciculele conducatoare si cade la cea
mai mica adiere de vant. La palmieri frunzele nu cad toate odata ci se dezagrega
progresiv, lasand resturi ale petiolului lor pe tulpina; la aceste plante nu are loc formarea
uei paturi separatoare de celule speciale.
Importanta economica a frunzelor
In functie de specii de plante, frunzele pot fi folosite:
- in hrana omului,
- in medicina,
- in vopsirea fibrelor textile
- in scop ornamental
- in scop furajer
-
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate
4/4