Caiet de Sarcini - Autostrada

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/
REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL

FIDIC CARTE ROIE -
CAIET DE SARCINI
Seciunea 1 - Articole Generale

Seciunea 2 - Lucrari de Drum
Seciunea 3 - Poduri, Pasaje si Viaducte (dup caz)
Seciunea 4 - Liste de Cantiti i Model de Grafic pentru Fluxul de Numerar
Seciunea 5 - Proiect Tehnic

FIDIC CARTE ROIE 1. ARTICOLE GENERALE
I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL.................................................................1
I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR.........................................................................1
I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII...................................2
I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE
CONSTRUCII...........................................................................................................................3
II. ARTICOLE GENERALE...........................................................................................................4
II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI..................................................................................4
II.1.1 Respectarea Legilor........................................................................................................4
II.1.2 Posesia i folosirea antierului......................................................................................4
II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6).................................................................5
II.1.4 Organizarea de antier....................................................................................................5
II.1.5 Lucrri Provizorii...........................................................................................................5
II.1.6 Informaii.......................................................................................................................6
II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei.......................................6
II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului................................................................7
II.1.9 Implementarea planului de promovare..........................................................................8
II.1.10 Ali antreprenori...........................................................................................................9
II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate.........................................10
II.1.12 Relocare i protejare de utiliti.................................................................................10
II.1.13 Aspecte legate de ap.................................................................................................12
II.1.14 Managementul traficului............................................................................................12
II.1.15 ntreinerea drumurilor existente................................................................................14
II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor................................................................................15
II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele................................................................................16
II.1.18 Activiti n afara antierului.....................................................................................17
II.1.19 Asistena tehnic arheologic.....................................................................................17
II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului...........................................................................18
II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului.................................................................18
II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6).........................................................................18
II.1.24 Lucrri n Regie.........................................................................................................19
II.1.24 Asigurri.....................................................................................................................20
II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD)..............................................................20
II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII.................................................................21
II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii............................................................21
II.2.2 Laboratorul din antier.................................................................................................22
II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru....................................23
II.2.4 Materiale alternative....................................................................................................23
II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer............................................................................24
II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar...............................................................................24
II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC..................................................................................................24
II.3.1 Studiul topografic, repere i cote.................................................................................24
II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER..................................25
II.4.1 Biroul Inginerului.........................................................................................................25
II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer...............................................................................26
II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului..........................................................................27
II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului..............................................................27
2

FIDIC CARTE ROIE II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului.................................................28
II.4.6. Fotografii de progres...................................................................................................28
II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer.....................................................................................29
ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI.................................................30
ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL................................31
ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE
INGINERULUI...........................................................................................................32
ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER.......33
ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE................................35
ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE....................................................................51
ANEXA E: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA..........................................................57

FIDIC CARTE ROIE I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL
I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR
Prezentul Caiet de Sarcini ncorporeaz prevederile legale generale pe baza crora sunt pregtite
proiectele pentru a fi executate, precum i specificaiile tehnice ca parte a documentaiei de
atribuire, funcie de care urmeaz a fi elaborate de ctre ofertani propunerea tehnic i
propunerea financiar.
Prevederile legale generale menionate mai sus, sunt urmtoarele:
Hotrrea de Guvern nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
n construcii revizuit i amendat prin HG 675/2002 i HG 622/2004;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, revizuit i amendat prin HG

498/2001, Legea 587/2002 i Legea 123/2007;
Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora

aprobat prin Hotrrea de Guvern nr. 273/14.06.1994, modificat i completat prin HG
940/2006;
Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii aprobat prin Hotrrea

de Guvern nr. 272/14.06.1994;
Ordonana de Urgen nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea nr.
265/2006 i modificat prin Ordonana de Urgen nr. 57/2007;
Ordinul Administraiei Naionale a Drumurilor pentru aprobarea Regulilor privind

administrarea, folosirea, ntreinerea i repararea drumurilor publice, nr. indicativ
A.N.D. 554;
Hotrrea de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru antierele temporare sau mobile.
Lista de mai sus nu va fi considerat nici complet, nici exhaustiv.

FIDIC CARTE ROIE I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII
Aceast clauz face referire la sistemul general de asigurare a calitii, conform
Legii nr. 10/ 1995, cu modificrile i completrile ulterioare.
Orice contracte, sub-contracte, instruciuni, aprobri, etc. care vor fi ncheiate sau emise n cursul
perioadei de construcie, al Perioadei de Notificare a Defeciunilor i al perioadei de ntreinere,
vor respecta Legea nr. 10 din anul 1995 menionat mai sus.
Sistemul calitii aplicat lucrrilor de construcii este un set de proceduri organizatorice,
responsabiliti, regulamente i mijloace implementate pentru realizarea calitii lucrrilor de
construcii cerute n cursul tuturor etapelor urmtoare: proiectare, construcie i ntreinere.
Sistemul calitii aplicat lucrrilor de construcii va consta n urmtoarele:
regulamente, norme i standarde tehnice de construcii

calitatea materialelor folosite la lucrri de construcii
aprobri tehnice privind calitatea produselor i procedurilor noi
verificarea proiectelor i inspectarea lucrrilor de construcii
managementul i asigurarea calitii lucrrilor de construcii
aprobarea i certificarea laboratoarelor unde se efectueaz analizele i testele pentru
lucrrile de construcii
activitatea metrologic n construcii
recepionarea lucrrilor de construcii (recepie provizorie i final)
urmrirea comportrii lucrrilor de construcii i intervenii la construciile existente
ntreinerea lucrrilor de construcii
inspeciile de stat cu privire la calitatea lucrrilor de construcii.
Produsele sau materialele, a cror calitate nu este certificat la momentul livrrii prin certificate
de calitate emise de ctre productor i care s menioneze conformitatea total a acestora cu
privire la cerinele relevante, nu vor fi folosite.
Certificatele tehnice de calitate emise pentru materialele, procedurile i echipamentele noi care
se vor folosi pentru lucrrile de construcii vor meniona de asemenea, n baza legii curente,
categoria acestora de aplicare, precum i cerinele acestora de manufacturare, transport,
depozitare, aezare i ntreinere, n conformitate cu prevederile din HG nr. 766/1997.
Acolo unde trebuie s se asigure o anumit condiie de calitate n construcii n conformitate cu
specificaiile privind calitatea, se vor folosi numai produsele, procedurile i echipamentele
adiionale aprobate potrivit clauzei___________
Supervizarea lucrrilor de construcii este obligatorie i va fi realizat de ctre Beneficiar prin
dirigini de specialitate sau ageni economici de consultan specializai.
Numai experi tehnici autorizai vor realiza verificarea tehnic a proiectelor i inspeciile tehnice
ale lucrrilor de construcii.
2

FIDIC CARTE ROIE Verificarea tehnic a proiectelor se face de ctre verificatori de proiecte autorizai conform Legii
nr.10/1995 iar expertizele tehnice la lucrri se efectueaz de ctre experi tehnici autorizai
conform HG 925/1995.
Msurtorile specifice lucrrilor de construcii vor fi realizate n conformitate cu prevederile
legale privind calibrarea, verificarea i fiabilitatea n funcionare necesare pentru dispozitivele de
msurat i control folosite n acest domeniu.
I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE
CONSTRUCII
Aceast clauz descrie sarcinile Inspeciei de Stat responsabil de calitatea
Lucrrilor, n conformitate cu legea n vigoare. Costurile acestor inspecii vor fi
suportate de ctre Beneficiar, prin plata unor tarife guvernamentale specifice.
Inspeciile de Stat cu privire la Calitate includ aplicarea sistemelor de calitate i a cerinelor de
calitate n cursul activitilor desfurate de ctre Beneficiar pentru etapele de proiectare,
construcie i ntreinere.
Inspeciile de Stat cu privire la Calitate pentru lucrrile de construcii sunt realizate de ctre
Inspectoratul de Stat n Construcii care este responsabil pentru controlul de stat al
procedurilor legale aplicate adecvat n vederea realizrii lucrrilor de construcii la calitatea
cerut.
Inspeciile de Stat cu privire la Calitatea lucrrilor de construcii vor fi realizate n conformitate
cu Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii care stipuleaz cerinele
standard generale, sarcinile acestora, coninuturile, cadrul organizatoric i metodele aplicate
pentru controlul de stat cu privire la calitatea lucrrilor de construcii.
Instruciunile incluse n aceste Regulamente sunt obligatorii pentru toate prile implicate in
emiterea certificatelor de urbanism, a autorizaiilor de construire, a amplasamentului antierului
i sunt responsabile pentru proiectarea, construirea i ntreinerea lucrrilor de construcii.
Prevederile acestor regulamente sunt obligatorii pentru toate companiile romneti i strine,
pentru unitile publice, administraiile centrale i locale, care, n baza legii, contribuie la
activitile de construcie, sau care reprezint Beneficiarul, sau ali utilizatori ai acestor lucrri de
construcii, indiferent de sursele financiare folosite pentru lucrri sau de tipul dreptului de
proprietate.
Lista Standardelor Romneti Aplicabile este ataat n Anexa _____ a acestei
seciuni.
Cu toate acestea, aceast list nu va fi considerat nici complet, nici exhaustiv.
Aa cum se specific n clauza 7.9 din Condiiile Particulare, toate Standardele
Romneti care au intrat n vigoare pn la Data de Baz (data anterioar cu 28
de zile fa de ultima dat de depunere a Ofertei).

FIDIC CARTE ROIE -
II. ARTICOLE GENERALE

II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI
II.1.1 Respectarea Legilor
Cu excepia autorizaiei de construire ce va fi obinut de ctre Beneficiar, autorizaiile i / sau
permisele cerute de autoritile naionale / locale competente vor fi obinute de ctre Antreprenor,
pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaii pentru organizarea de
antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, permise pentru
comunicaii radio, permise pentru relocarea utilitilor publice, etc.
n termen de ___ de zile de la primirea ntiinrii potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.1
[nceperea Lucrrilor], Antreprenorul va transmite Inginerului o planificare detaliat a
Lucrrilor, mpreuna cu o list a tuturor permiselor necesare i a termenelor pentru obinerea
acestora, n scopul executrii n bune condiii a Lucrrilor conform programului pregtit i
actualizat potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.3 [Programul de Execuie].
II.1.2 Posesia i folosirea antierului

Antreprenorul va respecta prevederile Hotrrii de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind
cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile.
Antreprenorul va solicita posesia antierului, sau a unei pri din antier, de la Inginer atunci
cnd programul de Lucrri i-o cere, iar Beneficiarul va da aceast posesie n conformitate cu
prevederile Sub-Clauzei 2.1 din Condiiile de Contract.
Atunci cnd Beneficiarul i d Antreprenorului, posesia antierului, sau a unei pri din antier,
Antreprenorului i se va da autoritatea de a realiza Lucrrile instruite de ctre Inginer n
conformitate cu prevederile Contractului. Cu toate acestea, el va notifica biroul local al
Beneficiarului n legtur cu programul su de lucrri i va colabora cu personalul Beneficiarului
n ceea ce privete propunerile de management al traficului i va transmite ntiinri n avans cu
privire la trafic ctre poliie, autoritile de urgen i autoritile locale.
Antreprenorul nu va intra pe antier pentru a executa Lucrri pn cnd i se va acorda posesia.
Dac Antreprenorul solicit intrarea pe antier din alte motive nainte de a i se acorda posesia (de
exemplu n scopul unor investigaii, studii de teren sau ridicri topografice) i Inginerul accept,
Antreprenorul va demonstra c are asigurrile necesare i c a luat msurile de siguran
corespunztoare.

FIDIC CARTE ROIE n perioada n care are posesia antierului, sau a prii de antier, Antreprenorul va fi responsabil
pentru asigurarea iluminrii, proteciei i a altor msuri pentru a face ca lucrrile provizorii,
depozitarea materialelor, excavaiile, lucrrile parial terminate, etc. s fie sigure pentru public i
pentru utilizatorii drumului.
Antreprenorul va menine accesul la toate proprietile de-a lungul drumului n cursul execuiei
Lucrrilor. Acolo unde este inevitabil blocarea unor asemenea accese, conform celor agreate cu
Inginerul, i datorit apropierii Lucrrilor, Antreprenorul va ntiina din timp (cu cel puin 10
zile nainte) locuitorii proprietilor afectate n legtur cu operaiile, astfel nct inconvenientele
s fie minime, iar atunci cnd este posibil, s se asigure accesul temporar. n niciun caz nu va fi
blocat niciun acces pentru mai mult de dousprezece ore.
II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6)

Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului obinut, revizuirea planurilor
i echipamentelor pentru activitile viitoare, situaia personalului, tehnologia, sigurana,
echipamentele, aprovizionarea cu materiale, plile, dificultile curente i anticipate,
coordonarea cu ali Antreprenori, reclamaii pentru cheltuieli suplimentare, i alte probleme
obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n
considerare subiectele puse n discuie.
II.1.4 Organizarea de antier

Antreprenorul i va gsi locul sau locurile pentru a-i stabili organizarea de antier n care s
amplaseze birourile, atelierele, depozitele, utilajele, laboratorul de antier, spatiile de cazare,
atelierele, carierele, balastierele, gropile de mprumut, staiile de preparare. Antreprenorul va fi
responsabil pentru aducerea terenurilor folosite pentru organizarea de antier, gropile de
mprumut, cariere, lucrri provizorii i altele asemenea, la condiiile iniiale.
La finalizarea prilor relevante ale Lucrrilor, Antreprenorul i va muta birourile, atelierele,
depozitele, utilajele, mprejmuirea, dispozitivele grele, etc., va cura organizarea de antier i va
realiza alte lucrri pentru a aduce organizarea de antier la condiiile sale iniiale.
Antreprenorul va localiza de asemenea i propriile zone de colectare i depozitare a reziduurilor
i a materialelor nedorite, in conformitate cu regulamentele i procedurile locale privind
transportul i depozitarea.
Antreprenorul va obine toate aprobrile necesare de la autoritile locale i de la alii pentru
organizarea sa de antier pe cheltuiala sa.
Antreprenorul va fi responsabil pentru drumurile folosite n antier, n conformitate cu legile i
regulamentele romneti privind utilizarea acestora.

FIDIC CARTE ROIE II.1.5 Lucrri Provizorii
Antreprenorul va proiecta, amenaja, furniza i ndeprta pe cheltuiala sa toate lucrrile provizorii
necesare n vederea realizrii lucrrilor permanente. Lucrrile Provizorii vor include amenajarea
unor variante de ocolire acolo unde se consider necesar. Toate Lucrrile Provizorii vor fi
aprobate de ctre Inginer, fr ins a-l exonera pe Antreprenor de responsabilitatea sa pentru
proiectul i caracterul adecvat al acestuia. Antreprenorul va obine toate avizele i autorizaii
necesare de la Ministere, servicii (proprietarii / gestionarii de utiliti), autoriti locale i alte
pri tere pentru proiectul su cu privire la Lucrrile Provizorii acolo unde este necesar.
Antreprenorul va fi responsabil pentru obinerea tuturor avizelor i autorizaiilor n vederea
organizrii nchirierii (sau punerii la dispoziia sa prin alt modalitate) a terenului necesar pentru
orice Lucrri Provizorii precum drumuri de acces, drumuri ocolitoare, gropi de mprumut,
organizri de antier, zone de depozitare pentru material i echipamente, faciliti de laborator i
aa mai departe. Acesta va reface zonele afectate de aceste Lucrri Provizorii aducndu-le fie la
condiia iniial, fie la o condiie agreat de ctre Inginer, sau stipulat n avize sau autorizaii.
Att n timpul execuiei Lucrrilor ct i dup finalizarea Lucrrilor, Antreprenorul va executa
reparaiile necesare pentru drumurile utilizate n timpul perioadei de execuie. Aceste drumuri
vor fi aduse la condiii normale de trafic pe categoria lor tehnica.
Antreprenorul va proiecta i construi orice tip de variant provizorie de ocolire i de traversare a
cii ferate sau a unui ru i va fi responsabil pentru obinerea avizelor i aprobrilor de la toi
proprietarii terenurilor i de la alte organizaii relevante afectate de aceste Lucrri Provizorii.
Variantele ocolitoare provizorii vor fi proiectate i construite folosind materiale i mn de lucru
care s previn depunerea, formarea fgaelor sau deformarea suprafeei de rulare. Drumurile
ocolitoare vor fi pavate cu un strat de uzur neted i sigur.
Proiectul oricrei variante de ocolire va fi transmis, prin Inginer, ctre Beneficiar n vederea
obinerii aprobrii tehnice. Antreprenorul va transmite detalii cu privire la planul su ctre
proprietari, autoritatea de gospodrire a apei, etc.
n momentul transmiterii proiectului variantei de ocolire ctre Inginer, Antreprenorul va
transmite de asemenea i propunerile sale cu privire la planul de management al traficului i la
cerinele de siguran ct timp varianta de ocolire este folosit.
La finalizarea prilor relevante ale Lucrrilor, pentru care au fost prevzute lucrri provizorii,
Antreprenorul va ndeprta acele drumuri, structuri i altele asemenea i va reface suprafeele de
teren pe care au fost construite la starea lor iniial sau la o condiie similar agreat de ctre
Inginer.
II.1.6 Informaii

FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va furniza, la solicitarea Inginerului, toate informaiile cu privire la calitate,
greutate, substane constitutive, dimensiuni, nivele, rezisten i descrierea materialelor i
lucrrilor, i va furniza Inginerului alte detalii solicitate de Inginer.
II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei

n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.1, paragraf 5, litera (d), Antreprenorul va pstra
evidena detaliat a Lucrrilor executate pentru a putea ntocmi in timpul execuiei un set de
Desene conforme cu execuia. Aceste Desene conforme cu execuia vor fi puse la dispoziia
Inginerului, pentru a fi inspectate, nainte de recepia la terminarea Lucrrilor. Dup terminarea
Lucrrilor, i nu mai trziu de 28 de zile de la emiterea Certificatului de Recepie la Terminarea
Lucrrilor, Antreprenorul va transmite Inginerului dou seturi complete de Desene conforme cu
execuia, care vor acoperi toate lucrrile executate. Desenele conforme cu execuia vor fi nsoite
de toate nregistrrile fcute pe perioada execuiei Lucrrilor.
n cazul n care anumite lucrri sunt executate n Perioada de Notificare a Defeciunilor,
Antreprenorul va transmite dou seturi complete de Desene conforme cu execuia n termen de
___zile de la sfritul Perioadei de Notificare a Defeciunilor.
De asemenea, dup terminarea Lucrrilor, i nu mai trziu de ___ de zile de la emiterea
Certificatului de Recepie la Terminarea Lucrrilor, Antreprenorul va furniza toate documentele
n posesia sa necesare pentru elaborarea crii tehnice a construciei. Acestea vor include, printre
altele:
- documentele privind calitatea materialelor folosite, cu toate anexele,
- documentele privind fazele determinante,
- instruciunile Inginerului, etc.
nainte de predare, Antreprenorul va organiza aceast documentaie n modul definit de ctre
Inginer.
Dac este necesar, documentaia pentru cartea tehnic a construciei va fi adus la zi de ctre
Antreprenor i predat Inginerului n termen de 7 zile de la sfritul Perioadei de Notificare a
Defeciunilor.
II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului

A. Desene i proiectare
Desenele i documentele de proiectare emise mpreuna cu documentaia de atribuire i incluse n
anexe la prezentul Contract sunt considerate a fi suficiente pentru a ilustra natura si scopul
Lucrrilor cerute de Contract i le va permite ofertanilor s-i stabileasc preul adecvat.
n timpul implementrii Contractului, Antreprenorul va executa orice investigare sau studiu
topografic necesar i va ntocmi orice desene suplimentare i proiectare suplimentar, necesare
execuiei Lucrrilor. Pe baza Specificaiilor, Planelor i a altor informaii coninute n Contract,
Antreprenorul va asigura toate planele suplimentare necesare pentru implementarea lucrrilor,
7

FIDIC CARTE ROIE documentele, autorizaiile i alte date necesare pentru execuia lucrrilor, i pentru respectarea
parametrilor tehnici stipulai n Contract. De asemenea, Antreprenorul trebuie s realizeze toate
proiectrile necesare pentru protecia / relocarea utilitilor afectate de lucrri, mai puin pentru
acele utiliti pentru care Beneficiarul asigur proiectarea necesar.
Proiectarea Antreprenorului trebuie s se integreze coerent in proiectul tehnic la nivel de Detalii
de Executie, mpreun cu Specificaiile i Planele furnizate de Beneficiar n Contract.
Antreprenorul poate s furnizeze succesiv aceste informaii pe pri, dar fiecare parte naintat
trebuie s fie complet n aa fel nct s poat fi analizat i aprobat de Inginer separat ca parte
integrant a ntregului Proiect al Lucrrilor. Inginerul trebuie s-i dea acordul sau s aduc
comentarii n ___de zile de la primirea acestor plane. Dup primirea acordului din partea
Inginerului, aceste desene i proiectare suplimentare vor constitui baza pentru definirea
Lucrrilor Permanente.
n cazul n care proiectul Antreprenorului include modificri substaniale fa de proiectul
Beneficiarului (incluznd, dar nu numai, modificri ale soluiilor tehnice), aceste modificri vor
fi considerate a fi propuneri fcute de Antreprenor n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei
13.2. [Optimizarea proiectului].
n cazul n care Antreprenorul angajeaz pentru aceste servicii de proiectare un proiectant (ca i
sub-contractor), acest proiectant va fi independent de Inginer sau de oricare sub-contractor
angajat de ctre Inginer.
Antreprenorul va include in Lista A, articolul GI.11, o sum forfetar care s acopere costul
necesar elaborrii tuturor desenelor i proiectare suplimentare, necesare execuiei Lucrrilor, n
conformitate cu specificaiile de mai sus. Pentru a evalua aceast sum forfetar, ofertanii pot
consulta setul complet de desene, elaborat sub responsabilitatea Beneficiarului la nivel de detalii
de execuie.
Toate Lucrrile Provizorii de orice fel vor fi proiectate de Antreprenor. Detaliile trebuie s fie
naintate Inginerului pentru aprobare cu ___ de zile nainte de nceperea execuiei acestor lucrri.
Antreprenorul trebuie s accepte toate responsabilitile pentru aceste structuri provizorii.
B. Asistena proiectantului pe antier
Antreprenorul va fi responsabil pentru asigurarea asistenei tehnice pe antier din partea
proiectantului n conformitate cu prevederile Legii 10/1995 articolul 22 e, f si g. Antreprenorul
va include in Lista A., articolul GI.12, o sum forfetar care s acopere costul acestei asistene
tehnice a proiectantului pe antier.
II.1.9 Implementarea planului de promovare

Implementarea planului de promovare se va face n conformitate cu specificaiile din urmtorul
document: Manual de identitate vizual aferent proiectelor de transport finanate prin fondurile
de pre-aderare ex-ISPA / Phare ntocmit de Ministerul Transporturilor Direcia General de

FIDIC CARTE ROIE Relaii Financiare Externe, ataat n Anexa E la prezentul document i publicat pe Internet la
adresa: http://www.mt.ro/web_ISPA/Manual de identitate vizuala.doc.
A. Amplasarea Panourilor de identificare a proiectului
Antreprenorul va amplasa cte dou panouri (unu pentru fiecare sens de mers) n limba romn
(n total ___ panouri) la nceputul i sfritul Lucrrii, precum si n alte doua locuri intermediare
ce fi situate de preferin la intersecii cu drumuri existente. Scopul panourilor este acela de a
promova finanarea european a Lucrrilor, n special pentru publicul folosind drumurile
existente din zona antierului.
Locurile exacte unde vor fi ridicate panourile vor fi agreate de ctre Inginer i Antreprenor.
Panourile vor fi instalate de ctre Antreprenor n termen de____ de zile dup Data de ncepere a
Lucrrilor, cu aprobarea anterioar a Inginerului.
Panourile vor fi instalate pe fundaie de beton i vor fi de 2 m nlime i de 4 m lime; vor fi
montate pe postament de oel astfel nct partea cea mai de jos a panoului s fie de 1 m deasupra
nivelului solului. Amplasarea i instalarea panourilor se va face n aa fel nct aceste panouri s
fie ct mai vizibile de ctre public.
Panourile trebuie s fie de preferin din aluminiu, iar detaliile de design vor fi ntocmite de ctre
Antreprenor cu aprobarea Inginerului. Formatul specific i coninutul specific a acestor panouri
va fi n conformitate cu prevederile manualului de identitate vizual menionat mai sus. n ceea
ce privete panourile publicitare, fondul emblemei UE trebuie s fie albastru i s conin stelele
standard europene ale emblemei UE. Nici o alt culoare dect Pantone Reflex Albastru i
Pantone Galben nu poate fi folosit pentru emblema UE.
Panourile vor fi nlturate nu mai trziu de 6 luni de la data Recepiei la Terminarea Lucrrilor.
B. Plci comemorative
Antreprenorul va instala plci comemorative n termen de ___ luni de la data Recepiei la
Terminarea Lucrrilor.
Plcile comemorative vor fi amplasate n 5 locuri accesibile publicului larg i cu o vizibilitate
foarte bun, care vor fi propuse de ctre Antreprenor i aprobate de ctre Inginer (inceput/sfarsit
proiect, intersectii cu sens giratoriu cu alte drumuri, pasaj denivelat). Dac materialele utilizate
pentru construirea plcii comemorative nu permit utilizarea culorii, este de preferat ca emblema
UE s fie reprodus n negru i tonuri cenuii, dar vizibile.
Textul, designul i instalarea plcilor comemorative vor fi n conformitate cu prevederile
manualului de identitate vizual menionat mai sus.
C. Realizarea de filme audio-video de o durat de aproximativ ____ de minute i cu un
rezumat de ___ minute
Antreprenorul va realiza in fiecare an un film audio-video cu o durat de aproximativ ___de
minute i un rezumat de____ minute, artnd urmtoarele:
- stadiul lucrrilor de nceput,
9

FIDIC CARTE ROIE -
progresul lucrrilor (de cel puin 2 ori pe an pe parcursul lucrrilor de construcie),

la finalizarea lucrrilor.
Antreprenorul va furniza filme i fotografii, aparatul de filmat i echipa care opereaz. Cel puin
cte dou nregistrri vor fi fcute n fiecare an, de preferat n timpul sezonului de var. Filmul
va fi nregistrat pe DVD. Un original i dou copii ale filmului vor fi nmnate Beneficiarului n
termen de 2____de zile de la data Recepiei la Terminarea Lucrrilor.
II.1.10 Ali antreprenori

n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.6 din Condiiile de Contract, Antreprenorul este
avertizat c ali antreprenori angajai de ctre Beneficiar i personal al Beneficiarului pot lucra pe
antier i/sau n jurul lui. Antreprenorul va asigura accesul pe antier pentru oricare astfel de
persoane. Antreprenorul va lua legtura cu Beneficiarul i va planifica i executa Lucrrile ntrun mod convenabil pentru ambele Pri, spre un progres satisfctor al proiectului.
Antreprenorul nu va interfera n niciun fel cu orice alte lucrri, proprietatea Beneficiarului sau a
unor teri, indiferent dac sau nu poziia unor astfel de lucrri este indicat Antreprenorului de
ctre Inginer, cu excepia cazului n care astfel de interferene sunt descrise n mod specific ca
parte a Lucrrilor fie n Contract fie printr-o instruciune a Inginerului. Antreprenorul va respecta
i va asigura ca personalul su i personalul subantreprenorilor si vor respecta lucrrile i
bunurile procurate sau instalate de ctre alii i va fi responsabil pentru orice pierderi sau daune
dac sunt cauzate de el.
II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate

Antreprenorul va lua toate msurile pentru a cura i asana de orice muniii rmase neexplodate
antierul, gropile de mprumut i orice alte locuri unde i desfoar Antreprenorul activitile,
nainte de a executa lucrri sau acte activiti similare n acele locuri. Pentru ndeplinirea acestei
sarcini, Antreprenorul va angaja, dac este cazul, o firm autorizat i specializat n astfel de
lucrri. Aceste activiti se vor desfura n conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind
Protecia Civil cu modificrile i completrile ulterioare.
Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.05, o sum forfetar care s acopere costurile
activitilor de curare i asanare a antierului. Totui, existena i valoarea acestei sume
forfetare nu vor exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definit mai sus.
II.1.12 Relocare i protejare de utiliti

A. Investigaie
10

FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va afla poziia exact a reelelor de utiliti publice i a altor servicii publice i
private sau a altor reele afectai de Lucrri. n acest scop, Antreprenorul va realiza o investigaie
cuprinztoare de a lungul antierului i va identifica toate utilitile afectate de lucrri. Aceast
investigaie va fi realizat n termen de _____ de zile de la Data de ncepere. Antreprenorul va
transmite Inginerului, nu mai trziu de _____ de zile de la Data de ncepere, un raport detaliat
asupra utilitilor existente, indicnd:
- tipul de utilitate i proprietarul / gestionarul acesteia,
- localizarea exact a utilitii,
- dac utilitatea trebuie protejat sau mutat ca rezultat al lucrrilor,
- dac utilitatea a fost identificat ca parte a proiectului Beneficiarului.
Antreprenorul va fi responsabil pentru acurateea i completitudinea acestei investigaii.
B. Protejarea / mutarea utilitilor identificate prin investigaie
Pentru fiecare serviciu de utiliti identificat ca urmare a investigaiei menionate mai sus,
Inginerul va emite ctre Antreprenor o dispoziie n felul urmtor:
1. s continue cu organizarea i realizarea protejrii sau mutrii, n conformitate cu
proiectele existente, sau
2. s continue cu organizarea i elaborarea proiectelor pentru protejarea sau mutarea unor
astfel de servicii de utiliti.
B.1 Protejarea / mutarea utilitilor incluse n proiectele existente
Organizarea i realizarea lucrrilor de protejare sau relocare a utilitilor incluse n proiectele
existente se vor efectua n conformitate cu aceste proiecte i vor fi pltite prin articolele relevante
din Lista de Cantiti (sau vor fi considerate a fi incluse n Valoarea de Contract Acceptat, n
conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.11 din Condiiile de Contract.
Antreprenorul va fi responsabil de respectarea reglementrilor n vigoare la realizarea lucrrilor
de protejare sau relocare a utilitilor, inclusiv a reglementrilor care impun o autorizare
specific a antreprenorului (sau subantreprenor) care execut aceste lucrri.
B.2 Protejarea / mutarea utilitilor neincluse n proiectele existente dar identificate prin
investigaie
Proiectele vor fi elaborate de proiectani specializai, sub supervizarea Antreprenorului. n
funcie de natura serviciului de utiliti, poate fi solicitat i autorizarea din partea
proprietarului / gestionarului serviciului. Antreprenorul va obine aprobri de la proprietarii /
gestionarii serviciilor cu privire la proiecte, nainte de a le transmite Inginerului spre aprobare.
Antreprenorul va fi responsabil pentru acceptarea programului lucrrilor i pentru plata oricror
costuri i tarife sau taxe necesare, dup cum va fi dispus de ctre Inginer.
n momentul n care un serviciu existent trebuie mutat n vederea execuiei Lucrrilor,
Antreprenorul va aranja ca aceast lucrare s fie executat, dac este necesar, de un
subantreprenor autorizat, sub supervizarea Antreprenorului i a proprietarului / gestionarului
utilitii.
11

FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va folosi Suma Provizionat definit n Lista A, articolul GI 12, pentru a acoperi
costul total (inclusiv costul avizelor i autorizaiilor, dar exclusiv TVA) pentru proiectare i
execuia mutrii, nlturrii sau protejrii tuturor serviciilor de utiliti, care vor fi identificate
drept urmare a investigaiei menionate mai sus. Se va acorda o atenie deosebit prevederilor
Condiiilor Speciale, Sub-Clauza 13.5.
C. Protejarea / devierea de utiliti neidentificate in timpul realizrii investigaiei
Oricnd in timpul executrii lucrrilor, dac Antreprenorul descoper instalaii care trebuie
deviate, mutate sau protejate (dar care nu au fost identificate ca rezultat al investigaiei), el va
notifica imediat Inginerul. Procedura va fi aceeai ca cea descris mai sus. Totui, costul total
pentru proiectarea si execuia mutrii, nlturrii sau protejrii fiecruia dintre serviciile de
utiliti va fi suportat de ctre Antreprenor pe cheltuiala sa.
Antreprenorul, prin semnarea prezentului contract, renuna la posibilitatea trimiterii oricrei
solicitri de extensie de timp, plata costurilor sau profit in relaie cu protejarea / mutarea /
devierea sau orice alt lucrare de utiliti care nu a fost identificata in raportul detaliat transmis in
____ zile de la Data de ncepere.
D. Generaliti
Antreprenorul va furniza asisten i va fi prezent, att ct este necesar, i va fi responsabil
pentru luarea tuturor msurilor de precauie pentru protejarea unor astfel de instalaii si pentru
consecinele oricrei pagube, indiferent dac aceste utiliti sunt artate in Planele contractuale
sau nu.
Nici un serviciu sau utilitate nu va fi ntrerupt fr consimmntul scris al autoritii respective
sau al proprietarului / gestionarului i Antreprenorul va prevedea o alternativa satisfctoare
naintea ntreruperii oricrui serviciu existent.
Dac un serviciu nu trebuie mutat, atunci va fi responsabilitatea Antreprenorului s ntrein i s
protejeze serviciul n timpul executrii lucrrii n jurul acestuia, n condiii aprobate de ctre
proprietarul / gestionarul serviciului i de ctre Inginer. Eventualele deteriorri sau pagube
aprute la aceste servicii ca urmare a activitilor Antreprenorului vor fi remediate pe cheltuiala
Antreprenorului, n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 17.1 din Condiiile de Contract.
Aceste responsabiliti ale Antreprenorului vor continua pn la data terminrii tuturor lucrrilor
(inclusiv eventualele lucrri neterminate la data Recepiei la Terminarea Lucrrilor sau lucrri de
remediere a unor defecte).
Antreprenorul va informa imediat departamentele specifice in eventualitatea unei pagube la
conductele de apa, gaz, petrol, telefon si alte instalaii publice sau private pe antier sau n zona
antierului i va executa reparaiile necesare pe cheltuiala sa.
Acolo unde, n cursul executrii Lucrrilor, orice fundaii existente, perei, canale colectoare,
drenuri, conducte, fire, cabluri, i alte structuri, locuri i lucruri sunt expuse, sau sunt afectate de
execuia Contractului, acestea vor fi meninute corespunztor, ntreinute i protejate adecvat.
12

FIDIC CARTE ROIE Mijloace auxiliare supuse aprobrii Inginerului vor fi adoptate, care vor preveni inconveniente,
ntreruperi i care vor asigura sigurana i continuitatea folosirii celor mai sus menionate.
n cazul n care lucrrile de protejare sau relocare privesc reele de transport sau distribuie a
energiei electrice, se vor respecta prevederile Hotrrii de Guvern nr. 867 / 2003 i operatorul de
reea va fi considerat a fi Subantreprenor nominalizat n conformitate cu prevederile Clauzei 5
din Condiiile de Contract. Acest Subantreprenor nominalizat va fi pltit prin Suma Provizionat
menionat mai sus (punct B.2) numai n cazul relevant (Protejarea / mutarea utilitilor
neincluse n proiectele existente dar identificate prin investigaie).
II.1.13 Aspecte legate de ap

Antreprenorul va suporta toate riscurile legate de ap, indiferent dac este vorba de un curs de
ap principal, de cursuri de ap locale, izvoare subterane, precipitaii sau orice alte surse sau
cauze. Antreprenorul va lua toate msurile, va ntreprinde orice operaie i va furniza i folosi
toate utilajele, aparatele necesare, pompele i dispozitivele similare pentru a rezolva situaiile
cauzate de ape curgtoare sau stttoare n zona antierului. Antreprenorul va fi responsabil
pentru pomparea apei din excavaii. Operaiile de scurgere i deviere a apelor se vor face fr a
inunda alte lucrri sau a cauza eroziune sau poluare a cursurilor de ap.
Acolo unde lucrrile provizorii traverseaz, sau se afl ntre cursuri de ap, Antreprenorul va
proiecta i i va amenaja lucrrile provizorii n conformitate cu cerinele autoritii de
gospodrire a apei cu privire la cursul apei, evitarea polurii, etc.
II.1.14 Managementul traficului

n ___ zile de la data de semnare a Contractului, Antreprenorul va trimite Inginerului spre
aprobare un Plan de Management de Trafic n conformitate cu specificul Lucrrilor reabilitare
de drum sau construcii noi. La pregtirea Planului de Management al Traficului, Antreprenorul
va
respecta
cerinele
Ordinului
comun
nr.1.112/411
din
2000
al ministrului de interne i al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor metodologice
privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituirea restriciilor de circulaie n vederea
executrii de lucrri n zona drumului public i / sau pentru protejarea drumului.
Planul va descrie de asemenea cum intenioneaz Antreprenorul s minimizeze impactul
activitilor de construcie asupra circulaiei pe drumuri publice i la punctele de acces ctre
organizarea de antier i alte zone de lucru. Planul de Management al Traficului va fi transmis
spre aprobare tuturor autoritilor relevante (Poliia Rutier la nivel local i naional, Direcia
Regional de Drumuri i Poduri relevant, etc.). Planul de Management al Traficului va include
toate detaliile i informaiile cerute prin Lucrri sau ca cerine ale Inginerului. Antreprenorul va
putea ncepe lucrrile numai dup aprobarea de ctre Inginer a Planului de Management al
Traficului.
In perioada execuiei lucrrilor i la remedierea oricror defecte, Antreprenorul va:
13

FIDIC CARTE ROIE
avea n vedere sigurana tuturor persoanelor n antier si va pstra antierul (att timp ct
este sub controlul su) precum i Lucrrile (att timp ct acestea nu sunt terminate sau nu
sunt folosite de ctre Beneficiar) intr-o stare adecvat pentru a evita orice pericol tuturor
persoanelor indiferent dac sunt sau nu autorizate sa fie pe antier, i
furniza si menine, pe cheltuiala sa, toate luminile, barierele si semnalele luminoase,
atunci cnd i unde este necesar, sau cnd sunt cerute de Inginer pentru protecia
Lucrrilor sau pentru sigurana i confortul publicului sau altora.
Cnd circumstanele unui caz particular nu sunt descrise n Planul de Management al Traficului,
Antreprenorul va transmite propuneri de soluionare a acestui caz spre aprobarea Inginerului.
Respectarea prezentei Clauze nu va exonera Antreprenorul de nicio alt obligaie i
responsabilitate potrivit prevederilor Contractului.
Antreprenorul nu va ncepe nicio lucrare care afecteaz drumurile publice pn cnd vor fi luate
toate msurile necesare de siguran a traficului.
La implementarea msurilor incluse n Planul de Management al Traficului, Antreprenorul va
respecta prevederile Normativului pentru ntreinerea i repararea drumurilor publice AND
554-2002.
Semnele de circulaie, marcajele rutiere, luminile, barierele i semnalele de control trafic trebuie
sa fie n conformitate cu prevederile n vigoare la momentul execuiei lucrrilor. Semnele i
marcajele orizontale vor fi refcute oricnd Inginerul consider c este necesar. In aceast
privin, o atenie special va fi acordat punctelor de acces la antier, la limitele variantei de
ocolire.
Antreprenorul va pstra mereu curate i lizibile toate semnele de circulaie, marcajele rutiere,
luminile, barierele i semnalele de control trafic i le va poziiona, repoziiona, acoperi sau muta
de cte ori este nevoie n conformitate cu progresul Lucrrilor.
Drumurile, accesele, drepturile de trecere, etc., care sunt folosite de trafic n scopul construciei
vor fi meninute mereu curate de praf, noroi, materiale aruncate din vehicule sau anvelope,
aprute ca urmare a acestei folosiri. Antreprenorul va furniza, menine i folosi n acest scop
echipamente potrivite.
De asemenea Antreprenorul se va asigura c drenurile, anurile i canalele sunt meninute curate
de orice gunoi, noroi, lam sau alte materiale care ar putea mpiedica curgerea liber a apei.
Antreprenorul va informa n scris Inginerul, n termen de doua sptmni de la Data de ncepere
a Lucrrilor, numele persoanei responsabile care va asigura n permanen respectarea
prevederilor prezentei Clauze.
Antreprenorul va amenaja si semnaliza n mod corespunztor punctele de intrare i ieire din
antier pentru vehicule i utilaje angajate la lucrare. Antreprenorul se va asigura c, orice vehicul
sau utilaj care iese din sau ntr in antier spre sau de pe un drum deschis traficului public, se va
afla sub supravegherea unei persoane desemnate n scopul regularizrii traficului i care va fi
identificabil n mod uor faa de restul forei de munc.
14

FIDIC CARTE ROIE -
II.1.15 ntreinerea drumurilor existente

Antreprenorul va fi responsabil pentru ntreinerea drumurilor pentru care a primit posesiune, n
aa fel nct traficul s se desfoar n cele mai bune condiii de siguran i de confort.
n conformitate cu natura Lucrrilor construcie noua, Antreprenorul va propune un Plan de
ntreinere care va fi folosit pentru ntreinerea drumurilor.
Antreprenorul va efectua ntreinerea drumurilor n conformitate cu Ordinul AND pentru
aprobarea Reguli referitoare la administrarea, utilizarea, ntreinerea i reparaia drumurilor
publice, indicator nr. AND-554, n care sunt stipulate lucrrile i activitile care vor fi
executate pentru sezoanele de iarna si vara.
Activitatea de ntreinere va include furnizarea de materiale, manopera, instalaiile,
echipamentele, transport i mijloace de transport pentru toate materialele.
ntreinerea drumului va fi executat n conformitate cu legile n vigoare privind securitatea i
sigurana muncitorilor i terilor.
Urmtoarele prevederi vor fi respectate:
A. Generaliti pentru sezoanele de iarna si vara:
Asigurarea sistemului de informare despre condiiile de trafic 24 ore / zi pentru 7 zile pe

sptmn.
Reparaiile suprafeei bituminoase i a betonului de ciment incluznd repararea
suprafeelor deteriorate, rosturilor i crpaturilor, etc.;
Remodelarea acostamentelor pentru asigurarea condiiilor de scurgere lateral pentru
apele de pe carosabil;
Corectarea scurgerii prin curarea anurilor, a camerelor de cdere, a pasajelor
pietonale, lucrri la pasaje pietonale, etc.;
ntreinerea i nlocuirea echipamentelor de siguran a traficului folosind semne de
circulaie, semne de ghidare, ntreinerea marcajelor orizontale, etc.
B. ntreinerea drumurilor existente sezonul de iarna

ncepnd cu mijlocul lunii noiembrie n fiecare an, Antreprenorul va lua msuri speciale pentru a
se asigura c antierul i punctele de acces la Lucrri nu vor cauza probleme de siguran pentru
trafic n timpul iernii. Aceste msuri vor fi luate n funcie de Lucrri, i pot include restricii de
excavaii sau limitarea lucrrilor majore la poduri, pentru a evita blocaje, obstrucii i alte riscuri.
Antreprenorul va transmite Inginerului spre aprobare un plan special de trafic din mijlocul lui
noiembrie pana la mijlocul lui martie, detaliind:
-
Propuneri de precauii nainte de nceputul iernii;

Propuneri pentru ntreinerea drumului pe perioada de iarna.
15

FIDIC CARTE ROIE Pentru un minim de ____ zile /an, lucrrile de ntreinere a drumurilor existente vor include cel
puin urmtoarele, suplimentare faa de cele menionate mai sus:
Furnizarea de materiale antiderapante incluznd transportul, depozitarea, pregtirea
pentru mprtiere pe carosabil i operaia de mprtiere incluznd controlul siguranei
traficului.
Asamblarea de garduri de aprare mpotriva zpezii n locurile indicate de ctre Direcia
Regional de Drumuri i Poduri relevant;
Evacuare zpada: (cel puin un ncrctor frontal, un camion multifuncional cu un
spulbertor de zpad i de mprtiat);
Vehicule pentru transportul muncitorilor; materiale antiderapante mprtiate cu utilajul
de mprtiat conectat cu maina de cntrire (cantitile de materiale antiderapant sunt:
aproximativ 4 tone sare / km i aproximativ 8 mc nisip / km).
C. ntreinerea drumurilor existente sezonul de vara
Antreprenorul va asigura ntreinerea drumurilor existente, n scopul permiterii unui trafic normal
pe perioada sezonului de iarna. O atenie special va fi acordat punctelor de acces la antier.
II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor

Antreprenorul va executa toate lucrrile i va lua toate msurile pentru protecia mediului i
reducerea impactului asupra mediului n conformitate cu toate legile n vigoare in Romnia i
pentru securitatea muncii. El va obine toate informaiile actualizate referitoare la organizarea
sistemului de protecie a mediului n Romnia i va obine toate autorizaiile necesare i va duce
la bun sfrit orice studii complementare dac este cazul. El va obine acordurile de mediu pentru
toate lucrrile provizorii precum i pentru organizarea de antier.
n timpul lucrrilor si a perioadei de notificare a defeciunilor, Antreprenorul i subantreprenorii
si, n conformitate cu normele i regulamentele n vigoare, vor implementa urmtoarele msuri
de monitorizare i de reducere a impactului asupra mediului:
Reducerea zgomotului echipamentelor i instalaiilor cnd se lucreaz n zona urbana i

n apropierea cldirilor locuite;
Controlul vibraiilor instalaiilor i echipamentelor n zona urban i n apropierea
cldirilor i altor structuri;
Optimizarea amplasrii concasoarelor, instalaiilor de bitum si altor instalaii similare,
pentru minimizarea impactului asupra mediului natural i uman;
Implementarea efectiv a unui plan adecvat de management al traficului pentru a
minimiza deranjarea cauzat de traficul din antier si a proteja att publicul ct i
personalul Antreprenorului;
Protecia rurilor, lacurilor, terenurilor cultivate si oricrei zone n preajma antierului,
mpotriva oricrui tip de poluare, care pot avea originea fie n executarea lucrrilor
permanente, fie n alte activiti referitoare la organizarea Antreprenorului;
16

FIDIC CARTE ROIE
Controlul metodelor de depozitare a materialelor, cu observarea stricta a standardelor si

specificaiilor referitoare la elementele cele mai sensibile cum ar fi combustibilul,
bitumul, lubrifianii, cimentul, explozibilul, etc.;
Protecia i restabilirea adecvat la sfritul lucrrilor a gropilor de mprumut, carierelor,
serviciilor de utiliti i variantelor ocolitoare i oricror alte lucrri provizorii sau
pregtitoare;
Procurarea i instalarea unor echipamente specifice pentru monitorizarea zgomotului,
emisiilor de gaze, prafuri, lichide i ali poluani care deriv din activitile din antier;
Reducerea emisiilor de poluani cnd acestea ajung la nivelul maxim admisibil, n
conformitate cu legislaia i normele din Romnia;
Materialele biodegradabile vor fi atent ngropate n locuri aprobate prin instruciunile
Inginerului si a Ageniei locale de Protecie a Mediului, n vederea prevenirii polurii
apelor subterane;
Orice alt activitate care poate fi necesara n conformitate cu instruciunile Inginerului i
cu cerinele legislaiei Romniei n domeniul proteciei mediului;
Antreprenorul, att ct este necesar dar i la cererea Inginerului, va executa orice msurtori
privind protecia mediului sunt solicitate pentru a demonstra c cerinele din prezenta Clauz au
fost respectate. ncercrile vor fi executate la locurile si timpii cerui de Inginer i Antreprenorul
va executa aceste teste i msurtori pe cheltuiala sa i cu instrumente furnizate de ctre
Antreprenor. Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.06, o sum forfetar care s
acopere costurile activitilor de msurtori privind poluarea i raportarea acestora ctre Inginer
n timpul Duratei de Execuie i n Lista A, articolul GI.07, o sum forfetar care s acopere
costurile activitilor de msurtori privind poluarea i raportarea acestora ctre Inginer pe durata
Perioadei de Notificare a Defectelor. Totui, existena i valoarea acestor sume forfetare nu vor
exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definit mai sus.
II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele

A. Jurnalul Lucrrilor
Antreprenorul va menine un jurnal al Lucrrilor la zi, n formatul agreat de Inginer. Jurnalul
Lucrrilor va fi inut pe antier i Reprezentantul Antreprenorului trebuie s nregistreze zilnic
urmtoarele informaii (minimum):
1. Condiiile atmosferice, ntreruperi din cauza condiiilor meteorologice nefavorabile,
numrul de ore lucrate, numrul i calificarea personalului muncitor de pe antier, materialele
achiziionate, materialele ncorporate n lucrri, echipamentele ieite din uz, testele complete,
mostrele trimise, evenimentele neprevzute, precum i instruciunile verbale date
Antreprenorului;
2. Anexele cu informaii detaliate privind toate elementele care sunt verificate pe antier i
folosite pentru calcularea plilor ctre Antreprenor, cum ar fi lucrrile finalizate, cantitile
17

FIDIC CARTE ROIE reale, resursele acceptate pentru ncorporarea n lucrri. Aceste anexe sunt parte a jurnalelor
de lucrri, dar pot fi semnate, dac e necesar, ca documente separate.
3. Lista diferitelor obstacole sau alte dificulti ntmpinate de Antreprenor n timpul
execuiei lucrrilor, pe perioada raportrii.
La cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie s furnizeze toate informaiile necesare pentru
completarea nregistrrii zilnice a lucrrilor.
Informaiile furnizate sunt notate n jurnalul Lucrrilor i n anexe, semnate de Reprezentantul
Antreprenorului i contrasemnate de Inginer sau reprezentantul lui. Antreprenorul este
responsabil de asigurarea unui back-up adecvat al acestor informaii.
n cazul unei nenelegeri asupra unui subiect notat n Jurnalul Lucrrilor, Antreprenorul trebuie
s informeze n scris Inginerul, n 14 zile de la data cnd s-a notat n jurnalul Lucrrilor sau n
anexe, care sunt remarcile sale.
B. Rapoartele
Fiecare raport elaborat n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.21 [Rapoarte privind
evoluia execuiei Lucrrilor] va fi prezentat i sub form electronic, cu fiiere de tip Microsoft
Office sau similar ntr-un mod convenit cu Inginerul. Antreprenorul va pregti 2 CD-uri cu
fiecare raport i va transmite unul Inginerului i cellalt Beneficiarului, n termen de 7 zile dup
ultima zi a perioadei cuprins n raport.
II.1.18 Activiti n afara antierului

Dac unele componente principale ale Lucrrii sunt fabricate sau asamblate n afara antierului,
Antreprenorul va pune la dispoziia Inginerului un birou adecvat i sigur la locul respectiv sau n
vecintatea lui, pe perioada fabricrii, asamblrii i testrii.
Antreprenorul va ntiina n scris Inginerul despre locurile unde sunt sau vor fi produse,
fabricate sau asamblate Materiale i Echipamentele. De asemenea, Antreprenorul va ntiina
Inginerul despre timpii la care astfel de Materiale sau Echipamente vor putea s fie inspectate,
astfel nct inspeciile s poat avea loc fr a afecta livrarea Materialelor i Echipamentelor pe
antier. Aceste ntiinri vor fi date astfel nct s permit inspectarea ntregii lucrri la toate
stadiile de producere i fabricare i nu numai atunci cnd aceste bunuri sunt pregtite de livrare.
II.1.19 Asistena tehnic arheologic

n conformitate cu prevederile articolului 6 al Ordonanei nr. 43 / 2000 (republicata),
Antreprenorul va asigura prezena pe antier a unei asistene tehnice arheologice pe ntreaga
18

FIDIC CARTE ROIE perioad de execuie a Lucrrilor pn la finalizarea lor i s asigure aciuni necesare n scopul
protejrii spturilor arheologice identificate n zona antierului.
naintea nceperii lucrrilor de construcie, Antreprenorul va executa, cu ajutorul unor
subantreprenori autorizai dac este cazul, toate lucrrile de protejare a siturilor arheologice
identificate n zona respectiv de antier.
Antreprenorul va include in Lista A, articolul GI.13, o sum forfetar care s acopere costul
investigatiilor arheologice si a asistenei tehnice pentru lucrrile arheologice cerute de
reglementrile naionale (Ordonana Guvernului nr. 43 / 2000 republicata).
II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului

Antreprenorul nu va efectua schimbri n cadrul personalului cheie stabilit, fr aprobarea
prealabil scris a Beneficiarului. Antreprenorul trebuie s propun din proprie iniiativ o
nlocuire a personalului n urmtoarele cazuri:
a) n caz de moarte, boal sau accident al unui membru al echipei;
b) dac devine necesar s nlocuiasc un membru al echipei pentru oricare alt motiv care este
dincolo de controlul Antreprenorului.
Atunci cnd un membru al personalului cheie trebuie nlocuit, nlocuitorul trebuie s posede cel
puin echivalentul calificrilor i experienei.
II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului
n termen de ___ de zile de la primirea anunului n conformitate cu Sub-Clauza 8.1 din
Condiiile de Contract [nceperea Lucrrilor], Antreprenorul va transmite Inginerului Programul
de Execuie detaliat.
Programul de Execuie care va fi furnizat va include un grafic de tip timp localizare, indicnd
clar fazele lucrrilor. Resursele necesare de utilajele i munc vor fi identificate pentru toate
operaiile.
Programul va fi actualizat n conformitate cu prevederile Contractului.
n mod regular, Antreprenorul va transmite Inginerului urmtoarele documente:
Fluxul de Numerar (lunar)
Lista de personal i utilaje (lunar).
Fluxul de Numerar al Antreprenorului va conine previziunile Fluxului de Numerar pn la
sfritul contractului.
Antreprenorul va transmite Inginerului la sfritul fiecrei luni, sau la alt dat convenit,
rapoarte i nregistrri detaliate despre personalul i utilajele aflate n antier i / sau angajate n
execuia Lucrrilor, mprite pe categorii, care sa evidenieze personalul i utilajele
19

FIDIC CARTE ROIE Antreprenorului precum i a fiecrui subantreprenor. De altfel, vor fi specificate situaia i starea
de funcionare pentru fiecare utilaj.
II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6)
Primul punct de referin este n ____ zile de la Data de ncepere a Lucrrilor.
ntruct sigurana traficului i utilitile vor fi cele mai problematice activiti, punctul cheie nr. 1
este definit prin realizarea urmtorilor indicatori, n termen de ____ de zile de la Data de
ncepere a Lucrrilor:
-
tot personalul cheie al Antreprenorului este prezent pe antier;

panourile sunt instalate (conform Specificaii Tehnice, Articole Generale,
punctul II.1.9);
programul de execuie detaliat al Antreprenorului este transmis;

au fost asigurate birouri temporare pentru Inginer (sau birouri permanente
dup caz);
echipamentele de msurtori topografice sunt pe antier (conform

prezentelor Specificaii Tehnice pentru Articole Generale, clauza II.4.7).
II.1.24 Lucrri n Regie

Nicio lucrare nu va fi executat pe baza de Lucrri n Regie, dect pe baza unei dispoziii a
Inginerului, n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 13.6 din Condiiile de Contract.
Antreprenorul va completa coloana Pre unitar din Listele A1, A2 i A3 n cadrul Listei de
Cantiti.
(La acest capitol se va meniona utilizarea Registrului de antier conform OMP 146/2011) n
care Antreprenorul va nregistra zilnic manopera, utilajele i materialele, registru care va fi
verificat i semnat zilnic de Inginer pentru evitarea unor dispute).
A. Lucrri n Regie - Manoper
n calcularea plilor ctre Antreprenor pentru Lucrri n Regie, orele de manoper vor fi
calculate de la data sosirii personalului pe antier pentru execuia unei sarcini particulare a
Lucrrii n Regie, pn la data plecrii de la locul de munc, dar excluznd pauzele de mas i
perioadele de odihn. Orele astfel calculate i aprobate de Inginer vor fi pltite n conformitate cu
Lista A1 din lista de cantiti.
Se va considera c preul unitar pentru manoper, indicat n Lista A1, acoper toate costurile
Antreprenorului legate de manopera respectiv, incluznd (dar fr a fi limitate la) salariile
pltite pentru o astfel de munc, transportul, timpul, orele suplimentare, diurn i alte beneficii,
i oricare alte sume pltite pentru sau n numele unei munci prestate pentru asigurri sociale n
conformitate cu legislaia romneasc, orice alte costuri ale Antreprenorului n legtur cu
personalul folosit, precum i profitul Antreprenorului, cheltuieli de regie i costuri indirecte,
administrare, obligaii i asigurarea muncii, munca de nregistrare a timpilor, de administrare i
de contabilitate, utilizarea consumabilelor, ap, luminare i energie; folosirea i repararea
schelelor, atelierelor i depozitelor, uneltelor electrice portabile, uneltelor manuale; supervizarea
20

FIDIC CARTE ROIE de ctre personalul Antreprenorului, efi de echipe i alt personal de supervizare; i alte
asemenea costuri.
B. Lucrri n Regie - Materiale
Antreprenorul va fi ndreptit la plata materialelor folosite pentru Lucrri n Regie (excepie
fcnd materialele pentru care costurile sunt incluse n procentul adiional de costuri ale
manoperei detaliate mai sus), la preurile unitare incluse n Liste de preuri pentru Lucrri n
Regie (A2), care vor fi considerate a include i cheltuieli indirecte i profitul dup cum
urmeaz:
a)
preurile unitare pentru materiale vor fi calculate pe baza costurilor de
aprovizionare, transport, asigurri, cheltuieli de manevrare, ncrcare,
descrcare, defecte, pierderi, etc., i vor acoperi toate costurile de aprovizionare
pn la depozitare pe antier,
b)
costul transporturilor materialelor pentru a fi folosite la lucrri dispuse a fi
executate ca i lucrri n regie, ntre locul lor de depozitare pe antier i locul
unde se vor folosi, se va plti n conformitate cu prevederile aferente
Manoperei i Utilajelor n Listele A1 i A3.
C. Lucrri n Regie - Utilaje
Antreprenorul va fi ndreptit la plata pentru utilaje de construcie care se afl deja n antier i
sunt folosite pentru Lucrri n Regie pe baza preurilor unitare incluse n Lista de preuri pentru
Lucrri n Regie (A3). Preurile specificate vor fi considerate a include toate cele necesare
pentru amortizare, dobnda i asigurare, reparaii, ntreinere, aprovizionri, carburant,
lubrifiani, alte consumabile i toate cheltuielile indirecte i costuri administrative, precum i
profit, legate de folosirea utilajului respectiv. Costurile legate de oferi, operatori i asisteni vor
fi pltite separate dup cum este descris n seciunea Manoper pentru lucrri n regie.
In calculul pltii datorate Antreprenorului pentru utilaje de construcie folosite n lucrri n regie,
doar numrul efectiv al orelor de lucru va fi eligibil pentru plat, cu excepia cazurilor n care s-a
convenit cu Beneficiarul, ca timpul de deplasare din acea parte a antierului unde se afl utilajul
de construcie cnd se dispune de ctre Inginer sa fie folosit n lucrri n regie pn la locul unde
vor fi folosite, i / sau timpul de ntoarcere s fie pltite.
II.1.24 Asigurri
Antreprenorul va include n Lista A, articolul GI.02, o sum forfetar pentru a acoperi costurile
necesare pentru obinerea, furnizarea i meninerea tuturor asigurrilor cerute prin Contract.
Totui, existena i valoarea acestei sume forfetare nu vor exonera Antreprenorul de
responsabilitatea sa, definit n Clauza 18, iar obinerea, furnizarea i meninerea asigurrilor,
eventualele majorri ale primelor sau prelungiri de valabilitate se vor face pe riscul i cheltuiala
Antreprenorului.
21

FIDIC CARTE ROIE II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD)
n conformitate cu Sub-Clauza 20.2 Numirea Comisiei de Adjudecare a Disputelor din
Condiiile de Contract, o CAD format dintr-un singur membru va fi nominalizat. Antreprenorul
va plti integral fiecare factur a Adjudecatorului i va cere Beneficiarului (n Situaiile de
Lucrri prezentate potrivit prevederilor Contractului) rambursarea unei jumti din valorile
acestor facturi. Bugetul corespunztor, aferent prii Beneficiarului din costurile CAD, este
indicat n Lista A, articol GI.18, ca Sum Provizionat. Beneficiarul va efectua plata ctre
Antreprenor, n conformitate cu prevederile Contractului. Cealalt jumtate va fi suportat de
ctre Antreprenor.
22

FIDIC CARTE ROIE -
II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII

II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii
Antreprenorul va pregti si va transmite spre aprobarea Inginerului n termen de ____ de zile de
la data semnrii contractului, un sistem de management al asigurrii calitii similar cu cel
descris n seria ISO 9000. Acel sistem va detalia i completa cel prezentat n Ofert i anexat la
Contract. Sistemul va prezenta organizarea de antier i activitile Antreprenorului i
responsabilitile tuturor membrilor din organizarea Antreprenorului pentru a verifica i a raporta
asupra calitii materialelor i manoperei. De asemenea, va descrie procedura de comunicare cu
Inginerul.
n completare fa de personalul cheie nominalizat n Contract, Antreprenorul va transmite
Inginerului, n termen de ____ de zile de la data semnrii contractului, numele, curriculum vitae
i ndatoririle pentru ansamblul personalului principal.
Sistemele de calitate i descrierea metodelor de lucru vor indica puncte de oprire dup cum
urmeaz:
Puncte de oprire ale Antreprenorului
Puncte n care lucrarea nu va continua fr aprobarea scris a unei persoane desemnate
din managementul Antreprenorului, care va fi nominalizat n sistemul de calitate.
Puncte de oprire ale Inginerului:
Puncte n care lucrarea nu va continua fr aprobarea scris a unui reprezentant desemnat
din partea Inginerului.
Antreprenorul se va asigura c sistemul de calitate i ntreaga documentaie de calitate asociat
sunt disponibile tuturor prilor implicate n lucrare.
Antreprenorul va fi integral responsabil pentru asigurarea calitii materialelor i a manoperei
astfel nct acestea s fie n conformitate cu Specificaiile i spre satisfacia Inginerului.
Sistemul de asigurare a calitii va trebui s fie conform cu prevederile Legii 10/1995. n
particular, va fi corelat cu programul de execuie i proiectul tehnic i va cuprinde fazele
determinante, stabilite conform reglementrilor tehnice sau legale n vigoare. Fazele
determinante vor fi considerate puncte de oprire.
Antreprenorul va efectua propriile inspecii ale materialelor i manoperei astfel nct acesta s se
conving c respect Specificaiile nainte de a fi prezentate Inginerului pentru aprobare sau
plat.
Inginerul va ntocmi note de neconformitate dac orice lucrare, material, manoper sau alt lucru
nu este n conformitate cu Contractul. Pn cnd o asemenea not de neconformitate nu este
anulat, Inginerul nu va certifica nicio plat pentru lucrarea afectat sau articolul relevant.
(Se recomand solicitarea implementrii planurilor de audit intern i extern i urmrirea
derulrii lor pe toat durata contractului )
23

FIDIC CARTE ROIE -
II.2.2 Laboratorul din antier

Antreprenorul va instala un laborator de antier, cu minimul de echipament listat n Anexa B din
prezentele Specificaii Tehnice pentru Articole Generale.
Lista minimal de echipamente din Anexa B va fi suplimentat de ctre Antreprenor de la caz la
caz, n conformitate cu cerinele reale de pe antier.
Laboratorul va fi ventilat, rezistent la intemperii, termoizolat, iar Antreprenorul va asigura toate
serviciile i mobil.
Mrimea i aezarea laboratorului va fi adaptat pentru efectuarea activitilor de luare de probe,
pregtire de mostre, testare, analiz a rezultatelor i depozitare a mostrelor. Laboratorul va
cuprinde o camer special de depozitare a mostrelor de materiale, etc.
Laboratorul va fi autorizat n conformitate cu normele n vigoare, i n particular cele definite n
Regulamentul privind autorizarea laboratoarelor de analize si ncercri n construcii aprobat
prin HG 808/2005.
Antreprenorul va dota laboratorul cu echipamentele i consumabilele necesare pentru luarea de
probe, pregtirea mostrelor, testele si nregistrrile cerute de Specificaii Tehnice, inclusiv
standardele n vigoare. Echipamentele de testare vor fi noi sau n stare similar i meninute
curate i n stare de funcionare i vor fi verificate i calibrate la intervale regulate sau n urma
dispoziiilor Inginerului.
Antreprenorul va angaja n cadrul laboratorului ingineri i tehnicieni cu experiena adecvat n
testarea materialelor. Prelevarea de mostre i testarea va fi efectuat de ctre un numr adecvat
de personal de laborator i pe teren.
Antreprenorul va asigura de asemenea facilitile mobile pentru luarea de probe i testare care
vor fi executate pe teren, la locul lucrrilor.
Laboratorul va fi meninut curat i ngrijit n conformitate cu cerinele Inginerului.
Laboratorul va fi instalat i gata de folosina n termen de ____sptmni de la Data de ncepere
a Lucrrilor. Dac, n acea perioad de ____ sptmni, nainte de terminarea instalrii
laboratorului, Antreprenorul ncepe orice activitate de selectare sau testare a materialelor pentru
aprobarea de ctre Inginer a oricror lucrri, va putea folosi, cu aprobarea de ctre Inginer,
faciliti temporare de testare.
Antreprenorul va permite Inginerului s aib acces nelimitat la laboratorul de antier precum i la
orice facilitate de testare.
n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 7.4 din Condiii de Contract, Inginerul va putea,
potrivit prevederilor Clauzei 13 [Modificri i Actualizri], schimba locul sau detaliile testelor
24

FIDIC CARTE ROIE specificate sau instrui Antreprenorul pentru efectuarea de teste suplimentare. Dac aceste teste
modificate sau suplimentare arat c Echipamentele testate, Materialele sau calitatea execuiei nu
respect prevederile Contractului, atunci costul efecturii acestora va fi suportat de ctre
Antreprenor, fr a lua n considerare alte prevederi ale Contractului. n cellalt caz, costul
aferent acestei Modificri, precum i profitul rezonabil datorat, vor fi suportate din Sum
Provizionat inclus in Lista A, articolul GI.20. Ofertanii vor completa lista din Anexa D la
prezentul document cu preuri unitare pentru principalele teste. Aceste preuri unitare vor putea fi
luate n considerare de ctre Inginer, atunci cnd va stabili costul i profitul aferente unei
Modificri n conformitate cu cele de mai sus.
La terminarea lucrrilor, Antreprenorul va muta laboratorul, va conserva instalaiile,
echipamentele, etc. va cura antierul i va readuce terenurile aferente laboratorului la starea lor
iniial. Se precizeaz c laboratorul, echipamentul i alte articole similare nu vor fi predate
Beneficiarului sau reprezentanilor si.
II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru

Antreprenorul va pstra evidena furnizorilor de la care i propune s achiziioneze bunurile i
materialele necesare pentru execuia Lucrrilor. Acolo unde se menioneaz n Contract
posibilitatea de a alege bunurile sau materialele, Antreprenorul va informa Inginerul n legtur
cu bunurile sau materialele pe care acesta i propune s le foloseasc. Orice schimbare ulterioar
a furnizorilor, bunurilor sau materialelor va fi de asemenea nregistrat.
Luarea de probe i testarea vor fi realizate de ctre Antreprenor, folosind propriul laborator sau
un alt laborator autorizat, n conformitate cu Specificaiile Tehnice i cu prezentele Specificaii.
n plus, luarea de probe i testarea se vor face n conformitate cu prevederile legale aplicabile.
Antreprenorul va transmite Inginerului, nainte de a cumpra materiale destinate s fie
incorporate n Lucrri, informaii complete cu cel puin patru sptmni nainte ca materialul s
fie necesar pentru lucrri. Aceste informaii vor conine numele furnizorilor, originea
materialului, specificaiile productorului, calitatea, greutatea, rezistena, descrierea i detaliile
privind materialele pe care acesta le propune. Antreprenorul va transmite Inginerului (a) probe
din astfel de materiale cnd i se cere, i (b) acolo unde este nevoie, certificate de productor a
testelor realizate recent pe materiale similare.
Antreprenorul va realiza ncercri a tuturor reetelor de beton (de ciment, asfalt, etc.) i a
mixturilor de alte materiale care s ateste nu numai c au constitueni n conformitate cu
Specificaiile dar i c mixturile produse dau rezultate care s mulumeasc Inginerul.
Antreprenorul se va asigura c Inginerul are posibilitatea de a asista la orice teste realizate asupra
materialelor i reetelor, n conformitate cu prevederile Contractului.
Metode de lucru detaliate, cu descrierea secvenei activitilor, materialele i alte detalii
relevante, vor fi transmise Inginerului pentru toate activitile cheie sau pentru orice alte
activiti solicitate de ctre Inginer. Transmiterea metodelor de lucru sa va face nainte de
25

FIDIC CARTE ROIE nceperea lucrrilor relevante, n timp util pentru ca Inginerul s aib oportunitate s emit, n
cazul n care consider necesar, comentarii.
II.2.4 Materiale alternative

Antreprenorul poate propune utilizarea unor materiale alternative celor specificate n Contract. n
acest caz, Antreprenorul va informa Inginerul cu privire la propunerea sa tehnic. Aceast
propunere va fi considerat a fi fcut n cadrul prevederilor Sub-Clauzei 13.2 [Optimizarea
Proiectului]. Orice propunere va fi transmis cu cel puin 4 sptmni nainte ca materialul s fie
folosit, sau cu mai mult timp nainte, dac o astfel de perioad este solicitat pentru testarea
materialului de ctre Inginer. Folosirea materialelor alternative este permis numai cu aprobarea
Inginerului n conformitate cu prevederile Hotrrii de Guvern 766/1997, cu modificrile i
completrile ulterioare. Materialele alternative vor respecta parametrii tehnici n conformitate cu
standardele, normele i recomandrile aprobate de ctre Inginer.
( La acest capitol se accept i utilizarea produselor de pe piaa european conform HG
662/2004 revizuit n 2007)
II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer
Pentru inspecia de antier i pentru verificarea fazelor determinante, Antreprenorul va notifica
corespunztor, n scris, Inginerul. Acolo unde o perioad de notificare nu este menionat n
Contract, o astfel de notificare va fi dat cu nu mai puin de ____ore de lucru normal nainte ca
lucrarea s fie gata pentru inspecia final. De altfel, pentru verificarea fazelor determinante,
Antreprenorul va convoca proiectantul, Inspecia de Stat n Construcii i Inginerul cu ____zile
nainte de stabilirea fazei determinante i se va ncheia un proces verbal de control pe faze
determinante conform HG 272/1994. Se vor folosi formulare acolo unde acestea au fost
prevzute n acest scop.
II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar

nainte de Recepia la Terminarea Lucrrilor, Beneficiarul i rezerv dreptul de a efectua teste,
direct sau prin angajarea unor entiti specializate. Efectuarea acestor teste va fi notificat
Antreprenorului cu cel puin o zi lucrtoare nainte, iar Antreprenorul va putea fi prezent la
efectuarea testelor. Aceste teste vor fi luate n considerare de ctre comisia de recepia numit de
ctre Beneficiar, n stabilirea recomandrii cuprins n procesul verbal ntocmit de aceast
comisie.
26

FIDIC CARTE ROIE II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC
II.3.1 Studiul topografic, repere i cote
n termen de trei sptmni de la Data de ncepere, Antreprenorul va verifica cotele i
coordonatele reperelor topografice permanente pe baza crora s-a realizat proiectarea Lucrrilor,
i dac se gsesc discrepane, Antreprenorul va informa Inginerul n scris i se va gsi o soluie
potrivit. Antreprenorul va informa Inginerul cu privire la orice repere lips i va oferi detalii
legate de poziia i cota tuturor reperelor topografice permanente existente.
Antreprenorul va instala repere topografice temporare adiacente fiecrei zone de lucru la poduri
i la puncte intermediare astfel nct distana dintre acestea s nu depeasc 500 m. Reperele
topografice vor fi plasate la distana de 60 m de antier iar poziia agreat a fiecruia va fi
nregistrat cite deasupra acestora. Dac este cazul, Antreprenorul va corela cotele cu cele de pe
contractele adiacente.
Antreprenorul va transmite Inginerului n scris, imediat ce este posibil, datele privind punctele de
reper i reperele topografice temporare i va pstra o astfel de eviden la zi. Toate punctele de
reper vor fi vopsite n culori distinctive aa cum au fost agreate de Inginer.
Antreprenorul va ntreprinde un studiu topografic detaliat i se va asigura c modelul de teren
este reprezentativ pentru terenul existent folosit n scopul msurrii i va informa Inginerul, n
termen de patru sptmni de la Data de ncepere a Lucrrilor, cu privire la orice eroare aprut
la introducerea datelor privind terenul. Antreprenorul se va asigura c toate cotele privind terenul
existent i, dac este cazul drumul sau lucrrile existente, aa cum sunt ele menionate n
Contract, sunt corecte. Dac Antreprenorul va dori s conteste orice cote, acesta va transmite
Inginerului o schi cu poziiile cotelor considerate a fi greite i un set de cote revizuite. Terenul
existent relevant pentru cotele contestate nu va fi micat nainte ca decizia Inginerului privind
cotele corecte s fie dat. Antreprenorul va conveni cu Inginerul formatul detaliat de elaborare a
datelor topografice, n particular sub form electronic, i va elabora un raport complet ctre
Inginer, cu toate datele culese.
Antreprenorul va ntreprinde toate msurile necesare n vederea facilitrii oricror verificri pe
care Inginerul dorete s le realizeze. Antreprenorul va pune la dispoziie i va pstra, n folosul
exclusiv al Inginerului n cursul perioadei de execuie a Lucrrilor, toate echipamentele
topografice, picheii i uneltele necesare. Tot echipamentul va fi pstrat n stare de funcionare
normal n cursul desfurrii Contractului i va fi nlocuit dac i se va raporta Antreprenorului
c acesta este nepotrivit sau nesatisfctor. Antreprenorul va furniza instrumente i echipamente
noi sau n stare similar pentru a fi folosite de ctre Inginer n termen de patru sptmni de la
Data de ncepere a Lucrrilor.
Toate reperele topografice vor fi pstrate cu grij, cu excepia celor care datorit construciei
trebuie ndeprtate, iar nainte ca acestea s fie ndeprtate, se va obine aprobarea din partea
Inginerului.
Acolo unde liniile de centru au fost fixate i unde poziiile kilometrice au fost stabilite, punctele
de reper vor fi plasate n zona ngrdit sau n alte locuri protejate, la cel mult fiecare 100 m.
27

FIDIC CARTE ROIE Punctele de reper vor fi plasate perpendicular pe linia de centru, punctul de reper al liniei
centrale i celelalte dou puncte de referin aflndu-se n linie dreapt. Distana dintre punctele
de reper va fi nregistrat i notificat Inginerului.
Poziiile kilometrice vor fi marcate clar pe panouri ataate ambelor linii de ngrdire la fiecare 50
m, astfel nct acestea s fie uor de citit de la o distan de 30 m.
Antreprenorul se va asigura c acolo unde este necesar, n vederea pstrrii programului su de
execuie, liniile i cotele sunt pichetate la timp pentru a permite serviciilor de utiliti, proprietate
public sau privat, s fie instalate, modificate, protejate, nlturate sau mutate.
II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER

II.4.1 Biroul Inginerului
Antreprenorul va pune la dispoziie birouri mobile sau fixe pe antier sau n imediat apropriere
de antier, ca birouri pentru Inginer.
De regul, biroul va fi amplasat pe terenul amenajat de Antreprenor n apropierea propriilor
birouri i ateliere. Alternativ, se poate folosi o construcie existent, cu condiia ca amplasarea ei
s fie adecvat i s respecte specificaiile de mai jos sau specificaii similare.
Biroul va fi mutat ntr-un loc nou dac Inginerul o va solicita, n funcie de progresul lucrrilor.
De pe vechile locuri vor fi ndeprtate toate fundaiile, etc. iar serviciile vor fi sistate conform
indicaiilor Inginerului i n conformitate cu regulile n vigoare.
n cazul birourilor mobile, atunci cnd acestea nu mai sunt folosite de ctre Inginer, cldirea i
anexele acesteia vor fi mutate de ctre Antreprenor i toate fundaiile vor fi ndeprtate, etc. iar
serviciile vor fi sistate conform indicaiilor Inginerului.
Birourile mobile i / sau fixe ale Inginerului vor fi construcii solide cu un finisaj interior uor de
ntreinut. Construcia va fi izolat i impermeabilizat potrivit condiiilor climatice.
Suprafaa biroului, precum i mprirea n camere, vor fi conforme cu cele specificate n Anexa
A.1a.
Biroul va fi dotat cu mobilier i echipamente dup cum se specific n clauzele II.4.3, II.4.4,
II.4.5 de mai jos i n Anexa A.2.
Racordarea la reelele de alimentare cu ap, canalizare, cldur (dac este cazul), telefonie,
Internet i la reeaua electric a birourile Inginerului vor fi asigurate i pstrate de ctre
Antreprenor n conformitate cu cerinele din clauza II.4.4 i II.4.5 de mai jos i conform
indicaiilor Inginerului.
28

FIDIC CARTE ROIE Toate birourile vor fi curate zilnic i ntreinute corespunztor de ctre Antreprenor atta timp
ct sunt folosite, n conformitate cu cerinele din clauza II.4.4 de mai jos i conform indicaiilor
Inginerului.
Antreprenorul va pune la dispoziie i va ntreine acest birou, ca s rmn ocupat i s fie
folosit de ctre Inginer, de la Data de ncepere a Lucrrilor pn la emiterea Certificatului de
Recepie Final.
Dup emiterea Certificatului de Recepie Final, Antreprenorul va nltura, dac este cazul, acele
birouri inclusiv coninutul acestora, drumurile de acces i dispozitivele grele aferente, i restabili
suprafeele de teren la starea lor iniial.
Se specific faptul c biroul, mobilierul i echipamentul acestuia i orice alte articole similare nu
vor fi predate Beneficiarului sau unuia dintre reprezentanii acestuia.
II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer
Antreprenorul va pune la dispoziie un birou de laborator pentru Inginer, cu o suprafa i o
mprire n camere conforme cu specificaiile din Anexa A.1b.
Biroul va fi dotat cu mobilier i echipamente dup cum se specific n clauzele II.4.3, II.4.4,
II.4.5 de mai jos i n Anexa A.2.
Racordarea la reelele de alimentare cu ap, canalizare, cldur (dac este cazul), telefonie,
Internet i la reeaua electric a birourile Inginerului vor fi asigurate i pstrate de ctre
Antreprenor n conformitate cu cerinele din clauza II.4.4 i II.4.5 de mai jos i conform
indicaiilor Inginerului.
Toate birourile vor fi curate zilnic i ntreinute corespunztor de ctre Antreprenor atta timp
ct sunt folosite, n conformitate cu cerinele din clauza II.4.4 de mai jos i conform indicaiilor
Inginerului.
Biroul va fi pregtit pentru a fi ocupat i folosit de ctre Inginer n acelai timp cu laboratorul
Antreprenorului, dar nu mai trziu de ___ sptmni dup Data de ncepere a Lucrrilor.
Antreprenorul va pune la dispoziie i va ntreine acest birou, ca s rmn ocupat i s fie
folosit de ctre Inginer, pn la emiterea Certificatului de Recepie Final.
Este specificat ca biroul, mobilierul i altele asemenea nu vor fi predate Beneficiarului sau unuia
dintre reprezentanii acestuia.
II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului
29

FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va pune la dispoziie mobilier i echipament de bun calitate, rezistent i adecvat
pentru o folosire ndelungat. Antreprenorul va ntreine toate aceste produse n condiii bune de
folosina i le va nlocui, dac este necesar, ori de cate ori devin neutilizabile.
Lista de mobilier i echipament este dat n Anexa A.2 Inginerul poate efectua modificri minore
la aceast list atunci cnd organizarea, metodologia si aezarea birourilor este cunoscut.
II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului

Un acces pavat sau asfaltat va fi realizat ctre fiecare birou dac este necesar. O parcare acoperit
va fi construit / amenajat n funcie de numrul autovehiculelor. Un gard de 1.8 m nlime va
nconjura fiecare cldire i parcarea acoperit, la o distan de cel puin 2 m de zidul exterior al
biroului. Gardul va fi amenajat cu o poart, uor de ncuiat i prevzut pentru intrarea
autovehiculelor. Suprafaa din interiorul gardului va fi iluminat n aa fel nct s nu existe
poriuni ntunecate.
De la instalarea lor i pn la emiterea Certificatului de Recepie Final, birourile vor fi
ntreinute si reparate de Antreprenor .
Toate cldirile vor fi izolate i impermeabilizate potrivit condiiilor climatice. Toate ferestrele vor
fi cu dublu vitraj, iar cel puin jumtate se vor putea deschide. Intrrile vor fi prevzute cu dou
seturi de ui. Vor exista luminare i ventilare naturale pentru fiecare camer. Toate ncperile vor
avea lumin electric adecvat pentru condiii de munc.
Fiecare camer va fi prevzuta cu cel puin trei prize cu mpmntare, cu un total de furnizare
maxim de 4 kilowai pe camer.
Fiecare camer va fi prevzuta cu o unitate de aer condiionat (i nclzire) de perete, funcional
indiferent de temperatura extern.
Tavanele vor fi la o nlime de cel puin 2.5 metri.
Fiecare cldire va avea o intrare decomandat.
Fiecare chicinet va conine o chiuvet, dou corpuri baz i dou dulapuri, un frigider de 150 l
i dou plite electrice. Chiuvetele, duurile i chicinetele, vor fi prevzute n mod continuu cu
ap rece i ap cald.
Amenajarea, materialele, fitingurile, finisajele vor fi de bun calitate.

n timpul construciei / pregtirii birourilor, Antreprenorul va pune la dispoziie faciliti
alternative, n apropierea locului respectiv. Asemenea birouri temporare vor fi aprobate de ctre
Inginer. Dac sunt necesare, aceste birouri temporare vor fi puse la dispoziie n termen de 14
zile de la Data de ncepere a Lucrrilor.
30

FIDIC CARTE ROIE Curenia zilnic va fi fcut prin aspirator, cu apa, tergere cu mopul, periere, maturare,
tergerea prafului, lustruire.
Antreprenorul va executa reparaiile cldirilor, coninutului lor, serviciilor i utilitilor de ndat
ce va fi necesar, nu neaprat cnd Inginerul raporteaz nevoi.
Antreprenorul va face toate aranjamentele, i va plti toate cheltuielile, pentru furnizarea i
ntreinerea continue, pn la emiterea Certificatului de Recepie Final, pentru urmtoarele
servicii :
electricitate i iluminare;
aer condiionat i cldura
ap potabil,
ap cald,
canalizare i ap uzat,
colectarea deeurilor.
II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului

n fiecare birou (biroul Inginerului i biroul de laborator) i cu aprobarea Inginerului,
Antreprenorul va asigura instalarea unei linii directe internaionale pentru telefon i fax, precum
i a unui acces la Internet de mare debit.
Antreprenorul va suporta costurile de instalare / reziliere, iar costurile de comunicaii i / sau
abonament vor fi suportate de Inginer.
Telefonul, faxul i accesul la Internet pentru birourile Inginerului (sau birourile temporare dac
este cazul) vor fi asigurate de Antreprenor n termen de ____ zile de la Data de ncepere a
Lucrrilor.
II.4.6. Fotografii de progres

Antreprenorul va aranja s fie efectuate fotografii digitale privind activitile pe antier i
progresul Lucrrilor, sub ndrumarea Inginerului. Fotografiile vor fi executate n numr suficient
pentru a reflecta progresul Lucrrilor.
Toate aceste fotografii digitale vor fi arhivate intr-un calculator i de asemenea pe CD-R (sau alt
suport magnetic aprobat de ctre Inginer) i vor marcate cu data executrii lor, numele i adresa
fotografului, numrul de identificare, i o scurt descriere a lucrrii sau activitii reprezentate,
incluznd poziia kilometric i orientarea pozei.
Fiecare fotografie va fi inclus n form tiprit i n format digital n raportul lunar al
Antreprenorului. La terminarea Lucrrilor, un set complet va fi transferat Beneficiarului.
31

FIDIC CARTE ROIE Proprietatea intelectual i industrial a tuturor fotografiilor va fi a Beneficiarului.
II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer

Antreprenorul va pune la dispoziia Inginerului i va ntreine n mod corespunztor instrumente
de msurtori topografice pentru uzul Inginerului. Acest set de instrumente va cuprinde :
o staie total cu toate echipamentele i accesoriile aferente;
mire metrice;
nivele automate;
2 rulete de otel (50 m)
roi de msurat distana.
Toate instrumentele vor fi puse la dispoziia Inginerului in termen de ___ zile de la Data de
Incepere a lucrarilor si vor ramane la dispozitia Inginerului pn la sfritul Perioadei de
Notificare a Defeciunilor. Instrumentele vor rmne proprietatea Antreprenorului.
32

FIDIC CARTE ROIE ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI
ARTICOL
Suprafaa total minim
Camere> 15 metri ptrati
Sal edint>20 metri ptrati
Toalete
Chiuvete
Duuri
Chicinete
Cmar
Locuri de parcare
U.M.
m2
Numr
Numr
Numr
Numr
Numr
Numr
Numr
Locuri
CANTITATE
Se completeaz prin raportare
la complexitatea lucrrilor i la
configurarea echipei de experi
33

FIDIC CARTE ROIE ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL
ARTICOL
Suprafaa total minim
Camere> 15 metri ptrati
Sal sedint>20 metri ptrati
Toalete
Chiuvete
Dusuri
Chicinete
Cmar
Locuri de parcare
U.M.
m2
Numr
Numr
Numr
Numr
Numr
Numr
Numr
Locuri
CANTITATE
Se completeaz prin raportare
la complexitatea lucrrilor i la
34

FIDIC CARTE ROIE ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE
INGINERULUI
ARTICOLE
Uniti de aer condiionat de perete
Mese de birou (1.8 m x 0.9 m) cu 3 sertare
Scaune de birou (cu sptar nalt)
Mese (1.8 m X 0.9 m)
Scaune
Mas conferin (4.0 m x 1.6 m)
Scaune mas conferin
Clasificator orizontal
Clasificator vertical
Clasificator metalic 4 sertare mari
Etajer (1.8m x 0.8m x 0.3m)
Dulapuri (1.7m x 0.9m x 0.4m) cu 3 etajere i
ncuietor
Avizier (2 m x 1.2 m)
Frigider
Co de gunoi
Extinctor (unul electric i trei de uz general,
fiecare de 15 l)
Maina de perforat si legat (indosariat cu spire)
Vesel i tacmuri
Ceainic
Cafetiera
Tigaie
Cuier haine
BIROUL
PRINCIPAL
BIROUL DE
LABORATOR
Se completeaz prin raportare la

complexitatea lucrrilor i la
35

FIDIC CARTE ROIE ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER
Minimul de echipamente pentru Laboratorul de antier conform Paragrafului II.2.2 va consta n:
NR.
CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
DESCRIERE
Cuptor de laborator 100 l
Cuptor de laborator 100 l
Balanta analitica, eroare 0.01.g, sarcina 500-600 g
Balanta analitica, eroare 0.1.g, sarcina 10000 g
Balanta analitica, eroare 0.01 1 g, sarcina 30000 g
Balanta farmaceutica cu precizie de 0.01 g
Balanta hidrostatica
Platforma scalata, sarcina 100 g
Taler, diametru 200-300 mm
Cuptor pe gaz
Site in serie pentru pamant (vezi SR_EN 933-2/1998)
Site in serie pentru agregate (vezi SR_EN 933-2/1998)
Site in serie pentru amestec (vezi SR_EN 933-2/1998)
Site in serie pentru beton (vezi SR_EN 933-2/1998)
Site de cernut
Spliter pentru mostre agragate
Extrudor
Pompa vid
Masina de testare a compresiunii betonului , max.2000 kN
Termometru de camera
Termometre de exterior
Termometru digital pentru asphalt, beton, etc.
Pluviometru
Masina de forat + foreza diametru 200 & 100 mm
Masina abraziva Los Angeles
Masina abraziva Micro- Deval
Set test albastru metilen
Picometru
Masurarea greutatii unitare pentru masurarea densitatii
Subler- determinarea coeficientului de forma a granulelor
Spatule
Aparat de determinate a naturii golurilor
Test de determinare a tasarii cu conul
Placa vibranta
Mixer de betoane
Matrita de testare ( 150 x 150 x 150 mm )
Prisma de ciment ( 40x40x160 mm)
Rezervor de apa cu termostat
Camera de conservare vaporizarecu controlul temperaturii
Cantitate
Se
completeaz
prin raportare
la
complexitatea
lucrrilor
36

FIDIC CARTE ROIE 40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62
63
64.
65.
66
67
68.
69
70
71
72.
Mixer mortar
Aparat amestec
Aparatul Vicat pentru determinarea consistentei cimentului
Banda Le Chatelier
Aparat pentru extractie cu separator-recuperare filer
Compresometru Marshall
Masina de compactat giratory
Sistem de testare al asfaltului ELE MATTA
Compresometru pentru monstre cubice
Mixer pentru monstre
Baie de apa cu termostat
Peretrometru automat standard cu accesorii
Aparatul inel si bila pentru determinarea punctului de inmuiere
Aparat pt determinarea stabilitatii la incalzire in film subtire
Aparat de testare a ductibilitatii ( 150 cm ) cu baie de revenire
constanta
Rezistenta limita aparat Fraass
Spectrofotometru UV - VISIBLE
Echipament CBR
Aparatul Proctor simplu si modificat ciocan
Benkelman beam apparatus
Placa Lukas
Dispozitiv limitare curgere marca CASSAGRANDE
Areometre
Set test echivalent de nisip
Con pentru determinarea gradului de compactare cu nisip
Aparat determinare densitati aparenta in aer si apa
Masina de testare a compresiei cimentului
Ceas cronometru
Aparat pentru polisaj al agregatelor
Termohigrograf 35 +45 C; cu masurarea umiditatii de la 0 pana la
100%
Aparat de incercat duritatea solului (FDP)
Viscozimetru
Sistem de testare a rezistentei invelisului
37

FIDIC CARTE ROIE ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE
Mai jos sunt listate cele mai importante Standarde si Normative romanesti privind proiectarea si
construirea de drumuri, inspectie, investigatie si teste de laborator pentru diferite tipuri de lucrari.
Pentru alte standarde romanesti si straine aplicabile, se face referire la sectiuni individuale din
Specificatii Tehnice.
Etape tipuri de lucrari, standardele sau
normativele aplicabile si procedura de
investigare
0
Normativ
specificand metoda
de investigare
1
Standarde pentru drumuri extra-urbane
Normativ
solicitand o anume
investigare
PD 162-2002
Proiectare si executie lucrari de terasamente

A. Investigatii. Prescriptii
Teren de fundare. Cercetari geologico-tehnice si
geotehnice specifice traseelor de drumuri sI
autostrazi
STAS 1242/2-83
Teren de fundare. Investigatii in santuri deschise.
STAS 1242/3-87
Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje

executate in pamanturi
STAS 1242/4-85
Teren de fundare. Investigatii geotehnice prin

penetratii dinamice
STAS 1242/5-88
Teren de fundare. Investigatii geotehnice prin

penetratii statice
STAS 1242/6-76
Teren de fundare. Principii generale de calcul.
Teren de fundare. Adancime de inghet maxima.

Zonarea pe teritoriul Romaniei.
STAS 3300/1-85
STAS 6054-77
B. Inspectia de calitate a terenurilor de fundare,

materiale folosite la lucrarile de terasamente si
straturilor rutiere (excluzand stratul de forma)
1
Lucrari de drumuri. Terasamente. Cerinte tehnice

generale de calitate.
Norma departamentale pentru executia mecanizata

a terasamentelor la drumuri:
- Clasificarea si identificarea tipurilor de
pamanturi.
- Determinarea granulatiei
- Limita de plasticitate.
STAS 2914-84
C 182-87
STAS 1243-88
STAS 1913/5-85
STAS 1913/4-86
STAS 1913/13-83
38

FIDIC CARTE ROIE Etape tipuri de lucrari, standardele sau
normativele aplicabile si procedura de
investigare
0
1
- Continut de umiditate
- Densitatea pamantului
- Permeabilitate (Teste de laborator)
- Parametrii de compactare Gradul de compactare
Proctor
- Determinarea grosimii fundatiei (pamant coeziv)
- Determinarea densitatii prin metoda conului de
nisip (pamanturi necoezive)
- Determinarea capacitatii portante
Normativ
solicitand o anume
investigare
2
Normativ
specificand metoda
de investigare
3
STAS 1913/1-82
STAS 1913/3-76
STAS 1913/6-76
STAS 1913/13-83
STAS 1913/15-75
STAS 12288-85
CD Norm 31-2002
II
Stratul de forma. Proiectare si constructie
Lucrari de drum. Stratul de forma. Cerinte tehnice

de calitate.
STAS 12253-84
Lucrari de drum. Straturi din agregate naturale sau

pamant stabilizat cu ciment. Cerinte tehnice de
calitate
STAS 10473/187
Verificarea calitatii materialelor, mixturilor

stabilizate cu zgura si var sau ciment si var sau
testarea stratului de forma in timpul executiei.
a
b
c
Inspectia calitatii pamantului

- determinarea granulatiei
- clase de plasticitate
- evaluarea asperitatii
- continutul in materii organice in stratul superior
- reactii Ph
STAS 1913/5-85
STAS 1913/4-86
STAS 1913/5-85
STAS 7107/1-76
STAS 9163/1873
Funnel raw slag

- densitatea in conditii de umiditate scazuta
Resturi de cariera
STAS 4606-80
STAS 12253-84
STAS 730-89
SR EN 10972:2002
Var nestins
Pudra de var stins
- sorturi
- continutul in calciu si oxizi de magneziu
SR 9310:2000
SR EN 4591:2003/
AC:2003
SR EN 4592:2003
Funnel grained slag
SR 648:2002
STAS 4606-80
39

FIDIC CARTE ROIE - determinarea granulatiei
f
i
III
Cimenturi Metode de incercari ale cimenturilor.

Determinarea timpului de priza ai a stabilitatii.
SR EN 1963:1995/ AC:1997
Determinarea raporturilor pamanturilor stabilizate

- Determinarea caracteristicilor de compactare.
- determinarea rezistentei la compresiune la 7, 14
sau 28 zile
STAS 1913/1383
STAS 10473/286
Verificarea calitatii stratului de forma in timpul

executiei.
- continutul umiditatii pamanturilor necoezive si a
refuzurilor de cariera
- continutul umiditatii pamanturilor coezive si
mixturilor
- calculul pamanturilor inainte de compactare
- gradul de compactare a straturilor prin verificarea
bazata pe determinarea grosimii sau volumului
- determinarea rezistentei la compresiune a
pamanturilor la 7, 14 si 28 zile
STAS 4606-80
STAS 1913/1-82
STAS 10473/286
STAS 10473/286
CD Norm 18287
STAS 10473/286
Determinatea fortei stratului de forma
Norm CD 312002
Drenarea apelor de suprafata si sisteme de

descarcare . Proiectare si constructie.
Lucrari de drumuri. Sisteme pentru colecatrea apelor

si drenaj. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 10796/177
Lucrari de drumuri. Sisteme pentru colectarea apelor

si drenaj, rigole, santuri si santuri la drumuri laterale.
Prescriptii generale de proiectare
STAS 10796/279
Lucrari de drumuri. Lucrari de constructie pentru

colectarea apelor. Drenuri. Prescriptii generale de
proiectare
STAS 10796/388
Verificarea calitatii materialelor si prefabricatelor in

timpul executiei.
a
Cimenturi
- timpul de priza
- calculul volumului constant
- metode de conservare
- rezistenta mecanica la 2(7) si 28 zile
SR EN 1963:1995/ AC:1997
SR EN 1961:1995
40

FIDIC CARTE ROIE b
Agregate
- continutul de materii fine
- stratul superior
- parti din argila, carbune si mica - determinarea
granulatiei
- echivalentul in nisip
- determinarea capacitatii de uzura prin metoda Los
Angeles
STAS 4606-80
STAS 4606-80
visual inspection
STAS 4606-80
STAS 730-89
SR EN 10972:2002
Piatra de rau pentru camasuirea si elemente de

zidarie
- capacitatea la compresiune a pietrei testate prin
apruveta uscata
- comportarea la inghet-dezghet
SR EN
1926:2000
SR EN
12371:2002
Bolovani folositi la camasuire si la zidarie:

- determinarea capacitatii la compresiune
- determinarea capacitatii de uzura prin metoda
Deval
STAS 730-89
SR EN 10972:2002
Apa folosita la mortare si betoane

- analiza chimica
SR EN
1008:2003
Betoane si mortare
Norm NE 0132002
Otelul folosit la armare
STAS 438/1-89
Materiale de filtrare
- echivalentul la nisip
- determinarea granulozitatii
STAS 730-89
STAS 4606-80
Tuburi de beton la sistemele de canalizare

- dimensiuni (diametre si grosimi)
STAS 816-80
i
j
IV
Borduri din beton

- dimensiuni
- determinarea capacitatii la incovoiere
SR EN
1340:2004
SR EN
1340:2004
Protectia taluzurilor si santurilor. Proiectare si

executie.
Lucrari de drumuri. Protectia taluzurilor si santurilor. STAS 2916-87

Lucrari de drumuri. Prescriptii generale de

proiectare
Straturi de baza si fundatii.
STAS 11210-88
41

FIDIC CARTE ROIE 1
Lucrari de drumuri. Road works. Prescriptii de baza.
STAS 1339-79
Lucrari de drumuri. Straturi de baza si fundatii

Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6400-84
Lucrari de drumuri. Fundatii din pamanturi

stabilizate mechanic. Conditii tehnice generale de
calitate
STAS 8840-83
Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale

sau pamanturi stabilizate cu ciment. Condi\ii tehnice
generale de calitate
STAS 10473/187
Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate

naturale sau pamanturi stabilizate cu lianti
hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare
sI [ncercare.
STAS 10473/286
Lucrari de drumuri. Straturi de baza si

imbracaminti bituminoase de macadan
semipenetrant si penetrant. Conditii tehnice de
calitate.
SR 1120:1995
Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixture

bituminoase la cald. Conditii tehnice generale de
calitate
SR 7970:2001
Instructii tehnice pentru depozitele de cenusa

aplicate la betoanele de drum.
CD 147-2002
Instructii tehnice pentru proiectarea si executia

straturilor de fundare (in afara de cele stabilizate)
CD 29-79
10
Instructii tehnice pentru executarea straturilor rutiere

in afara celor cu agregate naturale stabilizate cu
lianti puzzolanici.
CD 127-2002
11
Ghidul metodologic pentru executarea fundatiilor

din ballast prin compactarea prin metoda optimizarii
umiditatii.
CD 145-2003
Verificarea calitatii agregatelor naturale din balast

folosite la structuri de drum (pentru certificare
verificarile sunt efectuate de furnizor si confirmate
de executant):
- originea petrografica si minerala
- cantitatea de fractii mai mica de 0.02 mm
- calculul suprafeteloor neregulate
- calculul impuritatilor
- continutul finetii
SR 662:2002
(functie de sortul
agregatelor si
scopul folosirii)
STAS 4606-80
STAS 1913/5-85
STAS 4606-80
STAS 730-89
STAS 4606-80
STAS 730-89
STAS 4606-80
STAS 730-89
STAS 1913/6-76
42

FIDIC CARTE ROIE - calculul permeabilitatii
- grosimea capilara
- aspectul sortului (b/a and c/a)
- crushing coefficient
- gradul de uzura determinat prin incercarea Los
Angeles
B
Verificarea calitatii agregatelor naturale obtinute

prin spargere artificiala (verificarea este facuta de
furnizor si confirmata de executant)
Testele de baza ale agregatelor:

- originea petrografica si minerala
- porozitatea aparenta in conditii de presiune
normala
- capacitatea la compresiune in conditii uscate
Angeles
- gradul de calitate
- gradul de rezistenta la inghet
- sensibilitatea la inghet
STAS 1913/8-82
STAS 4606-80
STAS 730-89
SR EN 10972:2002
SR 667:2000
(depending on
the sort and
scope)
SR EN
12407:2002
SR EN
1936:2001
SR EN
1926:2001
STAS 730-89
STAS 730-89
STAS 730-89
STAS 730-89
Incercari la agregate:
- granulatia
- indice de rectificare
- cantitatea de argila
- cantitatea de materii straine
Angeles
- gradul de rezistenta la inghet
- sensibilitatea la inghet
- gradul de functionare
Verificarea calitatii materilelor folosite la fundatiile
drumului obtinute prin stabilizare mecanica (pamant
necoeziv, straturi din piatra existente, balast, pietris,
piatra sparta si deseuri de cariera)
- rata de plasticitate
- granulatia de pamant necoeziv
- determinarea materialului granular
- parametrii de compactare
Verificarea calitatii celorlalte materiale folosite la
stratul de baza si fundatie.
STAS 4606-80
STAS 730-89
STAS 730-89
SR 667:2000
STAS 4606-80
STAS 730-89
STAS 730-89
STAS 730-89
STAS 730-89
STAS 8840-83
STAS 1913/4-86
STAS 730-89
STAS 1913/5-85
STAS 4606-80
STAS 1913/1383
STAS 6400-84
STAS 10473/187
43

FIDIC CARTE ROIE a
Funnel granulated slag

- densitatea aparenta majoritara
- materiale cu lianti puzzolanici. Indexul acivitatii
puzzolanici..
SR 648:2002
STAS 4606/80
SR 3832-8:1999
Var nestins si var stins

- calculul continutului de calciu si oxidului de
magneziu activ
SR EN 4592:2003
Cimenturi
- timpul de priza
- calculul volumului constant
- metode de conservare
- rezistenta mecanica la 2(7) si 28 zile
SR EN 1963:1995/ AC:1997
Bitum:
- penetratia la 25C
- temperatural de inmuiere
Filler:
Timpul de segregare rapida a emulsiei bituminoase

cationice
Verificarea calitatii materialelor folosite la stratul de

baza:
Agregate naturale luate din balastiere si piatra sparta

din cariere:
- verificarea granulatiei amestecului
- verificarea gradului de compactare
STAS 42-68
SR EN
1427:2002
STAS 539-79
STAS 8877-72
STAS 6400-84
STAS 8840-83
STAS 10473/187
STAS 4606-80
STAS 12288-85
Agregate stabilizate cu ciment:

- rezistenta la compresiune la 7 si 28 zile
- actiunea apei (Rci, Vi, and Ai)
- pierderea din sarcina (Psu, Pid)
- granulatie
- gradul de compactare
Verificarea bitumului din straturille de baza
Incercarile realizarii amestecului :

- granulatia si partile levigabile din sorturile de
STAS 10473/286
STAS 10473/286
STAS 10473/286
STAS 4606-80
STAS 12288-85
SR 7970:2001
STAS 4606-80
44

FIDIC CARTE ROIE agregate
- calculul minim necesar pentrudeterminarea pietrei
sparte si a fillerului(formula de determinare)
- incercarea compozitiei amestecului dupa preparare
- determinarea granulozitatii agregatelor scoase din
amestec
b
SR EN 126976:2004
SR EN1269723:2004
STAS 4606-80
Verificarea calitatii probelor prelevate :

- caracteristicile fizico-mecanice prin teste Marshall
si cuburi
- determinarea continutului de bitum si continutul de
agregate
Verificarea calitatii constructiei din beton de ciment

si straturile de fundare A se vedea cap vi:
Imbracaminti din beton de ciment. In conformitate
cu cerintele proiectului
Verificarea capacitatii fundatiei sau elevatiei

stratului de baza
- incercari deflectometrice
SR EN 126976:2004
SR EN1269723:2004
CD 31-2002
VI
Imbracaminti din beton de ciment. Proiectare si

constructie
Lucrari de drum. Imbracaminti de beton de ciment

executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de
calitate
SR 183-1:1995
Lucrari de drum. Imbracaminti de beton de ciment

executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de
calitate
SR 183-2:1998
Norme pentru imbracamintile de beton de ciment

executate in cofraje fixe
NE 014-2002
Verificari la materialele de baza ale imbracamintilor

de beton de ciment
A
Verificarea calitatii agregatelor
Nisip de rau sortul 0-3; 3-7

- echivalenta in nisip
- materii straine (lemn, argila, carbune, mica)
- calculul granulozitatii
- calculul continutului de apa
SR 662:2002
Pietris sorturile 7-16, 16-31, 16-40

- materii straine
- granulozitate
SR 662:2002
STAS 4606-80
STAS 730-89
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
45

FIDIC CARTE ROIE c
Sorturi sparte 8-16, 16-25, sorturi separate 25-40

- materii straine
- calculul fractiilor mai mici de 0.09 mm
- granulatia
SR 667:2000
Verificarea calitatii agrgatelor de balastiera de catre

furnizor , specificate la capitolele 1a, si 1b si
urmatoarele:
SR 662:2002
Nisipuri:
- originea minerala si petrografica
- calculul continutului de sulfati si sulfide
STAS 4606-80
STAS 4606-80
Pietris:
- calculul continutului de sulfati si sulfiti
- granulatia (b/a and c/a)
- rezistenta la rupere in conditii de umiditate mare
- rezistenta la inghet-dezghet;
Angeles
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
SR EN 10972:2002
Verificarea calitatii agrgatelor de balastiera de catre

furnizor , specificate la capitolele 1c si urmatoarele:
Testele rocilor de baza:

- idem cap. 2.a
Material testing (chipping and split)

- idem cap 2.6
Verificarea calitatii celorlalte materiale ce se vor

folosi
Cimenturi CD 40:
P 45; P 40
- conditii de pastrare
- timpul de priza
- rezistenta mecanica la 2(7) and 28 days
STAS 4606-80
STAS 730-89
STAS 730-89
STAS 4606-80
SR 667:2000
STAS 10092-78
SR EN 1971:2002
SR EN 1963:1995/ AC:1997
SR EN 1961:1995
Aditivi
NE 014-2002
Apa
SR EN
1008:2003
Timpul de segregare rapida a emulsiei bituminoase

cationice
STAS 8877-72
Protectia P 45
STAS 12093-83
Verificarea calitatii betonului
Compozitia betonului determinata prin teste
SR 183-1:1995
NE 014-2002
46

FIDIC CARTE ROIE preliminare
b
VI
I
Caracteristicile betonului proaspat:

- lucrabilitatea
- densitatea aparenta
- continutul de aer
- temperatura betonului
SR EN 123504:2002
SR EN 123504:2002
SR EN 123507:2003
SR EN 123504:2002
Caracteristicile betonului armat:

- prelevarea probelor
- rezistenta la compresiune a cubului de beton
- rezistenta la incovoiere a prismului 150x150x600
mm
- rezistenta la compresiune
- rezistenta la inghet-dezghet pe epruvetele din
determinarea compozitiei betonului
SR EN 123906:2002
SR EN 123906:2002
SR 183-1:1995
C 54-81
STAS 3518-89
Calitatea imbracamintilor:
- masurarea asperitatii suprafetei
- testul de rugozitateroughness test
SR 183-1:1995
STAS 8849-83
Imbracaminti bituminoase la cald. Proiectare si

constructie
Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la

cald. Conditii tehnice de calitate
SR 174-1:2002

cald. Conditii tehnice pentru pregatirea si asternerea
mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor
bituminoase.
SR 174 2 :
1997 / C1:1998

cald Road works. Conditii tehnice de calitate
STAS 175:1987
Lucrari de drumuri Imbracaminti bituminoase pentru

poduri de sosea. Cerinte tehnice de calitate
STAS 1348-87
Lucrari de drumuri Imbracaminti bituminoase.

Cerinte tehnice de calitate
SR 599:2004
Lucrari de drumuri. Macadam. Cerinte tehnice de

calitate
SR 179:1995
Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale

traseelor. Prescriptii de proiectare.
STAS 863-85
Verificarea calitatii materialelor pentru

imbracamintile bituminoase executate la cald.
47

FIDIC CARTE ROIE A
Varificarea calitatii agregatelor:
Agregate de balastiera:
- idem ca si cap.VI.1.a si 1.b verificarea facuta de
executant;
furnizor
Chipping:
- idem ca si cap.VI.1.c verificarea facuta de
executant;
furnizor
Piatra sparta:
- foreign matter acalculul materiilor strainemount
- calculul fnctionalitatii
- caliatatea rocii de baza (testata de furnizor)
SR 667:2000
Bitumuri:
- penetratia la t 25C
- temperatura de topire
- ductilitatea la 0C si 25C
- limita de inflamabilitate
- materii solubile in solventi organici
- testul de stabilitate la incalzire la 163C
- Wax la 45C punctul minim de inmuiere
- procentul max de pierdere prin incalzire
- nota de clasificare
- bitumuri cu adaos de cauciuc
- densitatea la 15C
- determinarea continutului asfaltului
- determinarea continutului bitumului prin metoda
cantitativa
- reducerea timpului de priza
- determinarea vascozitatii dinamice
SR 754:1999
Filler:
- calculul carbonatului de calciu (se verifica doar de
furnizor)
- determinarea umiditatii
- determinarea granulozitatii
- indicele de absorbtie
- densitatea aparenta testata dupa precipitarea
fillerului in benzen sau metilbenzen
- evitarea testarii dupa compactare
STAS 539-79
STAS 730-89
STAS 730-89
SR EN 10972:2002
STAS 42-68
SR EN
1427:2002
SR 61:1997
STAS 5489-80
STAS 115-80
SR 754:1999
STAS 8098-68
STAS 8099-74
STAS 8788-71
STAS 11106-84
STAS 35-81
STAS 11106-84
STAS 10969/383
STAS 11342-79
SR
EN
12596:2003
STAS 4605/9-88
STAS 539-79
STAS 539-79
STAS 539-79
STAS 539-79
STAS 539-79
48

FIDIC CARTE ROIE f
Timpul de priza rapida a bitumului:

- continutul de agregate
- gradul de vascozitate engler
- deseurile de bitum
- calculul omogenitatii
- stabilitatea stalpilor
STAS 8877-72
STAS 10969/288
STAS 8877-72
STAS 8877-72
STAS 8877-72
STAS 8877-72
Verificarea stabilitatii mixturii
Determinarea formului amestecului

- determinarea cantitatii de agregate: filler si bitum
STAS 1338/1-84
Cap. 2.2.2
Prelevarea de probe din amestec in vederea testarii

preliminare in laborator
STAS 1338/1-84
Cap. 2.2.3
Prelevarea de probe de asfalt pt laborator

- epruvete pregatite la teren
- epruvete luate din imbracaminti
STAS 1338/1-84
Cap. 3.2.1
Cap. 3.2.2.
Cap. 3.2.3
Pregatirea si pastrarea epruvetelor
STAS 1338/1-84
Cap..4
Determinarea in laborator a caracteristicilor fizicomecanice ale amestecului

- calculul stabilitatii la 60C (S)
- indice de curgere (I)
- indicele S/I
- absorbtia de apa
- reszistenta la compresiune la 22C
- rezistenta la compresiune la 50C
- rezistenta la compresiune cand temperatura se
diminueaza la 22C in timpul testului de udare
- marirea in timpul celor 28 zile ale testului de udare
- penetratia la 40C
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
Verificarea prepararii amestecului de asfalt

- granulatia si puritatea compozitiei agregatelor
(sorturi testate inainte de aplicare)
STAS 4606-80
49

FIDIC CARTE ROIE - calculul temperaturii bitumului si agregatelor
- compozitia amestecului pentru asfalt
- caracteristicile amestecului fizico-mecanice testate
pe epruvete luate din amestec
STAS 730-89
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
Verificarea calitatii amestecului pe epruvete extrase

din imbracaminti:
- epruvete
- compozitia amestecului
- caracteristicile fizico-mecanice determinate pe
epruvete defecte (stabilitatea la 60C, rezistenta la
compresiune la 22C si 50C, rezistenta la
compresiune la diminuarea temperaturii dupa 28 zile
de la testul de udare
- caracteristicile fizico-mecanice ale imbracamintilor
asfaltice testate pe epruvete defecte
Verificarea calitatii suprafetei imbracamintilor

asfaltice :
- suprafete continui
- structura suprafetei
VI
II
Siguranta traficului
SR 174-1:2002
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR EN 126976:2004
SR 174-2:1997/
C1 :1998
STAS 8849-83
Siguranta traficului. Semne de circulatie. Clasificare,

simboluri si amplasare.
SR 1848-1:2004
Siguranta traficului. Semne de circulatie. Prescriptii

tehnice
SR 1848-2:2004
Siguranta traficului. Semne de circulatie.

Semnificatii
SR 1848-3:2004
Siguranta traficului. Semaforizare. Amplasare si

punere in functiune
SR 1848-4:1995
Semne de circulatie. Semnale luminoase. Prescriptii

tehnice de calitate
STAS 1848/5-82
Siguranta traficului. Marcaje rutiere
SR 1848-7:2004
Intersectii de drumuri. echipamente. Norme
SR 1244-2:2004
Siguranta traficului. Instalatii pentru semne rutiere

automate
STAS 1244/3-90
IX
1
Parapete
Lucrari de drumuri. Stalpi de ghidare si parapete.
STAS 1948/1-91
50

FIDIC CARTE ROIE -
2
X
Prescriptii generale de proiectare si amplasare pe

drumuri
Lucrari de drumuri. Parapete la poduri. Prescriptii
generale de proiectare si amplasare
SR 1948-2:1995
Poduri
Poduri de cale ferata si sosea. Poduri din lemn.

STAS 1349-78
Poduri din lemn. Controlul executiei, receptiei si

reviziilor ulterioare.
STAS 1483-72
Poduri pentru strazi sis]osele; pasarele. Actiuni.

Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare.
STAS 1545-89
Poduri de beton, beton armat si beton

precomprimat. Suprastructura. Conditii generale de
executie.
STAS 1910-83
Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare.
STAS 3221-86
Poduri pe sosea. Gabarite..
STAS 2924-91
Beton de coment. Prescriptii pentru determinarea

agresivitatii apei asupra betonului la constructii
hidrotehnice
STAS 3349/2-83
Continutul obisnuit de ciment tipul II, III, IV, I, V
SR EN 1971:2002
10
Poduri de sosea. Supervizare si revizii tehnice.
STAS 2920-83
11
Poduri metalice de sosea si cale ferata. Prescriptii de

executie.
STAS 3461-83
12
Poduri metalice de cale ferata si sosea. Aparate de

reazem din otel turnat. Conditii tehnice de executie
si montaj.
STAS 4031-77
13
Beton armat si prefabricat pentru cf si sosea
STAS 4031/2-75
14
Poduri. Terminologie.
Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea
rosturilor de dilatatie.
STAS 5626-92
Poduri de cale ferata si sosea. Imbinari cu suruburi

de inalta rezistenta. Prescriptii de proiectare si
executie.
Poduri metalice de cale ferata si sosea.
Suprastructuri sudate. Prescriptii de executie.
STAS 9330-84
15
16
17
STAS 1844-75
STAS 8270-86
STAS 9407-75
51

FIDIC CARTE ROIE Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din
beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii de proiectare.
Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri din
zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de
proiectare.
Poduri de cale ferata si sosea. Aparate de reazem
din neopren armat.
STAS 10111/287
21
Poduri de cale ferata si sosea. Incercari pe betoane

armate si elemente prefabricate
STAS 12313-85
22
Poduri de cale ferata sosea si pasarele.

Suprastructuri Incarcari
Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de
proiectare si executie.
STAS 12504-86
18
19
20
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
Elemente prefabricate din beton. Prescritii

generale de calitate
Elemente prefabricate din beton, reguli si
proceduri pentru controlul calitatii.
Elemente prefabricate din beton, reguli si
proceduri pentru controlul parametrilor
geometrici
Metallic moulds for precast units of concrete.
Reinforced and prestressed concrete. Technical
conditions of quality
Cimenturi cu rezistenta la apa cu continut mare
de sulfati
Ciment Portland alb
Teren de fundare. Fundarea pilelor. Incercari in
situ pe pile
Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de
proiectare.
Teren de fundare. Pile forate cu diametru mare.
Prescriptii generale de proiectare, executie si
conditii de acceptare
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare
[n cazul fund`rii directe.
STAS 10111/177
STAS 10167-83
STAS 5088-87
1.
SR EN
13369:2002
STAS 6657/2-89
STAS 6657/3-89
STAS 7721-90
SR 3011:1996
SR 7055:1996
STAS 2561/2-81
STAS 2561/3-90
2.
SR EN
1536:2004
STAS 3300/2-85
52

FIDIC CARTE ROIE 34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari

permanente.
Actiuni in constructii. Clasificare si gruparea
actiunilor pentru poduri de cale ferata si sosea.
Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de
proiectare
Normativ referitoare la proiectarea si executia
fundatiilor directe
Normativ referitor la proiectarea si executia
pilelor
Normativ de proiectare si executia fundatiilor in
teren slab
Codul de Practica pentru executarea lucrarilor
din beton, beton armat si beton precomprimat.
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
luca`rilor de constructii
Reguli tehnice pentru proiectarea si intretinerea
drumurilor
Normativ pentru incercarea betonului prin
metode nedistructive
Instructiuni privind controlul calitatii betonului
la fundatiile forate prin procedeul sonic.
Reguli tehnice pentru protectia elementelor din
beton armat sau precomprimat intr-un mediu
agresiv natural si artificial
Instructiuni privind proiectarea si executia
fundatiilor in terenuri cu umiditate mare
Instructiuni tehnice privind procedeele de
remediere a defectelor pentru elementele de beton
si beton armat.
Instructiuni privind incercarile pe betoane.
STAS 10101/178
STAS
10101/OB-87
SR 1911:1997
P 10-86
GE 029-97
P 7-2000
NE 012-99
C 16-84
P 82-86
C 26-85
C 200-81
C 170-78
NP 001-96
C 149-87
C 54-81
53

FIDIC CARTE ROIE 49
50
51
52
53
XI
1
Instructiuni privind determinarea defectelor la

elementele prefabricate
Ghid pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/389. elemente prefabricate. Metode de verificare
ale caracteristicilor geometrice.
Normativ privind executia la cald a
imbracamintilor bituminoase pentru podurile de
sosea.
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor
Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor
din otel beton
Altele
Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltate sI
imbracaminti bituminoase executate la cald.Tipare
sI accesorii metalice pentru confectionarea sI
decofrarea epruvetelor
C 117-70
C 156-89
AND 546-2002
C 130-78
C 28-83
STAS 1338/3-84
Lucrari de drumuri. incadrarea imbracamintilor la

lucrari de constructii noi si modernizari de drumuri.
Prescriptii generale de proiectare si de executie.
STAS 1598/1-89
Lucrari de drumuri. Incadrarea imbracamin\ilor la

ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescriptii
generale de proiectare si de executie.
STAS 1598/2-89
Actiunea fenomenului de inghe\-dezghet la lucrari

de drumuri. Adancimea de inghet in complexul
rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/1-90
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari

de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor
din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/2-90
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari

de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a
pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1709/3-90
Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor.
STAS 2900-89
Lucrari de drumuri. Terminologie.
SR EN 403254

FIDIC CARTE ROIE 1:2001
9
Lucrari de drumuri. Terminologie
STAS 4032/2-92
10
Lucrari de drumuri. Borne hectometrice si

kilometrice
SR 6900:1995
11
Lucrari de drumuri. Metode de masurare.

Lucrari de drumuri. Pavaje din piatra bruta sau
bolovani.
STAS 8849-83
13
Strazi, trotuare, alei pietonale si piste de biciclete.

Prescriptii de proiectare.
STAS 10144/291
14
Elementele geometrice ale strazilor. Prescriptii de

proiectare..
STAS 10144/391
15
Amenajarea intersectiilor de drumuri. Clasificarea si

prescriptii de proiectare.
SR 101444:1995
16
Calculul capacitatii de circulatie a strazilor.
STAS 10144/589
17
Calculul capacitatii intersectiilor.
STAS 10144/689
18
Metode pentru investigarea circulatiei. Clasificari.
STAS 10795/176
19
Road traffic technique. Devices for investigations of

the road traffic. Devices for recording the road
traffic. Classification.
Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii
straturilor rutiere cu dispozitivul cu con sI nisip.
STAS 10795/22001
21
Determinarea granulatiei nisipurilor
STAS 3-87
22
Agregate naturale pentru betoane si mortare cu

legaturi cu materiale minerale.
SR EN
12620:2003
23
Agregate din zgura pentru betoane cu densitatea

mica.
Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea
rezistentelor mecanice.
STAS 8177-68
25

timpului de priza si a stabilitatii.
SR EN 1963:1995
26

cantitativa a componentelor.
SR ENV 1964:1995/
AC:1997
27
SR EN 196-
12
20
24
STAS 9095-90
STAS 12288-85
SR EN 1961:1995
55

FIDIC CARTE ROIE finetii.
6:1994
28
Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de

prelevare si pregatire a probelor de ciment.
SR EN 1967:1995
29
Meetode de incercari ale cimenturilor. Determinarea

continutului de cloruri, dioxid de carbon si substante
alcaline.
SR EN 19621:1994
30
Cimenturi. Determinarea partii fine pe epruvete de

100 g.
STAS 227/2-94
31
Cimenturi. Determinarea. Temperaturii de topire

pentru hidratare .
SR 227-5:1996
32
Materiale pentru legaturi hidraulice. Cimentul

Portland
SR EN 1971:2002
33
Cimenturi. Tipuri de determinari ale prizelor

cimenturilor.
STAS 5296-77
34
Incercari pe betoane.. incercari pe betoane noi.

Determinarea densitatii aparente,
lucrabilitatiicontinutului de agregate fine.la
inceputul turnarii.
STAS 1799-88
35
Incercari pe betoane si mortare. Echipamente

metalice reutilizabile.
SR EN 123901:2002
36
Betoane. Determinarea densitatii, compactarii

absorbtiei de apa si porozitatii betonului la turnare.
STAS 2414-91
37
Incercari pe betoane. Deteerminarea contractiei

axiale la turnare.
STAS 2833-80
38
Beton de ciment. Previziuni pentru stabilirea

gradului de degradare.
STAS 3349/1-83
39
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la

inghet-dezghet.
STAS 3518-89
40
Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii
SR EN 123908:2002
41
Betoane de ciment. Clasificari.
SR EN 2061:2002
42
Beton de ciment. Verificarea reactiilor agregatelor la

substantele alcaline.
STAS 5440-70
43
Incercari pe betoane. Verificarea aderenteii intre

beton si armatura.
STAS 5511-89
44
Incercari pe betoane. Determinarea modelului static
STAS 5585-71
56

FIDIC CARTE ROIE la compresiune a betonului.
45
Incercari de aderenta la mortare..
SR EN 8462:2002
46
Incercari nedistructive pe betoane. Clasificari si

indicatii generale.
STAS 6652/1-82
47
Borduri de ciment.
SR
1340:2004
EN
Standardele si normativele de mai sus pot fi imbunatatite, modificate sau inlocuite in functie de
lucrarile din proiect.
57
CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE
I. TERASAMENTE
Nr.
1
Category of checking and tests

1.1 Grading
1.2 Plasticity limits; Plasticity index
1.3 Free swelling
1.4 Freezing thawing sensitive
1.5 Compaction characteristics Normal Proctor method
2.1 Moisture content
2.2 Compaction degree
2.3 Bearing capacity
3.1 Grading
3.2 Plasticity limits; Plasticity index
3.3 Free swelling
3.4 Freezing thawing sensitive
3.5 Compaction characteristics Normal Proctor method
Document de Referinta
Cost Unitar
(Euro / test)
C56-85
STAS 1913/5-85
STAS 1913/4-86
STAS 1913/12-88
STAS 1913/13-83
C56-85
STAS 1913/1-83
STAS 1913/15-75
STAS 1913/3-76
CD 31-2002
STAS 2914/4-89
C56-85
STAS 1913/5-85
STAS 1913/4-86
STAS 1913/12-88
STAS 1913/13-83
STAS 1913/1-83
II. BALLAST FOUNDATION

No.
1

GRANULAR MATERIAL
1.1 Grading
1.2 Non-uniformity coefficient
1.3 Sand equivalent
1.4 Wear resistance with Los Angeles equipment
1.5 Compaction characteristics Modified Proctor method
Cost Unitar
(Euro / test)
SR EN 933-1/2002;
SR EN 933/8-2002
SR EN 1097-5/1999
SR EN 1097/2-1998
SR EN 13286-2/2004
58

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE 2
QUALITY CONTROL FOR COMPACTION

2.1. Moisture content
2.3 Bearing capacity
Norm C56-85
SR EN 1097/5-1999
STAS 12288/1985
STAS 2914/4-1989
CD 31-2002
III. GRANULAR MATERIAL STABILISED WITH CEMENT

No.
1
2
4
4.1

CEMENT
1.1 Stability and set time
1.2 Strength compression at 2 (7) and 28 days
AGGREGATES
2.1 Grading
2.2 Non-uniformity coefficient
2.3 Sand equivalent
MIX DESIGN
3.1 Compaction characteristics Modified Proctor method
(aggregates with cement)
3.2 Strength compression at 7 and 28 days
3.3 Water action stability
3.4 Weight loss
CHARACTERISTICS OF THE PREPARED MIXTURE
AT THE MIXING PLANT
4.1.1 Moisture content of aggregates
4.1.2 Moisture content the mixture
4.1.3 Grading of the mixture
Cost Unitar
(Euro / test)
SR EN 196/1 -95
SR EN 196/3 95
SR EN 933-1/2002
SR EN 933/8-2002
SR EN 1097/2-98
STAS 10473/2-86
CD 29
STAS 88777/72
SR EN 13286/2-04
SR EN 13826/41-04
STAS 10473/2-86
STAS 10473/2-86
SR EN 1097/5-99
SR EN 933-1/2002
SR EN 13826/41-04
59

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE 4.2
4.1.4 Resistance to compression after 7 and 28 days

AT LAYING
4.2.1 Moisture content
4.2.2 Compaction degree
STAS 10473/2-1987
SR EN 1097/5-99
STAS 12288-89
STAS 8877-72
IV. CONCRETE
No.
1
2

CEMENT
1.1 Stability and set time
1.2 Strength compression at 2 (7) and 28 days
AGGREGATES
2.1 Foreign materials (wood, clay, coal, etc.)
2.2 Grading
2.3 Levigable fraction
2.4 Humus
2.5 Wear resistance
MIX DESIGN
3.1 Concrete temperature
3.2 Workability
3.3 Apparent density
3.4 Sampling cubes for strength compression,
freezing-thawing resistance and water tightness
3.5 Strength compression 7 and 28 days
3.6 Resistance of Freezing-thawing
3.7 Water tightness
FRESH CONCRETE CONTROLS
4.1 Concrete temperature
Reference document
Unit Rate (Euro / test)
SR EN 196/1 -95
SR EN 196/3 95
SR EN 933-1/2002
SR EN 12620-2003
SR EN 1097-1&2/98
STAS 4606/80
SR EN 1097/2-2002
STAS 1513/1-1982
STAS 1759-88
SR EN 12390/2-02
SR EN 12390/3-02
SR EN 12390/5-02
SR EN 12390/7-02
SR EN 12390/8-02
STAS 3518-89
NE 012-1999
60

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE -
4.2 Workability
4.4 Sampling cubes for compression strength; water tightness
and
weathering resistance
HARDENED CONCRETE CONTROLS
5.1 Strength compression at 7 and 28 days;
5.2 The depth the water penetrates in the concrete samples
5.3 Freezing-thawing resistance
STAS 1759-88
SR EN 12390/2-02
NE 012/1999
NE 012-1999
SR EN 12390/3-02
SR EN 12390/5-02
SR EN 12390/7-02
SR EN 12390/8-02
STAS 3518-89
V. BITUMINOUS MIXTURE (BASE AND BINDER)

No.
1

BITUMEN
1.1 Penetration at 250 C
1.2 Softening point
1.3 Ductility
1.4 Adhesion to aggregates
FILLER
2.1 Grading
2.3 Hydrophilic Coefficient
2.4 Apparent density after precipitation in benzene
2.5 Void after compaction
AGGREGATES
3.1 Foreign matters (wood, clay, coal, etc.)
3.2 Grading
Cost Unitar
(Euro / test)
SR 61-97
SR EN 1426-02
SR EN 1427-02
SR EN 12593-03
STAS 10969/3-83
STAS 539-79
STAS 539-79
STAS 539-79
STAS 539-79
STAS 539-79
SR EN 667-01
SR EN 933/1-02
61

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE No.

3.3 Sand equivalent and activity coefficient
3.4 Levigable fraction
3.5 Humus
3.6 Breaking degree
3.7 Shape coefficient
MIX DESIGN STUDY MARSHALL CYLINDRICAL
SAMPLES
SR EN 933/3-02
SR EN 933/4-02
SR EN 933/5-02
SR EN 933/8-02
SR EN 933/9-02
SR EN 1097/2-98
SR EN 1097/5-99
4.1 Stability
4.2 Flow index
4.4 Water absorption
SR 7970-01
SR EN 12697/8-02
STAS 1338/1-84
STAS 1338/2-84
MIX DESIGN STUDY CUBIC SAMPLES

5.1 Strength compression at 220 C
5.2 Reduction of strength compression after 28 days of water
immersion
CONTROL OF PRODUCTION
6.1. Extraction for verification of dosage of bitumen, filler
and aggregates
6.2 Stability
6.3 Flow index
Cost Unitar
SR 7970-01
SR EN 12697/8-02
STAS 1338/1-84
STAS 1338/2-84
SR 7970-01
SR EN 12697/34-02
SR EN 12697/34-02
SR EN 12697/6-02
SR EN 12697/6-02 ; STAS
1338/2-1987
62

NAIONAL

Cost Unitar
Cost Unitar
(Euro / test)
VI. BITUMINOUS MIXTURE (WEARING COURSE)

No.
1

BITUMEN
1.1 Penetration at 250 C
1.2 Softening point
1.3 Ductility
1.4 Adhesion to aggregates
FILLER
2.1 Grading
2.3 hydrophilic Coefficient
2.4 Apparent density after precipitation in benzene
2.5 Void after compaction
AGGREGATES
3.1 Foreign matters (wood, clay, coal, etc.)
3.2 Content of clay (Blue Value = VA)
3.3 Grading
3.4 Sand equivalent and activity coefficient
3.5 Breaking degree
3.6 Shape coefficient
3.7 Micro-Deval wearing test
3.8 Accelerated polishing test
MIX DESIGN STUDY MARSHALL CYLINDRICAL
SAMPLES
SR 61-97
SR EN 1426-02
SR EN 1427-02
SR EN 12593-03
STAS 10969/3-83
STAS 539-79
STAS 539-79
STAS 539-79
STAS 539-79
STAS 539-79
SR EN 933/1-02
SR EN 933/3-02
SR EN 933/4-02
SR EN 933/5-02
SR EN 933/8-02
SR EN 933/9-02
SR EN 1097/2-98
SR EN 1097/5-99
63

NAIONAL
4.1 Stability
4.2 Flow index
4.5 The air void content
4.6 Schellemberg test
4.7 Dynamic flow at 40 C
4.8 Permanent fatigue deformation (3600 impulses) at 150 C
CONTROL OF PRODUCTION
5.1 Verification dosage of bitumen, filler and aggregates
5.2 Stability
5.3 Flow index
5.6 The air void content
5.7 Schellemberg test
SR 174/1-02
SR EN 12697/8-02
STAS 1338/1-84
STAS 1338/2-84
SR EN 12697/12-03
SR 174/1-02
STAS 1338/2-84
SR EN 12697/24-2005
Cost Unitar
SR 174/1-02
SR EN 12697/8-02
STAS 1338/1-84
STAS 1338/2-84
SR EN 12697/12-03
SR EN 12697/8-07
SR 174/1-02
SR 174/1-02
VII. STEEL REINFORCEMENT

No.
1.1 Taking samples for determine to mechanical

characteristics
Cost Unitar
(Euro / test)
STAS 777/88
64

FIDIC CARTE ROIE -
ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA
Seciunea 2 - LUCRARI DE DRUM
1.
LUCRARI DE TERASAMENTE
2.
STRATURI DE FORMA
3.
FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
4.
FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC

OPTIMAL
5.
STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD
6.
IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE LA CALD
7.
GEOCOMPOZIT dup caz
8.
DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR DE SUPRAFATA
9.
SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)
10.
EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE
65

FIDIC CARTE ROIE -
1.
LUCRARI DE TERASAMENTE
66

FIDIC CARTE ROIE LUCRARI DE TERASAMENTE
CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. DOMENIU DE APLICARE
I. 2. PREVEDERI GENERALE
II. MATERIALE FOLOSITE
II. 1. PAMANT VEGETAL
II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
II. 5. APA DE COMPACTARE
II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR
III. 2. LUCRARI PREGATITOARE
III. 3. MISCAREA PAMANTULUI
III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR
III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR
III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
III. 9. FINISAREA PLATFORMEI
III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE
III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
IV. RECEPTIA LUCRARII
IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA
LUCRARILOR
IV. 3. RECEPTIA FINALA
V. MASURARE
V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
2
2
2
3
3
3
3
3
3
4
4
4
5
6
7
9
9
14
15
15
15
15
16
19
19
20
20
20
21
21
22

FIDIC CARTE ROIE -
I. 1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia i reconstrucia drumurilor publice. El cuprinde condiiile tehnice comune ce trebuie
s fie ndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea
i finisarea lucrrilor, controlul calitii i condiiile de recepie.
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde
si normative in vigoare la data executiei, in masura n care acestea completeaza i nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate i
aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor ncercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului i n conformitate cu prevederile
contractului, i alte verificri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va adopta msurile tehnologice i organizatorice care s conduc la
respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va ine evidena zilnic a volumelor de terasamente executate, precum i
nregistrarile de calitate privind rezultatele testelor efectuate.
In cazul n care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini
Inginerul poate dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea masurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.

FIDIC CARTE ROIE II. MATERIALE FOLOSITE
II. 1. PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren
acoperite cu pamant vegetal corespunzator.
II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile si tipurile de pamanturi care se folosesc la executarea terasamentelor sunt
clasificate conform STAS 1243.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drum.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau
foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5
g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau
cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea
platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in
cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica
de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie
de conditiile locale concrete, de catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var,
var-ciment, stabilizatori chimici specifici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand
pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie
din geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate naturala
Wo =
WL - limita de curgere
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si
4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca
alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu
studii bazate pe incercari de laborator pe considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum
si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in
umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice n putrefactie (brazde,
frunzis, radacini, crengi, etc
3

FIDIC CARTE ROIE -
II. 5. APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului, cu exceptia compactarii
terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat
cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni
mai mari de 100 mm.
II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia, prevazute n tabelul 2.
Tabel 2
Nr.
crt
Caracteristici care se
verifica
Frecvente minime
Metode de
determinare
conform
STAS
Granulozitate
In functie de heterogenitatea pamantului
1913/5-85
Limita de plasticitate
utilizat insa nu va fi mai mica decat
1913/4-86
Densitate uscata maxima
o Incercare la fiecare 5.000 mc
1913/3-76
Coeficientul de
neuniformitate
Caracteristicile de
compactare
Umflare libera
Sensibilitate la inghet,
dezghet
730-89
Pentru pamanturile folosite in rambleurile
din
spatele zidurilor si pamanturile folosite
la protectia rambleurilor, o incercare la
fiecare 1.000 mc
O Incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant
pentru
rambleuri
1913/13-83
1913/12-88
1709/3-90
- 250 ml de drum in
debleu
8
Umiditate
Zilnic sau la fiecare 500 mc
1913/1-82

FIDIC CARTE ROIE -
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru completat la zi cu rezultatele tuturor

determinarilor de laborator.
III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR
La pichetarea axei traseului vor fi materializate pe teren toate punctele importante ale
traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi
amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment
stabili, din borne de beton, amplasati In afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor
de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a
reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va trece la
restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea
pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in
aliniament si de 20 m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in
lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
Inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are
obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa ori de cate ori este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu
notificare cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si pozitiile tuturor instalatiilor
subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
III. 2. LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare
in limita zonei expropriate:
defrisari;
curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
demolarea sau protejarea constructiilor existente.

FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor,
sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este
necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica
de 2 m precum si la debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii.
Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in
afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare
si evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau instructiunilor Inginerului. Toate
materialele provenite din demolari sau dezafectari apartin Beneficiarului si vor fi depozitate si
predate acestuia conform instructiunilor Inginerului. Materialele care care nu vor fi depozitate si
predate Beneficiarului vor fi evacuate la groapa publica cea mai apropiata numai cu aprobarea
Inginerului, transportul si depozitarea fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art.4 si
compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut In tabelul nr.5 punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
III. 3. MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in
profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de
miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor (In sensul prevederilor din art.4) precum si pamantul din patul drumului din zonele
de debleu care trebuie inlocuite (In sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini

FIDIC CARTE ROIE speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de
executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare
alternative de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si
teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant
ce se vor exploata.
Daca Inginerul considera necesar, el poate preciza, completa sau modifica prevederile
art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet
de sarcini speciale, Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia
fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, Tabelul de
miscare a pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati
izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de
corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus aprobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de
inceperea lucrarilor.
III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
In cazul in care locatia gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant nu sunt impuse
prin proiect sau prin caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu
acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul

prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentru gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
Beneficiarului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a
asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau
sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu;
in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;

FIDIC CARTE ROIE
taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea

de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se
lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat, cu acordul Inginerului, in
urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind

nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala
cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale
celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se
obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se
provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare.
In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
Inginerul se poate opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor propuse de
Antreprenor si susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca
antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de
pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost
verificat si aprobat ca satisfacator de catre Inginer.
Aceste aprobari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul si pe
cheltuiala Antreprenorului.
La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea
sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si
nu este de portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala
Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100%
Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de
compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta

FIDIC CARTE ROIE constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea
volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de
maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3, In functie de natura materialelor existente in debleu.
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase,
nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide)
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si
de adancimea debleurilor
Roci stancoase nealterabile
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila
in ce priveste stabilitatea
Tabel 3
INCLINAREA
TALUZURILOR
1,0 : 1,5
1,0:1,0...1,0:0,5
1,0:0,1
1,0:1,5...1,0:1,0
1,0:0,1
de la 1,0:0,1 pana la pozitia
verticala sau chiar In consola
In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile

(zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va
stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, oprind executia lucrarilor in zona afectata si
luand toate masurile necesare de protectia muncii si anuntand in acelasi timp Inginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal,
pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va
trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa
se obtina:
degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura
partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara
necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date n tabelul 4.

FIDIC CARTE ROIE Tabel 4
Profilul
Platforma cu strat de forma
Platforma fara strat de forma
Taluz de debleu neacoperit
Tolerante admise
Roci necompacte
Roci compacte
+/- 3 cm
+/- 5 cm
+/- 5 cm
+/- 10 cm
+/- 10 cm
variabil In functie de natura
rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a
completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat asa cum este aratat in art.14.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,
Beneficiarul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
In perioada ploioasa: extragerea verticala
dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi
superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate
de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a
rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va
trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in
timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrarile pregatitoare aratate la art.8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si
celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va
trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru
umpluturAa, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre
exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9, sau pe
terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o
adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform
tabelului 5.
III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR
Prescriptii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si aprobate de Inginer. Aceasta
aprobare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

FIDIC CARTE ROIE Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite
prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa incetarea intemperiilor si revenirea terenului la
parametrii fizici corespunzatori, in conformitate cu testele efectuate de Antreprenor in acest scop
si cu aprobarea Inginerului, caruia ii vor fi puse la dispozitie rezultatele testelor efectuate de
Antreprenor.
Modul de executie a rambleurilor
Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se
segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturilor
elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din
benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in
inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau
a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita prin piste de proba, urmarind
realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 35% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea
panta prescrisa conform articolului 16.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:
impanarea golurilor cu pamant;
asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00
m grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata,
lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai
aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea
umiditatii optime.
Compactarea rambleurilor
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
Normal prevAzut In STAS 2914, conform tabelului 5.
Tabel 5
Zonele din terasamente (la care se
prescrie gradul de compactare)
Pamanturi
Necoezive
Imbracami
nti
permanent
e
Imbracaminti
semipermane
nte
Coezive
Imbracami
nti
permanent
e
Imbracaminti
semipermane
nte

FIDIC CARTE ROIE a. Primii 30 cm ai terenului natural
sub un
rambleu, cu Inaltimea: h 2,00
m
h > 2,00
m
100
95
95
92
97
92
93
90
b. In corpul rambleurilor, la
adancimea sub
patul drumului: h 0,50 m
0,5 < h 2,00 m
h > 2,00 m
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
c. In debleuri, pe adancimea de 30
cm sub
patul drumului
100
100
100
100
NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm In proportie mai mare

de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor
Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de
compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care
poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu
echipamentele existente si folosite pe santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi
obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce
modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie
sa fie mentionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu
va depasi 20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de
ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
a)
b)
Controlul compactarii
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
controlul va fi pe fiecare strat;
frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea Incercarii
Frecvenaa minimala a
Observatii

FIDIC CARTE ROIE Incercarilor
1 la 5.000 m3
Incercarea Proctor
Pentru fiecare tip de

pamant
Determinarea continutului de
apa
1 la 250 ml de platforma
pe strat
Determinarea gradului de
compactare
pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru In care se vor consemna toate rezultatele

privind Incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare
strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui,
in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
Profiluri si taluzuri
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din
proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt
dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea Inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate In
tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului in rambleu
H
(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase
Nisipuri argiloase sau praf argilos
Nisipuri
Pietrisuri sau balasturi
10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de

compactare indicat in tabelul 5.
In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la
maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe
restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor,
ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,

FIDIC CARTE ROIE inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1,3....1,5.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, In
functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
Panta
a) Unghiul de frecare interna in grade

5o
terenului
10o
de fundatie
15o
b) coeziunea materialului KPa

30
60
10
30
60
10
30
60
80
Inaltimea maxima a rambleului, h max. (m)

0
3,00
4,00
3,00
5,00
6,00
4,00
6,00
8,00
10,00
1:10
2,00
3,00
2,00
4,00
5,00
3,00
5,00
6,00
7,00
1:5
1,00
2,00
1,00
2,00
3,00
2,00
3,00
4,00
5,00
1:3
1,00
2,00
1,00
2,00
3,00
4,00
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:

- platforma fara strat de forma
+/- 3 cm
- platforma cu strat de forma
+/- 5 cm
- taluz neacoperit
+/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm.
Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Beneficiarul va
putea ordona Antreprenorului urmatoarele:
asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu
un grad de umiditate convenabil;
un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin
evaporare;
tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de
apa.
Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pamanturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri speciale
pentru evacuarea apelor.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel Incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.

FIDIC CARTE ROIE Straturile elementare vor avea grosimea determinata In functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un
caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor
contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor
fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje
cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi InsotitA de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Qreprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
Sreprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu
viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat
prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500
bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor Intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
inscrise in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si In cazul
debleurilor in material stancos, art.12 tab.4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor,
in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat
la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei
acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4.
Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de
sprijin, etc.)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu
exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea
maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.

FIDIC CARTE ROIE Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Beneficiarului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de
folosire.
Protectia Impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi
inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.
III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie saramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele
santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.
III. 9. FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele
in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute In proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul
4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
+/- 0,05 m, fata de ax
+/- 0,10 m, pe intreaga latime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu
inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in
prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le
fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.

FIDIC CARTE ROIE Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre Beneficiar si reglementarea lor se va face, in lipsa
unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa
repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea
scrisa a Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este
raspunzator.
III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost
finalizat si aprobat de Inginer.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea
acestora cu stratul urmator.
Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare
Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea
stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.

FIDIC CARTE ROIE Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 IncercAri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutura.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii,
conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max.
25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta).
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din
tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale
deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate
in tabelul 9.
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face In corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate
portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului, conform tabelului 2.
Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.
Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul
de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.
Verificarea compactarii umpluturilor
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pusi opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza
stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand
grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba
din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm 3, conform STAS 2914. Pentru
pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS
1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate
stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face In minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in
tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.

FIDIC CARTE ROIE Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu parghie.
Controlul caracteristicilor patului drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu
ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt
cele aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se
considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN,
are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din numarul
punctelor masurate.
Tabel 9
Tipul de pamant conform STAS 1243
Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos
350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf
400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa

nisipoasA, argila
450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,

Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4,
frecventa incercarilor va fi de 3 Incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.

FIDIC CARTE ROIE IV. RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului In fazele de executie determinante, elaborata de
MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre Beneficiar si Antreprenor, iar documentul ce se
incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrrii:
trasarea si pichetarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
compactarea terenului de fundatie;
In cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
In cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie;
natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat
in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
ravinari ale taluzurilor, etc.;
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
-
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si

termenele de remediere.

FIDIC CARTE ROIE -
IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu
HGR 273/1994.
IV. 3. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si
daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in
conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/1994.

FIDIC CARTE ROIE -
V. MASURARE
V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:
E1a
CURAREA TUFISURILOR I A ARBUTILOR
E2a
DOBORREA COPACILOR CU DIAMETRU DE LA 10 LA 40 CM
E2b
DOBORREA COPACILOR CU DIAMETRU MAI MARI DE 40 CM
E4a
SCOATEREA RDCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI

MICI DE 40CM
SCOATEREA RDCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI
MARI DE 40CM
DECAPAREA TERENULUI VEGETAL
E6a
SAPATURA N TEREN FOARTE TARE
E7a
SAPATURA PMNTULUI N GROPILE DE MPRUMUT
E10a
E11a
E5a
E12a
UMPLUTURA DE PMNT LUAT DIN SPTURA

UMPLUTURA DE PMNT CU PAMANT LUAT DIN GROPA DE IMPRUMUT
SAPATURA SISTEMULUI RUTIER
AMENAJAREA TALUZURILOR
E3a
E3b

FIDIC CARTE ROIE -
ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat In MO 397/24.08.2000
Norme metodologice privind conditiile de

inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998
Norme generale de protectia muncii.

Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor
si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999
Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrari de intretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31-2002
Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE
STAS 730
- Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode

de incercare.
STAS 1243
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea

pamanturilor.
STAS 1709/1
Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari

de drumuri. Adancimea de inghet in complexul
rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2
Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari

de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor
din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.

FIDIC CARTE ROIE STAS 1709/3
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de

drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a
pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1
Teren de fundare. Determinarea umiditAtii.
STAS 1913/3
Teren de fundare.
pamanturilor.
STAS 1913/4
Teren de fundare.
plasticitate.
STAS 1913/5
Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/12
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor

fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si
contractii mari.
STAS 1913/13
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Incercarea Proctor.
STAS 1913/15
Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice

pe teren.
STAS 2914
Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice

Determinarea
Determinarea
densitatii
limitelor
de

FIDIC CARTE ROIE -
2.
STRATURI DE FORMA

FIDIC CARTE ROIE STRATURI DE FORMA
C U PR I NS
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
II. CONDITII TEHNICE
II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
III. MATERIALE FOLOSITE
III. 1. PAMANTURI
III. 2. VAR
III. 3. ZGURA GRANULATA
III. 4. CIMENT
III. 5. APA
III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI
NECOEZIVE
IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA
EXISTENTA
IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV STABILIZAT MECANIC
COEZIV TRATAT CU VAR
COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR
COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT
IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
V. RECEPTIA LUCRARILOR
V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA
LUCRARILOR
V. 3. RECEPTIA FINALA
VI. MASURARE
VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
ANEXA - STRATURI DE FORMA
2
2
2
3
3
3
3
5
6
7
7
7
9
9
9
9
10
10
10
10
11
11
13
13
15
15
16
17
18
18
18
18
18
19
19
20

FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie
sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea
superioara a terasamentelor drumurilor publice.
Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la
constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu.
Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
- pamanturi necoezive;
- impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm;
b. materiale coezive:
- pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);
- pamanturi coezive tratate cu var;
- pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var;
- pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment.
Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material
pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor
utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var sau cu var-ciment se
aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente,
daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.
Antreprenorul va asigura adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si
aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
De asemenea va efectua, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va tine evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a
probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala
Antreprenorului.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor,
ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile
respective au fost receptionate pe faze de executie.

FIDIC CARTE ROIE II. CONDITII TEHNICE
II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de sarcini speciale.
Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului
drumului si daca are grosimea de min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata
latimea patului drumului se obtine o grosime minima de 10 cm.
Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea
punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3,5-4%.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80
cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,10 m la
latimea intreaga; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de 0,05 m. Abaterile limita
se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri
consecutive.
III. MATERIALE FOLOSITE
III. 1. PAMANTURI
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si se identifica, conform STAS 1243, in functie de compozitia granulometrica si de
indicele de plasticitate, asa cum se indica in tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
- Loess cu fractiunea
- Pamant loessoid cu fractiunea
0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumica

de 12-16 KN/mc
0,01 ... 0,1 mm < 60%.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea
difera numai prin compozitia granulometrica.

FIDIC CARTE ROIE . Pamanturi coezive si slab coezive
DENUMIREA
PAMANTURILOR
Tabel 1
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA
Argila %
Praf %
Nisip %
< 0,005 mm 0,005...0,05m 0,05...2 mm
m
3
4
5
< 60
variabil
variabil
I.P.
Foarte
2
Argila groasa
coezive
Argila
35...60
< decat argila
< 30
25...35
Argila prafoasa
35...50
> decat argila
< decat praf
15...35
Argila nisipoasa
30...60
< decat argila
> 30
15...35
Argila praf
nisipoasa
30...35
> decat argila
> 30
15...25
Praf argilos
15...30
> decat nisip
< 30
10...25
Praf argilos nisipos
15...30
> decat nisip
> 30
5...20
Slab
Praf
0...15
> decat argila
< 30
5...15
coezive
Praf nisipos
0...15
> decat nisip
> 30
0...10
Nisip argilos
15...30
< decat nisip
> decat praf
5...20
Nisip prafos
0...15
< decat nisip
> decat praf
0...10
Coezive
6
> 35
Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila
sau nisip.
. Pamanturi necoezive
DENUMIRE PAMANT NECOEZIV
Bolovanis
Pietris mare
Pietris mic
Nisip mare
Nisip mijlociu
Nisip fin
Tabel 2
Dimensiunea preponderenta a fragmentului
solid - mm
70...200
20...70
2...20
0,5...2
0,25...0,5
0,05...0,25
La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si

materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII
VALOAREA

FIDIC CARTE ROIE LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei
Granulozitate
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata
- min.
Coeficient de calitate - min.
Coeficient de gelivitate max.
100 mm
continua
60 %
7
3%
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare
cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina
materii organice in procent mai mare de 5%.
III. 2. VAR
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
- var nehidratat macinat, conform STAS 9310
- var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane
cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri
metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme
curate.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si
pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in
umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde,
frunzis, radacini, crengi, etc).
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare
a calitatii care se va pastra in registrul de santier.
Tabel 4
Var pentru constructii
Var nestins,
Nestins,
macinat
Stins, pulbere
Metoda
bulgari
CARACTERISTICI
de
Tipuri de var
incercare
CL
CL
CL
CL
CL
CL 90
90
80
80
90
80
Oxid de calciu si magneziu
90
80
90
80
90
80
SR EN
(CaO + MgO) totali,
%, min.
2)
196-2
Oxid de magneziu (MgO), %, max.
< 101)
SR ENV
Dioxid de carbon (CO2),
%, max.
5
4
7
4
7
459-23)
Trioxid de sulf (SO2),
%, max.
2

FIDIC CARTE ROIE Durata de stingere determinata pe probe
luate in timpul incarcarii lotului, (tu),
minute
Temperatura finala de stingere
determinata pe probe luate in timpul
incarcarii lotului, (Tmax), C
Finetea de macinare, rest pe sitele:
- 0,09
%
- 0,20
%
Densitate aparenta,
kg/dm3
Randament in pasta,
dm3/10 kg
Apa libera,
%
< 15
> 60
> 50
< 15
> 60
> 50
SR EN
459-2
<7
<2
-
<7
<2
0,30,6
> 26
<2
1)
Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1

La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct. 2)
3)
La var pentru constructii (SR ENV 459-1).
2)
III. 3. ZGURA GRANULATA

Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si zgura
granulata de furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate prevazute
in SR 648, aratate in tabelul 5.
Tabel 5
CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE
Conditii de
admisibilitate
Reziduul nesolubil, in HCl, %, max.
1,5
Oxid de magneziu (MgO), %, max.
7,0
Oxid de mangan (Mn2O3), %, max.
2,0
Modul chimic
CaO + MgO
--------------------- ,
SiO2
Modul chimic
CaO
----------- ,
SiO2
min.
min.
Metoda de verificare
SR EN
196-2
1,10
Densitate aparenta in gramada, in stare uscata,

kg/dm3 max
1,1
SR 648
pct.5.2
Umiditate de referinta, %
16,0
STAS 4242/1
Structura
granule sticloase

FIDIC CARTE ROIE Impuritati
nu se admite prezenta bucatilor compactate:

pamant, pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsita de
incluziuni metalice
Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de executie a stratului de

forma sa se desfasoare fara intreruperi.
Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un certificat de
calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate in tabelul 5 in
conditiile SR 648. Certificatul de calitate se va pastra in dosarul santierului.
Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o
alta campanie de lucru viitoare.
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul
propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea
aprobarii Inginerului si luarea masurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte pentru
fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite.
Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul
materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.
Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la
depozitare acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit.
Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime
pentru a preintampina degradarea zgurii granulate.
III. 4. CIMENT
La stabilizarea pamanturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri,
care trebuie sa indeplineasca, conditiile prevazute in SR EN 13282.
Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face in saci, in incaperi aerisite si ferite de
umezeala sau in vrac in silozuri inchise si ferite de umezeala.
Controlul calitatii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face in conformitate cu
prevederile din tabelul 6.
III. 5. APA
Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din
alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice,
uleiuri, argile, etc.
III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu
prevederile tabelului 6.

FIDIC CARTE ROIE -
Tabel 6
Material
1
Actiunea, procedeul de
verificare sau
caracteristicile ce se
verifica
2
Compozitia granulometrica
Indice de plasticitate
Pamanturi
coezive
Pamanturi
necoezive
sau deseuri
de
cariera
Pamanturi
necoezive
sau material
pietros
aluvionar
Var
Zgura
granulata
Continutul de substante
organice si humus
FRECVENTA MINIMA
La aprovizionarea
materialelor
Inainte de
utilizare
3
In functie de
heterogenitatea
pamantului insa cel putin
o
incercare la 1000 mc
Preliminar si la
schimbarea sursei de
aprovizionare
4
-
5
STAS
1913/5
STAS
1913/4
STAS 1243
STAS
1913/1
Umiditate
O proba pe
schimb
O proba la fiecare lot

aprovizionat
Rezistenta la sfaramare
prin compresiune pe piatra
sparta in stare uscata
Coeficient de gelivitate pe
piatra
O proba pe fiecare
furnizor
Din buletinul de la
furnizor
Umiditate
Echivalentul de nisip
O proba pe fiecare lot

aprovizionat
Umiditate
O proba pe
schimb
La fiecare lot aprovizionat

si la expirarea termenului
de
garantie
Examinarea datelor
inscrise in cartificatul de
calitate
Finetea
Densitatea aparenta a
varului hidratat in pulbere
Durata de stingere
Examinarea datelor
inscrise in cartificatul de
calitate
Metode de
determinare
conform
O proba pe
schimb
-
STAS
730
STAS 4606
STAS 730
STAS 4606
SR EN 4592
-

FIDIC CARTE ROIE Examinarea datelor
inscrise in certificatul de
calitate sau certificatul de
garantie
Constanta de
volum/stabilitate
Timpul de priza
Ciment
Rezistente mecanice la 7
zile
Rezistente mecanice la 28
zile
Prelevarea de contra-probe
care se pastreaza minim 45
zile (pastrate in cutii
metalice sau pungi de
polietilena sigilate)
Starea de conservare
numai daca s-a depasit
termenul de depozitare sau
au intervenit factori de
alterare

O determinare la fiecare
loc aprovizionat, dar nu
mai
putin de o determinare la
100 t, pe o proba medie
O proba la 100 t sau la
fiecare siloz in care s-a
depozitat locul
aprovizionat
SR EN 1963
SR EN 1961

probele se iau impreuna
cu delegatul Inginerului
O determinare la fiecare
lot aprovizionat sau la
fiecare siloz in care s-a
depozitat lotul
aprovizionat (pe o proba
medie)
Doua
determinari
pe siloz (sus
si jos)
SR EN 1966
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe
toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor
caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de
forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura
granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant
coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului sau autostrazii.
IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din care se
realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe
intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3...5%

FIDIC CARTE ROIE spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnica III - V va avea aceeasi inclinare
transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a
patului drumului va fi de 3,5...4,0%.
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul
de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de lucru.
In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe
tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului.
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98%
din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform
STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de
masurare.
La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va
realiza o planse de incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toata latimea
platformei, prin care se vor stabili:
- grosimea optima de compactare
- umiditatea optima de compactare
- componenta atelierului de compactare
- numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S),
care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si
recompactare).
IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA
EXISTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri
se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare
pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95% din
punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.

FIDIC CARTE ROIE IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT
MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic
este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri
existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%
- echivalentul de nisip EN > 30%
- granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7
- umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13
- continutul in elemente moi si gelive, max 5%
- sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 7
Domenii de
granulozitate
Treceri prin site sau ciururi in % din masa

Limita
Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2)

0,063
0,16
0,5
6,3
16
25
63
min
12
18
31
53
65
100
max
12
20
28
43
67
98
100
100
0 - 63
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare

conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea
lucrarilor, de catre un laborator de specialitate.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum,
in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.

FIDIC CARTE ROIE Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea
stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului
folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi
pct.10.6).
Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului,
cu ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de
compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca
continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu
rectificare manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede,
cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea
unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare
si de min. 95% in toate punctele de masurare.
Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va
realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze
sa se realizeze o panta transversala de 10-12%.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu
poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.
COEZIV TRATAT CU VAR
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2...4% raportat la masa
pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in
functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare
domeniului umed.
Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor
stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete
cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.

Denumirea
pamanturilor
Pamanturi foarte
coezive si coezive
Pamanturi slab
coezive
Umiditatea
pamantului
De la Wopt + 4...7 %
pana la Wopt +12...15%
Sub Wopt + 4...7 %
De la Wopt + 4...7 %
pana la Wopt +12...15%
Sub Wopt + 4...7 %
Dozaj in % din masa

var nestins
var stins
var bulgari
macinat
pulbere
4
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul
de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea
optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru
fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier
decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai
multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelor:
dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant
grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat
umiditatea optima de compactare
componenta atelierului de compactare
intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se
inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele
operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul
repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var
stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare
a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se
continua amestecarea pana la stingerea totala a varului;

FIDIC CARTE ROIE Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al
acestuia este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se
determina conform STAS 10473/2.
c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri:
- daca
Wa < Wopt - 3%,
se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%,
se trece la operatiunea urmatoare
Wa > Wopt + 3%,
se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt
3%.
d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
e. in intervalul 828 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea
amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda
compactori cu pneuri statici autopropulsati.
Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a
unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de
masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se
repeta operatiunile aratate mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR
Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor
stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete
cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de 10...30% si var
nestins macinat sau var stins pulbere, in proportie de 3...4%.
Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu zgura
granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.
Tabel 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88
Rc la 14 zile
in N/mm min
Foarte coezive (argila groasa, argila)
1,2
Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa)
1,0
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf)
0,35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos)
0,50

FIDIC CARTE ROIE Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si
umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor modificata conform
STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa execute experimental un strat
de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m
lungime si pe intreaga platforma a drumului.
Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si
compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura si var,
umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin
prezentul caiet de sarcini.
Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru
urmatoarele caracteristici:
- umiditatea optima
- omogenitatea amestecului
- rezistenta la compactare.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili:
- numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad
de faramitare de minimum 70% in 95% din determinari efectuate conform STAS 10473/2
- dac stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaza
intr-o singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea optima de compactare in acest din
urma caz
- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit in laborator
- natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de treceri necesar
pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea verificarii
obtinerii caracteristicilor cerute.
Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare
prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de
santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier
decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de rezultatele
obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.
La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele
operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul
repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var
stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat, prin
imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris;
c. se imprastie zgura granulata, cu lama autogrederului, pe suprafata stratului de pamant si
apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau grapa
polidisc) pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai
omogen posibil de pamant, zgura granulata si var;

FIDIC CARTE ROIE Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de faramitare al
acestuia, este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se
determina conform STAS 10.473/2.
d. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri:
daca
Wa < Wopt - 3%,
se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri pentru omogenizare
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%,
se trece la operatiunea urmatoare
Wa > Wopt + 3%,
se continua operatiunea de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt
3%.
e. se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;
f. in intervalul 828 h de la sfarsitul operatiunii de amestecare, se efectueaza
compactarea amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului de compactare
stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de
masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se descarca, se imprastie, cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si
se repeta operatiile aratate mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU
VAR-CIMENT
Stabilizarea pamantului cu var si ciment se face in doua reprize si anume:
- tratarea initiala cu var, in vederea obtinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) si
pentru a obtine un amestec lucrabil;
- amestecarea pamantului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier.
Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. subpunctele a si b.
Amestecarea pamantului tratat cu var, cu cimentul se efectueaza cu ajutorul
echipamentelor specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obtinerea unui amestec cat mai
omogen posibil.
Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face in functie de natura si
umiditatea amestecului de pamant si var, dupa efectuarea unor teste preliminare de laborator.
Dozajele finale de var si de liant hidraulic rutier va fi stabilit dupa executia unui sector de
proba cu liant in procente de 2-6% din masa pamantului cu var, si interpretarea rezultatelor
obtinute.
Umiditatea de amestec (pamant + var + ciment + apa) trebuie sa se situeze in intervalul
1,15 WOPT1,30 WOPT.
Pentru alegerea atelierului de compactare si a numarului de treceri corespunzatoare pentru
realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de proba.
unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata

FIDIC CARTE ROIE prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele
de masurare.
IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se
efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in tabelul 10.
Actiunea, procedeul de verificare sau

caracteristicile care se verifica
Respectarea proceselor tehnologice
Umiditatea materialelor granuloase
Umiditatea pamantului dupa
imprastiere
Umiditatea amestecului de pamant cu
material granular
Granulozitatea amestecului de pamant
cu material granular
Dozajul de var si de ciment
Umiditatea amestecului de var, ciment
si pamant
Gradul de sfaramare al pamantului
dupa amestecare cu var- ciment si
omogenizare a amestecului
Dozajul de zgura granulata
dupa amestecarea cu zgura granulata
si var
dupa amestecarea cu var-ciment
zgura granulata si var
var-ciment
Gradul de compactare al stratului de
forma
Respectarea uniformitatii grosimii
stratului de forma
Rezistenta la compresiune la varsta de
Frecventa minima
Metoda
de
verificare
conform
-
Tabel 10
Tipul stratului de forma
care se verifica
A
D E
1913/1
in cel putin doua

puncte la 1000 mp
10473/2
zilnic si ori de cate

ori este necesar
in cel putin doua
puncte la 1500 mp
10473/2
permanent
ori este necesar
ori este necesar
ori este necesar
cel putin 3 probe la
1000 mc
ori este necesar
zilnic
in cel putin doua

puncte la 1500 mp
ori este necesar
ori este necesar
in cel putin doua
puncte la 1500 mp
prin sondaj, cel
putin unul la 200 m
de drum
in cel putin doua
1913/1
1913/1
1913/1
1913/5
10473/2
1913/1
1913/1
10473/2
1913/15
10473/2
x
x

FIDIC CARTE ROIE 14 zile a pamantului stabilizat
A
B
C
D
E
F
serii a trei epruvete

la 1500 mp
- strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de balastiera
- strat de forma din impietruiri existente
- strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
- strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
- strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var
- strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei

acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu strtucturi
rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de
forma se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii (d adm 0,01 mm),
corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de
200 in cel mult 10% din punctele de masurare.Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare
daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40%.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator,
care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
masurile tehnologice luate de constructor.
IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma
din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, care
au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului (vezi pct.14.4 si 15.6).
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care
permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu
lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu
maiul mecanic.
In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au
determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului
de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de
fundatie.
In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura granulata si var,
sau cu var-ciment, stratul de fundatie se va executa dupa minim ____ zile de la executia stratului de
forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma
conform pct.17.2 dupa receptia pe faza a acestuia.
La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata stratului se va
mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la executia stratului de fundatie sau
cel putin ___ zile daca executia stratului de fundatie se face mai tarziu.

FIDIC CARTE ROIE -
V. RECEPTIA LUCRARILOR
V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile art.3, 9, 10 si 17.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele
recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii
lucrari conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate,
fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul
executiei lucrarilor.
V. 3. RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.

FIDIC CARTE ROIE NEXA - STRATURI DE FORMA
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000

NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998

si podurilor.



CD 31

III. STANDARDE
SR EN 196-2
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2:

Analiza chimica a cimenturilor.
SR EN 459-2
Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.
SR 648
Zgura granulata
cimentului.
STAS 730
Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si

drumuri. Metode de incercare.
STAS 1243
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea

pamanturilor.
STAS 1913/1
Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
de
furnal
pentru
industria

FIDIC CARTE ROIE STAS 1913/4
Teren de fundare.
plasticitate.
Determinarea
limitelor
de
STAS 1913/5
STAS 1913/13

STAS 1913/15

pe teren.
STAS 4242/1
Zgura de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea

analizei chimice si deterninarea umiditatii.
STAS 4606
Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu

lianti minerali. Metode de incercare.
STAS 8840
STAS 10.473/2
Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din

pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice
Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate
naturale sau pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici
sau puzzolanici. Metode de determinare si incercare.
STAS 12.253
Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii

tehnice generale de calitate.
SR EN 132 82
Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si

criterii de conformitate.

FIDIC CARTE ROIE -
3. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

FIDIC CARTE ROIE FUNDATII DIN BALAST
SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
CUPRINS
2
2
2
II. 1. AGREGATE NATURALE
3
II. 2. APA
6
II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC
OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
6
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
7
III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
7
III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7
IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
8
IV. 1. MASURI PRELIMINARE
8
IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI
AMESTEC OPTIMAL
8
IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC
OPTIMAL
9
IV.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI
AMESTEC OPTIMAL
10
V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
11
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE
11
V.2. CONDITII DE COMPACTARE
11
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
12
VI. RECEPTIA LUCRARILOR
13
VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
13
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
13
VI. 3. RECEPTIA FINALA
13
VII. MASURARE
14
VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
14
ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
15

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia
straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor
publice si ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie
folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe
straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400,
intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, si alte verificari suplimentare fata de
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impunn, pe cheltuiala
Antreprenorului.

FIDIC CARTE ROIE II. MATERIALE
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal,
pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate
in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
COMPLETAREA
METODE
SISTEMULUI
DE
FUNDAT
RUTIER
LA
CARACTERISTICI
VERIFICAR
AMESTE
II
INGHETE
C OPTIM
RUTIERE
DEZGHET
CONFORM
-STRAT DE
FORMASort
0-63
0-63
0-63
Continut de fractiuni %
STAS 1913/5
Sub 0,02 mm
max. 3
max. 3
max. 3
Sub 0,2 mm
4-10
3-18
3-33
0-1 mm
12-22
4-38
4-53
0-4 mm
26-38
16-57
16-72
0-8 mm
35-50
25-70
25-80
STAS
4606
0-16 mm
48-65
37-82
37-86
0-25 mm
60-75
50-90
50-90
0-50 mm
85-92
80-98
80-98
0-63 mm
100
100
100
Granulozitate
Conform figurii
Coeficient de
15
15
neuniformitate (Un) minim
STAS
Echivalent de nisip (EN)
30
30
30
730
minim
Uzura cu masina tip Los
30
50
50
Angeles (LA) % max.
Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25,
25-63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt
aratate in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de
Limita
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de

FIDIC CARTE ROIE ... in mm
granulozitat
e
0-63
0,02
0,2
25
63
Inferioara
12
28
35
60
100
superioara
10
22
38
50
75
100
Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la
locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a
verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa
aprobarea Inginerului.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse
diferite.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din caietul de sarcini aceasta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.

FIDIC CARTE ROIE -
II. 2. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina
din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de
particule in suspensie.
II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Frecventa minima
Metoda de
Actiunea, procedeul de
determinare
verificare
sau caracteristici ce se
La aprovizionare
La locul de punere in
conform
verifica
opera
0
1
2
3
4
1
Examinarea datelor inscrise
La fiecare lot
in certificatul de calitate sau
aprovizionat
certificatul de garantie
O proba la fiecare
STAS
2
Determinarea
lot aprovizionat, de
4606
granulometrica.
Echivalentul de nisip.
500 tone, pentru
STAS
Neomogenitatea balastului
fiecare sursa (daca
730
este cazul pentru
fiecare sort)
O proba pe schimb
(si sort) inainte de
3
Umiditate
inceperea lucrarilor
STAS
si ori de cate ori se
4606
observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice
Rezistente la uzura cu
O proba la fiecare
STAS
4
masina tip Los Angeles
lot aprovizionat
730
(LA)
pentru fiecare sursa
(sort) la fiecare
5000 tone

FIDIC CARTE ROIE -
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se
stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max.P.M.=
greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la
art.13.

FIDIC CARTE ROIE IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai
dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile
caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in
proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul
la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel
putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea
fiind consemnate in registrul de santier.
IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A
BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe
un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii
utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire,
pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate
de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc
S=
suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare
utilaj se cumuleaza.

FIDIC CARTE ROIE Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector
de referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a
servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC
OPTIMAL
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal
intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima
de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in
proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu
atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului,
viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor,
conform pct. 8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman
dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa folosirea balastului inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de gheata.

FIDIC CARTE ROIE IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A
BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.
Tabel 4
NR
.
CR
T
DETERMINAREA, PROCEDEUL
DE VERIFICARE SAU
CARACTERISTICA, CARE SE
VERIFICA
FRECVENTE MINIME LA
LOCUL
DE PUNERE IN OPERA
Incercare Proctor modificata
Determinarea umiditatii de
compactare si corelatia umiditatii
zilnic, dar cel putin un test la

fiecare 250 m de banda de
circulatie
Determinarea grosimii stratului

compactat
minim 3 probe la o suprafata de

2.000 mp de strat
Verificarea realizarii intensitatii de

compactare Q/S
zilnic
METODE DE
VERIFICAR
E
CONFORM
STAS
1913/13
STAS
4606
Determinarea gradului de
compactare prin determinarea
greutatii volumice in stare uscata
zilnic in minim 3 puncte pentru

suprafete < 2.000 mp si minim 5
puncte pentru suprafete > 2.000
mp de strat
STAS
1913/15
STAS
12.288
Determinarea capacitatii portante la

nivelul superior al stratului de
fundatie
In cate doua puncte situate in

profiluri transversale la distante
de 10 m unul de altul pentru
fiecare banda cu latime de 7,5 m
Normativ
CD 31
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se

determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
compozitia granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

FIDIC CARTE ROIE -
V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din
proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge
stratul, la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in
proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a
imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm
diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10
mm.
V.2. CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la
realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
100%, in cel putin 95% din punctele de masurare;
98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de
masurare la drumurile de clasa tehnica II si III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul
5 (conform CD 31).

FIDIC CARTE ROIE -
Tabel 5
Valorile deflexiunii admisibile
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Grosimea
stratului de
fundatie din
balast sau
balast amestec
optimal
h (cm)
Conform
STAS 12.253
Nisip prafos,
nisip argilos
(P3)
10
15
20
25
30
35
40
45
50
185
163
144
129
118
109
101
95
89
323
284
252
226
206
190
176
165
156
Strat de
forma
Pamanturi de tipul (conform STAS 1243)

Praf nisipos,
praf argilosnisipos,
praf argilos (P4)
371
327
290
261
238
219
204
190
179
Argila prafoasa,
argila nisipoasa,
argila prafoasa nisipoasa
(P5)
411
366
325
292
266
245
227
213
201
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate

din SR 662 si STAS 6400.
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile
Normativului CD 31.
Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul
calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata
stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia
din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie,
valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de + 2,0 cm;
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de + 1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.

FIDIC CARTE ROIE -

Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii
privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in
Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12,
13, si 14.
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal in registrul de lucrari ascunse.
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si
se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

FIDIC CARTE ROIE ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -
publicat in MO 397/24.08.2000

NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998

si podurilor.



CD 31

III. STANDARDE
SR 662
Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.

Conditii tehnice de calitate.
STAS 730

STAS 1913/1
STAS 1913/5
STAS 1913/13

STAS 1913/15

pe teren.
STAS 4606

STAS 6400
Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.

Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12288

straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

FIDIC CARTE ROIE -
4. FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

FIDIC CARTE ROIE FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
C U PR I NS
2
I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
2
I.2. PREVEDERI GENERALE
2
II. MATERIALE
3
3
II. 2. APA
7
II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE
7
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL
INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE
REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
9
9
9
IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
10
10
IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
10
IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE
11
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
13
V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
14
14
V. 2. CONDITII DE COMPACTARE
14
14
15
15
15
15
VII. MASURARE
15
15
ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC
OPTIMAL
16

I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale
drumurilor publice si ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite
de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat.
I.2. PREVEDERI GENERALE
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor
STAS 6400.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul
de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat
de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, asa cum se prevede la
pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.
de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala
Antreprenorului.

FIDIC CARTE ROIE II. MATERIALE
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80:
balast 0-63 mm in stratul inferior;
piatra sparta 40-80 mm in stratul superior;
split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior;
nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.
b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul
drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63
mm, pentru substratul drenant;
piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior
este de macadam sau de beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile
de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662
CARACTERISTICI
Sort (ochiuri patrate)
Granulozitate
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max.
- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max.
- conditii de filtru invers
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.
Conditii de admisibilitate pentru:

strat izolant
strat de protectie
0-4
4-8
14
5 d15 p <d15 f < 5 d85 p
6 x 10-3
5
-
Tabel 2
BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662
CARACTERISTICI
Conditii de admisibilitate
Sort (ochiuri patrate)
0-63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm
3
- 0...63 mm
100
Granulozitate
Conform figurii 1
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
15
Echivalent de nisip (EN), min.
30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max.
50

PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667
Sort Savura
Piatra sparta (split)
Piatra sparta mare
Caracteristica
0-8
8-16
16-25
25-40
40-63
63-80
Continut de granule:
- raman pe ciurul superior
(dmax), %, max.
5
5
5
5
- trec prin ciurul inferior
(dmin), %, max.
10
10
10
Continut de granule alterate,
moi, friabile, poroase si
10
10
vacuolare, %, max.
Forma granulelor:
- coeficient de forma, %, max.
35
35
35
Coeficient de impuritati:
- corpuri straine, %, max.
1
1
1
1
- fractiuni sub 0,1 mm,%, max.
3
nu este cazul
30
corespunzator clasei
Angeles, %, max.
rocii conform tabelelor
2 si 3 din SR 667
Rezistenta la actiunea repetata
a sulfatului de sodiu (Na2SO4)
6
3
nu este
5 cicluri, %, max.
cazul
Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 1625, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si
granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.
Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu
predozator cu patru compartimente.
Tabel 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
Sort
0 - 40
0 - 63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm
3
3
- sub 0,2 mm
3...14
2...14
- 0...8 mm
42...65
35...55
- 1640 mm
2040
- 25...63 mm
2040
Granulozitate
sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si
conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural)
(EN), min.
30

FIDIC CARTE ROIE Uzura cu masina tip Los Angeles
(LA) %, max.
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu
(Na2SO4), 5 cicluri, %, max.
30
6 pentru split
3 pentru piatra sparta mare 40-63
Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

Domeniu
de
Limita
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ....

in mm
granulozita
te
0,02
0,1
0,2
16
25
40
63
0 .... 40
infer.
12
28
42
60
75
90
0 .... 63
super.
infer.
3
0
10
1
14
2
30
8
50
20
65
31
80
48
90
60
100
75
90
super.
10
14
27
42
55
70
80
90
100
Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si

continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru
piatra sparta).
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.
In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite
de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile tabelului 6.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laboratorul santierului.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
II. 2. APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

FIDIC CARTE ROIE -
II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA

STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL
FRECVENTA MINIMA
METODE DE
DE
DETERMINAR
la aprovizionare
la locul de punere
VERIFICARE SAU
E
in opera
CARACTERISTICILE CARE
CONF.
SE VERIFICA
Examinarea datelor inscrise in
la fiecare lot
certificatul de calitate sau
aprovizionat
certificatul de garantie
Corpuri straine:
In cazul in care se
Ori de cate ori apar
- argila bucati
observa prezenta lor
factori de
STAS 4606
- argila aderenta
impurificare
- continut de carbune
Continutul de granule alterate, O proba la max. 500 mc
moi, friabile, poroase si
SR 667
vacuolare
Granulozitatea sorturilor
O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sort si
STAS 730
sursa
Forma granulelor pentru piatra
O proba la max. 500 t
sparta
STAS 730
Coeficient de forma
fiecare sursa
Echivalentul de nisip (EN
numai la produse de balastiera)
STAS 730
Rezistenta la actiunea repetata O proba la max. 500 mc
a sulfatului de sodiu (Na2SO4),
STAS 4606
5 cicluri
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune la piatra sparta in
pentru fiecare sort de
STAS 730
stare saturata la presiune
piatra sparta si sursa
normala
Angeles
STAS 730
fiecare sursa

FIDIC CARTE ROIE III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL
INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE
REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra
sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de
executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max. P.M.greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3
Wopt P.M.
- umiditatea optima de compactare, exprimata in %
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
duef- greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3
Wef - umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
duef
gc = ------------------ x 100
dumax P.M.
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la
art. 13.

FIDIC CARTE ROIE IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si
dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul
la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in
orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul
rambleelor.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor
lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru, functie
de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.
IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea
executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din
piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec
optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. 30
m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate
executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii
respective cu o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul,
stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;

FIDIC CARTE ROIE QS-
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de

compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat in mc
suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de

fiecare utilaj se cumuleaza.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a
atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii,
a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei
sparte 63-80 si in continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a
splitului de impanare 16-25, pana la obtinerea inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel
de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm
aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de
fundatie sa sufere dislocari sau deformari.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier
pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE
A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST
a. Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand
grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute
in proiect.
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia
si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de
fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare
a apelor, conform pct.8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman
dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
compacteaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat.

FIDIC CARTE ROIE Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada
sau cu pojghita de gheata.
b. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80
Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care,
prealabil asternerii, va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei
sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se
continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului
de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza
si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 sau cu
nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare
astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.
B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in
proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa in prealabil un
substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor
prevazute in proiect pentru stratul de fundatie.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizorfinisor de asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime
de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in
proiect.
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire
uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor
conform pct.8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea
straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza
cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate, pe toata
grosimea stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se reniveleaza si apoi se cilindreaza
din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata.

FIDIC CARTE ROIE Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu
un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din
piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7, cu
frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
compozitia granulometrica a agregatelor
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 7
Nr.
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
FRECVENTE MINIME METODE DE
crt
VERIFICARE SAU
LA LOCUL DE
VERIFICARE
CARACTERISTICILE
PUNERE
CONFORM
CARE SE VERIFICA
IN LUCRU
1.
Incercarea Proctor modificata
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal
STAS 1913/13
2.
Determinarea umiditatii de compactare
minim 3 probe la o
- strat balast
suprafata de 2000 mp de
STAS 1913/1
strat
3.
Determinarea grosimii stratului compactat
minim 3 probe la o
- toate tipurile de straturi
suprafata de 2000 mp de
strat
4.
Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
zilnic
- toate tipurile de straturi
5.
Determinarea gradului de compactare prin
minim 3 pct. ptr. suprafete
determinarea greutatii volumice pe teren
< 2000 mp si minim 5 pct.
STAS 1913/15
- strat balast
pt. suprafete > 2000 mp
STAS 12288
de strat
6.
Verificarea compactarii prin incercarea cu
minim 3 incercari la o
p.s. in fata compresorului
suprafata de 2000 mp
STAS 6400
7.
Determinarea capacitatii portante la nivelul
in cate doua puncte situate
superior al stratului de fundatie
in profiluri transversale la
- toate tipurile de straturi de fundatie
distante de 10 m unul de
Normativ
altul pt. fiecare banda cu
CD 31
latime de 7,5 m

FIDIC CARTE ROIE -
V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de
maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa,
prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se
executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.
V. 2. CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea
inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de
aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea
de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca
stratul sa sufere dislocari sau deformari.
Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la
realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de
masurare la drumurile de clasa tehnica II si III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata
daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile, care este de 250 sutimi de mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00
m lungime astfel:
-
in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si

denivelarile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fata de cotele proiectate;
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
denivelarile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fata de cotele proiectate.

FIDIC CARTE ROIE In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini,
se va face corectarea suprafetei fundatiei.
Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii
privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in
Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12,
13 si 14.
calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in registrul de
lucrari ascunse.
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
273/94.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si
se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

FIDIC CARTE ROIE ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC
OPTIMAL
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000

NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998

si podurilor.


II.REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31


FIDIC CARTE ROIE III. STANDARDE
SR 662

SR 667
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari

de drumuri. Conditii tehnice de calitate.
STAS 730

STAS 1913/1
STAS 1913/13

STAS 1913/15

pe teren.
STAS 4606

STAS 6400

STAS 12.288

straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip

FIDIC CARTE ROIE -
5. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE

CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

FIDIC CARTE ROIE STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE
CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
C U PR I NS
2
2
I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
2
II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
3
II. 1. AGREGATE
3
II. 2. FILER
5
II. 3. LIANTI
5
II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE
6
ANROBARE
6
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
8
III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR
8
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
8
III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
9
III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
10
III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
10
III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI
12
IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA
13
IV.1. PUNEREA IN OPERA
13
IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
13
13
IV. 4. ASTERNEREA
14
IV. 5. COMPACTAREA
14
IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA
16
IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA
16
IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
16
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT
19
V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS
19
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
19
20
VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
20
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)
20
21
VII. MASURARE
21
21
ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE
LA CALD
22

straturilor de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale
si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 7970, care trebuie
sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si al
straturilor executate.
Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice
si a strazilor precum si la constructia drumurilor de exploatare.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza executate din
mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt de urmatoarele tipuri:
- tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm);
- tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm).
Aleegerea tipului de mixtura se face de catre proiectant.
Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un strat suport
care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.

FIDIC CARTE ROIE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
II. 1. AGREGATE
Pentru stratul de baza din mixturi asfaltice se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in
conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662;
- margaritar sort 4-8, conform SR 662;
- pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662;
- nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667;
- savura sort 0-8 conform SR 667;
- criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667;
- filer de calcar conform STAS 539.
Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de
a fi folosite in amestec.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul
minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.
Nr
CARACTERISTICI
Granulozitatea agregatelor cuprinse in limitele din

Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm
% din masa
Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea
peste # 25 mm (31,5 mm) % din masa
Continut in parti fine sub 0,1 mm
% din masa
Continutul minim de filer % din masa
Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele
tehnice ale drumului: (cu precizarile din tabelul 2), % din
masa
2
3
4
5
6
Tabel 1
MIXTURI ASFALTICE TIP
AB1
AB2
Fig. 1
Fig. 2
2247
3666
(30...55)
(50...75)
max. 10
414
(4...12)
7
I
II
III
IV-V
max. 10
311
(2...10)
4
nu se
100 foloseste
criblura
35 - criblura
65 - pietris concasat
100 - pietris concasat
100 - pietris sortat

Clasa tehnica
a drumului
I
(Autostrazi)
Categoria
tehnica a
strazii
I
Agregate naturale utilizate

-
II
III
IV-V
II
III
IV
Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25

Nisip de concasare sort 0-4
Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de
concasare
Filer
Criblura: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)
Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort
0-4
Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea
agregatelor de ru
Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25
Nisip natural sort 0-4
Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1
cu nisipul natural sort 0-4
Filer
Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25
Nisip sort 0-4
Filer
II. 2. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm)
min. 80%
- umiditatea
max. 2%.
Observatie:
In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui

partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate
folosi numai impreuna cu filerul de calcar; continutul de
filer din var stins poate fi max. 2%.
Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica.
Nu se admise folosirea filerului aglomerat.
II. 3. LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se
folosesc urmatoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:
- bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda;
- bitum tip D 80/100 pentru zona climatica rece.
Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.

FIDIC CARTE ROIE Conditiile de admisibilitate care trebuie sa le indeplineasca bitumul neparafinos sunt cele
prevazute in SR 754 si in Normativul AND 537.
In cazul in care adezivitatea bitumului determinata in cadrul testelor preliminare, in
functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaza sub valoarea minima admisa, se
va stabili utilitatea aditivarii bitumului.
Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire, sistem de
inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de reciclare.
II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in
conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la art. 3, 4 si 5 din
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier conform SR 7970 pct.
4.1.2. si constau in urmatoarele:
a. Bitum
- penetratia la 25C STAS 42 si SR 754;
- punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 si SR 754;
- ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnica I si II si pentru
strazi de categorie tehnica I si II)
b. Criblura
- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 6200/4;
- granulozitatea, STAS 730;
- forma granulelor, STAS 730;
- determinarea continutului de parti fine sub 0,1, STAS 730;
- continutul de argila, SR 667
c. Pietris
- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606;
- granulozitatea STAS 4606;
- forma granulelor STAS 4606, STAS 730;
- parte levigabila STAS 4606;
- continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730
d. Nisip natural
- granulozitatea STAS 4606;
- continut de corpuri straine, STAS 4606;
- echivalent de nisip STAS 730
Nisip de concasaj
- granulozitatea, STAS 730;
- continut de corpuri straine - STAS 4606;
- coeficient de activitate STAS 730
e. Filer
- umiditate STAS 539;
- finetea STAS 539.

FIDIC CARTE ROIE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se stabileste pe baza
unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor precizate in
prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau daca este autorizat sau il comanda
la un alt laborator autorizat.
Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile
si incercarile efectuate, impreuna cu rezultatele obtinute, se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
incercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60 oC, densitatea
aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta
a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS
1338/1, pentru straturile de baza numarul de lovituri vor fi de 50 lovituri;
determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor
asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22 oC si 50oC, reducerea
rezistentei la compresiune dupa 28 de zile de imersiune in apa pentru aceleasi continuturi
de liant).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de
greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se
stabileste la masa totala a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea
agregatelor naturale, care trebuie sa fie asigurate pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sunt date
in tabelul 1.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1, 2 si 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 4.
Contintul de liant
- la mixturi cu agregate neconcasate,
% din masa mixturii
- la mixturi cu agregate concasate,
% din masa mixturii
Tabel 4
Mixturi asfaltice
Tip AB1
Tip AB2
3,5...5,0
3,3...4,8
3,6...5,4
3,4...5,0
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea

FIDIC CARTE ROIE compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei,
precum si din straturile imbracamintii gata executate.
In lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizicomecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in
timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelul 5.
Tabel 5
Tipul mixturii asfaltice
CARACTERISTICI
Bitum tip
Tip AB1
Tip AB2
Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a strazii
I, II si III
IV si V
I, II si III
IV si V
A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL
Stabilitatea la 60oC,
D 60/80
5,0
4,5
5,5
5,0
kN, min.
D 80/100
4,5
4,0
5,0
4,5
Indicele de curgere,
D 60/80
1,5-4,0
1,5-4,5
1,5-3,5
1,5-4,0
mm
D 80/100
1,5-4,5
1,5-4,5
1,5-4,0
1,5-4,5
Absorbtie de apa,
28
28
% vol.
Densitatea aparenta,
D 60/80
2200
2200
3
kg/m , min.
D 80/100
B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI
Rezistenta
la D 60/80
2,5
2,5
compresiune
la 22oC, N/mm2, min
D 80/100
Reducerea rezistentei la D 60/80
compresiune la 22oC,
30
30
dupa 28 zile de pastrare D 80/100
in apa, % max.
Absorbtia de apa,
D 60/80
210
210
% vol.
D 80/100
Densitatea aparenta,
D 60/80
2150
2150
kg/m3, min.
D 80/100
Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la
malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max. 9 oC mai mare
dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizarile din SR
7970, pct. 2.4.3.2.
III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, de regula in flux discontinuu, prevazute
cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde,
dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului precum si de malaxare fortata a
componentilor.
In cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntarire a
agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, in acest caz, initial pe

FIDIC CARTE ROIE sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat
sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu
ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, in
cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat
natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator - malaxor se face automat, pe computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a
dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admisa la
temperatura bitumului este +3oC.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia
variaza cu temperatura, astfel inct la 150oC170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de
(1,091,1)l.
Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc
defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa
supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea instalatiei si/sau a
personalului care o deserveste, in tot timpul ct dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei
de punere in exploatare, cu att mai mult in caz de refuz.
Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a
liantului, cu capacitatea minima egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna, fiecare, de o
joja etalonata in prealabil si de un dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pna la temperatura
necesara, evitnd orice supraincalzire (ct de mica).
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii
malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si
se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, inaintea inceperii fabricatiei.
Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii,
statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa
ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele
tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul
functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.
O alta conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotarilor
si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite
si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate
(betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete
suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.).
Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se
vor reface inainte de acceptarea Inginerului.

FIDIC CARTE ROIE III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in urmatoarele operatii:
- reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin
incercari, astfel inct: curba granulometrica a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, sa
corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de
bitum (fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata) exprimata in procente de masa sa fie de +0,3%;
Nr. crt.
1
Elemente componente ale mixturii

Fractiunile de agregate naturale:
2531,5
1625
816
48 (3,158)
14 (0,633,15)
0,200,63
0,10,2 (0,090,20)
00,1 (00,09) filer si pref.
Continut de agregate concasate
Tabel 6
Abateri admise fata de doxajul
prescris, %
+5
+5
+5
+5
+4
+3
+2
+1,5
+10
- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator-malaxor) unde are loc uscarea si
incalzirea acestora; se vor lua masuri pentru evitarea incalzirii agregatelor la o temperatura care
poate sa conduca la arderea liantului;
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul instalatiilor in
flux discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece,
dozat separat;
- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor sau in uscator-malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia in buncarul de stocare; in cazul
incarcarii acesteia, direct, in mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate
dispozitive adecvate si trebuie luate masuri in vederea limitarii la maximum a segregarii mixturii
asfaltice.
Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea
unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.
Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie
sa se incadreze in limitele din tabelul 7.
Tabel 7
o
Materiale si faza de executie
Temperatura in C, functie de tipul
bitumului*
D 60/80
D 80/100
- agregate naturale la iesire din uscator
170190
165185
- bitum la intrare in malaxor
155165
150160
- mixtura asfaltica
165175
160170
la iesire din malaxor
min. 155
min. 150
la asternere

FIDIC CARTE ROIE la inceputul compactarii
la sfrsitul compactarii
NOTA: *
min. 150
min. 110
min. 145
min. 105
Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.
In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica acelasi regim termic.

Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul executiei
lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa
(10oC15oC).
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata in intervalul prescris,
astfel inct, in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii
climatice concrete, sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a
evita degradarea liantului in procesul tehnologic.
Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de
bitum de mai multe ori. In cazul in care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitata reincalzirea
bitumului, se determina penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar in cazul unor rezultate
necorespunzatoare se renunta la utilizarea bitumului respectiv.
Mixturile asfaltice produse in instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de
fabricare si de punere in opera a mixturilor, a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni ale
prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea indicata in tabelul 8.
Tabel 8
Nr
crt
Natura controlului sau

a incercarii
Categoria
controlului*
A
B
Studiul compozitiei
Controlul reglajului instalatiei

de preparare inclusiv stabilirea
duratei de malaxare
Verificari
conform
pct.
Frecventa controlului sau a

incercarii
pentru fiecare tip de produs
20.2.1
la inceputul fiecarei zile de

lucru si inaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
produs
Controlul regimului termic de

preparare a mixturilor asfaltice
20.2.2
permanent
Verificarea respectarii
compozitiei mixturii asfaltice
prestabilita
20.2.4
zilnic
Verificarea calitatii mixturii

asfaltice
20.2.5
unul la fiecare 400 to

mixtura, dar cel putin una
pe zi

FIDIC CARTE ROIE *) A - Incercari preliminare de informare
B - Controlul de calitate in timpul executiei
Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotarii instalatiei de preparare a
mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.

FIDIC CARTE ROIE IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA
IV.1. PUNEREA IN OPERA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai in anotimpul
calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 oC, in conditiile
unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vnt puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea
stratului suport.
Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu benele
curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul
transprotului, sa fie minime.
La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa (+10 oC
o
+15 C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.
(Transportul mixturilor asfaltice se face obligatoriu cu basculante acoperite din motive de
sigurana traficului i evitarea rcirii mixturii de ploi accidentale).
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de
prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel inct sa fie eliminate
intreruperile procesului de punere in opera.
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului
suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza. In acest scop se
procedeaza in felul urmator:
- se verifica cotele stratului suport care trebuie sa corespunda proiectului de executie;
- se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare
din mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil
longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare;
- se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si
se rezolva problemele privind drenarea apelor;
- se curata temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si
prin maturarea mecanica a partii carosabile;
- se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea
stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspnditorul de emulsie sau cu un dispozitiv
special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului
suport, cantitatea de emulsie raspndita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,30,5)
kg bitum rezidual pe metru patrat, raspndit in film continuu.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura inct ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata.

FIDIC CARTE ROIE Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.
IV. 4. ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conform art.15, se efectueaza
numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat
care sa asigure precompactarea mixturii. Numai in cazul lucrarilor executate in spatii inguste (de
exemplu in zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual.
In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face
intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari:
a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie:
- 5,0 cm la mixturi tip AB1
- 6,0 cm la mixturi tip AB2
b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu
trebuie sa depaseasca:
- 12,0 cm in cazul asternerii mecanizate
- 6,0 cm in cazul asternerii manuale.
Grosimea maxima a mixturii, raspndita printr-o singura trecere, este cea indicata in
caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la
statie si ct se poate de constanta ca sa se evite total opririle procesului de punere in opera.
Antreprenorul trebuie sa dispuna, la locul de punere in opera, de un lucrator calificat,
pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante, cu
ajutorul unui aport de material proaspat depus, cu grija, in fata lopetii.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura,
pentru a se evita o raspndire neuniforma a materialului.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu, pe toata lungimea unei
benzi programata a se executa in ziua respectiva.
In cazul intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale,
care separa mixturile asfaltice raspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legaturi continui
intre suprafetele vechi si cele noi, trebuie sa fie executate urmatoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca. 50 cm, pe toata grosimea stratului,
astfel inct sa rezulte o muchie vie verticala;
- amorsarea cu emulsie bituminoasa a suprafetei proaspat creata prin decupare;
- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va depasi rostul cu
510 cm de mixtura repartizata; acest surplus de material se impinge apoi, cu o racleta, peste
mixtura proaspat asternuta, inainte de compactare.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile prevazute in tabelul 7.
IV. 5. COMPACTAREA
Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicnd tehnologii corespunzatoare care
sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile tehnice si gradul de compactare
prevazute in tabelul 9.

FIDIC CARTE ROIE -
Tabel 9
Nr.crt.
Caracteristici
Tipul mixturii
AB1
AB2
Densitatea aparenta, kg/m3, min.
2150
2150
Absorbtia de apa, % vol.
210
210
Grad de compactare, % min.
96
96
Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu

rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
In lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru
obtinerea gradului de compactare prevazut (min. 96%), la inceperea lucrarilor se determina pe un
sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrarile experimentale se fac
inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utiliznd mixtura asfaltica
preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate
sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care
sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactare pe care le va
considera necesare.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru:
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe ct posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei prevazute in tabelul 7.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minim de
treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat in tabelul 10.
Tabel 10
Atelier de compactare compus din:
Specificatii
Nr. de treceri, min.
un utilaj de
compactare
2 utilaje de compactare
Compactor cu pneuri
de 160 kN
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
netede de 120 kN
12
14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

FIDIC CARTE ROIE Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu
compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere concomitenta, cte un
atelier pentru fiecare punct de asternere-compactare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectundu-se in zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a
evita valurirea stratului.
Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de
scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul
mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar corectndu-se
pe toata latimea, dupa prima trecere a compactorului.
La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se
efectueaza separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru transversale si
longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmareste asigurarea
unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicndu-se la cel mult 24 h de la data
executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata. In cazul in care cel de-al
doilea strat nu poate fi asternut in termen de 24 h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a
primului strat si amorsare, conform 15.1.
IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA
Uniformitatea suprafetei stratului de baza se va verifica, in profil longitudinal (in axul
drumului sau in axul fiecarei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si in profil
transversal (in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pana sau cu
alte dispozitive adecvate omologate.
Verificarea va fi efectuata si in oricare alte locuri indicate de Inginer.
Denivelarile admisibile in profil longitudinal masurate cu dreptarul de 3m sunt de
maximum 10 mm.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de
+2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA
Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului
de baza, in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul
de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat
prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi
bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoasa, conform procedeelor reglementate
tehnic.
Alegerea solutiei de protejare se face de catre proiectant la intocmirea proiectului de
executie, de comun acord cu Inginerul si Antreprenorul lucrarii.

FIDIC CARTE ROIE IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
Controlul calitatii lucrarilor de executie a stratului de baza din mixturi asfaltice se
efectueaza pe faze.
Controlul calitatii materialor - se face conform art.6.
Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii:
Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:
- functionarea corecta a dispozitivelor de cntarire sau dozare volumetrica: la inceputul
fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.
Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic si consta in:
a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrarii, care trebuie sa vegheze in permanenta
la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari;
utilajele prescrise pentru atelierul de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor
cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
In cazul unui autocontrol insuficient, Inginerul lucrarii va putea opri lucrarile pe santier
pna cnd Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
b. controlul ocazional al Inginerului, care va putea sa solicite incercari pentru a se asigura
ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor
facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul experimentarii, Inginerul va putea impune noi incercari de
compactare, anulnd modalitatile de compactare aprobate initial.
Daca aceste incercari noi nu permit atingerea densitatii de referinta prescrisa, Inginerul va
dispune alte masuri.
Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita, prin analize de laborator
efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de
adaugarea liantului (aceasta trebuie sa se incadreze in limitele de toleranta admise, indicate in
tabelul 6, fata de reteta prescrisa): zilnic sau ori de cte ori se observa o calitate
necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrica si continutul de bitum) prin
extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic.

FIDIC CARTE ROIE Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul
Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba/400 tone
mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, care va determina:
- compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 1, 2 si 4
si sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele
indicate in tabelul 6;
- punctul de inmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltica; conform prevederilor
de la punctul 8.3;
- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie sa
corespunda cu cele indicate in tabelul 5.
Frecventa controalelor
In lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie
vor fi cele indicate in tabelul nr.11.
Tabel 11
CATEGORIA
FAZA DE
NATURA CONTROLULUI
FRECVENTA
DE CONTROL
EXECUTIE
SAU A INCERCARII
CONTROLULUI
A
B
C
Temperatura de asternere
x
permanent
la inceputul exec. lucrarilor
Etalonarea atelierului de
apoi cnd la un control
In timpul
x
compactare
ocazional se constata o
executiei
compactare neconforma
Controlul ocazional de
o carota la fiecare 250 ml de
x
x
compactare prin carote
banda
Reglajul de suprafata: controlul
zilnic si la sfrsitul lucrarilor
x
x
cantitatii medii asternute
de santier
La straturile
executate
in fiecare punct indicat de
Reglarea nivelmentului
x
Inginer
in fiecare punct indicat de
Controlul denivelarilor
x
Inginer
A - Incercari preliminare de informare
B - Controlul de calitate in timpul executiei
C - Controlul de calitate in vederea receptiei

FIDIC CARTE ROIE V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT
V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS
Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaza prin
metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu
gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placa de minim (40x40) cm sau carote
cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata).
Carotele se preleveaza in prezenta delegatului Antreprenorului si dup caz, al Inginerului,
la aproximativ 1 m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se
stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel inct ele sa reprezinte ct mai corect aspectul
calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune
speciala.
Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare
si prin incercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1.
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii
compactate din strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator
din mixtura respectiva.
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in
determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute (100x100) mm sau pe carote
cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din
tabelul 9.
Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de catre
laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau in:
- masurarea grosimii stratului;
- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizicomecanice, IB pe bitum extras).
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, se face
conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si consta in:
- verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform
prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului de baza, in functie de datele inscrise in buletinele de analiza
intocmite la incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie,
prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baza;
- verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal; se face in axa pentru drumuri si in axa si la
rigole pentru strazi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m
lungime.

FIDIC CARTE ROIE Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in profilului
transversal tip al proiectului pentru fiecare strat in parte, pot fi de max. 10%. Abaterile in plus de
la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor
prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare.
Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta in proiect pot fi
cuprinse in intervalul +50 mm pentru latimea caii de rulare si de +25 mm pentru latimea benzii de
stationare la autostrazi.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de
+2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu
conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.
Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m.
Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente de calea rutiera, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte
puncte fixate de Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise este de +2,5%.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de baza, se
vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu
HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului in fazele de executie determinante,
elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996.
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)

Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform
273/94.
Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata
si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.
Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform art.18.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din
lungimea traseului.
La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele
rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.
Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii
imbracamintii.
Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de
control a receptiei preliminare.

FIDIC CARTE ROIE -

Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.

FIDIC CARTE ROIE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE
LA CALD
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998
Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor

de interes national.
Norme tehnice privind proiectarea, construirea si

modernizarea drumurilor.
Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a

drumurilor publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000


NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998

si podurilor.



AND 537
Normativ privind caracteristicile tehnice

bitumului neparafinos pentru drumuri.
ale
III. STANDARDE
STAS 42
Bitumuri. Determinarea penetratiei.
STAS 60
Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere.

Metoda cu inel si bila.
SR 61
Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
SR 174-2 + SR 174-2/C1
Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase

cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru
prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice
si receptia imbracamintilor executate.

FIDIC CARTE ROIE STAS 539
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in

pulbere.
SR 662

SR 667

STAS 730

SR 754
Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 1338/1
Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti

bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,
pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.
STAS 1338/2

bituminoase executate la cald. Metode de
determinare si incercare.
STAS 1338/3

bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii
metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor.
STAS 4606

STAS 6200/4
Piatra naturala pentru constructii. Prescriptii pentru

determinarea
caracteristicilor
petrografice,
mineralogice si a compozitiei chimice.
STAS 6400

SR 7970
Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi

asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice
de calitate si prescriptii generale de executie.
STAS 10.969/3
Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru

drumuri la agregatele naturale. Metoda de
determinare cantitativa.
+ SR EN 12.697-13/AC
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi

asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea
temperaturii.
SR EN 12.697-27

asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea
probelor.
SR EN 12.697-13 +

FIDIC CARTE ROIE -
6. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

FIDIC CARTE ROIE IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD
C U PR I NS
2
2
2
3
II. 1. AGREGATE
3
II. 2. FILER
3
II. 3. LIANTI
3
II. 4. ADITIVI
6
II. 5. FIBRE
7
7
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
8
8
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 16
III. 3. STATIA DE ASFALT
20
21
22
III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
23
IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA
25
25
IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE
25
IV. 3. ASTERNEREA
26
IV. 4. COMPACTAREA
27
IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
29
29
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE
32
V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
32
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA
33
34
34
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA
34
LUCRARILOR)
34
34
VII. MASURARE
35
35
ANEXA NR. 1 - UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN
BETON ASFALTIC
36
ANEXA NR. 2 - MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL
SCHELLENBERG
39
ANEXA NR. 3 - IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD
41
ANEXA NR. 4 - UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE
BITUMINOASE
44

FIDIC CARTE ROIE ANEXA NR. 5 - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE
(GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE
BITUMINOASE
46

NAIONAL
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din
mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1
si SR 174-2, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor
executate.
Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor, precum si la constructia
drumurilor de exploatare.
Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate
cu mixturi asfaltice recuperate.
Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, in
general, din doua straturi si anume:
- stratul superior, de uzura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:
MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura,
BAR16, beton asfaltic rugos;
BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.
- stratul inferior, de legatura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:
BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblura;
BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;
BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.
In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat, acesta trebuie sa indeplineasca toate
conditiile cerute pentru stratul de uzura.
Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmatoarelor normative:
AND 539 stabilizate cu fibre de celuloza;
AND 549 realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553 - realizate cu bitum aditivat.

II. 1. AGREGATE
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie
sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;
- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii,
trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia
de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a
apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora.

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE II. 2. FILER
Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, conform STAS 539, care trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm)
min. 80%
- umiditatea
max. 2%
- coeficientul de hidrofilie
max. 1%.
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca
minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%.
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat.
II. 3. LIANTI
Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt:

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE - bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 sau alte produse echivalente ce poart marcaj CE sau dein
agrementat EU;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.
Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1.
Tipul imbracamintii bituminoase
Tabel 1
Tipul liantului
Imbracaminte bituminoasa din mixtura

asfaltica stabilizata cu fibre:
- strat de uzura (cu adaos de fibre)
Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR

754:
tip D 60/80
sau
Bitum modificat cu polimeri
- strat de legatura (fara fibre)
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR

754:
tip D 60/80
Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu

polimeri:
- strat de uzura
- strat de legatura

sau
754:
tip D 6080

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE Imbracaminte
aditivat:
bituminoasa
cu
bitum
Bitum aditivat:
- strat de uzura si strat de legatura
- tip D 60/80a - zona climaterica calda

- tip D 80/100a - zona climaterica rece
Imbracaminte bituminoasa
neparafinos pentru drumuri:
cu
bitum
- strat de uzura si strat de legatura

754:
- tip D 60/80 - zona climaterica calda
- tip D 80/100 - zona climaterica rece
Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si
Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se
utilizeaza bitum aditivat.
Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate
si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute, imbracamintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica IIII si pe strazi de categorie
tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locuri de parcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente, etc.) se
vor executa cu bitum modificat cu polimeri.
In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul
caiet de sarcini.
In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80%,
indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste.
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D
80/100, care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537.
Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, astfel:
- bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor
(pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali, prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de
recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii componentlor si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca
perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de
minimum 140oC;
- bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de
inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar
temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120140)oC.
Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS
8877.
Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de
recirculare si eventual cu sistem de incalzire.

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE II. 4. ADITIVI
Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu
compozitie si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator.
Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.
Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:
- se fie compatibili cu bitumul;
- sa fie stabili termic pana la minimum 200oC;
- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;
- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinanduse seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Inginerului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a
calitatii.
II. 5. FIBRE
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt
fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu
respectarea urmatoarelor conditii tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform
reglementarilor in vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase, se verifica in conformitate cu prescriptiile
din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 3, 4, 5 si 6 din

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura, pot fi realizate integral din agregate naturale de
cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.
Tabel 2
Agregate naturale utilizate
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
- criblura sort 4-8 si 8-16

- nisip de concasare sort 0-4
- filer
Beton asfaltic rugos
- criblura sort 4-8 si 8-16

- filer
Betoane asfaltice bogate cu criblura
Beton asfaltic cu pietris concasat
Beton asfaltic deschis cu criblura
Beton asfaltic
deschis
- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25

- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
- nisip natural sort 0-4
- filer
- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25

cu pietris - nisip de concasare sort 0-4

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE concasat
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
*)
Conform notei de la tabelul 4

- filer
- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25
- filer

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat, sau il comanda la un laborator autorizat.
Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu
rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60 oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparenta,
absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea
epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa
tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii.
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de
modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular
in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 3.
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4.

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE -
Tabel 3
Strat de uzura
Fractiuni de agregate
naturale din amestecul
total
Filer si fractiuni din
nisipuri sub 0,1 mm, %
Filer si nisip fractiunea
(0,14) mm, %
Cribluri cu dimensiunea
peste 4 mm, %
Pietris concasat cu
dimensiunea peste 8 mm,
%
Pietris sortat cu
dimensiunea peste 8 mm,
%
Strat de legatura
BA 8
BA 8a
BA 16
BA
16m
BA 16a
BA 25
BA
25a
BAR 16
BAR
16m
BAR 16a
MASF
8
MASF
16
913
913
613
911
1114
1014
BAPC 16
BAD 25
BAD 25m
BAD 25a
BADPC25
BADPC
25a
BADPS
25
BADPS
25a
913
27
27
27
Diferenta pana la 100%

22
45
3458
39
60
4761
4560
6375
5572
1834
3958
3958
NOT: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE -
Tabel 4
Mrimea ochiului sitei,
conform SR EN 933-2
25 mm
16 mm
8 mm
4 mm
2 mm
1 mm
0,63 mm
0,20 mm
0,10 mm
Zona de granulozitate a
amestecului de agregate
naturale
BA 8
BA 8a
BA 16
BA 16m
BA 16a
BA 25
BA 25a
BAR 16
BAR 16m
BAR 16a
MASF 8 MASF 16 BAPC 16
90100
5678
3055
2242
1835
1125
913
6685
4266
3055
2242
1835
1125
913
Treceri prin site cu ochiuri patrate - SR EN 933-2

90100
7290
90100
90100 95100
5480
6174
95100 4459
6682
4061
3953
4055
2537
4266
3050
3042
1928
2025
3055
2040
2131
1622
1922
2142
1535
1825
1320
1320
1835
825
1115
1216
1115
1125
613
911
1114
1014
913
Figura 1
Figura 2
Figura 3
Figura 4
Figura 5
Figura 6
Figura 7
BAD25, BAD25m,
BAD 25a, BADPC 25,
BADPC 25a, BADPS
25, BADPS 25a
90100
7390
4261
2845
2035
1432
1030
520
27
Figura 8

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE NOTA:
La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatur
se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este n proportie de
maximum:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25.

FIDIC CARTE ROIE Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1, 2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5.
Tipul stratului

MASF 8
MASF 16
BAR 16m, BAR 16a
BAR 16
BA 16m
Strat de uzura
BA 16, BA 16a
Strat de
legatura
BA 8, BA 8a
BA 25, BA 25a
BAPC 16, BAPC 16a
BAD 25m
BAD 25, BAD 25a
BADPC 25, BADPC 25a
BADPS 25, BADPS 25a
Continutul de liant
din masa mixturii
asfaltice %
6,77,5
6,57,5
5,76,2
5,76,2
6,07.0
6,37,3
6,07,0
6,37,3
6,57,5
6,57,5
5,57,0
6,07,5
4,05,0
4,05,0
4,05,0
4,05,0
Tabel 5
Categoria
Clasa tehnica
tehnica a
a drumului
strazii
IV
IIV
IV
IIV
IIII
IIII
IIIII
IIIII
III
III
III
III
II
II
III
III
IVV
IV
IVV
IV
IVV
IV
IVV
IV
IIII
IIII
IV
IIV
IIIV
IIIIV
IVV
IV
Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.
Tipul stratului
Betoane asfaltice rugoase

Betoane asfaltice bogate in criblura:
Strat de uzura - cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm
- cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm
Beton asfaltic cu pietris concasat
Strat
de Betoane asfaltice deschise
legatura
Tabel 6
Raport filer:liant
(recomandat)
1,61,8
1,31,8
1,11,8
1,61,8
0,51,4
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16

va fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un
laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor

FIDIC CARTE ROIE optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si
din straturile imbracamintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din
stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile
fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum
aditivat, trebuie sa indeplineasca, in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de
fabricatie, conditiile aratate in tabelele 7 si 8.

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE Tabelul 7
Tipul mixturii
asfaltice
BA 8
BA 25
BA 8a
BA 25a
BA 16
BA 16a
Tipul
bitumului
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
BAR 16
BAR 16a
BAPC 16
BAPC 16a
BAD 25
BAD 25a
BADPC 25
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Densitatea
Stabilitatea
Indicele de
Raport
S/I,
aparenta
(S) la 60oC,
curgere (I),
kN, mm
kg/m3,
kN, min
mm
minimum
6,0
1,54,5
1,34,0
Clasa tehnica
a drumului
Categoria
tehnic a
strzii
IVV
IV
IVV
IV
5,5
1,54,5
1,23,6
II
III
IVV
II
III
IVV
I
II
III
III
III
IVV
II
III
IV
II
III
IVV
I
II
III
III
III
IV
8,5
7,5
6,5
8,0
7,0
6,0
9,0
8,5
8,0
8,5
7,5
6,0
1,53,5
1,54,0
1,54,5
1,54,0
1,54,0
1,54,5
1,53,0
1,53,0
1,53,0
1,54,0
1,54,0
1,54,5
2,45,6
1,85,0
1,44,3
2,05,3
1,74,6
1,34,0
3,06,0
2,85,6
2,65,3
2,15,6
1,85,0
1,34,0
IVV
IV
5,5
1,54,5
1,23,6
IV
IIV
5,0
1,54,5
1,13,3
IV
IIV
4,5
1,54,5
1,03,0
IIIV
IIIIV
4,5
1,54,5
1,03,0
Absorbtia
de apa, %
vol
2300
25
2300
25
2300
35
2300
25
2250
25
2250
25

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE BADPC 25a
BADPS 25
BADPS 25a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
IIIV
IIIIV
4,0
1,54,5
0,92,6
IVV
IV
4,5
1,54,5
1,03,0
IVV
IV
4,0
1,54,5
0,92,6
2250
25

FIDIC CARTE ROIE -
Caracteristica
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa

de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max
Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm,
max
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min:
- zona climaterica calda
- zona climaterica rece
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana
la fisurare la 15oC, min
Tabel 8
BAR 16, BAR 16a,
BAD 25, BAD 25a,
BA 16, BA 16a, BA 8,
BADPC 25, BADPC
BA 8a, BA 25, BA 25a
25a, BADPS 25,
BADPS 25a
5,0
-
9,5
7600
4200
3600
-
3600
3000
4x105
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat

trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.
Tabel 9
Caracteristica
BA 16m
BAR 16m
BAD 25m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min
10,0
10,0
8,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm
2,03,5
2,03,5
2,03,5
- Densitate aparenta, kg/m3, min
2350
2350
2300
- Absorbtie de apa, % vol
25
35
36
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de
compactare giratorie:
5,0
5,0
9,5
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max
2900
2800
o
Modulul de elasticitate la 15 C, MPa, min
4500
4500
4000
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la
4x105
fisurare, la 15oC, min
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 10.
20

FIDIC CARTE ROIE Caracteristica
Test Schellenberg, %, max
- Volum de goluri, %
Rezistenta la deformatii permanente:
- Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max
- Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h:
Numarul mediu de vehicule1):
< 1500, max
15003000, max
30006000, max
> 6000
- Adancimea fagasului, mm:
Numarul mediu de vehicule1):
< 1500, max
15003000, max
30006000, max
> 6000
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min
Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri)
la 15oC, 10-4, max
Tabel 10
MASF 8
MASF 16
0,2
0,2
7,0
1,53,5
2300
34
7,0
1,53,5
2300
34
10000
Temperatura
45oC2)
60oC3)
6,0
8,0
4,0
6,0
2,0
3,5
< 2,0
< 3,5
10000
Temperatura
45oC2)
60oC3)
6,0
8,0
4,0
6,0
2,0
3,5
< 2,0
< 3,5
6,0
5,0
4,0
< 4,0
6,0
5,0
4,0
< 4,0
9,0
8,0
7,0
< 7,0
3600
1200
9,0
8,0
7,0
< 7,0
4000
1000
NOTE: 1 - Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul de

perspectiva.
2 - Zona climaterica rece
3 - Zona climaterica calda
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale
mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si
STAS 1338-2.
Caracteristicile prevazute in tabelele 8, 9 si 10 se determina conform metodologiilor
prevazute de reglementarile tehnice in vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2.
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor, de la
malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9 oC mai
mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaza
verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.
21

FIDIC CARTE ROIE Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de
mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN
12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, se face
conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul in care nu se dispune de
aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face
conform STAS 1338-2.
III. 3. STATIA DE ASFALT
Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare,
uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau
volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu
liantul bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.
In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii
de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat, pe
computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a
dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia,
variaza cu temperatura astfel incat la 150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09
1,11) l.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de
minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.
Stocarea, incalzirea si dozarea bitumului
Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai
mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un
indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara,
evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 oC, in scopul evitarii
modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.
Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de
uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie verificata frecvent. Datele
privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de
alimentare si dozare a bitumului.
Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer
privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%.
Stocarea si dozarea filerului
La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de
alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu
toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de Inginer.
22

FIDIC CARTE ROIE Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Stocarea, dozarea, uscarea si incalzirea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare
lucrarii pentru 1 an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.
Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor
asigurata.
Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel
incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor, avand in vedere ca
depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime/latime de 3.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic
necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta.
Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita
alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice,
cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).
Tabel 11
Fractiunea, mm
Abateri admise fata de doxaj, %
2531,5
+5
1625
+5
816
+5
48
+5
14
+4
0,200,63
+3
0,10,2
+2
00,1
+1,5
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic

necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.
Malaxarea
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii
malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se
va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru
evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloacele de
transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit.
23

FIDIC CARTE ROIE -

Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii,
statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa
ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele
tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul
functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.
Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la
statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de
preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea
platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de
depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.).
Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se
vor reface inainte de autorizarea statiei de asfalt de catre Inginer.
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui
realizata numai in statii automate de asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si
se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un
mod corespunzator.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la
prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:
165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80
160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor
rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).
Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC.
Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai
multe ori.
Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului,
atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este
corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.
Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor
asfaltice.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale in uscator
trebuie sa fie intre urmatoarele valori:
170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;
165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului.
Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si trebuie
verificat cel putin odata pe zi.
24

FIDIC CARTE ROIE Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza pe ciururile
instalatiei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se
amesteca, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se
continua amestecarea.
Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru
realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul
bituminos.
Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din
malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori:
160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80
155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%.
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinand seama
de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete, sa
se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii.
III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR
ASFALTICE
Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor
asfaltice trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate a amestecului de
agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta din
tabelul 11.
Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;
- calibrarea dozatorului pentru liant;
- calibrarea dozatorului pentru filer;
- a dispozitivelor de masurare a temperaturilor;
- verificarea ecranului dozatorului;
- verificarea functionarii malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc
defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa
supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a
personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei
de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei.
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de
rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa
mentionata in tabelul 12.
25

FIDIC CARTE ROIE -
Faza
Studiu
Natura controlului sau

verificarii
Studiul compozitiei mixturii
Controlul reglajului instalatiei de preparare a
mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare
Executie
Categoria*
controlului
A B C
x
x
Tabel 12
Frecventa controlului
sau
a verificarii
pentru fiecare tip de
produs
inaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip
de mixtura
la inceputul campaniei
de lucru sau ori de cate
ori se utilizeaza alte
agregate
permanent
permanent
Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate

indicata in caietul de sarcini pentru tipul de
mixtura asfaltica proiectat, inclusiv starea de
curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor
Temperatura liantului la introducerea in malaxor
Temperatura agregatelor naturale uscate si
incalzite la iesirea din toba de uscare
Functionarea corecta a dispozitivelor de
cantarire sau dozare
Granulozitatea amestecului de agregate naturale
la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea
liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de
bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile
admisibile la continutul de liant)
Temperatura mixturilor asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit

in laborator
Verificarea compozitiei mixturii asfaltice:
granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum,
care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de
laborator, cu tolerantele admise indicate in
tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini
Caracteristicile fizico-mecanice:
Stabilitatea la 60oC
Indicele de curgere, Fluaj
Densitatea aparenta Marshall
Absorbtia de apa Marshall
in fiecare ora a
programului de lucru
zilnic, prin extractii
zilnic
x
x
x
la inceputul fiecarei
zile de lucru
zilnic sau ori de cate
ori se observa o calitate
necorespunzatoare a
mixturilor asfaltice
cate o proba de 20 kg la
fiecare 200-400 to de
mixtura, in functie de
productivitatea statiei
* A - Incercari preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice.

B - Controlul de calitate in timpul executiei imbracamintei.
C - Controlul de calitate in vederea receptiei imbracamintei.
26

FIDIC CARTE ROIE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie
curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. La distante de transport mai mari de 20
km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10 oC
+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de
preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile
procesului de executie a imbracamintii.
IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele neaderente,
praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie
indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform
proiectului de executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.
Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul
suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea
de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din
imbracaminti asfaltice existente;
pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea
amorsajului, trebuie sa fie de (0,30,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
27

FIDIC CARTE ROIE Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam
cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm,
rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate
tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda
acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de
minimum 2 cm.
Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face
conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5.
IV. 3. ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi
atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80
asternerea se face pana la 15 septembrie. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai
mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile
de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii
inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica
trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa
in ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa
necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120oC, se procedeaza la scoaterea acestui
utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza
resturile de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si
grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura
asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conform prevederilor
de la pct. 18.10.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile prevazute in tabelul 13.
Tipul liantului
D 60/80
D 80/100
Temperatura mixturii
asfaltice la asternere
o
C
min.
145
140
Tabel 13
Temperatura mixturii asfaltice la compactare
o
C
mm
inceput
sfarsit
140
110
135
100
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului.

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate
si evacuate urgent din santier.
In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului,
ca urmare a unei intreruperi accidentale.
28

FIDIC CARTE ROIE Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al
grosimii cat si cel al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este
posibil, Antreprenorul supune aprobarii Inginerului, latimea benzilor de asternere si pozitia
rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.
Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul
de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dupa realizarea unui sector
experimental.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele
denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de
compactare.
In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura
necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii
rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o
muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi
zi, taierea nu mai este necesara.
Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se
asterne, depasind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-se inapoi
cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua
banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu
minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat
de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se
vor executa intretesut.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului
se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea
noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan
liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va
face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la
nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).
IV. 4. COMPACTAREA
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si
fiecare strat in parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si
compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se
obtina un grad de compactare conform tabelului 15.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental,
numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele
acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.
29

FIDIC CARTE ROIE Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea
respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru
productia curenta.
Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul
poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare,
pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;
- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul
precedent.
Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul
experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1.
Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se
considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Tabel 14
Tipul stratului
Ateliere de compactare
A
Compactor cu pneuri
de 160 kN
Strat de uzura
Strat de legatura
10
12
netede de 120 kN
Numar de treceri minime
4
4
B
netede de 120 kN
12
14

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu
compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se
obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a
evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere
sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe
suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata
latimea benzii.
30

FIDIC CARTE ROIE IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in
zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracamintei va fi protejata,
aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatarilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere rapida cu
60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si
raspandire de nisip 04 mm cu un continut cat mai redus de praf, sub 0,1 mm, in urmatoarele
cantitati:
a.
- stropire cu bitum
0,5 kg/mp;
- raspandire de nisip (de preferinta de concasaj)
3...5 kg/mp;
b.
- stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp;
- raspandire nisip
3...5 kg/mp.
In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa
mentionata mai jos urmatoarele:
- pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete
Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare: cate o proba de 20 kg
pentru fiecare 200400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipul mixturii, in functie de
productivitatea instalatiei.
Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40)
cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor
determina urmatoarele caracteristici:
la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura:
- absorbtia de apa
- gradul de compactare
aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.
31

Mixtura asfaltica stabilizata cu
fibre:
MASF 8
MASF 16
Beton asfaltic rugos:
BAR 16m
BAR 16a
BAR 16
Beton asfaltic bogat in
criblura:
BA 16m
BA 8a, BA 16a, BA 25a,
BAPC 16a
BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC
16
Beton asfaltic deschis:
BAD 25m
BAD 25a, BADPC 25a,
BADPS 25a
BAD 25, BADPC 25, BADPS
25
Densitatea
aparenta, kg/m3,
min
Absorbtia de
apa, % vol
Grad de
compactare, %, min
2300
26
97
2300
2250
47
96
2300
26
96
38
96
2250
2250
2200
la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru clasa

tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II:
- rezistenta la deformatii permanente.
Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la
ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 45 oC pentru zona climaterica rece si
respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda, conform metodol;ogiei stabilite de reglementarile
tehnice in vigoare.
Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16.
Tabel 16
Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), Adancimea fagasului, mm, max
Numarul mediu
mm/h, max
de
vehicule1)
Temperatura
Temperatura
o
o
o
45 C
60 C
45 C
60oC
< 1500
6,0
8,0
6,0
9,0
15003000
4,0
6,0
5,0
8,0
30006000
2,0
3,5
4,0
7,0
> 6000
< 2,0
< 3,5
< 4,0
< 7,0
NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h calculate, pentru traficul de perspectiva.
32

FIDIC CARTE ROIE Controlul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
- etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari;
- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor
cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient din partea
Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile
necesare de remediere.
Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase, se va determina de catre
Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din
probe intacte, prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinarea densitatii
aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de
mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator, din
aceeasi mixtura asfaltica.
In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul
de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. Determinarile se vor
face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.
Probele intacte, se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la
aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte
cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de
Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune
speciala.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte
puncte fixate de Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi
(de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
33

FIDIC CARTE ROIE -
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE

V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din
tabelul 17.
Tabel 17
Caracteristica
Planeitatea in profil longitudinal.1) Indice
de planeitate, IRI, m/km:
- drumuri de clasa tehnica III
- drumuri de clasa tehnica III
- drumuri de clasa tehnica IV
- drumuri de clasa tehnica V
Uniformitatea in profil longitudinal.1)
Denivelari admisibile masurate sub
dreptarul de 3 m, mm
- drumuri de clasa tehnica I si
strazi de categoria tehnica IIII
- drumuri de clasa tehnica II si
strazi de categoria IV in alte zone decat
cele
din zona rigolelor)
- drumuri de clasa tehnica IIIV
Rugozitatea2)
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati
SRT:
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IVV
- Rugozitatea geometrica, HS, mm:
drumuri de clasa tehnica IVV
- Coeficient de frecare (GT):
drumuri de clasa tehnica IIIV
Omogenitate. Aspectul suprafetei
Conditii de
admisibilitate
< 2,5
< 3,5
< 4,5
< 5,5
Metoda de incercare
Reglementari tehnice in
vigoare
privind masuratori cu
nalizorul
de profil longitudinal (APL)
< 3,0
SR 174-2
< 4,0
< 5,0
> 80
> 70
> 60
> 0,7
> 0,6
> 0,55
> 0,95
> 0,7
Aspect fara degradari
sub forma de exces
de bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite
STAS 8849
STAS 8849
Reglementari tehnice in
vigoare cu aparatul de
masura Gip Tester
Vizual
34

FIDIC CARTE ROIE NOTE 1 - Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de
planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in
axa si la rigole la strazi.
2 - Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea
rugozitatii geometrice HS. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna
de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.
35

FIDIC CARTE ROIE V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru
stratul suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile
STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect.
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de
analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea
comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea
imbracamintii.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru
fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere
a lucrarii.
Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abateri limita locale
admise pot fi de maximum +50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5
mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul +2,5
mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de cotele
profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.
Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de legatura si
de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii
aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie
determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA
LUCRARILOR)
Receptia preliminara a lucrarilor de catre Inginer se efectueaza conform Regulamentului
de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata
si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.
Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din
lungimea traseului.
La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele
rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.
Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea
calitatii imbracamintii.
36

FIDIC CARTE ROIE Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de
control a receptiei preliminare.
In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care este de un
an de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se
vor remedia de catre Antreprenor.
Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.
VII. MASURARE
R4a.2 AMORSAJ CU EMULSIE CATIONICA CU RUPERE RAPIDA 0,6 kg/mp

R8a
STRAT DIN BINDER DE CRIBLURA BAD25 6cm
R9a
STRAT UZURA DIN MIXTURA ASFALTICA MASF16 4cm
37

FIDIC CARTE ROIE ANEXA NR. 1
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON
ASFALTIC
1. DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care
sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca
agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat.
Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din
Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei
bitumului.
(i)
agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in
malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum
precum si in cantitatea indicata de fabricant, dar supusa mai intai aprobarii Inginerului.
(ii)
bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.
In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul
modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului
de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a
produsului final obtinut, adica a bitumului modificat.
In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care
urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura
asfaltica, precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului
de catre Inginer.
2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de
polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate
in tabelul de mai jos.
Caracteristica
Penetratie la 25oC, 1/10 mm
Punctul de inmuiere, oC, min
Ductilitatea la:
13oC, cm, min
25oC, cm, min
Punct de rupere Fraas, oC, max
Revenire elastica la 13oC, %, min
Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului
la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT):
- pierdere de masa, %, max
- penetratie reziduala (Pf/Pi.100), %, min
- cresterea punctului de inmuiere, oC, max
- ductilitate reziduala la 13oC, cm, min
- revenire elastica la 13oC, %, min
Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta):
- particule sub 5, %, min
Conditii de
admisibilitate
5570
55
Metoda de
verificare
STAS 42
STAS 60
40
100
-15
60
SR 61
STAS 113
Reglementari
tehnice in
vigoare
0,8
50
9
40
60
80
38

FIDIC CARTE ROIE Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de
163oC:
- diferenta intre punctele de inmuiere, oC, max
Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min
5
85
STAS 10969/3
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si
trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare:
- Indice de instabilitate coloidala: maximum 0,5
Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare.
Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia
imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie sa
fie agrementati conform reglementarilor in vigoare.
Tipul de polimer sii dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat
efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in
tabel.
Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi
propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de
laborator necesare.
Aprobarea finala intra in sarcina Inginerului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte
incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii
unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat
trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul de mai jos.
Caracteristica
- Absorbtie de apa, % vol
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de
compactare giratorie:
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm,
max
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la
fisurare, la 15oC, min

BA 16m
BAR 16m
BAD 25m
10,0
2,03,5
2350
25
10,0
2,03,5
2350
35
8,0
2,03,5
2300
36
5,0
-
5,0
-
9,5
2900
2800
4500
4500
4000
4x105
NOTA:
Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele
din STAS 1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si
temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC
Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338/2
39

FIDIC CARTE ROIE -
Inginerul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in
vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele
incercarilor efectuate de Inginer, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare
sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului,
dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele
de sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de
modificare). Incercarile ce pot fi executate de Inginer sunt urmatoarele:
Caracteristicile tehnice
Incercarea "ORNIERAGE" (privind
rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC,
la 30.000 cicluri (%)
Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6
(10-6)
Limite admisibile
max. 8
min. 100
Metoda de testare
Proiect de norme
frantuzesti
NF 98 141
Metoda LPcPC
Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in

strainatate, va fi suportat de Antreprenor.
3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE
Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.
Transportul
La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160oC.
Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica
pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate
termic.
Depozitarea
Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere
speciale, asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a
impiedica aparitia separarii materialelor componente.
Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi
urmarita permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi
verificate in orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de
bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie
prevazuta a fi consumata zilnic.
4 CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI
MODIFICAT PE AMPLASAMENT
In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate
urmatoarele:
(i)
(ii)
(iii)
Temperatura de amestecare
Dozajul aditivului pe baza de polimeri
Omogenitatea bitumului modificat obtinut.
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de
calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator
aprobat.
40

MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG
1. PRINCIPIUL METODEI
Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu
fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, in prezenta temperaturilor ridicate.
2. APARATURA
- etupa care asigura temperatura de 170o+2oC;
- balanta cu exactitatea de 0,1 g;
- pahar Berzelius;
- capsula de portelan;
- sticla de ceas.
3. PREGATIREA PROBEI DE MIXTURA ASFALTICA TIP MASF
Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la
temperatura de 150oC.
4. MOD DE LUCRU
Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0,1 g si se introduce intr-un pahar
Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de 170oC.
Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se introduce
in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se mentine la aceasta temperatura
timp de (1 h + 1 min).
Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de
porterlan, cantarita in prealabil.
Se cantareste capsula de portelan cu mistura asfaltica si se determina, prin diferenta,
cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.
5. EXPRIMAREA REZULTATELOR
5.1. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia:
m1 - m2
p=
x 100
(%)
m1
in care:
m1 - masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, in grame;
m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, in grame.
5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de
incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtura
asfaltica (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia:
m - m
p=
x 100
(%)
m1
5.3. Rezultatul este media a doua determinari.
41

FIDIC CARTE ROIE 6. INTERPRETAREA REZULTATELOR
In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius,
calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel:
p < 0,2 %
buna;
p = 0,2%
acceptabila.
42

IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
I.
ACTE NORMATIVE
Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor

de interes national.
Norme tehnice privind proiectarea, construirea si

modernizarea drumurilor.
Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a

drumurilor publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -

NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998

si podurilor.



AND 539
Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase

stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii
imbracamintilor bituminoase rutiere.
AND 549
Normativ privind imbracamintile bituminoase

cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu
polimeri.
AND 553
Normativ
privind
executia
imbracamintilor
bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura
asfaltica, cu bitum aditivat.
AND 559
Normativ
privind
executia
imbracamintilor
bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi
asfaltice cu bitum aditivat.
III. STANDARDE
43

Bitumuri. Determinarea penetratiei.
STAS 60
Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere.

Metoda cu inel si bila.
SR 61
Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
STAS 113
Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.
SR 174-1

cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de
calitate.
SR 174-2+
SR 174-2/C1

cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru
prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice
si receptia imbracamintilor executate.
STAS 539

pulbere.
SR 662

SR 667

SR 754
Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 863
Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale

traseelor. Prescriptii de proiectare.
SR EN 933-2
Incercari pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale
ale ochiurilor.
STAS 1338/1

bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,
pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.
STAS 1338/2

bituminoase executate la cald. Metode de
determinare si incercare.
STAS 1338/3

bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii
metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor.
STAS 6400

STAS 8849
Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de

rulare. Metode de masurare.
44

Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida

pentru lucrarile de drumuri.
STAS 10.969/3
Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru

drumuri la agregatele naturale. Metoda de
determinare cantitativa.
SR EN 12.697-1 +
+ SR EN 12.697-1/AC

asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de
bitum solubil.
SR EN 12.697-3+
+ SR EN 12.697-3/AC

asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea
bitumului: Evaporator rotativ.
SR EN 12.697-4 +
+ SR EN 12.697-4/AC

asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea
bitumului: Coloana de fractionare.
SR EN 12.697-27

asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea
probelor.
SR EN 12.697-28

asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea
probelor pentru determinarea continutului de bitum,
a continutului de apa si a compozitiei
granulometrice.
45

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE
Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor
pe care urmeaza sa se aplice geogrilele.
Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor.
2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregatirea suprafetei
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile
suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala,
constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si
crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din
bitum si nisip fin.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile
sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea
unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de
amplasarea geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza
prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Asternerea geogrilelor
Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum
pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m 2,
incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC.
Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
Latimea de aplicare este conform proiectului.
Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.
Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de
material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere.
Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea
totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic.
3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC.
Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, masurata atat pe directie longitudinala cat
si pe directie transversala.
Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.
Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
46

FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de
geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor
efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va
solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia
pe amplasament.
In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari
suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Inginer.
Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind
materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei
imbracamintii rutiere.
47

UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI
MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE
Inainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate masuri speciale de
pregatire a suprafetei suport.
Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului
geotextil combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau
a stratului de baza, fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.
2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregatirea suprafetei
Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul
drumului.
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularizati. Denivelarile
longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un
dreptar standard 3 m lungime, sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea
unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate, sau in cazul in
care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare,
care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea
materialului geotextil combinat.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii
materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Asternerea materialului geotextil combinat
Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur,
incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m 2.
Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0,30 m, materialul geotextil fiind
asezat cu fata in jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces,
aceasta va fi indepartata prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m.
Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducand numarul de
accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care
actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.
Temperatura maxima de asternere va fi de 150 oC. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie
sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de
material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.
(i)
(ii)
3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%.
In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de
minimum 30 KN/m
Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m2
48

FIDIC CARTE ROIE (iii)
(iv)
(i)
(ii)
(iii)
Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%

Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe
ambele directii (grosime nominala de 3,5 mm).
In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata
Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m 2 iar greutatea maxima de
0,160 kg/m2
Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT

Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de
geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale
materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului
respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament.
Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari
suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Inginer.
Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara
intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.
49

FIDIC CARTE ROIE -
8. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA

APELOR DE SUPRAFATA
Varianta Ocolitoare Sacueni

Documentatia de Atribuire pentru Lucrari Volumul 3.2

FIDIC CARTE ROIE DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA
APELOR DE SUPRAFATA
C U PR I NS
I. GENERALITATI
3
3
3
II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
4
II. 1. CIMENTURI
4
II. 2. AGREGATE
5
II. 3. APA
8
II. 4. OTEL BETON
8
III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 9
III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
9
III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII
9
III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
10
IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
11
IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE
11
IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI
11
IV. 3. GEOTEXTIL
12
V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI
12
V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU
12
VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI
CASIURI
16
VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII
16
VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,
SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ
17
VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
18
VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
18
VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR
20
VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR
20
VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR
20
IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
21
IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
21
IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
21
IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
21
IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR
22
X. COFRAJE
24
X. 1. COFRAJE
24
XI. OTEL DE ARMATURA
25
XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII
25
XII. BETOANE
26
XII. 1. PREPARAREA BETONULUI
26
XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
26
XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
27
XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
28
XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
29

FIDIC CARTE ROIE XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
29
XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI
30
XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
30
XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
31
XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE
31
CIMENT
31
XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
31
XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE
32
DE BETON
32
XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
32
XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
32
XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN
CORPUL DRUMULUI
33
XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE
33
XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
33
XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU
33
XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU
RIGOLA
34
XVI. CANALIZAREA
35
XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR
35
XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI
35
CAMINELOR DE VIZITARE
35
XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
36
XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR
36
XVIII. INCERCARI SI CONTROALE
37
XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR
37
XIX. RECEPTIA LUCRARILOR
39
XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE
39
XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA
39
XIX. 3. RECEPTIA FINALA
40
XX. MASURARE
41
XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
41
ANEXA - DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA42

FIDIC CARTE ROIE I. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea
apelor de suprafata si anume:
- santuri la marginea platformei;
- santuri de garda;
- rigole la marginea platformei;
- rigole la bordura trotuarului;
- rigole de acostament;
- casiuri;
- lucrari de canalizare;
- canale de evacuare;
- puturi absorbante;
- drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor
dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor
proiectelor de executie.
In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile si podetele;
- lucrarile de amenajare si corectare a torentilor;
- lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata.
Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini
Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se impun.

FIDIC CARTE ROIE -
II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

II. 1. CIMENTURI
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare
in Romania.
La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland
P 40 conform SR EN 197-1
- ciment Portland cu adaos
Pa 35 conform SR EN 197-1
- ciment metalurgic
M 30 conform SR EN 197-1
- ciment hidrotehnic
Hz 35 conform SR 3011.
Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in
stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat
in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment.
Tabel 1
Nr.
crt.
1
2
3
CONDITIILE DE
EXECUTIE SAU
CARACTERISTICILE
ELEMENTELOR
Elemente sau constructii cu
gropi mai mici de 1,5 m
Elemente sau constructii
masive avand grosimea egala
sau mai mare de 1,5 m
Elemente sau constructii din
betoane superioare
C 12/15
C 16/20 - C 25/30
TIPUL
DE
BETO
N
oricare
oricare
P40
I
U
Pa35
R
R
M30
U
I
Hz35
I
I
C 12/15
C 16/20 - C 25/30
oricare
oricare
I
U
R
U
U
I
U
R
C 28/35
C 32/40
armat
armat
U
U
I
I
I
I
I
I
CLASA
BETONULUI
TIPUL DE CIMENT
NOTA: R - ciment indicat a se utiliza

U - ciment utilizat in locul celui indicat
I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau
economice
Tabel 2
Nr.
1.
2.
3.
Tipul de mortar
Mortar de zidarie sau tencuiala de
marca 50
Idem de marca 100
Mortare de completarea rosturilor
dintre elementele prefabricate
Tipul de ciment
indicat a se utiliza
utilizabil in lipsa celui indicat
F 25
M 30
M 30
Pa 35
Pa 35
M 30
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.

FIDIC CARTE ROIE Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor
utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de
sarcini speciale in functie de lucrare.

FIDIC CARTE ROIE CARACTERISTICI
Inceputul prizei
Sfarsitul prizei
Constante de volume pe turte
Rezistent la intindere din
incovoiere minim N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile
Constante de volum Le Chatelier
Rezistente la compresiune min.
N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile
P 40
1h
< 10 h
3,0
5,0
17
40
Tabel 3
Pa 35
M 30
Hz 35
1h
1h
1 h 30'
< 10 h
< 10 h
< 10 h 30'
Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi
Marimea volumului
< 10 mm
10
35
15
30
4,0
5,5
20
35
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda

prevederilor standardelor respective.
In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii si
depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de
calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre
producator.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator.
Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului 23.
II. 2. AGREGATE
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale
- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
sau
- agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.

FIDIC CARTE ROIE Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
CARACTERISTICI
CONDITIILE MINIME DE
OBSERVATII
ADMISIBILITATE
Forma granulelor
Agregatele care nu indeplinesc aceste
b/a
0,66
conditii vor putea fi folosite numai
dupa o incercare prealabila a
c/a
0,33
betonului.
Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile
din tabelul 5.
Denumirea impuritatii
Corpuri straine - resturi animale sau vegetale,
pacura, uleiuri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe
granulele agregatelor
Mica, % , max.
Carbune, %, max.
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)
Argila in bucati, %, max.
Parti levigabile, %, max.
Sulfati sau sulfuri
Tabel 5
Nisip natural sau de
Pietris sau piatra
concasaj
sparta
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
1%
0,5
galbena
1%
2%
Nu se admit
galbena
0,25
0,5
Nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si

pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
Caracteristicile fizico-mecanice
admisibilitate indicate in tabelul 6.
ale
agregatelor
Caracteristici fizico-mecanice
Densitate aparenta, kg/mc, min.
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min.
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, % max.
- pietris, % max.
- piatra sparta, % max.
Rezistenta la strivire %
- in stare saturata, min.
sa
indeplineasca
conditiile
Tabel 6
1.800
1.200
2
2
40
45
55
60
de

FIDIC CARTE ROIE - in stare uscata, max.
Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min.
Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi,
sau cilindri in stare saturata N/mmp, min.
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea
procentuala fata de masa initiala, % max.
15
0,80
90
10

FIDIC CARTE ROIE Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul
in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa
depaseasca 1,5 d max.
Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 8.
Tabel 7
Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
Sortul de nisip
0,2
0,5
1
2
3,15
7,0
0-2
min.
10
45
90
max.
50
85
100
0-3
min.
max.
5
30
35
75
90
100
0-7
min.
max.
2
21
20
70
56
87
100
100
Balastul pentru betoane
Tabel 8
Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
5
16
20
d max.
55
80
85
100
0 - 31
min.
max.
3,15
20
50
0 - 71
min.
max.
10
30
35
65
80
100
0 - 40
min.
max.
30
60
55
85
80
100
0 - 63
min.
max.
25
25
45
80
80
100
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care
sa le fereasca de impurificare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului 19.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

FIDIC CARTE ROIE II. 3. APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
in tabelul 9 conform STAS 790.
Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de
catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Caracteristici chimice si fizice

Continutul total de saruri gr/l
max.
2
Sulfati gr. SO4 / litru
max.
Substante organice gr/litru
max.
Cloruri gr.CL/litru
max.
Azotati gr. NO3/dm3
max.
Magneziu gr. Mg2/dm3
max.
Materii in suspensie gr.
max.
Tabel 9
4
2
0,5
0,5
0,5
0,5
3
II. 4. OTEL BETON

Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil
periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in STAS 438/1.
La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu
materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

FIDIC CARTE ROIE -
III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII
Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.
Caracteristici
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp
min.
Tabel 10
80
Rezistenta la inghet-dezghet:
0,3
- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta %
max.
25
- coeficient de inmuiere pe epruvete %
max.
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Caracteristici
Forma
Inaltimea, mm
Tabel 11
neregulata, apropiata de un trunchi de piramida
sau de o pana
140...180
Dimensiunile bazei, mm: - lungime

- latime
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max.
egala sau mai mare ca inaltimea

80...150
15
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.

FIDIC CARTE ROIE Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de
mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1
dimensiunea celei mai mari.
III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura
si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de
clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistentele la sfaramare prin compresiune
min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval
min. 11.
Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul
12.
Dimensiuni
- lungime, latime a fetei, mm
- inaltime
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa
max.
Tabel 12
80...140
120..160
15
Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.

FIDIC CARTE ROIE IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE
Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un echivalent de
nisip (En) superior lui 40.
Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie
sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural
prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor
lui TERZAGHI.
D 15 > 4 d 85
unde:
D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor
Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662 asezat in zona tubului perforat al drenului
de adancime.
Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind
utilizarea geotextilelor aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.
IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI

Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2
tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2
tuburi ondulate riflate perforate
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 13.
DIMENSIUNI
Diametrul exterior
mm
Grosimea nominala
mm
Lungimea ml
Greutatea kg/ml
Suprafata activa
cmp/ml
Tabel 13
NI 8500-80 IPMP
BUZAU
TUB PVC
STAS 6675/2-86
STAS 10617/2-84
TUB P.V.C.rigid
TUB P.E. rigid
75
110,0
75
110,0
65,0
80,5
3,6
5,3
4,3
6,3
0,6
0,7
6,0
1,120
6,0
2,610
5-12
0,972
5-12
2,080
140
0,220
170
0,325
24-45
neperforat
24:45
neperforat
24:45
24:45
Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc la drenuri
sapate si la drenuri forate tubate, invelite in geotextil.
Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.
Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:
- intrari si iesiri din caminele drenurilor
- la cap de dren

FIDIC CARTE ROIE - la cap de aerisire
- intre chesoane pentru evacuarea apelor.
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie
intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml
de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu
sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816 tabel 15.
IV. 3. GEOTEXTIL
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normele tehnice privind
utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ NP 075.
Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata. Zonele cu
defecte se vor inlatura la punerea in opera.
Se recomanda utilizarea geocompozitului de tip Geotex.
V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI

V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU
Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu
sectiune circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse diametre conform
STAS 816 aratate in tabelele 14 si 15.
Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu
talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de
sarcini speciale (tabelele 14 si 15).

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE -
Tabel 14
Tuburi circulare fara talp cu mufa pentru imbinari umede si
Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate
uscate
Diametru D
Grosime
Diametru D
Grosime
Abatere la perpendic.
Abatere la perpendic.
Lungim
a
Lungime
a
Nomin Abatere a suprafetei frontale pe
Nomina Abatere a suprafetei frontale pe
ea
peretilor
a
peretilor
axe
axe
al
limit
l
limita
200
300
400
500
600
+3
+4
+4
+5
+6
3
4
4
5
6
1000
1250
1500
2000
2500
26
36
42
50
58
300
400
500
-
+4
+4
+5
-
4
4
5
-
1000
2500
45
50
58
-
Tabel 15
Tuburi circulare fara talpa cu cepsi buza
Abatere la
Diametru D
perpendic.
Lungime
a suprafetei
a
Nomina Abatere
frontale pe axe
l
limit
200
+3
3
300
+4
4
400
+4
4
1000
500
+5
5
Grosime
a
peresilor
26
36
42
50
Tuburi circulare cu talpa cu cepsi buza

Abatere la
Diametru D
perpendic.
Lungime
a
Abatere
a suprafesei
Nominal
limit
frontale pe axe
200
+3
3
300
+4
4
400
+4
4
1000
500
+5
5
600
+6
6
26
36
42
50
58
160
240
320
400
450

NAIONAL
FIDIC CARTE ROIE -

FIDIC CARTE ROIE Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu
diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16.
Tabel 16
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
INTERIOR
Tubul interior la care se
racordeaza canalul
500
1085
60
Fig.19
Tubul superior
700
500
900
60
Fig.20
1000
Tubul racord
200
26
Fig.21
Cot cu mufa
200
315
26
Fig.12-14
Toate dimensiunile sunt in mm.
Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800
mm conform STAS 816 precizate in tabelul 17.
Tabel 17
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
Tubul la partea superioara
1000
1000
140
Fig.22
Tubul de la partea superioara
1000
1000
120
Fig.23
800
Tubul racord
500
120
Fig.24
1000
Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308, respectiv 3272, conform
precizarilor din caietul de sarcini speciale.
Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton
nesclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte.
Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au
influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sa se obtina un sunet clar,
nedogit.
Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul 18 privind
valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie
sa difere de medii cu mai mult de 30%.
Tabel 18
DIAMETRUL
NOMINAL
PIERDEREA DE APA LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O)
D MM
CMC/M LUNGIME (LA

TUBURI INTREGI) MAX.
CMC/DM2 SUPRAFATA DE
INCERCARE
200
300
120
160
1,9
1,7

FIDIC CARTE ROIE 400
500
600
210
270
300
1,6
1,5
1,5

FIDIC CARTE ROIE Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conform STAS 816, va fi de
maximum 6%.
Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile,
incercate conform prevederilor STAS 816 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.
In cazul cand prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca
minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667, iar
betonul trebuie sa aiba cel putin clasa BC20.
Tabel 19
DIAMETRE NOMINALE D MM
200
300
400
500
600
INCARCAREA MINIMA
P, N/M
27000
30000
32000
35000
38000
Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.

Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor
agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea
tuburilor intre ele sau de alte obiecte.
Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor
cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.
Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de
depozitare.
La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai multe
randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte
dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.
Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitia verticala.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform
dispozitiilor legale in vigoare.
Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand
au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele
betonului la 28 zile.

FIDIC CARTE ROIE VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI
CASIURI
VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII
Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor
din STAS 1139 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Latimea
Inaltimea
Lungimea
Tipul
Marimea
Observatii
6+/-2
4+/-5
1+/-5
A
A2
200
300
1000;330
Utilizat la trotuare
B
B3
100
170
750;500
Utilizate la drenarile spatiilor verzi

incadramente laterale, etc.
300
300
600
Utilizate la intrari
600
300
400
Carosabile

Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in
tabelul 21.
CARACTERISTICI MECANICE
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru
tipurile A si B kgf/cmp
Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure
epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750
si 500 mm Kgf/cmp
Rezistenta la uzura
mm max.
Rezistenta la inghet-dezghet
Tabel 21
40
30
1,3
la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara
fisuri sau stirbituri
Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22.

DENUMIREA DEFECTULUI
Sageata fetelor vazute, 0/00 max.
Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm
Devieri de la unghiul de 90, % max.
Stirbituri, mm max.
Crapaturi
Tabel 22
3
Nu se admit
3
Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se
admit la 25% din proba cu lungime de max. 3 mm
si adancime de max. 2 mm.
Nu se admit

FIDIC CARTE ROIE -
VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,

SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ
La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor
folosi elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2 sau
alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectand
intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de
sarcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu
elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a caror
caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.

FIDIC CARTE ROIE VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si
incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind
din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care
sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul
caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in
parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate
eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in
afara santierului prin grija Inginerului.
INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR
Tabel 23
Frecventa incercarilor
Incercari sau
Material
Metode
caracteristici care se
Incercarea de
Incercarea inainte
ul
conform
verifica
informare
de utilizare
Examinarea datelor din
La fiecare lot
certificatul de calitate
O determinate la
Constante de volum
SR 196/3
fiecare lot
aprovizionat
nu mai putin de 100
Timpul de priza
SR 196/3
t pe o proba medie
Rezistente mecanice la
O proba la 100 t
Ciment
2(7) zile
sau la fiecare siloz
SR EN 196-1
Rezistente mecanice la
la care s-a depozitat
28 zile
lotul aprovizionat
Starea de conservare
numai daca s-a depasit
Doua determinari
termenul de depozitare
SR EN 196/3
pe siloz sus si jos
sau au intarziat factorii
de alterare
Agregate Examinarea datelor din
La fiecare lot
aprovizionat
O determinare pe
Parte levigabila
SR 667
lot de 100 mc
La schimbarea
Humus
STAS 4606
sursei
Corpuri straine, argila in
STAS 4606
O determinate pe
bucati, argila aderenta,
lot de 100 mc
continut de carburanti,

FIDIC CARTE ROIE mica
Material
ul
Piatra
bruta
pentru
pereuri si
zidarii de
piatra
Bolovani
pentru
pereuri si
zidarii
Granulozitatea sorturilor
SR EN 933/1
STAS 730
Rezistenta la uzura cu
masina tip Los Angeles
STAS 730
Incercari sau
caracteristici care se
verifica
Rezistenta la
compresiune a rocii pe
epruvete in stare uscata
Rezistenta la inghetdezghet
Examinarea abaterilor
din certificatul de
calitate
Rezistenta la sfaramare
prin compresiune
Rezistenta la uzura cu
masina Deval
Apa
Analiza chimica
Otel
beton

Material
drenant
Tuburi
PVC sau
Metode
conform
-
O proba la maxim
500 mc pentru
fiecare sort si sursa
O determinare
O determinare la
maxim 500 mc
pentru fiecare sort
si sursa
O determinare pe
lot de 100 mc
O determinare pe
lot de 50 mc
-
Tabel 23 (continuare)
Frecventa incercarilor
Incercarea de
Incercarea inainte
informare
de utilizare
La fiecare lot
aprovizionat
SR EN 1926
O incercare pe lot
de 100 mc
STAS 6200/15
O incercare pe lot
de 100 mc
La fiecare lot
aprovizionat
STAS 730
STAS 730
STAS 790
STAS 730
Granulometrie
SR EN 933/1

Pentru apa potabila

nu este cazul.
Pentru apa care nu
provine din reteaua
publica de apa
potabila o analiza
La fiecare cantitate
aprovizionata
La fiecare lot
aprovizionat
O determinare
O proba pentru
fiecare sursa
La fiecare lot
aprovizionat
O incercare pe lot
de 100 mc
O incercare pe lot
de 100 mc
Ori de cate ori se
schimba sursa sau
cand apar conditii
de poluare
O determinare pe
lot de 100 mc
O determinare pe
lot de 100 mc
-

FIDIC CARTE ROIE PE
pentru
drenuri
Tuburi
din beton
pentru
canalizar
e
Borduri
de
trotuare
din beton
Suprafata activa

Dimensiuni (diametre si
grosimi) ecarturi
Examinarea vizuala a
suprafetelor interioare
STAS 818
Trei determinari pe
fiecare lot
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat
Determinari
obligatorii daca
cantitatea este mai
mare de 100 ml si
O serie de
determinari pe
fiecare lot de 100
ml
STAS 818
-
Dimensiuni
STAS 1137
Rezistenta la incovoiere
STAS 1137
La fiecare lot
aprovizionat
Incercari obligatorii
daca cantitatea este
mai mare de 500 ml
Idem
O incercare pe
fiecare lot de 500
mc
Idem

FIDIC CARTE ROIE VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR
VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor
lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de
implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va
respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.
VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
Bun pentru executie. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei
lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor)
precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul
santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii
transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea
cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul aprobat de Inginer la o
distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de
prescriptii speciale.
In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu
interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a
elementelor de sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste
15 centimetri.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar
nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din
densitatea optima uscata, Proctor Normal.

FIDIC CARTE ROIE IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj
de 30 kg ciment la mc de nisip;
Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment
M30 sau Pa35 la mc de nisip.
IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror
capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata
plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga
atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara.
Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu
mana, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca
mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte
consistente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca
sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul
proaspat.
IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 24 in care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.
CLASA
BETONULUI
DESTINATIA
BETONULUI
REZISTENTA
CARACTERISTICA
RbK N/mmp
Tabel 24
CANTITATEA
MINIMA DE
CIMENT mc

FIDIC CARTE ROIE C 2,8/3,5
C 4/5
C 6/7,5
C 8/10
C 12/15
C 16/20
Beton de umplutura
Beton in fundatii masive
Beton in fundatii sau
elevatii
Beton simplu in elevatii
si beton slab armat
Beton armat
Beton armat prefabricat
3,5
115
150
7,5
180
10,0
240
15,0
300
20,0
350

FIDIC CARTE ROIE IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de
agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei.
Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in
greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a
incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor:
fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;
fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul
accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intrun termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare,
studiul compozitiei si justificarile necesare.
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de Practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012 luand in
considerare:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.
Nr.
crt.
1.
2.
3.
MIJLOC
DE
TRANSPO
RT
TIPUL DE ELEMENTE DE BETON

Fundatii din beton simplu sau slab armat,
elemente masive
Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi
pereti
Elemente sau monolitizari cu aglomerari de
armaturi sau dificultati de compactare cu
sectiuni reduse
Clasa betonului
C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5
L2
160
C 8/10 ..... C 20/25
170
basculante
autoagitator
idem
Tabel 25
LUCRABILITATE
NOTARI
TASARE
cm
L2
3+/-1
L3
8+/-2
L4
12+/-2
Tabel 26
Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
L3
L4
170
185
200
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in

tabelul 27.
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregat
+/- 3%
- pentru ansamblul de agregate
+/- 2%

FIDIC CARTE ROIE - pentru ciment
+/- 2%
- pentru apa totala
+/- 5%.
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in
momentul betonarii.
Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din
tabelul 28.
Tabel 27
Agregat
0-31
0-40
0-70
0-31
0-40
0-70
0-31
0-40
Limite
02
max
min
max
min
max
min
10
2
10
2
8
1
max
min
max
min
max
min
8
1
8
1
8
1
max
min
max
min
7
1
6
1
% Treceri in masa prin site sau ciurul de:

1
3
7
16
26
31
A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5
25
42
60
80
100
18
32
50
70
95
28
38
52
74
90
16
28
42
64
82
18
32
45
16
70
77
6
13
22
38
50
57
B. Pentru betoane de clasa < C 12/15
22
37
55
76
100
14
27
45
66
95
20
33
47
69
88
12
23
37
59
80
18
32
45
61
70
77
6
13
22
38
50
57
C. Pentru betoane de clasa > C 16/20
18
32
50
72
100
10
22
40
62
95
16
28
42
64
86
8
18
32
54
78
40
71
100
95
84
68
100
95
100
95
84
68
100
95
100
95
Tabel 28
Varsta
7 zile
28 zile
C 8/10
11,7
18
Rezistenta la compresiune
N/mmp
C 12/15
C 16/20
15,3
18,8
23,5
29,6
C 18/22,5
20,8
32,0

FIDIC CARTE ROIE X. COFRAJE
X. 1. COFRAJE
Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina
Antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze.
Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.
Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte
reduceri mai mari de 5 mm.
Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si
alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea
maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.

FIDIC CARTE ROIE -
XI. OTEL DE ARMATURA

XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII
Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in
cofraj.
Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru
inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei
deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul
acestuia inainte de betonare. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca
betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.

FIDIC CARTE ROIE -
XII. BETOANE
XII. 1. PREPARAREA BETONULUI
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in
malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticala
10 tururi
- malaxor cu axa orizontala
20 tururi
- betoniera cu axa orizontala
20 tururi
- betoniera cu axa inclinata
30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata
tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data
pe zi.
Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele
tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.
Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de
executie.
XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor
caietului de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in
opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de
turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in
opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in
contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de
executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si
fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei

FIDIC CARTE ROIE va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a
fost pus in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de
situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor
care previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite
pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de
cel putin +10 timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in
prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in
acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35, Inginerul
va intrerupe betonarea.
Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va
stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile
climatice.
XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice
moment, sa ordone incercari de control.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat,
pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare
data cand Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor
incercari:
la 7 zile
la 28 zile
- compresiune
3
3
- intindere
3
3
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare
acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru
ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a
proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute,
de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune,
lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate
subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care
poate sa atinga 20%.
Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.

FIDIC CARTE ROIE Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre
0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va
fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar.
XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii
sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul 29.
Tabel 29
Dimensiuni in m
0,10
0,20
0,50
1,00
2,00
5,00
Tolerante in cm
0,5
0,7
1
2
2
3
Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in
functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
Tolerante in cm:
Inaltimea in m
a
b
c
1
1,5
1,8
2,3
2
2
2,3
2,9
3
2,2
2,7
3,3
5
2,6
3,2
4
10
3,3
4
5
Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind
sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime
"1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre
valorile:
- 1/300
- un centimetru.

FIDIC CARTE ROIE XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de
piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe
platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este
interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin
toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra
infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie
acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de
bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime
redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei brute.
Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre
care sa cuprinda intrega grosime a zidului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie
rostuit.
Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija
fara bavuri si bine netezit cu mistria.
Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face
priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie.
Suprafetele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.
Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se
face pe o adancime pana la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si
netezit sau prin procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida.
Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor,
Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10
cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi
curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.

FIDIC CARTE ROIE XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI
XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate
in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura
terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele
trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.
Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
- 0,25% in teren natural
- 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE

PAMANTURI
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase
- nisipuri argiloase nisipoase
- argile prafoase si nisipoase
Pamanturi necoezive grosiere:
- pietris (2-20 mm)
- bolovanis (20-200 mm)
- blocuri (peste 200 mm)
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina:
- nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm)
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm)
- nisip cu pietris
Tabel 31
PANTA MAXIMA ADMISA
%
0,5
1
2
3
3
4
5
0,5
1
2
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI

Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5
cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5
- clasa BC 10
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau
pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton
Tabel 32
PANTA MAXIMA
ADMISA %
5
10
12
15

FIDIC CARTE ROIE Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar
de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare
corespunzatoare la piciorul taluzului
67

FIDIC CARTE ROIE Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul
32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
la ramblee peste 5,00 m.
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia
taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda
de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie.
Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile
proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi
semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a
santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
-
XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se
deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine.
Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat
pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana
la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de
suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de
nisip de sub aceasta.
XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE
CIMENT
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana
la refuz inainte de a incepe priza mortarului.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.

FIDIC CARTE ROIE Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in
care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea
suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin
acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul
de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia
pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in
conditiile aratate la pct. 33.1.
Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3.
XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in
grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand
incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat
este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un
strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de
executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de
executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.

FIDIC CARTE ROIE XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN
CORPUL DRUMULUI
XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE
Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile
de scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament;
- strat drenant continuu;
- dren longitudinal sub acostament.
Drenurile transversale de acostament au o latime de 25...30 cm si adancime de 30...50 cm
situate la o distanta de 10...20 m in functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3...5% si se executa normal pe axa drumului
cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca. 60
grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.
Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se
recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu
prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul
rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.
Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor
executate din pamanturi necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la
nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala
a drenului va fi de minimum 0,3%.
XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul
acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea
fata de axe, panta prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 37.2.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat
din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a
fundatiei.
Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile
executate carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.
XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU
Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului
nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE.

FIDIC CARTE ROIE XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU
RIGOLA
Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Daca se sapa manual latimea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
- pentru H = 1,00 - 1,50
latimea = 0,60 m
- pentru H = 1,50 - 2,00
latimea = 0,80 m
- pentru H = 2,00 - 4,00
latimea = 1,20 m.
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min. 25 m.
In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din
aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate.
Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pana la
jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.
In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si
executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
1,50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va
sapa cu taluze.
Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce
sapatura a ajuns la cota prevazuta.
Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare
de 0,50 m.
In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din
beton BC 7,5, la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala
de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate
avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.
Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul
de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor
din proiectul de executie.
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau
direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30...40 cm
grosime si pe masura ce se executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea exista.
Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate,
stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu
ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din
dale prefabricate.

FIDIC CARTE ROIE XVI. CANALIZAREA
XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul
exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata
optima Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota
cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau
balast.
XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI
CAMINELOR DE VIZITARE
Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu
ajutorul pietrelor este interzisa.
Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand
prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spre amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile
circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime
minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar
in loc.
Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi
executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile
tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60
mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate
uscata de 95% din Proctor normal.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora
indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35
care va depasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor de scurgere.
Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M
50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de
ciment M 50.
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50
si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire
pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii
20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea
se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.

FIDIC CARTE ROIE -
XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR
Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile
sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de
minimum 10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa
asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile
stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de
cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

FIDIC CARTE ROIE -
XVIII. INCERCARI SI CONTROALE

XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR
Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind
calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art. 16 al
prezentului fascicul se va proceda la:
A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE
Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de
studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE
Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de
frecventa specificate in tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE
Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele
lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul 33,
completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

Denumirea lucrarii
Betoane > C 8/10

Betoane < C 8/10
Cofraje
Armatura
Lucrari executate
din beton sau
zidarie din piatra
bruta sau bolovani
Lucrari de
protejare a
santurilor rigolelor
si casiurilor
Drenuri
transversale de
acostament
Drenuri
longitudinale
Canalizare
Natura incercarii
- Studiul compozitiei
- Incercari la compresiune
- Incercari la intindere
- Incercare la compresiune
- Incercare de plasticitate
- Controlul dimensiunilor de
amplasare si soliditate
- Controlul pozitiei armaturilor
- Controlul dimensiunilor sii
incadrarii in tolerante
- Controlul corectarii finisarii a
fetei vazute
- Amplasamentul lucrarilor
- Dimensiunile si calitatea
lucrarilor
- Profilul longitudinal
sectiunea si grosimea protejarii
- Amplasamentul si inclinarea
- Dimensiunile
- Posibilitatea de scurgere in
sant
- Amplasament
- Cotele radierului
- Realizarea corecta a filtrului
- Amplasarea camerelor de
vizitare
- Controlul functionarii
- Amplasament
- Cotele radierului
- Pozarea corecta a tuburilor si
realizarea imbinarilor intre ele
- Realizarea corecta a
umpluturii
- Asezarea si executia corecta a
gurilor de scurgere si a
caminelor de vizitare
- Racordarea intre gurile de
scurgere si canalizare
- Controlul functionarii
Categoria de
control
A
B
C
Frecventa
- Pentru betoane de
clase > C 8/10
- Pe parti de lucrare
- Pe parti de lucrari la
cererea dirigintelui
- Inaintea betonarii
fiecarui element
- Inaintea betonarii
fiecarui element
- La fiecare lucrare

FIDIC CARTE ROIE Borduri de trotuar
- Amplasament
- Realizarea corecta a fundatiei
- Respectarea cotelor
A: Incercari preliminare de informare

B: Incercari de control de calitate
C: Incercari de control de receptie

FIDIC CARTE ROIE XIX. RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie
controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de
drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de
executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
a. Pentru drenuri:
- trasarea si amplasarea caminelor;
- executarea sapaturii la cota;
- realizarea radierului si pozarea tubului drenant;
- la realizarea umpluturii drenante.
b. Pentru canalizari:
- trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare;
- executarea sapaturii, la cote la canal si camine;
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea;
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala.
c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de
cadere, s.a.
- trasarea;
- executia sapaturilor la cote;
- executarea cofrajului;
- montarea armaturii.
d. Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora.
45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificandu-se:
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a
proiectului de executie;

FIDIC CARTE ROIE -
daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;

daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul
executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora
i recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de
XIX. 3. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca
au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

FIDIC CARTE ROIE -
XX. MASURARE
XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
D9a
RIGOLA DE ACOSTAMENT
2A7
CASIURI PE TALUZ
D3a
RIGOLA TRIUNGHIULAR DIN BETON TIP I
D10a DREN LONGITUDINAL SUB RIGOLA

FIDIC CARTE ROIE ANEXA
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -

NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998

si podurilor.



NE 012
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din

beton, beton armat si beton precomprimat.
III. STANDARDE
SR 183-1
Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment

executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.
SR 183-2
Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment

executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de
calitate.
SR EN 196-1

Determinarea rezistentelor mecanice.
SR EN 196-2

Analiza chimica a cimenturilor.
SR EN 196-3:1995 +
+ SR EN 196-3:1995/AC

Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.
SR EN 196-6

finetii.
SR EN 196-7
Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de

prelevare si pregatire a probelor de ciment.

FIDIC CARTE ROIE SR 227-2
Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de

macinare prin cernere pe proba de 100 g.
SR 388
Ciment Portland.
STAS 438/1
Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton

laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
SR EN 459-2
Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.
STAS 539

pulbere.
SR 648
Zgura granulata
cimentului.
SR 667

STAS 790
Apa pentru betoane si mortare.
SR EN 933-2

geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale
ale ochiurilor.
de
furnal
pentru
industria
Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor

SR EN 1097-1

mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval).
Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro Devall)

STAS 1275
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.

Determinarea rezistentelor mecanice.
STAS 6400

STAS 10796/1
Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea

apelor. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 10796/2
Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea

apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de
proiectare si executie.
STAS 10796/3
Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de

asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

FIDIC CARTE ROIE -
9. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

FIDIC CARTE ROIE SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)
C U PR I NS
I. GENERALITATI
I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM
I. 2. PLANTAREA STALPILOR
II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
III. MASURARE
III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
2
2
2
3
4
4

FIDIC CARTE ROIE I. GENERALITATI
I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se
asigure o buna vizibilitate a acestora.
OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe
partea stanga a drumului sau pe console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 800 fata de axa
caii.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:
- unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5 0
la indicatoarele de avertizare si de 100 la cele de localizare si de presemnalizare.
- inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20.
Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este:
-la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase.
- la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare
in localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai.
Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor
inferioara fata de cota caii in ax sa fie:
- de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse;
- de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in
intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante.
- de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare.
Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure
inaltimea de libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m.
Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea
indicatorului este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.
I. 2. PLANTAREA STALPILOR
Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in fundatia de beton
de clasa C8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand sunt plantati direct in pamant.
Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop,
confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru
dirijarea circulatiei, pe stalpi cu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console
incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau console special proiectate pentru
panourile de presemnalizare a intersectiilor.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.

FIDIC CARTE ROIE II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia
receptiei.
Verificarile ce se efectueaza sunt:
- forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1. La dimensiuni se admit
tolerante de 1% pentru indicatoarele metalice;
- planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice;
- verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi;
- aspectul si exactitatea executarii simbolului;
- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu
aiba incretituri si umflaturi;
- aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de 1mm pentru inaltimi ale
literelor pana la 130mm si o toleranta de 2mm pentru inaltimi mai mari; la grosimi ale literelor
pana la 18mm, se admite o toleranta de 5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta
de 1mm.
Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in:
- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute;
- modul de prindere pe stalpi;
- este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa in
intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si
a nu distrage atentia conducatorilor de autovehicule.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face conform proiectului
de executie.

FIDIC CARTE ROIE III. MASURARE
III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
SB0
SB1.1
SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL EXECUTIEI

PANOURI CU FOLIE REFLECTORIZANTA PENTRU SEMNALIZAREA
CIRCULATIEI
SB1.2 STALPI PENTRU MONTAREA SEMNELOR DE DIRIJARE A CIRCULATIEI

SB3
BORNE KILOMETRICE
SB4
BORNE HECTOMETRICE

FIDIC CARTE ROIE -
10. EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE

FIDIC CARTE ROIE EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE
C U PR I NS
II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE
III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA
IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
V. APLICAREA MARCAJELOR
VI. CONTROLUL DE CALITATE
VII. MASURARE
2
2
2
3
5
6
6
6

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in
conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la
semnalizarea rutiera.
II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale;

Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara
solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Marcajele vor fi aplicate cu
mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute manual
in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni .
Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece.
Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada de
serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Antreprenorul va supune spre aprobarea
Inginerului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-plastic.
Materialele trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Inginer.
Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu BAST si
LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.
III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla.
Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform
certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.

FIDIC CARTE ROIE IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
1. Marcaje longitudinale care la rndul lor se subdivid in marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simpla sau dubla continua;
- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie

o singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
o linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue;
o linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii.
1.2.
Marcaje de delimitare a benzilor
o linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
1.3.1. Marcaje de delimitare a partii carosabile.

Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ;
Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ;
Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile
principale de circulatie.
1.4.
Marcaje discontinue
Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie;
Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile
avertizeaza ,,intrarea pe banda.
1.5.
Marcaje pentru supralargirea in curbe
Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei;
Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda
de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
2. Marcaje transversale
a. de oprire - linie continua avnd latimea de 0,40 m, astfel inct in locul de oprire sa fie asigurata
vizibilitatea in intersectie;
b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi .

FIDIC CARTE ROIE c. de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar
lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50
km/h nu mai mare de 50 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi
completate prin sageti indicnd semnele de traversare.
d. de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.
3. Marcaje diverse
- de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in
traversarea intersectiei;
- pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua
realizate .
- pentru interzicerea stationarii;
- pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
a. transversala pe axa sau marginea caii;
b. inclinata fata de aza sau marginea caii;
c. paralela cu axa sau marcinea caii;
- curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de
reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .
4. Aplicarea Marcajelor
Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta,
diluabila cu apa trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare.
Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate
in stricta conformitate cu instructiunile producatorului si cu aprobarea Dirigintelui de santier.

FIDIC CARTE ROIE -
V. APLICAREA MARCAJELOR
Generalitati
Lucrarea poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare:
Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia strazilor si de la Politia
Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ;
Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de circulatie
pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.
S-a obtinut aprobarea dirigintelui de santier.
Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus :
Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi
curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea
materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de
marcaj, conform instructiunilor fabricantului;
Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul,
inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.
Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si
uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice
pe un traseu strict definit.
Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele
similare.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare
corespunzatoare;
Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului;
Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
Marcajul final
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului;
Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic;
Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.

FIDIC CARTE ROIE VI. CONTROLUL DE CALITATE
Generalitati
Antreprenorul va pregati ,, Planul Controlului de Calitate care va fi aprobat de catre
Inginer.
Inginerul poate cere teste suplimentare in cazul in care se considera necesar, pentru a se
asigura ca lucrarile sunt in conformitate cu Caietul de sarcini.
Planul Controlului de calitate va contine, dar nu se va limita la urmatoarele:
1. Masuri care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita
inainte de aplicare;
2. Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea;
3. Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.
VII. MASURARE
SB0
SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL

EXECUTIEI
MARKING AND
SIGNALING DURING EXECUTION
SB1.4
MARCAJ TERMOPLAST LONGITUDINAL

LONGITUDINAL MARKING
Seciunea 3 - PODURI, PASAJE SI VIADUCTE

I.
PODURI, PASAJE SI VIADUCTE - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE
I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR
II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME
II.1 GENERALITATI
II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice
II.1.2
Conditii tehnice neprevazute
II.1.3
Conceptia de calcul
II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU
MARE
II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor
II.2.3
Forarea pilotilor
II.2.4
Betonarea
1
1
1
2
2
2
2
2
2
3
6
7

FIDIC CARTE ROIE II.2.5
Controlul calitatii
II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR
II.4
INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE
II.5. MASURARE
II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE
III.1 GENERALITATI
III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR
III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA
INFRASTRUCTURILOR
III.3.1
Agregatele
III.3.2
Cimenturi
III.3.3
Armaturile
III.3.4
Betoanele
III.4
REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE
III.5. MASURARE
III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
IV.1
PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE
IV.2
LUCRARI PROVIZORII
IV.3
COFRAJE
IV.4
MATERIALE DE CONSTRUCTIE
IV.4.1Agregate
IV.4.2
Ciment
IV.4.3
Armaturi
IV.5
BETOANE
IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE
IV.7
RECEPTIA LUCRARILOR
IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte
IV.8. MASURARE
IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
V.1 GENERALITATI
V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII
V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII
V.3.1 Executie, utilizare, control
V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele
V.4. MASURARE
V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
VI. C O F R A J E
VI.1 DATE GENERALE
VI.2 CONDITII TEHNICE
VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT
VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE
VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII
VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR
VI.7. MASURARE
VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
VI.8.PLATA
8
10
10
11
11
13
13
13
13
13
14
14
14
14
15
15
16
16
17
17
18
18
18
18
19
19
20
21
22
22
23
23
24
24
24
24
24
25
25
25
26
26
27
27
27
27
27

FIDIC CARTE ROIE VI.8.1. PLATA LUCRARILOR
VII. A R M A T U R I
VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI
VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON
VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
VII.4 CONTROLUL CALITATII
VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR
VII.5.7
Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate
VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE
VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE
VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE
VII.9 INNADIREA ARMATURILOR
VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR
VII.13. MASURARE
VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
VIII. B E T O A N E
VIII.1 PREVEDERI GENERALE
VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
VIII.2.1
Ciment
VIII.2.2 Agregate
VIII.2.3
Apa
VIII.2.4
Aditivi
VIII.2.5
Adaosuri
VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
VIII.3.1
Cerinte pentru rezistenta
VIII.3.2
Cerinte pentru durabilitate
VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI
VIII.4.1
Conditii generale
VIII.4.2
Proiectarea amestecului
VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
VIII.5.1
Betonul proaspat
VIII.5.2
Betonul ntarit
VIII.6 PREPARAREA BETONULUI
VIII.6.1
Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport
VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
VIII.7.1
Transportul betonului
VIII.7.2
Pregatirea turnarii betonului
VIII.7.3
Reguli generale de betonare
VIII.7.4
Compactarea betonului
VIII.7.5
Rosturi de lucru si decofrare
VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
VIII.8.1
Generalitati
VIII.8.2
Durata tratarii
VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
VIII.10. MASURARE
VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
27
28
28
29
29
29
29
30
31
31
31
31
32
33
33
33
33
35
35
36
36
37
40
40
42
42
42
43
44
44
45
46
46
46
47
47
49
49
50
51
52
53
53
53
53
53
54
54

FIDIC CARTE ROIE IX.1 PREVEDERI GENERALE
55
IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE
55
IX.3 ARMATURI
55
IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare
56
IX.3.2
Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate
57
IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse
58
IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU
ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
59
IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR
60
IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate
60
IX.5.2
Tensionarea si blocarea ancorajelor
61
IX.5.3
Injectarea cablurilor
62
IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR
62
IX.7. MASURARE
62
IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
62
X.1 APARATE DE REAZEM
63
X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE
63
X.3. MASURARE
64
X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
64
XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE
65
XI.1 HIDROIZOLATII
65
XI.1.1 Generalitati
65
XI.1.2 Caracteristici tehnice
66
XI.1.3 Prescriptii
67
XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul
69
XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE
69
XI.2.1 Generalitati
69
70
XI.2.3
Prescriptii
71
XI.3. MASURARE
74
XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
74
XII. CALEA PE POD
75
XII.1 GENERALITATI
75
XII.2 TROTUARE
76
XII.3 PARAPETE
76
XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD
76
XII.5 CONDITII TEHNICE
77
XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE
79
XII.6.1 Prescriptii de executie
79
XII.6.2
Controlul calitatii lucrarilor
79
XII.7. MASURARE
80
XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
80
XIII.1 GENERALITATI
81
XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON
81
XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE
DE CON
81
XIII.3.1
Pamnt vegetal
81
XIII.3.2
Pamnturi pentru umpluturi
81

FIDIC CARTE ROIE XIII.3.3
Apa de compactare
XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAM^NTURILOR
XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR
XIII.5.1
Generalitati
XIII.5.2
Zone de racordare
XIII.5.3
Protectii
XIII.5.4
Tolerante
XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE
XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON
XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE
XIII.9. MASURARE
XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
82
82
83
83
85
85
86
86
87
87
88
88

FIDIC CARTE ROIE Seciunea 3 - PODURI, PASAJE SI VIADUCTE - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE
I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE

Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele:
planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru
fundatii;
detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucrarii de arta;
caiete de sarcini cu prescriptii tehnice pentru structuri speciale, daca acestea exista;
graficul de esalonare a executiei lucrarii;
La executie, Antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini si
va lua toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate si evitarea oricaror neconformitati.
Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate face
dect cu aprobarea Inginerului si fara avizul proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare
(o lista minima este precizata in Volumul 3-1 din Specificatiile tehnice)
I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de
executie si receptia finala .
Prezentul Caiet de sarciniva fi consultat in conformitate cu normativele in vigoare.
Inginerul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.

FIDIC CARTE ROIE II.
INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME
II.1 GENERALITATI
Prezentul capitol se aplica la fundatiile indirecte, de adncime, pentru lucrarile de arta, respectiv
poduri, viaducte si pasaje.
Prevederile din acest capitol se pot aplica si la podete, ziduri de sprijin sau alte tipuri de lucrari de
consolidare a drumurilor. In acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile
specifice acestor tipuri de lucrari.
Prezentul capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri de fundatii:
fundatii pe piloti forati de diametre mari;
fundatii pe coloane;
fundatii pe barete;
fundatii pe piloti prefabricati;
II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice
Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii, se vor
transmite de catre Inginer Antreprenorului, pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrarii si a
cheltuielilor pentru organizarea de santier.
II.1.2 Conditii tehnice neprevazute
In cazul cnd caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv intlnite
la lucrare, impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, Antreprenorul, cu avizul Inginerului,
ii poate propune acestuia dispozitii tehnice noi. Deciziile luate de Inginer asupra acestor
propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu.
II.1.3 Conceptia de calcul
Calculele referitoare la solutiile alternative pentru unele elemente din lucrare, Antreprenorul le
poate elabora pe baza prescriptiilor in vigoare, tinnd seama de calitatile materialelor componente
(zidarie, beton, beton armat, beton precomprimat, otel sau lemn) si de prevederile din prezentul
capitol si le va supune aprobarii Inginerului, cu avizul Proiectantului.
II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU
MARE
Pilotii forati sunt realizati prin punerea in opera a betonului armat intr-un foraj.
Pilotii forati tubati.
Sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la
care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin
vibrare, batere sau apasare, insotit eventual de luvoaiere.
In aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de beton
armat sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii pamntului din interior.
Coloanele sunt deci piloti executati pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil.
Pilotii forati sub noroi.

FIDIC CARTE ROIE Sunt piloti executati prin turnarea betonului, cu ajutorul unei coloane de betonare, intr-un foraj, la
care mentinerea peretilor se asigura cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apa
cu bentonita).
II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor
II.2.1.1
Betonul
Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 12/15 (Bc 15).
Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa betonului si de
agresivitatea mediului in care se executa pilotii.
Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa se tina
seama de prevederile SR 3011 - 1996 si STAS 3349/1, 2 - 83.
Dozajul minim de ciment va fi:
350 kg/m3 in cazul betonarii la uscat;
400 kg/m3 in cazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic.
Agregatele trebuie sa fie de ru, sortate si spalate.
Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:
1/4 din ochiul carcasei de armatura;
1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;
1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare;
31 mm.
Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,5.
La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si daca este
cazul intrzietori de priza.
Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie:
100 150 mm la betonarea in uscat;
150 180 mm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic.

II.2.1.2
Armaturi
Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile,
garantat prin fisa lor de fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu
aderenta ridicata sau tip OB 37 otel tip lis) ori similare acestora avnd caracteristici fizico mecanice si de sudabilitate comparabile.
II.2.2
Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor
Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si dispozitivele
de control si injectie la baza, sunt cele stabilite prin proiect, pe baza studiilor geotehnice si a
solicitarilor rezultate sub actiunea incarcarilor.
II.2.2.1
Dispozitia in plan a pilotilor
Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect si il va supune aprobarii
Inginerului, cu conditia avizarii favorabile de catre Proiectant.
3

FIDIC CARTE ROIE Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu nivelul
inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie sa contina
un minim de date pentru fiecare pilot dupa caz:
numarul (pozitia) de identificare;
dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al
tipului de armatura (sau carcasa);
inclinarea si orientarea;
cota de fundare la baza;
cota platformei de lucru;
cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de
incastrare in radier;
numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.
II.2.2.2
Tolerante
Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata de proiect
va fi:
75 mm la piloti dispusi pe un singur rnd;
100 mm la pilotii dispusi pe mai multe rnduri;
Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2 %.
Abaterea limita la dimensiuni:
pentru diametru - 20 mm;
pentru cota bazei pilotului 200 mm;
cota capului pilotului 50 mm.
n cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica,
dar numai cu aprobarea Inginerului.
II.2.2.3
Utilaje si dispozitive de executie
Antreprenorul va obtine aprobarea Inginerului pentru utilajele, instalatiile si dispozitivele de

executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor, amplasament,
caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinnd
seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente, care trebuie protejate in acest
caz.
Propunerile Antreprenorului trebuie sa precizeze:
tipul dispozitivelor prevazute pentru nfigere si forare;
modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora;

dispozitivele pentru controlul continuitatii si rezistentei betonului;
eventuale dispozitive de injectie la baza;
tehnologia de fabricare si punere in opera a betonului.
materialul din care se executa, dimensiunile (diametrul, grosimea peretilor,
lungimea, tolerante), modul de imbinare dintre tronsoane si modul de racordare a
acestora cu carcasele de armatura in cazul folosirii camasilor de protectie.

FIDIC CARTE ROIE Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un strat cu
coeziune mare si cu rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 KPa.
Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu diametrul
sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaseasca de trei ori sectiunea
curenta.Baza conului se poate extinde pna la acelasi diametru pentru o inaltime de cel putin
150mm.
II.2.2.4
Lucrari pregatitoare
Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de

executie necesare realizarii pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta
lucrarilor.
Se vor lua masuri de siguranta pentru ca forajele neterminate sa fie marcate si imprejmuite.
Eventualele lucrari de consolidare a terenului, se vor executa numai cu aprobarea Inginerului. Se
va obtine aprobarea Inginerului si pentru natura, calitatea si conditiile de punere in opera a
materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru.
Daca prin contract se solicita efectuarea unor piloti de proba, Antreprenorul va construi si testa
unul sau mai multi piloti de proba cu aprobarea Inginerului. Constructorul nu va incepe executia
pilotilor definitive fara a incheia testarea pilotilor de proba.
II.2.2.5
Armarea pilotilor
Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de
rigidizare si distantieri.
Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, asa cum
rezulta din calculul de rezistenta si cum este reprezentat in desenele cu detaliile de executie.
Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel putin opt iar
lumina dintre bare va fi minimum 10 cm si maximum 35 cm.
Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua rnduri, in cazul pilotilor cu solicitari mari.
Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei.
Armarea transversala se executa cu freta, avnd diametrul minim de 8 mm, dar cel putin 0,4 din
diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul, dar nu va fi mai mare de 35 cm
sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale.
La partea superioara a carcasei si in zonele de mbinare a tronsoanelor, pe o lungime egala cu
diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm.
Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, nnadirea acestora se
va face conform prevederilor din proiect si cu respectarea prevederilor din STAS 10107/0-90.
Avnd in vedere ca innadirea se executa pe pozitie, carcasa inferioara va fi sustinuta prin
dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul executiei imbinarii.
Dupa terminarea nnadirilor, se interzice rezemarea carcasei pe fundul forajului si se vor lua
masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii.
Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei, se poate face prin puncte de sudura.
5

FIDIC CARTE ROIE Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Inginerului.
Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la
exterior, se monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton, cte 4
bucati in sectiune si la distante de 3 - 4 m.
Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a
barelor longitudinale va fi de minimum:
40 mm la piloti forati cu tubaj nerecuperabil;
60 mm la piloti forati cu tubaj recuperabil sau la cei forati in uscat si netubati;
80 mm la piloti sub protectie de noroi.
II.2.3
Forarea pilotilor
Forarea in uscat, fara tubarea gaurii este permisa numai in pamnturi cu coeziune ridicata si
deasupra nivelului apei subterane, si va fi supusa aprobarii Inginerului.
In acest caz,intruct exista riscul surparii pamntului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare
sau precipitatiilor, trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane,
etc., se recomanda ca intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare, sa fie ct mai scurt si
in nici un caz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii gaurii se vor proteja la partea superioara cu
tuburi metalice pe o adncime de cel putin 1,5 m.
II.2.3. 1
Forarea sub apa cu tubaj recuperabil
Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptndu-se in functie de natura
stratului strabatut. Aceasta va fi supusa aprobarii catre Inginer.Este obligatorie prevederea la baza
tubajului a unei coroane dintate.
In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamnturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei mari de
excavare si a efectului de piston al benei, se pot produce fenomene hidrodinamice, manifestate
prin antrenarea pamntului de la baza forajului, insotite de slabirea terenului din jur si reducerea
capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor fundatii aflate in apropiere, se vor lua
urmatoarele masuri:
se interzice introducerea in pamnt a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub
presiune (subspalare);
se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum;
baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului
sub talpa forajului (tubare in devans);
nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m
deasupra nivelului hidrostatic;
ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei (greiferului)
de pe fundul forajului.
Peretii forajului vor fi protejati cu tuburi metalice pe o adncime de cel putin 1.5 m de la nivelul
superior al forajului.
Betonarea pilotului trebuie inceputa intr-un interval de 12 ore de la inceperea excavatiei,in cazul
unor modificari se va solicita acceptul Inginerului.
Tubajul recuperabil va fi extras ct timp betonul nu s-a intarit, iar lucrabilitatea sa ii permite sa nu
fie dislocat. Pe parcursul extractiei tubajul nu va fi rasucit.
6

FIDIC CARTE ROIE Pe parcursul extragerii o cantitate suficienta de beton va fi mentinuta pentru ca presiunea
exercitata de acesta sa depaseasca presiunea apei exterioare, suspensia de sustinere sau pamntul
si sectiunea sa nu fie redusa sau contaminata.
II.2.3.2
Forarea sub noroi
Stabilitatea peretilor gaurii se asigura prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de apa cu
bentonita) ale carui caracteristici vor respecta prevederile din STAS 2561/4-90.
Forarea sub noroi a unui pilot a carui axa este situata la mai putin de 3 m de peretele pilotului
vecin, nu poate incepe dect dupa ce betonul din pilotul executat anterior a facut priza.
Nivelul noroiului trebuie sa se mentina in permanenta cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului
hidrostatic.
Este indicat ca peretii gaurii, la partea superioara, sa fie protejati cu tuburi metalice pe o adncime
de cel putin 1,5 m.
Intervalul de timp intre inceperea forarii si betonare trebuie sa nu fie mai mare de 12 ore, in alte
situatii se va solicita aprobarea Inginerului..
II.2.3.3
Forarea sub apa cu tubaj nerecuperabil
Tubajul se realizeaza din elemente cilindrice de beton armat sau metalice, care se infig in teren
prin batere, vibrare, apasare si/sau luvoaiere si care se asambleaza pe masura infigerii. Saparea
miezului de pamnt din interiorul tubajului se face cu unelte de sapat, alese corespunzator naturii
terenului intlnit. Cele doua operatiuni de infigere in teren si sapare in interior, se desfasoara
corelat, pas cu pas, pna la atingerea cotei de fundare.
Forarea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa numai in argile tari sau roci compacte.
In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamnturi slab coezive, se vor respecta prevederile acestui
Caiet de sarcini.
II.2.3.4
Curatirea talpii forajului
Curatarea talpii forajului se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de

betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat.
In cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult 3 ore inaintea inceperii
betonarii.
In nisipuri sau pamnturi slab coezive, se interzice curatirea fundului forajului prin vehicularea
noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).
II.2.4 Betonarea
II.2.4.1
Betonarea gaurii forate la uscat, netubat
La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la gura
forajului.
Betonarea se poate face folosind o plnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungeste cu un
burlan de dirijare cobort la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii.
Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton cobort pe fundul gaurii.
7

FIDIC CARTE ROIE II.2.4.2
Betonarea sub apa sau sub noroi
Betonarea se face cu metoda plniei fixe ridicatoare, pentru a evita contactul intre masa betonului
turnat si apa (sau noroi).
Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de
diametrul pilotului, fara a cobori sub 200 mm.
Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o
singura repriza.Debitul de betonare este determinat, in functie de diametrul si lungimea pilotului,
dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului
de apa (sau noroi); cantitatea de beton se stabileste astfel inct tubul de betonare sa fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul
betonului, dar nu mai mult de 4 m.
II.2.4.3
Injectarea la baza a pilotilor
In functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe vrf precum si
pentru punerea sub sarcina a terenului de la baza chiar din faza de executie, se poate adopta
solutia unei injectii la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de ciment), prin
tevi inglobate in corpul pilotului si care se coboara in gaura forata cu carcasa de armatura.
Reteta suspensiei, tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare in parte in
functie de caracteristicile terenului de la baza pilotului.
II.2.4.4
Pregatirea capului pilotului
Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de cota definitiva a pilotului intact
inglobat in radier, dupa cum urmeaza:
La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie
sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fisa pna la 20 m si de cel
putin 0,75 m la piloti cu fisa peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului.
La pilotii forati, betonati sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de turnare,
trebuie sa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la piloti cu fisa de pna la 20 m si
de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu fisa peste 20 m.
Dupa intrire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga inaltime pe care
se constata ca este necorespunzator, completndu-se dupa caz, pentru a asigura inaltimea minima
de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectarea prevederilor din STAS 2561/4-90.
II.2.5
Controlul calitatii
II.2.5.1
Controlul calitatii pe timpul executiei
Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din STAS
2561/4-90.
In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe
tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct din gaura de foraj.Se va
folosi un sistem de iluminare.
In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe
tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a sa si direct din gaura de foraj.
8

FIDIC CARTE ROIE In cazul cnd noroiul din gaura de foraj este necorespunzator, acesta se recircula pna prezinta
caracteristicile prevazute in standard.
Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:
la fiecare 10 m3 de beton pus in opera, se preleveaza probe de beton de la locul de
turnare si se determina consistenta lui, prin metoda tasarii conului conform STAS 1759
- 88;
la fiecare 20 m3 de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se
preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta
betonului conform STAS 1275 - 88.
pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din
care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub
profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri in consecinta.
II.2.5.2
Controlul calitatii dupa executie
(Se Recomand o metod nou adoptat i foarte rapid conform standardului SR-ASTM
5882/2005)
Controlul calitatii pilotilor dupa executie, poate cuprinde:
verificarea pozitiei in plan si a inclinarii,
controlul calitatii betonului din capul pilotului,
verificarea continuitatii corpului pilotului
incarcari de control pe piloti.
Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:
pentru pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute la punctul 4.2.XIV.1. nu a dat
rezultate corespunzatoare clasei prescrise in proiect;
la pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta
calitatea betonului;
la un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre Inginer,
proiectant si Antreprenor.
Controlul se poate face prin:
dezvelirea pilotilor respectivi;
extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace
adecvate);
metode nedistructive.
Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:
carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se aplica
numai la acei piloti la care datele din fisa de forare - betonare, precum si alte observatii
pe parcursul executiei pun la indoiala continuitatea;
metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc.).
Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara echiparea
pilotului cu 2 - 4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborte in gaura forata odata cu carcasa
de armatura inglobate in corpul pilotului.

FIDIC CARTE ROIE Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot, se pot utiliza in final
ca tevi pentru injectie la baza.
II.2.5.3
Receptia pilotilor forati de diametru mare
Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din stabilitatea pozitiei in plan si a inclinarii,
verificarea terenului de la baza in concordanta cu datele din studiul geotehnic.
Pilotul forat va fi receptionat dupa verificarea datelor referitoare la betonare, precum si din
examinarea documentelor de control a calitatii efectuat.
La receptia lucrarii se prezinta urmatoarele documente arobate de catre Inginer:
fisa de forare - betonare a fiecarui pilot din lucrare;
registrul lucrarilor de fundatii;
II.3
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR
Coloanele sunt piloti executati pe loc prin forare, cu tubaj nerecuperabil.

In mod curent, tubajul se va executa din tronsoane de beton armat, asamblate prin flanse metalice
sau prin betonare.
Atunci cnd, ca urmare a particularitatilor lucrarii (stratificatie teren, marimea incarcarilor, etc.),
sunt necesare coloane cu lungimi mari, iar greutatea tubajului de beton armat devine excesiva fata
de posibilitatile utilajelor vibratoare de infigere, se poate recurge si la tubaj din tevi metalice. In
acest caz, tubajul metalic fiind corodabil in timp el se considera cofraj pierdut, deci pilotul de
beton armat va avea diametrul interior al tubajului, iar armatura se va dimensiona in consecinta.
Coloanele din beton armat, utilizate in mod curent, sunt tuburi de 1,00 - 2,50 m diametru, cu
pereti de 100 - 140 mm grosime, confectionate din tronsoane de 6 - 10 m lungime.
Ele se pot executa pe santier sau in poligoane specializate ale Antreprenorului, prin turnarea
betonului in cofrajele metalice de inventar asezate in pozitie verticala.
Coloanele din beton armat, se vor prevede cu armaturi capabile sa preia solicitarile ce apar att in
cursul infigerii ct si in exploatare. Innadirea tronsoanelor se face de regula cu flanse infiletate.
Tevile metalice pot fi tevi sudate helicoidal, sau tevi realizate in atelier din virole de tabla groasa,
cu diametrul de 1,00 - 3,00 m si grosimi de pereti de 10 - 20 mm.Innadirea tronsoanelor de teava,
pe masura infigerii, se face prin sudura.
La proiectarea, executia si receptia coloanelor, se vor respecta toate prevederile din subcapitolul
IV.2 al prezentul caiet de sarcini.
II.4
INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE
Conform prevederilor din STAS 2561/4-90, punctul 2.4, la aceasta lucrare , capacitatea portanta a
pilotilor, se stabileste pe baza rezultatelor incercarilor asupra a doi piloti care nu intra in lucrarea
definitiva, executati cu aceeasi tehnologie utilizata la pilotii ce ramn in lucrare.
Incercarea la sarcini verticale de compresiune se executa prin solicitarea simultana la smulgere a 4
piloti alaturati care ramn in lucrare. Incercarea se va executa pe baza unui proiect de incercare.
10

FIDIC CARTE ROIE Pentru elaborarea proiectului de incercare Contractorul se va adresa proiectantului lucrarii de
baza.
Proiectul se va intocmi conform STAS 2561/4-90, anexa A.
Incarcarea in trepte a pilotului de proba se va face pna la capacitatea portanta estimata prin
calcul, dupa care se va descarca, masurndu-se tasarile remanente. Se incarca din nou in trepte
pna ce ajunge la una din urmatoarele situatii limita:
Se atinge Pcr pe pilotul de proba. In acest caz capacitatea portanta la sarcini verticale
de compresiune se stabileste conform STAS 2561/4-90 punctul 5.2
Se depaseste frecarea limita de smulgere la cei 4 piloti invecinati.
Eventuale cedari in dispozitivele de incercare.
Dupa efectuarea incarcarii de proba la sarcini verticale se va face si incercarea la forte orizontale.
Pentru realizarea acestor incarcari att pilotii de proba ct si cei invecinati se vor amenaja la
partea superioara si se vor echipa cu dispozitive de masurat eforturi si deformatii. Toate aceste
detalii se vor include in proiectul de incercare.
Echiparea si incercarea pilotilor se vor executa de unitati specializate in astfel de lucrari.
La executia pilotilor de proba se vor respecta Prevederile din STAS 2561/4-90 si din prezentul
caiet de sarcini precum si detaliile constructive din proiectul de incercare.
Rezultatele incercarilor se vor concretiza intr-o documentatie de sinteza ce se va atasa la cartea
constructiei.
II.5. MASURARE
II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
I. 02a
Forarea pilotilor cu diametrul de 1080mm
I. 03a
Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in fundatii, radiere etc.
I. 03b
Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi
I. 04a
Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in fundatii, radiere, etc.
I. 04b
Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi
I. 05a
Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru

mare - armaturi OB 37
I. 05b
Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi PC 52
I. 06a
Cofraje plane la infrastructuri
11

FIDIC CARTE ROIE I. 06b
Cofraje curbe la infrastructuri
I. 07a01
Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C8/10
I. 07a02
I. 07b01
I. 08
Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi

-clasa C25/30
Beton in piloti forati de diametru mare
- clasa C 20/25
I. 09
Demolare beton din capul pilotilor forati de diametru mare
I. 10
Injectarea pilotilor forati de diametru mare
I. 11
Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul
I. 12
Umpluturi la fundatii
I. 13a
I. 13b
Placi din neopren armat pentru aparate de reazem

- TIP 5 200x300x30 mm
Placi din neopren armat pentru aparate de reazem
- TIP 6 200x300x41 mm
I.14
Material metalic pentru aparate de reazem din

neopren si dispozitive antiseismice si alte elemente similare
I.15
Tevi pentru controlul US si pentru injectare la coloane forate si toba de injectie
D.1
Incercare coloana de proba
12

FIDIC CARTE ROIE III.
INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE

(radiere, elevatii, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)
III.1 GENERALITATI
Culeile sunt infrastructuri care sustin un capat al deschiderii si face legatura intre pod si rampele
de acces.
Pilele sunt infrastructuri care suporta doua capete ale deschiderilor adiacente ale podului.
III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR
Executia culeelor si pilelor nu se poate face dect pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate direct
sau indirect respectnd prevederile capitolelor 3 si 4..
Adncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, din STAS 10111/1-77
"Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de
proiectare" si in prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adncimea de inghet prevazuta in STAS 6054 - 77
"Teren de fundare. Adncimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romniei".
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului
de fundare adoptat.
Antreprenorul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si
cea reala si sa semnaleze Inginerului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor, se va face in urma trasarii de catre Antreprenor a axelor
fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, Antreprenorul va instiinta Inginerul care urmeaza sa-si dea
avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre
Antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze Inginerului, orice abateri de
la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii
suprastructurii. Eventualele corectari se vor face pe baza propunerilor Antreprenorului si numai cu
avizul Inginerului.
Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor, va avea acordul Inginerului, iar la
cererea acestuia chiar pe baza de proiect elaborat de Antreprenor.
III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA
INFRASTRUCTURILOR
III.3.1
Agregatele
Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu
lianti minerali" si Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat indicativ NE 012-99;
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.
13

FIDIC CARTE ROIE Se va folosi pietris de ru, sorturile 7 - 16 si 16 - 31. Partea levigabila admisa la pietris este de
0,5%.
Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietris 7 - 16 si 16 - 31, se va inscrie
in zona foarte buna a limitelor granulometrice;
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
III.3.2 Cimenturi
Cimentul va corespunde SR 388 - 95 "Ciment Portland", SR 3011-1996, SR 1500 - 1996 si SR
7055 - 1996.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, inct stocul rezultat sa fie consumat in max. 2
luni;
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avndu-se in
vedere si starea de conservare. Starea cimentului trebuie verificata periodic, respectndu-se
prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat - indicativ NE 012-1999.
III.3.3 Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Restul conditiilor sunt cele
prevazute in capitolul 9.
III.3.4 Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile
din capitolul 10, iar turnarea betonului prevederile din capitolul 4 functie de sistemul de fundare
- si prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat - indicativ NE 012-1999.
III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE
In cazul cnd o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor
proiectului si prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile
necesare.
Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, Antreprenorul
propune Inginerului programul de reparatii, spre aprobare.
Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in
exploatare se va proceda astfel:
intocmirea releveului detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedndu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau
calcule suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate, Inginerul poate sa procedeze astfel:
sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
14

FIDIC CARTE ROIE sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu
afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau tencuire cu
mortar special;
in cazul defectiunilor mai importante, Antreprenorul va propune Inginerului un
program de remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile
necesare.
Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite att aspectul ct si durabilitatea lucrarii, vor fi tratate,
respectnd prevederile Normativului C 149-88, privind procedee de reparare a elementelor din
beton si beton armat si cele din capitolul 18 din prezentul caiet de sarcini.
III.5. MASURARE
III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
I. 01
Sapatura pentru fundatii cu adancimea mai mica de 4.00 m
I. 03a
I. 03b
I. 04a
I. 04b
I. 07a01
I. 07a02
I. 07b01
Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30
I. 11
I. 12
Umpluturi la fundatii
15

FIDIC CARTE ROIE IV.
IV.1
SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in
suprastructurile de poduri si anume:
grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat;
placi turnate monolit din beton armat;
cadre, arce si bolti din beton armat;
elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar, elemente tip
cornisa pentru parapeti si placi, prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt);
monolitizarea elementelor prefabricate.
In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat, se vor aplica
prevederile cuprinse in capitolul 11: "Suprastructuri din beton precomprimat".
Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele dect cele
cuprinse in prezentul caiet de sarcini, se vor intocmi caiete de sarcini speciale.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de
calitate.
Proiectul de organizare a lucrarilor, la fiecare lucrare in parte va fi intocmit de catre Antreprenor
si va preciza in special locul si conditiile de depozitare si de intretinere ale materialelor,
componentelor, prefabricatelor si ale oricaror altor dispozitive necesare executiei.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in
intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. n zonele puternic armate, cu concentrari de
eforturi (de exemplu cuzineti), desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara si intr-o asemenea
maniera inct sa arate compatibilitatea intre planul de armare si conditiile efective de betonare.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de
trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice
privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie, traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi
totale). Planurile vor contine explicit:
calitatea otelurilor ;
tolerantele de pozitionare;
pozitia innadirilor si detaliile de innadire;
dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor;
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru
manipulare;
De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de reluare a
betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire si modul de tratare a suprafetei de la care
se reia betonarea.
Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a razelor de
curbura si a diametrelor armaturilor.
16

FIDIC CARTE ROIE Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de ordine,
tipul otelului, diametrul, un crochiu cu traseul si modul de dispunere, lungimi partiale si lungime
totala desfasurata, greutatea nominala si numarul de bare asemenea.
Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE
012-99 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.
IV.2
LUCRARI PROVIZORII
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se
executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:
esafodaje, schele si sprijiniri la elementele de suprastructura de forma: grinzi si placi
drepte;
cintre, schele si sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau bolta;
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre Antreprenor si se vor supune
aprobarii Inginerului.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Inginerul poate cere ca acestea
sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar in orice caz inaintea inceperii executiei.
Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate inct sa garanteze ca lucrarile definitive
nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al
tolerantelor, in cele admise in ANEXA III.1 ale Codului de practica pentru executarea lucrarilor
din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 7:
"Schele, esafodaje si cintre".
IV.3
COFRAJE
Antereprenorul isi va alege tipul si dimensiunile cofrajelor, iar daca este necesar le va proiecta.
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta conditiile de
calitate precizate in planse. In principiu, acestea pot fi de trei tipuri:
cofraje obisnuite utilizate la suprafete nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce, bolti si
stlpi);
cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi
marginale, cornise de trotuare, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va
obtine aprobarea Inginerului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de prevederile
Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimatindicativ NE 012-99, precum si de cele cuprinse in capitolul 8 "Cofraje".
17

FIDIC CARTE ROIE IV.4
MATERIALE DE CONSTRUCTIE
IV.4.1 Agregate
Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu
lianti minerali" si Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat indicativ NE 012-99.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de ru sau criblura, 7 (8) - 16 si 16 - 31 (25) mm. care se vor inscrie
in zona foarte buna a curbei granulometrice.
In functie
anume:
de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si
nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7;
pietris sorturile 7 -16 si 16 - 31;
criblura sorturile 8-16 si 16-25.
Amestecul format din cele 3 (sau 4 sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a limitelor
granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate.
IV.4.2 Ciment
Cimentul va corespunde SR 388 - 95 "Ciment Portland", SR 3011 - 1996, SR 1500- 1996 si SR
7055 - 1996.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate inct stocul rezultat sa fie consumat in
maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor
amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de
conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimatindicativ NE 012-99.
IV.4.3 Armaturi
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va
corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1-89 "Otel beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice generale de calitate" si STAS 438/2-91 "Srma trasa pentru beton armat" si va fi
insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde
prevederilor din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimatindicativ NE 012-99.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de eventualele urme de
rugina sau ulei si de alte impuritati.
18

FIDIC CARTE ROIE Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi
sectiune totala se va face numai cu acordul Inginerului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere
tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul, etc.) in conditiile
precizate de Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimatindicativ NE 012-99.
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din capitolul
9.
IV.5
BETOANE
Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Codului

de practica pentru betoane NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si
verificate de catre un laborator autorizat.
La adoptarea retetei la statia de betoane, se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de
umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor
componente si a betonului.
Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 10 din prezentul Caiet de sarcini si ale
Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimatindicativ NE 012-99.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea Inginerului.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunznd in toate colturile si nelasnd locuri goale.
Betonul preparat avnd, de regula, temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-30C, trebuie
turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cnd se
utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau
masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intrzietori, conform Codului NE 012-99.
Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre
preparare si turnare, se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie
respectate regulile din Codul NE 012-99. Jgheaburile si autocamioanele de transport beton, etc.
vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante,
vibratoare de cofraj si vibratoare de adncime, iar in timpul compactarii betonului proaspat, se va
avea grija sa nu se produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.
IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE
In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, att grinzile ct si placile prefabricate vor fi
numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care
se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.
19

FIDIC CARTE ROIE Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si
supravegheata permanent de maistri cu experienta dobndita in lucrari similare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si
care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau de modul de alcatuire a
structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii
de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, att in ce priveste
asigurarea amplasamentului, ct si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de
rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a
rezemarii.Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care
reazema pe acestea.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de
poza, vor fi bine curatate cu o perie de srma si apoi spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet
de aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1
Abateri admisibile pentru elementele din beton si beton armat din Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimatindicativ NE 012-99.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deteriorarea elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor,
prevazndu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale
placilor.
La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru
continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor
la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11 din Codul de practica NE 012-99
- Partea B - beton precomprimat.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in
prevederile STAS 6657/1-89, STAS 7009 - 79 si STAS 8600 - 79.
Alte abateri limita dect cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor
incadra in prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimatindicativ NE 012-99.
IV.7
RECEPTIA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime, in sarcina sa, cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in

proiect.
Aceste incercari se executa in prezenta Inginerului.
20

FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii precum si
schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de masurare.
Proiectele de incercare se vor intocmi de catre o firma specializata acceptata de catre Inginer si
proiectant.
Operatiunile de incercare propriu-zise si prelucrarea datelor vor fi efectuate de catre o singura
firma specializata , ce va fi acceptata de Inginer.
IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte
In cazul cnd o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de
sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza
defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere Antreprenorul propune programul de reparatii
spre aprobare Inginerului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in
exploatare, se va proceda astfel:
releveu detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedndu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule
suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate, Inginerul poate sa procedeze astfel:
sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii;
sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala
Antreprenorului;
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu
afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu
betoane speciale aderente;
in cazul defectiunilor mai importante, Antreprenorul poate propune Inginerului un
program de remediere, care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile
necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite, att aspectul ct si durabilitatea structurii, vor fi tratate,
respectnd prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din
beton si beton armat. Tratarea fisurilor se poate face si cu materiale speciale, pe baza unei
tehnologii avizate de catre Inginer si a instructiunilor specifice de aplicare ale materialelor
respective.
La terminarea lucrarilor Antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura
degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al
structurii.
21

FIDIC CARTE ROIE IV.8. MASURARE
IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
S.01a
Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m
S.03
Armaturi din otel beton OB 37 la suprastructura
S.04
Armaturi din otel beton PC52 la suprastructura
S.05a
Beton in suprastructura - clasa C 35/45
S.11
Panouri de protectie in zona C.F., a pasajelor peste autostrada si a drumurilor

nationale
22

FIDIC CARTE ROIE V.
SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE
V.1 GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii, care in functie de destinatie se clasifica in:
esafodaje si cintre ce suporta structuri in curs de realizare;
schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule si materiale de
lucru;
dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule,
etc.;
V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII
Proiectul poate fi intocmit de catre Antreprenor sau, in numele Antreprenorului, de catre orice
unitate de proiectare autorizata.
Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
sa prezinte scheme statice simple, evitnd pe ct posibil elementele solicitate la
incovoiere, care au deformatii mari;
sa fie rezistente si rigide;
sa permita montarea rapida si decofrarea lenta si sigura prin intermediul
dispozitivelor de descintrare;
sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile necesare sub pod;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs de
priza sau intarire;
sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
Inginerului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectiei fundatiilor;
modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate
si a elementelor pe care sprijina;
sistemul de contravntuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de
reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;
contrasagetile si tolerantele de executie;
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului
sub efectul contractiei si precomprimarii;
23

FIDIC CARTE ROIE
dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:

specificatia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terti;
instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii;
V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi, trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii, att cnd se folosesc produse noi, ct si cnd se refolosesc materiale vechi
pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de
elemente refolosibile este autorizata att timp ct deformatiile lor sau efectele oboselii, nu risca sa
compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din
urma caz Antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze
responsabilitatea sa.
V.3.1
Executie, utilizare, control
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile

definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre Antreprenori,
fata de reperele acceptate de Inginer.
Rezultatele masuratorilor se transmit Inginerului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele
Proiectul cintrelor, esafodajelor, ct si montajul acestora in amplasament, se intocmeste pe
raspunderea Antreprenorului general si se avizeaza de catre Inginer si proiectant.
Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea
Inginerului pentru aprobare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea executiei.
V.4. MASURARE
V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Nu exista Articole din Lista de Cantitati corespunzatoare lucrarilor descrise in acest caiet de
sarcini care sa se masoare in vederea platii.
24

FIDIC CARTE ROIE -
25

FIDIC CARTE ROIE VI.
C O FRAJ E
VI.1 DATE GENERALE

Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in
lucrare, dau betonului forma proiectata.
In termenul de cofraj se includ att cofrajele propriu-zise, ct si dispozitivele pentru sprijinirea
lor: buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 90, ele trebuind sa fie astfel
alcatuite inct sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect,
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectndu-se inscrierea in abaterile
admisibile prevazute in Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99 Anexa III.1.
sa fie etanse, astfel inct sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de
beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
sa permita inchiderea rosturilor astfel inct sa se evite formarea de pene sau praguri;
sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care este
alcatuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru
scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare;
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
VI.2 CONDITII TEHNICE
In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele
conditii:
sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din
zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.).
sa permita compactarea ct mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor
postntinse;
sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor
care executa turnarea si compactarea betonului, evitndu-se circulatia pe armaturile
postntinse;
sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii,
in conformitate cu prevederile proiectului.
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive
speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci cnd acestea sunt inscrise in
proiect.
26

FIDIC CARTE ROIE
distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul

betonului, sa nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii.
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in
contact cu betonul.
Legaturile metalice care trebuie extrase din betonul intarit nu vor fi folosite acolo unde fata
betonului este in permanenta expusa. Acolo unde legaturile sunt lasate in beton, acestea se vor
acoperi cu un stat de mortar de minim 40 mm sau cu un strat de mortar cu grosimea egala cu cea a
stratului de acoperire al armaturii, oricare ar fi mai mare.
VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de
polimeri.
Lemn sau produse pe baza de lemn;
Tego;
Doka paschal, unite sau tratate cu rasini sau tipuri similare;
Metalice;
Cofrajele se clasifica dupa cum urmeaza:
cofraje fixe, realizate si executate montate pe santier pentru a fi folosite la o singura
trnare de beton;
cofraje stationare la care elementele se folosesc pentru un numar de turnari e betoane;
cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare);
Dupa modul de utilizare al elementelor componente:
cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de
mai multe ori;
cofraje de unica folosinta ( de regula sunt din lemn) care au o singura folosire;
cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care se
toarna pe santier;
cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care se
toarna fundatia). Pentru aceste cofraje abaterile fata de dimensiunile de referinta din
proiect, sunt cele specifice lucrarilor de pamnt si nu cele specifice elementelor din
beton turnat in cofraje reale.
Functe de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare:
cofraje pentru beton aparent;
cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuiala, placaje
etc;
VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.
Refolosirea ct si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Inginerului.
In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
27

FIDIC CARTE ROIE
curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; cnd spalarea se
face in amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer);
tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze
decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului. In cazul in care se folosesc
substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu
armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe
suprafata interioara si trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra suprafetei
betonului (sa nu pateze betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodeze
cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile
neschimbate in conditii climaterice de executie a lucrarilor.
VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea
solicitarilor, tinnd seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel inct sa
se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face
astfel inct sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura.
VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:
preliminar, controlndu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificndu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare
a elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".
VI.7. MASURARE
VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Nu exista Articole din Lista de Cantitati corespunzatoare lucrarilor descrise in acest caiet de
sarcini care sa se masoare in vederea platii.
VI.8.PLATA
VI.8.1. PLATA LUCRARILOR
28

FIDIC CARTE ROIE Nu exista preturi unitare pentru lucrarile descrise in acest capitol si nu se vor efectua plati directe
pentru compensarea Antreprenorului. Valoarea lucrarilor descrise in acest capitol este compensata
prin plati indirecte, ca parte componenta a platilor directe pentru lucrarile care sunt acoperite de
Articole din Lista de Cantitati.
VII.
AR M AT U R I
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si
montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat si beton precomprimat pentru poduri,
precum si conditiile tehnice ce trebuie ndeplinite de armaturile existente care urmeaza sa fie
nglobate n lucrare.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, suprastructurile din beton armat si din beton
precomprimat se vor respecta si prevederile din capitolele 3,4,5, 6 si 10.
VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in: STAS 438/1-89; STAS
438/2-91; STAS 438/3-89; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2, 3, 4-80.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de
aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din Codul de practica
indicativ NE 012-99.
TIPUL DE OTEL
Otel beton rotund neted
SIMBOL
DOMENIU DE UTILIZARE
OB 37
STAS 438/1-89
Armaturi de rezistenta sau armaturi

constructive.
Srma trasa neteda pentru beton armat STNB

STAS 438/2-91
Armaturi de rezistenta sau armaturi

constructive; armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat
STNB
SR 438/3-98
numai sub forma de plase sau carcase

sudate.
Produse din otel pentru armarea PC 52

betonului. Otel beton cu profil
Armaturi de rezistenta pentru betoane

de clasa cel putin C 12/15 (Bc 15).
periodic STAS 438/1-89
Armaturi de rezistenta la elemente cu

betoane de clasa cel putin C 16/20
PC 60
(Bc 20)
Armaturi pretensionate
SBP I si
. srme netede STAS 6482/2-80
SBP II
STAS 6482/3-80
Armaturi de rezistenta la elemente cu

SBPA I si betoane de clasa cel putin C 25/30
SBPA II
(Bc 30)
. toroane
TBP
. srme amprentate
29

FIDIC CARTE ROIE Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care
a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1, 2, 3 - 89, 91,
98 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de
calitate.
n cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va
putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris
al unui institut de specialitate si dupa aprobarea Inginerului.
VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un
document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa
certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele
informatii:
denumirea si tipul de otel; standardul utilizat;
toate informatiile pentru identificarea loturilor;
greutatea neta;
valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va
contine:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor,
care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate si
depozitate astfel inct sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura
si/sau betonul, sau aderenta beton armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate
si dotate corespunzator, astfel inct sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
evitarea murdaririi acestora cu pamnt sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
VII.4 CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul
de practica NE 012 - 99.
30

FIDIC CARTE ROIE VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura, se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului,
tinnd seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de
modificare, ce vor fi supuse aprobarii proiectantului.
Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel inct sa se evite:
deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese
de coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la
taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va
depasi 1 mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel inct sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pna in momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1. din
Codul de practica indicativ - NE 012-99.
VII.5.7
Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate, se vor respecta urmatoarele:

se va verifica existenta certificatului de calitate, al lotului de otel din care urmeaza a se
executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii
conditiilor de transport si depozitare (in special in zona cu agresivitate), se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din STAS 1799/88,
pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.);
suprafata otelurilor se va curata de impuritati (stratul de rugina superficiala
neaderenta) si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in
blocaje, beton sau mortarul de injectare;
otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate dect pe
baza unor probe care sa confirme ca nu le-au fost influentate defavorabil
caracteristicile fizico mecanice;
31

FIDIC CARTE ROIE
armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe ct posibil din
acelasi lot;
zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramnnd deformate, nu se vor
utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi, in timpul transportului, sau al
depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta
mecanic la temperaturi de cel putin +10C;
pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de
catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 - 78 "Incercarea la
tractiune a otelului, a srmei si a produselor din srma pentru beton precomprimat";
in cazul fasciculelor postntinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va
determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor,

tensionarea, blocarea si injectarea lor, se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in
STAS 10111/2-87 si Codul de practica indicativ - NE 012-99.
VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE
In Anexa II.2. a Codului de practica- NE 012-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si
montarea armaturilor.
Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respecta acestea.
VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE
Plasele sudate din srma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de cte ori este
posibil la armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in
vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamntul sau cu substante
care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitndu-se izbirile si
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii
nodurilor, se vor efectua conform STAS 438/3-1998.
In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin
periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton
armat monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform
STAS 10111/2-87 si NE 012-99.
32

FIDIC CARTE ROIE VII.9 INNADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS
10111/2-87 si NE 012-99. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara
sudura, sau prin sudura functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de
ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
suprapunere;
sudura;
mansoane metalo - termice;
mansoane prin presare.
Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS
10111/2-87.
Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica prin
puncte, sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin
suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in
semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnice
specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1984), in care
sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost
imbunatatite pe cale mecanica (srma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin
puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin
presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice.
Pentru a innadi armaturile curbe, raza interioara va respecta prevederile STAS 10111/1-87.
VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii si
o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se
realizeze un strat de acoperire cu beton minim.
Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului (categoria elementului,
conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc).
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se va
stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in
mediile cu agresivitate chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale.
In Anexa II.3. a Codului de practica NE 012-99, se prezinta grosimea stratului de acoperire cu
beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona litoralului.
Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita din proiect.
Grosimea stratului de acoperire va fi stabilit si cu respectarea normei Eurocod 2.
33

FIDIC CARTE ROIE Pentru a asigura stratul de acoperire, distantieri de plastic sau din mortar vor fi folositi pe timpul
executiei.Folosirea distantierilor metalici sau din lemn este interzisa.
Srma de legatura din otel inoxidabil poate fi folosita la blocurile de acoperire la suprafetele
expuse, doar daca Inginerul nu a dispus alte masuri.
Capetele ancorajelor sau agrafele nu trebuiesc ancorate in betonul de acoperire.
Imediat, inainte ca betonul sa fie turnat,armatura se va curata de noroi, vopsea ulei, rugina, zapada
sau orice alta substanta care poate avea o reactie chimica adversa , cu efect asupra armaturii sau a
betonului, sau care sa reduca incovoierea.
VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda
la inlocuirea acestora numai cu avizul Inginerului.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei.
Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate,
trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-90, STAS 10111/2-87 si NE 012-99.
VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR
n cazurile n care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii armaturii
si pna la data ncorporarii ei complete ntr-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni,
atunci armaturile sau zonele respective de armatura vor fi protejate anticoroziv. Costurile
respective vor fi suportate de catre Antreprenor.
Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasi element
este redusa cu cel mult 5 %. n caz contrar Antreprenorul va propune o solutie care va fi aprobata
de catre Inginer.
Protectia anticoroziva a armaturilor consta n curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) si
aplicarea materialelor specifice de protectie. Modul de curatire si de aplicare a materialelor de
protectie vor fi conforme cu instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator.
Materialele de protectie vor fi nsotite de instructiuni de utilizare si de agrementul tehnic si vor fi
acceptate de Inginer.
VII.13. MASURARE
VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
I. 03a
I. 03b
I. 04a

34

FIDIC CARTE ROIE I. 04b
I. 05a
Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi OB 37
I. 05b
Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi PC 52
S.01a
S.03
Armaturi din otel beton OB 37 la suprastructura
S.04
Armaturi din otel beton PC52 la suprastructura
R.T.05a
Placi de racordare cu terasamentele 6.00 m x 1.10 m x 0.38 m
35

FIDIC CARTE ROIE VIII.
B E T O AN E
VIII.1 PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia
elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri de
sosea.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat, prevederile din prezentul capitol . De asemenea se vor avea in vedere si
reglementarile cuprinse in anexele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5 si I.6 din "Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99,
aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 si prevederile din STAS 1799/88 si
STAS10111/2-87.
Clasa betonului este definita conf NE 012-99 pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub),
care este rezistenta la compresiune in N/mm2, determinata pe cilindri de 150/H=300 mm sau pe
cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, cel mult
5% din rezultate. Epruvetele vor fi pastrate conform STAS 1275/88.
Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf Normativul C 140/86 si marcile de betoane,
se prezinta in continuare tabelul 1 de echivalenta:
Tabelul 1 Clase de beton
Clasa betonului
Clasa
conform NE
betonului
012/99
*C2,8/3,5
Bc 3,5
C 4/5
Bc 5
*C6/7,5
Bc 7,5
C 8/10
Bc 10
C 12/15
Bc 15
C 16/20
Bc 20
*C18/22,5
*(Bc 22,5)
C 25/30
Bc 30
*C 28/35
Bc 35
C 30/37
*C 32/40
Bc 40
C 35/45
C 40/50
Bc 50
Marca
betonului
B 50
B 75
B 100
B 15 0
B 200
B 250
B 300
B 400
B 450
B 500
B 600
Clasele de beton notate cu (*) nu se regasesc in normele europene si ramn valabile numai pna la
intrarea in vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizate cu Eurocodul 2).
Pentru asigurarea durabilitatii proiectul va tine cont de modul si gradul in care lucrarea este
expusa la unii factori agresivi ai mediului si va respecta codul Practic NE 012-99 capitolul
5,,Cerinte privind caracteristicile betonului" cum ar fi:
subcapitolul 5.1 Cerinte pentru rezistenta;
36

FIDIC CARTE ROIE
subcapitolul 5.2 Cerinte pentu durabilitate.
Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa betonului va fi
stabilita in acord cu urmatorii parametrii:
gradul de impermeabilitate;
tipul de ciment;
continutul minim de ciment;
raportul apa/ciment maxim.
La proiectarea si executarea unor poduri din beton armat si beton precomprimat, cu caracter
deosebit, se recomanda colaborarea cu laboratoare de specialitate si catedre de specialitate din
invatamntul superior care poate avea ca obiect:
aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor;
verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala;
elaborarea de caiete de sarcini speciale, stabilirea de masuri pentru asigurarea
durabilitatii si asistentei tehnice la executie.
VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
VIII.2.1
Ciment
Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele
profesionale.
Cimenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza:.
Ciment Portland (tip I) conform SR 388/1995;
Ciment Portland compozit (tip II) conform SR 1500/1996;
Ciment de furnal (tip III) conform SR 1500/1996;
Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR 1500/1996;.
Ciment compozit (tip V) conform SR 1500/1996.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracteristicile acestora, precum si domeniul si conditiile de
utilizare sunt precizate in Anexa I.1 si Anexa I.2 din Codul de practica- NE 012-99.
VIII.2.1.1
Livrare si transport
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hrtie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau vagoane
de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului
va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
tipul de ciment si fabrica producatoare;
data sosirii in depozit;
numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
garantarea respectarii conditiilor de pastrare;
37

FIDIC CARTE ROIE
numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat

si datele continute in acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare, in toate
cazurile in care termenul de garantie a expirat.
Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre

furnizor si utilizator.
Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu
prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea
probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vnzatorului) si a utilizatorului.
De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si a unui
delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta att de producator ct si de utilizator.
Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este necesar se
poate face dupa livrare, dar cu o intrziere de maximum 24 de ore.
VIII.2.1.2
Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia,

conform prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul de practica NE 012-99, inclusiv prin
constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii
libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special
amenajate.
Pna la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon
inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, marcate prin inscriere vizibila a tipului
de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci, trebuie sa se faca in incaperi inchise. Sacii vor
fi asezati in stive pe scnduri, dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea
inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrnd imprejurul lor un
spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rinduri de saci suprapusi.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare, va
putea fi ntrebuintat la lucrari de beton si beton armat, numai dupa verificarea starii de conservare
si a rezistentelor mecanice.
VIII.2.1.3
Controlul calitatii cimentului
Controlul calitatii cimentului se face:

la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de
producator sau de baza de livrare conform punctului a ANEXA VI.1 punctul A.1 din
Codul de practica - NE 012-99.
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1
din Codul de practica - NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-3/95,
SREN 196-3/95:AC/1997, SREN 196-7/95, SREN 196-21/1994, STAS 227/1-86 si SR 2272/1994.
38

FIDIC CARTE ROIE VIII.2.2 Agregate
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500
kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfarmarea naturala si/sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in STAS 1667-76.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel inct sa
se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona recomandata conform
ANEXEI I.4 din Codul de practica - NE 012-99.
VIII.2.2.1
Producerea si livrarea agregatelor
Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru

agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de
o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C.L.P.U.A.T.
Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu
de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a
calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat si sa asigure
calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte.
Reatestarea statiei se va face dupa aceeasi procedura la fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:
autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca natura
zacamntului;
documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu:
manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de
calitate, regulament de functionare, fisele posturilor, etc);
depozite de agregate, cu platforme amenajate si avnd compartimente separate si
marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate;
utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC ( Comisia
Nationala de atestare a masinilor si echipamentelor de constructii);
personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati,
ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;
laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator
autorizat.
Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta:
presedinte conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau
in lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu
executia", angajat permanent sau in regim de colaborare;
membri;
specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;
specialist cu atributii in domeniul mecanizarii;
seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a ncheiat
o conventie sau un contract de colaborare.
39

FIDIC CARTE ROIE In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin
cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din
persoanele nominalizate in comisie, nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru
participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii
tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate.
Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea
conditiilor avute n vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor
trimestriale sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de
preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Ducerea la
ndeplinire a actiunilor corective se comunica n maximum 24 ore organului constatator pentru a
decide n conformitate cu prevederile urmatoare.
n situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua
urmatoarele masuri:
OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele
deficiente:
deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
lipsa personalului calificat ce deserveste statia;
nerespectarea instructiunilor de ntretinere a utilajelor;
alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor n baza uneia din urmatoarele constatari:
dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor;
obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;
nerespectarea efectuarii ncercarilor conform reglementarilor n vigoare;
nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.
n aceste cazuri reluarea activitatii n conditii normale se va face pe baza reconfirmarii
certificatului de atestare de catre comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate n paragraful
"Proiectarea amestecului".
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse n medii umede trebuie
verificate n prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.
VIII.2.2.2
Transportul si depozitarea
Agregatele naturale vor fi aprovizionate in avans si depozitate in depozite temporare. Vor fi

efectuate teste, inainte de utilizare care trebuie sa respecte specificatiile prezentului Caiet de
sarcini.
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale n timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avnd pante si rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime
40

FIDIC CARTE ROIE corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul
de sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pamnt sau pe platforme balastate.
Drumurile de acces la depozite vor fi astfel amenajate astfel inct sa fie evitata contaminarea cu
noroi sau alte materiale. Acolo unde materialele sunt aprovivizionate pe calea ferata vor fi
prevazute rampe de descarcare din beton. Zona unde se va efectua descarcarea din vagoane va fi
suficient de intinsa pentru a se evita amestecul agregatelor. Antreprenorul va amenaja de
asemenea o zona unde sa poata fi stocate temporar agregatele refuzate.
VIII.2.2.3
Controlul calitatii agregatelor
Controlul calitatii agregatelor este prezentat in ANEXA VI.1 a Codului de practica NE 012-99, iar
metodele de verificare sunt reglementate n STAS 4606/80.
Nivelul de cloruri din agregate va fi determinat zilnic sau mai putin frecvent daca a fost stabilit un
termen de variabilitate.
VIII.2.3
Apa
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din
alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
790/84.
Apa trebuie testata la inceputul lucrarilor si trebuie repatat testul daca se constata o schimbare a
caracteristicilor acesteia.
Apa care se va folosi trebuie sa fie protejata impotriva contaminarii cu detergent, uleiuri, argile,
etc.
VIII.2.4
Aditivi
Aditivii sunt produsi chimici care se adauga in amestecul de beton pentru imbunatatirea calitatilor
betonului proaspat sau intarit.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi
dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare;
punerea in opera a betoanelor prin pompare;
imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau
situate in medii agresive;
imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet;
realizarea betoanelor de clasa superioara;
reglarea procesului de intarire, intrziere sau accelerare de priza in functie de cerintele
tehnologice;
cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in
vigoare.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 2:
41

FIDIC CARTE ROIE Tabelul 2 Aditivi
Nr.
Categoria de betoane
crt.
Betoane supuse la inghet - dezghet
1
repetat
Aditiv recomandat
antrenor de aer
Betoane cu permeabilitate redusa
Reducator de apa plastifiant
Betoane expuse in conditii de

agresivitate intensa si foarte intensa
Reducator de apa plastifiant
4
5
6
7
Betoane de rezistenta avnd clasa

cuprinsa intre C 12-15 si C 30/37
inclusiv
Betoane executate monolit avnd
clasa C 35/45
Betoane fluide - cu tasare egala cu T5
Betoane masive
Betoane turnate prin tehnologii
speciale (fara vibrare)
Observatii
plastifiant sau
superplastifiant
- intens reducator superplastifiant

Dupa caz:
- intens reducator superplastifiant
- inhibitor de coroziune
Tasarea betonului:
T3-T3/T4 sau T4/T5-T5
superplastifiant - intens
reducator de apa
superplastifiant
(Plastifiant)
Superplastifiant +
ntrzietor de priza
Betoane turnate pe timp calduros
Intrzietor de priza
+ Superplastifiant
(Plastifiant)
Betoane turnate pe timp friguros
Anti-inghet +
accelerator de priza
10
Betoane cu rezistente mari la termene

scurte
Acceleratori de intarire
In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, Antreprenorul apreciaza ca din motive
tehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul
Inginerului si includerea acestora in documentatia de executie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de catre Inginer,
Antreprenor sau Furnizorul de beton, lund in considerare recomandarile din tabel, ANEXA I.3 si
ANEXA I.4 - pct. 3.2.2. din Codul de practica NE 012 - 99.
In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si
comportare impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si
avizul unei institutii specializate.
Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele dect cele obisnuite) prepararea,
transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de
tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare.
Utilizarea clorurii de calciu sub orice forma este interzisa.
42

FIDIC CARTE ROIE VIII.2.5
Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5%
substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau
pentru a realiza proprietati speciale.
Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor:
lucrabilitatea;
gradul de impermeabilitate;
rezistenta la agenti chimici agresivi.
Exista doua tipuri de adaosuri:
inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10%
cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosurile
active sunt: zgura de furnal granulata, cenusa, praful de siliciu, etc.
n cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare
cantitatea de aditivi din beton, ca parte lianta.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau
sa provoace corodarea armaturii.
Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul
sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.
Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel inct proprietatile fizico - chimice
ale acestora sa nu sufere modificari.
VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel inct cerintele privind rezistenta si durabilitatea
acestuia sa fie asigurate.
VIII.3.1
Cerinte pentru rezistenta
Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o vrsta data a betonului. Adaosurile din beton pot
interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.
Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt prezentate in tabelul 3:
43

FIDIC CARTE ROIE Tabelul 3 Rezistentele betonului
Clasa betonului
Rezistenta betonului
N/mm2
f.ck.cil
f.ck.cub
*C 2.8/3.5
2.8
3.5
C 4/5
4
5
*C 6/7.5
6
7.5
C 8/10
8
10
C 12/15
12
15
C16/20
16
20
*C 18/22.5
18
22.5
C 20/25
20
25
C 25/30
25
30
* C 28/35
28
35
C 32/40
32
40
C 35/45
35
45
C 40/50
40
50
C 45/55
45
55
C 50/60
50
60
*)
Clase de beton care ramn valabile pna la intrarea in vigoare a Romcodurilor de
proiectare.
Nota: Determinarea clasei betonului pe epruvete cubice cu latura de 141 mm in loc de 150 mm
se accepta pe o perioada de 2 ani.
VIII.3.2
Cerinte pentru durabilitate
Pentru a produce un beton durabil trebuie respectate urmatoarele cerinte:

selectarea materialelor componente ale betonului astfel inct sa nu contina impuritati
care pot dauna armaturii;
alegerea compozitiei astfel inct betonul:
sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit
sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea
armaturii.
sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactie alcali - agregate).
sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.
amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca
astfel inct materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec,
sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta;
tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului
si protejarea corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si mentinerea
caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt
legate in primul rnd de permeabilitatea betonului.
44

FIDIC CARTE ROIE Gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este
incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practica NE 012-99.
Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt prezentate in tabelul 4:
Tabelul 4 Permeabilitatea betonului
Adncimea limita de patrundere a apei
(mm)
100
200
Grad de impermeabilitate
10
P
P
P
10
8
10
12
P
P
P
Presiunea apei
(bari)
20
4
20
8
20
12
12
Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.

Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul
de cicluri de inghet - dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4 din Codul de
practica NE 012-99.
Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt prezentate in tabelul 5:
Tabelul 5 Gradul de gelivitate
Gradul de gelivitate al
Numar de cicluri de
betonului
inghet - dezghet
G 50
50
G 100
100
G 150
150
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei, pentru
betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS 10107/0-90.
VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI
Prevederile acestui Caiet de sarcini corespund cu compozitia betonului stabilita de la statia de
betoane de un laborator autorizat.
VIII.4.1
Conditii generale
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator

pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In
absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz,
producatorul stabileste compozitia betonului astfel inct sa aiba o consistenta necesara, sa nu
segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru
care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri,
amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru
45

FIDIC CARTE ROIE determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa
realizeze o buna protectie a armaturii.
VIII.4.1.1
Date privind compozitia betonului
In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:

Clasa de rezistenta;
Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;
Consistenta betonului proaspat;
Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul
minim de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton
armat), conditiile de expunere etc, in concordanta cu prevederile Codului de
practica- NE 012-99.
VIII.4.1.2
Statia de betoane si utilizatorul
Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe

baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului
conform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de structura in care se
va folosi.
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.
Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea
compozitiei betonului trebuie sa se faca:
la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
la schimbarea tipului de aditiv;
la pregatirea executarii unor elemente ale podului, care necesita un beton cu
caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C
20/25.
VIII.4.2
VIII.4.2.1
Proiectarea amestecului
Cerinte privind consistenta betonului
Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii

prestabilite si de a fi compactat corespunzator.
Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.
Consistenta betonului proapat poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului,
remodelare VE - BE, grad de compactare si raspndire conform prevederilor Codului de
practica- NE 012-99 Capitolul 7.1.1. si ANEXA I.4 tabele I.4.3. si I.4.5.
VIII.4.2.2
Cerinte privind granulozitatea agregatelor
Se vor respecta prevederile capitolului 6.2.2. din Codul de practica- NE 012-99.
46

FIDIC CARTE ROIE VIII.4.2.3
Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si a raportului A/C
Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I.2 din Codul de
Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului.
Valorile orientative sunt date in ANEXA I.4 tabelul I.4.2. din Codul de practica- NE 012-99.
Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor.
VIII.4.2.4
Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor
Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati inct sa nu reduca
durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor ANEXEI I.3 din Codul de practica- NE 01299 pe baza instructiunilor de folosire, care trebuie sa fie in acord cu reglementarile specifice sau
agrementele tehnice, bazate pe determinari experimentale.
In Anexele I.4 si I.5 din Codul de practica- NE 012-99 se prezinta recomandarile privind
stabilirea compozitiei betoanelor.
VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
VIII.5.1
Betonul proaspat
VIII.5.1.1
Consistenta
VIII.5.1.2
Continutul de aer oclus
Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 88, folosind metoda
gravimetrica sau metoda volumetrica sub presiune.
VIII.5.1.3
Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu STAS

1759 - 88.
VIII.5.2
Betonul ntarit
VIII.5.2.1
Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune
N/mm2, determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm (mai rar 141)
Valorile acesteia sunt conform tabelului 7.2.1 din Codul de practica- NE 012-99.
VIII.5.2.2
Evolutia rezistentei betonului
In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite
intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa
betonului. In aceste cazuri, epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este
expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se
47

FIDIC CARTE ROIE dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau incercari pe carote extrase din
elementele structurii.
VIII.5.2.3
Rezistenta la penetrarea apei
STAS 3622-86 stabileste nivele de performanta ale betoanelor, functie de gradul lor de
impermeabilitate.
Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practica NE 012-99.
VIII.5.2.4
Rezistenta la inghet - dezghet
Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practica NE 012-99.
VIII.5.2.5
Densitatea betonului
Functie de densitate, betoanele se clasifica in:

betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim 2000
kg/m3. Sunt produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura
poroasa.
betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in
stare uscata (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3.
betoane foarte grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare
de 2500 kg/m3.
VIII.6 PREPARAREA BETONULUI
Personalul implicat in activitatea de producere si control a betonului, va avea cunostintele si
experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile articolului 9.1.1. din Codul de practica- NE 012-99.
Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe
instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin
grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10, a
calitatii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii.
Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat, eliberat la punerea in functiune,
conform prevederilor Codului de practica- NE 012-99.
La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri:
agregate
3%
ciment si apa
2%
adaosuri
3%
aditivi
5%
Cantitatile de ciment, nisip si alte aggregate se vor masura dupa greutate.
Cantitatea de apa care regleaza gradul de umiditate al agregatelor se va masura.
Greutatea agregatelor va fi modificata pentru a permite ca gradul de umiditate al agregatelor sa
fie utilizat.
48

FIDIC CARTE ROIE VIII.6.1
Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport
Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera. In
cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere
libera.
Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o
lucrabilitate constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepnd cu sortul de
agregate cu granulatia cea mai mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pna la obtinerea unui amestec omogen. Durata
amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatiei.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri;
perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, la inceperea turnarii, sa fie cuprinsa intre 5C si
30C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport, sau de mentinere a betonului in buncarul tampon,
va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb, sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora,
este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa amestecata cu
pietris si apoi imediat golita complet.
In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul
(Antreprenorul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia
betonului, pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru
a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare. Producatorul va
furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de baza:
denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;
denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria
inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2., actul doveditor al atestarii statiei
din Codul de practica- NE 012-99;
data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul, precizarea orei la
care s-a realizat primul contact intre ciment si apa);
numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
cantitatea de beton (m3).
Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date pentru amestecul (compozitia) proiectat (a):
clasa de rezistenta;
clasa de consistenta a betonului;
49

FIDIC CARTE ROIE
tipul, clasa, precum si dozajul cimentului;

tipul de agregate si granula maxima;
tipurile de aditivi si adaosuri;.
date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de
impermeabilitate, gelivitate, etc.
Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile

punctului 6.1.1.2. din Codul de practica- NE 012-99.
Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina
informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind
compozitia betonului.
In ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data si ora sosirii betonului la punctul de
lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura
mediului ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat
de calitate pentru betonul marfa.
Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate
utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.Aceasta conditie va fi consemnata
obligatoriu in contractul incheiat intre parti.
VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
VIII.7.1
Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat lund masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor
cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare,
jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp canicular sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3
km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel inct sa se evite modificarea
caracteristicilor betonului, urmare a modificarii continutului de apa.
Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile
atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si
sfrsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul 6, pentru
cimenturi de clasa 32,5/42,5 dect daca se utilizeaza aditivi intrzietori.
Tabelul 6 Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.
Durata maxima de transport (minute)
50

FIDIC CARTE ROIE Temperatura amestecului cimenturi de clasa cimenturi de clasa
32,5
42,5
de beton (C)
10 < t 30
50
35
t < 10
70
50
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de limitele

din tabel.
In general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa
intre (5 - 30)C.In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri
suplimentare precum:
stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii

adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor
aditivi intrzietori eficienti, etc.
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de
transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa;
in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m 3 de apa si se vor roti cu viteza maxima
timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.
VIII.7.2
Pregatirea turnarii betonului
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de
catre Inginer;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare
utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie;
sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie
si masurile privind securitatea muncii si PSI;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi:
curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati);
suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate;
trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele
doua betoane;
sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a
betonului;
sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonarii in cazul intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de
transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru
protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.);
51

FIDIC CARTE ROIE
nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi

abundente, furtuna, etc.);
in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitatii, astfel inct acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si
efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul
de transport;
este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ndeplinesc
conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate;
In baza verificarii indeplinirii conditiilor de la punctul X.7.2.1., se va consemna aprobarea

inceperii betonarii de catre:
responsabilul cu executia din partea Antreprenorului;
delegatul beneficiarului.
iar in fazele determinante de catre:
Inginer
delegatul ISCLPUAT
in conformitate cu prevederile controlului de calitate al lucrarilor asa cum a fost stabilit prin
Contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in
care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii
(intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate);
betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.
VIII.7.3
Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru.

Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor
prezentului cod si procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare, la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu
se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul
proaspat - vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea
betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata.
din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de
consistenta admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.
inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m in cazul
elementelor cu latime de maximum 1,00 - si 1,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafata (placi, fundatii, etc.).
52

FIDIC CARTE ROIE
betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma
tronconica), avnd capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se
betoneaza.
betonul trebuie sa fie raspndit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea
de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de
inceperea prizei betonului turnat anterior.
se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii.
se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectndu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
pe armaturi a vibratorului.
in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii,
prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea
lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces
lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, lundu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe
podine astfel rezemate inct sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.
betonarea se va face continuu, pna la rosturile de lucru prevazute in proiect sau
procedura de executie.
durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a
prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2
ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore
in cazul cimenturilor fara adaos.
in cazul cnd s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de
lucru" din Codul de practica- NE 012-99.
instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al
betonului, pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje
sau armaturi, este permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului
si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20C si se
foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
Nu se va betona in apa curgatoare.

Betonul turnat sub apa va fi pozitionat prin intermediul plniei si al unei tubulaturi.
VIII.7.4
Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat inct sa contina o cantitate minima de aer oclus.

53

FIDIC CARTE ROIE Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului se face
prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea
cofrajelor), cu avizul Inginerului, in urmatoarele cazuri:
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii
sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa.
intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie
sa continue pna la pozitia corespunzatoare a unui rost.
se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
n timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea
armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai att timp ct este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din Codul de
VIII.7.5
Rosturi de lucru si decofrare
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se executia astfel inct
betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de
executie si se vor respecta prevederile Codului de practica- NE 012-99.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o anumita rezistenta, care
este prezentata in documentatia de executie tinnd cont de prevederile din Codul de practicaNE 012-99.
VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
VIII.8.1
Generalitati
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si
protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu
din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa ct mai curnd posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vntului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:

antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau inghetului;
54

FIDIC CARTE ROIE
eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei

beton armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:

mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
stropirea cu pelicule de protectie.
VIII.8.2
Durata tratarii
Durata tratarii depinde de:

sensibilitatea betonului la tratare;
temperatura betonului;
conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare;
conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va tine cont de prevederile Codului de practica- NE 012-99.
VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din
beton si beton armat. Controlul cuprinde actunile si deciziile esentiale, ca si verificarile ce trebuie
facute in conformitate cu reglementaile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor
cerintelor specifice.
Controlul calitatii lucrarilor se refera la:
controlul calitatii tuturor materialelor componente;
controlul fabricatiei si transportului betonului;
controlul inainte de punerea in opera a betonului;
controlul punerii in opera a betonului;
controlul protejarii betonului pe perioada intaririi;
verificarea calitatii betonului intarit.
Determinarile si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de conformitate, sunt
conform ,,codului de practica", indicativ NE 012-99.
VIII.10. MASURARE
VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
I. 07a01
I. 07a02
I. 07b01
Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30
55

FIDIC CARTE ROIE I. 08
Beton in piloti forati de diametru mare - clasa C 20/25
S.01a
S.05a
Beton in suprastructura - clasa C 35/45
S.13b
Trotuare 1.50m latime
S.14a
Borduri din beton 20x25
R.T.05a
R.P.1a
Protectie anticoroziva a betonului - infrastructura
R.P.1b
Protectie anticoroziva a betonului-- suprastructura
56

FIDIC CARTE ROIE IX.
SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
IX.1 PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat,
post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane.Masurile specifice
structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri, numai daca sunt insotite de certificate de
calitate.
La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol, se vor respecta detaliile din proiect, Cod de
practica- NE 012-99, partea B, pentru executarea lucrarilor din beton precomprimat si Cod de
practica- NE 012-99, partea A, pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, ct si
prevederile prezentului capitol.
IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE
Cofrajele, tiparele si sustinerile lor utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa
numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati specializate in conformitate cu
prevederile din STAS 7721 - 90: Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton
armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate".
In cazul grinzilor executate din tronsoane mari, cu rosturi umede, proiectul trebuie sa cuprinda
detaliile necesare de cofrare a rosturilor. Antreprenorul are obligatia sa intocmeasca aceste detalii
si sa le prezinte Inginerului spre aprobare.
IX.3 ARMATURI
Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat, va cuprinde caracteristicile
stabilite prin STAS 438/1-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate
si STAS 438/2-91 "Srma trasa pentru beton armat".
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor
corespunde indicatiilor din Capitolul 9 al prezentului Caiet de sarcini si Codului de practicaNE 012-99 Partea A.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face
numai cu acordul Inginerului si proiectantului.
Folosirea armaturilor de pretensionare din import, se va face pe baza de agrement tehnic, conform
Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimari utilizate la
constructii civile, industriale si speciale - GAT 253 (MLPTL). In absenta unor date privind
lungimea de transmitere (lt) si de ancorare (la), acestea se vor determina de un laborator autorizat,
cu respectarea normelor romnesti si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de
origine a otelului, in cazuri speciale.
Armatura ce intra in alcatuirea cablurilor de precomprimare va fi alcatuita din srme pentru beton
si beton precomprimat calitatea I, avnd caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS
6482/2-80.
Srma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de srma SBP va
avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si
poansonul C.T.C. al fabricii si certificatul de calitate al uzinei.
57

FIDIC CARTE ROIE Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii,
prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de
constructii din beton, beton armat si beton precomprimat".
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de
indoiri alternate) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea
limitei de curgere lenta, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe
srma. Aceste caracteristici se determina pe cte o epruveta luata de la fiecare capat al colacului.
Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde
prevederilor din:
STAS 6482/2-80 "Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat.
Srma neteda";
Srma amprentata".
Toroane".
Srmele care prezinta corodari pronuntate sau adncituri nu vor fi folosite la alcatuirea
fasciculelor.
Cablurile de srma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de srma, inainte de a fi puse in
opera.
IX.3.1
Manipulare, transport si depozitare
La transportul si depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate, se

vor respecta prevederile prezentate in continuare:
Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane, prevazute cu prelate; aceste
vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi, care ar putea produce fenomene de coroziune sau
de murdarire a otelului si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri, etc.).
Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti
care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va
permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic.
In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care
umiditatea este sub 60%, nu se iau masuri suplimentare de protectie.
Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o
deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a
produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura
neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile
efective de depozitare.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor, se vor lua masurile necesare pentru a
preveni;
zgrierea, lovirea sau indoirea;
murdarirea cu pamnt, materii grase, praf, s.a.;
58

FIDIC CARTE ROIE
contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere sau

de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;
acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.
Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel inct
sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansoane sigure,
impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune.
IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate
In cadrul lucrarilor pregatitoare, sunt incluse urmatoarele operatii:
Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel, din care urmeaza a se
executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si
depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdariei, deformarii, s.a. - se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de
produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea
confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale
armaturilor. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a
consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.
Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala
neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in
blocaje a betonului sau mortarului de injectare.
Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita
posibilitatilor, din acelasi lot.
Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramnnd deformate, nu se vor utiliza,
fiind interzisa operatia de indreptare.
Portiunile de armatura pretensionata (srme, toroane), care au fost ciupite de arcul electric al
aparatului de sudura, se vor indeparta.
Barele de otel superior, care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara
deformare (sub 5 cm/m) se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin
+10C.
Se va evita rebobinarea srmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de
rulare mai mici dect cele de livrare.
Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este
necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii.
Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un
laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78.
In cazul fasciculelor postintinse, specificate in Anexa 4 din Codul de practica- NE 012-99
partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 105N/mm2 limitele de
variatie putnd fi de 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat
de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoarele de incercari
autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee
rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate
global sa se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
59

FIDIC CARTE ROIE Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza
a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (mai
exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la capete).
IX.3.4
Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse
Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si a celorlalte armaturi si

piese inglobate, dupa caz, va face de regula obiectul proiectului tehnologic al elementului din
beton precomprimat.
Taierea la lungime se va face astfel inct sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere, care sa
impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale
instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare, se recomanda sa se elimine
zonele de toron in care s-a innadit una din srmele componente, daca aceste zone pot fi
identificate.
Se va acorda o atentie deosebita evitarii murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile unse
ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare.
Abaterile la pozitionare, in sectiunea elementului, a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3
mm, fata de pozitia din proiect, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de beton
de acoperire a armaturilor preintinse, se evidentiaza faptul ca nu sunt permise tolerante negative.
Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane
metalice de distantare. In tehnologia de stand, unele din aceste ecrane sunt fixe si altele
deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare dect diametrul armaturii preintinse cu
1 - 2 mm, in cazul srmelor si cu 2 - 3 mm, in cazul toroanelor.
Dispozitivele de blocare la capetele standului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel
inct devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10.
Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate, se admite pretensionarea in
doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de
executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa.
Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu srma neagra moale, iar dupa
efectuarea acestor operatii, se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de
control.
Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate, la care piesele
metalice ajung la fata betonului.
La armaturile preintinse, realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele
de bare vor fi marcate si montate in succesiunea verificata in prealabil, iar lungimile de infiletare
se vor verifica inainte de pretensionare.
Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel inct sa
permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii.
Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de
rupere a armaturii imbinate.
60

FIDIC CARTE ROIE IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU
ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte specifice:
asigurarea unei clase minime:
C 20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate, alcatuite din bare avnd Rp0.2
590 N/mm2 si Rm 890 N/mm2;
C 25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (srme, toroane, lite).
asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta, ct mai reduse, pentru ca
pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie ct mai reduse.
un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a
clorului asupra armaturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea
aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare dect apa potabila.
asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in toata masa elementului
(structura).
Pentru punerea in opera si tratarea betonului, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi
specifice:
a) In cazul in care, pentru compactarea betonului, se utilizeaza pervibratoare, se vor lua
urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau
tecile pentru formarea canalelor:
punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;
in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive
constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care sa impiedice
contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse.
b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului, in zonele de ancorare a armaturilor
pretensionate pentru a se obtine o umplere ct mai buna, fara deteriorarea si deplasarea
armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone
att a vibrarii de interior ct si de exterior.
c) La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se va face
continuu, astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului
element din stand, sa nu se depaseasca intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30,
pentru a nu se perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior.
d) La temperaturi de lucru mai mari de 30C, se vor adopta masuri corespunzatoare prin proiect si
fise tehnologice.
e) Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri
sau prin tratamentul termic sa se produca fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au
efecte defavorabile asupra aderentei si protectiei anticorozive.
f) Se recomanda, ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie
miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau
patrunderii de lapte de ciment, dar in asa fel inct sa nu se produca deplasarea sau dislocarea
tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) si
se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor.
61

FIDIC CARTE ROIE g) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a
tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.
h) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin deplasarea in acestea a unei piese
conice, cu un diametru egal cu cel al dispozitivului, ce se va monta in capatul de avans al
fasciculelor, la montarea acestora.
i) In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea din
cofrajul glisant, pentru a se putea interveni in timp util, de pe platforma inferioara a cofrajului.
j) Descintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai dupa
precomprimarea acestora (partiala sau totala, conform prevederilor proiectului).
k) Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captusite cu materiale
plastice.
l) La elementele cu armatura preintinsa, nu se va depasi temperatura de +60C iar perioada de
racire va trebui sa permita coborrea temperaturii elementului sub +20C, inainte de a se realiza
transferul efortului de precomprimare.
m) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea
betonului.
La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii, se vor avea in vedere si
urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul aducerii armaturii
din depozit la punctul de lucru si pna la executarea protectiei finale a acesteia.
In zona fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona, pretensiona si
proteja, in maximum 60 de zile, cu conditia ca de la pretensionare si pna la realizarea protectiei
sa nu treaca un interval mai mare de 15 zile. Pentru armaturile preintinse, intervalul de la
pretensionare la betonare se recomanda sa nu depaseasca 48 ore.
In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate la pct.XI.5. nu pot fi
respectate (de exemplu la fasciculele introduse in canale, inainte de betonare si tensionate in
diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturilor
pretensionate cu protectie permanenta.
IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR
IX.5.1
Monolitizarea elementelor prefabricate
Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si placi, in
solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare.
Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C 32/40 (Bc 40) ca si n elementele
prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si barele din otel moale de pe
conturul sectiunii grinzii.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului, detaliile privind asigurarea continuitatii
canalelor cablelor si etanseitatea acestora.
Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 32/40, iar dintre placi, se va realiza prin
betonarea golurilor pentru conectori cu beton C 25/30 (Bc 30) si cu vibrarea atenta a acestora
pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi, in cazul suprastructurilor din grinzi cu placi
prefabricate.
62

FIDIC CARTE ROIE Att pentru zonele de monolitizare dintre grinzi ct si pentru golurile pentru conectori, reteta
betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier, pe baza de incercari pe cuburi de
proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi, se va folosi acelasi tip de ciment ca si n grinzi,
astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului.
Elementele de mai sus, privind clasa betonului si modul de punere in opera a acestuia, ramn
valabile si pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa.
IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor
Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect.
Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract.
Antreprenorul va supune Inginerului pentru acceptare urmatoarele:
provenienta si caracteristicile materialelor;
referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera;
programul de precomprimare;
desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii;
provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si
practica in acest domeniu.
Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor. Acesta
comporta un memoriu amanuntit a operatiunilor si mijloacelor de asigurare a securitatii muncii.
Programul de precomprimare va preciza urmatoarele:
mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive;
modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare;
nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare;
consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume:
Inainte de punerea sub tensiune a cablurilor:
masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor;
eventualele masuri de verificare a rezistentei n beton, n particular n vecinatatea
ancorajelor;
n timpul punerii sub tensiune:
ordinea de punere sub tensiune;
tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor ct si pentru coeficientul
de frecare calculat si cel efectiv;
metoda de masurare a eforturilor si alungirilor;
dispozitiile asupra masurilor ce trebuie luate n caz de accident, de alungire anormala
sau rupere de srme, de reinnoire a protectiei provizorii si anume la locasurile
ancorajelor;
masurile de protectie definitive si programul injectiei;
modul de verificare a canalelor ramase libere.
Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise, pentru fiecare cablu, intr-o fisa de pretensionare de
tipul celei din Anexa 12 a Codului de practica NE 012-99, Partea B.
63

FIDIC CARTE ROIE IX.5.3 Injectarea cablurilor
Injectarea cablurilor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de Antreprenor, care va
cuprinde:
caracteristicile mortarului de injectare si durata de intarire;
conditiile de a folosi materialul de injectare ct si destinatia materialului ramas
disponibil n caz de accident;
ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor;
ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare;
volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable;
masurile ce trebuie respectate n caz de accident sau n conditii climaterice
defavorabile.
La injectare se va tine cont de prevederile Codului de practica- NE 012-99 Partea B, sectiunea
8, cu respectarea datelor din Anexele 13 si 14 privind amestecul de injectare si fisa de injectare.
IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR
Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau a elementelor care urmeaza
a fi asamblate prin precomprimare, se va face de producator, n conformitate cu prevederile din
STAS 6657/1-89 precum si din proiectul sau norma interna de fabricare a elementului.
Producatorul va emite un certificat, prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de elemente
livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise n documentele interne de verificare a calitatii.
Pentru a evita returnarea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul
Antreprenorului inainte de expedierea acestora.
Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta sau
durabilitatea elementului ca: stirbituri, segregari pe zone restrnse, se face pe baza unui program
intocmit de Antreprenor, ce se supune aprobarii Inginerului in conformitate cu codul de practica
NE0XII.
Nu se admit n lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri.
n cazul n care este prevazut proiect de incercare a lucrarii, Antreprenorul are n intregime n
sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate n proiect.
Programul de incercare va fi supus, in prealabil, aprobarii Inginerului.
IX.7. MASURARE
IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
S.01a
64

FIDIC CARTE ROIE X.
APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE
Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si alte elemente care contribuie la buna exploatare
podurilor.
X.1 APARATE DE REAZEM
Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile culei, pe de o parte - si tablier, pe
de alta parte, destinate transmiterii sarcinilor si care sa permita deformatiile din temperatura,
contractie si curgere lenta ale tablierului.
Dupa materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:metalice sau din elastomeri.
Materialele care intra n compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface conditiile de
calitate minime prevazute n STAS 4031 - 77 si STAS 4031/2-75.
Materialele care intra n compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, vor satisface conditiile
prevazute n STAS 10167 - 83.
Aparatele de reazem, din punct de vedere static, sunt de doua tipuri: fixe si mobile.
Fiecare tip n parte este diferentiat dupa reactiunea maxima pe care o poate prelua si dupa
capacitatea de deplasare.
Aparatele de reazem se executa pe baza detaliilor de executie elaborate de proiectant.
Antreprenorul poate propune si alte tipuri de aparate de reazem dect cele prevazute n
documentatie. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai dupa consultarea si
aprobarea Inginerului.
Aparatele de reazem metalice vor ndeplini conditiile de receptie conform STAS 4031/77, 4031/1
75 iar aparatele de reazem din elastomeri vor ndeplini conditiile de receptie conform STAS
10167/83. Aparatele de reazem propuse de Antreprenor vor fi nsotite de certificate de calitate si
de agrementul tehnic emis de M.L.P.T.L.
Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. n cazul adoptarii aparatelor
de reazem propuse de Antreprenor, acesta va suporta si costul eventualelor adaptari necesare.
X.2
DISPOZITIVELE ANTISEISMICE
Rolul dispozitivelor antiseismice este de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la nivelul
aparatelor de reazem, pe directiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenta. Din punct de
vedere constructiv, dispozitivele antiseismice pot fi nglobate n aparatul de reazem sau pot fi
dispozitive independente pozitionate n afara aparatului de reazem propriu-zis. Modul de alcatuire
si locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor din proiect. n cazul adoptarii altor tipuri
de dispozitive se va obtine aprobarea Inginerului iar costurile suplimentare necesare pentru
adaptarea la structura vor fi suportate de Antreprenor.
65

FIDIC CARTE ROIE X.3. MASURARE
X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
I. 13a
Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 5 200x300x30 mm
I. 13b
Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 6 200x300x41 mm
I.14
Material metalic pentru aparate de reazem din neopren si dispozitive antiseismice si

alte elemente similare
66

FIDIC CARTE ROIE -
XI.
HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE
XI.1 HIDROIZOLATII
XI.1.1
Generalitati
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea

hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri.
Hidroizolatiile au ca scop:
impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de
scurgere;
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite n general din:
sapa care se executa n cmp continuu si racordarea acesteia la marginea
elementului care este hidroizolat;
racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a
rosturilor de dilatatie.
Se disting urmatoarele straturi:
strat suport;
strat de amorsare;
strat de lipire;
strat de baza;
strat de protectie;
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate n diferite solutii constructive ale firmelor
specializate n hidroizolatii. Hidroizolatiile pot fi alcatuite din:
amestec lichid cu intarire rapida;
membrana hidroizolatoare;
solutii bituminoase
Tehnologia de aplicare poate fi:
prin pulverizare;
prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
prin aplicarea de membrane autoaderente;
prin lipire cu supraincalzirea membranelor;
prin spoire;
n toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de
sapa hidroizolatoare utilizat n continuare, include toate straturile componente si anume: stratul
suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza si stratul de protectie.
67

FIDIC CARTE ROIE XI.1.2
Caracteristici tehnice
Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de exploatare

normala a podului, pasajului sau viaductului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare, trebuie sa asigure din efort
propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa
la structura de rezistenta, respectiv refacerea caii pe zona de interventie.
Materialele incluse n elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile si sa fie pasive
chimic.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata la poduri n exploatare, la care lucrarile sa se
execute pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfasoare circulatia normala,
asigurndu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si la
asternerea straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico mecanice
conform SR 137-95:
forta de rupere
> 800 N/5 cm
alungirea la rupere
min. 40%
rezistenta la perforare statica;
clasa de rezistenta L 4 neperforata
min 250 N pe bila 10 mm
adezivitatea la tractiune (aderenta la suport) min. 0,5
N/mm2
flexibilitate la rece pe un dorn 30 mm
fara fisuri la -10C
permeabilitate la apa 72h, la 100 mm
coloana de apa
0
temperatura minima la care membrana
este stabila
120C
temperatura asfaltului turnat in
imbracaminte, la care membrana
trebuie sa reziste, fara diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice
180C
rezistenta la sfsiere: longitudinala
> 200N
transversala
> 200N
domeniul de temperatura de exploatare
curenta este
-20C +70C
intervalul de temperatura a mediului n
care se aplica sapa hidroizolatoare
+5 +30C
Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea
asfaltului imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate n Romnia, conform Legii nr. 10/1995.
68

Prescriptii
XI.1.3.1
Stratul suport
Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si egalizare.

Betonul de panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de
beton va fi de min. 20 mm.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate:
aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc;
vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare;
sa respecte pantele conform proiectului;
sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la
compromiterea hidroizolatiei executate;
sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari,
goluri sau alte defecte de turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire;
suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,5 2 mm
(masurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice directie). Se admite o singura
denivelare de 5 mm la o verificare;
sa nu prezinte lapte de ciment in exces;
sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la vertical cu o raza de 5 cm), sa asigure
racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect.
Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel:
se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pna la
obtinerea unei suprafete curate;
se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu
se realizeaza cerintele necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu
mortare speciale aderente;
se verifica umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie sa
depaseasca 4% pe o adncimea de 2 cm);
pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier
sau cu utilaje de orice fel.
Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza
determinanta. Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor
XI.1.3.2
Stratul de amorsaj
Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.

Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice.
Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea
cu mijloace mecanice. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata n totalitate.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste
+5C.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.
69

FIDIC CARTE ROIE XI.1.3.3
Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de
membrana utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectnd fisa tehnologica a firmei
producatoare.
Hidroizolatia se aplica n cmp continuu, asigurndu-se aderenta pe toata suprafata pe care se
aplica. Nu se admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini
desprinse.
Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurndu-se etanseitatea si scurgerea apelor
colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul
dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de
etansare.
n cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie
mai mare de 250C sau mai mare dect temperatura la care tipul respectiv de membrana isi
modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5C.
Sistemul hidroizolator nu se aplica pe timp de ploaie.
XI.1.3.4
Stratul de protectie
Stratul de protectie poate fi:

sapa de beton de 5 cm grosime, realizata din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat cu
impletituri din srma zincata 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm sau plase sudate
tip Buzau 4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm.
Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si agregate cu
dimensiunea maxima de 7 mm.
mastic bituminos cu grosimea de 1 - 2 cm;
membrane de protectie, aderate la membranele hidroizolatoare;
Se pot folosi si membrane hidroizolatoare, la care nu este necesara sapa de protectie.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se
procese - verbale de lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal;
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar n cazul unor
constatari nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si asupra
etanseitatii, prin inundarea pe o inaltime de min. 10 cm, pe suprafetele limitate, pe durata de 24
ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor
remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre Inginer.
n cazul cnd Inginerul nu accepta remedierile propuse de Antreprenor, se poate dispune refacerea
intregii lucrari de hidroizolatii.
70

Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul
Pe suprafetele infrastructurii care vin in contact cu pamntul si pe placile de racordare, se aplica la

cald doua straturi de bitum filerizat, conform STAS 5088-75 sau de emulsie bituminoasa.
XI.1.5
Standarte romnesti
Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice, se efectueaza n conformitate

cu urmatoarele standarde:
STAS 6642 - 73
Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de
tractiune. Rezistenta si alungirea la rupere.
SR 137 95
Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de
verificare.
STAS 5690 - 80
Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa.
Ordin MT 497-98
"Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos
pentru drumuri."
SR-ISO 2409-94
Lacuri si vopsele. ncercarea la caroiaj.
STAS 6615/1-74
Adezivi pe baza de elastomeri.
Determinarea
vscozitatii.
STAS 9199 - 73
Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si
incercari."
XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE
XI.2.1
Generalitati
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie, utilizate la poduri rutiere, asigura:

deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri, n rosturile lasate n acest scop;
continuitatea suprafetei de rulare a caii n zona rosturilor;
etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.
Pentru satisfacerea acestor exigente, se utilizeaza dispozitive etanse.
n general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:
elemente elastomerice care asigura deplasarea;
elemente metalice suport, fixate pe structuri;
betoane speciale n zona prinderii pieselor metalice;
mortare speciale de etanseizare;
benzi de cauciuc, pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.
Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra n
alcatuirea lor.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri n
exploatare, avnd rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.
Daca se aplica la poduri n exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o
jumatate a partii carosabile, circulatia urmnd a se desfasura pe cealalta jumatate a podului, fara
ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.
71

FIDIC CARTE ROIE Termenul de dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie, prescurtat dispozitiv, utilizat n
continuare, include toate elementele componente si anume:
betonul n care sunt fixate elementele metalice;
elementele metalice de prindere;
elementul elastomeric;
elementul de etanseizare din cauciuc;
mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric.
Termenul de garantie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normala a podului.
Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de min.
5 ani.
Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure, din efort propriu,
repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii, ca urmare a
defectiunilor dispozitivului aparute n perioada de garantie.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea n
opera a dispozitivului;
asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea n
opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;
asigurarea supravegherii tehnice la punerea n opera a dispozitivului;
instructiuni tehnice de executie si de exploatare.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico mecanice, n domeniul de
temperaturi -35C +80C:
asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa;
elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;
sa fie etans;
sa fie fixat de structura de rezistenta a podului, prelund actiunile verticale si
orizontale.
Pentru 1 ml. de rost, aceste actiuni sunt:
forta verticala
forta orizontala
Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:
Duritate, grade Shore A
Rezistenta la rupere prin intindere
Rezistenta la rupere prin compresiune
Tasarea sub sarcina verticala maxima
Alungirea minima la rupere
Rezistenta la ulei
11,2 tf
7,8 tf
60 5
12 N/mm2.
75 N/mm2.
max. 15 %
350 %
Variatia caracteristicilor fizice si mecanice:

72

FIDIC CARTE ROIE
duritate grade Shore A

pierdere de rezistenta la rupere
alungirea la rupere
nefragibilitate la temperaturi scazute
temperatura minima
rezistenta la imbatrnire accelerata
pierdere din rezistenta la rupere
scaderea alungirii la rupere
cresterea duritatii, grade Shore A
Rezistenta la ozon dupa 100 ore
max. 5
max. 15 %
max. 15 %
- 35C
max. 15%
max. 30%
max. 10
sa nu prezinte fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate n Romania.

XI.2.3
XI.2.3.1
Prescriptii
Betoane speciale
La varianta n care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care
prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta
rigla trebuie sa fie cel putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi n mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit
la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR 388-1995.
Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la vrsta de 28 zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide
circulatia la vrsta de 10 zile.
n varianta n care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul n care se ancoreaza aceste
buloane trebuie sa fie cel putin de clasa C 25/30.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de ru spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.
n cazul n care betonul existent n suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de ancorare a
dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minim C
20/25.
Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu romflexil pe fata care vine n
contact cu pneurile, realiznd aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica.
XI.2.3.2
Mortare speciale
Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru
etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini
sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de
dispozitive.
Aceste mortare trebuie testate n prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de
dispozitiv.
73

FIDIC CARTE ROIE XI.2.3.3
Elementele elastomerice
Elementele elastomerice pot fi:

panouri din neopren armat;
profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;
benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La primire,
se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a produselor.
XI.2.3.4
Elemente metalice de fixare
Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza in

structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu prevederile
proiectului si caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin
fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor n aceasta pozitie
pna la intarirea betonului.
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea
dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona
vulcanizata se admite o toleranta la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii.
n zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va
urmari:geometria sa fie cea prevazuta n proiect,asfaltul sa nu prezinte denivelari,sa nu aiba fisuri,
segregari sau ciobiri, sa indeplineasca cerintele din prezentul Caiet de sarcini
XI.2.3.5
Dispozitive de tip liant cu agregate
La podurile avnd deschideri mici cu suflu sub sau egal cu 25 mm ( 10 mm, considernd
temperatura de montaj de +5C), se recomanda solutiile simple, necostisitoare.
Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative de liant realizat din bitum
modificat cu polimeri si agregate, cu o anumita curba granulometrica. In general grosimea totala a
acestor straturi este de 50-150 mm si ele se incadreaza in grosimea imbracamintii asfaltice.
Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului,
att la temperaturi negative (-25C) ct si la temperaturi pozitive (+80C), precum si o rezistenta
in timp si o exploatare in conditii foarte bune.
Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma producatoare
la alta.
Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin
taierea fantei rostului pna la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor
incepe de la marginea cea mai joasa spre cea ridicata.
Rostul in beton va fi de 2 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie netede,
fara denivelari, fara stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie sa fie
curatat de eventualele elemente ce ar putea bloca rostul si impiedica dilatatia tablierului.
74

FIDIC CARTE ROIE In rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se aplica un
dop din liantul bituminos.
Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu, care se fixeaza de
tablier pe partea cea mai inalta.
Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile succesive de
liant si agregate.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a
dispozitivului;
asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului;
instructiuni tehnice de executie si de exploatare;
montarea unui dren de colectare a infiltratiilor;
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de
temperaturi -35 +80C:
asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa;
elementele de aluminiu sa reziste la agentii corozivi;
sa fie etans;
Caracteristicile fizice ale elementelor componente:
Materialul de baza:
Bitum elastomer
Densitate la 18C
Punctul de inmuiere
Temperatura de turnare
Penetrare la 25C
Densitatea la 25C
Flexibilitate la 0C,-20C
1.15 0.05
min. 85C
180C 20
40-90 0,1mm
1-1,3g/cm3
fara fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romnia conform Legii

nr.10/1995.
XI.2.3.6
Alte recomandari
Se vor efectua:
receptii pe faze de executie, care au n vedere constatarea executarii corecte a
elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric;
receptia finala.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza n conformitate cu
urmatoarele standarde:
STAS 5441/2-74
Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii n
grade de duritate Shore A
SR ISO 37-1997
Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea
caracteristicilor de efort deformatii la tractiune."
SR ISO 1817 - 93
Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor.
75

FIDIC CARTE ROIE
STAS 5152 - 82
STAS 8204 - 73
STASR 9449 - 73
SR ISO 815+A1/95
SREN 10002-1/1994
SR 13170 - 1993
SR EN 10045-1-1993
Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatrnirea

accelerata.
Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii,
limita de nefragibilitate."
Elastomeri vulcanizati. Determinarea rezistentei la
fisurare, datorita ozonului, n conditii statice.
Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea
deformarii remanente dupa compresiune, la
temperaturi ambiante, ridicate sau scazute.
Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Metoda de
incercare (la temperatura ambianta).
Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin
soc. Epruvete speciale si metode de evaluare.
Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe
epruvete Charpy. Partea 1. Metode de incercare.
XI.3. MASURARE
XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
S.09
I. 11
S.06
Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatare - Dlmax=20 mm

Hidroizolatie
76

FIDIC CARTE ROIE XII.
CALEA PE POD
XII.1 GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea
imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare.
Acest tip de imbracaminte se executa la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer si
bitum neparafinos, pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:
STAS 175 - 87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la
cald. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 11348 - 87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod.
SR 174/1 97 Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice
de calitate.
SR 174/2 97 Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice
pentru preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor
executate.
Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod
indic. AND 546-1999.
Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri nu se va face dect pe baza unor studii si
cercetari efectuate de institute de specialitate si numai cu acordul Inginerului si proiectantului.
Imbracamintile bituminoase se utilizeaza in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria
strazii, conform cu precizarile din STAS 11348 - 87 tabel 1 si cu prevederile din caietul de sarcini,
putnd fi: imbracaminte butuminoasa turnata realizata cu asfalt turnat dur sau imbracaminte
bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri tip BamP.
Tipurile de mixtura sunt cele din tabelul 1.
Tabelul 1 Mixturi asfaltice
Nr
.cr
t.
1
Beton asfaltic cilindrat, cu
bitum pur
2
Beton asfaltic cilindrat, cu
bitum modificat sau
polimeri*
3
Asfalt turant dur
4
5
Simbo
l
Dimens.
max. a
granulei
Domeniul de aplicare
BAP
16
imbracaminte pe partea carosabila

a podurilor rutiere
BamP
16
imbracaminte pe partea carosabila

a podurilor rutiere
ADT
Asfalt turnat
AT
Mortar asfaltic turnat
MAT
imbracaminte la poduri cu placa de

beton
imbracaminte pe trotuare
strat de protectie a hidroizolatiei de
pe pod sau ca strat de egalizare a
caii podului
77

FIDIC CARTE ROIE NOTA:
* se executa pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu, in

scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente, la temperaturi ridicate si a
rezistentei la fisurare la temperaturi scazute.
XII.2 TROTUARE
Trotuarele sunt elemente destinate circulatiei pietonilor pe poduri/pasaje si sunt denivelate fata de
nivelul caii. Latimea acestora va fi stabilita prin proiect, functie de amplasamentul
podului/pasajului, respectnd prevederile STAS 2924-91 si Ordinul 45/1998 al Ministerului
Transporturilor.
Nu se admite traversare de conducte si cabluri electrice sau telecomunicatii prin umplutura
trotuarului. Acestea vor fi pozitionate prin intermediul unor suporti metalici ancorati de
suprastructura in afara caii pe pod.
Trotuarul va fi prevazut, la marginea dinspre partea carosabila, cu borduri si cu parapet directional
sau cu borduri nalte, iar catre exterior cu parapet pietonal. Umplutura trotuarului este realizata
din beton de clasa C8/10.
Bordurile se vor realiza cu beton de clasa minim C 28/35, realizat cu ciment I 42.5, avnd un grad
de impermeabilitate de minim P810 si care sa reziste la cel putin 150 cicluri de inghet- dezghet.
XII.3 PARAPETE
Dupa scop, parapetii pot fi pietonali, directionali sau cu rol dublu. Realizarea lor se face in
conformitate cu proiectul. Parapetii prevazuti sunt n conformitate cu SR 1948 2/1995. La
pasajele peste liniile CF parapetul este completat cu o plasa de protectie cu naltimea de 2,5 cm de
la nivelul trotuarului.
Parapetii din otel se vor proteja prin vopsire; calitatea si culoarea vopselei vor fi aprobate de
Inginer.
XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD
Calea pe poduri si pasaje se va realiza cu mbracaminti bituminoase executate la cald conform
normativ AND 546 1999. Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului, se aplica
pe un strat de protectie executat conform STAS 5088 75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT,
executat conform STAS 11348-87 si/sau conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Adaptarea unui tip sau altul pentru stratul de protectie al hidroizolatiei, se va face la fiecare
lucrare in parte, cu aprobarea proiectantului si a Inginerului. Protectia cu mortar asfaltic turnat se
va adopta in special in cazul platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce incarcarea permanenta.
Imbracamintea bituminoasa la trotuare se realizeaza din asfalt turnat conform STAS 175-85,
STAS 1348-87si prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT.
Imbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic tip BAP, se executa in perioada
mai octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minim + 10C; pentru
imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri,
temperatura trebuie sa fie de minim +15C; imbracamintea bituminoasa turnata, realizata cu asfalt
turnat dur, se executa in tot timpul anului, cu conditia ca stratul suport sa fie uscat iar temperatura
atmosferica sa fie de minimum +5C.
78

FIDIC CARTE ROIE XII.5 CONDITII TEHNICE
XII.5.1
Elemente geometrice
Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic turnat)
conf. STAS 11387 stabilite constructiv, la fiecare lucrare in parte, vor fi urmatoarele:
asfalt turnat dur
6 cm (2x3 cm)
asfalt turnat
grosime minima 2 cm
mortar asfaltic turnat
grosime minima 1,0 2 cm
Grosimea totala a mbracamintii din beton asfaltic cilindrat este de 6 cm si se executa din doua
straturi, grosimea fiecarui strat fiind de 3 cm.
Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea
reala a mbracamintii bituminoase este indicata n documentatia tehnica.
XII.5.2
Abateri limita
Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de 10 %.

Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m pentru mbracaminti turnate
mecanizat si de 5 mm/m pentru mbracaminti turnate manual.
Denivelarile maxime admise n lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm n cazul
executiei mecanizate si de 5 mm n cazul asternerii manuale.
XII.5.3
Materiale
Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar
asfaltic) sunt precizate n tabelul 3 din STAS 11387 87 si vor ndeplini conditiile de calitate
prevazute n standardele respective de materiale si anume:
STAS 539 - 79 pentru filer;
STAS 662 - 89 pentru nisip natural si SR 667 - 90 pentru nisip de concasare sorturile
0-3 si criblura sorturile 3-8 si 8-16;
Normativ Ord. MT 497/1998 pentru bitum. Se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru
zona climatica calda si D 80/100 pentru zona climatica rece.
Alte materiale:
emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru
amorsarea suprafetelor la podurile cu placa de beton armat;
chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si a
imbracamintii bituminoase cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de
dilatatie, guri de scurgere, etc.).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur si ale asfaltului turnat, vor
respecta prevederile din STAS 175 87 (conform tabel).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP si BamP, vor
respecta prevederile din Normativul ind. AND 546-1999.
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta
prevederile din STAS 11348-87 aratate in tabelul 2.
79

FIDIC CARTE ROIE Tabelul 2.Proprietati ale mixturilor asfaltice turnate
Caracteristici fizico-mecanice
A. Incercare pe cuburi:
- Densitatea aparenta, kg/m3
- Absorbtia de apa % vol.
- Umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa, % vol.max.
- Rezistenta la compresiune la 22C. N/mm2, min
- Rezistenta la compresiune la 50C. N/mm2, min
- Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de
pastrare la apa la temperatura de 22C. % max.
- Patrunderea la 40C sub o forta de 525 N, aplicata timp
de 30 minute cu ajutorul unui poanson avnd sectiunea
de 500 mm2, mm.
B. Incercare pe cilindri Marshall:
- Stabilitate (S) la 60C, N, min.
- Indice de curgere, fluaj (I), min.
- Raport S/I, N. mm, min.
Mixturi asfaltice
Asfalt turnat
Asfalt turnat
dur
2400
0-1
1
3.5
1.7
2400
0-1
1
3.0
1.5
10
10
1-7
17
5500
1.5 4.5
1500
1000
1.5 4.5
1000
Conditiile pentru compozitia si caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt
cele din tabelele care urmeaza:
Tabel nr 3. Compozitia betonului asfaltic cilindrat
Nr.
crt.
Specificatii
Compozitia agregatelor naturale si filer
Conditii de
admisibilitate
trece prin ciurul 16 mm %
90 - 100
trece prin ciurul 8 mm %
60 - 80
trece prin ciurul 3,15 mm %
45 60
trece prin ciurul 0,63mm %
25 - 40
14 - 25
10 - 12
Continutul de bitum % din masa mixturii
6-7
Tabel nr 4 Proprietati ale betonului asfaltic cilindrat

Beton asfaltic cilindrat tip
BAP
Nr.crt
Caracteristici
Tipul bitumului
D 60/80
D 80/100
A. Caracteristici pe probe Marshall
1
Densitatea aparenta kg/m3, min.
2350
2350
80

FIDIC CARTE ROIE 2
Absorbtia de apa, % vol.max.
3
Stabilitatea ( S) la 60C, min.
4
Indice de curgere (I) la 60C, min.
B. Caracteristici pe probe intacte- carote
1
Densitatea aparenta kg/mc, min.
2
Absorbtia de apa, % vol., max.
3
Grad de compactare, % min.
1.0
7.5
1.5 4.5
1.0
7.0
1.5 4.5
2250
2.0
70
2250
2.0
97
Abaterile limita, in procente din masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS 175
87si SR 174/5-1997.
XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE
Stratul suport ( beton de panta sau placa de suprabetonare) va fi pregatit astfel:
suportul pentru beton de ciment va fi nivelat cu un mortar de finisare. Dupa uscare,
suprafata se va amorsa cu o emulsie cationica bituminoausa cu rupere rapida;
suportul pentru mortar asfaltic va fi curatat si se va amorsa cu o emulsie cationica

bituminousa cu rupere rapida daca calea va fi turnata mai trziu cu 24 de ore dupa ce
se toarna mortarul.
Amestecul, transportul si asternerea mixturilor asfaltice tip ATD vor respecta prevederile STAS
175-87, iar cele de tip BAP, prevederile STAS 174/1,2-1997 si Norma AND 546/1999. Mixturile
asfaltice se vor turna dupa ce suprafata hidroizolatiei se va amorsa cu emulsie bituminousa.
XII.6.1
Prescriptii de executie
Cotele stratului suport trebuie verificate pentru a respecta prevederile proiectului.Suprafata

stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata.
Pregatirea stratului support se va efectua in functie de tipul sau si anume:
In cazul cnd imbracamintea se aplica pe suprafata din beton de ciment, se va asigura
planeitatea acesteia, in conformitate cu proiectul de executie si se admite sau respinge
continuarea lucrarilor, aceasta fiind faza determinanta. Suprafata astfel tratata, dupa
uscare, se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida;
In cazul cnd imbracamintea se aplica pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafata
acestuia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida,
atunci cnd turnarea imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24 ore de la
turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulatiei;
In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea
in vedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat si se
va asigura aderenta.
Amorsarea se executa mecanizat, realizndu-se o pelicula omogena pe toata suprafata stratului
suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3.0,4 kg/m2.
Amorsarea se face in fata repartizatorului, pe distanta minima care sa asigure timpul necesar
ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.
81

FIDIC CARTE ROIE Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice se efectueaza conform STAS 175
- 87 si Normativului ind. AND 546-1999.
XII.6.2
Controlul calitatii lucrarilor
Verificarea materialelor folosite la executia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform

prevederilor din standardele respective de materiale.
Verificarea mixturilor asfaltice si a continutului de bitum, se va face cu respectarea prevederilor
din STAS 1338/2 87 si STAS 11387 - 87, cap. 4.
Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote conform
STAS 1338/1 - 84. Verificarea elementelor geometrice se va face pe pacursul executiei conform
STAS 174/2 pct. 3.4 si 3.5.
Receptia preliminara se face la cel putin o luna de la darea in circulatie.
Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform documentatiei tehnice aprobate si
documentatiei de control intocmite in timpul executarii.
Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normativ, fac parte din documentatia
receptiei preliminare si se predau Inginerului lucrarii, pentru a fi gestionate in cartea podului.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii executate, precum si propunerile
facute de comisia de receptie preliminara, vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia,
in mod corespunzator si la termenele stabilite.
Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare, timp in care se va
face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor realiza eventualele
remedieri ale deficientelor aparute in perioada de garantie.
XII.7. MASURARE
XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
S.07a
Calea pe pod/pasaj - Imbracaminte bituminoasa cilindrata 3+4.0 cm)
S.08
Guri de scurgere - T1G1
S.10
Parapet metalic pentru siguranta circulatiei autovehiculelor - de tip greu
S.13b
Trotuare 1.50m latime
S.14a
Borduri din beton 20x25
82

FIDIC CARTE ROIE XIII. RACORDAREA CU TERASAMENTELE
XIII.1 GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la executarea,
compactarea, nivelarea si finisarea umpluturilor de la sferturile de con si din spatele culeelor,
protectia sferturilor de con, executarea, transportul, montarea placilor de racordare si a grinzilor
de rezemare, executarea scarilor si a casiurilor pe taluz, controlul calitatii si conditiile de receptie.
La executia umpluturilor la sferturile de con si din spatele culelor se vor respecta prevederile din
standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului
caiet de sarcini
Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a umpluturilor, cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON
Sferturile de con sunt elemente care asigura racordarea dintre culee si terasamentul rampelor de
acces.
Sferturile de con se executa din pamnt bine compactat, cu taluz fie constant de 2:3, fie variabil
de la 2:3 pe directia transversala caii, pna la 1:1 pe directia longitudinala.
XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE
DE CON
XIII.3.1
Pamnt vegetal
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamntate se foloseste pamnt vegetal ales din
pamnturile vegetale cele mai propice vegetatiei.
XIII.3.2
Pamnturi pentru umpluturi
Pentru executarea lucrarii se vor folosi pamnturi cu urmatoarele caracteristici:

pamnturi necoezive medii, fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de
50%)
nisip cu pietris, nisip mijlociu in parti fine neuniforme (granulozitate continua)
sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet, insensibilitate la variatiile de temperatura.
83

FIDIC CARTE ROIE Pamnturile clasificate ca bune conform STAS 1243-77, tabelul 1a si 1b, pot fi folosite in orice
conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Nu se admite folosirea pamnturilor prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre conform STAS
2914-84, la executia zonei de tranzitie pod-rampa de acces.
Nu se vor utiliza pamnturi organice, mluri, namoluri, pamnturi turboase si vegetale, pamnturi
cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75 % ) precum si pamnturi cu
continut mai mare de 5 % de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de
pamnt inghetat sau cu continut de materii organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi,
etc.).
Conditiile de utilizare a diferitelor pamnturi pot fi combinate, la cererea Inginerului, cu masuri
specifice destinate a aduce pamntul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera
si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc
modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
XIII.3.3
Apa de compactare
Apa necesara compactarii umpluturii sferturilor de con nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa
contina materii organice in suspensie.
Apa salcie nu poate fi utilizata la terasamentele din spatele lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea, nu se va face dect cu
aprobarea clientului si cu precizarea modalitatilor de utilizare.
XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR
Verificarea calitatii pamntului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia,
prevazute in tabelul 1.
Tabel 1 Caracteristicile umpluturii
Nr
Caracteristici care
.cr
Frecvente minime
se verifica
t.
1
Granulozitate
In functie de heterogenitatea pamntului
2 Limita de plasticitate
utilizat, insa nu va fi mai mica dect o
Coeficientul de
3
incercare la 5.000 m3
neuniformitate
Caracteristicile de
Pentru pamnturile folosite in rambleele
4
compactare
din spatele zidurilor o incercare la 1.000m3
5
Umflare libera
Sensibilitate la
6
inghet-dezghet
7
Umiditate
Zilnic sau la fiecare 500 m3
Metode de
determinare
conform STAS
1913/5-85
1913/4-86
1243-88
1943/13-83
1913/12-88
1709-90
1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.
84

FIDIC CARTE ROIE XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR
XIII.5.1
Generalitati
Cnd linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20 %, Antreprenorul va trebui sa
execute trepte de infratire avnd o inaltime de 20 cm si distantate la maxim 1,00 m pe terenuri
obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia umpluturilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cnd calitatile lor minimale, definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale, vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata dect dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul .
Umplutura se executa din straturi elementare suprapuse, pe ct posibil orizontale, pe ntreaga
latime si lungime a sfertului de con.
La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru acesta,
laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in
consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasnd
pamntul sa se zvnte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea ct mai aproape de cea
optima sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
Toate umpluturile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal
prevazut in STAS 2914-84 conform tabelului 2.
Tabel 2 Gradul de compactare
Pamnturi
Zonele din terasamente
la
necoezive
coezive
care se prescrie gradul
imbracaminti
imbracaminti
imbracaminti
imbracaminti
de
semi
semi
permanente
permanente
compactare
permanente
permanente
Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu cu
100
95
97
93
inaltimea h < 2.00m;
95
92
92
90
h > 2.00 m
b. In corpul rambleelor la
adncimea (h) sub patul
100
100
100
100
drumului: h < 0.50m
100
97
97
94
0.5 < h < 2.00m
95
92
92
90
h > 2.00m
c) in deblee, 300mm
adncime
sub
patul
100
100
100
100
drumului
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea
lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare pamnt, pentru a obtine dupa
compactare gradele de compactare aratate in tabelul 2, cu utilajele folosite pe santier.
85

FIDIC CARTE ROIE Starea umpluturii este controlata prin supravegherea Inginerului pe durata executiei.Controlul va
fi strat dupa strat; cu frecventa aratata in tabelul 3. Aceasta frecventa poate fi modificata prin
caietul de sarcini speciale.
Tabel 3 Frecventa testelor

Denumirea incercarii
Incercarea Proctor
Determinarea continutului de apa
Determinarea capacitatii
Frecventa minimala a
incercarilor
1 la 5.000 m3
1 la 150ml de platforma
Observatii
Pentru fiecare tip de pamnt
Pentru fiecare strat
Pentru fiecare strat
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale umpluturii.
Taluzul umpluturilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare, vor
avea inclinarea 1:1,5 pna la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul 4.
Tabel 4 Inaltimile de terasament
Natura materialului in rambleu
Hmax. (m)
Argile prafoase sau argile nisipoase
Nisipuri argiloase sau praf argilos
Nisipuri
Pietrisuri sau balasturi
10
In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari dect cele aratate in tabelul 4, dar pna la 12.00 m,
inclinarea taluzurilor pe inaltimile socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1.5,
iar pe restul inaltimii pna la baza rambleului va fi de 1:2.
Pentru umpluturi mai inalte de 12.00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale rurilor,
vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de
1,3.1,5.
In cazul in care la realizarea umpluturilor sunt folosite pamnturi sensibile la apa si nu sunt
masuri speciale in caietul de sarcini speciale, Inginerul lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:
punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamnturilor din gropi de
imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil;
asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin
evaporare;
tratarea cu var a pamntului pentru reducerea umiditatii;
drenuri deschise pentru a reduce umiditatea terasamentelor.
86

FIDIC CARTE ROIE -
XIII.5.2
Zone de racordare
La executia terasamentelor in zona de racordare se recomanda urmatoarele:

In cazul culeelor masive si inecate se va tine seama de faptul ca in apropierea fundatiei si elevatiei
culeei nu este posibila compactarea umpluturilor cu compactori de tip greu (compactori cu pneuri,
rulouri vibratoare sau alte utilaje de compactare folosite in mod curent la compactarea
rambleelor). In acest caz asigurarea gradului de compactare se va face cu mijloace de compactare
specifice spatiilor inguste (placi vibratoare, maiuri mecanice, etc.). Pentru restul rambleului,
compactarea materialului de umplutura se va face cu utilaje indicate in Normativ privind
executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri C 182-87.
Daca umplutura din zona de tranzitie nu se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces,
se va asigura un spatiu suficient utilizarii mijloacelor de compactare, executndu-se totodata si
treptele de infratire.
Daca umplutura din zona de tranzitie (excluznd umplutura care se compacteaza cu mijloace
specifice spatiilor inguste), se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, acestea se vor
executa in straturi succesive, delimitndu-se corespunzator materialul granular utilizat in zona de
tranzitie.
In cazul culeelor inecate compactarea umpluturilor de pamnt se va face in aceleasi conditii ca si
pentru restul rampei de acces. Pentru asigurarea unei stabilitati maxime, att zonei de tranzitie
pod-rampa de acces ct si a culeei podului, care in acest caz reazema direct pe umplutura
terasamentului, prin intermediul unui prism din piatra sparta, piatra bruta sau balast, este necesar
sa se respecte procesul tehnologic urmator:
executarea lucrarilor pregatitoare a terenului de fundare se va face in mod unitar pe
intreaga suprafata aferenta lucrarii pod-rampa de acces;
umplutura de pamnt din zona de tranzitie pod-rampa de acces se va executa si
compacta pna la cota finala a terasamentului fara a tine cont de amplasamentul
culeelor;
amplasarea culeelor se va face in sapatura executata in terasamentul umpluturii zonei
de tranzitie, dupa ce aceasta a fost adusa la gradul de compactare corespunzator
prescriptiilor tehnice in vigoare;
patul pentru placile de racordare se va executa prin umplutura si compactare succesiva
pna la aducerea la cota, apoi se asterne stratul de nisip in grosime de 10 cm.
Pentru inaltimi mari ale rampei de acces si la adncimi mari de fundare a culeei de acest tip, se va
respecta tehnologia de executie mentionata pentru tipurile de culee inecata sau masiva.
Compactarea materialului de umplutura n apropierea culeei se va face cu mijloace specifice
spatiilor inguste.
In toate cazurile, indiferent de tipul culeei adoptat, se recomanda executarea lucrarilor de
protejare a taluzurilor in scopul de a preveni ravinarile sau pierderea locala a stabilitatii acestora.
87

FIDIC CARTE ROIE XIII.5.3
Protectii
Protejarea taluzurilor se va face tinnd seama de natura pamntului, de inaltimea rambleului si de

panta taluzului prin una din metodele urmatoare:
caroiaje;
plantatii;
pereuri;
Alegerea tipului si metodei de protejare a taluzurilor se face in functie de conditiile climatice din
zona respectiva si a eficientei tehnico-economice a solutiei alese. Detaliile de executie pentru
protejarea taluzurilor vor fi stabilite in conformitate cu prevederile STAS 2916-87.
n cazul culeilor necate, zona de taluz de sub suprastructuri se va perea.
XIII.5.4
Tolerante
Abaterile limita admise la executia platformei drumului in zona de tranzitie pod-rampa de acces
sunt:
la inaltimea platformei:
50 mm fata de ax;
10 mm la latimea totala;
20 mm fata de cotele de nivel ale proiectului.
XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE
Placile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea actiunii traficului rutier pe zona de
tranzitie pod-rampa de acces.
Placile de racordare si grinzile de rezemare aferente se executa prin prefabricare sau monolit din
beton de clasa C 25/30.
Placile de racordare sunt amplasate in terasament (in cazul sistemelor rutiere nerigide pe rampa de
acces) sau la nivelul caii (in cazul sistemelor rutiere rigide).
In cazul placilor de racordare amplasate la nivelul caii, executate monolit, se vor respecta
conditiile tehnice impuse imbracamintilor rutiere rigide, conform prevederilor STAS 183-86.
Gradul de compactare a terasamentelor in zona de racordare pod-rampa de acces va fi de minim
95%, stabilit conform STAS 2914-84.
Placile de racordare, inclusiv grinzile de rezemare ale acestora, se calculeaza la clasa E de
incarcare conform STAS 3211-86. Placa de racordare se calculeaza ca placa pe mediu elastic (in
cazul placii de racordare turnata monolit) si ca ansamblu de fsii simplu rezemate rigid la un capat
si elastic la celalalt capat prin intermediul grinzii de rezemare.
Placile de racordare se stabilesc in functie de inaltimea rambleului (Hr), tipul sistemului rutier al
rampei de acces si tipul culeei, conform tabelului 5.
Tabel 5 Placi de racordare
Tip culee
Hr (m)
<3
3-4
4-5
5-6
6-7
7-8
>8
88

FIDIC CARTE ROIE Masiva
Inecata
Rezemata pe terasament
P3
P3
P4
P4
P5
P5
P5
P6*
P6*
P6*
P6
P6
P6
NOTA: In cazul sistemelor rutiere rigide se utilizeaza placa de racordare P6* turnata monolit.
Grinzile de rezemare se executa intotdeauna pe un prism de piatra sparta conform instructiunilor
STAS 6700-84, realizat in straturi succesive, bine compactate, odata cu terasamentul zonei de
tranzitie.
XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON
Sferturile de con sunt elemente de legatura intre terasamente si si
infrastructurilepodului/pasajului.
Sferturile de con pot fi realizate cu o panta constanta de 2:3 sau cu o panta care variaza de la 2:3
la 1:1 pe directe longitudinala.
Pentru asigurarea stabilitatii pamntului din sfertul de con, se pot aplica urmatoarele 2 tipuri de
protectii:
Taluz constant 2:3
sub pod (sau pasaj) se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie;
in afara podului (sau pasajului) se va inierba.
Taluz variabil
se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie;
Pereul pentru sfertul de con se va realiza din dale de beton, rostuite, asezate pe o fundatie din
beton de 10 cm grosime si un strat de nisip de 5 cm grosime. Dalele din beton vor avea forma
hexagonala, cu latura de 10-15 cm si grosimea de 15 cm, pentru naltimea de 4,00 m de la vrful
sfertului de con si cu grosimea de 20 cm pentru restul de naltime. Betonul din dale va fi de clasa
C12/15 iar betonul din fundatie va fi de clasa C 8/10.
XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE
La capetele podului /pasajului se vor amplasa de o parte si de alta ale acestuia, casiuri pentru
evacuarea rapida a apelor meteorice de pe suprastructura si scari pentru accesul sub pod.
Casiul se va executa din piatra bruta zidita sau din dale de beton clasa C 12/15 prefabricate
monolitizate pe santier. Forma si dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect.
Scarile se realizeaza din elemente (trepte) prefabricate din beton de clasa C8/10.
Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si mod de finisare,
prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si
nivela cu bula de aer.
Abaterile limita admisibile sunt:
la orizontalitatea treptelor
la inaltimea treptelor
2 mm
1 mm
89

FIDIC CARTE ROIE Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De
asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor
stirbituri produse in timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor.
Att casiul ct si scara vor rezema pe taluz pe o fundatie de balast de 10 cm grosime si vor avea
fiecare o fundatie din beton de clasa C12/15 a carei dimensiuni, functie de inaltimea
terasamentului, se vor preciza in proiect.
Scarile pe taluze sunt prevazute cu un parapet realizat din teava de diametrul 38 mm sau otel
rotund OB 37 20 mm. Parapetele trebuie sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea
efectundu-se cu firul cu plumb. La mna curenta a parapetelor metalice se va controla ca in
punctele de innadire sa nu existe praguri care sa jeneze la palma. Micile denivelari se vor inlatura
prin polizare. Stlpii acestui parapet vor avea fundatii din piatra sparta, sau din beton.
XIII.9. MASURARE
XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Umpluturi de pamant in zona de racordare (sferturi de con, in spatele aripilor, intre
R.T. 01
zidurile intoarse, etc)
R.T. 02
Scari pe taluze
R.T.03
Casiuri pe taluze
R.T.04b
Pereu la sferturile de con- din piatra bruta
R.T.05a
90

Caiet de Sarcini - Autostrada

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini - Autostrada

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL

Seciunea 1 - Articole Generale

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, revizuit i amendat prin HG

Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora

Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii aprobat prin Hotrrea

Ordinul Administraiei Naionale a Drumurilor pentru aprobarea Regulilor privind

Lista de mai sus nu va fi considerat nici complet, nici exhaustiv.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

regulamente, norme i standarde tehnice de construcii

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II. ARTICOLE GENERALE

II.1.2 Posesia i folosirea antierului

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6)

II.1.4 Organizarea de antier

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei

II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II.1.9 Implementarea planului de promovare

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

progresul lucrrilor (de cel puin 2 ori pe an pe parcursul lucrrilor de construcie),

II.1.10 Ali antreprenori

II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate

II.1.12 Relocare i protejare de utiliti

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II.1.13 Aspecte legate de ap

II.1.14 Managementul traficului

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II.1.15 ntreinerea drumurilor existente

Asigurarea sistemului de informare despre condiiile de trafic 24 ore / zi pentru 7 zile pe

B. ntreinerea drumurilor existente sezonul de iarna

Propuneri de precauii nainte de nceputul iernii;

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor

Reducerea zgomotului echipamentelor i instalaiilor cnd se lucreaz n zona urbana i

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

Controlul metodelor de depozitare a materialelor, cu observarea stricta a standardelor si

II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II.1.18 Activiti n afara antierului

II.1.19 Asistena tehnic arheologic

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

tot personalul cheie al Antreprenorului este prezent pe antier;

programul de execuie detaliat al Antreprenorului este transmis;

echipamentele de msurtori topografice sunt pe antier (conform

II.1.24 Lucrri n Regie

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/

II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII