Calendarul gradinii de legume

FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.
- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se
ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu
pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se
pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.
MARTIE
- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,
vinete)
- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,
tomate)
- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a
usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.
- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete
- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat
- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie
- fertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)
- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;
- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o
stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru
plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot
planta.
APRILIE
- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:
- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;
- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;
- de la mijlocul lunii incepe:
- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la
adancimea de 10 cm;
- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;
- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;
- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;
- semanatul porumbului;
- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;
- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate
alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea.
Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;
- n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.
MAI
- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie,
conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;
- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante:
Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox
0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la
o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa
plantare;

- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10
zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea
paraziti: purici, fluturi, muste.
IUNIE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii
iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;
- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de
Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;
- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. n
vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva
fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;
- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor
lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai
multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;
- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor
avea lumina si nu se vor coace;
- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.
IULIE
- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea
fructelor stricate.
AUGUST
- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;
- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;
- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat
suficient;
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de
depozitare;
- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;
- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea
piersicilor si a caiselor tarzii;
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti,
caci altfel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii
octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;
- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.
SEPTEMBRIE
- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice
soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce
s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune
se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la
uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie la 10 kg tomate se
obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul
coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele).
Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se
usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu
mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in
primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele
au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca
bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei,
separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun
in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare

6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala
si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele
bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a
nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac
snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura
si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata,
pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se
scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in
strat subtire.
OCTOMBRIE
- se scot cartofii de toamna;
- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in
pivnita;
- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;
- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;
- se recolteaza varza si se pune la murat;
- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai
calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele
sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;
- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;
- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;
- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de
stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza
rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea,
ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
- se aduna porumbul care este copt;
- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom
acoperi tulpinile cu saci.
NOIEMBRIE
- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;
- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;
- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;
- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;
- varza se recolteaza tot acum;
- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate
la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se
face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si
consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm.
Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu
ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare
potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina
si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte
puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam
cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle
deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie
sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se
faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate
ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.

Ardei
In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si
gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta
pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o
productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntr-un pamnt
bogat, afnat, lucrat adnc si ngrasat cu gunoi de grajd.
Soiuri
Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben
urias, Urias de California, Romnesc, Calincov verde, etc.
Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid,
Rubin, etc.
Ardei lung: Kapia, Lung romnesc, Medaliat, Cosmin
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.
Rasadul
Semanatul n rasadnita se face catre sfrsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul
lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile trzii de toamna (ardei, gogosari si ardei
lungi) semanatul se face n rasadnite reci (pe straturi) la nceputul lunii aprilie.
Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfrsitul lunii aprilie. n celelalte cazuri,
ardeii se planteaza la nceputul lunii mai.
Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punnd cte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute
plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi naltate, distantele de plantare
sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie ngropate la aceeasi adncime ca
cea din rasadnita.
ngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, ngrasare suplimentara). Important este
cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se
mai uda 2-3 saptamni pentru ca plantele sa se nradacineze bine; apoi udatul se face odata la 68 zile; n timpul nfloririi masive se ntrerupe udatul.
Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a ngropa radacinile dezgolite la udat.
Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se crneasca ramurile fiecarei
plante, lasnd doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau
ardei lungi.
Conopida
Se cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati.
Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, cnd se pateaza si
nu mai produce recolte de calitate.
Cnd s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se negreste. Se cultiva pe soluri
fertile, bine lucrate si ngrasate cu gunoi de grajd.
Soiuri
Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si
ndesata de 300-500 gr
Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la
cultura n cmp si care se pastreaza bine mai mult timp.
Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc.
Rasadul
Soiurile timpurii se produc n rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) n februarie. Soiurile trzii se
seamana pe straturi la sfrsitul lunii mai.
Plantarea n gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si n luna
iulie pentru cele trzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adnc dect a fost n
rasadnita. Pamntul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava,
paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei n sol. Dupa plantare se uda si se trage
pamnt n jurul plantei.

ngrijirea se face n general la fel ca la cultura verzei, n ce priveste prasilele, musuroirea, udarea
si ngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea
frunzelor la vrf sau frngerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatna. Exista soiuri la care
frunzele acopera de la sine capatna. Recoltarea se face treptat, cnd inflorescentele sunt
ndesate si albe, nainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatnile se
taie de la baza, cu tot cu frunze.
Ceapa
Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si
substante active care omoara microbii.
Ceapa de arpagic
Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se
marunteste bine n primavara; samnta de ceapa se seamana n
martie (0,8-1 kg la 100 mp), n rnduri la 7-10 cm distanta si 1-2
cm adncime, lasnd poteci de 50 cm la 10-15 rnduri.
Pentru a grabi rasarirea, samnta se nmoaie n apa 2-3 zile.
Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si
se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva manei.
Recoltarea se face n luna august cnd bulbisorii s-au format iar
frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin
smulgere cu mna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel
cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza n
ncaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 315 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator.
Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De
Lovrin, De Filiasi, etc.
Ceapa de consum (bulbi)
La sfrsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm ntre rnduri si 10-12 cm ntre bulbi pe
rnd, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic.
ngrijirea consta n 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 ngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama
bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. ngrasarea si udarea se
face numai dupa primele 2 saptamni de la plantare.
Recoltarea se face n august cnd tulpinile s-au nmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut
la pamnt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa
sa se zvnte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.
Ceapa de apa (caba)
Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi n luna
aprilie n rnduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin
din 600-800 gr samnta. Rasadul este bun de plantat cnd are 2-3 frunze.
La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu
plantatorul, la sfrsitul lunii mai, la 25-30 cm ntre rnduri si 10-15 cm pe rnd. Dupa plantare se
uda, apoi se ngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.
La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.
Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola
Ceapa verde
Pentru a obtine ceapa verde (stufat) n primavara, se planteaza toamna trziu sau primavara ct
mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 2030 gr la 15-20 cm ntre rnduri si 5-10 cm pe rnd.
Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios
de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de nghet. Acest strat se aduna cu grebla n primavara.
Recoltarea se poate ncepe din luna aprilie cnd frunzele au lungimea de 30-35 cm.

Vinete
Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la
caldura, apa, lumina si hrana. Samnta ncolteste numai la
temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la temperaturi sub
grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des.
Daca nu au suficienta lumina n rasadnita, plantele se
ngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite n teren, nu
leaga rod.
Ce soiuri cultivam?

Sunt recomandate urmatoarele soiuri: Delicia pentru culturi

timpurii, Danubiana pentru culturi de vara, Pana Corbului si
Bucurestene pentru culturi trzii.
Cum se produce rasadul de vinete?
Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul n rasadnite
se
face la sfrsitul lui februarie, nceputul lui martie. Repicatul se
face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamnt la radacina sau n
ghivece nutritive.
Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la 60 zile de la semanare, cnd au 6-7 frunze,
la 60-70 cm ntre rnduri si 30 cm pe rnd, la aceeasi adncime la care au stat n rasadnita.
La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri
apa si se trage pamnt maruntit n jurul plantei.
Cum se ngrijeste?
n general, ngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5
prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar ngrasarea se face de 3 ori, prima data la 10-15
zile, iar celelalte 2 ngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare
neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strng usor ntre degete si podul palmei. Fructele
mbatrnite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare.
Recoltarea se repeta din 7 n 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg.

Rosia
Rosiile reprezint una din principalele culturi din grdina de
legume, datorit fructului care e un aliment foarte valoros, ce
contine nsemnate cantitti de substante hrnitoare. ntr-un kg de
rosii se gsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60
gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se
cultiv?
Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges
400", "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau
fructe la 95-105 zile de la rsrire, de asemenea se folosesc
"Export" sau "Delicates"
Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti
Marita 15 si Marita 25
Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: Aurora, cu fructe
mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire; de Tulcea, cu
fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135
zile de la rasarire; Campbell produce rosii de 150-160 gr de
forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire.
Alte soiuri bune sunt din grupa Heinz
Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume n general, si a celor de tomate n special
progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile
de buna calitate.
Tomatele cer multa lumina, mai ales n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea

trebuie cultivate n soluri fertile, ngrasate treptat cu ngrasaminte naturale, mai ales.
Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare
direct n cmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce n rasadnite calde, n care se
seamana n luna februarie ntre 4 si 8 gr samnta la 1 mp. La 2-3 saptamni de la rasarire, cnd
apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm cnd vrem sa obtinem
un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau
ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se face la nceputul lunii martie.
Cnd a trecut pericolul brumelor trzii de primavara, ncepnd cu mijlocul lunii aprilie si pna n
luna mai, rasadurile de tomate se pot planta n gradina.
Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm
ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la
cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamntul din cuib.
Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga ntre rnduri.
Nu se stropesc direct plantele!
Cum se ngrijeste cultura de tomate?
Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m
lungime se nfig n pamnt n dreptul fiecarei plante nspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai
grosi de lemn de 70-80 cm din 2 n 2 metri pe rnd, pe care se ntinde srma la 50-60 cm
naltime.
n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza
urmatoarele lucrari:
Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se ncarca cu rod si devin
mai grele. Legarea se face cu sfori, fsii de crpe sau alt material textile, imediat sub frunze,
nconjurnd tulpina n asa fel nct fructele sa aiba loc sa creasca.
Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar,
pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar n preajma
primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei.
Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamntului. Primavara si la nceputul
verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamntul sa se ncalzeasca n timpul zilei, iar
plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea,
cnd solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu
direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se ncalzi
un pic.
ngrasarea pamntului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2
saptamni. n acest scop e indicat sa se foloseasca ngrasaminte naturale, precum gunoiul
animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se
mprastie printre plante si se ngroapa prin prasit n sol.
Crnitul este o lucrare foarte indicata, att pentru culturile timpurii ct si pentru cele trzii. Consta
n retezarea vrfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele
timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele trzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se
grabeste coacerea fructelor n cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura
de vara, iar la cea trzie se accelereaza coacerea nainte de caderea brumei.
Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, n mai multe rnduri.
Andive
Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata, fiind fragede, cu
gust placut, putin amarui. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de
Bruxelles. Valoarea alimentara este deosebita.
Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea, in
timpul iernii, se vor obtine "papusile" (andivele).
Cum se obtin andivele ?
Pentru a obtine andivele ("papusile"), radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. Santurile
se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. In ele se asaza radacinile, la 1-3 cm una de alta,
in pozitie verticala, dupa ce mai intai s-au scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe

colet (sa ramana numai mugurele principal). Printre radacini se pune un amestec de pamant de
gradina, mranita si nisip. De asemenea, deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec
gros de aproximativ 20 cm, iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in
fermentatie de grosime circa 40-50 cm. Sub influenta caldurii data de ingrsamant, incep sa
creasca frunzele. Deoarece cresc in stratul de pamant, raman albe si adunate in forma de
"papusa". Andivele se taie pe o mica portiune din colet, pentru a nu desprinde frunzele. La un
metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini, recoltandu-se 12-15 kg andive.
In pivnite, radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant (amestec obisnuit), una
langa alta. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant
numai pana la jumatate. In acest caz, papusile cresc complet afara, din care cauza au frunzele
desfacute. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant.
Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii
Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii
Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu
rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea
culturilor prin semanat direct.
De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de
urmatoarele aspecte tehnologice:
- stabilirea datei de plantare;
- varsta optima a rasadului;
- durata de semanat la rasarire;
- stabilirea datei de semanat.
Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere
inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din
punct de vedere calitativ.
Semanatul se face in doua moduri:
- semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar
mare de rasaduri.
Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat, alcatuit dintr-un
amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din mranita, pamant de gradina si
nisip, gros de 7-10 cm.
Semintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a
acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie
ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care
este de 5 cm, iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm.
Dupa semanat, semintele se acopera cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut,
repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre
seminte si stratul nutritiv.
Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de
polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor.
Cand plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina
de care au nevoie.
Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de
rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai
precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat.
Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se
dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%, sulfat de cupru 2-3%, si se pregatesc in felul urmator:
pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv
astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm, se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm.
Se acopera cu bucati de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se urmaresc pana
in momentul repicarii rasadurilor.
Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu

biocombustibil.
Pentru aceasta sunt mai multe variante:
- introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de 40-50 cm,
circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm.
De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul;
- saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in
aceste santuri;
- instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi asezat.
Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de
lucrari de ingrasare si anume:
- dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat.
Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele specifice fiecarei
specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste
si ramane constanta pana la plantare.
Inainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, in vederea calirii rasadurilor, pana
aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.
- lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime
de lumina (curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena noua etc.).
- aerisirea se face zilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului.
- udarea se face moderat cu apa calduta (20-22C);
- udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora.
- fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0,4-0,5 - 1%.
Se fac 2-4 fertilizari, prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile.
Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze
adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de
specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de hartie, de turba etc. Adancimea de repicat este si
ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.
- raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind alungirea;
- tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire;
- combaterea bolilor si daunatorilor;
- calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute, cu
lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna.
Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate, varzoase, rasadul
capata o culoare violacee.
Cultura tomatelor in solarii si rasadnite.
Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite.
In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 - 3 saptamani, comparativ cu o cultura
timpurie in camp deschis.
Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti, fasole urcatoare, varza, pepeni galbeni etc.
Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor, ardeiului si vinetelor.
De aceea, la cultura in solarii, cand urmeaza dupa acestea, este bine sa se faca dezinfectia
chimica a solului.
Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a
culturii anterioare, fertilizarea de baza cu 50 - 80 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 400 - 500
kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu, mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28
- 30 cm cu MSS 1,4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.
Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa verde, dupa
mobilizarea adanca terenul se marunteste, se modeleaza in straturi inaltate si se trece la
semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema
de plantare a tomatelor in primavara).

In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a arcurilor
deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul constructiv.
La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0,15
mm.
Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului.
Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul, ceapa verde sau salata.
Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu, se
incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea
buruienilor.
Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica.
Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar, din hibrizi timpurii.
Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.
Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire, iar la 8 - 10 zile de la rasarire se face repicatul in
ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de 8 cm, sau in cuburi nutritive cu latura de
7 cm.
Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire, astfel incat in jurul datei de 20 martie
rasadurile se fac gata de plantare.
Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice, iar in cele mai nordice se
continua pana la 5 aprilie.
Desigur, datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara
respectiva.
Intre randuri se lasa 70 cm, iar intre plante pe rand 30 cm, daca se realizeaza un ciclu scurt si 35
cm pentru ciclul lung.
Tomatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini adventive.
Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie, intretinerea solului si conducerea
plantelor.
Dupa plantare se uda local fiecare planta, cu circa 0,5 l apa pentru a nu se raci solul.
In continuare, irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare, in mod repetat, la
interval de 5 - 7 zile, cu norme de udare de 250 - 400 m/ha.
Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin inchise, aerisirea
efectuandu-se numai dupa ora 10. In jurul orei 16, solariile se inchid.
Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.
Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a
doua inflorescenta.
Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III.
Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre rasaduri, cat si pe rand.
Prin prasile se combat si buruienile.
Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata.
Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu araci.
Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical.
Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza.
Carnitul se face dupa 3 - 5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 - 8 inflorescente pentru ciclul
prelungit.
Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor.
Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie, pentru ciclul scurt si
pana in septembrie, pentru ciclul prelungit.
Productia medie este de 40 - 45 t/ha la ciclul scurt si de 50 - 60 t/ha in ciclul prelungit.
Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor
cu tunele joase.
Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 - 15 aprilie, se acopera cate 2 randuri cu arcuri din
lemn, fier beton sau plastic, peste care se asaza folie de polietilena de 0,05 mm grosime.
In zilele calduroase se face aerisirea.

Protejarea dureaza circa 3 saptamani, dupa care tunelele se desfiinteaza.

Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de pamant pana la
grosimea de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm, se aplica lucrari obisnuite
de ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea se face dupa 2 - 3 inflorescente.
In felul acesta se pot obtine 4 - 5 kg fructe/m, iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.
Prof. univ. Dr. Victor POPESCU
Conf. univ. Gheorghita HOZA

Cultivarea rosiilor in sera

Plantarea
Intr-un an, in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Data de plantare, transplantare si recoltare
variaza de la o zona la alta. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la
plantare.
Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. Recolta de primavara
tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme.
Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic, pahare de iaurt, inghetata
sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Folosirea amestecurilor de
pamant steril, de gradina scade incidenta bolilor. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit,
dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele, bolile si semintele de buruieni;
pamantul trebuie mentinut la 70C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii.
Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita, la 6 mm adancime, udati si acoperiti vasele cu o folie
de polietilena; asezati rasadnitele la umbra, la 21C, pana germineaza semintele. Dupa aceea
puteti indeparta folia, iar rasadnitele se pot muta in plin soare. Lasati numai planta cea mai
viguroasa in fiecare vas.
Pe cat posibil, rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15C ziua si 1113C noaptea. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si
tulpini mai subtiri. De asemenea, plantele vor fructifica mult mai devreme, crescand numarul de
recolte. Dupa aceste 10-14 zile, temperaturile trebuie mentinute la 21-23C ziua si 15-17C
noaptea. Important este ca dupa acel tratament initial, temperaturile nu trebuie sa scada sub 1213C - daca acest lucru se intampla, rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma
neregulata. In zilele noroase, temperaturile pot fi scazute putin.
Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna, inainte de a fi folosita. Udarea cu apa mai rece de
10C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Plantele trebuie tratata saptamanal cu
un fertilizator solubil, amestecat in apa de udare. Pe masura ce rosia se dezvolta, fertilizarea se
poate face de doua ori pe saptamana.
Dupa 4-6 saptamani de la semanare, rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi
transplantate in straturi. Se planteaza la o adancime cu 2,5 cm mai mare decat cea din rasarnita,
cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. Se uda imediat dupa
transplantare.
Legarea si copilirea rosiilor
O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport, tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate,
pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) - aceasta operatie se numeste copilirea
rosiilor. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi
de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. Aceste sarme trebuie sa fie la cel
putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri.
Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei, pe masura ce
aceasta se dezvolta, cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. De asemenea, vita trebuie sa fie
sustinuta de sfoara de sub frunze, nu de codita sau de buchetul de rosii. Nu incercati sa infasurati
sfoara in jurul varfului ramurii, pentru ca acesta se poate rupe.
Cand planta a crscut pana la sarmele se suport, desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel
putin 90 cm; dupa asta, vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Se leaga iar si se
aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei.

Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor, plantele pot fi ciupite, inlaturand
varfurile terminale. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori.
Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja
prezent. De asemenea, se continua copilirea rosiilor.
Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei, ciupiti toate frunzele batrane de
sub nivelul fructului - asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului, lucru care reduce riscul de
aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii.
Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de
calitate inferioara. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii.
Polenizarea florilor
Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera, pentru ca aerul
nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Pentru asta trebuie sa cumparati un
aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa
elibereze suficient polen. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Deoarece nu
toate florile de pe un ciorchine se deschid odata, e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca
scuturata de mai multe ori.
Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. Cea mai des intalnita
problema este variatia temperaturii (ziua peste 32C iar noaptea peste 24C sau sub 14C). Alte
probleme sunt umiditatea crescuta, intensitatea scazuta a luminii, dezechilibrul substantelor
nutritive, daunatorii si cele legate de calitatea apei.
Alte ingrijiri
Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5,8-6,8. In functie de rezultatul analizei pamantului,
poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor, potasiu sau nitrogen inainte de plantare.
In jurul rasadurilor de rosii, la 8-10 cm, se poate aseza un strat de paie curate. Ele ajuta la
mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii.
Recoltarea
E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil, pentru a fi de calitate foarte buna.
Oricum, piata este cea care determina, de cele mai multe ori, daca rosiile trebuie recoltate mai
devreme. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. Ele trebuie rupte in asa fel incat o
parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct.
Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13C - niciodata mai mici de 10C - pentru a se mentine
mai mult. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21C pentru a deveni rosii.
Controlul bolilor si daunatorilor la rosii
Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Alegeti un loc insorit, pamant
usor drenabil si sterilizat, asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul
de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. Oricum, este bine sa aveti la indemana
o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata
plantelor.
Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci),
putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. In ultimul caz este vorba de
imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Simptomele includ
aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului, care duc la indoirea tulpinii. Bolile
rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. si Rhizoctonia solani care
se gasesc in pamant. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare, sterilizarea
pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control.
Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e
intalnita ofilirea in timpul zilei). Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau
umflaturi, urmat de aspectul prost al plantei in general, datorat incapacitatii radacinilor de a trage
substantele nutritive necesare. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda
de control.
Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor.
Plantele raman mici ca inaltime, se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. In cele
din urma, planta moare.

Obiectul inventiei - procedeu

Potentiali beneficiari - intreprinderi agricole, gospodarii taranesti,
intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura, gospodarii particulare
DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE
Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate
redusa si un cost inalt. Noul procedeu propune tratarea semintelor de
tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc
linckia. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor.
Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra
numarului de inflorescente, inaltimii medii a plantei, greutatii medii al unui
fruct, continutului vitaminei C si a acizilor organici.
Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din
plante, dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni,
vitamine, proteine si alte substante fiziologic active.
AVANTAJE
imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate;
sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%;
marirea numarului de inflorescente;
cresterea productivitatii tomatelor cu 40%.
Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita - comercializare, cooperare, asistenta financiara
Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat
Titular: Universitatea de Stat din Moldova
Autor: Salaru Vasile, Salaru Victor
Brevet: 2620
Data depozitului: 19.03.2003
Adresa: Chisinau,_Mateevici 60, USM
Telefon: 57-75-26
Email: bot_usm@mail.md

Obiectul inventiei - procedeu

Potentiali beneficiari - intreprinderi agricole, gospodarii taranesti, intreprinderi prestatoare de servicii in
agricultura, gospodarii individuale
DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE
Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a
plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid
polivinilpirolidonic. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la
seceta, precum si reducerea gradului de afectare a plantelor.
Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului
foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza
inactivarii acidului de catre enzimele din planta.
AVANTAJE
sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha;
sporirea rezistentei plantelor la seceta;
reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 15%
comparativ cu plantele netratate.
Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita - comercializare si investitii
Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase
Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM

Autor: Stefirta Anastasia, Brinza Lilia, Turta Constanti, Zubarev Vera, Barba Nicanor, Vrabie
Valeria
Brevet: 2045
Data depozitului: 23.05.2002
Adresa: mun. Chisinau, str. Padure 26/1, Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM
Telefon: /373 22/ 56 79 59
S E M AN AT U L
Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi
corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura, uniform repartizate,
acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului, astfel incat sa se creeze conditii de
incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor.
Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice
superioare a semintelor. Principalele lucrari de pregatire, in functie de specificul fiecarei seminte
sunt: uscarea, curatirea si sortarea, tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor,
umectarea, preancoltirea, tratarea semintelor cu substante stimulatoare, scarificarea; granularea,
drajarea, tratamentul cu Nitragin.
Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii, se
recurge la uscare. Se face prin mai multe metode: la soare, pe arie batatorita sau platforma
betonata, sub soproane, in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale.
Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor, iar prin sortare, separarea semintelor pe
categorii dupa forma, marime si greutate. Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza
concomitent, cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea, triorul, selectorul. Sortarea are
importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar
plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform.
Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata, umeda sau termica.
Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice
(insectofungicide), folosindu-se, in general, 100 250 gr. pentru 100 kg. samanta. Tratamentul pe
cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de
cupru 1%, formalina 0,1%) si apoi uscarea lor. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica
pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor).
Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala, cauzate de ciuperci ai
caror spori ajung in interiorul semintelor, cum este taciunele zburator al graului si orzului. Metoda
este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar.
Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac, castravete, ardei, tomate) cu
scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor, de a scurta perioada de producere a
rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. Semintele umectate sau preincoltite
trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor, intr-un sol reavan.
Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea
plantelor, in special legume, folosindu-se substante chimice: auxine, vitamine, microelemente.
Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna, trifoi,
sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii.
La legume, se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei
repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob), realizandu-se in acelasi timp un
mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii.
Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata, deoarece
mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila.
Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula, avand in componenta un liant,
substante insecto-fungicide, erbicide, biostimulatori, uneori substante nutritive si microelemente.
Semintele capata o forma regulata, cu avantaje importante pentru semnatul de precizie.
Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor, la rasadurile
de legume sau la puieti, inainte de plantare. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza
azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor.
Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. Pentru conditiile tarii noastre,
sunt trei epoci: toamna, primavara si vara. Epoca de semnat depinde de specia de plante, de

biologia fiecarei specii, de soiurile sau hibrizii cultivati, de conditiile de clima, sol, relief si
temperatura solului, de scopul pentru care se face cultura, de termenul de livrare.
Semnatul se efectueaza cu masina, in randuri si, numai in cazuri rare, prin imprastiere cu mana
sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea, in araturi sau pe suprafete
restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta, care nu se prasesc si nu se raresc.
Semanatul cu masina se practica in mai multe variante:
Semanatul in randuri obisnuite. Distanta dintre randurile de plante este de 12 15 cm, iar intre
plante de 0,25 4 cm., in functie de speciile sau soiurile de plante. Se foloseste la cereale
paioase, la unele plante leguminoase, la inul de ulei.
Semanatul in randuri dese. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. Astfel, se
seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata, avand avantajul fata de metoda
precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si, prin urmare, un spatiu de
nutritie mai corespunzator.
Semanatul in randuri departate. Distanta intre randuri, cel mai frecvent, este curpinsa intre 30
80 cm, in functie de cultura respectiva. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea
prasitului mecanic intre randuri, fiind vorba de culturi prasitoare. Metoda are mai multe
subvariante: semnatul bob cu bob, in benzi si in cuiburi.
Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor, cate una, la distante aproximativ
egale, inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit.
Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat, iar intre acestea se
lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de
recoltat.
Semanatul in cuiburi. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un
loc.
Semanatul in coame. Pe solurile cu exces de umiditate, se foloseste metoda aceasta. Masina de
semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. Datorita denivelarilor realizate la
semanat, se mareste suprafatade evaporatie a apei, iar semintele gasesc conditii mai bune
pentru incoltire.
Semanatul in rigole. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita
atasate la brazdarele semanatorii. Pe masura ce plantele cresc, odata cu lucrarile de intretinere
se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda.
Metoda se practica in zonele aride, asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o
inradacinare mai adanca a plantelor.
Semanatul in culise. Se practica, de obicei, in legumicultura, in zone cu vanturi puternice si
frecvente. In acest scop se seamana benzi formate din 2 4 randuri de porumb sau alte plante
cu talie inalta, iar intre ba\enzi s ecultiva fasole, pepeni, castraveti, ardei etc.
Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei, rasaririi si uniformitatii culturii. Variaza
intare limite destul de mari, in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de
strabetere, particularitatile de germinatie, umiditatea solului, data semanatului, metoda de
recoltare, textura solului.
Natura de samanta. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar.
Secalculeaza cu formula:
d x MM3 x 100
Cs = -------------------------- in care:
PxG
Cs cantitatea de samanta (kg/ha)
d desimea plantelor ma mp. (seminte germinabile la mp).
P puritatea semintelor (%)
G germinatia semintelor (%)
Desimea plantelor. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. sau 1 ha. reprezinta ceea ce
numim desimea plantelor, desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre
plantele de pe acelasi rand.
Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante, scopul pentru care se
face cultura, conditiile de clima si fertilitatea solului, adancimea apei freatice, mposibilitatea de a
se iriga.