Universitatea de Stiinte Agronomice

si
Medicina Veterinara

Tema
Marcarea si semnalizarea punctelor
topografice

Musat Adina Cristina

Grupa 2202

Marcarea si semnalizarea punctelor

topografice
MARCAREA PUNCTELOR
TOPOGRAFICE
Marcarea reprezint operaia de fixare a punctelor
topografice pe teren. Este necesara pentru ca punctele odat
alese s fie identice att la determinarea lor ct i la
determinarea altor puncte i de asemenea pentru ca oricnd
s se poat face legtura intre planul topografic si teren.
Marcarea punctelor se face n mod difereniat dup
importana i destinaia lor i poate fi de doua tipuri :
marcare provizorie
marcare
definitiva

Marcarea provizorie este de scurta durata de la 2 la 4

ani si se face cu :
- tarusi de lemn de esenta tare (stejar, carpen, ulm) cu
sectiunea patratica sau rotunda de 4-6 cm. La partea
superioara a tarusului se bate un cui care marcheaza
punctul metalic .Cu tarusii din lemn se realizeaza marcarea
provizorie a punctelor de drumuire si a punctelor de detaliu
mai importante situate in extravilan
- rui din fier, se folosesc pentru marcarea punctelor din
intravilan. Au diametru de 1,5 3 cm i lungimea de 15
25 cm.
Marcarea punctelor :a- tarus de lemn ; b- tarus de
fier
( 1 - punctul matematic )

stlpi din lemn cu diametrul de 10 cm i lungimea de 1-1,25

m. Se materializeaz punctele. care necesit o durabilitate
mai mare

Marcarea permanent este denumita si

bornarea punctelor. Reprezinta o materializare de
lunga durata a punctelor topografice si se face
prin borne.Se borneaza punctele retelei de sprijin
ca si cele de indesire.Bornele se confectioneaza
din beton armat sub forma unui trunchi de
piramida cu sectiune patrata.Marcarea punctelor
se face prin borne fara martori sau prin borne cu
martori, care consta in materializarea lui si in
subsol.

Semnalizarea punctelor topografice

Semnalizarea este operatia prin care ,prin
intermediul unor semnale se face posibila
observarea punctelor topografice de la distanta.
Semnalizarea punctelor se realizeaza prin:
- semnale portabile pentru punctele de
drumuire si punctele de detaliu situate la distante
de pana la 300 m;
- semnale permanente pe toata
perioada de masurare pentru punctele retelei de
sprijin si de indesire(triangulatie,intersectie)
aflate la distante mai mari de 300 m.

 Semnale portabile
Jalonul este un baston drept confectionat din
lemn usor cu sectiunea de 4-6 cm de forma
octogonala ,hexagonala sau tiunghiulara si
lungimea de 2m .Este vopsit in rosu si alb pe
segmente de 20 cm si la un capat este prevazut
cu un sabot de fier.

Jalonul se ine cu mna sau cu un trepied metalic

deasupra punctului marcat.
Verticalitatea lui se asigur cu un fir cu plumb
sau cu o nivel sferic fixat pe jalon.

Semnale permanente
Mai sunt denumite semnale geodezice sau
topografice si sunt de mai multe tipuri:
-Baliza de sol este un semnal confectionat dintr-o
rigla de lemn cu lungime de 3-7 metri.Au sectiunea
dreptunghiulara de 7/9 cm ,8/10 cm ,10/12 cm.Pentru
ca semnalul sa fie vizibil de la distanta mare are la
partea superioara un fluture format din patru
scanduri vopsite doua in negru ,iar doua in alb.
Se va cauta pe cat posibil sa se confectioneze
semnalele cele mai potrivite din punct de vedere
tehnic,dar si cele mai economice.

Se vor construi semnale mai nalte n terenuri de

es, acoperite cu tufiuri sau culturi unde
vizibilitatea este mai slab, ar n regiuni
muntoase relieful terenului poate permite
construirea de semnale mai scurte. Semnalul se
introduce ntr-o cutie de lemn cu o lungime de 80
cm, ngropat n pamant n poziie vertical,
verticalitate asigurat printr-un fir cu plumb.

Balize n arbore este asemntoare balizei de

sol, fiind fixat pe arbori n poziie vertical.
Bornarea n aceast situaie poate fi excentric,
cnd semnalul se proiecteaz la sol n perimetrul
tulpinii, sau poate fi centric.
Acest tip de semnal prezint dezavantajul c nu
are stabilitate bun, dar datorit nlimii la care
se fixeaz,nlocuiesc construciile nalte de
semnale care sunt costisitoare. n cazul bornrii
excentrice, excentricitatea nu va depii 50 cm i
se va face pe direcia Nord Sud fa de semnal
cu ajutorul unei busole.

Piramida la sol este o semnalizare centric i

staionarea se face pe verticala punctului marcat.
Se construiete cu trei sau patru picioare din
lemnsau metal n form de piramid cu baza
triunghiular sau ptrat. Picioarele sunt reunite n
partea superioar i consolidate cu o brn de
lemn, aezat vertical, care se numete popul
semnalului. n vrful popului se prinde fluturele.
n partea de jos, popul este fixat pe picioare prin
patru contravntuiri.
Pentru ca semnalul s fie vizibil se mbrac
partea de sus cu scanduri vruite. Plantarea
semnalului se face astfel ca centrul popului i
centrul bornei s se gseasc pe aceeai vertical

Semnale cu pilastru n localiti semnalele se

instaleaz pe acoperiurile cldirilor sau pe terase
pe pilatri din beton armat, crmid sau lemn,
dup cum permite construcia imobilului

Condiiile pe care trebuie s le

ndeplineasc un semnal topografic sunt:
s se deosebeasc net de obiectele
nconjurtoare ca form i colorit, ca s
fie vizibil de la distana mare;
s fie stabil i solid, stabilitatea
semnalului s permit msurarea
unghiurilor pe vnt de intensitate medie;
s fie construit din material rezistent;
s apar simetric din orice direcie s-ar
face vizarea

Bibliografie
1. Neamu M., Taub M., - Topografie, volumul I, Institutul de
Construcii
Bucureti, 1979
2. Neamu M., Taub M., - Topografie, volumul II, Institutul de
Construcii
Bucureti, 1979
3. Neamu M., Ulea E., .a. Instrumente topografice i
geodezice, Editura
Tehnic, Bucureti, 1982
4. Rusu A., - Topografie-Geodezie, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti,1982
5. Dragomir P., - Topografie general, Institutul de
Construcii Bucureti, 1992