Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
18 21 Capitolul II 2 Pretnsionare
18 21 Capitolul II 2 Pretnsionare
Primul protect tip pentru aceste suprastructuri a fost intocmit de catre I.P.T.A.N.A. in anul
1967 si s-a reactualizat periodic, in functie de modificarea normativelor si standardelor, precum si
de progresele tehnologice, in anii 1971 - 1976. Proiectul acoperea initial gama de lungimi cuprinse
intre 12 - 33 m, insa datorita existentei pentru deschiderile cu L = 12 - 21 m a variantei din grinzi
monobloc, a fost folosit numai pentru deschiderile de 24, 27, 30 si 33 m.
Suprastructurile au in sectiune transversala patru grinzi principale si se adopta pentru latimi ale
zonei carosabile de 7,80 m si doua trotuare de 1,00 m sau de 1,50 m latime.
Grinzile principale sunt alcatuite din tronsoane de maxim 3,0 m lungime confectionate in
tipare metalice rigide (fig. 2.31), solidarizate transversal cu trei antretoaze din beton precomprimat,
una centrala si cate una pe fiecare reazem.
In tabelul 2.6 sunt prezentate caracteristicile constructive ale suprastructurilor pe grinzi din
beton precomprimat prefabricate din tronsoane mici.
Grinzile sunt realizate din beton de clasa C32/40 in tronsoanele uzinate, pretensionate cu
fascicule din sarme paralele SBP I 5 mm, numarul cablelor si modul de alcatuire depinzand
de lungimea grinzii (tabel 2.7)
SECTIUNE ORIZONTALA I -I
Suprastructurile podurilor pe grinzi prefabricate din tronsoane mici sunt calculate pentru a
prelua solicitarile specifice clasei E de incarcare (A30 si V80).
In faza I-a se executa pretensionarea grinzilor amplasate pe platforma de
pretensionare. Faza incepe cu pretensionarea grinzii si se termina dupa montarea grinzilor pe
elementele de infrastructura, inainte de betonarea antretoazelor si a placii, avand o durata totala de
circa 60 de zile. Actiunile care solicita grinda in acesta faza sunt actiunea precomprimarii,
considerata in calcul ca o actiune exterioara, si greutatea proprie a grinzii prefabricate.
La determinarea eforturilor unitare la fibrele extreme ale sectiunii de beton se au in vedere
pierderile de tensiune datorate frecarilor produse pe traseele armaturilor (f), pierderile produse de
lunecarile si deformatiile locale in ancoraje la blocare () si cele produse de intinderea in etape
succesive a armaturilor (s).
Calculul eforturilor unitare in beton se face utilizand caracteristicile nete ale sectiunii grinzii
prefabricate, determinate scazand din caracteristicile geometricele ale sectiunii bute cele ale
canalelor cablelor.
In faza I-a se fac verificari la starile limita ale exploatarii normele, de fisurare si deformatie.
Faza aII-a dureaza de la sfarsitul fazei I-a pana la intarirea betonului turnat monolit in
placi si antretoaze. Grinda principala va fi solicitata de greutatea betonului monolit turnat in
placi si antretoaze, generand o stare de eforturi unitare in beton si armatura, care se va
suprapune peste starea de eforturi calculata la sfarsitul fazei I.
La determinarea eforturilor unitare in beton si armatura se considera ca se consuma cca.
40% din pierderile de tensiune produse de relaxarea armaturilor pretensionate (r) si cele din
contractia si curgerea lenta a betonului (c+cl), in intervalul de timp de 60 zile de la
pretensionarea grinzii si pana la intarirea betonului monolit turnat in placi si antretoaze.
In acesta faza, calcul eforturilor se face utilizand caracteristicile geometrice ale sectiunii
ideale a grinzii prefabricate, determinate prin transformarea ariilor armaturilor pretensionate intr-o
sectiune echivalenta, ideala de beton. Coeficientul de echivalenta utilizat la transformarea
sectiunii de otel in sectiune echivalenta de beton, se calculeaza pe baza raportului modulilor de
elasticitate ai armaturii pretensionale si betonului.
Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata, calculata prin
considerarea greutatii betonului monolit si a pierderilor de tensiune, se suprapune peste cea
calculata in faza I-a, rezultand o stare de eforturi la sfarsitul fazei a II-a de executie a grinzii
prefabricate.
Faza a IIl-a - se executa calea, trotuarele si parapetul, realizandu-se incarcarea
suprastructurii cu toate incarcarile permanente.
In acesta faza se iau in considerare diferentele de 60% din pierderile de tensiune reologice
produse de relaxarea armaturii pretensionate si contractia si curgerea lenta a betonului, la care se
adauga eforturile produse de contractia betonului monolit turnat in placi in raport cu grinda
prefabricate.
Pentru calculul eforturilor se utilizeaza caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale
a grinzii, determinate prin sporirea latimii active de placa cu zonele de beton turnat monolit.
Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata la sfarsjtul fazei a III-a se
calculeaza suprapunand peste starea de eforturi calculata in faza a Il-a, eforturile produse de
greutatea caii montate pe pod si de pierderile de tensiune corespunzatoare.
Faza a IV-a - podul este dat in exploatare fiind deschis circulatiei pietonale si convoaielor
rutiere tip specifice clasei E de incarcare (A30 si V80). Calculul eforturilor unitare se face
utilizand caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale. In faza a IV-a se fac verificari la
starea limita de rezistenta si la starile limita ale exploatarii normale, de fisurare si deformatie. Pentru
incarcarea cu convoiul V80 se dezvolta in grinzile marginale, la nivelul fibrei inferioare, eforturi
unitare de intindere avand valori care satisfac conditiile de verificare la deschiderea si
inchiderea fisurilor pentru clasa a n-a de fisurare.
Datorita numarului mare de rosturi si a deficientelor constatate pe santier la realizarea
acestora, incepand cu anul 1986 s-a renuntat la realizarea podurilor de sosea cu grinzi
prefabricate din tronsoane mici.
Cele 5 cable de precomprimare se ancoreaza cu ancoraje tip inel con dublu la ambele capete
si cu ancoraje la un capat si dorn la celalalt. Numarul si alcatuirea cablelor de precomprimare este
prezentata in tabelul 2.9.
Tabel 2.9.
trebuie sa fie cu minim 10 mm mai mare decat cel al armaturii pretensionate, iar aria sectiunii interioare
a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a armaturii pretensionate (fig. 2.34).
Armaturile nepretensionate vor avea diametral minim 8 mm si vor fi distribute pe toate fetele
grinzii, transversal si longitudinal, la distanta maxima de 33 cm. La talpa superioara si inferioara a
grinzii, la care apar eforturi de intindere, distanta dintre armaturi se recomanda sa fie 20, in care
este diametrul armaturii nepretensionate (fig. 2.37).
pozitionate in dreptul rosturilor dintre tronsoane. Blocurile de fundatie din dreptul rosturilor
intermediare, vor fi independente pentru fiecare grinda si vor avea dimensiunile 60 x 180 x 180 cm
(fig. 2.38). Blocurile de fundatie marginale vor fi continui pe intreaga platforma si vor avea
dimensiunile 120 x 220 x 220 cm. Tronsoanele prefabricate se vor aseza pe calaje din lemn de
stejar, care sa permita scurtarea grinzii la precomprimare. La blocurile marginale, in dreptul axului
de rezemare a tronsonului prefabricat, va fi inglobat un tronson de sina C.F. tip 49, in vederea
riparii grinzilor prin tragere cu trolii. Se monteaza dispozitivele de sigurare a stabilitatii la rasturnare,
la extremitatile fiecarui tronson.
Pana la umplerea rosturilor se vor lua masuri pentru a impiedica murdarirea fetelor
interioare ale rosturilor si ale canalelor. Se asigura continuitatea canalelor intre tronsoanele
prefabricate, prin montarea unor mansoane din tabla de 0,3 mm grosime, care unesc capetele
tecilor corespondente din tronsoanele adiacente in rost. Asamblarea tronsoanelor in grinzi se face
prin innadirea prin sudura cu cordon dublu a mustatilor de armaturi din tronsoanele de capat cu
mustatile armaturilor corespunzatoare ca pozitie in sectiune transversala, din tronsonul central. In
fiecare rost se monteaza constructiv 3 randuri de etrieri inchisi, care cuprind in interior mustatile
sudate de armatura.
Dupa cofrare, se betoneaza fiecare rost cu beton de clasa C 28/35. Inaintea operatiei de
betonare, fetele de beton ale tronsoanelor adiacente in rost se vor stropi cu apa pentru a se
evita absorbtia din betonul de monolitizare. Compartarea betonului turnat in rost se executa prin
indesare cu o sipca din lemn sau cu o vergea metalica. Pentru o buna compactare se prevedea pe
fiecare din fetele cofrajului o alveola semicirculara, care sa permita introducerea unui pervibrator
in rost, dar fara sa deterioreze sau sa deplaseze mansoanele de continuizare a canalelor in rost.
Dupa turnare, se vor lua masuri de protectie a betonului.
10
11
Utilizarea grinzii metalice de lansare se face pentru montarea grinzilor la poduri cu mai
multe deschideri.
12
13
grinzii prefabricate, determinate prin transformarea ariilor armaturilor pretensionate intr-o sectiune
echivalenta, ideala de beton. Coeficientul de echivalenta utilizat la transformarea sectiunii de otel in
sectiune echivalenta de beton, se calculeaza pe baza raportului modulilor de elasticitate ai armaturii
pretensionale si betonului.
Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata, calculata prin considerarea
greutajii betonului monolit si a perderilor de tensiune, se suprapune peste cea calculata in faza I-a,
rezultand o stare de eforturi la sfarsitul fazei a Il-a de executie a grinzii prefabricate.
Faza a IIl-a - se executa calea, trotuarele si parapetul, realizandu-se incarcarea suprastructurii cu
toate incarcarile permanente. In acesta faza se iau in considerare diferentele de 60% din pierderile de
tensiune reologice produse de relaxarea armaturii pretensionate si contractia si curgerea lenta a betonului,
la care se adauga eforturile produse de contractia betonului monolit turnat in placi in raport cu grinda
prefabricate.
Pentru calculul eforturilor se utilizeaza caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale a
grinzii, determinate prin sporirea latimii active de placa cu zonele de beton turnat monolit. Starea de
eforturi unitare in beton si armatura pretensionata la sfarsitul fazei a III-a se calculeaza suprapunand
peste starea de eforturi calculata in faza a n-a, eforturile produse de greutatea caii montate pe pod si
de pierderile de tensiune corespunzatoare.
Faza a IV-a - podul este dat in exploatare fiind deschis circulatiei pietonale si a convoaielor
rutiere tip specifice clasei E de incarcare (A30 si V80). Determinarea starii de eforturi unitare din
incarcari utile se face prin aplicarea unei metode de calcul a repartitie transversale (metoda
antretoazei infinit rigide sau metoda antretoazei elastice). Calculul eforturilor se face utilizand
caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale.
In faza a IV-a se fac verificari la starea ultima limita de rezistenta si la starile limita ale
exploatarii normele, de fisurare si deformatie. Pentru incarcarea cu convoiul V80 se dezvolta in
grinzile marginale, la nivelul fibrei inferioare, eforturi unitare de intindere avand valori care
satisfac conditiile de verificare la deschiderea si inchiderea fisurilor pentru clasa a n-a de fisurare.
2.3.2.3. Suprastructuri pe grinzi cu armatura postintinsa cu inaltime redusa (L = 24 33 m)
Suprastructurile pe grinzi cu inaltime redusa se pot folosi pentru poduri cu una sau mai multe
deschideri simplu rezemate, avand partea carosabila de 7,80 m latime si trotuare de 1,00 m sau 1,50 m
latime, in situatiile in care, avand cota rosie impusa, este necesara reducerea la maximum a inaltimii de
constructie (h = L/20 - L/25), pentru asigurarea unei anumite inaltimii libere sub pod.
Suprastructurile pe grinzi prefabricate din beton precomprimat cu inaltime redusa pot fi folosite la
deschiderile oblice cu lungimi mai mari (traversarea cursurilor de apa, linii c.f. cu oblicitate mare etc.) impreuna
cu suprastructuri tipizate obisnuite cu lungimi mai mici, pentru a se realiza coborarea cotei rosii a drumului,
reducerea volumului de terasamente si eliminarea unor constructii costisitoare cum ar fi zidurile de sprijin a
terasamentelor din rampele de acces. De exemplu, se pot folosi suprastructuri obisnuite de 21 m
lungime, cu grinzi avand o inaltime de 1,40 m, impreuna cu suprastructuri cu inaltime redusa de 33 m si o
inaltime a grinzii de 1,35 m, prin racordarea betonului de panta.
Se recomanda folosirea suprastructurilor cu inaltime redusa in solutiile cu continuizare,
reducandu-se in acest fel numarul rosturilor pe suprastructura. Armaturile necesare pentru preluarea
momentelor negative de pe reazeme, se pot monta in betonul monolit de suprabetonare a placii superioare.
Grinzile cu inaltime redusa sunt alcatuite din 3 tronsoane, 2 de capat si unul central, care se asambleaza pe
santier prin betonarea rosturilor de 35 cm latime. Tronsoanele de capat sunt identice pentru toate
deschiderile de 24, 27, 30 si 33 m, numai tonsonul central prezinta lungimi diferite fimctie de
lungimea grinzii (fig. 2.46). Monolitizarea tronsoanelor se face prin inadirea armaturilor longitudinale,
completarea etrierilor si barelor de rezistenta din placa, cofrarea sectiunii si betonarea rosturilor cu
beton de clasa C32/40.
16
17
18
Pentru calculul eforturilor se utilizeaza caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale
a grinzii, determinate prin sporirea latimii active de placa cu zonele de beton turnat monolit.
Pentru ca in aceasta faza, sectiunea totala a grinzii este realizata din betoane de clase diferite
(grinda prefabricata din beton de clasa C 32/40, iar placa monolita din C 25/30), aria sectiunii de
calcul se stabileste pentru o singura clasa de beton, omogenizandu-se prin inmultirea ariilor
respective cu raportul modulilor de elasticitate.
Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata la sfarsjtul fazei a IIl-a se
calculeaza suprapunand peste starea de eforturi calculata in faza a Il-a, eforturile produse de
greutatea caii montate pe pod si de pierderile de tensiune corespunzatoare.
20
Faza a IV-a - podul este dat in exploatare fiind deschis circulatiei pietonale si a convoaielor
rutiere tip specifice clasei E de incarcare (A30 si V80). Calculul eforturilor se face utilizand
caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale. In faza a IV-a se fac verificari la starea ultima
limita de rezistenta si la starile limita ale exploatarii normele, de fisurare si deformatie.
2.3.3. Poduri cu grinzi prefabricate pentru cale ferata. Proiect tip
Datorita variatiei mari a deschiderilor podurilor de cale ferata, a inaltimilor de constructie si a
unei frecvente de utilizare relativ reduse, suprastructurile cu grinzi din beton precomprimat
prezinta o mare diversitate de alcatuiri constructive. Acest aspect a impus ca o necesitate
tehnica elaborarea unor proiecte tip, pentru acele deschideri care au o frecventa mai mare de
utilizare de reteaua feroviara, cuprinse intre 15,00 si 33,00 m.
In sectiune transversala, cele doua grinzi prefabricate din beton precomprimat sunt asezate
simetric in raport cu axa caii, la 2,00 m distanta inteaxe. Asamblarea lor se realizeaza prin
precomprimare transversala, in dreptul semiantretoazelor, turnate odata cu grinzile principale.
Rosturile dintre placile grinzilor si dintre semiantretoaze se mateaza cu mortar de ciment cu
intarire rapida (fig. 2.49).
Grinzile prefabricate se executa din beton de clasa C28/35 si cu armatura postintinsa
realizate din fascicule 48 5 mm SBP I. Elementele geometrice ale grinzilor tip sunt prezentate in
tabelul 2.11, din care se poate remarca faptul ca marea majoritate a dimensiunilor grinzilor se
mentin aceleasi, indiferent de deschidere, pentru a crea importante avantaje ale tipizarii lor .
Fig. 2.49. Suprastructuri tipizate pentru poduri de cale ferata cu doua grinzi prefabricate
Se poate remarca faptul ca variatia sectiunii se realizeaza printr-un numar minim de
parametrii: inaltimea grinzii, numarul cablelor si dispunerea lor in sectiune.
In proiectul tip urmatoarele dimensiuni sunt meminute constante:
- grosimea inimii in camp -18 cm si pe reazem - 50 cm;
- latimea placii superioare a grinzilor -196 cm;
- latmea bulbului grinzilor principale - 85 cm.
Trotuarele sunt realizate din elemente prefabricate din beton armat clasa C16/20, asamblate
cu grinzile principale de rezistenta prin intermediul placutelor metalice, inglobate in prefabricate si
eclisate cu sudura. Aceste elemente prefabricate indeplinesc urmatoarele functii:
- realizarea timpanelor cuvei de piatra sparta, prin inchiderea laterala a acestei;
- sustinerea circulatiei personalului de intretinere a caii ferate;
- asigura posibilitatea pozarii cablurilor pentru telecomunicatii si semnalizare bloc.
21
Calea pe pod are aceeasi caracteristici ca si in linie curenta, atat pentru a asigura elasticitatea
caii, cat si pentru a permite functionarea in flux continuu a utilajelor grele pentru intretinerea caii. Domeniul de
utilizare a proiectului tip:
- linii simple in aliniament si curbe cu raza minima 300 m;
- linii duble in aliniament si curbe cu raza minima 300 m, pentru diverse situatii privind distanta
intre axele liniilor;
- linii multiple (triaje, statii etc.).
Introducerea in cale a tablierelor se poate face prin montarea in amplasament, pe linii noi sau pe
linii existente care se pot scoate din circulate pe o perioada mai mare de timp, sau prin montarea alaturi
de amplasament si riparea lor prin inchiderea circulatiei.
Indiferent de modul de introducere in cale, montarea elementelor unui tablier se realizeaza in
urmatoarele etape tehnologice:
- se aseaza grinzile din beton precomprimat pe grinzile metalice transversale;
- se aduc grinzile prefabricate in pozitie de montaj;
22
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
23