Cuprins

Povestea descoperirii radiatiilor X;

Radiatiile X;
Natura radiatiilor X;
Proprietatiile radiatiilor X;
Mecanismul generarii radiatiilor X;
Surse de raze X;
Absorbtia de raze X;
Aplicatiile acestor radiatii;
Sfaturi!!!

Povestea descoperirii radiatiilor X

*n ziua de 8 noiembrie 1890, profesorul

Wilhelm Conrad Rntgen (1845-1923) lucra, ca

de obicei, singur n camera lui din laboratorul
de fizic al Universitaii din Wrzburg.
*n acea perioad, Rntgen se hotrse s
abordeze un nou domeniu - cel al descrcrilor
electrice n gaze, probabil pentru studiul
fluorescenei.

*n acest scop, Rntgen a nceput s studieze

decrcarea electric produs de o bobin de
inducie ntr-un tub Crookes. Acoperise tubul cu
un carton negru pentru a putea observa mai
usor luminozitile slabe.
*Din ntmplare, lng tubul Crookes se afla
un ecran acoperit cu platinocianur de
bariu..Rntgen a constat cu uimire c atunci
cnd tubul era alimentat cu tensiune ecranul
devenea fluorescent, n mod misterios, cci se
pare c nimic nu cdea pe el.

*Proprietatea platinocianurii de bariu de a

deveni fluorescent era bine cunoscut.
Pentru a deveni fluorescent, platinocianura
de bariu trebuie bombardat cu radiaii
catodice. n acest scop platinocianura de
bariu era introdus ntr-un tub Crookes sau
dispus n faa unei ferestre prin care
radiaiile catodice erau scoase dintr-un tub
Lenard.
*Tocmai datorit acestei proprieti,
ecranele acoperite cu platinocianur de
bariu erau utilizate n toate laboratoarele n
care se fceau experiene cu raze catodice.

*Asa se explic de ce un asemenea ecran

se afla pe masa de lucru al lui Rntgen.
Ecranul cu platinocianur de bariu devenea
fluorescent n cazul experienelor sale, chiar
dac asupra sa nu cdea un fascicol de raze
catodice.
* Pentru a-si da seama de cauzele acestui
fenomen, Rntgen a ecranat foarte bine
tubul Crookes, a ndeprtat ecranul cu
platinocianur de bariu pn la o distan
de 2 m, iar ntre ecran si tub a pus diferite
substane opace.

*Ecranul continua s devin fluorescent,

atunci cnd tubul Crookes era alimentat cu
tensiune. Rntgen si-a dat imediat seama c
se afla unui fenomen necunoscut nc. n
urmtoarele 8 sptmni el a lucrat intens.
*A stabilit c fluorescena platinocianurii de
bariu este provocat de o radiaie
necunoscut nc, pe care a denumit-o
radiaie X, stabilindu-i n acelasi timp si
proprietile.

*Aceast radiaie putea s provoace nu

numai fluorescena platinocianurii de bariu,
dar si nnegrirea unei plci fotografice si
chiar descrcarea unui electroscop.
*De asemenea Rntgen a artat c
radiaiile X sunt absorbite n mod diferit de
ctre esuturile moi, respectiv de ctre
oase. Cu aceast ocazie Rntgen a fcut
prima radiografie care reprezenta mna
stng a soiei sale.

*n aceast radiografie apar foarte clar oasele

minii, precum si verigheta pe care soia sa o purta.
n ziua de 28 martie 1895, Rntgen a comunicat
rezultatele sale Societii Fizico-Medicale din
Wrzburg.
* n decurs de numai cteva zile, experienele lui
Rntgen au fost repetate n numeroase laboratoare
din lume, iar dup cteva sptmni au fost fcute
ncercri de a utiliza razele X n medicin.

Radiatiile X
*Radiatiile electromagnetice sunt
produse prin oscilatia sau acceleratia unei
sarcini electrice.Undele
electromagnetice au atat componente
electrice cat si magnetice. Gama radiatiilor
electromagnetice este foarte larga: unde cu
frecventa foarte inalta si lungime mica sau
frecventa foarte joasa si lungime mare.
*Lumina vizibila constituie numai o
parte din spectrul undelor
electromagnetice.

*In ordine descrescatoare de frecventa,

spectrul undelor electromagnetice se
compune din: radiatii gama, radiatii X,
radiatii ultraviolete, lumina vizibila, radiatii
infrarosii, microunde si unde radio.
*Indiferent de frecventa si lungimea de
unda, undele electromagnetice au o viteza
de 299.792km/s in vid. Lungimea si
frecventa undelor electromagnetice sunt
importante in determinarea efectului termic,
al vizibilitatii, al penetrarii si a altor

Asadar radiatiile X
sunt radiatii
electromagnetice
penetrante, cu lungime de
unda mai scurta decat a
luminii si rezulta prin
bombardarea unei tinte de
tungsten cu electroni cu
viteza mare.

Radiaiile X impresioneaz soluia fotografic , ca i lumina

Absorbia radiaiilor depinde de densitatea si de masa
atomic
Cu cat masa atomic este mai mic, materialul este mai
usor ptruns de razele X
Cand corpul uman este expus la radiaiii X, oasele cu
masa atomic mai mare decat carnea, absorb in mare msur
radiaiile i apar umbre mai pronunate de film.

In cele dou imagini ne este prezentat sub forma

de raze x, mecanismul vorbirii la om.In prima
animaie rostete cuvantul "pion", iar in a doua
animaie ne arata deschiderea maxim a cavitii
bucale.

Natura radiatiilor X
*Primul tub care a produs raze X a fost
conceput de fizicianul William Crookes.
Cu un tub de sticla partial vidat, continand
doi electrozi prin care trece curent
electric. Ca rezultat al ionizarii, ionii
pozitivi lovesc catodul si provoaca iesirea
electronilor din catod.
*Un tub catodic imbunatatit, prin
introducerea unui catod curbat pentru
focalizarea fasciculului de electroni pe o
tinta din metal greu, numita anod,
produce raze X mai dure, cu lungimi de
unda mai scurte si energie mai mare.
Razele X produse, depind de presiunea
gazului din tub.

*Urmatoarea imbunatatire a fost realizata

de William David Coolidge in 1913 prin
inventarea tubului de raze X cu catod
incalzit. Tubul este vacumat iar catodul
emite electroni prin incalzire cu un curent
electric auxiliar.
*Accelerarea procesului de emitere a
electronilor se face prin aplicarea unui
curent electric de inalta tensiune, prin tub.
Fizicianul american Arthur Holly
Compton (1892 1962), laureat al Premiului
Nobel, prin studiile sale a descoperit asa
numitul effect Compton in anul 1922.

Cum functioneaza tubul de raze X

Tub de radiaii X

Spectrul de radiaii X emis de

un anticatod, prin
bombardarea cu electroni
rapizi (suprapunere de
spectru continuu i
spectru de linii
caracteristice elementului
chimic din care este
constituit catodul ).

Proprietatile radiatiilor X
*Radiatiille X impresioneaza solutia
fotografica, ca si lumina. Absorbtia
radiatiilor depinde de densitatea si de
greutatea atomica. Cu cat greutatea
atomica este mai mica, materialul este mai
usor patruns de razele X. Cand corpul uman
este expus la radiatiii X, oasele, cu greutate
atomica mai mare decat carnea, absorb in
mai mare masura radiatiile si apar umbre
mai pronuntate pe film. Radiatiile cu
neutroni se folosesc in anumite tipuri de
radioagrafii, cu rezultate total opuse: partile
intunecate de pe film sunt cele mai usoare.
*Radiatiile X provoaca fluorescenta
anumitor materiale, cum ar fi platinocianidul
de bariu si sulfura de zinc.

*Daca filmul fotografic este inlocuit cu un ecran

tratat cu un asemenea material, structura
obiectelor opace poate fi observata direct. Aceasta
tehnica se numeste fluoroscopie.
*Alta caracteristica importanta este puterea de
ionizare, care depinde de lungimea de unda.
Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza,
este direct proportionala cu energia lor. Aceasta
proprietate ne ofera o metoda de masurare a
energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o
camera de ionizare, se produce un curent electric
proportional cu energia fasciculului incidental. De
asemenea, datorita capacitatii de ionizare, razele X
pot fi vazute intr-un nor. Alte proprietati: difractia,
efectul fotoelectric, efectul Compton si altele.

Cum se produce o radiografie

Sectiune printr-o radiografie

Mecanismul generarii
radiatiilor X
*La numai cteva luni de la descoperirea
razelor X, fizicianul romn Dragomir
Hurmuzescu(1865-1954) a construit un
electroscop foarte sensibil, care i poart si
numele, special pentru studiul acestor
radiaii.
*Acest electroscop s-a dovedit a fi foarte
util pentru studiul fenomenelor de ionizare
produse de diferite preparate radioactive.

De la Rntgen pn azi....
...radiaiile care aveau iniial natura
necunoscut numindu-se X, sunt utilizate
des n domeniul medical unde se fac nu
numai radiografii ci si tomografii
computerizate.
*Telescoapele de raze X trebuie s fie
plasate nafara atmosferei terestre pentru a
capta radiaii X emise de surse aflate la
miliarde de ani lumin distan.
*Printre cele mai cunoscute se afl
Chandra X-ray Observatory, care a a fost
lansat de naveta Space Shuttle Columbia n
1999.

*Revenind la statisticile efectuate cu

privire la utilizarea radiografiilor
medicale, trebuie precizat faptul c
radiaiile X au putere mare de ionizare,
care este direct proporional cu
energia lor.
* Din acest motiv, este bine s
limitm, pe ct este posibil, expunerea
noastr la acest tip de radiaii.

Surse de raze-X
Sistemul solar- Atmosfera externa a Soarelui este o
sursa de raze-X.
Stele - Atmosfera fierbinte sau corola stelelor normale
produc si ele raze-X. Observatiile razelor-X sunt
folositoare la intelegerea activitatii stelelor in evolutia
lor.
Stelele Pitice Albe- Acestea sunt dense, resturi arse
ale unor stele cum ar fi Soarele. Ele s-au format in urma
consumarii combustbilului nuclear.
Supernove si ramasite ale acestora Cand o stea
explodeaza si se transforma intr-o supernova, explozia
creeaza un nor in care se pot atinge valori de mai multe
milioane de grade care straluceste in raze-X timp de mii
de ani. Observatiile razelor-X pot dezvalui dinamica
exploziei si elementele grele prezente in norul rezultat.

*Gaurile negre- Cand stea moarta are masa

mai mare decat trei sori, aceasta formaeaza o gaura
neagra in spatiu. Telescoapele pentru observarea
razelor-X ne dau o imagine asupra materiei
supraincalzite care se misca in jurul gaurilor negre.
*Galatiile Observatiile prin raze-X a galaxiilor
normale au revelat calduroasa, energetica parte a
caracterului unei galaxii prin localizarea stelelor
neutronice, ramasitele supernovelor si ale gaurilor
negre.
*Galaxii active si Quasari Galaxiile active duc
o viata violenta, de obicei in centrul acestora.
Aceasta activitate se datoreaza unei gauri negre
uriase din centrul acestora sau o coliziune cu o alta
galaxie sau ambele.

Pamantul luminat cu raze X

Absorbtia de raze-X
Absorbtia acestora de catre atmosfera
Pamantutui este impartita pe mai multe
straturi atmosferice. Absorbtia se face in
urmatorul mod:
Fotonii razelor-Xparticule minuscule
incarcate cu energie electromagnetica
puternicasunt absorbiti de orice
intalnesc in cale si care este compus din
atomi. Cantitatea de radiatii se
imputineaza trecand prin ionosfera si prin
stratul de ozon.

Ce se intampla cand razele-X sunt absorbite

in atmosfera?
*Energia unei unde X incearca sa
deplaseze un electron de la orbita lui din jurul
unui atom de oxigen.Acest proces se numeste
absorbrtia foto-electrica, deoarece un foton
este absorbit in procesul inlaturarii
electronului de la atom.
*Telescoapele pentru observarea razelor-X
de deasupra Pamantului pot colecta radiatii
de tip X de la surse care se afla la miliarde de
ani lumina departare. Aceste radiatii-X de
provenienta cosmica sunt focalizate de o
oglinda concava si redirectionate spre un
aparat de masura a intensitatii si
proprietatilor cum ar fi directia din care vin si
energia razelor-X.

Aplicatiile radiatiilor X
Principalele utilizari: cercetari
stiintifice, industrie,
medicina
Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in
special in dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca
mijloc de cercetare, radiatiile X au permis
fizicienilor sa confirme experimental teoria
cristalografiei.
Folosind metoda difractiei, substantele cristaline
pot fi identificate si structura lor determinate.
Metoda poate fi aplicata si la pulberi, care nu au
structura cristalina, dar o structura moleculara
regulata. Prin aceste mijloace se pot identifica
compusi chimici si se poate stabili marimea
particulelor ultramicroscopice.

Prin spectroscopie cu raxe X se pot

identifica elementele chimice si izotopii
lor. In afara de aplicatiile din fizica,
chimie, mineralogie, metalurgie si
biologie, razele X se utilizeaza si in
industrie, pentru testarea nedestructiva
a unor aliaje metalice. Pentru asemenea
radiografii se utilizeaza Cobalt 60 si
Caesium 137.

 De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite

faze de productie si se elimina defectele. Razele X
ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii
unor lucrari de arta sau la restaurarea unor
picturi. In medicina, radiografele sau
fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. In
radiotarapie se utilizeaza in tratamentul
cancerului. Aparatul computerizat, tomograful
axial (scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972
de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost
pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979.

Si n final cteva sfaturi!!!

Nu acceptai aplicarea unor
proceduri ce presupun expunere la
radiaii X dect sub asistena
personalului medical specializat si
numai dac este absolut necesar.
Cerei acoperirea prilor corpului
care nu fac obiectul examinrii cu
radiaii X, cu un sor de plumb,
pentru a evita expunerea inutil
Femeile nsrcinate sau cele care
alpteaz trebuie s evite
efectuarea radiografiilor.