Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Limbaj Arhitectural An II Sem I
Limbaj Arhitectural An II Sem I
Curs 1
Limbaj-scris
-vorbit
Cuvintele sunt cele ce realizeaza vocabularul,regulile sintaxei formand din ele sintagme si
propozitii,acestea urmand sa formeze la randul lor fraze si texte cu aceleasi reguli.
Elemente simple de - liniare=dezvoltate pe o singura directie (stalpi,coloane,grinzi arce)
arhitectura
- de suprafata (pereti,plansee,bolti,cupole,paraboloizi)
- goluri (usi,ferestre)
Elemente complexe de - spatii (inclusiv tipuri spatiale precum spatiul central longitudinal
compozitie
galeria,labirintul,porticul,logia,terasa)
- volume (inclusiv tipuri/arhetipuri/modele precum Pantheonul,
forme geometrice primare)
Obiectele de arhitectura(ansamblurile) reprezinta repertoriul limbajului arhitectural.
Elemente fundamentale ale limbajului arhitectural:
A. Plan de baza
B. Suprafata de acoperire
C. Peretii (suprafete laterale)
Semnificatii primare:
-efecte senzoriale sau spatiale - senzoriale :tactil si vizual
- spatiale -gravitationale (verticale)
-in camp orizontal
-de delimitare
-de directionare
A. Planul de baza -suport al spatiului
-suprafete inclinate cu plan de baza(uneori) ->rampe,Sali de spectacol
-efecte de delimitare cel mai eficient: -prin intermediul peretilor
-diferentieri de suprafata sau
volum
1.Delimitari -
In camp vertical
Suprafete
Concave
-amplifica spatiul
-efecent ascendent
Suprafete
Convexe
-efect descendent
Suprafete
Plane
-egalitate de presiuni]
-genereaza un efect echilibrat sau neutru
In camp orizontal
Suprafete de acoperire-clasificare:
a)Cupola-prima forma de acoperire realizata de om in istorie(primele colibe,iglu)
-colibe cu poliforme-prima constructie
-a fost asociata inca de la inceput cu cosmosul
- clasificare:sferica,fatetata,suprainalta,
eliptica,cu un plan ondulat din intersectii de elipse;
h>r
cupola eliptica
efect ascendent
h=r
cupola semisferica
efect ascendent echilibrat
h<r
cupola plata/segmentata
efect ascendent diminuat(posibila doar in spatii mici)
Curs 3
b)Bolta-este o suprafata semicilindrica
-acest tip de acoperire se formeaza prin translatia unui ax,in jurul unei directii,de
regula orizontala
Caracteristicile unei bolti:-efect gravitational-efect ascendent
-efect de delimitare-inchidere doar pe lateral si deschis la capete
-efect de directionare-longitudinala(dupa directia de translatie)
h>r
h=r
h<r
-bolta de intersectie
-poate acoperi un spatiu patra
-in ceea ce priveste efectele seamana foarte mult cu o cupola
-este formata din doi cilindri intersectati-fiecare cu propia directionare,astfel cele doua directii
perpendiculare se anuleaza reciproc si apare un efect static ca cel al cupolei
Ex:Santa Maria deglie Angeli(Roma):-se citeste cilindrul longitudinal realizat de catre fiecare
(interior
amenajat de Michelangelo) bolta de intersectie,dand astfel directionare spatiului
-apar deschideri transversale,ce induc fiecare o directie transversala,
directionarea in longitudinal fiind incetinita
-deschiderile transversale aduc si un plus de lumina
-privind dinspre interior,bolta este nedecorata,decizie luata de catre
Michelangelo,astfel intreaga forta a acestei bolti este exprimata prin
aceasta tratare austera.
Daca boltile cilindrice sunt vitrate,efectul ascendent generat este mult mai puternic
c)Acoperisul in doua ape-din punct de vedere al caracteristicilor,este foarte similar cu bolta
-ca modalitate de generare,el este realizat nu de catre un arc,ci de
un unghi prin translatie
-dispune de o suplimentare a spatiului,oferit de catre diferenta
intre inaltimea dintre coama si baza,creandu-se astfel un efect
gravitational ascendent
Caracteristicile acoperisului in doua ape:-efect gravitational-efect ascendent
-efect de delimitare-inchidere pe lateral,pe cele
doua directii de translatie
-efect de directionare-longitudinala
In general,la acest tip de acoperire,exteriorul poate fi vazut aproape intotdeauna iar intradosul nu poate
fi perceput mereu:-interiorul la sarpanta in scaune poate fi perceput
-interiorul la sarpanta in pop si pane nu poate fi
observat de obicei,fiind obturat de un planseu in
general
Din punct de vedere al structurii,aceste ferme triunghiulareau fost folosite in special in Europa
Centrala si de Vest:
-pot acoperi o deschidere foarte mare
-acest tip de acoperire a fost folosit inca din perioada antichitatii,mai ales in
arhitectura preromana,boltile nefiind inca folosite(au apelat la bolti mai mult de nevoie,datorita rezistentei slabe la foc a
acestei structuri,chiar daca din punct de vedere al rezistentei erau mai bune)
In secolul XIX,acoperisul in doua ape,pe langa structura din lemn folosita,au inceput sa se fabrice si din
metal,pe langa rezistenta sporita oferita impotriva focului este posibila si vederea intradosului.Totodata
,in aceasi perioada au aparut foarte multe hale,de diferite forme,construite fie din lemn sau metal care
au fost cel mai des intalnite in Europa de N si America.
Acest tip de acoperire,reprezinta inca din antichitate,ideea primordiala de adapost.In renastere este
nuita coliba lui Adamiar pentru arhitectura greco-romana este vazuta ca prototipul pentru sistemul
trilitic.
Acoperisul in doua ape poate fi de mai multe tipuri:
h>r
h=r
h<r
(simplu inclinat/shedul)
Ex:Gara Termili din centrul Romei-constructia este realizata dintr-o suprafata ondulata ce cuprinde holul
si este continuata cu o panta inclinata
e)Acoperisul plat(plafonul)-este cel maibland/neutru dintre toate tipurile de acoperire,din
acest motiv el este si evitat de catre arhitecti pentru spatii
importante,reprezentative
-din punct de vedere al efectului gravitational ,nu este nici
ascendent ,nici descendent,depinzand in totalitate de efectele
create(de material,de culoare,etc)
-nu inchide spatiul,nu atrage spre centru si nici nu coaguleaza
miscarea spatiala,directionand spre margini
-acest tip i-a tentat doar pe modernisti folosindu-l la constructiile
de prestigiu ex:Pavilionul de la Barcelona-tencuiala perfecta alba
subliniaza bogatia data de texturi diferite:perete din onix,perete
de marmura,stalpi de inox;
Arhitectii au incercat sa gaseasca diferite modalitati de agrementare ,de personalizare al acestui tip de
acoperire.
Modalitati de inducere al acestor efecte:
1)Tratarea suprafetei-picturi in trompe loeil(picturi iluzioniste),creatii ce dau un efect
ascendent spatiului
-decor abstract-uniform(asemenea unei tesaturi decorative)
-cu accentuarea -chenarului -centrului,acest efect este prezent in
lucrarile din sf sec XIX,incep sec XX unde chenarul este accentuat prin marcare,creandu-se un efect de
inchidere iar zona de centru era de obicei accentuata ptrintr-o rozeta,ajutand astfel spatiul sa se
coaguleze
-grinzi aparente-pe o singura directie-efectul creat este acela de
directionare in linia grinzilor
-ofera un efect ascendent minim
deoarece apare o diferenta de
nivel ce suplimenteaza spatiul,un
efect de sprainaltare a spatiului
-pe doua directii-caz particular-plafonul casetat
Plafonul casetat-grinzile principale si secundare se afla la acelasi nivel
-nu exista un efect de directionare(efect static)
-efect ascendent dat de casetele masive(patrate),daca casetele sunt
dreptunghiulare,directionarea va fi dupa latura lunga care este mai evidenta
-neavand efecte puternice,conteaza enorm tratarea sa
-practicare trasee-denivelari,corpuri de iluminat,luminatoare
-suprafata luminata(plafon luminos)-plafonul este inlocuit cu o
2.d.Planseu coborat-el este vazut ca un piston ce se lasa pe spatiul din interior(o fanta
-se produce un efect de micsorare a inaltimii spatiale; perimetrala);
-ex:Koshino house
Echilib.
Dezechil.
Dimensiunea nu este un factor important,efectele fie ele gravitationale ,de echilibru sau
ascendent/descendent fiind de obicei evidente.
In functie de cum sunt dispuse pe directia inaltimii,din punct de vedere al efectului gravitational
avem:
1-efect neutru,registrele fiind aprox egale
2-in aceasta situatie unde un plan este mai mare,el
apasa pe un registru foarte subtire,efectul rezultat fiind
unul descendent;
1
2
3
3-peretele este din ce in ce mai usor,efortul fiind unul ascendent ce se datoreaza unei cresteri
gradate sau descresteri a greutatii registrelor.
Aceste efecte redau totodata si ideea de stabilitate si instabilitate.
Tipuri de efecte:
a)Efect ascendent:-apare atunci cand registrul interior pare foarte amplu si ofera stabilitate
-registrul median care este totodata perforat este mai mic
-ex:Palatul Medici-din cauza gradarii parametrilor,pare din ce in ce mai usor astfel:
-la parter-finisajul este realizat din resturi mari de pietre
-la etajul 1-rosturile sunt din ce in ce mai mici
-la etajul 2-toata suprafata este slefuita
-culoarea inchisa la parter sugereaza o greutate mai mare,astfel
efectul este ascendent,peretele fiind astfel foarte stabil la acest
tip de efect;
Nu intotdeauna,degradarea este continua si uniforma:
Ex:Palatele baroce si clasice-au un efect ascendent iar ele ofera o conotatie de vestigiu si autoritate
-se foloseste ordinul colosal
Ordiul colosal-nu a fost numit dupa dimensiunile care ar trebui sa le aiba o astfel de constructie ci
pentru crearea a doua sau mai multe niveluri ce ofera ideea de succesiune;
-parterul formeaza un soclu monumental
-etajul ofera registrul colosal unde golul predomina asupra plinului,sugerand de altfel
ideea de perete usor
-coronamentul este un registru de amplasament
Efectul ascendent poate rezulta si din distribuirea golurilor,suprafata lor fiind din ce in ce mai
mare,registrele fiind astfel din ce in ce mai usoare.
Ex:turn romanic-de la ferestrele cele mai simple la cele terifore
-Ferestrele in timpul zilei par de o culoare inchisa ce induc un efect
descendent care contracareaza efectul ascendent al masei registrelor.
b)Efect descendent-apare cand greutatea peretelui creste in inaltime si da senzatia de tasare(un
registru superior greu)
-ex: in cazul cladirilor cu portic-efect ascendent de goluri
-efect descendent al materiei
Efect ascendent
Efect descendent
Cu reducerea la 0 a registrului soclului,fanta poate devenii un parter simplu vitrat ce da un caracter
puternic descendent.Ex: Muzeul al lui Rafal Moreo-Welski
d)Efect de deschidere majora-sugereaza un registru spart,medianul impingand registrele 1 si 3 ,
1
acestea ramanand foarte mici;
2
-este specific cladirilor poporului grec,ce dau un aer triumfal
3
Datorita acestor monumentalitati de deschidere majora,acest perete este folosit pentru cladirile
reprezentative,dand prestanta unui edificu.Ex:Biblioteca de la Roma,Marele Vicenziu?
e)Deschidere totala
f)Inchidere totala
Aceste ultime doua efecte,au o tratare uniforma,si in afara de efectul limitei,inchiderea totala este oferita de un perete greoi iar la
efectul de deschidere totala,el este oferit fie de un spatiu deschis fie de o suprafata vitrata
Curs 5
2)Efectul pe directia lungimii peretelui
Daca la efectul pe directia inaltimii am vorbit despre o tripartitie orizontala,in cazul de fata avem de-a
face cu o tripartitie verticala.Aceasta tripartitie este impartita in zona de centru a peretelui unde sunt
plasate majoritatea golurilor,si din doua zone laterale,ce corespund colturilor unui spatiu sau unui
volum.
Pentru ca un spatiu sa fie umplut cat mai eficient sunt folosite forme poligonale,de obicei
ortogonale,colturile sustinand stabilitatea formei,ele definind forma,un poligon fiind definit de varfurile
sale.
Daca avem un spatiu de forma triunghiulara, atunci cand peretii exista in integritatea lor,
a)
Forma este definita perfect.Dar exista cazuri cand sunt doar amorse,cu cat amorsele
b)
sunt mai mari cu atat forma este mai definita,dar atata timp cat varfurile se citesc atunci
c)
d)
si forma se citeste.Forma se poate citi cand sunt doar si muchiile,dar daca gasim o forma
de tipul e) mijloacele laturilor triunghiului in postura de perete,forma nu este una definita,
putand fii astfel orice.
e)
! Varfurile si colturile sunt cele care dau stabilitate si definesc o forma.Cand nu exista colt,exteriorul
invadeaza in interior iar interiorul se dizolva in exterior.
Acest efect pe directia lungimii peretelui nu trebuiesa fie prezent pe fiecare nivel in parte,este posibila
varianta ca fiecare etaj in parte sa aiba o varianta diferita de deschidere.
Tipuri:
a) Deschidere centrala-este situatia cea mai frecvent intalnita,cu colturile pline si centrul mai
deschis;
-colturile pline redau ideea de stabilitate,mai ales pentru structurile de tip
zidarie portantan,astfel atat din punct de vedere estetic dar si din pucnt
de vedere static se asigura stabilitatea formei;
ex:sediile institutiilor statului din clasicism:-colturile pline inspira siguranta,iar zona centrala
asigura dialogul cu cetatenii;
-este formula cea mai avantajoasa din punct de
vedere al comfortului psihologic fata de public;
SantAndreea din Montova?:-zona centrala este o deschidere majora sub forma unei nise
retrase ca un arc de triumf;
-lateralele sunt de mici dimensiuni;
Opera din Paris-Charles Garnier?-efectul de deschidere centrala este marcat prin traveile
laterale ce se profileaza pe piatra de zidarie lateralele
parand raforsate,ridigizate;
b)Fanta Verticala-poate fi dispusa simetric central sau poate fi dispusa asimetric lateral
-exact ca si la fanta orizontala va aparea efectul de inchidere,de
introvertire,datorita plinurilor mari,posibilitatile fiind restranse cu privire la
comunicarea cu exteriorul;
ex: Banca lui Mario Bola-Brauc del Rolardi?-forma fatadei sugereaza inchidere etansa
Curtea Suprema din Sandigard-Le Corbusier-este redata ideea de modernitate prin
renuntarea la simetria axiala;
-intrarea este dispusa asimetric
c)Inchidere centrala-este situatia opusa deschiderii centrale,astfel aici centrul este plin iar
colturile libere;
-stabilitatea formei este compromisa,forma parand ca se dizolva
-ex: Palatul Chiericati-Vicenza-pentru un palat al sf sec XVI,aceastra
constructie este indrazneata,traditia clasica fiindtradata,astfel in loc ca coltul sa fie plin si
centrul gol,Paladio are curajul sa inverseze acest gest,el folosindu-l intr-o perioada destul de
tulbure a sf sec XVI;
Pentru ideea de descatusare a formei,descatusare realizata de modernisti,o functie importanta
reprezinta spargerea cutiei ce incepe cu F.R.Wright ce foloseste ferestrele pe colt.F.R.W il are
ca premergator pe Paladio ,care este considerat primul modernist.
Un alt exemplu ar fi Uzinele Fagus de Walter Gropius-colturi vitrate,citindu-se circulatiile;
-un adevarat manifest al arhitecturii
moderne ce vrea sa redea libertatea
formei;
d)Inchidere totala-arata imposibilitatea traversarii limitei peretelui
-este o separare intre exterior si interior totala
e)Deschidere totala-introvertire,permeabilitate,penetrabilitate
Echilibru
instabilitate hiperstabilitate
Static
Hiperstabilitate-este efectul pe care il au formele piramidale.Au centrul de greutatte situat foarte jos si
sugereaza totodata protectia constructiei
Ex:ziduri din Roma(fortificatiile statului Vatican);Fatada camerei de comert din Paris;
II)Sistemul constructiv figurat-simplu-masiv(planar)
-schelet(liniar,cadru)
-compus(rezulta din combinatia a doua sisteme simple)
-cu umplutura
-stratificat
a)Sistemul simplu masiv(planar)-suprafata continua,prin care se scurg eforturile,ca o perdea
-ex:o diagrama de beton,din caramida,din zidarie de piatra,etc
-acest perete sugereaza o inchidere,un obstacol ce nu poate fi depasit
-in functie de materialul sau tratare el poate fi mai puternic sau mai slab
b)Sistemul schelet-format din sisteme liniare(stalp si grinzi) sau (stalpi si arce)
-este un sistem deschis,penetrabil
-din punct de vedere al directionarii,atrage
-din punct de vedere al efortului gravitational este stabil
c)Compus cu umplutura-un perete masiv peste care se aplica un sistem schelet
-chiar daca nu dispune de deschideri,pare mai penetrabil,sugerand o oarecare
Deschidere
c.1.sistem cadru cu umplutura-situatie cel mai des intalnita la toate cladirile
-ordonanta de pilastrii cu coloane angajate
-iluzia unei structuri masive
-ex:Hotelul din Fuknoka
c.2.sistem cadru minor in cadru major-sugereaza o anume deschidere
-forma mult mai vibranta
-ex:Bazilica din Vicenza
Aceste sisteme umplutura sunt alcatuite din doua sisteme simple complanare
d)Sistem stratificat-cele doua sisteme care il compun sunt necoplanare
-patru situatii:-plan plan
-plan cadru
-cadru cadru
-cadru plan-cea mai frecvent intalnita
-vedem ce se intampla in spate
-ex:situatia logiilor si porticelor
Curs 6-recapitulare partial
Curs 7
Sintaxa
Domeniile sintaxei se clasifica-a)dupa scopul comunicarii
b)dupa gradul de complexitate al formei
a)Dupa scopul comunicarii avem:-Sintaxa utilitara(primara)
-Sintaxa de compozitie(compozitia)
a.1.Sintaxa utilitara-este cea neutra,banala
-rezervata vorbirii curente
-nu are o expresivitate aparte
-utilizata pentru texte stiintifice/administrative
-conduce la un numar finit de combinatii
Sin in literatura si in arhitectura exista artisti ce folosesc acest limbaj banal,neutr,pentru a isi exprima
expresivitatea dorita.
In literatura,de exemplu Alecsandri foloseste un text foarte plat,fara figuri de stil.Insa Kafka obtine
expresivitatea artistica din alte surse,din narativ,din figuri de gandire,folosind un anumit
ton,cateodata unui ironic,sarcastic,etc.
In arhitectura vorbim de fapt despre sintaxa inginerului,mesterului sau chiar sintaxa calculatorului.Totusi
exista si cazuri de arhitecti,ca Adolf Loess,la s secolului 20,care in loc de limbajul traditional ce este bazat
pe anumite conventii,propune la casa Stailer o arhitectura nuda,fara pretentii,o casa ce a starnit multe
discutii.Acest model a devenit unul ce a influentat stilul international.
a.2.Sintaxa de compozitie-consta in procedee elaborate de comunicare ce cauta o expresivitate
aparte,care cauta sa impresioneze/persuadeze
-aceste procedee elaborate de comunicare sunt libere,nu sunt obligatorii si
conduc la o infinitate de combinatii posibile;
-vorbim de folosirea figurilor de stil(tropi) ce nu sunt rezervate strict artei(pot fi
utilizate si in literatura/arhitectura,etc).Poate exista si in comunicarea
curenta,anumiti indivizi folosind diferite metafore/procedee retorice,etc,pt a se
exprima;
-este o sintaxa retorica
-in arhitectura intalnim corespondentul acesto figuri de stil si regui de
compozitie arhitecturala care au fost folosite intotdeauna,cum ar fi observarea
simetriei,ritmului,contrastului(procedeu stilistic)
-il intalnim in arhitectura moderna mai ales cand este vorba de arhitectura
internationala:Tribunalul de la Sandigard-Corbusier
b)Dupa gradul de complexitate al formei:-sintaxa simpla
-sintaxa complexa
b.1.Sintaxa simpla-este echivalentul sintaxei prepozitiei si sintaxei frazei in literatura
-se refere la combinatii de elemente liniare,planare si goluricare se pot combina intre
ele,elem. Liniare si planare fiind intalnite mai ales in arhitectura miscarii de stil;
ex:pavilionul de la Barcelona
b.2.Sitanxa complexa-reprezinta asamblarea elementelor de compozitie,elemente complexe de
arhitectura,spatii si volume;
Exemple de reguli ale sintaxei simple:
-cele mai simple sunt articulatiile dintre verticale si orizontale(dintre stalp si coloana/stalp si grinzi)
Ex:grinda simplu rezemata pe stalp/grinda simplu rezemata pe stalp cu ajutorul unui capitel
In arhitectura Ar deco este intalnit ziguratul sau la plafoane in loc de o muchie simpla apare o retragere
in trepte ce permite ascunderea unor ferestre fanta sau scafe de lumina artificiala.
Exemple de reguli ale sintaxei complexe:
Manierismul-reprezinta incordare si tensiune fata de clasicism unde intalnim echilibru,regulile fiind
incalcate intalnind astfel erezii
-Michelangelo perfigureaza manierismul
-ex:Giuliu Romano-Palazzo de Mantova-pietrele din bosaj,buciordate,incercand sa se redea
o forma cat mai naturala
-ripostrele si cheia de arc par mai neprelucrate,restul
fatadei fiin faltuite,chie de arc sugerand chiar
prabusirea structurii;
-timpanul este un perete de umplutura,frontonul fiind
bosat ca si cum ar fi un zid greu
-toate acestea sunt privite ca niste atacuri aduse
asupra clasicismului.
Manierismul nordic-invadeaza clasicismul cu o proliferare abuziva
-bosajul rustic este folosit mai ales pt parter sau socluri,sugerandu-se legatura cu
solul natural,totodata peretii nu sunt perfecti,aparand rosturi atanci;
-ex:Palatul Pitti-invadat tot de opera di naturaprocedeu des intalnit in perioada
Manierista;
Barocul-restabileste echilibrul,ordinul clasic fiind intalnit,dar folosit mult mai liber(de ex pe suprafete
Concave)
Goticul-foloseste logica organica,nu logica tectonica,ce pare inspirat din lumea vegetala,si pare totodata
sa anuleze perceptia asupra gravitatiei
-capitelurile sunt foarte reduse,semanand mai mult cu niste noduri de crestere vegetala,ce
rigidizeaza structura si permit ramificarea,chiar daca formele sunt supuse la compresiuni;
Inceputul sec XX-Josef Hoffmann-Palatul Stoclet-prefigurarea stilului international,un pas spre
abstractizarea formei,abstractizare in sens de renuntare la realitatea constructiva,tectonica;
-F.W.R.-o gramatica a formei foarte unitara
-fuzioneaza sintaxa simpla cu cea complexa
-foarte consecvent in articulatia negativa/muchia absenta,ce duce la o
descompunere a formei,a distrugerii creatiei;
-streasina pare sa leviteze
-la interior evita intersectie intre pereti,ei fiind izolati,astfel peretii de tipul
+,L,T,dispar,folosind muchii absente/panouri izolate,aparand astfel peretii de
tipul t explodat,volum descompus in suprafete distincte;
Ritmul-reprezinta alternanta dintre 2 sau mai multe elemente dupa o anumita regula,numita algoritm.