NEVERTEBRATE PLURICELULARE Celenterate

Puzderie se gasesc n mari. ntre ele intra margeanul cautat, coralii ziditori de insule. Multe,
foarte multe dintre ele traiesc spre fata oceanelor, unde e lumina, aer si forfota valurilor. Snt asa de multe
nct apa pare laptoasa. Fac parte din patura de viata numita plancton, fara de care n-ar fi chip sa traiasca
animalele mai mari.
Putine celenterate traiesc si n apele dulci. Dintre ele mai cunoscuta este hidra.
Se poate observa usor ntr-un borcan cu apa din iaz cu lintite ori alte plante de apa.
Nu rar se vede lipita pe trunchiul plantei, chiar fara lupa, o fiinta mica. Cu capatul liber se agita
mereu. Cel ce a descoperit-o, n 1744, Trembley, a luat-o drept o planta, mai ales ca coloarea hidrei este
verzuie. Dar, spre mirarea lui, a vazut ca planta si schimba nfatisarea.
Odata am miscat ncet vasul n care se aflau, spre a vedea ce influenta poate avea
miscarea lichidului asupra lor. Contrar asteptarilor mele, n loc sa vad ca hidra se clatina
ntreaga, s-a strns dintr-o data atta, nct corpul ntreg seamana cu un grauncior verde, iar
bratele intrasera n trup.
Atunci si-a dat el seama ca hidra e un animal.
Dar a mai descoperit ceva care l-a uimit nu numai pe el, ci si pe toti nvatatii de pe vremea lui. A
ajuns sa taie o hidra n 50 de bucatele; din fiecare bucatica a luat nastere alt individ.
Faptul se lamureste azi, cnd se cunoaste n amanunt constitutia unei hidre. Peretele corpului sau
este format din celule putin diferentiate. Bucatelele taiate cresc deci la loc, prin nmultirea celulelor
simple.
Hidra-de-apa-dulce.
De hidra snt legate nsa si alte multe minunatii. Una din ele poate fi lesne observata. mpreuna cu
hidra, n vasul cu apa din iaz sa gasesc numeroase alte animale, care mai marunte, care mai mari chiar
dect ea. si totusi... cnd trec n dreptul ei, deodata se opresc amortite. Hidra le apuca cu bratele, le duce
spre gura, deschiderea unui sac, deoarece trupul ntreg al hidrei e ca un sac. Vrte n trup, snt mistuite.
Ce s-a ntmplat? Animalul a fost torpilat. n trupul hidrei snt celule care se termina printr-un fir
lung, la vrf cu crlige. Ct hidra e linistita, firul e strns ghem n celula. Cum e nevoie de el, e scos si
ndreptat catre prada. Vrful ca o sageata intra n trupul acesteia, se rupe, si lasa sa se scurga un lichid
otravitor, ce paralizeaza.
Daca ar fi numai att! Fiecare fiinta ascunde n ea multe taine, nct e greu sa se cunoasca toate.
Hidra, dupa ce creste si se hraneste bine, poarta pe trup muguri. La nceput ca niste negi, cresc, dau brate
si seamana cu parintele. Se formeaza astfel o colonie de 2 - 3 indivizi, ce se ajuta unii pe altii n hranire,
caci comunica unii cu altii. Alteori se despart, noata ct noata liber si apoi se fixeaza.
Cnd se apropie iarna, hidra da un ou, nvelit cu o coaja rezistenta, de ierneaza la fund, n ml.
Neamurile hidrei snt nenumarate. Traiesc nsa mai toate n mari. Snt fel de fel.
Meduzele fac parte din fauna marina, cu numeroase forme, intrnd n larga masura n formarea
planctonului. Se gasesc si n Marea Neagra. Nu rar cei ce se scalda la Mangalia ori Mamaia, simt
atingndu-le corpul, un organism gelatinos, transparent, care nu e dect o meduza ratacita spre tarm, prin
cine stie ce schimbari nselatoare (curente) n apa marii.
La noi s-au gasit meduze, putine, nu numai n Razelm, dar si n Sinoe. Plutesc tot la fata
apei, aratndu-se mai ales pe zi de soare si caldura. Cea dinti e la fel de frumoasa cu meduzele marine,
avnd de jur mprejurul trupului transparent, pe margini violet, peste 350 fire fine, tentacule urzicatoare.