Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elemente de Constructii I
Elemente de Constructii I
ELEMENTE INTRODUCTIVE
Construciile sunt produse imobiliare care se folosesc acolo unde au fost create fiind legate
direct de terenul pe care sunt amplasate.
Rolul construciilor este de a crea un mediu artificial de condiii optime pentru adpostirea
oamenilor i activitilor umane.
Mediul natural reprezint condiiile climatice diferite de la o zon la alta n timp ce mediul
artificial realizat n spaiul construit se caracterizeaz prin parametrii specifici determinai de
metabolismul uman respectiv de specificul diferitilor utilizator (oameni, animale, plante, materiale)
implicai n activitatea uman
ALCATUIREA GENERAL A CONSTRUCIILOR
PRILE PRINCIPALE ALE CLDIRILOR:
1. Infrastructura.
Aceasta parte este situat sub cota 0,00.
Elementele unei infrastructuri :
- fundaiile
- Elementele constructive ale subsolului
o Pereii de subsol
o Izolaiile subsolului
Izolaie hidrofug , planeu peste subsol, perei despritori
neportani adic fr rol de rezisten, utilizai pentru
compartimentarea pe orizontal a subsolului
Izolaie termic
2. Cota 0,00 = cota pardoselii finite a parterului
3. Suprastructura
Cuprinde toate elementele constructive de rezisten (portante) respectiv neportante
Elementele de rezisten pentru suprastructura:
- Perei de rezisten sau perei portani (n cazul structurilor de zidrie)
- Stlpi
- Grinzi sau rigle de cadre (n cazul structurii pe cadre din beton armat)
- Planeele dintre nivele
- Acoperiurile
- Scrile
Elementele neportante pentru suprastructur:
- Perei despritori
- Ghene de ventilaie
- Ghene pentru instalaii de ap-canal
- Tmplrii (usi i ferestre)
- nvelitoarea acoperiului
Suprastructura se realizeaz din elemente care au rol de a crea spaiile necesare
desfurrii proceselor tehnologice si funcionale, spaiul construit fiind delimitat n plan
orizontal n ncperi de ctre perei, iar n plan vertical n nivele de ctre plansee.
1
C.T.A. Cota
Terenului
Amenajat
C.S. Cota
Subsolului
C.F. Cota de
Fundare
Curs 2.
Elemente de structur
Elementele structurale
Fiecare element structural preia ce i revine n funcie de poziia lui concret n cldire,
ncrcri ce sunt transmise altor elemente de rezisten prin intermediul reazemelor.
Fundaiile
au rol de a transmite ncrcrile ce i revin din structur terenului bun de fundare.
Grinzile
sunt elemente orizontale, uneori nclinate de form liniar, lungimea lor fiind mai mare n
comparaie cu dimensiunile seciunilor transversale;
sunt acionate de ncrcri verticale perpendiculare pe axa neutr.
Stlpii
sunt elemente verticale liniare, uneori nclinate i sunt acionate de ncrcrile verticale sau
excentrice;
eventual pot fi acionate i de ncrcri orizontale cum ar fi vntul sau seismul.
Plcile
sunt elemente orizontale, uneori nclinate de form plan (grosimea este mai mic n
comparaie cu celelalte 2 dimensiuni din plan);
sunt acionate de obicei cu ncrcri verticale perpendiculare pe planul median.
Diafragmele
reprezint element de plac vertical i sunt acionate de ncrcri acionate de ncrcri
situale n planul lor median;
Grinzi cu zbrele
se mai numesc ferme, i sunt elemente structurale alctuite din elemente de tip baz prinse n
noduri articulate;
se caracterizeaz prin deschideri mari a grinzilor;
sunt utilizate n general la structuri de acoperiuri.
Arcele
sunt elemente curbe utilizate pentru construcii cu deschidere mare.
Cablurile
sunt elemente liniare flexibile;
preiau numai eforturi de ntindere;
utilizare: structuri de acoperiuri cu deschidere foarte mare.
Scrile
sunt elemente structurale cu forme diferite n funcie de forma n plan i forma constructiv;
au o contribuie mai puin nsemnat n ansamblul structural.
Reelele reticulare
sunt structuri formate din bare articulate n noduri i care formeaz n ansamblu o structur
spaial;
Exemplu: cupola geodezic sau structur spaial planar.
2. Reazemul articulat
- este mpiedicat deplasarea pe vertical;
- este mpiedicat deplasarea de orizontal;
- rotirea este liber.
3. Reazemul ncastrat
- este mpiedicat deplasarea pe vertical;
- este mpiedicat deplasare pe orizontal;
- este mpiedicat rotirea.
Grind
simplu
rezemat
Grind
ncastrat
Curs 3.
Cota 0.00
Cota 0.00 = cota pardoselii finite a parterului
S se stabileasc cota 0.00 pentru o cldire de locuit situat pe un teren aproximativ neted.
Nu exist cote absolute n teren.
n vederea stabilirii cotei 0.00 se vor avea n vedere urmtoarele criterii i aspecte:
1. cote teren natural (CTN) al amplasamentului n studiu de fa de cotele drumului existent;
2. existena utilitilor stradale (canal menajer, canal pluvual);
3. regimul de nlime al cldirii i funciunile din cldire la primul nivel;
4. natura materialelor folosite pentru canalizare menajer n incint;
5. tipul construciei proiectate i arhitectura cldirii ( acces principal).
Stabilirea cotei definitive 0.00 la exemplul de mai sus cu observaia c natura materialului pentru
canalizarea n incint este tub PVC cu diametrul 12.
Concluzie
Din cauza faptului c subsolul nu se poate realiza faptic numai parterul se va putea racorda
la canalizarea menajer
Propunerea pentru a evita 16 trepte din curte este s se execute cldirea fr subsol cota
0.00 = 100,49 - minim
cota 0.00 = CTN+ x cm (n cote relative) cota 0.00 = 100,70
CURS 4
FUNDATIA
- este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul si transmite
acestuia toate elementele care actioneaza constructia.
- normativul care reglementeaza proiectarea fundatiilor directe se regaseste in monitorul
oficial al Romaniei din NP 117 2004
- pentru proiectarea fundatiilor este nevoie a se comanda un studiu geotehnic.
= 250 kPa (=2,5 daN/cm) , valoarea de baza
si
CLASIFICAREA FUNDATIILOR:
1) Dupa adancimea de fundare adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare
a. Fundatii de suprafata, de mica adancime sau fundatii directe
b. F
u
n
d
a
t
i
i
de adancime sau fundatii indirecte
2) Dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane
a. Executate deasupra apelor freatice executate in uscat
b. Executate sub nivelul apelor freatice axecutate sub apa
3) Dupa materialele folosite intalnim
a. Fundatii rigide se comporta bine la compresiune
b. Fundatii elastice pot prelua si eforturi de intindere in talpa fundatiei
4) Dupa forma in plan a fundatiilor
a. Fundatii continue, sub ziduri recomandate la structurile pe zidarie portanta
b. Fundatii izolate in plan au forma dreptunghiulara si sunt recomandate la
structuri pe cadre din beton armat
c. Fundatii continue sub stalpi talpi armate
d. Fundatii pe retele incrucisate de grinzi sau talpi incruzisate recomandate la
structurile pe cadre din beton armat
e. Fundatii de tip radier general cladirile turn pe cadre de beton armat, o placa
groasa de 50 80cm sub toata cladirea din care pornesc stalpii; structuri pe
diafragme
f. Dupa tehnologia de executie
i. Fundatii executate monolit, la fata locului, pe santier
ii. Fundatii prefabricate, fundatii de tip pahar
ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE
- Se face in urma unei analize tehnico-economice a structurii de rezistenta in ansamblu.
- Tipul de fundatie, adancimea de fundare se vor face tinandu-se seama de urmatoarele
elemente:
o Conditii climatice adancimea minima de inghet
o Conditii de stabilitate generala a amplasamentului
1
STRATURI:
- Teren natural
- Umplutura
- Strat
pentru
ruperea
capilaritatii
pietris 15 cm
- Folie PVC
- Bloc de beton
armat C
6/20 cm OB37
(S235)
CURS 5
FUNDATII CONTINUE, RIGIDE LA CLADIRI CU SUBSOL
DETALIU A:
- pardoseala finita la subsol 5 cm grosime
- placa de beton slab armat C
10 cm grosime (placa de subsol)
- strat de protectie a hidroizolatiei din mortar M100-T 3 cm grosime
- strat hidroizolatie 2 membrane bituminoase 1,5 2 cm grosime
- amorsaj, bitum taiat
- strat suport hidroizolatie, sapa de mortar M100-T 3 cm grosime
- folie polietilena
- strat de rupere a capilaritatii pietris 10 15 cm grosime
- teren natural
DETALIU B:
- pardoseala finita propriu-zisa la parter
- placa de beton armat de clasa minim C
grosime minim 13 cm daca cladirea
are structura pe zidarie portanta conform CR 06
- termoizolatiile pot fi de 2 feluri:
termoizolatii rigide = BCA, placi rigide poliuretan
termoizolatii elastice = polistiren expandat
- strat termoizolant grosimea stratului se calculeaza pentru elementul de anvelopa
- tencuiala intrados de 2 2,5 cm grosime, executat din mortar M25-T sau M10-T
DETALIU C:
- umplutura din starturi generale din pamant sapat
- protectie a hidroizolatiei din caramida plina presata de
- hidroizolatie propriu-zisa cu 2 membrane bituminoase 1,6 2 cm grosime
- strat de amorsare cu bitum taiat
- strat suport hidroizolatie, tencuiala 2 2,5 cm grosime
- perete de subsol din beton armat clasa
25 cm grosime
- tencuiala exterioara din mortar M25-T sau M10-T 2 2,5 cm grosime
DETALIU D:
- un dop de bitum
- trotuar de garda
- strat de rupere a capilaritatii
- teren natural
1
CURS 6
TIPURI DE FUNDATII RIGIDE
1) dreptunghiulare
2) evazate
3) in trepte
Sectiune transversala
Rolul cuzinetului
de a prelua
momentul de incastrare
Recomandari:
o pentru fundatia izolata cu bloc de beton rigid intr-o singura treapta se
recomanda ca
o pentru fundatiile cu beton rigid in 2 sau 3 trepte
2) FUNDATIA
IZOLATA
RIGIDA
CURS 7
Fundatii de tip radier general
- se preteaza in general pentru constructiile inalte, atat constructii civile cat si industriale
si agricole (ex: bloc de locuire de tip turn, cosuri de fum, buncare, silozuri de cereale).
- radierul se compune dintr-o placa groasa, grosimea acestei placi 20 cm.
minim 4 cm
-rostul trebuie tratat astfel
umplut cu materiale
poroase,
ex:
PFL,
polistiren, poliuretan rigid
= materiale ce nu se
distrug in timp.
1
2. ingrosarea pardoselii
CURS 8
PERETI codul de proiectare pentru zidarie
Definitie peretii sunt elemente de constructie verticale, plane sau curbe, care in ansamblul
unei cladiri pot indeplini urmatoarele roluri:
de rezistenta
de contravantuire
de umplutura
si pot avea functia : de inchidere si de compartimentare.
Clasificarea peretilor:
- dupa rolul indeplinit in ansamblul constructiei
- dupa natura materialelor din care se executa
- dupa modul de alcatuire constructiva
1) Clasificarea dupa rolul indeplinit in ansamblul unei cladiri
1. pereti portanti sau de rezistenta
2. pereti autoportanti si de contravantuire
3. peretu purtati sau de umplutura
1 perete portant sau de rezistenta
exterior (perete de inchidere)
2 perete portant interior (perete de
compartimentare)
3 pereti purtati, neportanti cu functia
de compartimentare
interiori.
PERETII PORTANTI
sau de rezistenta preiau incarcarile veticale gravitationale provenite de la plansee si din
greutatea proprie si asigura transmiterea acestora prin intermediul infrastructurii
terenului bun de fundare.
Acesti pereti pot servi in acelasi timp si pentru preluarea incarcarilor orizontale
provenite din vant sau seism, indeplinind astfel si rolul de contravantuire.
Este avantajos ca peretii de contravantuire sa preia si incarcari verticale, indeplinind
astfel rolul de rezistenta la incarcari verticale si cel de contravantuire la forte
orizontale.
In raport cu pozitia pe care o ocupa in ansamblul constructiei, peretii portanti pot
indeplini functia de inchidere (cazul peretilor exteriori) sau de compartimentare (cazul
peretilor interiori).
PERETII AUTOPORTANTI
se deosebesc de peretii portanti prin aceea ca preiau numai greutatea proprie pe care o
transmit prin intermediul infrastructurii terenului bun de fundare.
Acesti pereti pot indeplini rolul de contravantuire si participa in functie de rigiditatea
lor la preluarea incarcarilor orizontale.
In functie de pozitia pe care o ocupa peretii autoportanti pot indeplini functia de
compartimentare sau de inchidere.
Peretii purtati sau de umplutura se caracterizeaza prin aceea ca reazama pe elementele
structurii de rezistenta: grinzi de cadru, placi de plansee aceste elemente de
rezistenta preiau si transmit greutatea din acesti pereti purtati catre alte elemente de
rezistenta (ex: stalpi), iar acestia transmit incarcarile la terenul bun de fundare.
Peretii purtati apar ca pereti despartitori, interiori (pereti de compartimentare) sau
pereti de fatada sub forma de pereti de umplutura, intre stalpii scheletului de rezistenta
sau in fata stalpilor; in acesta categorie intra si panourile usoare de fatada si peretii
cortina.
2
In cazul structurilor de rezistenta pe cadre, peretii purtati pot indeplini atat functia de
inchidere, de compartimentare, cat si rol de rigidizare.
2) Clasificarea dupa materialele din care se executa peretii
a) Pereti din zidarie de piatra naturala, bruta sau prelucrata in deosebi din piatra
usoara si anume tuf vulcanic, roci sedimentare, calcar cochilifer; asemenea
zidarie din piatra neprelucrata sau prelucrata intalnim in zona rurala la soclu.
b) Pereti din zidarie de piatra artificiala in acesta categorie de piatra artificiala
intra: produse ceramice caramida plina presata, caramida cu gauri verticale,
blocuri ceramice.
Blocuri din beton: blocuri din beton celular autoclavizat = BCA, blocuri mici
din beton cu goluri, blocuri din beton usor/granulit.
c) Pereti din beton armat monolit sau diafragme din beton numai daca sunt
pereti de rezistenta; sau din elemente prefabricate sau panouri mari.
d) Pereti din lemn
Pereti din lemn masiv (barne sau grinzi asezate orizontal)
Pereti din lemn pe schelet de lemn cu umplutura din
materiale usoare si captuseala din produse pe baza de
lemn, pe baza de gips carton, pe baza de materiale
plastice.
e) Pereti din produse pe baza de ipsos gips-carton
f) Pereti din produse de sticla
Profilit caramida de sticla presata
Panouri cortina din geam termopan
3) Dupa modul de alcatuire constructiva
a. Pereti cu structura omogena toti peretii din acelasi material
Zidarie din piatra naturala
Zidarie din piatra aryificiala
Pereti din beton monolit
b. Pereti cu structura neomogena pereti 3 straturi din beton armat prefabricat,
panouri mari.
CURS 9
Pereti din beton armat
- Domeniu de utilizare: se folosesc la structurile de cladiri civile, social
administrative;
- Structuri pe diafragme din beton armat monolit
1) aceste structuri sunt de doua tipuri:
de tip fagure
de tip celular
2) grosimea minima este de 15 cm.
Pereti prefabricati din beton armat
- se utilizeaza tot la structurile de tip fagure si de tip celular;
- panourile mari se folosesc la structurile prefabricate in general pentru P+4E, PB, PC.
Tipuri de pereti din beton armat monolit:
1) monostrat
2) bistrat
3) tristrat
4) pereti de umplutura, de inchidere, neportanti din blocuri ceramice sau BCA
Pereti cortina
- prin pereti cotina se intelege in general pereti exteriori de fatada;
- se caracterizeaza prin greutate si grosime redusa;
- sunt fixati de structura portanta a cladirii;
- acesti pereti cortina se deosebesc de fatadele traditionale atat prin conceptie, cat si prin
natura materialelor folosite, respectiv modul de punere in opera a acestor pereti;
- se folosesc la cladiri de locuit, la cladirile social- administrativ si culturale, la cladirile
industriale.
Pereti despartitori, usori
structurile pe zidarie portanta sunt alcatuite din pereti de rezistenta din zidarie dispuse
pe 2 directii ortogonale astfel incat o directie sa fie de contravantuire pentru directia
perpendiculara;
grosimea minima a acestor pereti de rezistenta este de 25 cm;
axarea peretilor indiferent de grosimea peretelui exterior, axul peretelui trebuie sa fie
axul samburilor si centurilor din betonul armat.