A,,a Cal.

,,da, Zinarlaala,,la

I
GRAF
IAPR
GGRAF
ZI\TATA

i*i',6..,2fi00

"ffi

,,,;i

IA

N\''

Ana Caln da, Zinaida alanda

j&f'eRflJfl NTAT&@&e,g
6m*^O@E

Chiginiu,2006

91l
ZU 37.16:
c 13
Lurr st probtd spre publir d ctr consilitll mtodic l prsorilor d geogrfi de pe ltng Dirli Gnrld Educli, $tiinld, Tinrt
qi Sport din manicipiul hiqindu,procS-rbl nr 1 di 9.03.2006.

Recnz.llli:
,,G.
Cdlinscu''.
aria Prirnniu - prso gr did. I, liceul
,,Promtu,,.
Silvia Zau|ica- prso gr did. I, lieul
,,N.
Iorg,,.
Lidi Tanasov - profso gr did. I, licul
,,N.
profso
gr
did.
I,
licettl
Ddini',.
Larisa ironov aria Grosu - prso gr did' I, liul ',l' Ion Cuz''.

DesrireaCIP a Camrei Nafionala Crlii

alnda,Ana
,alead"Z'iaiClanda.- Ch.:.Univers
Gografia'tezrttatgrfi/Ana
Pedagogi,2006(Tipog. or. orhi) -'72p.
8-997s-9918-l-0
rsBN 9',7
3000ex.
l - - 1. Gografiaprezentat,grafi
| ,7.06:911
Rd t o r :E ln S t t i
orctor: E u g n i P r o c |
o p e r t d E
: u gn t rt tc
Procesrecomputri4td:Ys il B roncl
Tipografia orhi.
Tiraj: 3000 x.
Comanda nr.
Forrnat:60 84 l/16. Coli d tipar 4,5
,,Unirs
Pdgogi,,, Chigin6u,str. Soolni 16lI
tl. 45-98.33, fa 45 -97-64, -mail univrs_d@yahoo.
m

rsBN 918-9975-9918-1-0

OUnivrs Pdaggi
OAna Calnd . Zinaida Calnda

Prfat
Gografia pezentatgrafi st o lurare original6 9i inditul

din

gindira reativf, a autrilor ar igi onept prfsia a p o art1.

Prezenta lurar ar drpt sp dfinirra unor stratgii -i ofr prfsoruluinoi
li d invstigareqi modalitili d aprierpdagogi1.
Geografia prezentatdgrafi structurat5in tri p6r!i: Gografiafizi gneral1,
Geografiauman6 qi onomi6a lumii (Clasa a 10-ad ultur1 gneral6qi lasa a
11-ad liu), Gografia mdiului inonjurtorqi st dstinat1lvilor din ilul
gimnazial, lieal, elr din olgii prum 9i prfesorilor de gografl.Profsorul
d ggrafiear posibilitatas1elaborz qi si ut1|izezeu lvii difrrit mijlae
grafle (tabl, shtn d repr, diagram) p a l onsidr el mai efiient
in prosul de prdar-inv6fa-va1uar.
Przntara grafr'a onlinuturilor gografi (tabl, shm d rpr,
diagram) onstituie un suport sigur qi o rnqtodd failitare pntru:
_ in!legra,insuqiraqi mmrararrno$tin!lor
noi fundamntal;
_ actua|izara,rapitulara lor studiat antrior;
* genera|izareagi sistmatizaravolumului d ungtin!,pripri qi d.
prinderi asirnilat;
- transformaraunoqtin!lorfundamntalin unogtin!produtiv'
apliative .
Sarinil didatisunt elaboratd 6trprofesolinind ont d nivlul prg6tirii
lasi 9i obtivelpropus.

Terna: tjnitatea

lantlu
satlitii

rnatrii

in LJnivrs

tri intrplantar6disprsat1
(pulber,atomi,
Sistmul solar
.

torilii

Astroizii

ntrrrip1rJilomponntal sistmuluislar
Dri ritrii s dsbsstll?
in gru s impart plantl?

aratristiile lantelor
lantl sinti
Plantl de ti terstru
Jupitr' Saturn, lJranus, Nptun, Plut
rur. Vnus. P1rnint. ar1
i. Au dimnsiuni mtt.
1. Au dirnsiunitnariin afar6d plantaPlu2' u dnsitl1iniari.
to.
3. Srntalltuit din rnpu;i hi.
rnii.
2' Au dnsit6Ei
rnii mai gri.
hilor prdominorrpuqi
3. in mpnnla
4. Au un nunrrmi d satli{isau
mii mai ugri
liss.
4. Au un num6rmard satlili
5. lteza rni1 d rtali irr jurul
axlor

5' itezad rtaliin jurul alorstmar

. Nutn;tplarrtlsistmuluisolar in susiund la Soar.

. xpli dosbirildintr 1du grupuri d plant.

Produrea marlor
Influnla soarlui
asupra Pimintului

Ritmurilproslr biotie
. xpli prsul dezagreglrii roilo
Intriorul Soarlui

Strutura
Sarelui
Atmosfra Slar1

Fotosfra_ s produ pt slar

Cromosfra_ au lo
protuban!solar

oroana solar- s
fotmazi virrtl solar

o.vintsolar''.
Dfinqturmtoriitrmni:..ptsolar'',.oprotuberanf'',
xp1i6 d tempraturilel mai ridiat sunt ?n intriorul Soarlui?

Trna : I\4igril Prnintului

Modifiara to arulrii
?trdursulzili la una
gi aa;ilatitudin

Susiuna zil1orqi rrolilo.r

Abatra purilor
zonta|d,spr drapta
Nord qi sp stirrga
Sud (forta Criolis)

Cnsin!lmiqrii d rta{ie

m1$arorrrnisfrad
tnisfra d

Varia{iari
pe Gll

Turtia Prnintului la poli 9i

bombara la uator (luara for.
mi d lipsoidd rota!i).

Dfineqtnliuna misr d rotli.

xpli nsin1lrni;ii d rotali.

Dfingtnoliuna misr d revo|u|i

plii nsin!lnrig6riid rvolu1i.
Idntifi1p lrartzonl d 1ldur6.

o zonald

incl|zirea nunifrm6 a
supraf!i 6minflrlui in d.
ursul anului

Cnsein!lmigirii d revlu{i

Formara anotimpurilor qi
susiunalor

Forara zonlor
d ldur6

Durata ingl6 a zillor gi a

np{ilorin ursul unui an, la
una qi aaqilatitdin

Du zn ttnprat

Trna: \zligarea d rotafi. Variatia ori p

Glob
24 ore- 360o

Rtrc: Da dou5'9ra$-s g5ss in difrit misf.re,

afuni gradl d lngitudinl astororase s alun(x.
or.

NwYrk are74"long.Vsti,
iar Chiginaur
z; ioii| *ii.,

atuni aem74o + 28'-o 102"),iar dac'douraq*.!a'.'.

tn
aqim'isfr,gradl
d longitudins sad (i. o,. o,.ouu
s afl la 38. long. sji6, iar Sydny s afl la l i t ,g.
,i"a,
"
atunia vm l5lo - 38o: 1l3 o ) .

:ili:*1;i"*
::.::::l.::'*l^:#il:::.lxiH?lt?#

s adun,iar daunoaqtmora loal a unui orag

in 'nisdla ].,,i, iil;"*.
aflm ora loal a unui or9din misfrad Vst,trrni
''
Ji,n1a d or s sad.
xrnplu. Un avirr ar a dolat din o. Nw York
la ora 10, p datade 20
1qu!t,a ajuns la Chi9in6u pst 9 r' Pe dat 9i la ra a a&rizatavionul la
hiqinu.Aplia}i r!auad grad a h14ii.
.
S dtmin5rngradld longifudinal oragelor:
Nw Yrk * 74o long. Vstia, hilinau - 28" long. sti.
.
Calulrn distanlain grad inti astdoua ra;
7 4 " +2 3 " :1 0 2
.
alulim difrnlad tirnp dintr astr du ora;
| 2"x4, :4 0 8 , .
.,
i
'l'
,i . ..
4 0 8 ':60': 6 h 4 8 ,.
f
.
Calulmo'"J9l^1la hiqinu,adug?ndla ora Nw Yrkului
difrenlad or
1 0 h + 6h 4 8 ': 16h48,.
Aasta st ora Chigin1ului
ntrumomntuldolirii.
.
alulirn ora de aterizarc
i6h 48 * 9h: 25h 48,,di ora Olh 48' azi|eid 21 august.
xnrplu:Admitm. la Sydny st ora |2. alulati
ra 1oa1ila osva in
astmomnt.Apliali rfauad grad a hartii.
.
Dttmin6mgradeld longitudirral raq;lor
Sydny. 15l" lorrg.sti' oova _ 38. long, sti.
.
alul5rn distanlairt grad?ntrastdouora;
l 5 1 o - 3 8 o: 113o.
.
alulrn difrn{ad tirnp dintr astdou oraq
:4 5 2 ,
1 1 3 o4,
= 7|l2,
45216,
Calulm ora lal la osova : 12 h _ 7 h2, = 4h28,'

Prpriet{ile fizi al
PAmintului
Cldura intlri a Pirnintului

Inveliquil
Pimintului
Sar.!atrstr6
Intrn

antaua
Nulul

Supriarl, Infrioar6
xtnr,Intrn

. Dfirrqteno{iunaflirui invlig.

Trna: Cornpoz1tia Petrografi a soarlei trstr

Granitul, gabro
baza|tu|,andzitul

Tipuri de
ri dupi
genez

himi
rta,alarul

. numer atgoriilde roi ar al6tuissoarlatrstrf,(dup gelez6).

. xplil frmararoilor magmati.

erna : Litosfra
Sandinavia,Islanda, Solia, Uralul
d Nord
d idiar,
d obrir

si|torii

olanda, Blgia, Cirpia La-Plat.Sudul

Rp. ldova

Antilinal, sirrlinal

(.)

disjuntiv
(radiar)

(J
q)

u1sns
vrtial qi
oizontal

Fraturi, flxuri,
falii' dro96ri,
asoia1iid faliihorstui9i galen

)69
qJ
t>
!

Cutrmurd prluqir
utrmuvulani
Cutrmurttoni

Tipuril d utr.
nrurdup5cattzel l povoa:
Seisli

dup1 ad?nima
farului sisrn1pt fi :

.
.
.
.

Suptfiial(10 km)
Normal (10-60km)
Intndiar(60.300 ln)
Adini (300.800ktn)

jD

Trna: tapl volrrtiei gologi 9i palgografi a Prnintului

tap:

r:

orognz

)g

Mai mult
iluri ogni

)
(.)

Pa1ozoiul
timpuriu

orognza
Caldoni

Palzoiul
tardiv

orognza
Hrini6

orgnzaKirnrnri
(1xZoZola)

)i
N

r\

orognzaAlpirr

S formaz5 Platfonnel: uropi d st, Amriii d Nord,

Silrian,Tarim6 qi Chinz6,
Australian, Indian6, Brazi|lan' Arabo-Afrianl.
Apar gosfrlxtm al Pmirrtului: atrrrosfra,hidrosfra,
biosfra,aparo" libr.

S fnnazl n"runfii:Sandinavi, S!ii, Altai, Salai Saiani, Appallashi, Tian-San, Ural,

Vsgi, Harz, Alpii Australini.
S forrneazl Continrrtul d
Sud - Gondwana, iar in mi.
sfrad Nord _ Laurasia

S dzmrnbreazl continntlGndwana qi Laurasia;s fnnazdprsiuna oanrlorAtlanti9i Indian;munlii:

Vrhoiansk, Crsk, Ciukotka' sistt
montan: Sira-Nvada,Stinoqi, Si.
hot.Alin,I ndo hini.
S fbrrnazi bdul d nrrrnliAlpin-Flyrnalayan,munlii Castlo tnzi, inlul d fo
al Paifirrlui. In antropogn s-a produs
glaialiuna_ patru pi glaiar: Gunz,
indl, Riss gi Wurm; aparotnul.

10

Terna : Litosfera
Pir{il monent

Vulanii

Stinsi

ratr

tivi

Con

ratr

Aongoua,llrurs
o$

Vatra

agna

tna. Vzuviu.
Hkla. Krakatau

N,umqtpa4ile omponnteal vulanului.

Prin s dosbsvulanii stin;i d i ativi?
ldntifip hart6rgiunil d rspindira vulanilor.

Trna : Litosfra
Jqi(pinala l000 m)
Mijloii (d la 1000mla 2000m)

inal1i(pste2000rrt)

Mun!ii

Bitrini (Vhi)

Sarrdinavi

Himalaya
Ttonii
D tip blo
Vzuviu, Kilimaaro

Vulnii

11

Terna : Litosfera
jas (mai js d
nivelul alrului)
Du inal{im

Dupi aratrul supraf{i

Sibrid Vst
dl,roas

uropid st

Cir np i i 1
Saharin
Acurnulativ

araCirnpi Chinz6

Dupi genezi

rozional
glaiar

Cimpiile modlat
prin aliuna mai
multr agnli
. Ruri
. Vint
. Ghlari
. Valuri

Grmano.Pln,
Bazinul Paizil,
Bazinul Londonz

t2

Terna: Tipuri gi forrne d relif reat de prosel

xogene
ipui
Agn{ii mrf.
d rlif
gntii
(tipuri
snti)

Pros gomorf.
logi

Frm d rlief (eml)

Rlif d - apa d pri- - eroziuna tren- - raven

- tornli
p l u v i o - pitalii
lialFt
- pimonturi
dnudar - apad girir - aumular
- riuri smipr- - roziun suprfimannt (u d- ia15
bit variabil )

!inal

- gravitalia
- apa d infiltra!i
- oziuna roilor

- prbugiri
- alunri
- sufziun 9i tasar
- rrtragra Vrsantilor

- alunrid trn.nadine, gvan

- glaisuri d roziun
- versanli
- tornli norio;i

R li f
fluvial

- aa r?urilor qi
fluviilor

- roziuna fluviald
(latral19i in adinirn)
- transpot qi aumular fluviali

- vi
. tras'luni
- impii aluvial
- hi, anioan
- fotm d modlarili1 (suraftd roziun)

Rlif li
toral

. miqaraaplor . abraziun marin5

oeani (valuri, - autnularlitoral
1a1.e' miqri
d nivl alr api
oani)

- fonn (supraf1) d
roziun
- faleze
. {6nnuri (u riass, u lasunl

R l if
f l u vi .
marin

- apa fluviilor
- apa mirilor
(urnlii litrali,
rnar)

- aumular fluvimarini
- roziutr datiti
marlor

R l if
- shimblri tr.
o l ian
mi
rd9r1i)- virrt (dflali)
- apa din pri.
pitalii

- dezagtegarea
- dfla|i (roziun
9i transportolian)
- aumularolianI
- roziun torrrfia16

R l if
g r avit a-

IJ

dlt
shrar
liman
- hamad (dqrturipitroas)
- guri (aumulri d
nisip)
- dun
- uduri (v1i si)
- pdirnnt
- dprsiunid aumular

Rlif
glaiar
montan

- ghea\a
- zlpada
. in gh !-dzgh!

- roziunglaiar
- aumular glaia.
Ld

vi glaiar
iruri
morn'

- dzagregar
- prosnival

. ghlarul d
R l if
g l a iar
alot
.
d alt6
sila{iillimei ?n uatrnar

- rziurr,transprt
gi aumularglaiar6
(datorit modifiarii
masi d ghala in
timp)

Rlif
arsti

- proesrd roziun - forn arsti (pqtri,

qi aumularsubtra- polii, dolin, avlnl, lapi.
zuri\.
n

R l i f
bign

dizlvar

- aliunaplan- - dizolva
tlor qi animal. - aumular biog- lor
n
-

R e l i
a!l1a omu.
arrtrpi lui

- xplatar 9i n.
struli arrtropi6

Trna: Taxonornia rliefului

Unit{i tanmie
garlif

arorlif

Mzorlif

irr.lif

morn 9i drumlinuri
dprsiunilaustr
impii fluvio-glaiar
fiorduri

soar!d altrar
atli d orali
lnu$uroaid fi'nii
nstruliil trritlor
min, arier,lrald
baraj,anal,drumuri
trasantropi

trestru

Trpt qi tiuri d relief

a) blourilontintal
b) bazinoani
muntl
podiquri
irnpii
abruptulontinntal
fos abisal
dorsalnrdio-anir
- vi intramontlt
- 9iruri mornaic
- pirnonturi
- vulani subrnarini
- atrianqi dlt subnrarin
- stua,dlt'dun,dolin,tras,avrn
14

Terna : Struttlra

atrnosfrei

Trmosfra (aurr polar)

80 krn
60 km
50 km

Stratosfera(ranul d ozon)

Troposfra(nri,pripitalii)

1. C strafuript fi vidnliatin atmosfr?

2. Idntifi6p shmlimita fieruistratal atmosfri.

l
':

'a

l5

*-t

tfl

omzi{i Arului
Bioxid d arbn0'48%

zot.,78,09o

o x ig n
20,950/o

rl

r*

l.
2.
3.
4.

Transpouril
ntralltrmolri
Fabrii qi rrzin
Poiuara prin intrmdiul
agriultuii
5. Poluar sonr

1. Folosira brrzinifEr1 plumb

2. Folsira instalaliilor d purifiar a misiilor la intrprindd gi autovhiul
J. Folosira unor thnolgii npoluant
4 . Ruprararziduurilor
5 . S6dirapdllorforstir,parurilo
6 . Dpozitaraortaa surslod pluar
'7.Folsira mtodi biolgi d ornbata
in agriultur6
d1untori1r

?
i

Msuri d mbaterea zgomtelr (luar sonor)

Msui rndial (folsira d antifoarr.)

Misuri de atnuarprin uti|izarafatorilor din mdiu

(vgtafiaarborsnt1)

t6

surithni

Trrta: Atrnosfra
a. Rgimul trmi al troposfri
Calulali tmperaturaaruIuisaturtla altitudinad 3000 m, da6la altitudinad
200 m d la nivlul m1rii in lorrl gi in nromntuldat,intr.un ar saturattmpratura
stga|c:+22".
Indiali gradintultrrnivrtial p car l-a!i apliat.
Gradintltnni vrtial ar valaraga16u 0,.C la o 100 m altitudine'
. Calul6m difrn{d altitudin:
3 0 0 0rn - 2 0 0 m :2 800 m: 2.8 k tn.
. Ali1m gradintultrmi vrtial 6" la 1000 rn qi ob1inrndifrnla d tnrratur1dintr l dou altitudini
2 , 8 k m ' 6 " C: 1 6 , 8'C.
. Tmpraturala alti:dina d 3000 m s aluleaz6 sclzind difrn{ad tn.rpe.
raturdin valaratmpraturiiarului la altitudinad 200 rn.
2 2 " - 1 6 , 8 . C:I5,2"
b. Prsiun trnosferi
alulali prsiunaatrnosfrii la inil{ima d 6000 nr, da la altitudinad l00
nr fa!d nivlul m1rii,in loul9i in momntuldat psiunaatnrosfri1estgali
u 760 mm.ol.d mrur.
Utiliz1i gradintulbari.
. Apli1m gradintulbari 100 m _ 10,5mm.
. Aflrrrdifrnlain rnetri su kilomtri dintre l doupunt
6 0 0 0r n - 100rn:5900 m: 5.9k m.
. Calulim difrnlad prsiundintr l dul punt
5 , 9k m . 1 0 5m rn:619,5 rm.
. S1dmdin prsirrnaarr ni s d difrnlad psiun
760 mm - 6l9.5 mll: 140,5mm.
Di la inl{imad 6000 m psiunaatmosfri6std 140,5mm.
. ldura intrn a Pmintului
lulali tmraturain intriorulPimintului la adinimad 8000 m' da1?n ststd l0.C.
tr.rlizotrm tmpratra
Aliali gradintulgotrmic.
. Apliim gradintulgtri,
3. la 100 m qi oblinrndifrnlad tmpratur
rJint1dou1punt8000 rn : 100rn ." :240".
. Difrn{ad tmraturs aduni la trnpraturadin stratul izotet rn 9i ob1inm
tillIatuala adincirnad 8000 rn
2 . l 0 . + 10":2 5 ".
std 250.C.
Di la adinimad 8000 m tmpratura
17

Trna: Pripitaliil

atrnosferi
D lunsi durat6

Dtrtd si i|llsitt

()

Torntial(avrse)

Burni{

l'

Plai.burnit1
Str de grgr
q)

O
(a

reipita{ii tmsfrie
Dirt din arui saturat

Din nori

Dfingtnoliunea d pripita1iiatmosfri?
Dup ritrii s lasifll pripitaliilr atmosfri?
C tipuri d pripitalii atmsfriunoqti?

18

Trna :D inarnia atrno sf ri. Car a ter t'zar a orr.rgi a antiilonului

parativ a ilnului
Prinialel arteristii

iln

ndi{iil
d fbrmar

ilnul s formazi datorit

rniq6rii asndnt a arului
vrtial 9i rni;6rii onvr.
gntp orizontal1.

Antiiln
Antiilonrrl s fortnraz'dato.
rit6 miq6riidsndntra antlui pe vrtiali qi nrig5riidivr.
gntp orizntal.

resiun
Szut
in ntru

Ridiat6
in rnisfra d Nrd arul s
lni;a dupdald asorni,
iar in misfrad Sd - ontrar
alrd asrni.

Itrmisfrad Nord aruls rniq.

Deplasara nffaaIod asoli.ia
in mistrad Sud-._dupi al
rului
d asorni.

vln aId5
ilonul adu inlzirav- Arrtiillrul adr"r
Influen(a
rnii iarna 9i r6oirai vara, vara qi r iama, v?nturislab,
asupra vrvinttri putrni, pripita1iivrm snin,lipsl d pripi.
mii
?nnorarmaxirn. tatii.
atrsf.ri,

looo

=/-7==t'\tt

@
\ <*>J-/
^

-\\

102
,.-7<<-\<---//

p6".
gi/
/

\\

Analizind tablul' dtrmin6:

1. Tr5s1ttrrilaratristial ilorruluiqi al antiilnului.
2. Dfin9tn{iunad ,,cilott''qi ,, antiilon'',

l9

Terna : Atrnosfra

.Vinturil

Musnii
Periodi
Brizl

Dnumira
vintului
Polar

Rparti{i pe Glb

Dirtia

Nord-stsi Sud-st
Antatida,Artia
Latitdiniltmprat'intr 40"- Sud-Vst,Vst
D Vst
60" latitudinNodi1si Sudia
Nord-st spr Sud.Vst
Topi
Aliz
Sud-st spr Nrd-Vst
ara - dinspr oan spr on.
Jirrnul d st al Asii, Nordl tinnt
usonii
Iama - dinspr ontinnt spr
onului Indian,Asia d Sud
oran
Ziua - dinsprtnarspr usat
Bliza d mar Trrnul riurilor rnari. tnr.i.lauri Noapta - dinspr usat spr
mare
Zitla- dinsprvi spr ulmi
Noapta - dinspre ulmi sp
Bdzadmunt irrrgiunillnontn
v.li
Fohnul
rivl{ul

Rgiunil muntas,Alpi, Parnir Din lnunli spr vii

urpa d st (inlusiv R.Mol- Nord-stsprSrrd-Vst
dova)

. Analizind tabiul d rnai sus, dtninl:

1.ar v?nfuris formazl la trpi'Antartida?
2. Tnar r.giunisunt rsinditvinturil d Vst, rize|eqi fohnul?
3. dirliau tnusonii9i lrizl?
20

Trna: Atrnosfra
Unghiul de 6dr a taze1or
solar.p suprafa1aP1rninlui

Ftorii rditivi

Latitudinaggrafi

Durata dominalii difritr tipuri d mas d aer

Vinturil
Fatorii
limatogeni

Ftorii dinmii
Frnturil attnsfrie

Ciloanl qi antiiloanl

Rliful

Lauri, fluvii
Curntii oanii
Apropira
d oan

21

Trna: Zolele lirnatie

gi tipurile

de lirn

Zone|e lirna- Pozilia goiul d limi Rgiuni limati

grafi1
ti
uatorial
0-30'
subuatorial
lat.
Zona caldd
de dsrt
N giS
trpial
umd6
mditranean1
rrtinntal1
subtrpial
lnusonlc

30-60'

Zona tmplat.
rat

N q iS

Zonarcce

60-90'
lat.N qi S

tmprat

subpolarl
plar5

P o zilia
sogafi

0-5"
5- L2"

l2-30"
30-40"

oeanra
tmperat-ontlnnta16
40-60'
ontinntali-xsiv6
musoa

6-66"27'
66 27'-90"

. Car tipuri d lim1 sunt aratristipntruzona tmpratl 9i a re?

. Idntifip hartalimati1rgiunil limati din tipuril d lim1:
1.troial,
2. subtropial,
3. trnprat.

22

Terna: Zone|elirnatie/
li.asle de
dorninant
Zana limat-

asle de ar

Yinturil dominant

ara

Iarna

ri

Mas| d
aet

Polar6

vinturil

Plare

Vinturi

asl d
ar

Plare u dirtia
Nord-st in emisfra de Nord gi Polar
Sud-st in emisfra d Sud

Vinturi
Polarudirlia
Nord.st in misfa d Nord gi
Sud-st ?n mis.
fra d Sud

Subpolar6

Temrat d Vst

Polar

Polarudirlia
Nord-st in rnisfra d Nord qi
liud-trst ln mlsfra d Sud

Tmorati

Tmprate

de Vst

etnrat

d Vst

Subtropiali

Trpial

A1iz

Tmrat de Vst

Tropial5

Tropial

Alize

Tropial

Aliz

Subruatorial

uatriale |izee

Tropial

Aliz

uatorial

utorial Aliz

uatorial Aliz

D. in zonl limati d tranzi1ieprdornindou6 tipuri d mas d ar?

rprzintalml uatodal?

Trna: Hidrosfra

s
Li

Lr

enul pltr
(97,5%o)

ple din trnosfr

(0,001o/o)

Vaporii de ap

Lauri d autnular.anal

pele uSctLllLti

(2,4%o)
(J

Apl subtran

Mi96ri ondulatorii

(J

igiri ritnri

Valuril olin
Valuril d origin seisrni(tsunami)
arl (flux 9i rflux)

(J

Nutri
Mig1ri d translati marinf,

urnli rnaritirni

D surgr

!'5
dE.-

..

d.fi

qJ

)
(.)

? a

sj

r|i

;* i

l{-v

'3 '6 2

r . o

. (

v7

tr

d
I

h"P
;.=

! r

.* .
3

'

.^ x!
N q)

a.
()r ;

o0

,E Z

:i

"
5)

)(g

-;'
:jJ

()E
b0
a)

*
(/)
63

oO

.
.J a

,a

r-

z9
e
g

:=

v*()

aD

tf,

;(

vZ .-

'l =
t^

^N

(.)
)

gl

z O

>|n

,l )(
N

tr

E a.

- E 'r r
E

=d

<
tr
.= ]
A*L

.9

'.i
(:"
*o
ov

(\*

U)
rJ)

"7

bi

*J
o f ,o

'l

U
)q

\/

'i
r.a)

ll

!r
a,

q)

ra)
v
t--

(a)
=f,
(a)

.)

la)

tJ

63

rF
;

. t:
.
O\

,3
()

(J

()
(

.l

25

ti

\f

Salirritata

Prprit{il himie qi fi.

zi al apelr oani

Trna: oanul

p,',*,,.

-l

Planetar

xtralia 9i flosira lmntlor

hirni (75 elrnnt)
xtralia prffolului gi a gazelor
naturald p
qlf.

Rsurslmillrl

Dsalinizara

xtralia minrurilor util solid (nrliuni

frnrangarri).

Rsurslonului
Plntar
tl

Rsttrse!nrgti

Rsurslbiologic

Folosirea nrgiiurnlilor
maritirni.marelor.valurilor.

Animall marin,prqt,
rabi,rVt,alnlari,
mlustt.

Plantl tnarine:algl
(varza d mar, salatad
mar) t.

- Und surrtl mai favrabil ondi1iid via{1pntruorganism_ p usat sau

?n adinuril oanului lantar.?Argumntazrsunsul.(Unii rttrionsidondi1iiloanuluimai favorabilpntruvia!6, doarin ap nu sunt atit
d substan1ialvaria{iild trnpraturidiurrr9i arrual,di 9i ondi1iilsunt mai
stabil.in al dila rind, apa suslin rganismulgi nu xist1nsitatad dzvoltaea aparatulrriloomotor ori a rld1inilor putrripntru fiara d substrat).

26

Trna: Rturile
Alimntaraqi regimulriurilor

ai in
ia1iYu'ui
deursul anului

Tipul d alimntar

Riuril

Nr{''.il,dt l" tt ursul

anului

Amazon

Pluviall
G1aiari
idntifii:
Folsind manualul 9i atlasul,

: ;*r;3i:ill?J;;ll,*.u.
unaqtraqi gospodiirarsuslord ap1

vara?
st
qiSirdaria
Gang
a,riurilor
rard ploi artifiial
Dsalinizaraapi d
maI

Rfolsira aploruzat
Slu{ii entru rzlvara prblemei ai

onomisira api

Distiiara apet

Folsira aisbrrilor

Stoaraapt

2',1

l erra: Riuril

lnfluenla limatului sura riurilor

Rgirrrul de ingh!

Varialia niviului api

Volumul anual al
api(dbitul)

De tim5 dpind

uld alimntar
8 numr5

tiuril d alierrtarea riurilor.

Dnsitatar!lei
lridrografi
D mpl.

[nflunfa relifului asupra

riurilr
C5deraiului

Dirfiar?ului

D rIief deinde

aratrulriului

Ativitata riului
. xplii um
s dsbsriuril dupi

aratrulursului

Ap potabil

Iriga1ia
?mpurilor

Adapatul vitelor

Curlrtltri

In alitatd transport

rgtra
p5srilr

U tj|izarea la irrtrprindri

28

rna: Hidrosfra.

Lauril

Ghidishii

Issik-Kul
Glaiar

Clasifiara
laurilor dup
origina uvti

D baraj
natural

ani (Rusia)

29

erna: Flidrosfeta
Apl uzat rzultatin urtna
ontat6riipripitaliilor u
noiv
difritsubstan1

Apele uzat in urma iriglrii

trenurilor agriol

Apl uzatprvnit
d la navl fluvial
Apl uzat
radiativ

Mirorganisml
Apl uzat d
la zothni

Apl d surafa( qi subtran

Apl uzat
industrial

Aptruzat
u tmpraturi
ridiat

Apl uzatmnajr

uttofizara api

a aprl
dlrrarr
Susl

Al marin

Surs d polur d
provalield mrind

utrofizara
api
Dpozitara
d9uriloin.
lusiv a 1or
r:adioativ

Strrs d pohtr d
proveninld terstrd

Iidroarburil

Apl uzat
industrii

ansprturil
main

xploatara
rsuslor
rninrald p
fundul mlrii

Apl uzat
mnajr

Apl surs
de pe trenuril agriol

Inzestrareaintrprinderilor industriale u sistme d

irulali inhis6 a aplor folosit in industri.
purarpralabil5a aplor uzat
mnajr9i industrialinaint d a
fi dvrsatilr bazinl avati.
Prznla instala!ii1orpntruoltarea rziduurilor d
hidrarburi.

Interuicerea dpozit6rii in bazinle

avatial dqurilrqi in prinrul
rind a lor radioativ

f,surile de prvenire a olurii aelor

Uti|izarea in zothnia trrtodi

usat d ur1lar
a grajdurilor.

Folosira ?n agriulturi a mtodibilogi d prtli a plantlor.

erna: Solul
organisml (animal
gi rniroorganism)

Timpul gologi

Reliful

Roa-mam

Dflngtnoliuna d sol.
xplii rolul fidrui fatr d pdognez6infotmarasolului
Car din fatori dup6 p1rerata sunt i rnai prinipali?
omponntele
Propriti{il d
solului
bazil ale solului

Substanta
o Frtilitat
anorsanla
Sub st ant a
ulara

Gazl (ar)

ipuri d sol

Ati'shlti
Turbs

Tunda
Taisaua

P5durirnixt
Pidrrri d foioas

ofsanla

. Apa

Znle nturI

Dsrturiarti

Txtura(ompozitia mani6)

Strtura:
nuiformi
lamlar6
bi
rismati
1

Stp
Stp aide
Dsertui tmDrate
Piduri 9i arbu;ti rrna.
nnt vrzi u frunz tai
d tip rnditranan

Podzluri
Podzoluri intlrrit
Cnugii qi brn de pdu
rnoziot

Castnii
Bn-nusii d dstt
Tera s

P.1duirusoni

Rosii si slbene

Dsr1uri troial
Savn
Piduri tratorial
utnd

Cntrsii d dst1
Brun.rsii de savni
Ltritio

Prfllulslului

Litira (stratld frunz).

orizontul A: rizont d aumulara humusului.
oizorrtul : orizont intnndiar,srain humus.
orizntul B: oiznt d aumulaa ailei.
orizontul : orizont d acumulara arbonalilor
orizntul D: roa-rnat.

Pisunatul xsiv

rziuna pvoatd
ap6 qi vint

Soatradin iruit
trnurilragrio1rin amplasara
onstrr.r!iilr

Fatrii d
dgradar
solurilor

Aatul inorrt al
solurilorp trnurile u pantinlinat

Aratul transvrsalal versan{ilor

Irigalia ort6

himizara inorti

Dfrigarapldurilor
gi lipsa fiqiilor d
protli p inrpuri

organi
Flosira irrgrq1mintlr
in lo d l himi

Msuri d prtetia slurilor

Plantarafiqiilor d protlip
?mpuri

Irigalia siv6 (prva salinizara)

F1osiramtodibiologipllhtt prot1ia
ulturilor d irnp

Rultivara trnurilol supus xploatlrilor rninirqi nstruliilr

,.arat,,_ sm1natul
Agothniadivrsiflat5(agriulturaf1r5
in mirigt,a rduroziunasolului u 90 %)

Trna: Solul
Influnfa antrpii asupra solurilr lrretei
xploataralor mai bun
soluri pntrunstrulii

Dgradarasolurilor

C9trarapid
a eroziunii

Poluara
solului

Prluraa
inort6 a
slului

P;unatul intens al animallor

Folosira
thniii
grel

Bltltorirea
soluri1r

Vinturara
solurilor

S6dreaspiilor d plant
omponnt
S6dra
frtilit1!ii
solului

Dpozitiri d
gunigt

Stuira
p6qunilor
roziuna

Sp1larasluluid ald la pli

Vijuri d prf

Distrusraslurilr
Distrugralumii vgtal
Dezgolira masivlr d nisip
Sdranivlului aplr subtran

 gE

:(J
!.i

aa)

()

. o

(_^=

!q
>

h *'-

<

fli t

p
-'a
)>g
,-dr

b",

9.i

O tr .;

<3 .

'

)Gt

(D

()E

..i
'F
.

,
j ;
e-o
r .i

; fo.
: .- a

.-'ts - q a. >

( ) "{o JP

3=)!).j

1
'

(6
=

v'g

jl-

.=
)

':9
'.E

6
(t.

,:Y
'E

j:
. .

F"E9

E s.f ,

.,
'

1 i.g : i;

9 o . s ; E8
?o & 3 E

()

(G

.: . 8
F .

r .^*.r . E

t*.

",:

-o -o

bO

-]'siE i;

'

()

>

>r d
.()

lJ

.F

3 9 ;
oE .oE

o.t r

d > O

t r bo

-og

9,

1
;*

?*;;
;v)

()-
0

0 )' ('
\ 3
ZN

,
(J

*3t
6dc()

;q)

J.
6;
"

E. .g

<o.

.\

z .

igfl*
:Eg:E
E.l&

Fg
a<z
6)

.'

- 5 (

.iv9

i .l ?

i -^

(6 O E"E.

,
- ;
9.*

*'i

3 * A*
E g :a

' ,4 -a^

^ '

;<. ;

'. ..
N

. * ().!lf-O
^;5

:;
E;
^"'

o.=

. iO

|
. |.

Jo.'*

+
; . =E
;. . . * . . E i

o{)

*;
i :i
gf;F
a ; g : A. - } i
> E a o . i , . 9

l ^r 0 )
!

v
q .:

l.;

,;v

-l

-B.

^"
i

q.; *" i
q , *"

69;!e

6
0)

:s

().

n ' t .i

=g95-8.

!9

".

t o 0

E * ; E "E
r, " e

'
g(J"i
IGI

l .i f

fg'3
,.] = O' k .= *

*.g

) 0 ) L

,9)
. tr

. " 8
]"

.,j.

.=:

r o.i . E:
i ;.?:E;

)6O()

E ,a E :?";E

l.

!6'3.
.
F
>
..=

j .B*

t E, l* :
2 '

; b *e #

l g!jL Y . :]

' s P {. f ;

.l

.E

(d;
.

P,*9

.
9 :;
*9.!
,.:,

'Rst {

;giiE
vf (; l < t

g .g

* *t

:,i e* .i A *
- = .
= . E
* o l i . . + 9

3 E." Eg ,; 2 A
.

.: (.)

9{ .;

()d

.4,

;i6

O t 0

N.
()
'!

oog
9
^"

0J

.E

* ER f r, g *g .l

.:

* # s E.

d ,.

.i;
i;

'E s 3

:;#-"
,
s
,.'*
s ? .*
"
, ;;

;;*B
i*
a,:
s;

;-o
.d

r-4

.=

> tr --i

.t 'r E gE

';l

o.-j;
\z

8 ",s s

.t

> .
n)

&

.i'=

;e

---.:

5
>o

: : N

d c

N:

'

q ).\

g *

E,3

iffEE E 5i P; 6a ,s^;i 3 .
:etii-f,e
i

.< ,

: t 6 o . r: 0 l >q
o.
l.5,,
z

t d lY{f"

b0 ti] :: -o

_
!

-< =

-^

E
.

aJ)

. .

o ;S ._.i
O
= o)

i =
i
. ; l -i

- - .-

. * . U . . s
h:= t
. ,

ll

9
o. q

. (, 6
, i, , o()
(J::
Fk

Z .
.9.=
(J
d2

nl d'a

- 'fr.3zsis=
.;

1.2 :,

Y -

( h t

.-
!

. *

g9'1Z.
o.{

t6i

. a

' -' p

()' o

vivlJ

i . 8
.=

)Gl

35

s_

.'

tr

djZ

' 6 ;Q
a -' iq l ' *

#
ro

:= 4 :
:i.=
> :'

t E E .i

> a..o

-.=

** ;
E.
*

jJ

..()

=i
t .: * .i

**e'i *

ri*
.=

- .;
. . 9 9 o " ':

.-E

.*9]
oa

.S

-a.;

E.
'a

(.) ?
t

t -

g; ; ; : 3 n

-[

.aE
;
3
; g.3

-qo.l k

1s;E

.1

'

:.

li

. O
IO

:=q

8'Ei ;-u
9O
!

'Rg
E;.:
} lv *

. ii

;.
i
;*
: * E : F g
I

.
'

q>

" ; L

i;

.=.9.;*qla.u3g,

?g

; g.3g;

9
-: ..=
)

o7

.2 1

,tt(5
;

.i= l
9

sd

() ()=

ts

()a'-

>'frE2qd

r(i

o 8'3.H
!

j : o.^ '
rrd-

* *

E o
g. J ( . i -

gi , ^
*

.
9 o s.,
<. a Vs
g g 9

.-a

L r] o .
E
7 . ^F
n..j
J
A . * . = )

9 i : ..:
tiU

q=
d

! ()
x
2 .5

;-

o. E :=

H.: .

dg;.5,$;g;;i

S
():

g ..E 9 ;

. .*ggE

. !

'

**s

" t

,6

N
J

+>

r t -1 .( )

.E? , !.g:.
;i
. s
* ,g o =
i . .

.jJ

9
.o.Y

. , e **

> 9?

oI)

r]:/

( ) t r.i

().

FrL

g
E.
i
g
a)

JNg
N

()

(.)
()

'6

;.-

.iJ.^

II

0)

. b oo
;;.
9

.(A
N;
9

.9
( , )q)

--

'='.

E .:l.E " 3B
'.g E* r i o

s:' 8R r3g . E 8 i

._.9

>

>

, : . o lE*

. g i
E.

6:'ig

U)

(t)

36

ra

l|

o q )o

s i gN

. )(s

OL

i3

^
.l
- '
() R
N:

.lv
N
f

9 E

N.:
(L

'*

r ]J*

u 1 t

!!

.5
's g qi.a
. s.! .* '.
o..1 ;

=
."
A "."3
* &d

EE
8;:

B.sg
(()

O.n.=..l
geJ

.: , E
g 3*:B
bo

o o

(q

*v

::

-g*

sgg
().=

.( ) ! 9

< .9...s 6

U E
.:|

;
k

.A.(L)

.-

*.i

i
t r '-

g i .

/.

>"o

a s " g F .g i
i *

ifl.l;}:*

9; ; F; ; : s ; i.*

rrO

()'E

*i 8fi, , *'3
s E". ;
; ... s ;1 i
6
o,8

aH A, * s
g.:

s j g 3g6
0 ) . '

'tr

di

' o
O
i ).l
.o
5 o 9

^:

.r: ( )

l-^

^/

^.
;'
9
..:

B

,
:

o
qJE

.r

,,

s.

d
3 *
d d;.E"

g q

O.dY.id'j

O 3

.a . g

i*;tti

*.
A . . . a
t - - . : U 3 . s t^ 'i E 3g
. _ =. E U * 3..o.^
9 . b g ts*

-
s
9

i 3 *.i-"
..r 3
:HK..-t
^

s a i go i6;
a;l
i:Ag'$E"
y ': Y E F ..
- 5
. " :i r i u
q
i ':
Eo. g'g , ,N =

. R 3 ., i. E
. o = . n ( ) 9 = 'o '-

E,s;*

J,i

JJ.
n

^.i

*:
:s tr

5=

gt
*.
ti

o
- ; .

#E
;5
" o= , < i
* . l. -

" . t .

* a
'

U.

j g. ,
t s =
J<

():JN

<!,
6*

'=
.E
i

f ]

!
* q=

.o

O I! U]
q

: .9 "9

a

O'

@,

ij

'.: ) :: {)

,. ,*i
()

ij 9

stt{
trl

!l

3 . .
. o

. ,i
o E

. ]. q * ' * E ,: ; g

o..5

i *.6
. _ g .ig .
:g
-'i;
/{
-a

tr j=
(
a

B. ^<

; ; g ! s ;
.* s

=(!

* .a
a1
l

'ci
O-

r.

{5.a.
?

(5'a d

::

.l

;;
N
E g.g.

()ii"d

- . g
).= t.) (n

,e:t:
|. )6

jl

- & d" Eu
g * . ;
!? 92 .:5

'E
O

'o

3'd'

t g
.i
E,
E".j':Eno,1

!q)

3E .; .:g *"

-3

" * ff E

'E- e
*

. E ' s p

j6 . l ii. =
g
9

o
!

v]

--

l
.a6)
gaa
O

v>A
O

m;

g * *

00

|
O>

9" 3 *

,J :=

i ].i

.!J'i..

.-*!Y

.;:Jd
lJ
6O

E (j q=
J
6:
.i
:gii.:
,<
.'i-
.

L.i

a *^tr

g 9

-.=
N

O . h

.i*

()

d. * .

.E

?i

t!

;. ! .

1 9 ' . E

i E r ie 3 g
;* : . s # ^ , -

itsE9,q
#3E
:

C,

O
,,n

li
.::.)

E i.i5 "

> .

. *
(J .; .=
5 .a
.i i . ..:
l
F

*E E ;

^=

.=!.E

9 ..:

^ .i O

l. 1 * = E

6gne

-)

. " ; i E * , , :

.i <)

*i.:-g

Eg
;a
O

f,"*; : .sq)
*- . E

if; i 9.,
; E 8 o . : i, , E i
)6

.o

: i ; I;.; }g- *E.F

|r

(d
!lr

:'i ?,;fieE;-t.t;
R

.)
.l

'j

.
:d6
l6

E ; t

-<, d
.{;
. g. 8

, 8r'=

< !

t.n
l. f

ij

E,!
+s
( t .
<
ff
.=.
- 1 -E.
i-,.:
<

.g* ; 3E <i

i i - '

-s ,E 2

=.E * E .
* 8.,
a"g9.
!.-i

. v

,9

.r

iA/

. 3 E
!

q,, tr

.i

!qr
!a .n

r. .i

lo
r9

38

<<.iz
lq;

>:

l,

6
^) ' j

p
A

lN
l

l9 ,l )(
|A

..'l

lv
le
|d
lN
.l ti

tr

l!

{)

la
|

./)
l
I

Terna: Tipolo gta lfuIlor lurnii

Nivlul d ;larizar a populaliei qi de prgtira adrelor
d spialigtid inalti alifiare pntru eonomianalional.

Rpartilia p setareld a.
tivitat al onorniia rsursrlor uman d mun.

Strturaonomii 9i a unor
ramui apart
al ei.

Pondrain
produlia industril6 9i agri16mndiali.

Asrtimntul qi
alitataprodulii.

Produlia global industrial

gi agriol.

Nivlul d do.
tar a ramurilor
onmiilt
thni69i thnologii modm.

Nivelul d dzvltar soialonomi

Vlumul9i
strutura
omlui
xtrior.

Vnitul nalional.

aratrulsistmului na{ional
d inv1!6rnint'

Nivlul d
trai al opu1atii.

Spranla
d via1la
na9tr.

Produsul
nalional
brut.
39

Trna:Clasifiarea

statlor dup difrit riterii

Sttl lumii

Japnia,Filiin,
lrrdonzia,Bahama

Irlanda, Cuba,
Iaslanda,Jamaia'
Marea Britani

India' Italia' Nvgia, Sudia

Brazilia, Franla,
Brrlgaria,Turia,

Afganistan,
Slovaii, hia,

Tritorii dpendntegi u

Constitu1ional

Gibraltar,
Guadlupa,
ar1inia, Noua
Caldoni

Vatialr, Ara.
bia Sauditi

Fran!4,S.U.A

Dttod diviziu tritoril . dministrtivd

Algia, Ita|ia,Rornirria

lv;ia (fonal)

Austia, Brzilia, alasia, Rrrsia,R.F. Gr.

mand

mrim teritoriului
liri u suraf{id itv
mii sau zi d mii km,
Irland.R. oldva' Lihlanl

Rusia, anada, China, S.U.A.'

Brazilia

i numdrul popul|ii
Pst 100 nril. lo.

50 _ 100 ril.lo.

l0 _ 50 mil. lo.

S ub l 0 m i l . l o .

China, India,S.U.A.,
]ndonzia

Grrnania'Italia,

Argr-rtina,
Chit.Polonia,Rominia

R.Moldov. Sudia. sto*

Dllpd grdul d sigurr u rSurs n|url

!ri u un omplex
d rsurs naturl d imprtanli
mondiitl'i
anada,S.U.A.'
Rusia, Australia,
Braziha

fflri ar disun de una

sau doui rsurs naturale
d iInporta!fl mondiali

Jiri ar disun de
rsursnturald importan!n{inalisu

liri slab sig.

rirt u resurse
tural

Arabia Sauditi, Iran, Kr"

r,vit,Irak, Clrile, Pnt

Flan1a,Mara Britai,
Gnnania, Azbaidj tr

Japonia,R.Moldov, lv{ia,

Terna : Populalia

Terri

rom6nii,spaniolii,portughzii,
italienii,franzii
Indourpan

ru;ii, urainnii,bulgarii, biloru;ii, sirbii, roa{ii' slovnii

nmlii,englezii,norvinii,
anrrianii,sudezii'austrieii,
islandzii, daezi|olandzii

trii, azerba7jenii,turmnii,
tatarli, b a9hirii, c azahii, iauli i,
uzbeii

mongolii, calmiii, buriajii,

o
)

Altai
cor1n1l'

Japoflezll,

hinzii, tibtanii,butanii, vitnamez,myanmarii,

Snrithamit

giptnii,sirinii, algrinii,
vrii

Urali

finlandzii, estoninii,ungurii,
arlii, udrnurfii,omii

Prinipalle
Dnumir megallisului

Tokid

rngalopolisuri
Tara

de p Terra

Numarul d lo.
uitori (mil )

Aglomera{ii omponnt

70

okyo,Ykohama,osaka,Kb,
Kyt.

Japonia

Bswash

S.U.A

50

Boston, Nw York,
Philadlphi,Washington,Baltimor.

hiago-Piffsburg

S.U.A

45

hiago, Dtroit,
Clvland, Buffal.

Californian (San-San)

S.U.A

28

San-Franis,Los
Angls,San Digo.

Rhinstard (Grman)

Grmania

30

Duisburg,Drtmund,K6ln, ssn,
Dussldorf.

Sud-Corean

Rpublia
Coa

22

Sul,Inhon.

. Dfin9tnoliuna de mgalopoiis.
. Idntifi1p hartmegalopolisllumii'
. ar st 1mai mar megalopolisdin lum, ora$fa part din l.

42

Trna: Strutura onfesional a populafii. Cogt afia prinipalelor religii universale

Mldova, Uraina,
Rusia, Bulgaria,
Romflnia.
Islanda,Norvgia,
Sudia,ara Britani, Danmara'

Franfa,Getmania,
Italia,Spania,lrlanda,

Univrsal
bB

Tuia,gipt, Pakistan,Arabia Saudit6.

Islarnia
Iran, Irak.

Mongolia, hina, Npal' [ndia.

Hinduismul

N{ional
Japonia

$intoismil

China

43

Trna: Ivligraliunil

populatii

rganizate

Intraorrtinntal
Intrna!iona1
lntrontinntal

ri gogrlic

Sat-orag
igra!iunile
Populalii
Familiar

Rligioas

Dfinitiv

Pndular(navtisrn)

Szonire
44

rna: onomia rnondial

AGRICULUR
SILVICULURA

Sctlrulprimr

PSUiTUL

INDUSRlA XTRACTrV

INDUSTRIA
Strutur
nomii
mndial

CoNsTRUIrL
TRANSPORTUL

. ntrd alul
. Birouri d onstru(i
. lnstitu1iid rt1ri
qtiilrlifieqi d pritri
. Unitatifinaniar

d produli

Storul terlir
(sfr sl"viciilor)

soial

45

.
.
.
.
.
.
.

lnv1lnintul
$tiinla
Culfura
orotireasntlii
ransportul
d pasagri
Sp.rtul
Coml

debaz a eorrorniei
Trna: Indust rta-rarnura
rrondial
Prinipiiledamplasaraprinipallrramuriindustrialqisurtalraratristii

Denumirara.
murii

Prinipiile de
amlasar

Surtf,aratristi
d P

emple

riuri

!6rmul
. inapropira Nrsiti antitetimari
Rhin, oder,
dlr
bazi d m- ombustibil:lrbun,
suil d la prluctareaChiba(Japnia)bustibil.
tu6, p6ur}, 4.4mit.kW
imnului,
-gaze
ltrrrrgtia . D-a lungul
natral, qisri bi- Kndal(R.A.S)_ ntralsle t- riurilor naviga- minoas. Totodat1 l
4.0 rnil.kW.
ant1
funmari
bil.
molti
nsum1 9i
tionaz1 p baza . Lingi onsu. t6{i d apl. onstrulta
1or nu nsitahltui.
o mb u st ibilului. mator.
ii o'.u mari 9i l pot fi
daie rapid in xpltar,
dar oniumuld ombustibil ridi6 prrtul d ost
al produliid nrgi

1 prdu ira
620/odin totalul de
nrgi.

eltri1.

F luviii: V 1 ga ,
. Prznla flu. Hidrontrallnsiti
pntruon- Dunra,nisi,
viilor u dbit mari invstilii
un Paana,Nil.
strufie,s onstruis
mar.
l mai rnari

- Hidrontrall,
produ circa-2o/o
din totalul d nr.
gir.

timp indlungat,dar x-

ntral:Itaipuploataralor stu mult

12.6 mil.kW,
rnai iftin.Au dzavanGrandC1ee-9.8
tajul flutualii produlii
in fun1id varialiil d rnil.kW.
dbit al riurilor.

nr. Cl mal lnarl

. Linglonsu- Folossdrptsurs
sunt:Fuushimradioativ.
stimtall
mator.
(Jautilaj9i msuri .2 mil.kW
frsit1
.
rgiuniin
Cntrall nu1rade suritat'ponia), Dunkrlipsrs ostisitoar
und
l
l
Lor
mil.kW,
ro-ltri.
d dpozitarad- qu-5.7
lgat
d
surse
alt
rcine-I.7'5o/o din
Lyn-4.3 mil.
qurilorradioativ.
nrgi.
nrrgi.
totalul d
kW (Franta).
. Ling1sursl
de aplptabill.

46

Metalurgi
a. sidrurgia
b. nfraslor

. in apropir . inruri u un on- Uraina, S.U.A,

Rusia,
de aza de ma- tinut ridiat d metal, China,
trie priml sau mineruriu un ontinut Kazahstan, Grmania.
d 1rbuno. s6zutd mtal.
siflabil.
. Ling6 surs . Mtall
nfroase S.U.A, Franfa,Jad energil- u$oar onsum1 antitili maia' Guina.
mari dr nrgiltri1.
tri1 iftinl
. in porturil . atria prim, 6rbu- Japonia,litralul
mari maritim. nl sunt adus p al oanuluiAtlanmaritiml u navr speia- tic al S.U.A,
Italia,
\izate de apaitatmarr. Franla,
uzinl noi din
Mara Britani.

. orintatr spr ntrl|Briul industrial I

. Preze nla
entlor mari mari qtiinlifi sunt:l- l al Paifiulrri din I
Japonia,
tronia, ltrothnia,I
stiinlifl.
I
. Ling1 aza rob{ilor, mania d N o r d-st ul]
S . U . A , Rhur d matri pri- prizit.
.
Industria gtea : utilaj Gtmania, Ural_
m1.
Cnstrutar de . Prznta r. pntru idustria rninir1, Rusia, Donbassurslor ulane d xtrager qi d prlu. Uaina.
mqini
d mun1alifi. rar a pffolului, utila. Dtroit, Yoko.
jului sidrurgi , txtil qi ha m a , P a r is,
cati.
stuttgafi, Lyn,
. Przn1a re- maqinilor-unlt
surslor uman . Ramura onstrutoarlLondra, Torino,
Wlfsburg.
d munlalifi. d rna;iniitl amai mrIsut,
part er bra! d muni I
l at1.
laliflat.

. Prznla pie- . st |oca]rtzat6in ora- Japonia, S.U.A,

Grmania, FranIndustria d auto- i d dsfar' ;le mari.
. Lirrglbazad
|a, |talria, Rpumobil
blia Cra.
matrierim1.

47

. Prznla re* Inlud produra avi- S . U . A ( C a lisslor uma- anlo

lioptrlor,forni a), Fran{a,
n. alifiate de rahtlor qi aparatlorarea Britani,
mun5.
osmi.
|taIia,Grtnania,
. in rgiuni u st una dintr subramu- Rusia,
Polonia,
Aronautia
orrdi!ii ]irrrati-ril l mai mdrn,dar Japnia, Rm6 favrabil.
qi una din l mai prtn- nia.
. Prznla spafioase. Piala d dsflar
largi
pntru
a produ{ii st rlativ
liilor
poliganl d rstr?ns6,doarprlul
experirrrntar. avioanlostridiat.
. rznlar- . In struturaprdulii Japonia (Yokofurilr u ap naval a rsutplrdra ha m a , Osa ka ,
adini si spafii navlr rnrial qi a Ko b) , Rpulibr.
szut pondra navlor blia o r a
. Ling aza d pasagri. A rsut ( S ul) ,
F r a n! a
Cristru}iilnaval mtalurgi1.
capacitatea navlor pin (arsilia), Chi. Prznla r- la 200-500 mii ton. A na (Shanghai),
surslr uman sporit iteza d transport S.U.A (lr{word mun alifi- qi operaliil d inlrar- lan),Italia (Gcat.a.
ds6rar (meanizare,nova),Grmania
ontainizar' eltonizr) (amburg).
. R s us
. ste intat6 sprr Osaka
(Japoumand mun- ntrlmari urban.
nia), Nw Yrk
c' ca|ificat'. . Aastramur5produ- (S.U.A), $tut. Prznfainsti-ce : aparatajltrothni, gart(Grmania),
lrrdustria ltro- tuflilord rt.utilaj ibrnti qi l- Shanghai (hithnif, qi ltro- ri gtiinlifi.
troni, alulatoare, apa- na), osova
. Pr.zenlapi. ratur6 d inalt precizie (Rusia), Singani
!i d dsfr.gi letromdial,robofi por, Rpublia
industriali, astofan,Cora.
tlvizoar,apatated tlfon ltroni.

48

. R rs urs
. Aast6 ramur a . S.U.A, Japonia,
uman d mun. p6tat o dzvoltar mar Grmania, Fran.
cd ca|Ificat.
in statl inalt dzvoltat |a, area Brita. Prezen[a in- gi le rnt industriali- nie, Rpublia
Mania d pri- stituiilor d - zate.
Cora, Taiwan,
zie
tri qtiinlifi. . S vdnliazd pro- Ho ng-K o ng,
. Piala d ds- dura: asornilo Singapor.
far a produ. aparatlor d filmat, intii.
strmntlormdiinal,
maginilor d usut, maqinilor d datilgraflat.

. Preznlasur- . Industria hrestlei s.U.A (mai als

slord matrist a mai impor1ant6no d-vst ul) ,
Industria frsti.
prim6.
subrarnur6 a industrii anada, hina,
r qi de prelurre
Imnului

lmnului.

Brazilia, India,
Japonia, Finlanda, Rusia.

. Piala d ds. . R e pa r t iza r ea indu- New York, Chifaerea prdu- strii mobili st lgat1 ago, Paris, Mid maril ntr urban, lano, Buurqti,
{ii.
unosut prin tradilii 9i oslo. Miinhn.
prin inalt6 alifiar a rsursloruman d munl.
. Ling surs
d nrgiltri.
. Prznla rsurslord ap6.

. Hirtia 9i luloza sr S.U.A, China

ob1in din lmnul d r69i- Japonia, ana
noas,foioas,dgis mai da, Grmania
ut1|lzeaz6:iarba alta, stf, Finlanda, Sue
bambus, iut6, papirus, dia, Franfa.
pai, trstide zahdr.

. Pznta sur- . Pluraraprimar1 a Cntre al inselor d matri matrii prirn (burnba, dustrii tti.
priml.
l: S ha n$ ha i,
lin6, inul, iuta, pii).
Bijing(hina),
Industria uqoar
Tkyo, osaka
(Japonia), Bomu, Dlhi (India).

49

. Lingl piala . Produlia d filatur,

d.nsum.
{seturi, onf1iilor qi
triotajlo inll!rninti, ovoarlor.

Paris, Lyon, Lill

(Fran{a), Ivanvo(Rusia), Londra, Livrpl
(Anglia),
I n1 1 ! 6 m int :
S . U . A , C hina ,
Italia, Fran{a,
Chia, Gtma.
nia, India, Turia, Pakistan.
voar: Iran,
Tur ia , I r ldia ,
aro, S.U.A,
Uzbkistan.

. Inaprpirea . atriil prinre nrn- Prdultori d

d surs d ma- tabil pntru transportar arnr:
tri prim6.
la distan!mari sau ugor China, S.U.A,
alterabile (pgt, garn' Brazilia, Grrrralapt' lgum, frut, nia, Franfa.
struguri, sfli de zah1r). De lapt: India,
S.U.A , Pakistan, Rusia, Grrnania.
. Lingi piala . Ramuril arefoloss Br inzet ur i' .
de onsum.
lndustria alimntar

matrii prim transporta-S . U . A , F r a nf a ,

bil 9i ar sr pdstreazl Grmania, Italia
timp indlungat (rale, , Olanda.
alol, tufun, afa, ai, D unt: India,
Pakistan,S.U.A,
aao,et.)'
Franfa, Grmania.
D virruri. Italia,
Fran{a, Spania,
S.U.A, Argntina, Germania.
D zahr: Brazilia, India, China
S.U.A, Thailanda, Cuba, Mxi.

50

Trna: Industria nrgeti

Cmponenla ramuri a nergtiii

Ietronrgetic (surs e s cudre d nrgi)

Industri combustibiIilor
(srsprimr d nrgie)

Tr montrale

Gaz natural

Turbqi qisturi
bituminoas

Cntral nu.
laro1ti

Alte tipuri de
ntral

Hliontral

. numr1ramuril
nergtiii.
. Sriun rsru u tma,,ilolul surslontradilionalin dzvoltaranrgtiiiin
prsptiv''
* organizalia!1rilrxportatoar
d ptrl(o.P..).
miratlArab UniArabia Saudit1,Vnzula,
Algria,Indonzia,
Jri mrrrbr:
t,Irak,Iran,Qatar,Kuwait,Libia, Nigria.

5l

1. Prdunoi matrial,
e lipssin natur.
2. relargiposibilitelid ombinara produ{ii.
3. Are oaz6variatd matriiprim.

Pa r t u ularit lil
industriihii

Industia
himiE
Principii| si sttel unde sunt mplste
Chimio. minier

In apropir nmijloit6 deaza d matsri primi

Prznla ombinatlor rntalurgi; in rgiunil d onsum: S.U.A.' C.S.I, Grmania, Japnia, hina, Franla,
Marea Britani, Canada.

Chimi dbaz
Pro d u rea
acizllor

roduraingr;imintelor.

Inrgiunil
donsttm:
s.U.A.,C.s'I.,hina,India,Ma,Franla,Japonia,Brlgia

Fosfati

ln apropir neInijloit d az'd rnatrii prim:

.s.I., Canada,Grmania,Franla, lsral, hina.
In znl d xtrali a ptrolului, gazdutlo ombinatlor
mtalurgi:C.S.I., China, s.U.A., Japnia, Fran{a,Grmania, olanda, Marra Britani, Italia,gipt, Iran,Algria.

Chimii sintzei rgani

Produramatriallorpolimri (auiu, mas plasti.
e, fibre qi fire sirrttie).

In rgir-rnild obtinr a prodrrslorpholir,

d osifiar a 6rbunlui, prum gi in apr.opira sur.sloriftin de nrgi qi ap: S.U.A.,
Japonia, hina, Rusia, Grmnia, olanda' Rp.
ora, Franla, |talla, Btazi|ia, Blgia.

.Prluraramatriallor plimri (anvlp,pliula d

polietiln,t).

In apIpirde onsumato:S.U'A., Japonia, hina, Rp. Cora' Grmania,Brazilia,

Iialia, Mara Britanie, Rusia, Indonzia.

himii fin

in ntlrnai qtiin{ifiu lsuls tlman l irrlt5alifia: Gna.

ni, Fran[a,S.U.A., Mar Britani, Austria, India, hina, Japonia.

CIulzei qi hirtii

In aprpid bazin avtiqi ntrallfri:S.U.A, Canada,lrina,

Finlatrda,Sudia,Rusia, Japorria,Gmlria,Franfa'Itli' Rp. ore.

52

Trrra: Agriultura

rnnd.ial

Ftrii d dzvoltar qi reparti{i

agriulturii

Thici

Nttll"li

Rliful

anizara

Solul

Automatizara

lirna

Chimizara

Rtrauahidografii

Iriga{ia

Soil-onomici

Tipuriled rla1ii
agrar
Rsursluman d
mun6 utilizat

Pescuital
Oeanul

Trile

Regiuna

Prdu{ia, mil.
ton

hina-36,5
,Japonia6,8, S.U.A- 5,6,
Rusia-4,1

Pcific

Nrd-Vst

Jaonia,
Rusia, China,
S.U.A,anada

tlti

Nord-st, Sdst, Nod.Vst

Nvgia, Islanda,
Frn!a,Plnia,
Rusia

Norvgia-2,8

PciJic

ntral1-st

ru,hil' s.U.A

Clril.7,6, Ptu-9,5

Idin

lndia, Indonzia,
intrAsia de
Sud 9i Australia Australia

53

India-5,3,
Indonezia-4,4

Terna: Agriultura

rnndial

Tipurile de agriultur i fun{ied fatrii

thnii Ei soial-onmii
gr i il fur modrn (intnsiv)

gr i c u lt" tr di io l d (tens il,d)

. Caratristil !1rilr slab dzvoltat

din Afria, Asia, Amria Latin.
. S utilizeaz6mijloalprimitiv ?n
lurara1?nfului.
. Ingr6qmintlminal qi mloal d protli a plantloraproapi
nu s prati.
. In maioritatastatlor in gospod1riil !6rn;tinu s apli raliziril
ontmporandin domniul sllii
lantlorqi anirrrallor.
. Roltl d ulturi agril la htar suntjoas 9i produtivitataanima1lrsterdus.
. Crqtreaanirnallorarr un rol sundar , dar in aqastata India, Brazilia, Krrya t' ranrurii ii rvirrcirca1r/
din produ{iaglbalagriol6a !6rii.
. J1riI ?n urs d dzvoltar d{in
70% din suprafala ultivat1 a usatulrri, dar pdu rnai pulin d 1/3 din
produlia agril6 rnondial5. Aii s
pratii agriulturde monoultur,
a 6ri roduli st dstinati portlui(afa,calao, lanan,burnbaitri).
. Cota populalii ativ, angajatiri
agriultur1stdstuld inalt6:in Bra.
zilia. Colurnbia.i-intre 20-0%,
intr-o sri d llri din Atiia qi Asia
60%.
astirrdidepqqt
. Divrsitatarnara laliilr agrarr
in !6rilin urs d dzvolta:gospdirii mari rngir;ti(latiflndii), gospod6rii apitlist d plarrtalii (Amria
Latirrl), gospodrii fudal 9i gospod6rii agril u propritatomun6d
trib asupraprnintului(Asia 9i Afria).

54

. Cu aratromialr5spinditl p
larg in statlinalt dzvoltat.
. Parul d tratar9i maginiagriol
stnumrosgi divrs.
. S folossantit51irrrarid ingrg1tnint la htrgi mijloa d protli
a plantlr.
. S apli thnlogiimodmin ul
tivaraplantlrgi r9traanimall
actteazdirlstitu1iid rt6rigtiinlifl in domniulsl1iiplantlor9i animIlor.
. S blin rolt bogat d ulturi
agriolla htarqi produtivitatirralt1 a rqtriianilnallor.
. In strutura agriulturii pondra
rgtriianimailor onstitui5-65%
din produliag1oba16
agriol.
. Agriulra
otnrial1 modrni poart urr aratr inalt irrtrrsivu
fnrr spializat in ulturi dstinat
pi!i, p plarrtalii ?nalt intnsiv' a
rea|izeaz"2l3 din produlia agrili
rndialqi onntreazldoar30% din
supraf1aultivat a usatului.Agriultura storrtrlat1qi dirijat1d maril
monopoluri.
. in llril u nivl inalt d dzvltar
tioti5rontulpopulalii oupa.
t in agriultur1strdus gi otistiti
ira |.9o in Mara Britani, 2.2o/o
irr S.U.A, .Io/oin Gnnatria,4.0,%in
Franfa,5.0%in italia.
. a tnai tnar partr a trnurilol s
afl6 in propritatagospodriilornrii
fnir qi a marilor ornparrii, aI
prati p larg muna salaria{ilor.In
aststatun mar propitard p6mint st insuqi statul . ln S.U.A sp
mplu statului ii apar,tincirca 1/odin
tat5suprafaagriol6.

Terna: Transporturil

9i orntrniatiile

F LU V IAL

Trnsport uril si com unic tiil

Telomuniatiil

Prin
C

N
D
U
C
T

C
T
R

o
V
t

A
R

G
R
A
F

N
C

V
I
Z
I
U
N

I
N
T

R
N

C nuim sistmar:rrorrdial
a transpotturilr?
D transportulauto p drptpoatfl rrurnittranspor1ulsolului X?
ar sunt avantajlqi dzavantajlfi5rui tip d transport?

qi dzavantajle(-)
Avantajl(+)
difit
tipuridetansprt
TiuI de trns.
prt

Froviar
antit6lid marf la
distan!mari

onstrulialilr
f,rat

transportului

stadus1dirtla
onsumator.

log,i.

55

transportarearnrfurilor
qi pasagrilor

distanle rnii qi e
stisitr
pluatori a rndiului
inonjuratr.

Maritirn
intrnalinal in spial a
'
r5rfurilor.
ffansport.
luvial

F aorizeaziin folosrra
altortipurid trarrsport.
Poatfi folosit atltin
intriorul!6rii it 9i in
rlaliilxtrn.

transport,dpndn{a
?naltlta!6 d numanrl
gi inzstrareanavlor
qi a prhrrilor.
transport
rgimul avati al
fluviului.
lurdriloringinergti
de ad1nira alliei
riurilor.

ill irrtrioul!rii 9i p
liniil intrnalinal,
transportarala l mai
nrari distan{.

inalt a transportrii
mrfurilr qi
pasagrilr
attrrosfri.

modnr si univrsal.
iftina anumitortipuri
d mar (ptrl,gaz
natural)la distan!mari.

gi a gazlor natural
stpiulospntru
mdiul inonjuratr.

spialla distan!nraiinformatia.

utilajul prin ablu qi

1ablu.

. Comparali tipuril d transportgi dtnninali ar tipuri d transportsunt l

rnai ralional d dzvoltatinRp.ldova?

56

Trrra: Turisrnrrl
urismul
Dup in
portn|

Dupd modul
Iorgnizr
Intrn-

Intn
IntIIginal

Intfar.
gional

injuul
lutnii

Gnrp

Intraon.
tir-rntal

D sur1drrrati

Individual

Grup

Individual

Dpd i,tttsitte
tortelor de taristi

tnrIonIlnnIat

D lurrgi durati

Noanizt

oanizat

!ional

D upd
drtd

Pnrrannt

Szonir
Iam

Vara

I ntr r sr zonir

opii

Dupd vtrst

D up obictiv Iep i ncip lI

Tirr1
Psoanle d vir.
st1 pnsiorrri

Cultural _ d
unoa$te

Prrsoanlor latur

D afari
sau ongrs

Cosmi

ologi

Rligis

Fstivalir

Dapd modul de circal|i

Arin

Autotutir
mi

Froviar

Pjos

ari ti
qi th-rvial

RuralArtizanal

$tiinlifl

u biilta

D avntu

Dupd reIIlrsptnlire

ala.

Sport

Ditrtrmar
a sntilii

Dr lnunrc

Balnear

toii

ritirn
Rural

Plaji - snatorial

otatr

Urbn

51

Trna: Relatiile

Onorni

intrnationale

Prstarasrviiilor

Colaboareagtiinlifiothni6

Dplasararsurslor
rrmanod mun1

xporhrl de apital

Prinipall forme d
rla{ii enomie intrna{ionale

Rlatiile finaniarbanar

Construlia in omun
a obitivlormari
onomi peazade
romnsn

Comrlul xtrior

plan- nspt
Shm
Terna: Dzvoltara

ortorrri a Marii

Britanii

asupradzvo1t6riionomi.
lnflurrlapozi1iiconmi-gografi
Rolul primului gi lui d-al doilea r6zlroi mondialin dzvoltaraonomi.
Ro lul apitalismului industrial in dzvo|tarcanomi6.

58

S6drantinui a pondrii spifi in produlia industrial6mndial1

gi in mel trior

Intnsifiara rniq1rii d librar

nalional6 in olonii. Crara noilor
statedin fstl olonii al Anglii

l doile rdzbi modil

Datoriilfa{ldS.U.A.
9i pirdrapriorit1lii
finaniar

Slbira ontrolului
asupradorninioanlor

inr1utllira situa1ii
pe pia{amondiall.

Princul rdzboi mndil

Fonnara impriului olonial rnondial

Invstiraolosal5 a pitalului pstehotar

ob1ineraunor
supr avnitur i
din ditritsurs

Dpndnla putmi6 dr nratria prirn5 r;i produslalinta

d irnport

Ca mai rnar
flotl rnrial - put p
mar

onopolul industrial mondial (sf. s.VII

_ rnijloul se.
I ).

Prdminara
omr.fului qi industrii asupra
agriulrii qi a
or;rrlui asupra
satului

puizareatimpuriea rrsursrlor natural

Anglia - prima lari a apitalismului industrial

Dzvoltra transportuluiritim gi lupta vitoioas
pntruputrlr p Inalr gi in Spania,oland, Fran{a

Pozi1ia insula
in rtropad Vst
9i p 6il du
din urpa sp
Amria d Nord

Linia d {mr
dantlat1, riuri
u dbit rnar
ugor unit prin
anal

A m pla sa r a
aproap a rsurslor d 6rbun qi minrului d flr

Slul gi lima
pulin favorabi1
prrtru dzvoltara ulturi1r
ralir

So1r-r1al XI.la seolul Asiei

. S formeazl un nou ntru d

putr India, Pakistan (psd1
atmalnntnular).
. Se ralizeaztrpogratad laborar a annalntului nular in
{ril: Isral, Irarr, hina, R.P.D
Corani.
. Tndirrlaspr suprrmali pliti s onsolideazd pe rea|izri
onmi.
. Din i l0 lidri dupi m1rima
P.I.B-ului 3 tr sunt al acsti
rgiuni: hina, Japnia,India.

Australia qi
oania l%

. nlizind digrm, tbl dmonstrli cd sc.XXI st- solu| siei

Priml 10 tnri ale lurrriidup rnrimaPIB-lui 2004, trlrr.dolari

SUA

l0 990

China

6 449

a
J

Japonia

582

India

3 033

Grmania

2 2',71

ara Britani

| 666

Fran!a

r 661

Italia

1550

Brazilia

I ,75

1 0 Rusia

. SutnaPIB.ului a tri statr asiatiintr

PIB al s'U.A u dul trilioan d dolari.
. Dupl rn1rimaPIB tarilAsii intr u
mult indiii uropi 9i Arnriii d Nord.
. Indiii altor rgiuni sunt mult nrai rndqti.

| 282
60

Plan_ nspl
Trrra: China.
ozitia eonmio.
i:osrafi

. hina est !ar5

antii qi urrul din prirr.
ipall foa d ivilizalie.
O irrrportan!6mar
o ar iqira largi la
oanul aifi ii
ofr6 posibilitatad a
intr{in lalii omr.
ial u difrit rgiuni
gi 1ridin lume.
st important faptul i navl' maritim
pot ptrurrde in intrirul 1lrii p fluviul
Chang - Jiang p o distan!d 1000 km.
o buni part a hotarlor st maratddr
lnid rnull1iilral1i,
dsoi slab asibili
impiedi in mar
msuri intrelinralg5turiloronotniu
statlr,in.
Nu tot tritoiul
hini ar o poziti
ggafi5 avobili
fa!f, d il d olllunialii d importanli
intmalionali. Storrrl
d Vst este indprtat
d litoralul raitim.
o irrrpr1n{i dosrbiti in pozi1ia ggraii iaChirriar
vintatau Japonia,
u stati rent industializat din Asia d

onomi
st un stat putrmi industrial agar u un nivel mdiu d dzvoltar
onomi6.
. onomia i imbin atit lmntr
al onomiel cntra|izat- planifiat,
it 9i al li d pia1i.
Printr statlmari al lumii, China ingistrazl eemai irraltritmuri
d r9terenomi6,ins dupi in.
diii p louitor lara nu a atins un nivl inalt al alit1iivilii populalii.
onomia seazeazlpe
. 1rbun
. petrol
.
.
.
.
.
.

lninrrr d flel
!l
indltstriauqr
Ietronlgtia
ingrdgirnirrt lrirri
lima favorabil5 rnrrsonii u pipita1ii

abutrdnt

o Tara u el mai
rnar numr d ppu.
lalie de p Glob.
Prmovazl po|itia dmgafi d
migorar a natalit6-

tii.
Num5rul d po-

pulalie onstituie l.3

mlrd.
Pst 600 rnil. d
prrsoanr sunt apt d
mr.
st o lar nomo.
gn sub aspt tni
_ 60 grupui tni.
. hinzii onstifui
circa92o/odin popula-

ti.

xist mari onha Carta de vizit6 a !6rii st dtrstiirrrpartizaratritominati d industria gra qi

riliappui_irca
90Yod poptrlalist
Ramuril
nntrat6p1/3din
tritoriul !rii din par.
ta d st.
st o !ar6 slab uranizat' - circa 36Yo
diut totalul popula!ii'

P r zr ta
la.
tIl

st si Sud- st.

Cl mai mari rag:Shanghai,Beijing.

Trrra: Prblernele

global ale urnanittii

Prlrlema

auzele apari{ii

Cil d solu{ina

nlinerea plii
p Plrnint

Goana inannrii, peritnentara armamntului nular;

nflitl milita loal qi
resional.

Solulionarap alpagni6
gi plitif, a rlaliilor intnalional; srmrrarra aordurilor intrnalinald rdur a arsenalului militar;
rdura lrltuililor in
sopuri rnilitar; dmilitai.
zaraonomii.

logi

Dspdurira ; dqrtiflara; Folosira thnlgiilor fir6

dgradara solului; poluaea dqur.i; rimp1durir ea;area.
aplor qi atmosfri;slrirnba. t ea tezetvaliilor natural; rra limei; distrugrastratului zolrvarca problmei nrrgd zon;ploilaid;disparilia tie qi trrala agriultura
spiilor rar d plant9i ni- modrn1in statlin urs d
dzvoltar.
mal.

Drrrografii

Sporul natural mar in statl

in urs d dzvoltar,supapopulara unor tritorii p Glob;
,'Prsiunauman''asupraurdiului gografi;
',plozia
ban6'' in statlin urs d dzvltare; gomajul ; prosul d
imbtrinir in statle inalt dzvoltat;dopulara,t.

Alimntar1

Cira 1 mlrd. d oamni sufri d foam p Glb; rqtra

rapid1 a populalii in !ril in
urs d dzvoltar ondu la

Promovara onsrVnt1 a
politiii dmgrafi; imbunltllira ondiliiior sialononrial vilii populalii; valorifiarattnrnoi
supraf!9i rsurs.

Rfonna agtarl indrptat

spr lihidara vhilor fortn d prpritat qi la1ii
agtarei folsira p lary a
ralizlrilor gtiin!i qi thnirdurasupaf!lord trii in domniul agriulturii;
nuri agriol pe loiutor; prosporira produtivit1lii bidutivitataagriulturii llilor lgi a laurilor, rn1rilor,
in urs d dzvltarst si. oanlor; ajutorul onozutd datoritl aratrului - mi aordat lor sufer5
d foam.
tnsiv.

62

nrgti 9i a Rihnuril inalt d xtrali qi

asigurriiu la. osum al rsurslormineral
qi d mbustibil;rezrvl li.
trii prinr
mitat al multor tipuri d rnaterii prim minral, d ptrl
si gaze natural;asiguaran.
unifrm1 u rsurs natural a
unor rgiuni 9i 15rial lurnii.

laborararroilthnlogii
aI ar pflnlte

onomlsl-

ra nrgii,ombustibililor
9i matiipriln la o unitate d produli; folosira
dqurilrqi mtallrzat
pntru ob1inrametallr
gi altor prdus; folosira
surslor ntradilional de
nrsi.

Inapoiranrnil a statlo in urs d

dzvoltar

Crgtradatoriilor fa!1 d !ril inalt dzvoltat;vrrituril

s6zut ale ppula{ii;nivlul
sczut al rndiini qi inv6!1mintului ; spranta d via! la
naqtrst szut1.

lrrfptuira' transfotm6rilor
soial-onomi radial
irr toat sfrl vilii qi a.
tivitilii uman , folosind p
|atg rca\iz6ril prgrsului
qtiin{ifio-thrri
; stabilia
uni rdini nomi intrnalional,in ar rlaliil
omrialal 1rilorin urs
d dzvoltar u l flutrni dzvltat s1 dvin6
hitabil; rdura hl.
tuililor militar in statel
dzvoltat qi flosira mijloalr onlisit pntru
ajutrarastatlrsa.

.Pr b l r n l
Poluara plr; mi9orara Folosira ra{inala rsur.
oanului Pla. produtivit1lii biolgi; valo- slor anului ; rglmnrifiara nra{inall a rsurs- tara juridil a protlii
ntar
lr minral qi nr3ti.

oanului Plantar.

Trrta: Problrnle global al orrrenirii. Dspdu.

Tiril 9i degrtifiarea

onstrulialoalifilor,
qosllo
6i1orfrate

Dzvoltareaativitli'lod tragr
a rnatriilorprim
pntru export

xtindra agriulturii
d subzistnt

Poluraattnoseri5
(ploi aid)

Inndiil
Cauzele despduriii
Uti|izarea lmnului a ombustibil

Comparriilmultinafionalar au ahizilinat suprafleintinse

u pidur, pntrudivrs alt utiliz5ri
Dspdtrireinseamndt6irasau distrugrapidurii pntru a da terenurilor
alt utilizlri (ulri , pquni,infrastrufuri).
Modifiaa limi

Dispari1iaunr substan{
d
baz6pntrumdiamnt.

habitatuluifauni.

Sdra pondrii spiilor

valrasd lmn

Cnsin{ledes.
duririi

Rduraantitlii d o,
qi rqtra
din atmosfr
li d Co,

Distrugra aqz1rilorpopulalii b69tina;

S6draffiilitatii solului'
epunra
la rziuneqi alunirid trn

Transfotmarapisajului rin xplatiril ri.

nral qi nstruiralaurilr d aunrula.

64

Dsertificrconstl irr dgradarasolurilordirrzonlarid,smiaridqi stpie

tmprat,
datoritiunrfatori,i mai importanliflind varia1iillirnatiqi ativittauman.
Cauzle degertifirii

difiri lirnati

Nurnir siv
d animal

Tmprafuri
mairidiat;
v a ra{i
m a i m ar;
Condtrsar
szut

Pripita1ii
mai pulin;
Pripita1ii
nrgulate;
St prlungit

S ara
apelor d
suprafali qi
a fintinilor

Cantitili d
pripita!ii
xtrm d
rdus

Rduraovrulur
vgtalprtetr

Dispari1iavgtaliei

Crgterappulalii prin:
. spor natural ridiat
. iligranli. inlusiv rfugia{i

Soliitara a
tt rnai mult
trn ntru
ulri. Trenuri lsat tot
maipufintirp
in paus

Crr sporit1 d sursd

nrgi

F r t ilit a t
s6zuti a slurilor

Dsp6duriri

lnapaitata vgrtatii d a s rfa

Absnla vgtaliei
natual

xpunrsolului
a{iuniivinfurilo
gi pripita1ii1or

Ris rsutd erziun a solurilor

tindradsrtlut
Dgffifiarastun pros ntinuu,ar trprin mai rnultetap,inaint d
a ajungla a final, ind ar lo rrrodifiaraivrsibil(vzi shma).

65

Dtriorara st1rii d sntata populalii qi

apariiapidmiilor
Sdra prdutivit6{ii slurilr 9i sir6ira
ovorului vegrtl
Sdraprodu!iialirnntar 9i favorizara
aparilii foamti

Consein!I
dqertififlrii

Rdura rzistn!i
osistemlor fa\ia d
variabilitatalimati
Dtriraraompofta.
mntuluisoial;favorizara onflitlor

Abandonareaaqz6rilor9i re;tranrigralii
}-losiraorrtrlat1alernnuluipntrufo 9i pntru
prluraraindustrial

Protjarapdurii d inndii

Irnp1duriratrnurilr
dgr.adat,a 1orin pant

Inlouir.aagriulturii
xtrnsivu ra modm6

Combateaploatit
intnsiva pdurii

Diminuara ontanrinit
u tntalgrl.poluan1i

mbatrea desduririlor qi a
dqrtifirii

Protjareaariilor forstir xistntr ar nu au

fost in6 dgradat

ntrolul folosirii abuziv

a irigalilo pstiidlr.

Irrrpiediaraintrodr'rrji
nonffo|at
a spiilorinv azive, a suprapigunatului

56

calJzeal degradrii
inonjurtor

Trna: Prinipalel

rnd.iului

Rzboai,onflit armat

Prosd inml6qtinir

Dgradarea mdiului
rosd dgradarantropi6

rosd dplasarin
mas6 a roilor p vrsanli

Prsd roziun

Pros d salinizar

. dzvoltarathnitt
. onsumuril mari d matri prim6
. plozia dmografi6
. utanizara

rna: Industria _ rarnura deaz' a onornii

rnondiale
xploataraintns6a rsurslornatural
Intnsifiararlaliilor
onomi

Ritmuril inlt al ur.

banizdrli
Cnsin{ele dzvoltirii industrial asura mediului
geografi

Shimbril in pisjul gografi

igraliil masiv al
populalii

Pluaramdiului u manalii d nox

67

Terna: Incdlzirea g1obal a Trri gi efetel ei

asuPra ativitlilor un:rane 9i ehilibrului ologi
misia in atmosfr a gazlr:
C4, N,o, o]

Crgtra onntralii d
h idro a rburi
lorofluorurat
in atmsfri

re;tra antitalii d o, in
atrnsf.rl

auze / fatori
utilizirrt
Rdura
mbustibililor fosili

Ardra masiv1
a mbustibililor fosili

Modifiara limi qi
rgtra frvnlei setlor,maximul rgtrii tmpratriiar puta
fi d 4,5" C - 5,5o

inclzir globld Trrei si ctele ei

Sprectivitdlilor amne si echilibrului
coIogic

Solu(ii/stratgii

Rimp1duira zonlor defrigat

Topirea gh!ar1lor, z1pezllor

qi ridiara nivelului oearrului Plantar

Adaptara la
lishimb6ri1
mati

i n zes t ra ra
irrtrprindriloruutilaje d aptar
a gazelor

Imp a tu l
asupraosistrnlor
natural

68

ftl
asupra sistmlor agril

Cnseinte

Cnsin!1asupra
ativitatilr uman

Trna: }Jzarde
Aidnt la plathrilminir
Aidnt industrial
Aidnt lgatd rrrijloalde transport
Aidnt nular
Rupra diguril marin
Aidnt la onstru{iihidrothni
Aidnt din ploatrileptrolir
)

'o

Inerrdiil

)d
N

R6zboail

)d

Ntural
!

o
.-!

()

l) .Y.

.1
-

()
oo

(.)

O
L

ld

l.1

r)

(J
q)
l<

'

L
i

tr
,d

r)

o
l l

d
O

o
N

(,

(n

OO

Bib1iografi
l. Alxandru Lungu, Nina Volnti Ili Boian. Geogrfifizid gnerId. dituta,, Litera',, Chiginu, 200 .
2. ctavtanMindru!. G ogrfi fizid. ,ditura..orint'', Buur;ti, 1999.
3. Szont iubar, Zinaida Calanda, aria Prirnniu. Gogrfi umd qi conomicd lumii. ditura..Lumina'', Chiginiu, 2005.
4. In Zavoianu, aran Blahu s. a. Geogrfi mediului inconjurtor ditra
..Didatil qi Pdagogi'',Buure;ti, 2002.
5. Vitor Tufsu, Grigor Posla, AurelArdlean. Gogrfi mediului tnconju..Didati6 qi Pdagogi',,Buur9ti, 1999.
r dtor .ditura
6. ugnia Gondiu. Didti in prezntre grfic. ditura ARC, Chiqinu,
1997.
oio
paou JUl Io}Io. AapyoBa' B. apaao
7.
apa,Moa, poa, 2004.

'70

uprins
Prfa!.....

..................3

Terna; IJnitatea rnatriei in lJnivers

.''.......4

lrna: Misrile Prnintului.............'...

.'.....6

Trna: Migar:a d rotatie. Varialia orei pe Glob .........

lrna: Conrpozitia petrografi a soarlei terestr:e

...'.''.........7
.............'........8

.I.rna:
tapele evoluliei gelogi 9i palgografie a Prnintulrri ..........10
Trrra
Tenra: Tipuri qi forrrre de rlief reat de presel exogne.........................13
Terna: Taxonorrria reliefului terestru..

.....1,4

Tema: Atrrrosfera

.....................17

Tema: Pripita}iile atrnosferi............

18
...................'..

Trna :Dinarnia atrnosfrei. Caratrtzara

gi a antii1onu1u.i.....

ornparativ

a ilonrrlui
......................19

Trrra : Atrnosfra .Vinturile................

.....................21

Trna: Atrnosfra
Tern: Zonle lirrrati 9i tipuril d lirn

..............22

Trna: Zrnl lirnatie, rnasle de aer qi vinturile dorninant...................23

..''.'.''.,'.........24

rna: Hidrosfra
Trna: Apel oeanului Plantar...

..........25

Terrra: oanu,I Plantar

........'26

erna: Riuril

.........27

rna: Riuril

...'.....,r
......,......,.........29

Tma: Hidrosfera. Lauril

....................30

Terna: Hidr:osfera
Trna: Solrrl

...........3,l.

rna: Solul

............33

Znele naturale al lurnii

'.....4
...................39

Trna: ipologia !rilor lurnii

11
tl

Terna: Clasifiara statelor dup6 diferite ritrii......

...............''.'40

Trna: Populatia Terrei

...........41'

Prinipalle mgalpolisuri de pe rra

Tma; Strutura onfesional
rligii universal

a populatiei.

'.....'.'......'...42
Gografia

prinipalelor
........'.43

Trna: I\4igrafiunile populafi.i............

Trna: onornia rnondial

'....44
.......................45

Terna: Industria - rarrtllra daz6 a eonornii rnondial................'...'''''..'46

Trna: Industria ner8ti
Tea: Agiultura rrrond.iale'.........'.'..
Terna: Agiultura rnondial ...............

..............,........53
.......................54

Trna: Transpor:turile gi omuniatii1e..............

erna: Turismrrl..

.........55
..''..'...............57

Terna: Relafiile eonornie internalionale ................

...............,....58

Trna: Dezvoltarea onomi a Marii Britanii

........58

Seolul al X]-lea seoltrl Asii

................60

Trna: Ctrina.

.........61

Trna: Problrnel global al rrrnanit!ii........'..

rna: Problernel globale ale ornenirii. Despduriril

.......62
9i degertificata...64

Terna; Prinipalele auze ale dgradrii rndiului inonjur5tor......... .......'67

Trna: Industria - rarrrura deaz, a eonorniei rnondiale.........'.....'.'.........67
Terna: inlzira global a Trrei gi fetel ei asupra ativitlilor
un.rarregi ehilibrului eo1ogi................
Trna: lazarde...

.........68

........'.....'..'..'.69

Bibliografi................

72

:
-