Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Theodora
Theodora
de Michel de Grece
de
strdute
sumbre
si
sordide,
unde,
ntr-o
vesnic
custilor era mult mai mare dect cel de dinuntru. ursii, ci brbatii.
Erau duri, ei nu fceau nici o amenintare pentru toate femeile, chiar si
pentru o Dup atta timp petrecut n preajma ursilor, tatl 15
12
15
plictisit de ea, a vrut s o alunge din viata lui, dar ea a amenintat c-l d
de gol. Atunci, patriarhul a chemat un tnr clugr descurcret pe carel remarcase de ceva timp si i-a propus s o seduc pe Antigona, s o ia
de-acolo si s se nsoare cu ea. n schimb, i se oferea, n pofida vrstei
fragede, o parohie frumoas. Printele Bartolomeu s-a supus si de-atunci
tria la Sfnta Mria a Izvorului mpreun cu Antigona, din ce n ce mai
ursuz o dat cu vrsta si care nu prea se arta. Clugrul spilcuit de
altdat se transformase ntr-un btrn mruntel, cu barba si prul
stufoase, privirea licrind de voie bun si zmbetul plin de buntate. M
ntmpina ntotdeauna clduros, mi oferea dulciuri; m ntreba de
sntate si mi ddea impresia c sunt binevenit. Niciodat nu am
primit atta afectiune de la nimeni, iar eu, la rndul meu, l idolatrizam.
ntr-o zi, mi-a declarat c sunt prea nzestrat ca s rmn analfabet si
mi-a promis c m nvat s scriu si s citesc. Si n scurt timp am ajuns
s-mi petrec fiecare dup-amiaz descifrnd si copiindu-i pe Printii
Bisericii din volume enorme, sub ndrumarea printelui Bartolomeu.
Munceam cu concentrare si devotament si am fcut 20 progrese rapide.
Trebuie s mrturisesc c aveam nu att dorint de a nvta, ct sete de
prestigiul pe care mi l-arfi dat cunostintele mele n ochii locuitorilor
cartierului, pentru care oamenii instruiti deveneau personaje importante.
Lectiile aveau loc n minuscula sacristie, si nu acas la printele
Bartolomeu, cruia i era fric de sotia lui si se temea c aceasta ar
putea avea ceva mpotriv. Din instinct, si fr s ne ntelegem, nici el,
nici eu n-am zis nimic familiei mele. Cu toate acestea, ntr-o sear nu mam putut abtine si mi-am dezvluit secretul. Nicetas, tatl meu vitreg,
mi spusese c sunt idioat. C m btea, puteam trece cu vederea, dar
s-mi insulte inteligenta! Da, poate sunt idioat, am replicat eu, dar o
16
18
btrnicioas,
dar
admirabil
ntretinut
de
aceast
19
gospodin. Mi-a artat mansarda, care avea s fie camera mea, apoi,
entuziasmul generozittii trecndu-i, m-a contemplat cu ngrijorare si,
poate, cu dezgust. Mi-a dat mii de indicatii, cci aceast femeiusc de
cas era intransigent n privinta curteniei si a ordinii, n seara aceea sa ncheiat copilria mea. Aveam treisprezece ani. M Capitolul 2 -am
transformat n slujitoarea lui Indaro, cu aprobarea ei tacit, n fiecare
sear ajungeam prima la teatru, mbrcat mereu cu aceeasi tunic
zdrentuit. Indaro mi dduse cteva haine de-ale ei mai vechi, pe care le
ajustasem pe talia mea, dar le pstram pentru zilele importante care, de
altfel, habar n-aveam cnd aveau s vin. Tropoteam pe strzi, att eram
de grbit s ajung la teatru. Cnd ptrundeam nuntru, acesta era
nc gol, n afara mturtorilor care fceau curtenie si a ctorva
angajati care dereticau. M bgm ntr-un colt, ngrijorat s nu ies n
evident, cci mi-era fric ntotdeauna s nu deranjez pe cineva sau, mai
ru, s nu fiu alungat. si asteptam cu nerbdare sosirea actritelor si
chiar a figurantelor, pe care le salutam mereu n grab. O ajutam pe
Indaro s se mbrace, i aranjam hainele, i duceam taburetul cnd trecea
din loj n loj ca s stea la taclale cu prietenele, i aduceam paharul cu
vin pe care l bea de fiecare dat nainte de a urca pe scen, aprindeam
candela n fata icoanei la care se ruga ca un conductor de car nainte de
a cuceri hipodromul. Indaro era, n esent, o fat bun. Depsise vrsta
primei tinereti, dar vitalitatea i ddea un aer tineresc, ajutat de artificii
folosite judicios. Cu ochii ei mari, inocenti, nsucul n vnt si bustul
minunat, atrgea usor brbatii. Totusi, cocheta aceasta visa doar s-si
gseasc un sot bun. Era oricnd dispus s asculte, s ncurajeze, s
fie mereu de 24 tat. M trata cu blndete si afisa chiar o oarecare
20
21
observarea
zborului
porumbeilor
eliberati
acest
scop.
n-a spus nimic. Apoi s-a ridicat greoi, ncet, s-a apropiat de mine, a
ngenuncheat, a apucat poala hainelor mele zdrentuite si a srutat-o.
Nu v cer dect o favoare, amintiti-v de mine mai trziu." A fost
singura fraz pe care a rostit-o si folosise pluralul de politete. Apoi si-a
revenit: Hai, stergeti-o deaici, ajunge pentru azi, nu mai vd nimic." Din
fericire, fetele, cu usurtatea vrstei lor, au uitat incidentul. Dar eu m
gndeam deseori la ce se ntmplase. Photini era, de asemenea, expert
n elixire de dragoste. Ah! Aceste potiuni miraculoase, cte n-am preparat
dup retetele vrjitoarei, pe care mi le spuneau Comito si prietenele ei!
Prefer s nu-mi amintesc de ingredientele destul de dezgusttoare pe
care trebuia s le macin si s le amestec ore ntregi. Ucenic vrjitor era
nc una dintre atributiile mele n culisele teatrului. Am avut o motivatie
ndoit s muncesc atunci cnd Comito s-a ndrgostit cu adevrat. O
vreme a prut coplesit si m acoperea cu mici atentii, afirmnd c eram
singura creia i reuseau potiunile de dragoste, ceea ce m umplea de o
nemrginit uimire, cci uitam intentionat un ingredient n decocturile
pe care i le ddeam, ca s le fac nefolositoare. Din contr, aveam mare
grij s amestec toate ingredientele ntocmai ca n retet pentru butura
pe care o fceam pe ascuns ca s o strecor pe urm n paharul cu vin pe
care i-l duceam curtezanului lui Comito. l chema Pharas. Era un actor
fr slujb. Trise toat viata n teatru. Am fost sedus de culoarea
ochilor lui, un albastru cu verde, cafeniu, galben, auriu n acelasi timp,
si de vocea lui rgusit si cald, n pofida unei origini la fel de
nepretentioase ca a mea, avea din instinct curtoazie si rafinament, iar
manierele lui m copleseau. Atentiile lui m lsau s cred c eram
singura care conta pentru el. n ciuda fanfaronadelor lui de comedian si
a obrzniciei de licean, era timiditatea ntruchipat si rosea pentru un
26
ridicat n picioare, am ncuiat usa si m-am ntins alturi de el. Brusc, s-a
rsucit si s-a culcat peste mine, gura lui cuprinznd-o pe a mea. M
sufocam sub srutrile lui. Mi-a smuls hainele, mi frmnta carnea cu
minile. Graba, brutalitatea acestei initieri, mult diferit fat de scena pe
care o vzusem de mii de ori n nchipuire, m nspimntau mai
degrab dect s m excite. M durea tot corpul, dar nu m-am
mpotrivit, ca s nu-i stric plcerea. Apoi am simtit o durere mult mai
vie, mult mai ascutit n pntece. Aceast prim experient n-a trezit
27
30
31
acei
admiratori care, n fiecare sear, invita fetele la cin si ale cror invitatii
le refuzasem de fiecare dat, din cauza lui Pharas. Ochii lui m
mngiau, iar buzele pline schitau un surs mbietor. Mi-a declarat c
stia de starea mea si mi-a prezis c nu voi avea destui bani ca s
supravietuiesc fr s lucrez si s-mi aduc pe lume copilul. De aceea,
mi-a propus s m ajute pn nasc. si n schimb ?" am ntrebat, n loc
de rspuns, mi-a ntins un contract. Subsemnata se angaja s
munceasc fidel si cu scrupulozitate pentru angajator si s-i dea 60%
din ncasrile ei. Angajatorul si rezerva dreptul de a o revinde... Asadar,
aveam de-a face cu un peste, unul dintre acei proxeneti care bntuie
culisele teatrelor pentru a mpinge fetele prea srace sau prea slabe spre
33
cum fceau
apsat
Capitolul 3
In scurt timp, starea mea m-a obligat s-mi ntrerup numrul de mim
si, n conformitate cu contractul ncheiat, am nceput s ncasez de la
peste o sum modest, care mi era nmnat lunar, pn cnd aveam
s nasc. n timpul acestei perioade de inactivitate, rscoalele din 509,
sub btrnul mprat Anastasius, mi-au oferit o distractie de calitate si
prima mea ntlnire cu politica. ntr-o zi, plimbndu-m, am auzit de
departe un zumzet, un murmur, strigte, imprecatii spre care m-a
mpins curiozitatea. Ajungnd pe Mesa, am fost luat pe sus de o
multime furioas si zgomotoas, care se repezea n barierele ridicate de
armat. Am vzut lovituri, rni, snge tsnind, urlete de durere, tipete
de furie, trupuri care cdeau n jurul meu. Am fost mbrncit,
aruncat n dreapta, n stnga, o lance a strpuns aerul la cteva degete
de capul meu. Totusi, nu mi-era fric. Din contr, eram furioas.
Furioas pe fortele de ordine, cci, binenteles, o srman ca mine i
sustinea pe rsculati, oricare ar fi fost ei. Am srit n sus de bucurie
cnd soldatii au dat napoi si bariera a czut. Mai trziu, am aplaudat
cnd am vzut casele apropiatilor mpratului incendiate de rsculati.
Am apreciat mult mai putin spectacolul njunghierii si al spintecrii
clugrilor si al preotilor. Viata m nvtase s m astept la orice, dar
aceast scen mi repugna. Oamenii din jurul meu mi-au spus c era
vorba de eretici, de monofiziti, un nume
dificil de pronuntat si
35
incomprehensibil.
Moarte
ereticilor!"
am strigat
cu
gloata.
Jos
aprecia
nvttura.
Din
contr,
la
vremea
respectiv
40
farmecele
mele,
cnd
si-ar
fi
putut
permite
pe
oricare
dintre
42
mine m-ai trdat n felul acesta, Theodora, ci pe tine nsti. Meritai mai
mult si mai bine."
Pe ct m-a iritat predica, pe-att m coplesea durerea lui. In seara
aceea, pentru prima dat, publicul a rmas rece n fata numrului meu.
Nici o reactie cnd dansam pe jumtate goal. Era vina mea, si nu a lui,
nu eram n form. La iesire, m asteptau admiratorii ca s m duc la
Mgarii Paradisului. Printre ei l-am zrit pe Hecebolas, nefericitul pe
care nu l-am ncurajat vreodat, dar care nu se arta niciodat
descurajat. Se tinea deoparte si semna tot timpul cu un cine btut.
Pentru prima dat, n loc s-1 evit, m-am dus direct la el. A lsat capul
n piept:
Tot nu vrei s te mriti cu mine, Theodora? a bolborosit el. nsotitorii
nostri au pufnit n rs. Ne nconjuraser, asteptnd s se distreze la
replicile mele.
Ba da, vreau s m mrit cu tine, Hecebolas, m-am auzit
rspunznd. Ceilalti au fost convinsi c mi bteam joc de
ndrgostitul nghetat. Au nceput s-si dea seama ce se ntmpl
cnd m-am ndeprtat, la bratul lui. M-a dus ntr-o tavern linistit
si putin frecventat. M-a uluit anuntndu-m c tocmai fusese numit
n postul extrem de important de guvernator al orasului Boreium, n
Libia, unde trebuia s se duc fr ntrziere si unde spera ca eu s-l
nsotesc...
Pentru o curtezan, o asemenea propunere nsemna colacul de
salvare, iar cstoria cu un functionar era o surs nesperat de bogtie.
Fetele m ncurajau din rsputeri s accept. n seara aceea, suferinta,
durerea coplesitoare mi-au ntunecat judecata. Aveam nevoie disperat
de protectie, de blndete, iar Hecebolas mi le oferea. M-am agtat de el
44
ntmpinare. Era mult prea cald pentru ca locuitorii s ias din casele
lor.
Deceptia mi-a pus un nod n gtul uscat de sete. Palatul
guvernatorului se limita la o vil dizgratioas, fr grdin si aproape
nemobilat. La etaj, cldura era insuportabil. La parter, era rcoare,
dar trectorii puteau vedea tot ce se ntmpl n cas prin ferestrele
deschise. Boreium era ultimul oras din vestul provinciei Libia. Mai
departe, era necunoscutul. Cetatea nu avea nevoie de nici un fel de zid
de aprare, ntr-o parte era marea, cu recifurile ei, iar n cealalt muntii
abrupti, care nu lsau loc de trecere dect printr-un defileu strmt. Nici
un copac, nici o floare, apa srat, stncile, soarele, canicula si nimic
altceva. Caravanele venite din interiorul Africii ar fi putut aduce ceva
animatie; ns ele se ndreptau spre Ptolemais, cci incursiunile ucigase
ale nomazilor desertului dduser o faim nefericit ntregii zone
Boreium.
Imediat am nteles c m pclisem. Hecebolas si-a dat si el
seama, probabil, c fcuse o greseal, cci nu s-a mai pus problema
cstoriei. Nu a mai adus deloc vorba de ea, iar eu nu m-am deranjat
s-i amintesc de promisiune. Nu avea important, de altfel. Locuitorii
coloniei ne credeau cstoriti, iar noi ne comportam ca un cuplu legitim.
Voind s ignorm eroarea noastr reciproc, ne-am hazardat cu vitejie la
o viat conjugal. Desi nu fusesem niciodat o gospodin, m-am ocupat
de cas cu ajutorul slujitorilor indigeni, lenesi si vicleni, care ne urau
att de mult, nct ne strecurau n sup otrvuri, din fericire inofensive.
Am ncercat s plantez o grdin, dar ariditatea solului si uscciunea
climatului au pus capt foarte iute eforturilor mele. Zilele se succedau
absolut la fel, n asa fel nct aproape ajunsesem s-mi doresc atacurile
46
ntreb cti elevi din imperiu stiu mcar c exist un oras numit
Boreium.
Hecebolas lua un ton sententios pentru a enunta pn si cele mai
mrunte banalitti. Nu suportam nimic la el: inelele prea tiptoare, de
altfel destul de ieftine si de proast calitate, pe care i plcea s le
poarte, mania de a-si trosni ncheieturile degetelor, iar noaptea,
sforitul, defect pe care nu l-am putut suporta la nimeni niciodat. Pe
scurt, nu era un om ru, dar nu avea nici imaginatie, nici prestant.
Plictiseala n care se sclda Boreium era o nimica toat pe lng cea
emanat de el. Am ajuns s m ocup din ce n ce mai putin de casa si
de persoana mea, astfel nct ambele au ajuns ntr-o stare lamentabil.
Hecebolas a nceput s-mi fac observatii, mai nti afectuoase, apoi din
ce n ce mai putin amabile, ntr-o sear, s-a ntors acas prost dispus.
Mesajul de la Constantinopol, adus de vasul de pescuit, continea o
mustrare dur pentru toleranta lui la adresa bandelor de tlhari. A
intrat ca un taur n sufragerie, si-a trecut degetul peste masa acoperit
de praf, a remarcat, pe bun dreptate, c pestele nu era fiert bine si ma
contemplat cu dezaprobare, cci artam, ntr-adevr, ca o nglat. A
nceput cu reprosuri acre. Imediat am urlat si eu. N-as fi recunoscut nici
n ruptul capului c avea dreptate si nici n-as fi ndrznit s-i arunc n
fat singurul lucru pe care i-l reprosam: plictiseala. Din contr, l-am
acuzat pe nedrept de toate defectele de pe lume, c nu era generos, c
era ru si dur cu mine si, ca s pun capac, i-am strigat c lumea din
colonie rdea de pretentiile lui. Aceast ultim inventie l-a scos din
48
Capitolul 4
Ajuns la defileul care apra accesul n Boreium, drumul se termina.
Mai departe numai caravanierii si gseau drumul dup repere
cunoscute doar de ei. Am ncercat s urmez coasta, pe partea de est,
ctre Alexandria. Muntii lsaser loc n scurt timp unui platou
ngrozitor de deprimant, plat la prima vedere, dar care, de fapt, era
presrat cu tot felul de piedici, vlcele, gropi, santuri si ravene. Stncile
alternau cu nisipurile. Ba mergeam prin nisip, n care m afundam
nct de-abia mai puteam s naintez, ba m trezeam n fata unor
aglomerri periculos de tioase din nisip ntrit de vnt de-a lungul
secolelor. Binenteles, nici un sat, nici o fiint uman, nici un singur
semn de viat. Cldura era att de atroce, nct preferam merg
noaptea. Ziua ncercam s dorm n vreo vgun pe care o mprteam
cu serpii. M hrneam cu rdcini sau cu frunzele plantelor cornoase.
Ca s m rcoresc m scufundam n mare, dar nu reuseam s-mi
astmpr setea. De but n-aveam dect rare blti de ap slcie si
noroioas,
rmase
din
torentele
iernii.
Sandalele
mele
fine
se
pofida
distantei,
puteam
distinge
detaliu
turnurile
atunci
nu-i
simtisem
niciodat
efectele,
amiaza
aceea
la port, acel port al Alexandriei, cel mai mare, cel mai bogat din
Mediteran, bazarul ntregii lumi. La ora aceea din noapte era, practic,
pustiu si slab luminat, n fata mea, pe o stnc, una dintre cele sapte
minuni ale lumii, Farul, strlucea ca un soare n miezul zilei, n spatele
meu, nltndu-se deasupra cheiurilor sumbre, cornisa violent luminat
servea, n pofida orei trzii, ca loc de plimbare pentru o multime
elegant. sirurile de palate si de temple preau n flcri, att erau de
63 numeroase tortele nfipte n zidurile lor. Dar toate aceste lumini,
miscarea, bogtia mi ddeau ameteli. M asteptam n orice clip s vd
aprnd paznicul trimis de caravanier s m caute. Cci nu era de
glumit cu o sclav evadat. Nu aveam nici bani, nici prieteni, nici viitor.
Amintirile mi se amestecau n minte, cocioaba copilriei, Nicetas, tatl
vitreg, pestele, Pharas, avortul, Hecebolas, pustnicii... Mi-i imaginam pe
soldatii de gard legndu-m n lanturi si biciuindu-m, apoi pe
caravanier jupuindu-m de vie... Ajunsesem la captul puterilor.
Stteam n picioare la marginea cheiului si n fata mea apa neagr si
nemiscat m respingea si m atrgea totodat. Oscilam din ce n ce
mai mult, eram gata s cad n marea care avea s se nchid pentru
totdeauna deasupra mea, cnd, n ultima clip, o muzic neasteptat ma luat prin surprindere si m-a scos din transa fatal. Auzeam cntece
bisericesti, ns nu eram n paradis. De altfel, se stie prea bine c
sinucigasii nu sunt primiti acolo. De fapt, era o procesiune nocturn, n
cinstea uneia dintre sfintele patroane ale Alexandriei, care trecea pe
comis. O defilare lung de prelati si de diaconi purtnd icoane,
lumnri si cdelnite nainta ncet n sunetul imnurilor si al orgilor
portabile. Soldatii guvernatorului si grzile patriarhului nconjurau
multimea. Instinctiv, m-am amestecat n gloata care urma pioas
59
fost
transportat
la
azilul
patriarhiei,
unde
erau
gzduiti
dezmostenitii sortii. Mi s-a dat un pat ntr-un dormitor mai mare si mai
nalt dect o biseric, unde zceau zeci de epave feminine de toate
vrstele si provenientele. Sora Placidia se ocupa de noi. Era foarte mic,
adus de spate, cu nasul coroiat si ochi albastri mici, vioi si iscoditori,
n ciuda taliei si aspectului su pipernicit, sa dovedit a fi teribil de
energic. M ndopa cu mncrurile cele mai hrnitoare si m forta s
dorm cte nou-zece ore pe noapte. Mnnc, fata mea, esti slab ca o
scndur", mi repeta ea. Sub nftisarea ursuz, era profund matern.
Seara, venea s m mngie pe pr si pe fat pn adormeam. Sursul
ei stirb exprima cea mai adnc, cea mai autentic solicitudine. Datorit
ngrijirilor ei am fost foarte repede n stare s m ridic, n scurt timp,
aveam s fiu nevoit s prsesc azilul. Cu o zi nainte de plecarea mea,
sora Placidia s-a asezat la cptiul patului meu si m-a ntrebat de unde
veneam, l-am povestit experienta mea cu pustnicii lui Marras despre
care, binenteles, auzise si ea si pentru care simtea o admiratie
60
61
62
infailibilitatea.
Cellalt
argumenta
cu
decretele
ntru
preamrirea
gloriei
lui
Dumnezeu,
aceluiasi
nisip n desert cnd e furtun. Zidurile erau complet goale. Nici icoane,
nici argintrii pioase. Pe jos, mai multe covoare, pe care stteau vreo
douzeci de clugri. Capisoanele negre trase pe frunte nu-mi
permiteau s le vd fetele. Cu bratele ntinse, psalmodiau, iar vocile lor
groase rsunau ciudat. Capela era mprtit n dou printr-un fel de
paravan fin dantelat, din lemn pretios strpuns de gurele. Pe partea
cealalt, pe un tron foarte mare din abanos, m astepta patriarhul
Timotei. Barba alb iesea n evident pe vlurile lungi, negre. 1
Apropie-te, copila mea! Sora Placidia mi-a zis c doresti s te
clugresti. Cu ochii plecati modest, capul lsat umil n piept, i-am
anuntat vocatia mea, cu o voce slab si tremurtoare. Mi-a rspuns cu
voce tuntoare, rostind clar fiecare cuvnt si rostogolind r"urile,
obisnuit fiind s se adreseze multimii:
Din clipa n care ai sosit printre noi, copila mea, te-am urmrit pas
cu pas. Suntem siguri de credinta ta, care este adnc si sincer.
Dar nu esti fcut pentru mnstire. n semintuneric nu vedeam
ochii patriarhului, n picioare, n fata lui, simteam c m ia ameteala.
Vocile clugrilor, umbrele lor negre, tmia, ntunericul auriu m
mbtau si totodat m fceau s m simt foarte stnjenit. Am fcut
un efort pentru a vorbi: mi doresc foarte mult s v slujesc,
Preafericitule! 72 Dar o poti face, copila mea, si fr s-ti pui vlul.
Cereti-mi orice, cu conditia s pot rmne aici. Din contr, m
gndeam s te trimit departe, n misiune. Dac refuzi, nu te voi
alunga si poti rmne aici ct doresti. Spusese aceasta pe un ton
detasat, dar nu stiu de ce un instinct fulgertor mi-a afirmat c n
momentul acela m aflam la o rspntie si c fusesem adus acolo de
patriarhul Timotei. Alegerea pe care o aveam de fcut, decizia pe care
68
mea.
Cnd
am
ngenuncheat
pentru
primi
69
Capitolul 5
Mediterana fiind practic un lac bizantin, am navigat n deplin sigurant
pe un vas de comert pn la Beirut. De acolo am folosit remarcabila
retea de drumuri lsat de Roma antic. M deplasam ca o femeie
plecat n pelerinaj, pretext pe care tinuta mea de clugrit laic si
abundenta locurilor sfinte din regiune l fceau plauzibil. Cnd se oprea
carul vreunui negustor s m ia, cnd m lua cte un emisar imperial n
sa, n spatele lui. n cea mai mare parte a timpului mergeam pe jos, dar
mi gseam de fiecare dat cte un tovars care s-mi tin de urt. Eram
uimit de numrul cltorilor din Levant, de care erau pline toate cile
de comunicatie. Mnstirile din umbr" n care se ascundeau
monofizitii erau departe de drumuri, n regiuni izolate si desertice. Nu
aveam dect indicatii vagi pentru a le descoperi, dar era de ajuns s cer
ndrumri primului tran ntlnit. Desi amplasarea lor se presupunea
c este secret, o cunostea toat zona. Ajungeam n felul acesta fie ntr-o
vale adnc, fie pe o falez abrupt si descopeream, ascunse dup
stnci, cocotate deasupra unei prpstii, cldirile cutate, n jurul unei
capele micute, construit grosolan din pietre neregulate, se strngeau
cteva cocioabe din lemn. stiam c venirea mea era spionat. Intram
ntr-o curte pustie, urmrit de privirile nevzute, n capel, intonam n
greac credo-ul monofizit. Atunci, clugrii si clugritele apreau din
ascunztorile lor. Trebuia s mai trec de controale, s dau parole de
trecere nainte de a fi admis, nmnam scrisorile cu livrarea crora
70
de mcelrii,
si tarabe cu
bine, vi-l pstrez eu si veniti s-l probati la mine..." Exista buntate, dar
si o stranie complicitate n ochii acelei femei ispititoare. Fr s-mi
asculte protestele, s-a tocmit cu aplomb. Negustorul, de altfel, a cedat
usor. Ajunsese aproape n patru labe, att se ploconea n fata ei. i
curgeau balele de attea complimente si lingusiri, l-ar fi lsat mantoul si
la un sfert de pret, att era de flatat c se oprise la prvlia lui. Asa am
cunoscut-o pe Macedonia, dansatoarea cea mai renumit, cea mai
popular din oras, ntr-un fel, mascota Antiohiei. Pe curnd", mi
spusese ea cnd ne-am desprtit, invitndu-m s-i fac o vizit. Am
ezitat mai multe zile, dar, ntruct instructiunile mele nu ajunseser nc
la mnstire, m-am dus la Macedonia. Locuia nu departe de Teatrul
Mare, unde si desfsura talentele. Dimensiunile modeste ale casei, zidul
orb care o proteja, intrarea modest nu lsau deloc s se bnuiasc luxul
inimaginabil n care am ptruns. Locuinta dansatoarei, ca o cas a
surprizelor, cuprindea scri pe jumtate ascunse, aripi nebnuite, curti
adpostite de privirile indiscrete. M uitam cu ncntare la aceste
obiecte, la mobile, la picturi. Probabil c gusturile Macedoniei erau
nfiortor de stridente, dar la vremea aceea mi se preau culmea
rafinamentului. Era trecut de amiaz si ea abia se trezise. M-a
ntmpinat cu cea mai mare veselie.
A poruncit s fie adus minunatul vesmnt, pe care mi l-a asezat pe
umeri. Peste roba mea neagr ddea cel mai trist contrast.
Dezbrac-te! mi-a poruncit ea. M-am supus cu o lips de pudoare
care a prut s o uimeasc foarte mult. Dar de ce s ascunzi attea
frumuseti, attia nuri ? m-a ntrebat ea de mai multe ori, contemplndumi ndelung goliciunea. E o rusine s ntretii att de prost un trup att
de perfect! Ce piele uscat! si unghiile astea murdare, prul aspru! A
73
btut din palme ca s-si cheme sclavele si le-a poruncit s-mi fac
toaleta ca si cum ar fi fost vorba de ea. Baie fierbinte, unsori aromate,
masaj, parfumuri, machiaj, coafur, am trecut prin
fiecare
din
ngrijirile
elegantelor
mi-o
dezvluiau.
Avusesem
dintotdeauna
auster. Cea mai dezamgit dintre noi dou era Macedonia. Mi-a smuls
promisiunea c m voi ntoarce foarte curnd pe la ea. Gustasem din
fructul oprit al cochetriei. Prin urmare, m-am ntors, si adesea. Am
nceput prin a m schimba, adpndu-m din inepuizabila garderob a
Macedoniei. Ea m sftuia, m ncuraja si eu eram mai mult dect
ncntat s-i fiu ppus. Ne rcoream ntr-una sau alta din curtile
umbrite si nflorite. Ne desftam cu dulciuri care, asezate n castronase
74
Orgiopolis,
Orasul
orgiilor",
unde
vilele
minunate
se
de
noapte
anuntnd
ora,
njurturile
unui
trector
cauza
solicitudinii
Macedoniei.
Simpatia
care
ne
unea,
ncetasem s-l regret din clipa n care l prsisem. Una dintre zilele cele
mai fericite din viata mea a fost cea n care, de pe punte, am vzut
cupolele si turnurile sale ivindu-se ncet din ceata caniculei. Niciodat
orasul alb-auriu nu mi s-a prut att de frumos si nu-mi puteam dezlipi
privirea de la spectacolul feeric. M ntorsesem acas, hotrt s nu
mai plec niciodat. La debarcare, mi-am smuls vlul negru si l-am
aruncat n mare.
Am urmat cuvnt cu cuvnt instructiunile Macedoniei. Am
nchiriat dou camere n casa pe care mi-o indicase ea, n spatele forului
lui Constantin, n cartierul comercial ocupat de depozite si negustori cu
ridicata. Am devenit testoare, lucrnd acas si mbrcndu-m ct mai
sobru si mai demn posibil. Macedonia mi interzisese mai mult sau mai
putin direct s m duc la teatru, la tovarsele mele, la prietenii de
tavern si chiar la familia mea. n pofida interdictiei sale, m-am ntors la
casa copilriei mele. Pe aceasta voiam s o vd, si nu pe printii mei. Am
regsit taverna, apoi strduta sordid. Cu inima btnd de emotie, dar si
de socul revederii acelei mizerii teribile, am ptruns n cldirea mai
strmb, mai subred ca oricnd. Am dat nas n nas cu vecina noastr,
care m-a recunoscut imediat. Locuinta noastr fusese vndut unor
necunoscuti. Am simtit un soi de usurare la aflarea vestii. Vecina a luat
expresia mea drept disperare. M-a invitat la ea, mi-a oferit un scaun, m-a
servit cu dulciuri si fructe. M-a bombardat cu ntrebri, pe care le-am
rezolvat printr-o serie de minciuni. Dup aceste preliminarii, a fost
nerbdtoare s-mi dea noutti, mai ales din cele proaste, si schimba
expresia dup circumstante, dar tragedia altuia o ncnta vizibil. Mama
murise la putin timp dup plecarea mea n Africa, dup o boal care ar
putea fi ereditar. Pentru Nicetas, tatl meu vitreg, acesta a fost sfrsitul,
80
cci si-a pierdut slujba din cauz c se mbta; nu mai locuia n cartier.
Ct despre Comito, vecina credea c lucreaz n continuare la teatru, dar
nu stia unde locuieste. Singura strngere de inim pe care am simtit-o a
fost cnd mi-a spus de moartea printelui Bartolomeu. As fi vrut mult s
am timp s schimb trista impresie pe care si-o fcuse despre mine. n
ciuda asteptrilor, noua mea viat nu mi-a displcut. 86 jmi era drag s
rmn pn trziu aplecat peste vrtelnit. Conform instructiunilor
Macedoniei, m-am instalat lng fereastr ca s lucrez. Trectorii,
majoritatea negustori din cartier, se opreau s-mi fac propuneri
deocheate, i expediam si, dac insistau, foloseam un limbaj nvtat n
trecutul meu, a crui grosolnie i alunga. Fusesem instruit s par ct
mai virtuoas. Noua mea viat mi convenea si, fr obligatia de a face
dragoste pentru a-mi cstiga traiul, m simteam liber. Totusi,
sptmnile, lunile treceau si nu vedeam pe nimeni aprnd la orizont.
Ajunsesem s m ntreb dac nu cumva Macedonia si btuse joc de
mine si dac sarcina pe care mi-o dduse nu era cumva un mod de a se
debarasa de mine. Munca mi ocupa destul zilele ca s-mi omor plictisul,
dar m ofileam n aceast monotonie. Aveam impresia c merg pe un
drum fr munti, fr prpstii, fr peisaje noi si c m pregtesc
pentru un viitor steril. Din perioada cnd eram curtezan coborsem
pn n fundul mocirlei si cunoscusem disperarea. Dar resemnarea n
fata unei asemenea platitudini nesfrsite era aproape mai grea. ntr-o
sear, la nceputul verii, mai precis la 25 iunie, era foarte cald si lsasem
fereastra larg deschis. Ziua tocmai se sfrsea si rspndea o lumin
cetoas si cenusie. Unii negustori, cu prvliile pe jumtate nchise, si
fceau socotelile, altii nchideau obloanele si se ntorceau acas, i
invidiam pe cei care si regseau cminul, se asezau la mas, cinau.
81
Capitolul 6
Intr-o zi, contrar obiceiului su, si-a fcut aparitia dimineat si m-a
rugat s-l urmez. M ntrebam dac avea s m antreneze iar ntr-un
mars epuizant cnd, dup ce am traversat Augusteumul, m-a ghidat pe
strdutele care se ncrucisau mai jos de hipodrom. S-a oprit n fata unei
porti joase, a scos o cheie, a deschis si m-a condus n micul palat
Hosmidas, dup numele unui print persan care se refugiase odinioar
acolo. Era legat de Palatul Sfnt printr-o scar ascuns n zid. De pe
85
din contr, si-ar fi dat viata pentru el. Dispozitia lui constant oferea un
contrast binevenit cu temperamentul meu coleric, asa cum optimismul
lui stia s-mi combat cu succes pesimismul si cum energia lui
permanent pozitiv m stimula, mi tempera caracterul prea colturos.
Era legat de mine fizic. Cu sigurant avusese si alte amante, dar puteam
s jur c acestea nu fuseser prea numeroase. Imediat dup ce m-a
cunoscut, a avut impresia c nu va putea atinge niciodat o asemenea
plcere cu nici o alt femeie. Replicile mele colorate l amuzau. Bunulsimt si limba mea prea ascutit dobndite n trecut l schimbau si, as
spune, l odihneau dup linguselile prea parfumate si circumvolutiunile
mieroase care ticseau Curtea, mi aprecia spiritul, i plcea s discutm,
ntruct considera c inteligenta mea era la acelasi nivel cu a lui.
Avusese ndeosebi inspiratul instinct de a avea ncredere n mine
nc de la nceput, desi eu de obicei nu inspir deloc ncredere. Vzuse
drept de aceast dat, fiindc, dac mi se acord ncredere, nu numai c
nu ncerc s o trdez, ci chiar ncerc tot timpul s fiu demn de ea.
Lumea exterioar nu putea percepe acest lucru si avea s se ntrebe mai
trziu cum a fost posibil ca o fptur ca mine s-l prind n mrejele ei pe
nepotul mpratului. Adevrul este c ne completam de minune. Ca
dou crmizi ajustate la milimetru, ca dou piese att de bine mbinate
nct nimic nu le poate desprti, ntr-o zi, l-am ntrebat pe Iustinian cum
m dibuise n locuinta mea. ntmpltor", mi-a rspuns, si am
descoperit astfel c stia s mint. Se ntlnea cu o anumit Macedonia?
l-am interogat eu. Cine n-o cunostea pe dansatoarea cea mai renumit
din Siria, creia popularitatea si relatiile strnse cu Albastrii cel mai
nalt plasati i confereau destul de mult putere. La cererea lui Iustinian,
ea i trimitea acestuia rapoarte regulate despre situatia din Antiohia si
87
din
provincie,
Iustinian
nu
mi-a
ascuns
faptul
numeroase
90
astept pe Iustinian la cin. Prea agitat, speriat, asa c l-am interogat, la fcut o plcere enorm s m anunte c Vitalian tocmai fusese
asasinat. Vitalian, generalul acela care fusese eroul meu la revoltele din
509, pentru c se ridicase n numele religiei oficiale mpotriva
mpratului Anastasius, bnuit de erezie. De atunci auzisem deseori
vorbindu-se despre el, atta zgomot fcea pe scena imperiului. De mai
multe ori, se revoltase si amenintase tronul, dar de fiecare dat
mpratul l iertase, n cele din urm, se oprise si, pentru a-l rsplti c
binevoise s nu mai fie o pacoste, Iustin l acoperise cu onoruri. Vitalian
asasinat! Indaro a trimis ndat un sclav s se intereseze la Palatul
Sfnt: nu sunt slugile ntotdeauna mai bine si mai repede informate ?
Spionul nostru benevol s-a ntors cu tolba plin de informatii. Asadar, n
seara aceea Vitalian fusese invitat la cin de mprat, domnul nostru
Iustin, nsotit de un aghiotant si de adjunctul su, trecea pe sub un
portic, pustiu la ora aceea trzie, si se ndrepta spre palatul particular,
locuinta mpratului, cnd mai multi brbati iesiti din spatele coloanelor
s-au aruncat asupra celor trei si i-au njunghiat pn au murit si,
nainte ca grzile de la porti s-si fi revenit din surpriz, au disprut n
grdin. Alarma a fost dat, soldatii au scotocit imediat peste tot, dar n
zadar: nu au gsit pe nimeni, mpratul, tulburat de acest eveniment,
discuta fr ncetare cu generalii grzii sale si cu nepotul su, Iustinian.
Acesta a sosit foarte trziu, dup miezul noptii, epuizat, ncordat. A
refuzat hrana si butura. Zpceala lui era evident, dup semne
infailibile. Sprncenele ncruntate, gura ntredeschis, si trgea umerii
si lsa capul n piept, fr ssi fac griji c si arta astfel nceputul de
chelie. Anormal de tulburat de asasinarea lui Vitalian, nu-si va regsi
92
mpotriva lui. Aceast revelatie, departe de a-l scdea n ochii mei, m-a
nduiosat. Totusi, trebuia s m art dur fat de el, si poate se astepta
la asta: Crimei i adaugi nu numai blasfemia, ci si prostia, am reluat
eu. A ridicat capul ca si cum ar fi primit o lovitur de bici. l-am
demonstrat c existau si alte metode de a se descotorosi de oameni,
chiar si de cei mai puternici, nrudirea lui cu mpratul l apra, dar
bnuielile se vor mprstia repede, cci cine altcineva avea de cstigat de
pe urma disparitiei lui Vitalian ? Mi-a cerut sfatul:
Poart-te ca un nevinovat. Nu te apra, mai ales dac se fac aluzii la
vinovtia ta. Convinge-i pe observatori c moartea lui Vitalian nu te
intereseaz. Brbatii detest s-si recunoasc greselile, mai ales n
fata unei femei. De aceea, Iustinian a ncercat s si-o justifice pe a
lui. Voise s intre n gratiile unchiului su, mpratul Iustin, care l
ura pe Vitalian si se temea de el. Am fost uimit de aceast explicatie.
Nu era el nepotul mpratului, ce nevoie avea s-i fie pe plac ?
mpratul este un soldat btrn si numai militarii i cstig
favorurile. Or, eu nu am suflet de militar, mpratul o stie si simt
foarte clar c nu sunt o alegere dup placul inimii lui.
Atunci, domnul meu, du-m pe mine la el si ti-l voi mblnzi eu! 101
Iustinian mi-a multumit cu nflcrare pentru ajutor:
Eu trebuie s-ti multumesc, domnul meu, pentru ncrederea ta.
Niciodat pn acum nu mi-ai dovedit-o att de profund. (si am
ntins mna pentru a o apuca pe a lui.) ntelege, domnul meu, c deacum suntem unul. Iustinian a priceput mesajul cci, la putin timp
dup aceea, m-a anuntat c m va prezenta familiei lui. l-am
rspuns c voi regreta ntotdeauna intimitatea pe care o cunoscusem
cu el la palatul Hosmidas. Scena pe care voia s m propulseze era
95
atintite asupra mea. La distanta regulamentar am efectuat proskinisisadic m-am prosternat cu bratele si picioarele deprtate n fata tronului.
Cnd am srutat piciorul mpratului, acesta s-a aplecat spre mine si a
schitat un gest amabil, ca pentru a m ridica. Era, probabil, foarte nalt
si rmsese frumos, n pofida vrstei naintate, cu nasul lui perfect si
prul cenusiu ondulat. Tenul rozaliu i conferea un aer tineresc. Din
97
ncperea alturat, care servea drept sal de mese, am luat loc pe unul
dintre jilturile din jurul mesei lungi din marmur, cu picioare sculptate,
acoperit cu vesel de aur. Poate c familia imperial era ncremenit de
vestea pe care tocmai le-o adusese Iustinian. Poate c asa era de obicei,
ns, n orice caz, cina a fost sinistr, mpratul, mncnd repede,
repeta ntruna ntmplri vechi din armat si lansa glume grosolane, la
care rdea singur, mprteasa, cu o origine la fel de modest ca a mea,
nu nvtase niciodat s se foloseasc de lingurile din agat folosite la
Curte si mnca cu degetele. Ceilalti de-abia s-au atins de succesiunea
de mncruri care mai de care mai suculente. De aceea, n-am ndrznit
s-mi astmpr foamea care, n pofida tracului si a emotiilor, m
chinuia. si l invidiam pe micul Iustin care, la captul mesei, era
singurul care se ghiftuia, aproape maladiv. Mn n mn, eu si
Iustinian ne-am ntors la palatul Hosmidas, n noaptea dulce de
primvar. Abia vedeam grzile, sclavii care ne nsoteau, purttorii de
fclii care deschideau un cortegiu de foc ntre gardurile vii de chiparos si
tufisurile |pumos mirositoare, Iustinian m voia si nimeni si nimic pe
lume nu m putea mpiedica s devin sotia lui.
Capitolul 7
Cteva zile mai trziu, Iustinian a intrat la mine n palat, cu furia
nscris pe chip. Nu ne puteam cstori, m-a anuntat el. Exista, ntradevr, o lege care interzicea oricrui nalt functionar s se nsoare cu o
fost comedian. Drept singur comentariu m-am multumit s ntreb de
unde plecase lovitura. Mi-a mrturisit c de la mprteas. N-am fost
surprins, i simtisem chiar din prima clip antipatia. Am aflat c fcuse
99
se
confectioneze
pecete
purtnd
presupusa
lui
ai crei strmosi nobili coborau pn n cele mai vechi timpuri ale Romei
antice si care se bucura de una dintre averile cele mai mari ale
imperiului. Pn la urm, eram curioas s le vd palatul. Acesta se
gsea n inima regiunii a zecea, la marginea Cornului de Aur, n
cartierul cel mai scump si cel mai elegant al orasului. Lucru iesit din
comun pentru o locuint particular, avea mai multe curti. Grdinile,
aprate de ziduri nalte, coborau n trepte pn la trmul mrii.
Primvara izbucnea acolo cu o orgie de flori si cu ciripit de psri, n
mijlocul unei simfonii de fntni. Germanus si Passara tineau casa
deschis. Ospitalitatea lor, generozitatea lor i transformaser n regii
Constantinopolului. Noapte si zi, la ei defilau oaspetii, n cinstea mea,
convocaser tot ce era mai de vaz n capital. Cnd am cobort din
litier, am fost nevoit s trec printre dou siruri de priviri si soapte si
nu m simteam prea n largul meu. Proba era mult mai grea dect
prezentarea
fata
familiei
regale,
cci
att
mpratul,
ct
si
102
Comito si pe
112
Capitolul 8
Proaspt cstorit, am nvtat s m orientez n acest oras de douzeci
de mii de locuitori care era Palatul Sfnt. Era nu numai suprapopulat, ci
si construit anarhic. Dup gusturile si nevoile diferitelor epoci, mpratii
construiser palate mai mici sau mai mari, Magnaure, rezervat
ceremoniilor oficiale, Daphne, rezidenta imperial, Chalke, vestibul de
intrare si muzeu, de exemplu. Apoi fuseser extinse, mrite, completate
cu noi aripi, etaje, turnuri, excrescente n toate directiile. Apoi fuseser
legate ntre ele prin galerii deschise sau acoperite, prin porticuri si
113
platanilor
gigantici,
pavilioane
de
destindere
cu
nume
naltelor
lanturi
ale
muntilor
Cappadociei,
se
ntindeau
din
nastere.
si
acestui
popor
eram
hotrt,
prin
privesc
mai
departe.
Dac
nu-mi
pusesem
ntrebri,
poate
Amuzarea
poporului
cu
spectacole,
nregimentarea
mnnce
sosuri
prea
grele,
condimente
prea
mpratului Iustin, pentru c, n cele din urm, s-a hotrt. Cu trei zile
nainte de Pastele din anul 527, am fost ncoronati, amndoi, Iustinian si
cu mine.
Eram suverani asociati, din moment ce Iustin tria nc. Aceasta a
fost, cred, singura dat din viata mea cnd m-am trezit prea devreme.
Teama, nelinistea si n acelasi timp nerbdarea m-au mpiedicat s dorm.
Iustinian si pstrase calmul obisnuit, ntreaga lui persoan trda o
profund reculegere. nc din zori ncepusem s m pregtesc. Tunica
lung din catifea purpurie mpodobit cu benzi late din mtase aurie
sclipea la fiecare pas. Mi-am amestecat n pr siraguri de perle si
nestemate care mi cdeau n valuri pe umeri. Mi-am strns n jurul
gtului un lant din aur ncrustat cu smaralde si safire si mi-am pus n
urechi cercei att de grei c mi le deformau. Voiam s fiu demn de sotul
meu la aparitia n public si m-am contemplat cu un ochi nemilos n
oglind. Dusmanii mei si obisnuitii palatului lui Germanus afirmau c
eram pitic, mi compensam talia minuscul tinndu-m att de dreapt
si purtndu-mi capul att de sus, nct pream cioplit n marmur.
Slbut, aveam un aspect fragil, pe care mi plcea s-l subliniez
purtnd bijuterii enorme. Aveam trsturi fine si nasul drept, dar ochii
constituiau prin ei nsisi principala mea podoab. Imensi, usor
migdalati, preau lacuri ntunecate traversate de fulgere. Tenul rmnea
prea nchis pentru o mod care continua s prefere blondele. Fata purta
urmele aproape imperceptibile ale unui vrsat de vnt din copilrie, si
poate c eram singura care le observa, dar care mi displceau la fel de
mult. Ariana m ajutase s-mi corijez mersul prea rapid si prea teapn.
Dar, n pofida acestor defecte, ceea ce am vzut n oglinda mea ma multumit. Aveam s-i plac lui Iustinian. Fiind nevoit pentru prima
123
dat s apar n plin lumin n fata multimii, n-am ezitat s-mi exagerez
machiajul si s-mi subliniez ochii cu fard negru mai pronuntat ca de
obicei. Pentru a plcea chefliilor care frecventau Mgarii Paradisului sau
pentru a seduce un popor sunt valabile aceleasi artificii. Nobilele doamne
din aristocratie n-aveau dect s m critice, mcar voi fi vzut de
departe. n cele din urm, Iustinian a venit s m caute. Am luat loc n
cortegiul curtenilor, naintam prin galeriile si curtile Palatului Sfnt,
ntre dou siruri de grzi n uniforme cu alb, rosu si auriu, spre
catedrala Sfnta Sofia. Cnd am intrat, am avut impresia c ptrund
ntr-un nor de aur. De aur erau mozaicurile de pe pereti si cupolele,
ornamentele prelatilor, tinutele demnitarilor, de aur ncetosat de norii de
tmie era lumina miriadelor de fclii si torte, Iustinian mi-a zis mai
trziu c plisem att de tare, nct a crezut c o s pic din picioare. M-a
privit, mi-a zmbit si n felul acesta mi-a redat puterile. Pentru a putea
continua, nu l-am mai slbit din ochi. Niciodat nu mi se pruse mai
impuntor, cu tunica lui aurie, centura sclipind de pietre pretioase. Era
prima dat cnd purta ncltmintea rosie cu vulturii imperiali. Am
urcat n amvon, situat n mijlocul bisericii, mii si mii de priviri s-au
atintit asupra noastr. Patriarhul s-a apropiat, a pus pe umerii lui
Iustinian o mantie mare de purpur. A apucat de pe un altar portabil
marea coroan cu ciucuri si i-a asezat-o pe cap. Noul mprat, cu crucea
n mn, a asistat la slujba Domnului. n momentul n care moastele
sfinte au fost aduse n procesiune, diaconii au ngenuncheat n fata lui
si, cnd a trecut n fruntea procesiunii si I-a salutat pe patriarh, pentru
prima dat acesta i-a rspuns. Cci devenise Alesul lui Dumnezeu,
Aprtorul lui Dumnezeu, Vicarul lui Dumnezeu pe pmnt, rege si
preot, si primea titlul de Isapostolos, egalul unui apostol. Nu n armele
124
mele, nici n soldatii mei, nici n generalii mei, nici n propriul geniu nu
am ncredere, a declarat el, ci n providenta Sfintei Treimi mi pun toat
speranta." Comuniunea s-a ncheiat. Momentul, momentul meu se
apropia. Am avut o viziune brusc a dificulttilor, ncercrilor, eforturilor
care m asteptau si, cu toate acestea, am ptruns cu pasi siguri n noua
mea viat, cci eram constient c vreau mult si pot mult si m stpnea
certitudinea c eram sustinut de Dumnezeu si de Iustinian. Am naintat
indiferent la greutatea inuman a giuvaerurilor si a brocarturilor mele
si am ngenuncheat n fata lui. A apucat de pe altar o a doua coroan,
mai mic dect a lui, dar sclipind de nestemate, si mi-a asezat-o pe cap.
A fcut-o cu atta usurint, c la nceput nu i-am simtit apsarea.
Aveam chef s plng, s rd. Tremuram, strluceam, toate acestea n
sinea mea, fiindc n exterior rmneam ntepenit, incapabil s m
ridic, ca si cum o pelerin de plumb m-ar fi tinut la pmnt. Atunci am
vzut o mn ntinzndu-se, cea a lui Iustinian, am ntins si eu mna
s-i apuc si m-am ridicat ndat. Cu coroanele pe cap, mantiile de
purpur pe umeri, am rmas fat n fat, privindu-ne ndelung. Dup
Dumnezeu, poporul. La plecarea din Sfnta Sofia ne-am dus, conform
obiceiului, direct la hipodrom, pentru a ne prezenta locuitorilor
Constantinopolului. n timp ce aclamatiile urcau spre noi, mi-am amintit
de srntoaca slbnoag si insultat care sttuse tremurnd n fata
aceleiasi kathisma n care aveam s tronez de-acum. Am avut vreme s
m gndesc la drumul parcurs si la cei care mi-l trasaser, mi pusesem
deseori ntrebri privind itinerarul sinuos care, cu ctiva ani n urm,
m adusese la Constantinopol. M ndoiam c misiunea pe care mi-o
ncredintase patriarhul Timotei fusese n realitate att de important sau
c ntlnirea mea cu Macedonia fusese cu adevrat ntmpltoare, n
125
voia
mpiedice
dezlntuirea
persecutiilor
mpotriva
127
lumin
strlucitoare
inundat
ncperea,
fcnd
PARTEA A DOUA
Capitolul 9
Devenisem Gloria Purpurii, Bucuria Lumii, prea-pioasa si preafericita
Augusta, Vassilissa iubit de Dumnezeu". Locuiam de-acum n gineceu,
aripa rezervat mprtesei, n care mpratul avea si el un apartament
privat, ns lucra ntr-o alt arip a palatului Daphne. mpratul mi
desemnase un personal comparabil cu al lui. Marele meu sambelan sau
praepositus era sef peste o multime de sambelani, referendari, usieri si
silentiaires, acestia din urm fiind nsrcinati cu impunerea linistii n
prezenta mea, n semn de respect. Aveam propriile grzi, alese cu mare
grij dintre eunucii palatului. Marele maestru si seful degusttorilor se
ocupau de meseie mele. Ariana, pe care o numisem mare maestr, se
vedea rspltit cu titlul fermector de patrician a ghirlandei,
mpreun cu protovestiaire domnea peste regimentele de doamne si
domnisoare de onoare alese pentru ireprosabila lor virtute. Toate purtau
rochii aurii, mantii albe si voaluri lungi peste o bonet n form de turn.
tineam la acest serviciu de onoare impuntor, foarte stnjenitor si chiar
inutil, pentru a-mi pstra prestigiul pozitiei. De aceea n-am ezitat s
130
dublez
numrul
femeilor
din
anturajul
meu.
Fiind
permanent
132
136
sipetele
statului
recupernd
restantele
si
diminund
Capitolul 10
La sfrsitul anului 531 s-a produs un fenomen ciudat. Mai multe zile la
rnd soarele a plit, apoi, ntr-o noapte, a aprut o comet. La fel ca
restul orasului, am urcat mpreun cu Iustinian pe teras ca s o
admirm. O bil de foc a traversat ncet cerul, lsnd n urm dre
sclipitoare, si am rmas mult timp acolo, ptrunsi de frumusetea
fenomenului. Acesta s-a repetat a doua zi si n zilele urmtoare.
Astronomii nostri l cunosteau. Calculaser, de fapt, c respectiva
comet vizitase Pmntul de patru ori n revolutiile ei, care durau
fiecare cinci sute saptezeci si cinci de ani. Astrologii, la rndul lor, au
vzut n asta preludiul unor mari tulburri din care se va naste o nou
epoc de aur, dar expresia lor cnd mi-au anuntat previziunile nu mi s-a
prut prea convingtoare. Atunci am poruncit s fie chemat Photini,
ghicitoarea mea din adolescent. Pe vremea aceea mi ceruse o singur
favoare, s-mi amintesc de ea mai trziu, si mi tineam promisiunea.
Membrii Casei mele ncepuser se s obisnuiasc cu vizitatori
neobisnuiti. Photini a sosit, nvesmntat n niste vechituri pestrite, de o
murdrie respingtoare, legnndu-se pe picioarele groase.si scurte. Nu
prea uimit s se gseasc n fata mprtesei. Prevzuse c asa se va
ntmpla. Am ntrebat-o despre comet. Mi-a rspuns c nu reusea s
vad nimic. Poate c nu voia s vad. Dar a adugat c poporul se
astepta la nenorociri ngrozitoare... Poporul este nemultumit, 152
141
de
fericire
veneau
la
mprteas.
Se
schimbau
maniere le-a uimit pe femei mai mult dect dac le-ar fi czut tavanul n
cap. Atunci am auzit clar: Triasc Verzii si Albastrii uniti n mizerie!"
Verzii si Albastrii uniti, nu-mi venea s-mi cred urechilor. Nicicnd n
istoria Constantinopolului nu se ntmplase asa ceva.
Era de nenchipuit, imposibil, nspimnttor. L-am trimis ndat pe
marele sambelan s-mi aduc ultimele noutti si le-am trimis acas n
grab pe sotiile senatorilor, care nc nu stiau ce se ntmpl, mpratul
nsusi a venit s m anunte c aveam necazuri n oras. Scnteia o
provocase aberatia de neconceput a stupidului prefect Eudemon. Din
exces de zel, i arestase pe cei mai zgomotosi scandalagii de pe hipodrom
si i condamnase pe mai multi dintre ei la moarte, pe doi dintre acestia ia spnzurtoare. Clul s-a dovedit a fi att de nendemnatic, nct
streangul s-a rupt de trei ori la rnd sub greutatea victimelor. Atunci
gloata, care pn atunci nu fusese mnat dect de o curiozitate
morbid, cuprins de mil a cerut gratierea condamnatilor. Clul a vrut
s-i spnzure si a patra oar. Multimea i-a eliberat pe condamnati si,
urlnd La biseric, la biseric!", i-a obligat pe clugrii de la mnstirea
nvecinat cu Sfntul Cosma s le acorde azil. S-a nimerit c unul dintre
supravietuitori era Albastru si cellalt Verde. Cele dou factiuni unite au
cerut gratierea condamnatilor de ctre mprat pe care, 156 binenteles,
nu s-a gndit nimeni s-l pun la curent. Albastrii si Verzii amestecati sau mprstiat pe Mesa, strignd Nika", adic victorie. Numele revoltei
era gsit nc dinainte ca ea s izbucneasc. mpratul a fost informat
doar atunci cnd multimea a luat cu asalt si a jefuit locuinta prefectului
considerat responsabil de trista soart a condamnatilor. Toat noaptea
manifestantii au btut strzile urlnd. Toat noaptea n Constantinopol a
rsunat ngrozitorul slogan Verzii si Albastrii uniti. Nika! Nika!" A doua
145
zi, cnd m-am trezit, marea maestr Ariana m-a anuntat c gloata asedia
Palatul Sfnt. Portarul care, conform obiceiului, deschisese la sase
dimineata portile mari din bronz ale palatului Chalke, abia apucase s le
nchid la loc. Manifestantii cereau imperios demiterea imediat a
prefectului Eudemon si pe cea a marelui sambelan Calopodius. Dar n
special cereau plecarea lui loan din Cappadocia. Peste noapte, miscarea
se transformase n presiune politic, mpratul si-a dat seama imediat de
pericol si mi-a fcut onoarea de a veni s m consulte n legtur cu
decizia care trebuia luat, nclina s dea ascultare cerintelor populatiei.
Dumnezeu stie c as fi vrut s-l vd pe loan din Cappadocia concediat
brutal si chiar umilitor, dar l-am sftuit pe mprat s nu cedeze n fata
multimii. Atunci, ce s fac?" m-a ntrebat el. S adoarm poporul cu
promisiuni si, dac asta nu era de ajuns, s-i acorde concesii, dar altele
dect cele pe care le cerea, mpratul s-a retras pentru a se pune de
acord cu consilierii reuniti n grab si regretam amarnic c, femeie fiind,
nu puteam s particip la aceast deliberare, n scurt timp, strigtele de
Triasc Iustinian!" care se nltau din multime m-au fcut s nteleg c
poporul cedase.
Un ofiter din garda mea a venit s m anunte c manifestantii se
mprstiau n liniste. Pentru a doua oar, incidentul era nchis, dar nu
fr pierderi. Culmea era c deplngeam plecarea lui loan din
Cappadocia pentru c, acceptnd s se despart de el, mpratul si
dovedise slbiciunea. A doua zi, gloata revenise n fata palatului. De
aceast dat, am refuzat s m supun sfaturilor anturajului meu. Voiam
s vd si m-am ctrat, nsotit de cei mai putin speriosi dintre eunucii
mei, pe terasa crenelat a palatului Chalke, de unde aveam o vedere
excelent spre Augusteum si ocupantii lui. Nu mai era lumea bun a
146
spatharo-cubiculaires,
grzile
eunuce
de
la
palat,
purpurie,
brodat
cu
aur
care,
furat
cu
ocazia
Palatul
practic
lipsit
de
aprare,
orasul
flcri,
154
complotat,
amintirea
augustei
tale
rudenii
cu
mpratul
Capitolul 11
Aceast ncercare l-a schimbat pe Iustinian si l-a rspltit cu un cinism
necunoscut de el pn atunci. Arsenius mi-a raportat, ntr-adevr,
insolitele foloase pe care le trgea mpratul de pe urma puterii sale
judiciare. Totul a nceput n ziua n care un anume Leon, preabogat
proprietar de pmnturi, aflat n proces pentru dobndirea unui teren
contestat, i-a oferit jumtate din valoarea acestuia lui Iustinian pentru
159
163
Ar fi cineva... dar... a soptit el. Mi-am dat seama n sfrsit ce voia, dar
am fcut pe nevinovata:
Cine mai e, Cezar?
Singurul capabil s scoat tara la liman, loan din Cappadocia.
F cum doresti, Cezar, m-am multumit s zic.
Ca de obicei, si alesese foarte bine momentul pentru c, dup ce
obtinusem de la el promovarea lui Narses, mi-era greu s protestez
mpotriva ntoarcerii ministrului, Iustinian a scos din mnec un decret
pe care l pregtise deja si m-a rugat s-l citesc. Nu fcuse economie de
nflorituri pentru fostul su favorit: fi multumim pentru c a pus att la
inim binele nostru si i acordm ncrederea noastr oarb pretiosului si
devotatului nostru servitor. . Nu-mi convenea deloc acest decret, ns i lam dat napoi fr nici un comentariu. Adversarul meu era din nou pe
pozitie, si mult mai solid ca nainte. Mi-am calculat prost urmtoarea
lovitur si am dat gres cnd a venit vorba de cumnatul meu, Sitas. Sora
mea Comito tocmai i druise o fat pe nume Sofia si am vrut s-i ofer o
provincie mai prestigioas si mai putin periculoas ca Armenia; fr smi dau seama, am atins rnile secrete lsate de revolta Nika n sufletul
lui Iustinian. El i reprosa lui Sitas, fr a o spune cu voce tare si foarte
pe nedrept, c nu fusese acoio pentru a-l apra si, fr a-l decdea
propriu-zis n dizgratie, l-a condamnat la obscuritate.
Nika lsase n fiecare dintre noi cicatrice adnci. Cum as fi putut s
neg acest lucru cnd, chiar a doua zi dup nbusirea revoltei, l
primisem pe Ruderic singur.
Ariana, marea maestra a Casei mele, protestase la aceast abatere
de la protocol, i ddusem precedente istorice. De altfel, prea putin m
interesa prerea ei. Le-as fi inventat, att m atasasem de tnrul got, si
164
ei pentru Theodosius s-a intensificat tot mai mult, astfel nct nainte
chiar de debarcare si-l transformase n amant.
Discret la nceput, excesele pasiunii ei au fcut ca legtura s
devin public, n scurt timp, nu mai exista nimeni n armat n afar
de Belizarie care s nu vad ce se petrece. Cu toate acestea, inevitabilul
s-a produs la Cartagina, n palatul lui Gelimer, rechizitionat de armata
bizantin.
Ca n comediile pe care le mimam n adolescent, ntr-o bun zi
sotul a intrat fr s bat n iatacul sotiei si a surprins-o n bratele
amantului. Fireste, l-a apucat o furie violent, care n-a descumpnit-o
pe Antonina. A sustinut sus si tare c Theodosius si cu ea se pregteau,
pur si simplu, s coboare n pivnit anumite obiecte de pret luate ca
prad, pentru a se asigura c nu vor cdea n minile mpratului.
Cel mai ciudat a fost c Belizarie a crezut-o. Fiul Antoninei din
prima cstorie, Photius, s-a amestecat n afacere, ncercnd s-i
deschid ochii tatlui su vitreg. Belizarie a preferat s cread
incredibilul, adic pe sotia lui. Ea nu ajunsese ns la captul emotiilor.
Una dintre femeile din anturajul ei, pe care o concediase, s-a dus la
Belizarie si i-a povestit totul, sustinndu-si spusele cu mrturia a dou
sclave aflate n slujba Antoninei. Aceasta si-a convins sotul c era
victima unei conspiratii odioase. Dar, pentru a pune capt acestor
acuzatii infame, slujitoarea si cele dou sclave au fost tiate n bucti,
buctile puse n saci, sacii azvrliti n mare... cci pentru a si-l pstra pe
Theodosius Antonina nu se ddea napoi de la nimic.
Ruderic gusta cu aceeasi plcere ca mine aventurile acestea
picante. Din pcate, vestile proaste din Africa mi-au ntrerupt distractia.
Dup cum presimtise mpratul, regele Gelimer era departe de a fi
169
Augusteum si s-a oprit n fata marii statui cu patru fete a lui lanus, zeu
al rzboiului, dar si zeu al pcii.
A desclecat, n fata lui, catedrala Sfnta Sofia lsa s se scurg
prin portile ei clerul nvesmntat n robe de toate culorile. mpratul a
ptruns n biseric, a ngenuncheat si s-a rugat, apoi eunucii i-au
nlocuit coiful cu o coroan, l-au nmnat hlamida de aur si ncltrile
purpurii, simbol al puterii sale spirituale. A urcat ncet treptele care
duceau spre crucea de aur si a luat-o n mn. Atunci domnul
rzboiului a redevenit o imagine a lui lisus.
Aprinznd o fclie, si ilustra functia de lumin a lumii si, la
semnul acesta, sute de mii de lumnri s-au aprins pe strzi, la fiecare
fereastr, n fiecare biseric.
De la biseric, mpratul s-a dus la hipodrom. Imnul
victoriei
poate sursa n vreo consolare secret, fiindc l-am auzit clar soptind
spusele lui Solomon: Trufie, trufie, totul e trufie..." ntr-o nscenare voit
agresiv, demnitarii nostri i-au smuls mantia de purpur si I-au fortat
s se ncline n fata tronului.
Exact n clipa aceea, solistii corurilor imperiale si-au nltat vocile:
Cine e mai mare ca Dumnezeu dect Dumnezeu, Dumnezeul acesta
care face minuni, dusmanii nostri au fost respinsi de judecata domnului
nostru..."
Prizonierii, prosternati n continuare, au primit n sfrsit
ncuviintarea s se ridice. Atunci, deodat, n uraganul sonor al orgilor
de argint, poporul ntreg, grzile, oficialii, generalii, conductorii flotei au
intonat ntr-un glas: Salutare tie, Basileus, rege, mprat, mereu
nvingtor, preaiubit de Dumnezeu, aprat de Dumnezeu. Viat lung
tie, care tii cu bratul tu echilibrul lumii!"
Att de puternice si de sincere erau aclamatiile, att de
bucuroase, nct s-au auzit pn departe, dincolo de Bosfor, pe malul
asiatic. si asa cum e scris n Cartea ngerilor: Ei cnt, ei strig, ei
preamresc, ei vorbesc de mretia mpratului nostru." mpratul, fidel
firii sale, a dat dovad de cea mai mare clement, n loc s-i imite pe
attia predecesori care i-au trimis pe dusmanii lor n lanturi sau la
moarte, i-a acordat lui Gelimer libertatea, onorurile suverane si
pmnturi
considerabile
Galatia,
unde
putea
duce
viat
ndestulat.
In gineceu, am ntmpinat-o pe Antonina ca pe o triumftoare, asa
cum se cuvenea, l-am anuntat, gratioas, c aveam de gnd s obtin de
la Belizarie s-l numeasc pe tnrul Teodosiu, finul ei, sambelanul
sotiei lui. Voiam s-i dau de nteles c stiam de legtura ei si c eram
173
acorde
Capitolul 12
176
180
181
public, Iustinian i permisese s-o fac. Asadar, trebuia s fie la mijloc mai
mult dect legtura mea cu Ruderic, dar ce ? ntoars la gineceu, i-am
dat instructiuni lui Arsenius s afle exact ce se ntmpla n secret n
cabinetul de lucru imperial; mpratul, poruncind s fiu spionat de
Ariana, mi-a artat calea de urmat.
S-l pun pe Arsenius s-si plaseze ct mai rapid posibil agentii la
fata locului.
Maiestate, am avut deja ocazia de a-i cumpra pe ctiva apropiati deai mpratului. stiam c ntr-o zi veti avea nevoie. Arsenius ducea
geniul intrigii pn la a-mi ghici dispozitiile. Datorit acestui lucru
mi-a confirmat fr ntrziere intuitia, n inima intrigii, se afla o
femeie.
Din Italia, regina gotilor, Amalasuntha, ndeprtat de la putere si
speriat pentru viata ei, si anuntase sosirea la Constantinopol, unde
venea s-i cear mpratului s-i redea tronul, n schimbul acestui
sprijin, ea urma s se declare vasal a imperiului.
Supunerea gotilor si reintegrarea Italiei n imperiu constituiau
zestrea ei, cci se punea problema cstoriei ei... cu Iustinian.
Arsenius nu stia de la cine venea proiectul, n schimb, loan din
Cappadocia l ncuraja din ce n ce mai mult. mpratul ajunsese pn la
a-l
care
dusman
declarat
imperiului.
De
aceast
dat,
187
deloc, si, cu o zi nainte de plecarea lui n Italia, l-am primit ntr-o lung
ntrevedere ntre patru ochi, n care a stiut s-si vad interesul.
De-abia ajuns la Ravenna, a aflat c, n nchisoare, regina
Amalasuntha era n pericol de moarte, dusmanii ei avnd de gnd s-si
ncheie socotelile cu ea. S-a repezit la palatul lui Theodahad. Acolo, n
fata ntregii Curti a gotilor, l-a intimidat pe regele lor, avertizndu-l c,
dac fosta suveran ptea ceva si dac nu era repus pe tron, mpratul
va invada regatul imediat. Apoi a cerut o ntrevedere particular cu
Theodahad. l-a explicat c amenintrile pe care tocmai le proferase nu
aveau alt scop dect s ia ochii lumii. De fapt, guvernul imperial nu era
interesat de Amalasuntha, aliat pe care nu se putea baza. Pentru a-si
dovedi bunele intentii fat de noul rege, cu care spera s ntretin relatii
excelente, i lsa n seam soarta Amalasunthei, nu va face nimic pentru
a o salva n afara unui protest public si nu va reactiona n caz c ea va
disprea brusc... Petru Patricianul si nvtase bine lectia, n scurt timp,
am primit o misiv n care ne anunta c, n ciuda eforturilor sale, dduse
gres, iar regina Amalasuntha fusese sugrumat n celul de rudele uneia
dintre victimele ei. mpratul a decretat doliu la Curte si, chiar n aceeasi
zi, a poruncit sefului soldatilor din Iliria s invadeze Dalmatia gotilor, n
timp ce Belizarie se mbarca n fruntea unui corp expeditionar nsrcinat
cu recucerirea pe ap a Siciliei. Italia urma s fie prins ca ntr-un
cleste.
A doua zi, mpratul, care venise s ia masa cu mine, a arborat o
min potrivit mprejurrilor, la unison cu curtenii mbrcati n negru.
Femeile mele, cu lungile lor vluri funebre, semnau cu niste
psri de noapte, spre deosebire de eunucii rmasi n haine albe care,
agitndu-si mnecile largi, preau psri de zi.
188
recunosc
cei
responsabili
de
moartea
reginei
189
asta ? Preferam s m fi
intangibil,
acelasi
scop
am
restrictionat
limitele
190
191
192
Capitolul 13
Plecarea lui Ruderic din viata mea mi-a ntrit puterea vointei.
Incidentul cu regina Amalasuntha m nvtase c, cu ct mi extindeam
puterea, cu-att aveam mai multe sanse s o pstrez. Afacerile Bisericii
au necesitat n scurt timp interventia mea.
Deja, sub mpratul Iustin, n toiul persecutiilor mpotriva
monofizitilor si cu riscul de a-mi compromite favorurile proaspt
obtinute, i trimisesem mesaje clugrului Marras, cerndu-i s vin la
Constantinopol, alturi de mine. Cu ambitia mea entuziast, pornit s
193
195
196
inelul Sfntului Petru. Papa si-a tras mna brusc si, fr nici o privire,
si-a continuat drumul de parc cellalt n-ar fi existat.
Vzusem destul, asa c m-am retras. A doua zi, Agapetus a cerut
condamnarea solemn a monofizitismului.
A refuzat s-i vorbeasc lui Anthimus, afirmnd c acesta ocupa
ilegal patriarhia de la Constantinopol.
mpratul a fost, asadar, silit s-l nlocuiasc la negocieri.
Valurile persuasiunii si ale seductiei sale se sprgeau n fata
stncii ncptnrii papale si n fiecare zi pierdea teren. El era tolerant
din fire, cu toate acestea, nu ndrznea s se ridice mpotriva presiunilor
papei, pe care l considera pzitorul unittii religioase a imperiului.
Bine, Cezar, dar tocmai unitatea imperiului este n pericol dac
cedezi n fata papei, i-am replicat eu.
Constantinopolul, ntreg Orientul, jumtate din imperiu refuza de
fapt s se supun acestei autoritti ndeprtate, strine care, fr a
cunoaste nevoile enoriasilor si, fr s le asculte cererile, le impunea
legile sale. Iustinian a insistat
Imperiul va dinui atta vreme ct vor dinui ordinea si uniunea; or,
acestea dou vin de la pap si de la mprat. Poruncisem eunucilor si
femeilor s ne lase singuri n camera mea. Eram asezati unul n fata
celuilalt pe jilturile din argint, mpratul si scosese mantia de
purpur si purta o tunic simpl, din in verde-nchis. Eu mi
schimbasem tinuta ngreunat de broderii cu o tunic de interior
foarte larg, din
deschid ochii lui Iustinian. Purta greutatea istoriei, iar memoria lui era
ncetosat de mretia vechii Rome. Tria cu traditii defuncte, cu visul
unui imperiu ngropat de cteva secole. M gndeam la printele
Bartolomeu si, n aceast mprejurare, regretam mai mult ca oricnd
disparitia lui. El avea credinta celor simpli. M nvtase cteva cuvinte
n latin si mi aminteam cum bombnea mpotriva acestei limbi pe care
mruntaiele lui nu prea o mistuiau si, n tain, si rostea rugciunile n
greac, la fel ca toat lumea din Constantinopol. Protesta mpotriva
riturilor impuse de Roma, mpotriva episcopilor numiti de pap si prin el
se exprima un popor ntreg. Acest popor era nteles de noi, de printele
Bartolomeu si de mine, pentru c noi l cunosteam si, prin urmare, l
iubeam.
Tu, Cezar, iubesti politica." Acest ultim argument, n pofida adncii
sale nedreptti, trebuie s-l fi atins, cci a promis s ncerce s-l
nfrng pe Agapetus. nc o dat, a dat gres. Atunci am preluat
initiativa si am cerut o ntrevedere cu papa. Acesta m-a primit n capela
apartamentelor pe care i le pusesem la dispozitie n Palatul Sfnt. Trona
la o catedr mpodobit cu lemn aurit si purta o tiar sclipitoare. Barba
lui lung se desfsura pe roba alb cu cruce neagr. Dac ncerca s m
impresioneze, n-a reusit. Din contr, m-a enervat adpostindu-se n
spatele protocolului ca s nu se ridice cnd i-am srutat inelul si ca s
neglijeze s-mi ofere un scaun. L-am ntrebat dac intransigenta lui fat
de monofiziti nu risca s ndeprteze de el milioane de credinciosi.
Adevratii crestini vor sti s gseasc drumul Domnului, 210 mi-a
rspuns el. Nu se temea, am insistat eu, s vad pro-vinciile rsritene,
Siria, Egiptul, desprinzndu-se de imperiu pentru a fugi de persecutii?
Cuiburile acelea de eretici trebuia curtate, a tunat el. Asadar, un
198
201
pe
treab,
mpreun
cu
creatia
lui,
patriarhul
202
moarte.
Am
detestat
ntotdeauna
orselele
de
provincie
si
anturajul
su
apropiat,
mpreun,
ei
au
stiut
205
208
Capitolul 14
210
Una dintre orele mele preferate din zi era aceea din mijlocul diminetii
cnd, dup o baie fierbinte si parfumat, urmat de o odihn plcut,
m lsam n minile costumierelor, ale coafezelor si ale machiorilor.
Aceste operatiuni se desfsurau ntr-o cmrut impenetrabil, expus
chiar la est, pentru a primi lumina diminetii. Oglinzile mari alternau cu
etajerele suprancrcate cu flacoane, cutii, cutiute si instrumente
destinate mprosptrii frumusetii feminine. Ce dac rupeam traditia
virtuoaselor mprtesc romane care refuzau cel mai mic artificiu si dac
preferam s mprumut arta fabuloaselor suverane ale Orientului ? Zi de
zi, aceast ceremonie initiatic m transforma n idol capabil s-i
socheze pe oameni si s se ntipreasc pentru totdeauna n mintea lor.
ntr-o dimineat de martie a anului 539, praeposi-fcvs-ul, n
ciuda instructiunilor mele stricte de a nu fi deranjat sub nici un pretext,
a intrat valvrtej n ncpere si mi-a ntins niste scrisori pe care tocmai le
adusese un curier din Italia. stiri importante", s-a scuzat el. si proaste",
m-am gndit eu, vzndu-i expresia descompus, cci, ca un bun eunuc
si curtean, se informase deja cu discretie despre continutul lor.
Milano, orasul cel mai bogat, cel mai populat, cel mai muncitor,
cel mai frumos din Italia, Milano hrtuit de goti czuse n minile lor.
Atunci acesti barbari, ca niste fiare slbatice, se mprstiaser pe strzile
orasului, trecndu-l prin foc si sabie. Au ars, au drmat, au prdat, au
furat, au torturat, au masacrat toat populatia: brbati, femei, btrni,
copii. Trei sute de mii de lesuri putrezeau n metropola nimicit.
O alt scrisoare anunta pe deasupra cderea Paviei, cci vestile,
care circulau greu, ajungeau toate o dat. si acolo, gotii, dar ndeosebi
francii,
aliatii
lor,
comiseser
grozvii
de
nenchipuit,
masacre
brutal pe Narses si bnuielile mele s-au ndreptat asupra lui loan din
Cappadocia. Mai crud, mai hot, mai bogat, mai dezmtat, mai sfruntat
ca oricnd, impopularitatea lui sporea de la o zi la alta.
Mi s-a povestit c se mbrca n mtase verde, chipurile pentru
a-si scoate tenul n evident, si defila pe strzi n litier, nconjurat de un
cortegiu de curtezane cu rochii transparente si de efebi care l acopereau
cu mngieri, imagini desfrnate la care nici nu m gndeam s
zmbesc, n ceea ce m privea, renuntase la orice urm de respect si,
atunci cnd m vedea, m fixa cu un aer insolent, atitudine care deja nu
m mai surprindea. Eram revoltat la ideea c un asemenea om se
bucura de favorurile neclintite ale mpratului, individ drept si binevoitor
din fire. La toate insinurile, el obiecta c datorit favoritului imperiul
avansa si progresa. I-am recomandat lui Arsenius s-si ndoiasc
supravegherea.
N-a ntrziat s dibuie pasrea rar, un membru al grzii
pretoriene, detasat pe lng loan din Cappadocia care, stiindu-se urt,
pretindea msuri de securitate iesite din comun.
Ministrul a intuit neobisnuita abilitate financiar a acestui sirian
si I-a fcut unul dintre oamenii si de ncredere. Am aflat c acest
Barsyme se ocupa la nceput cu schimburile de bani si c acuzat n mai
multe rnduri de furt, reusise de fiecare dat s-si conving judectorii
de onestitatea sa. Era omul providential. A acceptat ndat oferta de a
m sluji si a primit cu lcomie banii pe care i-am trimis, l-am acordat
onoarea de a-l primi personal. Bine am fcut, dat fiind importanta
informatiilor sale.
De la o vreme, loan din Cappadocia, renuntnd la aluzii si
insinuri, trecuse la critici deschise. Pictur cu pictur, turna otrvuri
214
contra
Dunrea, invadau
Balcanii,
cu
statul
su
major,
generalissimul
revenit
la
Capitolul 15
Toate aceste evenimente dramatice mi deturnaser atentia ntr-att
nct neglijam s cercetez viata de zi cu zi. Schimbarea avusese deja loc
atunci cnd mi-am dat eu seama, imperceptibil pentru toat lumea,
dar semnificativ pentru mine. Aprea un punct asupra cruia Iustinian
insista, altul, asupra cruia nu era de aceeasi prere cu mine, o favoare
minuscul pe care refuza s mi-o acorde, de altfel din cele mai
ntemeiate motive posibile. Aceast fisur, o mic zgrietur la suprafata
bunei noastre ntelegeri, a fost suficient pentru a m alerta. Asadar,
ncrederea pe care mi-o artase, ncredintndu-mi sarcina de a le scrie
persilor, nu fusese dect o momeal. Se folosise de mine pentru c m
crezuse util, ca s-si dea seama, de altfel, c se nselase. Pericolul m
pndea, si amenintarea mi invada viata cotidian, loan din Cappadocia
era hotrt s m elimine, iar eu eram hotrt s-l mpiedic s-o fac.
Duelul a nceput, inexorabil, pn la moarte. Fr a m astepta
la vreun rezultat, l-am luminat pe mprat asupra golurilor din
administratia favoritului su si asupra nemultumirii generale pe care o
strnea. Evitnd s mentionez necazurile personale, am fcut apel la
bunul lui simt politic, la dorinta lui de a aduce fericire popoarelor sale,
pe care ministrul, n numele lui, le fcea nefericite. Asa cum m
asteptam, am auzit rspunzndu-mi-se c loan din Cappadocia era
geniul cel mai capabil al timpului su.
Atunci, strategia mea s-a desfsurat mai insidios si am ncercat
s-i trezesc lui Iustinian bnuielile n privinta ambitiilor favoritului su.
O clarvztoare i prezisese c va purta vesmntul lui Augustus,
226
229
Convins
Photius
se
afla
spatele
disparitiei
233
de
tunica
mea,
numindu-m
salvatoarea
ei,
stpna
ei,
binefctoarea ei.
Mai rmnea s-i mpac pe cei doi soti, cci am fost ntotdeauna o
adversar feroce a divortului, mpratul, la ndemnurile mele, a binevoit
s discute cu Belizarie si, prin grija mea, menajul s-a refcut pentru a
treia oar.
M gndeam c m pot culca pe o ureche, cnd acest
Theodosius pentru care m strduisem att a murit, dup o boal
scurt. M pregteam s fiu inundat de un suvoi de lacrimi. Antonina
a manifestat ntr-adevr durerea cea mai arztoare, dar mi s-a prut c
mai degrab voia s fie consecvent cu ea nssi.
De fapt, n-am simtit-o prea afectat. Poate c se sturase de
distractia Theodosius... Aceste valuri linistindu-se, m-am ntors la
problemele mai grave.
Nu dusesem o lupt aprig mpotriva lui loan din Cappadocia
pentru a-l vedea nlocuit de un neputincios notoriu. Un singur om mi se
prea apt s relanseze la ap nava statului, care, ca de obicei, lua ap
prin toate prtile:
Cappadocia
familiarizaser
cu
afacerile
publice,
mi
dovedise
235
aceea
s-au
nmultit
gloriosii",
magnificii",
clarissimii",
avut
proasta inspiratie de a-l ucide pe scutierul su, care ncerca s-l apere.
Arestati, ei fuseser gsiti vinovati si executati, n ciuda indulgentei sale
237
Constantinopolului,
nu
departe
de
Sfnta
Mria
Izvorului ?
Asa cred, Maiestate, dar nu vd...
N-are rost s vezi, multumeste-te s te supui poruncilor mele.
Ce-o s zic mpratul, Maiestate ? Calinicus se bucur de ncrederea
lui.
Ori el, ori tu vei fi tras n teap, alege! am strigat scoas din fire.
238
Capitolul 16
Ciuma s-a ivit n inima mlastinilor din Pulusium, pe valea Nilului, l-au
dat nastere aerul umed si sttut, apele n care putrezeau lesurile
animalelor si tulpinile de lotus. S-a ntins rapid pn n Siria, apoi, din
provincie n provincie, a vizitat granitele rsritene ale imperiului. Am
crezut c locurile ndeprtate vor fi scutite. Insulele cele mai izolate,
muntii cei mai inaccesibili au fost atinsi. Unele orase care au scpat de
epidemie la trecerea ei si ai cror locuitori si nchipuiau c scpaser
au fost lovite de o a doua vizit a npastei. Parc nsusi vntul
239
240
procesul de
attea alte victime, s moar de foame. Din fericire, firea lui frugal l
nvtase s se multumeasc cu foarte putin mncare. Nu plecam de la
cptiul lui nici noaptea, nici ziua. n cea mai mare parte a timpului l
tineam de mn, ca si cum as fi vrut s-i transmit vitalitatea mea.
Ba ngenuncheam n fata icoanelor si m rugam din toate puterile,
ba mi se ntmpla s m revolt mpotriva lui Dumnezeu. Oscilam ntre
disperare si, uneori, o lucire de sperant, ncercam s-mi ascund
slbiciunea si a fost nevoie ca el s-mi pomeneasc de cteva ori numele
n delirul lui ca s izbucnesc n hohote. Demnitarii veneau s-mi cear
ordine si eu nu stiam ce s le rspund, ceea ce de altfel nu m preocupa
prea tare.
In oras se aflase c mpratul era contaminat sj pretutindeni
domnea consternarea. Oamenii baricadati n case de frica rului si-au
prsit adpostul si au venit la palat s astepte vesti. Cinci zile s-au
scurs, cinci zile pe care le-am petrecut supraveghind respiratia lui
Iustinian... cinci secole.
Apoi, ntr-o bun dimineat, bubele mi s-au prut mai moi si mai
putin umflate. Dup-amiaz, febra a sczut putin. Viata triumfa. Ieseam
din infern. Dar n ce stare!
M-am speriat cnd m-am vzut prima dat ntr-o oglind. Zile la
rnd nu avusesem deloc grij de mine. Prul meu cdea tern si lins,
ochii erau cufundati n chipul descrnat si cenusiu.
Mergeam ncovoiat, ca o btrn. Sufletul meu era si el
mbtrnit. Oboseala, ngrijorarea uscaser totul. Nu mai eram dect o
carapace goal. Eram incapabil s actionez, s vorbesc, s gndesc, s
simt ceva. si totusi, aceast ncercare, cea mai grea din viata mea, nu
fusese inutil, pentru c aceast lung cufundare n suferint m
245
ciuda
vointei,
prefac
senin,
bine
dispus,
demoni ai
rzboiului civil. Unul singur ne putea spune numele lor: ofiterul care
tocmai ne dezvluise existenta acestei conspiratii. Arsenius stia s-si
aleag oamenii, cci informatorul nostru, dup ce s-a napoiat la armata
din Orient, a reusit n scurt timp s ne avertizeze c unul dintre
principalii vinovati era generalul Bouses, nlocuitorul cumnatului meu
n Armenia, n care nu avusesem niciodat ncredere.
L-am convocat imediat la Constantinopol, apoi l-am invitat s-mi
fac o vizit n gineceu, sub pretextul de a-mi da raportul si de a primi
instructiuni. De-abia ajuns n fata mea, i-am repetat discutiile
subversive pe care le purtase, am poruncit s fie arestat si l-am azvrlit
250
Sttea n fata jiltului meu, calm si drept, masiv, tnr pentru vrsta
lui, superb cu platosa si coiful de aur, cu mantia si penele rosii.
De ce, generale ? Pentru c ai conspirat mpotriva mpratului.
N-am rostit nici un cuvnt, n-am fcut nici un gest mpotriva
mpratului, pentru care mi-as da viata. Dar este adevrat, Despina, c
mi-am exprimat nencrederea n privinta domniei tale, cci asa am
considerat necesar.
Uiti, generale, c mpratul si mprteasa sunt una si aceeasi
persoan. Atacnd-o pe una, o ataci si pe cealalt. Apoi I-am anuntat c
l condamnam la arest la domiciliu.
Dac ti dau o pedeaps att de blnd, tinnd cont de greseala ta, o
fac de dragul prieteniei pe care mpratul ti-a dovedit-o cu atta credint
si a celei pe care am simtit-o dintotdeauna pentru sotia ta, Antonina...
Vzndu-l rsuflnd usurat, mi-am dat seama ct de ncordat
fusese pn atunci. Belizarie nu m putea face s tremur. Chipul acesta
plin, cu trsturi regulate, nconjurat
253
acesta care era, n sfrsit, sub puterea mea, dup ce m sfidase atta
vreme.
Constiinta ndurrii mele mi-a atenuat ura si am avut un acces
de nostalgie:
Totul ar fi putut fi altfel ntre noi, generale, i-am mrturisit eu.
Desi esti foarte frumoas, Despina, n-am fost niciodat atras de tine,
mi-a rspuns el.
L-am urt pentru dispretul lui. M obliga s-i precizez c l
iubeam pe Iustinian si c legturile la care m referisem erau numai de
natur politic. Hotrt lucru, avea s m dezamgeasc tot timpul.
Binenteles, am reluat eu, impunitatea ta are un pret si I-am fixat la
dou sute saisprezece mii de solidi de aur. A ntrebat cu rceal de unde
mi nchipuiam eu c va gsi o asemenea comoar, mai mare dect
tezaurul statului. La care am replicat:
Aceast comoar, cum o numesti tu, generale, nu este dect o mic
parte din furturile tale. N-ai dect s scotocesti n prada de rzboi pe
care ai strns-o de la vandali n Africa, de la goti n Italia si pe care
ai pstrat-o ilegal pentru tine.
Mi-a rspuns c tot ce avea cstigase cinstit. Spusese asta cu
fermitatea convingerii si cu emfaza virtutii. Mi-am dat seama atunci c
era convins de adevrul vorbelor sale si de integritatea sa. * si-a
mestecat o vreme cuvintele, apoi m-a ntrebat de ce urmresc s m
rzbun pe el.
Pentru c ai vrut s-l mpiedici pe mprat s m ia de sotie, pentru
c ai ncercat s-i alungi fericirea, pentru c, afl si tu, generale,
aceast fericire eu i-am druit-o.
254
Dar ai adus nefericirea imperiului. Trf ai fost, Despina, trf esti siacum, dar de data asta cu un singur client, imperiul, i iei banii si-l
prsesti.
La drept vorbind, nu stiam c Belizarie avea atta spirit. Trebuie
s recunosc c l provocasem pn la limit, ceea ce nu-i scuza totusi
aceast franchete cazon, ncrncenndu-m s-l umilesc, n-am ezitat
s apelez la armele cele mai viclene.
Mi-am promis s fiu sincer n aceast povestire, desi au existat
momente ca acesta, care mi-au fost foarte penibile. Frustrarea si furia
m-au fcut ntr-adevr suficient de slab pentru a-i spune lui Belizarie:
Poate c am fost trf, dar o trf care a reusit.
Tu, ca toti ncornoratii din lume, ai dat gres. Nu s-a clintit, dar Iam vzut clipind, ca pentru a-si nfrna lacrimile care-i veneau n ochi.
L-am simtit cutndu-si cuvintele pentru a-si formula rspunsul:
ntr-adevr, Antonina m nsal. stiu totul. Am suferit amarnic cnd
l-a avut amant pe Theodosius. Dar am nchis ochii pentru c o iubesc si
voi continua s o iubesc pn la moarte. De altfel, si ea m iubeste, n
felul ei, iar tu, Despina, nu poti face nimic.
M-a coplesit rusinea. Pentru a nu m recunoaste nvins, l-am dat
afar. Revolta din rndurile armatei din Orient fiind nbusit din fas,
nu mai visam dect s renunt la regent, ns n-am putut s-o fac
imediat. Am fost silit s admit inadmisibilul si s suport rana
intolerabil adus geniului: n urma bolii, mintea mpratului fusese
atins mai grav dect trupul. Mai multe luni dup aceea, a dat dovad
de ezitare si nestatornicie. De aceea am fost nevoit s-l nlocuiesc n
continuare la conducerea statului. Dusmanii mei nu vor ntelege
255
PARRTEA A TREIA
Capitolul 17
XV In numele Domnului Atotputernic si al singurului Su Fiu lisus
Hristos, prin Sfntul Duh, prin cei patru evanghelist!, prin sfintii
arhangheli Mihail si Gavril, jur s-i slujesc cu credint pe preapiosul si
preasfntul Iustinian si pe Theodora, sotia Maiesttii Imperiale."
Prin aceast modificare fr precedent a textului imemorial,
episcopii si magistratii, generalii, guvernatorii provinciilor si ceilalti
functionari depuneau de-acum jurmntul si n fata mprtesei, asa
cum fceau nainte doar n fata mpratului. Silueta mea a aprut pe
marele sigiliu mprtesc, alturi de a lui. Prenumele meu figura alturi
de al lui pe basorelieful de consacrare a cldirilor oficiale. Statui de-ale
mele au fost nltate n mai multe orase, dintre care unele au fost
botezate Theodora, Theodoriada, Theodoropolis. n acest fel, mpratul a
vrut s-mi omagieze regenta.
A fost prima decizie pe care a luat-o dup ce s-a nzdrvenit. l
informasem treptat despre afacerile statului n timpul convalescentei
sale. Atunci cnd, ntr-o bun zi, si-a cerut dosarele, am stiut c era
256
257
mama s administreze
agricultur, subiectul nu
pasiona
mod deosebit.
constata.
L-am
cazat
nu
departe
de
gineceu,
ntr-un
Voastr".
Respectau
vechiul
ceremonial,
neglijnd
264
palatului
nostru
erau
oricnd
larg
deschise
mesagerilor
Domnului.
Marras a refuzat s ne binecuvnteze atta timp ct nu ne
ciam, cci pcatuisem prin trufie, prin neglijent, printr-o credint
ngust, prin lipsa noastr de zel n a-L sluji pe Domnul. Nu ezitase s
prseasc senintatea pustniciei sale pentru a ne reprosa c nu l-am
268
mai
mari
binecuvntri
ale
omenirii
sunt
darurile
lui
Aceast
apostrofare
i-a
strnit
mpratului
furie
un cuvnt,
repede
pe
Antonina
la
Roma,
pentru
a-i
reaminti
272
de
Mucenici.
Cnd
avut
moastele
ncpere,
Capitolul 18
274
In toamna aceea a anului 546 soarta Romei s-a agravat foarte repede.
Orasul nu mai era aprat dect de trei mii de soldati de garnizoan, care
nu erau suficienti pentru a apra pe toat lungimea lor meterezele, de
altfel foarte deteriorate. Belizarie fugise s l elibereze si reusise s ajung
la gura Tibrului, dar regele Totila, pentru a-l opri, nltase pe fluviu
poduri si turnuri din lemn ticsite de soldati de elit si asezase n locuri
strategice detasamente de arcasi goti foarte bine antrenati. Flota lui
tiase naintarea ariergrzii, ceea ce ne mpiedica s trimitem ntriri.
Din lips de provizii, ratiile locuitorilor Romei fuseser reduse la
minimum. n lumina rece a rapoartelor, aceast situatie si pierdea orice
viat. Mesagerii ne nftisau fapte a cror nsiruire insensibil acoperea
realitatea arztoare n care m cufundau scrisorile lui Ruderic. Spionii
tineau zilnic la curent statul major al lui Belizarie cu starea orasului
asediat. Ruderic se afla, asadar, n rndul din fat pentru a observa,
pentru a m informa, dar si, eventual, pentru a primi o sgeat sau o
lovitur de sabie, n secret tremuram pentru el, si el tremura pentru
romani: Inamicul ncercuieste complet fosta capital a imperiului,
nelsnd s intre nici mrfuri, nici oameni, nuntru domneste foametea.
Doar bogatii mai pot gsi ceva de mncare, cci un pumn de fin a
ajuns la sapte monede 288 de aur, iar o bucat de carne putrezit la
cincizeci de monede de aur. n fata acestor preturi, soldatii din
garnizoan, desi mor si ei de foame, prefer s-si vnd ratiile. Un
amestec fr gust si nesntos, alctuit din trei sferturi tarate si un sfert
fin, a putut astmpra cteva sptmni foamea sracilor. Apoi s-au
resemnat treptat s se hrneasc cu lesuri de cai, de cini, de pisici si de
soareci. Acum au ajuns s culeag iarba si smulg pn si scaietii care
cresc n crpturile ruinelor. Situatia este att de disperat, nct
275
risca
totul
pentru
tentativ
de
eliberare
Romei.
Dac
Belizarie nu mai avea n fat dect podul de lemn nltat de regele Totila
si puternic aprat. stia c, n elanul su, va dobor si acest ultim
obstacol. Apoi era Roma. Roma la ndemn, fr nici mcar un sir de
soldati inamici care s-i apere intrarea. Nimic nu mai putea mpiedica
Roma s fie salvat. Din naltul meterezelor, locuitorii garnizoanei urlau
de bucurie. Atunci un mesager care-si pierduse suflul de ct alergase l-a
ajuns din urm. Detasamentele de goti i atacaser si cuceriser tabra,
i luaser prizonieri pe toti cei de-acolo. Confruntat cu o alegere, care nu
putea suferi amnare, a nteles c Roma trebuia s mai astepte. Era mai
urgent s-si recupereze tabra, s
278
procesul-verbal
notarium,
seful
al
sedintei
secretariatului
supravegheati
guvernamental.
de
pritniserius
Aceste
reuniuni
281
atitudinea lui Bessas, exemplul pe care l dduse, asa cum mi-a raportat
Ruderic, m-a ars ca un fier nrosit: Roma a czut prin trdarea anumitor
soldati chemati s o apere. Dup ce s-au nteles cu gotii, le-au deschis
una dintre portile orasului. Inamicii s-au strecurat nuntru cu cea mai
mare prudent, asteptndu-se la o ambuscad, neputnd s cread c
fusese att de usor. Erau siguri c puteau fi surprinsi n orice clip de
regimentele garnizoanei, conduse de guvernatorul Bessas. ns si fceau
griji degeaba. Bessas si toti ofiterii fugiser din orasul pe care nu-l
apraser. si atunci cnd i s-a propus regelui Totila s-i urmreasc,
acesta a replicat c nici o imagine nu i se prea mai plcut dect cea a
unui dusman pus pe fug. Dup un asemenea triumf pentru el si o
asemenea rusine pentru noi, putea face pe mrinimosul. Atunci cnd
diaconul Pelagus, nlocuitorul papei Vigilius, i-a cerut s renunte la
masacrarea romanilor refugiati n sanctuarul Sfntul Petru, le-a interzis
soldatilor si orice violent si i-a amenintat cu cele mai crunte pedepse
dac se atingeau de virtutea vreunei femei sau fete. Ct mretie, ct
generozitate! Abil, Totila stie s se fac plcut populatiei, chiar si celei
nvinse.
Din
cte-mi
raportau
agentii
lui
Arsenius,
strzile
din
cea
care
oprise
transporturile
de
fonduri
si
ntriri
amenintarea
foametei.
Oamenii,
majoritatea
nevoiasi,
dar
si
284
Aceast
generozitate
exceptional,
contradictie
cu
concurenta feroce dintre serviciile noastre de spionaj, m-a uimit pn iam nteles semnificatia, Iustinian gsise aceast metod indirect de a
m nstiinta c sosise ceasul s ne descotorosim de Barsyme, pentru c,
din cele mai vechi timpuri, ratiunile de stat impuneau sacrificarea unui
ministru
crui
nepopularitate
risca
se
ntoarc
mpotriva
Alemanicus,
Franciscus,
Germa-nicus,
Vandalicus,
sale
nelegiuite.
Pentru
expune
acest
rechizitoriu,
287
290
exilului
su
sicilian
la
neajunsurile
ncptnrii,
293
pcat si pentru a-ti reaminti care e datoria ta. Poate c sfntul voia mai
ales s supravegheze mai de aproape negocierile cu Vigilius, ca s ne
ndrume, s ne lumineze. Pentru c, orict de mistic ar fi fost,
296
ereziei".
Apoi,
devotamentul
nflcrat
al
clugrilor
de
credint,
s-au
convertit
la'monofizitism.
Dumnezeu
rsuntor
si
nspimnttor,
asemntor
vuietului
unui
unde
mi
plcea
atta
stau,
servea
drept
refectoriu.
299
pe 308 dou tronuri din fildes sculptat, mpratul, asa cum conveniser,
i-a cerut lui Vigilius s subscrie declaratiei celor Trei Capitole. Vigilius
nu numai c a refuzat categoric, dar I-a si excomunicat numaidect pe
patriarhul Menas si pe orice prelat bnuit c ar ncuraja monofizitismul.
Apoi s-a ridicat, iar mpratul a fcut la fel. S-au nclinat unul n fata
celuilalt, dup care papa s-a retras. Iustinian si-a ntrerupt brusc
relatarea.
Venise
la
sfrsitul
dup-amiezei
ca
s-mi
expun...
301
302
305
altul
aducndu-si
omagiile
sfinteniei
celui
dinti.
Apoi
mprstie
cuvntul
divin
si
nmultestei
pe
slujitorii
308
bogat
n distractii, locuitorii
Constantinopolului au
lui,
ncredintase
misiunea
diplomatic
la
311
efigia
lui
sculptat.
Nenumrate
candelabre
de
argint,
314
surprinztor.
Artificiile
erau inutile cu
acest
oriental
ntortocheat, asa c l-am ntrebat verde n fat care era scopul misiunii
sale. 319 Consolidarea pcii dintre imperiu si Persia, mi-a rspuns el.
Atunci, de ce ati vrut s luati, n trecere, si frumosul nostru oras Dara
315
316
una dintre
nebunele
acelea bntuite de
317
Dumnezeu care rtcesc pe strzi si triesc din mila lumii s-a cocotat pe
o piatr mare din apropierea Portii de Aur si a nceput s prezic viitorul.
Gloata,
mereu
curioas,
s-a
strns
jurul
ei.
Femeia,
prad
fceam turul paracliselor din palat, tronam la cele dou mari defilri de
prosternare ale demnitarilor. n Vinerea Mare, aveam la palat ca unic
hran doar dou mere si scortisoar, pe care mpratul le mprtise cu o
zi nainte. Cu toate acestea, mretia nemaipomenit a slujbei de la
catedrala Sfnta Sofia m-a ajutat s uit de asprimea
319
angajat
apr
credinta,
mi-am
cutat
mntuirea
prin
Am
urmat
procesiune,
jurul
bisericii,
epitaphio,
322
rece. Dou zile mai trziu, la slujba de nviere, cea mai mare srbtoare a
anului nostru religios, patriarhul Menas a fost cel care, din pragul Sfintei
Sofia, a anuntat multimii de crestini c lisus nviase. Papa nu putuse s
vin, desi data acestei ceremonii fusese mutat special pentru el. Suferea
de slbiciuni ciudate, lesinuri, rtciri care i nedumereau pe medici si l
mpiedicau s se arate. Mi s-a povestit c un clugr exorcist fusese
chemat s ncerce s scoat din trupul papei spiritul rului care l
bntuia, ntr-o sedint deosebit de violent, Vigilius se contorsionase pe
pardoseala de marmur, sfsiindu-si hainele, zgriindu-se pe fat,
smulgndu-si prul, pentru ca n cele din urm s-si piard cunostinta.
Mcar stia ce fel de boal l lovise si poate c bnuia cine era autoarea.
Demonul materializat de Barsyme punea n practic ntelegerea pe care o
ncheiasem cu el. ns puterile infernale, o dat descotorosite de lanturile
lor subpmntesti, lovesc adnc n memorie, n strfundul inimii, fr
mil. n dimineata de Pasti, am primit o scrisoare scurt de la Antonina,
trimis de la Ravenna. M anunta n cuvinte alese de moartea lui
Ruderic. Nu czuse n lupt, asa cum si-ar fi dorit, ci murise n urma
unei simple febre, o febr stupid. Am primit aceast veste fr emotie,
cci mi pierdusem capacitatea de a m nduiosa, ns am plns tineretea
frnt, viitorul pierdut, viata distrus poate din vina mea. mi era greu
s-mi nchipui forta, veselia, vitalitatea lui reduse la un cadavru teapn.
Poate c puterile de dincolo au avut nevoie de o victim pentru a-mi
pune planurile n aplicare. O victim nevinovat si tnr, acest brbat
care ducea cu el n mormnt o parte din mine. Dac trebuia s ofer un
sacrificiu att de scump, fie si o parte din propriul trup, fie, acceptam s
pltesc pretul pentru a vedea adevrata Biseric triumfnd. Desi
devenisem
imun
la
rnile
vietii,
la
atacurile
trdtoare
ale
324
325
Paradisului
nc
exista.
Decorul
rmsese
intact,
dar
328
331
proskinisis,
menit
le
permit
demnitarilor
si
334
Barsyme
prefectura
orasului,
postul
cel
mai
important
din
337
de
nebnuite,
de
negsit,
unde
Mrturiseste
loan
din
Cappadocia
poruncit
asasinarea
ntr-adevr
loan
din
Cappadocia
aranjase
asasinarea
340
am avut nevoie s-i iau viata lui loan din Cappadocia. mpratul, chiar
dac si-arfi dorit n secret, n-ar fi chemat niciodat lng el un ucigas. ,/
Victoria mi-a lsat un gust amar n gur, la fel ca pierderea
entuziasmului. Ca s mi-l regsesc m-am refugiat n pavilionul Virtutii,
n mijlocul tinerilor, prietenii mei. Poate c nu-mi vor rmne prieteni,
fiindc, de la o zi la alta, erau tot mai putin adolescenti si tot mai mult
adulti. Mi-era suficient s-i vd pe Anastasius si pe Ioana la umbra
vreunui platan, mn n mn. Asezat pe banca mea preferat,
nconjurat de chiparosi, m desftam urmrindu-i pe furis. O miscare
n deprtare, n grdini, mi-a atras atentia. Cortegiul mpratului
serpuia printre arbori. Printre trunchiurile seculare defilau tunici de
toate culorile, albastre, verzi, galbene, roz, robele albe ale capelanilor,
umbrelele de soare rosii cu franjuri aurii sub care se adposteau
demnitarii, Iustinian mergea att de repede, nct mantia sa de purpur
flfia n urma lui si diamantele de pe coroan sclipeau ca o frntur de
soare. La apropierea lui, tinerii s-au prosternat, ca niste flori uriase
mbobocite n mijlocul aleilor de mozaic, pe terasele de marmur si n
luminisuri. Nu le-a dat atentie si s-a protpit n fata mea. n ciuda
puterii sale de disimulare, am deslusit n privirea lui o sclipire de furie si
animozitate. Fr ndoial, aflase de soarta pe care i-o rezervasem
fostului su favorit. N-am plecat ochii si ne-am sfidat un timp. Apoi, cu
vocea ncordat, dar avnd grij s nu fie auzit de cei din jurul nostru,
mi-a aruncat: 343 Asadar, ti-ai obtinut victoria, Theodora. Care nu
este a mea, ci a ta, Cezar. Totusi, mi-ai strnit nemultumirea. De
aceea sunt gata s suport consecintele. Poti s m repudiezi, s m
exilezi, s m azvrli n temnit, dar nu-mi voi renega faptele si voi fi
342
343
pe care le-a citit n ochii mei l-au emotionat, s-a destins si cu voce tare
m-a ntrebat ce fceam. M pregteam s le povestesc prima noastr
ntlnire acestor tineri lacomi de istorie, am rspuns eu. Atunci le-a
poruncit acestora s se apropie si, regsindu-si buntatea, li s-a adresat:
mprteasa mi va ngdui ca azi s v fiu eu profesor de istorie n
locul ei. Chipul lui prea luminat de o strlucire interioar. Mintea i
cltorea n trecutul pe care, cu voce blnd, a nceput s-l povesteasc
tnrului su auditoriu captivat: N-am uitat nimic din aceast scen,
ca si cum s-ar fi petrecut ieri, seara n care mprteasa mi-a aprut n
fata ochilor. Silueta ei nclinat peste vrtelnit se ncadra n fereastr.
Purta o rochie modest de in si un vl alb. Avea genele lungi plecate
asupra lucrului. O fixam intens, spernd c va ridica ochii. Afcut-o si
m-a vrjit n aceeasi clip, nc sunt vrjit. Din prima zi si pn acum
mprteasa n-a ncetat s m sustin. Din ea mi trag forta de a-mi
asuma responsabilittile care apas asupra mea. Asa cum spune si
prenumele ei, e darul pe care mi l-a trimis Dumnezeu... l ascultam
uimit, ncntat. Straniu Iustinian, deconcertant Iustinian. ntr-o clip,
gata
s-si
lanseze
fulgerele
344
mpotriva
mea,
urmtoarea,
nchinndu-mi cel mai frumos imn pe care l-a adresat vreun brbat unei
femei. Era modul lui de a-mi arta c si schimbase prerea sau, pur si
simplu, dispozitia, c accepta pierderea lui loan din Cappadocia si poate
chiar c o aproba, n acest fel mi s-a confirmat temeinicia actiunilor mele
si am fost absolvit pentru cruzimea mea. Iubirea lui Iustinian spla
sngele pe care l vrsasem pentru el. Am vrut s-mi exprim
recunostinta, comentnd la rndul meu prima noastr ntlnire: La
vremea aceea, nu eram dect o vrabie n mijlocul unui nor de vrbii. El,
printul, nepotul mpratului, el era phoenixul care zbura sus, printre
344
346
348
351
354
356
357
360
363
spectatorii
se ridicaser
n picioare,
tropind si
365
Din nou, durerea m-a njunghiat, de aceast dat att de puternic, nct
am simtit c plesc sub machiajul gros. Am nchis ochii si m-am lsat
putin pe spate. Luptam mpotriva lesinului. Am urmrit cea de-a patra
curs ca prin ceat, pauza avea smi permit s m retrag. Dup obicei,
362 ne duceam n salonul din spatele kathismei pentru a lua masa cu
apropiatii, n vreme ce hipodromul se transforma ntr-o tavern gigantic
n aer liber. mpratul mi-a dat mna, pe care m-am sprijinit pentru a
m ridica ncet, n picioare fiind, m-am simtit att de slab, nct am
rmas cu fata spre multime, cu mna pe cea a lui Iustinian, paralizat,
mpietrit, n acel moment, de undeva din fata kathismei, n ultimele
rnduri, o voce, una singur, a strigat foarte tare: Triasc Theodora!",
asa cum se strig Triasc Celes!" sau Triasc Kutzes!", pentru vizitiii
care cstig o curs. Atunci tot hipodromul, Verzii si Albastrii laolalt, a
urlat ntr-un singur glas: Triasc Theodora! Triasc Theodora!", ceea
ce nu se mai vzuse niciodat. Ghicise oare poporul c mprteasa avea
s se retrag, c se hotrse s nu mai asiste la cursele de dupamiaz ? Presimtise c era ultima dat cnd aveam s vin la hipodrom ?
Aceste aclamatii au actionat asupra mea ca o lovitur de bici. Am cobort
ncet treptele tronului... Imediat ce am trecut pe portile kathismei,
imediat ce am iesit din vzul poporului, m-am prbusit. Dac nu m-ar fi
prins mpratul, as fi czut. Coroana mi-a alunecat, s-a lovit de
pardoseal si s-a rostogolit din treapt n treapt ntr-un zngnit
nfiortor. Priveam, fascinat, cum se desfceau si se mprstiau
nestematele, mpratul mi-a propus s m nsoteasc, ceea ce am
refuzat: Nu, Cezar, esti dator poporului. Nu trebuie s se ngrijoreze.
M va ajuta nepotul meu. Anastasius m-a luat n brate si m-a crat pn
la apartamentele mele din palatul Daphne. Cntream ceva mai mult de
366
367
de-a patra curs ca prin ceat, pauza avea smi permit s m retrag.
Dup obicei, 362
368
nu
departe
de
vechile
metereze
ale
mpratului
370
371
374
376
378
nconjoare locuinta
381
sotiei sale, ultimul cadou al amantului pentru iubita lui. Apoi cosciugul
a fost cobort ncet n sarcofagul vast din marmur pregtit de mult s o
primeasc. Si, n vreme ce mprteasa Theodora disprea n pmnt,
marele maestru de ceremonii, ntr-o tcere deplin, a lansat de trei ori
ndemnul: Du-te, mprteas, ndeprteaz-te de noi, intr n somnul
vesnic! Regele-regilor, suveranul tuturor suveranilor te cheam!" 375
Antonina a sosit cteva zile mai trziu si s-a grbit s rup logodna mea
cu Ioana, distrugnd dragostea noastr si inima fiicei sale. Atitudinea ei
mi s-a prut un semn. Fiindc de atunci totul s-a deteriorat fr
ncetare. Imperiul a rezistat doar ct a trit mpratul, ns la ora la care
scriu aceste rnduri, sub domnia nepotului su, Iustin Nebunul,
dusmanii nu nceteaz s-l devoreze, s-l mputineze, ireversibil s-ar
prea. Ceea ce-mi ngduie s apreciez si mai mult privilegiul de a o fi
cunoscut pe bunica mea. Poate c gloria imperiului n-a fost dect o iluzie
creat de ea, dar va traversa secolele mai sigur dect imperiul nsusi.
Astfel nct atunci cnd va disprea, urmnd soarta oricrui imperiu, se
va pomeni nc de ntruparea lui cea mai nsemnat si se va repeta c
Bizantul a fost Theodora. Informatii bibliografice Sursa cea mai
important, dac nu singura despre Theodora, rmne cronicarul
Procopius. n timp ce scria, la ordinul lui Iustinian, Cartea rzboaielor si
Tratatul edificiilor, lucrri nchinate gloriei mpratului si mprtesei,
ticsite cu toate acestea de informatii pretioase, el redacta n tain
Anecdota sau Istoria secret, n care i acuza pe Iustinian si pe Theodora
de cele mai rele nelegiuiri, la citirea crora trebuie s tinem seam, n
mare msur, si de calomnii. Prelatii contemporani cu Theodora, Malalas
n Cronicile sale, Evagrius n Istoria Bisericii, vorbesc foarte putin despre
ea. Spre surprinderea mea, am gsit mai putine informatii dect m
383
384
385
386