Sunteți pe pagina 1din 1

10/27/2014

Consiliul Local Valea Lunga

Notice: Undefined index: lang in /srv/www/valealunga/html/components/com_mambelfish/classes/mambelfish.class.php on line 74


C o n s i li u l L o c a l V a le a

L ung a

N o t i c e : C o n s t a n t _ M AM B E L F I S H _ AD M I N _ F R O N T E N D a lr e a d y d e f i n e d i n
/srv/w w w /vale alu n g a/h tml/c o mp o n e n ts/c o m_mamb e lfish /lan g u ag e /e n g lish .p h p
o n li n e 46

Consiliul Loc al

V alea Lung

Istoric

<<<>Meniu<>>>
Consiliul Loc al
V alea Lung
Monografie
Istoric
Turism
Instituii publice
Infrastructura
Economie
Adrese w eb
Sugestii-Rec lamaii
Informaii utile
tiri

WebMail

Autentificare
Utilizator

Par ola

Amintete-mi par ola

Login
Ai uitat parola?

Utilizatori online
Nici un utilizator online

Luni, 27 Octombrie 2014

Scurt Istoric
Este cunoscut faptul ca zona comunei Valea Lunga a fost locuita din cele mai vechi timpuri.
Cercetarile arheologice din ultima vreme, dand iveala asezari omenesti cu mult naintea consemnarii lor n documente, ne fac sa credem n stravechea
ei existenta.
Nu s-au ntreprins cercetari organizate,dar n muzeul scolii Valea Lunga Gorgota se afla cateva ciocane din piatra,perforate si neperforate, datand dupa
parerea unor specialisti din neolitic.
Satul,la origine a fost un sat de mosneni si cel mai vechi document este din anul 1578,dupa cum reiese din lista satelor dambovitene existente
astazi,unde este mentionat satul Bacesti.
Avem stiri despre comuna dintr-un uric din 1616 dat de Gavrila Movila voievod ,n care se vorbeste de un anume Costea Pietrosanu,locuitor al comunei.
Desi documente mai vechi nu am descoperit pana n prezent,nu putem afirma ca aceste locuri nu au fost locuite din cele mai vechi timpuri.Din spusele
batranilor din sat,oameni demni de ncredere ,pe dealurile din jur se mai gasesc si astazi ,urme ale unor asezari foarte vechi.Batranii sustin ca
denumirea actuala de Dealul Dracilor a fost schimabata numindu-se Dealul Dacilor.Chiar si astazi la punctul Bivoli , ntr-o zona intens mpadurita mai
exista asa zisul Beciul Dacilor. Se presupune ca a fost o veche asezare dacica, fapt ce nu este exclus,tinand seama ca la numai cativa km departare
,n comuna Iedera ,la punctul numit Cetatica a fost descoperita o astefle de asezare,care apartinea tot dacilor.Putem spune ca,n aceasta zona viata
a avut continuitate,chiar daca documentar nu putem dovedi acest lucru.Cercetarea n ceea ce priveste istoricul acestor locuri este abia la nceput.Tot
din spusele localnicilor n varsta,aflam ca primele asezari nu au fost pe actualele locuri,ci pe vaile mpadurite ,care erau astfel ferrite de invazia
dusmanilor.Astfel,batranii si amintesc ca bunicii si parintii lor si-au avut locuintele pe locul numitValea Bisericii.unde au ridicat chiar o biserica.Mai
tarziu,dupa ce oamenii s-au stabilit pe actuala vatra a satului ,au construit n Cricov,n 1810 biserica cu hramul Sfantul Nicolae,aducandu-si chiar si
osemintele parintilor si stabunilor din vechea asezare.
Biserica a fost construita , n forma de corabie cu pridvor deschis pe doua coloane de zid,lunga de 21 m ,lata de 5.80 m fiind construita din caramida si
piatra,cu ziduri groase de 80 cm si acoperis de sindrila.Pictura a fost refacuta de zugravi de tara,si anume de Ilie zugravul din Targoviste.Localul aceste
biserici a fost grav avariat de cutremurele din 1940 si mai ales,cel din 1977 ,fiind acum n stare de ruina.
Data ntemeierii comunei nu poate fi precizata ,ntrucat nu se stie unde a fost depozitata arhiva.Valea Lunga a fost o comuna de mosneni si clacasi ,pe
mosiile manastirilor Dealu si Gorgota ,precum si pe mosiile diferitilor proprietar din Pucioasa Poduri si ale lui Grigore Cantacuzino.Unii dintre locuitorii
comunei au venit din partile Muscelului ,Dragoslavelor,Bajenarelor,Pitrositei,iar altii au fost chiar pandurii lui Tudor Vladimirescu,care s-au ascuns pe
aceste locuri si au ramas aici.
Din inventarul Manastirii Gorgota,reiese ca o parte din comuna a apartinut ,pe la 1600,lui Preda Buzescu,care va face danie aceste locuri,n 1617
,manastirii mai sus amintite,act ce va fi ntarit mai tarziu de Matei Basarab.Tot din aceeasi sursa aflam ca Valea Lunga a purtat nainte de anul
1600,denumirea de Valea cu Anini.
Intr-un document emis de Cancelaria lui Constantin Brancoveanu,aflam despre doi boieri hotarnici din Valea Lunga care rezolva un litigiu ntre
Manastirea Dealu si un anume popa Constantin si nepotii lui.Evenimentele se petrec la 1704.
In comuna o parte din pamanturi a apartinut boiertilor cantacuzini.Dintr-un document din 20 decembrie 1775 aflam:Mihai Cantacuzino vinde nepoatei
sale Marichi si sotului acesteia Constantin Hrisoscoleu mosiiel Magureni(judetul Prahova),Valea Lunga si Puturosu din judetul Dambovita.
Documentele vorbesc despre supunerea unei parti a comunei Valea Lunga respective satul Gorgota,Stubeie ,Izvoru ,Manastirii Dealu.In 18 octombrie
1800 ispravnicii judetului Dambovita fac cunoscut domnului,prin anafora, rezultatul cercetarilor ntreprinse n legatura cu pricina dinspre egumenul
Manastirii Dealu si locuitorii din Ocnita , Glodeni,Razvad,Colibas si Valea Lunga ,care sunt sezatori pe mosia manastirii, si care nu vor sa plateasca
manastirii dijma otastina si sa protesteze claca cuvenita.
Improprietarirea din 1864 s-a facut diferit dupa numarul animalelor.Astfel celor cu 4 vite li s-au dat 11 pogoane,celor cu 2 vite ,7 pogoane si 14 prajini,iar
la restul oamenilor li s-au dat cate 4 pogoane si o prajina.Nu au fost pamanturi prea bune pentru agricultura si nu puteau trai din productia data de
aceste locuri.
In urma mproprietaririi din 1864 cei mproprietariti au nceput sa formeze sate,asezandu-se pe vai si purtand anumite nume.astfel,dupa ce locuitorii au
devenit proprietari ai pamantului au nceput sa construiasca locuinte n punctul Ceair,care este cea mai frumoasa zona a satului.
Multi locuitori munceau la schelele petroliere de la Colibasi-Moreni ncepand cu anii 1880-1890 si mai ales dupa primul razboi.Castigurile provenite din
petrol le-a permis sa constriasca case mari si sa cumpere pamant bun de agricultura n zona Baleni-Bucsani.In perioada interbelica prosperitatea
economica cunoscuta la nivelul ntregii tari este atestata si n Valea Lunga.Majoritatea locuitorilor,barbati
lucrau n petrol sau la mina.Pentru aceasta perioada gospodariile taranesti erau anexe la veniturile principale ale oamenilor,care proveneau din
industrie.
Pana n anul 1925 ,comuna era mpartita n Valea Lunga de Sus(Gorgota),ce apartinea judetului Dambovita si Valea Lunga de Jos (Cricov) ,judetul
Prahova.
Pana n prezent nu este mentionata aplicarea reformei agrare a Regelui Ferdinand.Aflam nsa de la oameni mai n varsta ca n anul 1932 a luat fiinta o
obste numita Obstea lui Traian.Prin contributia baneasca a locuitorilor s-a cumparat de la Alexandru Cantacuzino partea de mosie,ce o poseda
acesta pe raza comunei,n suprafata de circa 100 ha.
Reforma agrara de dupa cel de al doile razboi mondial,1945 a mproprietarit pe taranii din Valea Lunga cu 94 Ha teren arabil,fanete,livezi.Padurea n
suprafata de 1500 ha,a trecut n proprietatea statului.
Cooperativizarea comunista nu a ocolit nici comuna Valea Lunga.La 15 martie 1959,un numar de 445 familii au nfiintat ntovarasirea agrozootehnica
Unirea,cu o suprafata de tern de 142 ha si 79 oi.Treptat ,suprafata de teren a ntovarasirii a ajuns la 268 ha, iar numarul familiilor cuprinse n ea,la 718.
Patrimoniul sau cuprindea 226 oi.Pe parcurs, nsa ,s-a constatat ca terenul este neproductiv,comuna fiind asezata n zona deluroasa.Puterea
economica a ntovarasirii fiind necorespunzatoare,aceasta a fost desfiintata n octombrie 1964,locuitorii ramanand sa-si munceasca pamantul ca si mai
nainte.
Locuitorii comunei Valea Lunga au marcat dupa putinta principalele evenimente istorice din ultimul secol.Razboiul pentru ntregirea neamului a adus
jerfe si din randul locuitorilor comunei.Doua monumente s- au ridicat n centrul celor doua sate Cricov si Gorgota care au nscris pe ele soldatii si ofiterii
ce au murit n razboiul 1916-1918.Monumentul din Valea Lunga Gorgota este lucrat de sculptorul Corneliu Medrea.
Corneliu Medrea a executat la comanda locuitorilor din satul Gorgota si bustul nvatatorului Constantin haralambie care a dascalit pe aceste meleaguri
,desi nu era original de aici.
Evenimentele din 1989 au cerut jerfe si din Valea Lunga:capitan Ion Pantea si Voicu C-tin.

Program c u pu
Buget
Hotrri
Program audie
Dec laraii de
interese
Formulare

Portal dezvoltat

RO/2002/586

Portal E-Dm

1 vizitator online

128936 V izitator

Consiliul Local | Valea Lung | A drese web | Sugestii-Reclamaii | Informaii utile | tiri |

rezoluie recomandata a monitorului: 1024 x 768


Consiliul Judeean Dmbovia

http://valealunga.cjd.ro/index.php?option=content&task=category&sectionid=6&id=69&Itemid=42

1/1

S-ar putea să vă placă și