1.Terminologia partilor componente ale mobilei. Elemente. Complexe. Subansamblul.

Mobila se clasific dup: stil, funcionalitate, sistemul constructiv, tipizarea elementelor

i procedeul de fabricaie.Dup stil, mobilierul poate fi: mobilier de epoc (gotic, renatere), mobilier de forme contemporane, mobilier de epoc modernizat.Din punct de vedere funcional,
mobilierul se grupeaz n funcie de destinaia ncperilor i destinaia pieselor de mobil.Dup
destinaia ncperilor, poate fi: mobilier pentru locuine, mobilier pentru instituii socialeulturale, mobilier tehnologic, mobilier pentru instituii comerciale i mobilier pentru
exterior.Dup destinaia pieselor de mobil, poate fi: mobil unifuncional (pentru susinerea i
depozitarea obiectelor, pentru studiu i lucru, pentru edere i repaus, pentru dormit) i mobil
multifuncional (combinaii de funciuni).Din punct de vedere constructiv, poate fi: mobil
format din cutii (mobil corp) i care se realizeaz din panouri pline, panouri celulare sau rame
placate i mobil format din cadre care se realizeaz din cadre de lemn masiv sau cadre din
lemn lamelat (mobil curbat).Dup tipizarea elementelor se distinge: mobilier cu dimensiuni
netipizate, mobjlier din elemente tip i mobilier de corpuri tip.Dup procedeul de fabricaie,
mobilierul se clasific n: mobilier realizat prin procedee mecanice i mobilier realizat prin
procedee termo-mecanice (mobilier curbat i mulat).
Terminologia prilor componente ale mobilei. Produsele finite din lemn pot fi
formate,din urmtoarele pri: reper simplu i reper complex, subansarnblu i
ansamblu.Reperul simplu este partea component cea mai simpl, rezultat prin prelucrarea
lemnului masiv, stratificat, a plcilor din achii sau fibre de lemn.Reperul complex reprezint o
grupare de mai multe repere simple.Subansamblul este o grupare de repere simple i repere
complexe care constituie o parte distinct n faza de montare, de exemplu, corpul unui birou,
corpul unui scaun, ruloul etc.Ansamblul (piesa de mobil) este o grupare de form final a mai
multor subansambluri, repere complexe i repere simple.
Piesele de mobilier snt formate, n general, din repere simple ca: longeron, travers,
montant, lezen, legtur, bordur, sipc de acoperire, baghet, glisier, opritor i panou simplu.
Longeronul este un reper simplu de legtur n sens longitudinal al ramelor sau al
cadrelor.Traversa este un reper simplu de legtur n sens transversal al ramelor sau al cadrelor.
Montantul este un reper simplu de legtur n sens vertical al ramelor sau al cadrelor.Lezen este
un montant aplicat pe marginile panourilor ramelor sau ale unor repere cu rol de susinere,
acoperire sau decorare. Legtura este un reper simplu rectiliniu sau curbiliniu, servind la
consolidarea a dou repere simple sau complexe. Bordura este un reper simplu aplicat pe
canturile panourilor, avnd rol de protecie i, uneori, de decorare.ipca de acoperire este un
reper simplu folosit pentru acoperirea rosturilor sau a accesoriilor metalice. Bagheta este o sipc
de fixare cu seciune redus utilizat, n general, pentru fixarea geamurilor i a tbliilor. Glisier
este un reper simplu folosit pentru ghidarea prin alunecare a unui reper simplu sau reper
complex mobil. Opritorul este un reper simplu care are rolul de a limita cursa unui reper sau a
unui reper complex. Panoul simplu este un reper simplu n form de plac din panel, plci
celulare, plci din achii, placaj sau plci din fibre de lemn, nefurniruit i fr borduri.
Reperul complex poate fi: rama, cadrul, panourile combinate i sertarele.
Rama este un reper complex de form poligonal, alctuit din dou longeroane i din
dou sau mai multe traverse de aceeai grosime asamblate reciproc.
Cadrul este un reper complex de form poligonal. n practic se n-tlnesc urmtoarele
tipuri de cadre: centura (folosit la scaune sau mese), cadrul sptar (alctuit din picioarele din
spate ale scaunelor i ale fotoliilor i legturile dintre ele).
Panoul combinat este un reper complex sub form de plac alctuit dintr-un panou
simplu combinat cu alte repere. Se cunosc mai multe tipuri de panouri combinate: panoul plin,
rama cu tblii, rama placat, plac, plac prelungitoare, perete lateral, u, tavan, captul
panoului, poli.
Sertarul este un reper complex mobil (o cutie), de obicei, alctuit din cinci repere simple
i care, printr-un sistem de glisare, se poate introduce sau se poate scoate dintr-un ansamblu de
mobil (sertare la corpul unui birou, la corpul unui dulap).
1

2.Clasificarea
imbinarilor
de
timplarie.Inadiri si incheieturi. Constructia
mobilei se realizeaza prin imbinari, inadiri si
incheieturi incleiate sau asamblate cu accesorii. Cele
mai numeroase constructii din lemn au la baza
sistemul constructive, cep si scobitura care au forme
si dimensiuni diferite.
Deoarece n lucrrile de dulgherie se folosesc
foarte muite tipuri de mbinri, este necesar o
clasificare a lor n funcie de mai multe criterii.
Dup rolul pe care l au n construcie,
exist variantele prezentate n continuare (fig. De
mai jos).
Innadirile sunt mbinri cu ajutorul crora se
obin piese cu lungime sau lime mai mare dect a
materialului lemnos disponibil, corespunztoare din
punct de vedere a rezistenei nndirile pot fi de
dou feluri:nndiri n lungime (prelungiri), cnd
piesele de lemn se mbin n lungime, capt la capt,
prin diferite metode de asamblare, pentru a se
asigura lungimea necesar diferitelor elemente de
construcie.nndin n lime, cnd piesele de lemn
se mbin pe cant, paralel una fa de alta, pentru a
se obine latimile necesare elementelor de
construcie.
Solidarizrile se folosesc pentru ntrirea
pieselor din lemn (obi-nndu-se seciuni compuse
din mai multe piese de lemn) i sunt necesarepentru
prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde
solicitrile sunt foarte mari. in acest caz, piesele
mbinate sunt tot paralele, insa se suprapun.
Nodurile (sau ntlnirile) sunt mbinri cu ajutorul crora se obin legturile dintre piese.
Ele pot fi de mai multe feluri:
- coluri, cnd piesele mbinate se opresc la locul ntlnirii (pot forma un unghi de
90 sau un unghi oarecare);
- ramificaii, cnd numai una dintre piesele mbinate se oprete la locul mbinrii,
cealalt continundu-se in ambele sensuri;
- ncruciri, n cazul cnd ambele piese se continu n ambele
sensuri.
Dup mijloacele cu care se realizeaz mbinarea, exist variantele prezentate mai jos.
Imbinari prin tieturi sau etalri sunt cele mai folosite tipuri de mbinri. n acest caz,
suprafeele pieselor care vin n contact direct se prelucreaz n diferite forme, prin tieturi, iar
ntrirea mbinrilor se poate realiza cu piese auxiliare din lemn sau metal. Se ntlnesc la toate
tipurile de mbinri (nndiri, solidarizri, noduri sau ntlniri).
Imbinari prin piese de legaturi. Piesele de legtur pot fi din lemn sau din metal, sub
form de tije, pene, inele, lamele, eclise etc. Prin ele se transmit eforturile de la un element la
altul, deoarece nu permit deplasri ntre elementele de lemn mbinate.
mbinri prin ncleiere. Piesele se mbin prin ncleierea lor cu adezivi rezisteni la ap i
solicitri.
Dup locul de executare, mbinrile pot fi executate n ateliere sau pe antiere. Ele pot fi
executate n variant demontabil sau n variant nedemontabil (fix).
2

In cazul executrii imbinarilor din lemn, trebuie respectate cteva condiii, dup cum
urmeaz;
- slbirea seciunii prin chertare (tiere), baterea cuielor, fixarea uruburilor sau a altor
accesorii trebuie s fie minim, pentru a se asigura rezistenta necesar;
- mbinarea trebuie s fie uor de executat i de ntreinut; -mbinrile vor fi astfel
executate (mai ales n cazul solidarizrilor), nct s se evite efectele defavorabile ale
umflrii i contragerii lemnului (Atenie la orientarea fibrelor!);
- este important ca mbinrile s nu faciliteze apariia mucegaiului (s nu permit stagnarea
apei i s nu mpiedice aerisirea); n locurile expuse umezelii, se prevd guri pentru
scurgerea apei, care permit i aerisirea sau uscarea natural a pieselor mbinate;
- trebuie s se menin n nod axialitatea eforturilor din bare (n caz contrar, apar forfecri);
- se vor folosi numai mbinri de acelai tip pentru transmiterea aceluiai efort;
- suprafeele de contact mbinate trebuie s fie netede;
- nndirea pieselor verticale nu va depi o treime din lungimea total a piesei,
executndu-se la partea superioar a acesteia;
- nndirea pieselor orizontale sau oblice trebuie s fie executat n apropierea unui
reazem;
- elementele de strngere a accesoriilor se vor monta n locuri vizibile i accesibile, pentru
a putea fi revizuite periodic, evitndu-se slbirea mbinrilor ca urmare a contraciilor
lemnului;
- lemnul nu trebuie s aib umiditate prea mare la montarea n construcie, deoarece prin
uscare se contrage i scade rezistena mbinrilor;
La construciile din lemn importante, detaliile de execuie (dimensiunile de tiere la
chertri, mrimea ecliselor, numrul i dimensiunile cuielor, buloanelor i penelor etc.) trebuie s
fie date n proiect, fiind rezultatul unor calcule de rezistent.
Principalele tipuri de cepuri: cep drept; cep drept cu umeri rotungiti; cep drept aplicat;
cep rotund aplicat; cep rotund aplicat si intreg; cep patrat; cep coada de rindunica; cep intreg-dea intregul cu piesa; cep aplicat-este fabricat aparte chiar si din alt material; cep rotund (lungimea
cepului Lc fiind aproximativ 20mm iar grosimea cepului variaza =0,30,4g; lungimea
scobiturii Ls aproximativ 1112mm.
Imbinari de timplarie-inadiri si incheieturi. Imbinare este asamblarea rigida a elementelor
component ale unui sistem tehnic. Dupa sistemul de consolidare imbinarile pot fi:
-nedemontabile, fara accesorii, incleiate; -demontabile, consolidate cu accesorii.
Dupa forma suprafetelor imbinarii sunt:
1)imbinari la 900;
2)imbinari la 450;
3)imbinari in lungime.
Inadirile se practica pentru imbinarea panourilor din lemn masiv sau PAL. Cu orice
imbinare in lemn trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1)asigurarea repartizarii
uniforme a eforturilor in toate elementele componente ale structurii;
3.Sisteme de construcie a mobilei.
Mobila se poate executa n dou sisteme de construcie: din cutii i din cadre de lemn
(schelete). Sistemul de construcie a mobilei din cutii. Cutia este un corp geometric regulat,
format din 5 sau 6 panouri ca, de exemplu, dulapul de haine, bufetul etc. Cutia poate fi construit
din panouri sau din rame placate. Panourile se confecioneaz din panel, PAL, sau din plci celulare i se pot furnirui.
Canturile panourilor se protejeaz cu borduri de cherestea (masive), din furnire, din
materiale plastice sau din metal.Panourile pline se pot asambla prin mbinarea directa sau prin
mbinarea bordurilor ,ale-zenelor i a profilelor.Un exemplu de mobilier din panouri pline este
3

dulapul (fig. ), care se poate executa n construcie fix sau demontabi-l. Principalele panouri
ale unui dulap snt uile 1, pereii laterali 2, 3 i interiori 4, panoul spate 5, tavan 6 i fund 7.
Pentru ui se folosesc plci din panel sau din PAL, n grosime de 16 i 19 mm. Pe marginile panoului se aplic borduri de protecie. Pereii laterali, tavanul, fundul, spatele alctuiesc cutia
mobilei, care se sprijin pe un cadru 8 cu patru picioare 9. Pereilor laterali li se aplic borduri pe
canturile din fa i dinspate. Montarea acestor perei se face prin asamblare cu cepuri rotunde
aplicate i cu uruburi demontabile. Panourile din PAL pentru ui i pentru perei laterali snt
furniruite pe o parte sau pe ambele fee, n funcie de condiiile calitative solicitate de produsul
finit.
Panoul de spate se poate executa din placaj sau din PFL i se fixeaz cu uruburi
metalice n faltul pereilor tavanului i al soclului. Tavanul i fundul se pot executa din panouri
PAL sau din rame placate.Dulapul cu o astfel de construcie are pereii laterali alctuii din rame
avnd longeroanele i traversele de cherestea i rinoase placate pe ambele fee cu PFL
melaminat sau emailat. Placa
inferioar se execut sub form de
panou de PAL sau ram din cherestea
placat pe faa interioar cu placaj de
fag sau PFL dur, iar pe faa
superioar
cu
PFL
emailat.
Compartimentarea interioar se face
prin sertare 10 i prin polie 11.Toate
canturile panourilor se protejeaz cu
fii din furnir, din HDS sau din
PCV.Asamblarea
prilor
componente ale dulapului se face cu
cepuri rotunde aplicate, cu uruburi
metalice i cu uruburi demontabile.
Sistemul de construcie din
cadre de lemn (schelet). Acest sistem
se ntrebuineaz la construcia
scaunelor, a fotoliilor, a canapelelor,
a meselor etc.Cadrele se pot executa
din cherestea sau din lemn stratificat. Scaunul tmplresc folosete repere simple i repere
complexe mbinate ntre ele. Reperele componente ale scaunelor snt: picioarele din fa i din
spate, legturile picioarelor, sptarul i ezutul.ezutul scaunelor se poate realiza din placaj sau
poate fi tapiat.Asamblarea reperelor se face cu diferite materiale de legtur, prin uruburi
metalice pentru lemn sau uruburi cu piuli.Produsele realizate prin stratificare folosesc ca
repere obinute din lemn prin ncleiere i presare.Se pot folosi ca materii prime: furnirele
tehnice, placajele subiri, plcile din achii de lemn, hrtia melaminat n amestec cu pnz, plcile din fibr de lemn etc.Din categoria produselor integral stratificat-mulate fac parte scaunele.
Reperele stratificate-mulate snt folosite n prezent deoarece realizeaz produse estetice,
economice, rezistente i permit organizarea produciei n flux.Mobila curbat aparine mobilei
pe schelet, ns reperele componente au forme curbe obinute prin plastifierea i prin curbarea
lemnului.

4.Clasificarea si proprietatile adezivilor. Procesul tehnologic de incleere. Metodele de

aplicare a adezivilor.
Adezivi - un produs kimic de natura organica sau anorganica capabila de a realiza legaturi
rezistente intre 2 piese. Clasificarea adezivilor.
4

1. Dupa provenienta si natura materiei prime utilizate la prepararea adezivului naturali (animali si vegetali); minerali; sintetici(de polimerizare, policondensare, poliaditie si
elastomeri). Adezivi animali - se obtin prin fierberea cu apa a diferitelor deseuri animalice.
(cleiurile de glutina, de peste, de cazeina, albumina si de singe). Sunt sub forma de placi granule
paiete perle etc. Adezivi vegetali : cleiurile de amidon(din cartofi sau cereale), celuloza si
albumina vegetala. Adezivi de polimerizare - unirea sub forma de macromolecule a mai multor
molecule identice fara a elimina nici un produs secundar de reactie. (adez. polivenilici,
celulozici, acrilici si pilistirenici). Imbinarile cu acest adeziv sunt termoplastice, sunt influentate
de actiunea apei si a solventilor organic. Adezivi de policondensare - unirea sub forma de
macromolecule a mai multor molecule cu structura kimica diferita. (ureo, melamino, fenol si
rezorcin-formaldehidici). Imbinarile cu acesta sunt termorigide si prezinta rezistente mai bune la
actiunea apei si solventilor organici. Adezivi de poliaditie - unirea sub forma de macromolecule
a unor molecule cu o structura chimica diferita fara eliminarea unor produse secundare de
reactie. Fac parte adezivii epoxidici si poliuretanici. Asigura imbinari deosebit de rezistente. Pe
baza de elastomeri - materiale care au o deformatie elastica mare. Se optin din cauciuc si diversi
derivati ai acestuia in solutie sau in amestec cu alte materiale.
2. Dupa durabilitatea pelicolei intarite fata de agentii atmosferici : Adezivi rezistenti
la intemperii si climat tropical, deosebiti de rezistenti la actiunea apei si la actiunea
microorganismelor. Adezivi fenol, rezorcino si melamino-formaldehidici. Rezistenti la
umiditate si intemperii in timp limitat. Adezivi reofarmaldehidici. Cu rezistenta limitata la
actiunea apei si a microorganizmelor. Cleiurile de albumina vegetala si animala, de cazeina.
Adezivi de interior care nu sunt rezistenti la actiunea apei si microorganismelor. Adezivi
naturali, sintetici pe baza de dispersii, de poliacetat de vinil(PVA).
3.In functie de proprietatile fizice specifice : Dupa starea de agregare fizica Fluizi
sub forma de solutii, dispersii emulsii; Solizi sub forma de granule, folii prafuri; Dupa
comportarea adezivului : Termoplasti sau reversibili - se inmoaie la cresterea t si se intareste la
scaderea acesteia (adezivi animali, pe baza de glutina si cei sintetici de polimerizare);
Termorigizi sau ireversibili - se inmoaie la cresterea t in prima faza, apoi se intaresc, la incalzirea
ulterioara filmul solid ramine rigid (naturali, de cazeina si sintetici de policondensare si
poliaditie)
4. Dupa modul de intarire: Prin racire (cleiurile de glutina si adezivi de topire); Prin
incalzirea solutiei simple de adezivi fara adaos de intaritori (ad fenolformaldehidici). Prin
reactii chimice la cald sau la rece (cleiurile de cazeina, sintetici cu adaos de intaritor); Prin
evaporarea si difuziunea solventului in masa lemnului (cleiuri de amidon, de nitroceluloza,
poliacetat de vinil)
Proprietatile si caracteristicile adezivului : Pentru obtinerea unei incleieri bune a pieselor
din lemn cu ajutorul adezivilor este necesar ca acestea sa aiba o coeziune mai mare decit efortul
mecanic de rupere a lemnului. Cind doua piese incleiate se rup, planul de rupere apare : 1. fie la
separatia dintre adeziv si una din piese, 2. fie in stratul de adeziv sau 3. stratul de lemn. In primul
caz dispare adeziunea dintre adeziv si suprafata lemnului (descleerea). In al doilea caz - fortele
de adeziune dintre adeziv si lemn sunt superioare fortelor de legatura intermoleculare ale
adezivului care definesc coeziunea adezivului. In cazul 3, adeziunea fata de lemn si coeziunea
adezivului sunt superioare rezistentei lemnului utilizat.
Curgerea - este influentata de cresterea temperaturii. Adezivii care au o buna adeziune si
coeziune, dar au o curgere mare au un domeniu de utilizare mai restrins. Apa exercita un efect
distructiv asupra adezivului (la contactul dintre filmul de adeziv si lemn). Apa calda are un efect
distructiv mai pronuntat datorita penetratiei mai rapide a apei in stratul de adeziv, iar moleculele
de adeziv se dilata. Influenta agentilor kimici este aceiasi cu a apei si de cele mai multe ori este
mai pronuntata.
O caracteristica importanta a adezivilor sintetici este pH-ul si continutul in solventi care se
pun in libertate in timpul utilizarii. pH-ul adezivului arata caracterul acid bazic sau neutru si se
determina cu ajutorul hirtiei indicator sau cu pH-metrul. Adezivii pot fi sub forma likida, solida,
5

viscoasa, pasta, sau sub forma de pulbere cu o culoare de la incolor pina la alb sau cafeniu. Au
un miros caracteristic.
Densitatea adezivului - se foloseste numai pentru calculele de proiectare a instalatiilor de
depozitare si transport si pentru calculul consumului specific.
Viscozitatea adezivului se determina cu ajutorul viscozimetrului, a cupei cu orificiul calibrat
si alte aparate in functie de viscozitatea adezivului.
Concentratia adezivului - se determina la adezivii sub forma de solutii dispersii sau emulsii.
Se determina prin uscarea la o anumita temperatura pina la greutatea constanta a unei cantitati de
adeziv precis determinata.
Durata de gelifiere - se determina in conditii apropiate celei de utilizare - durata timpului de
mentinere in stare fluida cu sau fara adaugare de intaritor pina ajunge in stare de gel.
Durata de utilizare - intervalul de timp scurs din momentul in care adezivul este pregatit
pentru aplicare si pina in momentul in care nu mai este utilizabil.
Durata de pastrare - de la fabricatie si pina la momentul in care nu mai poate fi utilizat.
Este influentat de temperatura si umiditatea spatiului de depozitare.
Rezistenta mecanica a imbinarii - depinde de fortele de legatura interne dintre moleculele
adezivului si fortele de legatura dintre stratul de adeziv si suprafata pieselor ce urmeaza a fi
ansamblate. Verificarea rezistentei mecanice a adezivilor utilizati se realizeaza prin determinarea
rezistentei prin rupere la forfecare. In cazul in care epruvetele expuse acestei determinari prezinta
rupturi in lemn la valori de peste 8Mpa inseamna ca adeziunea si coeziunea adezivului sunt
corespunzatoare. Rupturile in straturile de adeziv nu se admit. Principalele moduri de solicitare
a imbinarilor inafara de tractiunea prin forfecare sunt si tractiunea simpla si jupuila.
Faza deskisa - la adezivii obtinuti prin reactii de policondensare au faza deschisa foarte
deschisa 1-2min. La acest tip de adeziv imbinarea nu mai poate fi realizata daca de la aplicarea
adezivului pina la introducerea in presa se depaseste timpul corespunzator fazei deskise. La
adezivii polivinilici si la toti adezivii optinuti prin reactii de polimerizare faza desckisa este mai
lunga 10-15min - timp in care se evapora o parte din apa continuta in adeziv fara ca reactiile de
intarire sa inceapa. Respectarea fazei deskise conduce la o buna rezistenta a incleerii cit si la
scurtarea timpului de mentinere in presa.
Procesul de incleere a lemnului cuprinde 3 operatii bine distincte : 1.pregatirea solutiei de
clei, 2.aplicarea solutiei, 3.incleerea. Operatia de trecere a cleiului comercial in solutie se
numeste pregatirea solutiei de clei care se face dupa o anumita reteta. Intervalul de timp necesar
pentru pregatirea solutiei de clei-durata de pregatire. Prin utilizarea filmelor de clei se ivita
faza de pregatire a solutiei de clei. Concomitent cu pregatirea solutiei de adeziv are loc si
pregatirea suprafetei lemnului operatie care consta in rindeluirea, dintarea si stergerea de praf a
acesteia. Operatia prin care solutia de adeziv intra in contact direct cu suprafata lemnului poarta
numele de aplicarea solutiei de adeziv. In intervalul de timp cuprinsintre aplicare si faza
urmatoare a procesului de incleere, presare se numeste durata perioadei de impregnare.
Aceasta se compune din doua faze : Faza deschisa-din momentul aplicarii solutiei si pina in
momentul imbinarii celor doua suprafete lemnoase, tragerea cleiului in fire ,Faza inchisa-din
momentul imbinarii si pina la momentul aplicarii presiunii sau caldurii. Presarea are un triplu
scop : fixarea; mularea si incleierea. Presarea poate fi la rece si la cald. Durata de presare
depinde de proprietatile adezivului, ale lemnului precum si de conditiile de
presare.Conditionarea are un scop dublu: desavirsirea in timp a prizei adezivului si climatizarea
pieselor pina la unitatea corespunzatoare; folosirea ulterioara a acestora pentru ekilibrarea
completa a eforturilor interioare.
Metodele de aplicare : Amestecarea cu material lemnos in suspensie apoasa - este
folosita si la fabricarea PFL, materialul lemnos prezentinduse ca o pasta. Prin pulverizare - se
face aproape in exclusivitate in industria de fabricare a PAL. Adezivul adus la o viscozitate
corespunzatoare prin diluare cu apa este pompat prin duze de pulverizare si este dispersat cu
ajutorul aerului comprimat peste aschiile de lemn. Cu ajutorul masinilor de aplicat cu valturi se face pe suprafete plane folosind adezivi cu viscozitate ridicata. Utilizat in industria placajelor
6

si mobilei. Consta in aplicarea unui film continuu de adeziv pe suprafete care urmeaza sa se
inclee cu ajutorul unor valturi. Prin turnare-consta in turnarea unui film continuu printro fanta
cu deschiderea reglabila, peste materialul lemnos, care este trecut cu o viteza constanta pe sub
filmul de adeziv. Cu rola-consta in aplicarea unui film de adeziv cu ajutorul unei role din
material plastic. Cu pompa sau cu pistolul-consta in umplerea unui recipient care are un pistol
actionat manual sau cu aer comprimat care impinge adezivul din recipient printrun orificiu
prelungit eventual cu o teava. Este folosita la aplicarea adezivului cu o viscozitate mare. Se
foloseste pentru ansamblari in constructii de lemn si etansari. Metoda cu recipientul din
material plastic-recipient cu capacitatea de 0,5-1 litru prevazut cu un dop care are un tub
prelungitor.
Modul de pregatire
1. Omogenizarea- manual sau mechanic vertical sau prin recirculare cu ajutorul pompelor. 2.
Aducerea adezivului la temperature de aplicare-o conditie importanta care trebuie respectata
pentru obtinerea unor bune rezultate. temperatura mai coborita-mareste mult viscozitatea.
temperatura foarte coborita pot trece in stare cristalina. temperatura mai ridicata-reduc
viscozitatea si dau filme subtiri cu intreruperi,incleiere cu defecte. 3. Diluarea cu apa sau
solvent organici: - la pregatirea adezivilor inainte de utilizare (amestecare)
Adeziv: corp (mater.de baza) -solvent sau H2O -materiale adaugatoare (subsante solide sau
lichide -reduc consumul de adeziv sau corecteaza unele proprietati). Adaugarea intaritorului se
face sub forma de pulbere sau dizolvat imediat inainte de utilizare(o cantitate numai la nivelului
necesarului imediat). 4. Spumarea -utilizarea limitata -inglobarea de bule fine de aer in masa
adezivului. 5. Amestecarea adezivului cu material lemons- fabricarea PFL,PAL.
5.Bazele aschierii lemnului. Elementele cutitului. Unghiurile de aschiere.
Aschierea este procesul de baza pentru obtinerea din lemn a pieselor de dimensiuni si
forme necesare. In procesul aschierii cutitul in forma de pana patrunde in lemn sectioneaza
fibrele si distrugind legatura dintre acestea, separa de la lemn o anumita portiune-aschie.
Aschierea poate fi si fara aschii-la repararea furnirului taierea furnirului cu foarfeca ghilotina.
Pentru a obtine calitatea necesara a prelucrarii la cheltuieli de energie minime si productivitate
maxima trebuie de ales correct conditiile de aschiere.
Elementele cutitului. Pentru prelucrarea lemnului sunt
folosite scule aschietoare de diferite constructii: 1.cu un tais
(cutite); 2.cu citeva taisuri (freze); 3.cu mai multe taisuri
(ferestraie);
Elementele cutitului fata de degajare (a,b,d,f) -este situata
din partea aschiei care se degaja; 2. fata de asezare(a,c,e,f); 3.
doua fete laterale (a,b,c) si (d,e,f); Fetele formeaza muchii: 1.
muchia din fata-taisul principal (muchia taietoare a cutitului)
af=abdf+acef; 2. muchia secundara lateral (a,b)si (f,d) daca latimea cutitului este mai mica decit
a materialului: (a,b) si (f,d) muchii laterale din fata; 3. (a,c) si (f,e) muchii laterale din spate;
Din punct de vedere al procesului de aschiere pe semifabricate se deosebesc urmatoarele
suprafete: 1)suprafata de prelucrat- de pe care se indeparteaza un strat de lemn degajat sub
forma unei aschii (miscarea de translatie a cutitului) sau de mai multe aschii (miscarea de rotatie
a cutitului); 2)surafata prelucrata-obtinuta dupa separarea aschiei; 3)suprafata de aschiereformata de muchia taietoare a cutitului pe semifabricatul prelucrat. La miscarea de translatie
suprafata prelucrata si suprafata de aschiere coincid.In procesul miscarii de rotatie suprafata de
aschiere este intodeauna curbilinie iar suprafata de prelucrat si cea prelucrata pot fi rectilinii;
4)Planul care este tangent la suprafata de aschiere si trece prin muchia taietoare a cutitului se
numeste planul de aschiere;
Unghiurile de aschiere: 1-unghiul de ascutire- -dintre fetele de degajare si asezare a
7

cutitului; 2-unghiul de aschiere--format de fata de degajare a cutitului si suprafata prelucrata; 3unghiul de degajare- -fata de degajare si planul perpendicular pe planul de aschiere; 4-unghi de
asezare dintre fata de asezare si planul de aschiere();
6.Felurile de aschiere. Miscarea de aschiere si avansurile. Viteza de askiere la
miscarea de rotatie si rectilinie a sculei aschietoate
In functie de directia de deplasare a cutitului fata de orientarea fibrelor lemnoase se
deosebesc 3 feluri principale de aschiere: frontala; longitudinal; transversala.
1-Aschierea frontala- planul de aschiere este orientat perpendicular pe fibre; aschia se desprinde
si consta din elemente separate avind o slaba coeziune(legatura)intre ele sau fara nici o legatura.
2-Aschiere longitudinala-directia de aschiere coincide cu cea a fibrelor-aschiile au forma unei
panglici subtiri care uneori se fringe desfacindu-se in bucati.
3-Aschierea transversala-deplasarea cutitului in planul fibrelor perpendicular in planul acestora
elementele aschiilor au o legatura slaba.
In aceleasi conditii rezistenta maximal la schiere este frontal iar rezistenta minimaltransversala. Pentru obtinerea suprafetei prelucrate de o inalta calitate aschiile trebuie sa se
degaje cit mai uniform.
1.Aschierea deschisa. Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se formeaza o suprafata
de aschiere, aschia se degaja de pe intreaga suprafata de prelucrat iar latimea muchiei taietoare a
cutitului poate fie egala cu aceasta sau mai mare.
2.Aschiere inchisa- daca se obtin doua sau trei suprafete de aschiere. 1)fundul ulucului o
suprafata de aschiere; 2) peretii ulucului-a doua si a treia suprafata de aschiere.
La deplasarea cutitului in lemn fata de degajare deformeaza aschia care se fringe
patrunzind mai adinc in lemn, cutitul slabeste legatura dintre fibre si degajarea acestora formeaza
in lemn crapaturi sau o crapatura, daca aceasta crapatura are o lungime mare, aschia degajindu-se
genereaza pe suprafata prelucrata adincituri si alte neregularitati. Pentru a preveni formarea
crapaturilor lungi in lemnul de prelucrat in constructia masinilor este prevazuta asezarea in fata
cutitului a unor rigle de sprijinire (bare de presiune) apasind aschia in fata cutitului limiteaza
lungimea despicarii fibrelor si contribuie la fringerea aschiilor. Pentru fringerea aschiilor pe
capetele portcutitelor si pe arbori sint deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor de
aschii.
Miscarea de aschiere si avansurile.
Miscarea de aschiere- deplasarea cutitului necesara pentru degajarea unei aschii iar
viteza acestei miscari se numeste viteza de aschiere si se noteaza cu v(m/s).
Traiectoria aschiei-calea pe care o parcurge in lemn muchia taietoare a cutitului la
degajarea unei aschii la o miscare de rotatie a cutitelor: v=(*D*n)/(60*1000) (m/s); Ddiametrul circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei; n-turatia sculei aschietoare
rot/min; La o miscare de translatie a cutitului: v=l/t (m/s); l-calea parcursa de cutit la degajarea
aschiilor; t-timpul;
Pentru a asigura
degajarea succesiva a
aschiilor o singura
miscare de lucru v este
insuficienta
pentru
degajarea fiecarei aschii
noi
cutitul
trebuie
deplasat fata de lemn
sau invers. O astfel de
deplasare se numeste
miscare de avans iar
viteza acestei miscari8

viteza de avans U(m/min); V>>>U; Umax=(Uz*n*z)/1000; n-turatia; z-numarul de dinti; Uzavansul pe un dinte; La majoritatea masinilor miscarea de avans se realizeaza concomitant cu
miscarea de aschiere. Sunt masini(de taiat furnir) cind scula aschietoare deplasindu-se intr-o
directive (de lucru) degaja aschia iar in alta directie (mers in gol) revine la pozitia initiala.
Avans-deplasarea materialului de prelucrat la o trecere a sculei aschietoare (rectilinie)sau
la o rotatie a sculei aschietoare.
Avansul la o rotatie a sculei se masoara in mm si se noteaza prin (U0 = U*1000)/n.
Avansul pe un dinte al sculei aschietoare Uz = (U*1000)/(z*n); pentru ferestraul
panglica : Uz = (u*t)/ 60*v; unde U - viteza de avans; z - numarul de dinti; n- turatia sculei
aschietoare. t- pasul dintilor; v-viteza de aschiere.
7. Discuri de ferestraie circulare. Elemente constructive ale discurilor. Alegera discului si
stabilirea regimului de taiere.
Pnzele pentru ferstraiele circulare joac un rol important in prelucrarea mecanic a
lemnului, utilizndu-se la debitare pentru operaii de spintecare, secionare i retezare, precum i
la fasonare pentru operaii de tiere la dimensiuni nominale. Discurile circulare sunt scule care
au forma unui disc cu diametru cuprins intre 200-1000mm avind partea taietoare sub forma de
dinti dispusi pe periferia discului.
Din punct de vedere constructiv, discurile circulare se caracterizeaz prin grosimea
corpului, prin diametrul exterior i diametrul gurii de fixare (alezaj-mai mare decit diametrul
arborelui cu 0.1-0.2mm) i prin forma, n seciune transversal, a capului i corpului.
Taierea cu discurile circulare este caracterizata de viteza de taiere care este viteza
periferica a taisului dintilor si se calculeaza cu : v= (pi Dn)/(60*1000). Dupa natura materialului
din care se fabrica discurile circulare se pot executa din : otel carbon de scule sau otel aliat, sau
cu dinti placati cu placate dure.
Tipuri constructive de discuri:
discuri plane, sau discuri de egal grosime pe toat seciunea corpului se face
ceaprazuirea dintilor (0.40.8 decit grosimea discului);
discuri circulare armate cu carburi metalice : discuri conice, cu seciunea corpului
variabil, mai mare la centru i mai mic ctre cap, pentru operatii de spintecare asigurind o
grosime a taieturii de la 22.5mm. se folosesc la debitarea cherestelei de grosime mica; discuri
biconice; discuri ngustate, la care corpul este mai ngust dect capul. Felul i forma danturii
discurilor circulare variaz n funcie de felurile tierii lemnului. Calitatea superioara a suprafetei
prelucrate. Se foloseste la debitarea long si trans, formatizarea placilor furniruite si retezarea la
dimensiuni finale. Discurile circulare pentru tierea lemnului n direcie longitudinal au dantura
diferit fa de acelea pentru tiere transversal (fig. 58).
Unghiurile constructive ale acestor discuri circulare snt indicate n fig. 58, i anume:
unghiul de degajare , unghiul de ascuire , unghiul de aezare , unghiul de tiere =+;
Unghiul de degajare este unghiul dintre faa de degajare i planul perpendicular pe planul de
tiere principal. Unghiul de ascuire este format de faa de degajare i faa de aezare. Unghiul
de aezare este unghiul dintre faa de aezare i planul de tiere, acesta din urm fiind planul
ce trece prin ti i este tangent la suprafaa de tiere.

Forma dinilor prezint particulariti constructive diferite. Astfel,

profilul I, cu dini triunghiulari nclinai,
are proiecia suprafeei de aezare
rectilinie, profilul II, cu dini cu ceaf,
are o proiecie n linie frnt, iar profilul
III, cu dini boltii, are o direcie
curbiiinie; profilul IV: cu dini
triunghiulari drepi, prezint proiecia
suprafeei de aezare simetric cu aceea
de degajare fa de planul discului, care
trece prin centrul discului i ti, n timp
ce profilurile V i VI au o aezare
asimetric.
Unghiul de tiere este cuprins
ntre suprafaa de degajare i planul de
tiere principal. Suma unghiurilor de
degajare, de aezare i de ascuire este
totdeauna egal cu 90". La discurile
pentru
tierea
longitudinal
a
lemnului, profil I, II, III, unghiul de
degajare are valoare pozitiv, iar unghiul
de tiere este mai mic de 90, n schimb
la discurile pentru tierea transversal,
unghiul de degajare poate fi egal cu 0
sau poate avea chiar valoare negativ, in
timp ce unghiul de tiere poate fi mai
mare de 90, i anume la profilurile IV,
V, VI
Fiecare dinte are un ti principal
i dou tiuri secundare. Spaiul liber
dintre doi dini nvecinai reprezint
golul dintelui. Linia care unete vrfurile
dinilor se numete linia virfurilor, iar
aceea care unete fundurile lor se
numete linia fundurilor. Aceste linii trebuie s fie paralele intre ele, reprezentnd dou cercuri
concentrice. La micorarea nlimii dinilor, se reduce volumul golurilor dintre dini, ceea ce
nu este de dorit, ndeosebi la debitarea cherestelei de grosime mare i cu avansuri mari pe dinte.
Rezistena la uzur a tiului dinilor este determinat de calitatea oelului i de
valorile unghiulare, care depind de materialul din care se confecioneaz discul, de lemnul care
se debiteaz, de starea lui, uscat, umed, ncleiat, de regimurile de tiere alese i altele.
Pentru debitarea longitudinal a lemnului se utilizeaz discuri circulare, cu dantura din
fig. 58. La un astfel de profil al dinilor, unghiul de degajare nu poate fi mrit peste 20-25,
pentru a nu slbi vrfurile dinilor, iar la un unghi de aezare mare, forele de tiere acioneaz
defavorabil asupra vrfului dintelui. Cele mai bune rezultate la tierea n lungime a lemnului se
obin la profilurile II i III ale dinilor, iar la tierea transversal, la profilul VI. Micorarea
numrului de dini la discurile circulare, provoac reducerea cheltuielilor de energie i a
forelor de tiere, n acelai timp ns se nrutete calitatea suprafeelor debitate i crete
pericolul de recul, de azvrlire a materialului debitat. Snt cunoscute mai multe construcii de
discuri circulare plane cu numr redus de dini, totui principiul lor de funcionare este unul i
acelai.
In vederea mririi rezistenei la tiere a dinilor discurilor circulare, s-a trecut la
10

aplicarea prin lipire de plcue din carburi metalice pe feele de degajare ale dinilor. La baza
produciei circularelor armate cu plcue din carburi metalice a stat reducerea numrului de dini
i mrirea vitezelor de tiere. Plcuele din carburi metalice se aplic frontal la pnzele pentru
debitare longitudinal sau lateral i pentru debitarea transversal. Formele i dimensiunile
plcuelor din carburi metalice pentru debitarea longitudinal i transversal a lemnului nu snt
identice i snt determinate de forma i valorile unghiulare ale dinilor.
Alegerea discurilor si stabilirea regimului de taiere. In conditii concrete de debitare
trebuie folosite ferestraie cu D minim deoarece acesta permite reducerea consumului de putere,
micsorarea latimii taieturii si a ceaprazului. Ferestraiele cu diametre mici sunt mai stabile in
lucru, dau suprafata taieturii de calitate superioara dintii acestora se ascut mai usor ce usureaza si
indreptarea ferestraielor.
Diametru minim poate fi calculate: 1. Cu arboreal de ferestrau asezat in partea de josDmin = 2(H+C+10); cu arboreal in partea de sus- Dmin = 2(H+r+5). H-grosimea materialului de
debitare; C-distanta minim de la suprafata de lucru la axa arborelui de ferestrau; r-raza saibelor
(df = 5-6 radical din D pentru un singur disc; si df=6-9 radical D pentru mai multe discuri. 5 si
10 =marimea cu care discul depaseste grosimea materialului. La alegerea Dmin se ea in
consideratie ascutirea repetata (D=Dmin+2delta, delta-rezerva la ascutirea repetata =25-50mm).
Grosimea discului determina stabilitatea discului si este legata de D : B=(0.08-0.12)*radical D.
numarul dintilor: z=(U*1000)/(Uz*n). inaltimea dintilor h= (0.45-0.5)*t, t-pasul. Fixarea
discurilor pe arbore se face cu 2 flanse si cu o piulita cu sensul de stringere pe axul filetat invers
sensului de rotatie a discului. Montarea discului se va face cu respectarea unor conditii : 1.
Discul va fi perpendicular pe axul port scula; 2. Flansele de fixare vor presa discul pe toata
suprafata; 3. Sa fie correct reglat in raport cu pozitia mesei si grosimea materialului de prelucrat.
Cerintele fata de discurile circulare : 1. Sa fie indreptat, partea central trebuie sa fie
ceva mai slabita prin lovituri cu ciocanu aplicate pe ambele parti ale discului asezat pe nicovala
(d de la 250 in sus); 2. Ceaprazuirea dintilor; 3. Ascutirea corecta si bine a dintilor. 4. Ferestraiele
care nu au un dinte sunt rebutate.
8. Cutite de rindeluit si frezat longitudinal.
Pregatirea cutitelor de lucru.
Cutitele sunt scule care servesc la prelucrarea
prin aschiere a pieselor din lemn prin rindeluirea plana
rindeluirea la grosime pe canturi prin strungire, razuire,
daltuire, taiere plana a furnirelor. Actionarea cutitului
care produce aschierea asupra piesei de prelucrat se manifesta prin:
1. adincirea cutitului in materialul lemons al piesei de prelucrat;
2. ingrosarea stratului devenit aschie;
3. incovoierea si evacuarea aschiei;
Toate aceste aspect ale procesului de aschiere se produc datorita miscarii relative a cutitului
fata de piesa si faptului ca duritatea taisului cutitului
este mai superioara. Aschiile apar ca un efort al
deformarii si deplasarii succesive a straturilor de lemn
fata de taisul cutitului. La masinile de frezat
longitudinal se folosesc cutite plane:
1. Cutite subtiri (masina de indreptat, crearea
unei suprafete plane; grosimea 3mm b-25
40mm; L-max aproximativ 1610mm (min
310mm). Obtinute din otel aliat, oteluri special
=30-320 pentru specii moi =35-400 specii
tari. Valoarea latimii cutitelor se poate
determina in functie de diametrul arborelui pe
11

care se monteaza si de numarul lacasurilor

pentru cutite B=0,3*D cind z=2 sau 4 locasuri;
B=0,2*D cind z=6 locasuri cu aproximatie.
2. Cutite groase (masina de rindeluit la grosime)
cu gauri sau crestaturi pentru fixarea cu
suruburi in arboreal port cutit, care trebuie sa
fie identice ca forma si dimensiuni la acelasi
cutit si asezate perfect simetrice fata de
mijlocul cutitului. C-grosimea-10mm; Blatimea-80,90,100,110,120,125mm; L-310 aprox. 910mm; -40+-20 se executa din otel
carbon de scule sau oteluri aliate.
Pregatirea cutitelor de lucru.
1. cutitele trebuie sa fie bine ascutite si echilibrate;
2. nu se permit destratificari, goluri, stirburi bavuri si urme de coroziune.
3. la cutitele subtiri se admite o diferenta de grosime de 0,05mm pe lungimea cutitului la
cele groase pina la 0,1mm. Abaterea muchiei taietoare de la liniaritate nu trebuie sa
depaseasca limita de 0,025mm pe 100mm la lungimea acestuia.
4. Cutitele perechi trebuie sa aiba aceiasi masa iar centrele lor de greutate trebuie sa se afle
la aceeasi distant de la capetele
cutitelor. Aceasta inseamna ca
ambele jumatati ale fiecarui cutit
pereche trebuie sa aiba deasemenea
aceeasi masa. Masa cutitelor perechi
si pozitia centrelor lor de greutate se
verifica prin cintarire pe cintare de
echilibrare.
5. Suruburile, penele si alte elemente
ale arborilor port cutit care intra in
garniture trebuie sa aiba si ele
respective aceeasi masa;
6. Daca in procesul lucrului arboreal
port-cutit incepe sa vibreze e
necesar sa se restituie cutitele in
sectia de ascutit scule pentru
verificarea echilibrarii;
7. Instalarea si fixarea cutitelor pe arboreal port-scula;
Conditiile de baza ale unei montari corecte a cutitelor in arbori sunt:
cutitele trebuie sa fie fixate sigur pe arbore;
muchia taietoare trebuie sa depaseasca periferia arborelui cu 0,75-1mm;
taisul tuturor cutitelor trebuie sa descrie in rotatie un cilindru cu aceeasi raza;
arborii port cutite trebuie sa fie echilibrati dinamic:in caz contrar se produc vibratii la
prelucrare.

12

Pentru
verificarea
preciziei de montare a
cutitelor in arboreal portscula se folosesc diferite
dispositive si anume: 1. cu
ajutorul unei rigle din lemn
masiv asezind rigla pe masa
din spate: prin rotirea capului
port-scula trebuie ca virful
cutitelor sa fie tangent la
suprafata inferioara a riglei.
Rigla se deplaseaza in
minimum 3 puncte pe
lungimea cutitului (0,3; 0,80,15mm); 2. cu dispozitiv cu
ceas cu cadru; 3. cu dispozitiv
cu electromagneti(instalarea
rapida a cutitelor);
pentru verificarea pozitiei
cutitelor pe capetele port-cutit
in afara masinii este folosit un
sablon. se aseaza direct pe
capul port-cutit, surubul se roteste pina cind intra in contact cu cutitul si se fixeaza cu
contrapiulita, apoi sablonul se deplaseaza pe capatul opus al cutitului si se verifica.Verificind
pozitia muchiilor taietoare cutitele se fixeaza definitive pe arbore. Buloanele trebuie insurubate
incepind de la mijlocul arborelui spre margini. Fixind cutitele se concteaza masina si cind
arboreal a dezvoltat turatia necesara masina se deconecteaza, suruburile se string inca odata cu
cheia si dupa examinarea cutitelor masina poate fi considerata gata de functionare.
9. Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor estetice. Utilajul folosit
Furnirele estetice sunt foi subtiri de lemn cu aspect decorativ avind grosimea de la 0,41mm, obtinute prin taiere plana sau derulare excentrica a bustenilor de diferite specii.
Clasificarea: - 1. dupa aspectul furnirului :a) furnir tangential- debitat in plan tangential
la inelele anuale; b) furnir radial sau semiradial-debitat in plan perpendicular sau aproape
perpend. pe inelele anuale.
2. dupa defectele naturale: defecte de prelucrare si dimensiuni si calitatea I, II, III. Furnirele
estetice se produc in grosimi de 0,4;0,6;0,7;0,8;1,00mm; lungimi-60; 100; 120; 165mm; latimea8;14mm;
Procesul tehnologic: 1.sectionarea bustenilor; 2.fasonarea
bustenilor; 3.tratarea termica a prismelor; 4.cojirea prismelor;
5.taierea plana a furnirelor; 6.uscarea furnirelor; 7.uscarea si
sortarea; 8.depozitarea, ambalarea si expedierea furnirelor;
1.Sectionarea bustenilor-taierea bustenilor la anumite
lungimi in functie de deschiderea masinilor de taiat plan orizontal
(2,6;3,3;4m), elimininduse si defectele neadmise (corogire, rasucire,
crapaturi etc)
2.Fasonarea- taierea in lung a bustenilor pentru obtinerea
unei anumitor forme a acestora, sverturi sau segmenti(ferestraie
panglica orizontale); prin fasonare se optin fete plane care asigura
stabilitatea busteanului pe masa masinii de taiat plana. Fata de
directiile fibrelor, taierea in lung poate fi tangential, radial si
semiradiala.
13

3.Tratarea termica a prismelor-se urmareste plastificarea (inmuierea) sub influienta

umeditatii si temperaturii, scopul plastifierii este obtinerea unor furnire netede cu eforturi de
taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri de fibre. Procesul de tratare poate fi cu abur
(higrotermic) sau cu apa calda (hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din beton. Timpul
de tratare poate fi de la 1-3zile in functie de specie, dimensiuni, etc.
4.Cojirea prismelor- pentru a evita degradarea cutitului (busteanul se curata manual cu
cutitoaie sau mecanizat cu masini special prin frezare sau prin taiere);
5.Taierea plana- consta in taierea transversala a prismelor prin deplasarea in plan
orizontal a cutitului pentru obtinerea unei foi subtiri. Prisma de lemn se ridica cu o grosime de
furnir la cursa de intoarcere a saniei port cutite. Calitatea furnirului obtinut depinde de pozitia
cutitului si a barei de presiune care exercita o forta de presare asupra furnirului, unghiul optimal
de instalare a barei fata de cutit =420.Marimea presiunii a barei depinde de specia lemnului si
grosimea furnirului. Marimea presiunii se caracterizeaza cu marimea de presare a aschiei: delta=
(h-h fantei)/h *100%; h-grosimea furnirului. Pentru optinerea furnirelor cu suprafata netede,
cutitele se fixeaza subt un unghi de 5-12grade fata de prizma.
6.Usacarea furnirului. Scopul uscarii furnirului este indepartarea apei din furnir pentru a
le aduce la umiditatea (W)
corespunzatoare utilizarii
(W=15%) prevenind astfel
atacul de mucegai si
decorarile, ca urmare se
poate face pe cale naturala,
in camere de uscat sau pe
cale artificiala in instalatii
mecanice
de
uscare.
Uscarea artificiala se face
prin trecerea furnirului dea lungul uscatorului sub
influienta de aer cald, cel
mai utilizat este cel cu
duze cu transportor pe
banda (aerul este suflat din
duze aproape perpend. pe
furnir).
In
cazul
necorespunderii regimului
de lucru pot aparea defecte
ca:-ondularea furnirului;craparea la capete sau
uscarea neuniforma a
acesuia.
7.Taierea
si
sortarea
furnirului.
Taierea este operatia de
indreptare a canturilor, a
foii de furnir asezat in
pachete si de prelucrare,
neadmise de STAS. La
eliminarea
defectelor
trebuie sa rezulte suprafete
cit mai mari si pierderi cit
mai mici. Operatia se
executa
cu
foarfeca
14

ghilotina. Dupa taiere pachetele se leaga cu sfoara de cinepa in numar de 12,24,32;

8. Depozitarea, ambalarea si expedierea furnirului. Se depoziteaza in incaperi uscate
in stive continind furnir din aceeasi specie, grosime si clase de calitate. Furnirul estetic se
livreaza deobicei neambalate. Expedierea furnirului se face cu transportorul care trebuie sa fie
uscat, curat.
10.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor tehnice. Utilajul folosit.
Furnirele tehnice snt foi subiri de lemn cu grosimea de 0,3-4 mm, obinute prin derulare
centric, folosite la fabricarea placajelor, panelelor, lemnului stratificat, ambalajelor, produselor
mulate i la acoperirea diferitelor plci pe baz de lemn.
se clasific n:
furnire de rinoase, fag, stejar, mesteacn, anin, plop, tei, -pentru placaj.
furnire de fag, stejar, tei -pentru panel;
furnire de fag pentru lemn stratificat i PAL extrudat.
n funcie de defectele naturale i de prelucrare, se clasific n patru clase de calitate: A, B, C
i D. Cele mai uzuale grosimi ale furnirelor tehnice snt: 0,5; 0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1 mm.
Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc furnirele tehnice snt:
- s aib grosime uniform pe ntreaga suprafa;
- s nu prezinte crpturi mari, asperiti i ondulaii pronunate.
- Umiditatea fiilor i foilor de furnire tehnice trebuie s fie de 10-12%
- Depozitarea furnirelor tehnice se face n ncperi nchise, stivuite pe platforme sau palete,
dup specie, calitate i dimensiuni. Furnirele tehnice se transport cu mijloace de
transport curate, uscate i acoperite sau n conteinere.
Procesul tehnologic a furnirelor tehnice: 1.Tratarea termica a bustenilor; 2.Sortarea
bustenilor; 3.Cojirea bustenilor; 4.Derularea; 5.Croirea; 6.Uscarea; 7.Sortarea; 8.Frezarea fisiilor
de furnir; 9.Imbinarea fisiilor de furnir: a)fisii; b)foi intregi fara defecte; c)foi intregi cu defecte;
9.1
repararea
furnirului;
10Sortarea pe clase: A; B; C;
D.
1.Tratarea termica a
bustenilor: temp 30-700; se
urmareste
plastificarea
(inmuierea) sub influienta
umeditatii si temperaturii,
scopul
plastifierii
este
obtinerea unor furnire netede
cu eforturi de taiere mici, fara
crapaturi si fara smulgeri de
fibre. Procesul de tratare
poate fi cu abur (higrotermic)
sau
cu
apa
calda
(hidrotermic)si se efectuiaza
in bazine speciale din beton.
Timpul de tratare poate fi de
la 1-3zile in functie de specie,
dimensiuni, etc.
2.Sectionarea
bustenilor: prin sectionarea
bustenilor se obtin butucii in
lungimi
corespunzatoare
15

dimensiunilor produselor (placaj, panel, lemn stratificat) Lungimea bustenilor 2,35; 2,6; 2,2;
1,45;
3.Cojirea butucului. pentru a evita degradarea cutitului (busteanul se curata manual cu
cutitoaie sau mecanizat cu masini special prin frezare sau prin taiere);
4.Derularea furnirelor: operatia de derulare se executa la derular si are ca scop
obtinerea unei foi subtiri continua de furnir si se realizeaza prin rotirea butucului 1 in jurul axei
sale, in fata unui cutit 4 care se avanseaza spre butuc cu o distanta egala cu grosimea furnirului,
la fiecare rotatie a butucului.
Procesul derularii furnirelor decurge astfel : butucul este adus si centrat intre rozetele de stringere
ale derulorului si se comanda stringerea acestora, se curate butucul de impuritati cu ajutorul unei
perii de sirma si se fixeaza distant dintre bara de presiune 3 si cutit 4 in functie de grosimea
furnirului. Se comanda miscarea de rotatie a butucului incepind astfel procesul de derulare. Din
derulor rezulta : fisii neutilizabile, utilizabile, covor continuu de furnir si o rola.
Rotatia butucului este miscarea de aschiere, iar miscarea cutitului- miscarea de avans.
Viteza de aschiere v= (*D*n) / (60*1000);n-rotatia butucului intro min, D-diametru butucului in
momentul dat. v- nu este constanta, se micsoreaza de la D initial spre Dfinal al butucului. (d a rolei
va fi egala cu d a rozetei). v optim =1-3m/s; viteza de avans U=(h*n)/1000; h-grosimea furnirului
derulat; n-numarul de rotatii a busteanului;
Calitatea furnirului derulat depinde in mare masura de gradul de presare a barei de
presiune. Se recomanda ca bara de presiune sa actioneze de la inceputul derularii pentru
optinerea furnirelor cu o grosime uniforma, kiar la primele rotatii ale butucului.
5.Croirea furnirelor tehnice- covorul de furnir dupa derulare este croit in dimensiuni :
foi de furnir longitudinale 2080/1470; 2280/1440 (cu supradimensiuni pentru taierea la format a
produselor plus adios la contragere a furnirelor perpendicular pe directia fibrelor). Foi de furnir
transversal : 1330/2200; 1330/2530. Furnirele pot fi croite si umede si uscate. Exista 2 metode de
croire : 1. Dupa derulor se instaleaza un transportor sau mese; 2. Covorul de furnir dupa derulare
este infasurat pe bobine care se aduc la foarfecele de croit. Viteza de croire la foarfeca -1.4m/s
6.Uscarea furnirelor-eliminarea apei din furnir pina la W final 6-10%, pentru a putea
evita degradarea si pentru a putea fi prelucrat. Regimul de uscare, parametrii (temp si durata de
trecere), se aleg in functie de umiditate, specie si grosimea furnirului. Uscarea se petrece in mers
continuu. Defecte de uscare:1)crapaturi la capetele foilor; 2) crapaturi la mijloc; 3) ondularea
marginilor; 4) imprimari; 5) umiditatea neuniforma; 6) zone de umiditate diferite pe suprafata;
7) sortarea furnirelor dupa cele 4 clase: Repararea defectelor, imbinarea fisiilor de
furnire inguste, sortarea pe clase in functie de frecventa si marimea defectelor precum si in
functie de numarul si marimea peticilor aplicate se clasifica A,B,C,D.

11.Procesul tehnologic de fabricare a pacajelor. Schema functionala a presei hidraulice.

Placajul este o plac obinut prin ncleierea unui numr impar de furnire, cu fibrele
orientate sub un anumit unghi (30, 45, 60, 90), cel mai obinuit tip de placaj fiind cel cu
straturile vecine cu fibrele orientate la un unghi de 90, numit placaj normal.
Placajele se clasific dup mai multe criterii:dup direcia fibrelor straturilor exterioare
de furnir:longitudinal, transversal, ptrat;dup structur, placajul poate fi: normal, de
construcie echilibrat, stelat, omogen, mixt;dup specia lemnoas a furnirelor componente,
placajul poate fi fabricat din: foioase tari, foioase moi, rinoase, specii exotice; dup domeniul
de utilizare,placajul este:de uz general,special,pentru lucrri de interior, pentru lucrri de
exterior, pentru vagoane de marf acoperite, de aviaie etc.Placajul de fag pentru lucrri de
interior se produce n urmtoarele dimensiuni:
Lungime x lime,n mm:1530x1530;1830x1220;2000x900;2000x1220;2000x1250;
2200x1220i2440x1220(uzual fiind formatul 2000x1250).
16

Grosimi, n mm:3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0; 10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0 i 25,0 (grosimea de baz fiind 4,0).Acest sortiment de placaj se poate executa n zece clase de calitate, care
rezult din combinaiile calitative ale celor dou straturi exterioare de furnir (A,B,C,D), (AA;A-B;A-C;A-D;)(B-B;B-C;B-D;)(C-C;C-D;)(D-D)n general, placajul este un material cu
densitate redus,cu elasticitate i stabilitate dimensional mai mare ca a lemnului masiv, fiind un
material mult folosit.
Procesul tehnologic al placajului pentru interior.-ncleierea furnirelor i asamblarea
pachetelor;-presarea placajului;-condiionarea placajelor;-tierea la format a placajelor;repararea placajelor cu defecte;-lefuirea placajelor;-sortarea placajelor;-depozitarea, ambalarea
i expedierea placajelor.O caracteristic a placajelor, n special a celor pentru lucrri de interior,
o constituie faptul c prin absorbie de ap, plcile i schimb dimensiunile. Din aceast cauz
snt protejate atunci cnd snt folosite n medii umede sau vin n contact direct cu apa.
Incleierea furnirelor i asamblarea pachetelor. Pentru ncleiere se folosesc adezivi
ureoformaldehidici(urelit P)i pe baz de fenol-form-aldehid.Pregtirea soluiei adezive const
n dozarea componentelor pe baza unei reete i amestecarea acestora pn la omogenizare (n
malaxoare).Aplicarea soluiei de clei pe furnirele de miez se execut la maini de ntins clei (cu
cilindri de aplicare i cilindri de dozare).Asamblarea pachetelor const n aezarea pe o tabl de
aluminiu a unui furnir de fa peste care se aaz miezul uns cu clei, apoi, din nou, un furnir de
fa, peste care se aaz a doua tabl de aluminiu. Tablele de aluminiu uureaz ncrcarea i
descrcarea placajelor i ajut la evitarea murdririi platanelor presei i a placajelor.La aezarea
furnirelor se va avea n vedere realizarea unghiului de 90 ntre direcia fibrelor furnirelor
vecine.
Presarea placajelor. Presarea se execut n prese hidraulice multi-etajate avnd
platanele nclzite cu abur sau cu ap supranclzit. Operaia are loc sub influenta simultan a
temperaturii si a presiunii.Durata de presare este n funcie de felul adezivului i grosimea placajului, stabilindu-se astfel 3-4 min.
Condiionarea placajelor. Operaia se realizeaz n ncperi speciale i const n rcirea
lent a produsului i realizarea unei umiditi uniforme,corespunztoare umiditii relative a
mediului ambiant.
Tierea la format. Formatizarea placajului const n tierea marginilor pentru obinerea
formatelor din STAS sau a formatelor solicitate la export.
Repararea placajelor cu defecte este de a corecta prin chituire unele defecte: crpturi
cu limea la baz de maxim 5mm, rosturi deschise, guri de dimensiuni mici.
lefuirea placajelor. Scopul lefuirii este ndeprtarea asperitilor, a smulgerilor de
fibre i a petelor de clei, pentru a se obine suprafee uniforme i cu aspect corespunztor.Pentru
lefuire se utilizeaz maini de lefuit cu 3 cilindri (cu avans prin band) i maini de lefuit cu
band lat.
Sortarea placajelor. La sortarea pe clase de calitate. Dup sortare, placajul se
marcheaz prin tampilare (marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat).
Procesul tehnologic al placajului de exterior. Placajul de exterior are rezisten
mecanic superioar i rezisten n mediul umed mare fa de placajul pentru lucrri de
interior.Procesul tehnologic este foarte asemntor cu cel al placajului pentru lucrri de interior,
cu deosebirea c n acest caz nu se mai fac operaiile de reparare i lefuire, produsul fiind
protejat la exterior cu un strat de clei fenolformaldehidic(fenoplac).ncleierea furnirelor se face
cu fenoplac la o anumita temperatura si presiune. Durata de prestare este de 5 min (timp de
baz)+1min grosimea placajuluiDefectele de ncleiere snt aceleai ca la placajele pentru lucrri
de interior.Sortarea se face n dou clase de calitate (I, II)
Procesul tehnologic de fabricare a placajelor pentru vagoane.Procesul tehnologic
este identic cu cel al placajului de exterior.Regimul de presare este identic cu cel al placajului de
exterior.

17

Schema functionala a presei hidraulice

Fig.2.16. Organizarea locului de munc la formarea pachetelor (din

trei furnire) i presare: 1-furnir de miez; 2-main de aplicat adeziv; 3,4furnire de fa i de dos; 5-lift de ncrcare a presei; 6-presa PH15; 7-mas
de descrcare a placajelor; 8-crucior de rcire a plcilor de aluminiu.
12. Procesul tehnologic de fabricare a panelelor. Utilajul folosit. Schema functional a
masinii de aplicat adeziv cu valturi.
Panelul este o placa formata dintr-un miez de sipci sau miez bloc acoperit pe ambele fete
prin incleiere cu cite un strat de furnir asezat perpendicular pe directia fibrelor miezului.
1)Dupa directia fibrelor straturilor exterioare-panelul poate fi:longitudinal,transversal si
patrat.
2)Dupa specie panelul este fag,anin,plop,tei(dupa specie mai putin pretioasa);
3)Dupa modul de combinare a straturilor de furnir panelul este de calitate:
AA,AB,BC;Panelul se executa in grosime de 16,18,22,25,30,35,40mm;Formate
600*1600;750*1980;1000*1500;1000*2000;1220*1830;1220*2200;1220*2400;1250*2000mm;
Procesul tehnologic:
(1)-pregatirea miezului din sipci de cherestea:
a)sectionarea cherestelei;b)uscarea cherestelei;c)rindeluirea cherestelei;d)debitarea
cherestelei in sipci;e)sortarea sipcilor:
-eliminarea nodurilor;
-asamblarea sipcilor pentru miez;
f)aplicarea adezivului si formarea panelului; g)presarea panelului; h)conditionarea si
taierea la format; i)repararea panelului cu defecte; j)slefuirea panelului; k)sortarea panelelor;
(2)depozitarea,ambalarea,expediere.
1.Sectionarea cherestelei-obtinerea unor lungimi corespunzatoare lungimii panelelor si
dimensiunilor camerelor de uscare .Cherestelele sectionate la lungimea necesara sunt asezate pe
platform special pentru a trece in sectia de uscare.Sectionarea cheresteleor se efectueaza la
masinile:ferestraie circulare de retezat( cu pendul)40 sania cu disc hidraulic.
2.Usacrea cherestelei aducem cheresteaua la W finala =8% pentru evitarea deformarii
panelului asigurindu-I o buna stabilitate.
3.Rindeluirea cherestelei-pentru a se obtine suprafete netede care sa asigure o corecta
aplipire a sipcilor,una de alta,evitindu-se formarea de goluri in interiorul placilor.Operatia de
rindeluire se executa la masina de rindeluit cu un arbore.
18

4.Debitarea cherestelei in sipci.Cheresteaua se debiteaza in sipci cu latimi

corespunzatoare grosimii miezului de panel dupa cum urmeaza:latimea sipcilor gr.miezului
(mm)-13,0;13,5;16,0;19,5; grosimea panelului-18,0;19,0;22,0;25,0;
5.Sortarea sipcilor.Sipcile fara defecte se dirijeaza direct la masa-banda pentru alcatuirea
miezului si sipci cu defecte(noduri cazatoare,putregai,tesituri)care se elimina la ferestraie
circulare.Defectele care se admit la sipci pentru miez sunt coloratiile crapaturile strapunse
lungimea max. de 200mm si latimea maxima de 3mm si noduri sanatoase concrescute.
6.Asamblarea sipcilor-pentru miez se face pe masa banda si consta in asezarea sipcilor
una linga alta in latime si lungime formind un panou care se stringe cu cleme metalice in vederea
efectoarei operatii.Panelul de sipci este dirijat de-a lungul mesei la un punct unde se efectuiaza
taierea la lungime cu ajutorul unui ferestrau circular si se executa pe latimea acestuia niste
santuri in care se introduc sforile de prindere (consolidarea miezului).La operatia de asamblare
trebuie de respectat urmatoarele reguli: 1-sipcile de la marginea panoului miez trebuie sa aiba
lungimea egala cu a panoului sau cind sunt bucati trebuie sa fie imbinate in lamba si uluc.2Inelele anuale ale sipcilor vecine sa fie orientate in sens invers.3-Inelele anuale ale sipcilor
trebuie sa fie orientate perpendicular pe fetele miezului pentru rezistenta si evitarea
deformarilor.4-Imbinarile sipcilor pe rindurile vecine trebuie sa fie situate le distant de min
250mm.5-sipcile sa fie bine aplicate.
7.Aplicarea adezivului si formarea panelelor. Miezul de sipci este uns cu clei fiind
trecut prin masina de intins clei cu valturi.Pachetele se formeaza intre 2 placi de aluminiu si
consta in: -asezarea pe o placa de aluminiu a unui strat de furnir transparent de 3-4mm grosime
peste care se aseaza miezul uns cu clei apoi un furnir,peste care se aseaza a doua placa de
aluminiu si se introduce in platanele piesei.
8.Presarea panelelor- presa hidraulica t0 platanelor 100-1100;presiunea 8-12
daN/cm2;Durata de presare este in functie de grosimea fetelor,natura adezivului si se stabileste:34min(timp de baza)+1min pentru fiecare mm grosime de furnir(timpul de transmitere a caldurii
de la platan pina la stratul de clei).
9.Conditionarea si taierea la format a panelului.Dupa presare panelele se
conditioneaza in 2 etape: -o conditionare partial aprox.8h; -o conditionare definitive intr-o
incapere speciala timp de 3-5 zile (t0 aer 30-350 Waer 30-35%).Dupa conditionare panelele se taie
la formatul necesar la ferestraie de formatizat.
10.Repararea panelului-scopul este de inlaturarea defectelor care apar dupa operatia de
presare:chituire,repararea gaurilor mici si crapaturilor fine.Aplicarea unor petici in cazul
crapaturilor mai pronuntate.
11.Slefuirea panelului-obtinerea unor suprafete cit mai netede fara neregularitati.Masina
de slefuit cu banda lata.
12. Sortarea dupa calitate:AA,AB,BC.
13.Depozitarea,ambalare,expedierea.Depozitarea in magazii curate si uscate-stivele
trebuie sa contina placi de aceeasi dimensiuni si clasa de calitate sis a fie asezate pe platform
perfect plane.

19

Principiul aplicrii adezivului cu valuri: 1 -cilindru de dozare

superioar; 2- cilindrii cauciucai-striai pentru avans i aplicare adeziv; 3furnir ;4-cilindru inferior ; 5- cuv pentru surplusul de adeziv ; 6-cilindrul de
dozare inferioar;7-discuri subiri ;8-cuv cu ap.
13.Notiuni de process de productie. Structura procesului de productie.
Def 1: Cuprinde totalitatea activitatilor care se desfasoara in cadrul unei unitati
economice in scopul executarii de produse.
Def 2. Reprezinta totalitalea activitatilor desfasurate cu ajutorul mijloacelor de munca si
proceselor natural care au loc prin transformarea organizata al obiectelor muncii.
In general procesul de productie consta in actiunea pe care o exercita forta de munca prin
intermediul mijloacelor de munca asupra obiectelor muncii in vederea obtinerii anumitor
produse. Deci pentru organizarea procesului de productie sunt necesare urmatoarele
elemente interdependente:
o Obiectele muncii(material prima,auxiliara);
o Mijloacele de munca (masini,instalatii,linii);
o Forta de munca adica muncitorii.
Procesele naturale-in care asupra obiectului muncii actioneaza factorii naturali fara
interventia omului (uscarea,racirea,fermentarea);
Procesul de munca-sunt procese realizate datorita interventiei omului a muncitorului;
Procese de baza- totalitatea actiunilor exercitate de muncitori asupra materiei prime in urma
carora acestea se transforma in productia de baza a intreprinderii;
Procese tehnologice- totalitatea actiunilor exarcitate de muncitorii asupra obiectelor muncii
in urma carora acestea isi schimba forma,dimensiunile,infatisarea sau structura molecular
(transformarea bustenilor in placaj,traverse,doage);
Procese de manipulare,deplasare- totalitatea actiunilor exercitate de muncitor asupra
obiectelor muncii in scopul dea le deplasa si manipula in mod succesiv sau paralel cu executarea
procesului tehnologic pina la momentul cind acestea devin productie finite;
Procese auxiliare- totalitatea actiunilor menite sa asigure desfasurarea normala a proceselor
de baza prin mentinerea in stare de functionare a uneltelor instalatiilor a utilajelor folosite in
procesul de productie si asigurare cu material prima si material a locului de munca;
Procese de deservire tehnica- totalitatea activitatilor effectuate de muncitor cu scopul de-a
pregati si a intretine in stare de functionare a uneltelor, utilajelor, dispozitivelor special pentru
executarea,deplasarea manipularea a obiectelor muncii.
Procesul de deservire a materialelor -totalitatea actiunilor effectuate cu scopul de-a asigura
20

procesele de baza cu obiectele muncii,mijloace de munca,material auxiliare;

Procese anexe- activitati menite sa asigure valorificarea deseurilor lemnoase prin executarea
diferitelor produse(productia de lazi sau productia palului,pfl); In vederea organizarii productiei
si a muncii atit procesele de baza cit si cele auxiliare si anexe sunt formate din operatii, faze,
treceri,manuiri si miscari.
Operatii-o parte a procesului de productie care se executa neintrerupt de catre unul sau mai
multi muncitori aflati pe acelasi loc de munca actionind asupra unui obiect de munca sau a mai
multora deodata cu mina libera sau cu ajutorul anumitor unelte de mina. Se caracterizeaza si se
identifica prin urmatorii factori constant: obiectele muncii; mijloacele de munca; locul de
munca; executantii si caracterul lucrarii. In general cind se schimba obiectele muncii sau alt
factor se schimba si operatia. Dupa caracterul lucrarilor operatiile pot fi: operatii
tehnologice;operatii de deplasare; operatii de control; operatii de sortare. Dupa modul de
executie operatiile pot fi:manual; manual mecanice; automate. Faza-reprezinta o parte a
operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare tehnologica;
Trecerea-reprezinta o parte a fazei de munca ce se repeat identic ;
Manuirea-este o parte a faze ice reprezinta un anumit grup de miscari ale unui executants
determinate de un scop bine definit;
Miscarea-este cel mai simplu element al activitatii executantului care consta dintr-o
deplasare, luare de contact ssau de desprinderea obiectului muncii de la utilaj sau de la
actionarea organenelor de comanda.
Tipul proceselor de productie: structura fiecarui tip de process de productie depinde de mai
multi factori care sunt determinate de caracteristicile tehnico-economice specifice:
structura procesului tehnologic;
gradul de specializare a locului de munca si al utilajului;
calificarea muncitorilor;
perfectionarea mijloacelor de productie;
frecventa fabricarii diferitelor produse;
Fiecare tip de productie se caracterizeaza prin: cantitatea de produse executate: prin gradul
de stabilitate al sortimentului. Cu cit sortimentul este mai stabil cu atit creste si productia fiindca
se elimena diversele intreruperi ce apar cu ocazia schimbarii sortimentului.
Dupa natura si cantitatea produselor se disting urmatoarele tipuri de productie:
1.productia individuala sau bucata-in care se executa produse la comanda cite o bucata sau
un numar redus de bucati, Acestui tip de productie este characteristic ca se executa un singur
produs si nu mai mult in paralel. Procesul tehnologic este neorganizat productivitatea muncii este
scazuta iar pretul de cost este mare, productia se executa manual sau la masini simple universal,
nomenculatorul de produse este foarte variat iar volumul de productie este foarte mic;
2.productia in serie-se executa intr-un numar mai mare de bucati in serii de diferite marimi
dar de acelasi fel, Caracteristica acestei productii este faptul ca produsele se executa succesiv si
paralel in serie care se repeat periodic. Nomenculatorul de piese este relaiv redus in comparative
cu productia individuala, Marimea seriei depinde de capacitatea de productie a sectiei respective
de unitate de produse planificate intr-o perioada corespunzatoare de numarul de schimburi, de
numarul zilelor lucratoare, deasemenea marimea seriei depinde de cererea produsului pe piata.
La productia de serie se folosesc dispositive, unelte, masini special dar si unele universale.
Productivitatea - mare decit productia individuala si pretul de cost mai mic;
3.productia de masa-este caracteristic fabricarea constanta a unui nomenculator redus de
produse sau a unui singur produs da in cantitati foarte mari. Locurille de munca sint specializate
pentru executarea unei singur operatii sau a unui numar redus de operatii, se folosesc masini,
utilaje, aggregate, linii specializate cu un randament mare care permit obtinerea unui nivel inalt
de mecanizare si automatizare al lucratorilor. Se utilizeaza cele mai modern metode de
organizare a productiei si a muncii.
Lot-este alcatuit dintru-n numar de piese identice constructive si tehnologic care se
21

preelucrareaza folosind acelasi timp pentru pregatirea si incleerea operatiilor.

Organizarea procesului de productie: reprezinta ansamblu de activitati care privesc
reunirea in acelasi timp si in acelasi spatiu a elementelor component ale unui process de
productie pe baza planului de productie a tehnologiei existente si normativelor in scopul
realizarii produselor sau a serviciilor planificate de calitate inalta si cu cheltuieli minime de
organizare. Organizarea productiei se dasfasoara sub 2 aspecte importante:
1) organizarea productiei in timp-care include urmatoarele activitati: - Stabilirea ciclurilor de
productie; - Divizarea planului de productie pe sectii ateliere, formatiuni de lucru tinind cont de
ciclu de productie; - Programarea operative a productiei adica stabilirea formei prelucrarii
reperelor pe fiecare loc de munca.
2) organizarea productiei in spatiu- cuprinde urmatoarele activitati: - Amplasarea optima a
sectiilor, sectoarelor si a locurilor de munca; -circulatia rationala a obiectelor muncii.
Verigele organizarii productiei sunt: locul de munca; zona tehnologica (un grup de locuri
de munca) care efectuiaza aceleasi operatii tehnologice; sectia de productie adica mai multe
zone tehnologice.
Principiile organizarii procesului de productie: Pentru a crea premizele favorabile
indeplinirii eficiente a planului de productie (cantitativ, calitativ si la termen) pe baza carora
intreprinderile industriale isi desfasoara activitatea. La organizarea productie trebuie respectate
urmatoarele principii de baza :
1. Principiul proportionalitatii- urmareste existent aceleasi concordante in ceeea ce
priveste cantitatea de productie obtinute intro unitate de timp la fiecare veriga daca nu se
respecta acest principiu el duce la realizarea frinarii productiei realizarii;
2. Principiul ritmicitatii- pe fiecare veriga a organizarii productiei trebuie sa fie respectata
aceeasi viteza de fabricatie;
3. Principiul paralelismului- potrivit carora lucrul efectuat la mai multe locuri de munca in
paralel intrun anumit moment asupra diferitelor parti component ale unui produs asigura
specializarea locurilor de munca si reducerea ciclului de productie;
4. Principiul liniei drepte- in circulatia produselor trebuie asigurat cel mai scurt traseu
adica in linie dreapta fara intoarceri si fara sa se intersecteze traseile diferitelor produse.
5. Principiul continuitatii- impune reducerea la minium intreruperea in organizarea
productiei.
14. Structura procesului tehnologic. Debitarea elementelor din lemn masiv. Utilajul folosit
la debitarea lemnului masiv.
Proces tehnologic-este acel proces in cadrul caruia material prima si materialele se
transforma nemijlocit in semifabricate sau produse finite care formeaza productia de baza a
intreprinderii.
Procesul tehnologic dupa gradul de inzestrare tehnica se poate executa pe cale manuala
sau mecanica. Procesul tehnologic depinde de constructia articolului de material folosita de
utilajul folosit, de calificarea muncitorului.
Procesul tehnologic este compus din urmatoarele elemente:
1. Operatii tehnologice; 2. Faze; 3. Minuiri; 4. Miscari
Operatia- este acea parte a produsului tehnologic care cuprinde actiunile intreprinse asupra
obiectelor muncii pe un anumit loc de munca prevazut cu anumite utilaje si unelte de munca.
Operatia are ca efect schimbarea formei si a dimensiunilor materiei prime prelucrate. Dupa
modul cum se executa operatiile pot fi: -manual; manual-mecanic; mecanizate; automate;
Operatiile pot fi: 1.de trecere(material prima---scula aschietoare); 2.pozitionale(scula
aschietoare---materia prima);
Faza este partea operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare
tehnologica.
Minuirea este o parte a fazei care consta in executarea unei actiuni separate sau a unui grup
22

de miscari de catre un muncitor in vederea prelucrarii materiei prime.

Miscarea este o parte componenta a minuirii si consta in deplasarea obiectului sau a
muncitorului in vederea fixarii pe masina sau desprinderii de masina.
Organizarea productiei in flux reprezinta una din metodele de baza in organizarea muncii
care consta in desfacerea procesului de productie pe operatii si sincronizarea acestora.
Caracteristicile principale ale unei linii in flux :
- Amplasarea locurilor de munca in spatiu potrivit succesiunii normale a operatiilo in
procesul tehn.
- Continuarea si ritmicitatea procesului de productie.
- Sincronizarea operative in vederea executarii lor simultane.
Structura procesului tehnologic : aceasta depinde de materia prima folosite la fabricarea
mobile, de constructia mobilierului si utilajului folosit.
Proces tehnologic: materia prima (lemn masiv,PAL,PFL)---semifabricat+adaos la
prelucrarea mecanica +adaos la umeditate ---- prelucrarea semifabricatelor curate(Rz<<Dn)
(burghierea, cepuirea, operatii de asamblare) -----obtinem piesa sau elementul-----asamblarea--produs finit.
Tehnologia debitarii elementelor din structura mobile
O serie de operatii tehnologice care au drept scop optinerea de semifabricate cu
dimensiuni si forme apropiate de cele finale (dimensiune nominala+adaos la prelucrare), daca
W>12% atunci dimensiunea nominal + adaosul la prelucrare + adaosul la uscare.
Dimensiunile semifabricatului trebuie sa aiba in vedere tehnologia ulterioara de
prelucrare asa in cit marimile adaosurilor sa permita optinerea dimensiunilor finale cu un consum
minim de material lemons si energie.
Operatia tehnologica
Lemn masiv

Caracteristicile elementelor prelucrate

-

1. Retezarea

2. spintecarea
retezarea la cota
3. indreptare,
profilare

sau

rindeluire,

4. Indreptarea fata si cant

5. Rindeluirea o fata sau
un cant
6. Profilare pe masina de
frezat si slefuire
7. Slefuire si strungire, de
frezat si slefuirea.
8. prelucrare si slefuire
Panouri
1. debitarea

a)
b)
a)
b)
c)
-

Semifabricate cu W25% (zvintate)

Semifabricate uscate W= 8-10%
semifabricate pentru curbare in :
1.dispozitiv fara prindere
2.dispozitiv cu prindere
Semifabricat pentru elemente strungite
elemente realizate cu dimensiuni multiple
prelucrarea la ferestraul circular
prelucrarea la ferestraul panglica
elemente cu indreptare prealabila
elemente fara indreptare prealabila
L 500mm
L = 5001000mm
L 1000mm
L 1000mm
L 1000mm
L 1000mm
L 1000mm
Elemente profilate

Adaosul(mm)
40
20
30
70
70
5
3
4
5
6
2
3
2
3
2

a) L 500mm
d) L 500mm
- elemente curbate

6
8
6

10

panouri cu fete furniruite si canturi nemasivuite

23

Furnire
- L 1000mm
- L 1000mm
Toate adaosurile include grosimea taieturilor
1. debitarea

20
25

Debitarea elementelor din lemn masiv : 1.operatiile tehnologice de debitarea a lemnului

masiv in vederea formei semifabricatului ce trebuie optinut din cherestea (patrat, dreptunghi)
retezarea; sectionarea; spintecarea. 2. Cu contur neliniar dispus in plan retezarea; sectionarea;
indreptare o suprafata; insemnare si decupare. 3. Contur neliniar spatial retezarea; sectionarea;
spintecarea; insemnarea; decuparea.
La debitarea lemnului masiv se folosesc 3 scheme tipice de debitare : 1. Longitudinal
transversal; 2. Transversal longitudinal; 3. Combinat.
Alegerea tipului de tehnologie de debitare este impusa
1. de forma si dimensiunile semifabricatelor.
2. Caracteristicile estetice de rezistenta pe care trebuie sa le indeplineasca elemental in cadrul
produsului de mobile;
3. Dotarea tehnica a intreprinderilor, nivelul de calificare;
4. Decuparea fara insemnare prin utilizarea dispozitivelor tehnologice (sablon);
5. se executa diagram de croire (desen materie prima intro scara aleasa cu amplasarea
semifabricatelor pe suprafata ei) pentru fiecare cherestea individual.
Diagram de croire : desenul materiei prime intro scara aleasa cu ampasarea
semifabricatelor pe suprafata ei. R=Vsf/Vmat. Prim*100%
Valoarea randamentului depinde de : 1.Calitatea materiei prime; 2. Dimensiunile materiei
si a semifabricatelor; 3. De diagram de croire; 4. Forma semifabricatului; 5. Calificare; 6. Utilaje.

15.Debitarea elementelor de mobile din semifabricate pe baza de lemn.Diagrama de croire.

Randamentu. Utilaju.
Elementele din structura mobile caracterizate prin suprafete mari se executa din PAL,
PFL, placaj, panel, PAF. Se optin inseminate economii de lemn simultan cu simplificarea
tehnologiilor de prelucrare mecanica si cresterea calitatii suprafetelor, organizarea fluxurilor
tehnologice. Dezavantajul placilor procentul mare de adeziv inglobat in masa lor care duce la
supraincalzirea puternica si uzura sculelor. In vederea intocmirii diagramelor de debitare
trebuie rezolvate urmatoarele activitati :
1. intocmirea nomenclaturilor care se debiteaza din aceleasi sortiment de semifabricate pe baza
de lemn;
2. Gruparea reperelor pe lungimi si latimi;
3. Stabilirea cantitatilor pe fiecare reper conform lantului de fabricatie, nomenclatorului;
4. Stabilirea formatelor standardizate din care se va debita reperele pe sortiment de semifabricat
pe baza de lemn;
5. Trasarea diagramelor de debitare pe fiecare sirtiment si definirea numarului de formate
necesare;
6. Calculul randamentului la debitare pentru diagramele trasate si compararea cu randamentul
planificat.

24

Care sunt utilajele

Agregatul de debitarea a panourilor- debiteaza panoul cu grosimea pina la 75mm. Prelucrarea
se face cu 2-3 discuri si cu un disc prentru debitarea transversala. Toate taieturile longitudinale sa
fac la miscarea de avans(U1). Taieturile transvesrale se fac la cursa de retragere U2 prin
deplasarea discului pe portal la cursa de avans U3. Masa agregatului este format din 2 mese
mobile care permit o deplasare pe lungime si o taiere la lungimi variabile. La cursa de avans cu
U1 ambele mese inainteaza odata iar la cursa de retragere U2, cele 2 mese se pot decala pe
lungimea una fata de cealalta dupa un program anumit de croire. Taierea transvesala U3 se
realizeaza cu discul circulare 3, se face dupa oprirea ambelor mese. Avansul de pelucrare
transversal si longitudinal este de 18m/min, iar avansul de retragere a meselor este de 30m/s.
Diametrul discurile este de 400 mm la o rotatie de 300rot/min, Schemele de debitare sa
intocmesc in prealabil urmarind la realizarea un indicie de utilizare de peste 92%, prin asezarea
panourilor in formate standarte adica PFL,PAL. Prelucrarea panourilor se face in urmatoarele
succesiuni:1.Taiere longitudinal cu cele 2-3 discuri circulare la cursa de avans U1; 2.Taierea
transversal la cursa de retragere a miesei U2 si deplasarea discului la cursa de avans U3 dupa
pozitionarea meselor,dupa programul pentru executarea taieturii. 01.Reglarea agregatelor1.batiul; 2.ferestrau circular longitudinal; 3. Ferestrau circular transversal; 2.1 motor electric;
2.circulatoare; 5si 5.1.rotile de mina; 3.1sanie; 6. Motor electric; 7. Variatorul de turatii
hidraulice 1.1.traversa; 4. Filetul. Intre umerii batiului 7 este prevazuta traversa 1.1 pe care se
deplaseaza ferestraile circulare 2. longitudinale si ferestraul circular 3 transversal. Fiecare disc
circular este actionat de un motor electric propriu cu 300 rot/min miscarea I. Reglarea distantei
intre circulatoarele 2 se face prin deplasarea saniilor pe care sunt fixate motoarele electrice II,
prin axele filetate 4 actionate de rotile de mina 5.1. Pentru fiecare subansamblu format dintre
sanie motor electric este prevazut un arc filetat actionat individual. Pentru taierea transversal cu
discu 3 se deplaseaza sania cu discu 3.1 miscarea III actionata de lantul cinematic formata din
motorul electric variatorul de turatii 7, reductorul de roti dintate si transmisii prin lant cu role.
Pozitiile motoarelor electrice si respective a dicurilor se poate regla pe vertical prin deplasarea
saniilor miscarea IV,adica pentru reglarea inaltimii de taiere.
16.Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv. Avantajele si dezavantajele fiecarei
metode. Utilajul folosit.
Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv
Procesul de debitare este urmat de un sir de operatii de prelucrare mecanica prin care
25

elementele lor debitate li se confera forma, dimensiunile si calitatea corespunzatoare a

suprafetelor.
Principalul procedeu - tierea. Prelucrarea mecanic prin tiere cuprinde:
- prelucrarea prin achiere;
- fr achiere (despicarea, tierea cu foarfece).
Prelucrarea prin achiere cuprinde: metodele de prelucrare a lemnului ce stau la baza fabricrii
uilor i ferestrelor: tierea, rindeluirea, frezarea derularea, decuparea, gurirea, strunjirea,
copierea, lefuirea .a.
Prelucrarea fr achiere: despicarea, tierea la foarfece, tanarca, etc.
Procesul de tiere depinde de: specia lemnoas i poziia planului de tiere faa de direcia
fibrelor.
Tierea se realizeaz n general cu cuite elementare, care snt puse n micare de mainile de
prelucrare mecanic a lemnului.
In succesiunea operatiilor se asigura mai intii precizia de prelucrare in sectiune (lxG), dupa
care urmeaza prelucrarea la lungime (retezarea). Prin aceste operatii se creaza baze de asezare
pentru urmatoarele operatii : (cepuire, burghierea, scobirea, profilarea). Pentru optinerea
peselor interskimbabile se folosesc :
1. Baza tehnologica suprafete reale, puncte linii pe aceste suprafete. Ele pot fi
a) de asezare suprafata de asezare in dispositive, pe masa in raport cu care se executa
prelucrarea
b) de ansamblare cep si scobitura.
c) de masurare.
2. Baza constructive (axe, linii ajutatoare)
a) Principal determina dimensiunile si pozitia piesei in articol.
b) Auxiliara pozitia piesei in dispositive de prelucrare
Clasele de rugozitate : 4; 8; 16; 32; 60; 100; 200; 320; 500; 800; 1200; 1600.
- Deb longitudinal 36; 78
- Deb transversal - 66; 67
- Frezarea suprafetelor - 59
- Incleierea - 6
- Finisarea transparent 910
- Finisarea opaca 6.
Asezarea sigura si calitativa determina precizia de prelucrare
Metode de asezare a semifabricatelor :
1. Asezarea pe o fata > prelucrarea pe suprafata opusa (rindeluirea, slefuirea cu banda lata).

2. Asezarea si prelucrarea pe aceiasi suprafata (de indreptat)

3. Asezarea pe o suprafata, prelucrarea pe alta (de burghiat orizontal)

4. Asezarea a 3 suprafete cu fixarea piesei in dispositive (cepuirea, de frezat de sus)

5. Asezarea pe 2 suprafete prelucrarea celorlalte (de frezat pe 4 fete, de strungit)

26

Pentru obtinerea semifabricatelor cu precizie inalta, forma geometrica corecta, la prelucrarea

mecanica se folosesc tehnologii tipice :
1. Prelucrarea fetei si cantului la 90 masina de indreptat prelucrarea la grosime, latime
masina de rindeluit

2. Fata si cant 90 masina de indreptat 2suprafete la masina de frezat longitudinal pe 4

fete

3. O fata masina de indreptat 3 masina de frezat pe 4 fete

4. Pe 4 fete masina de frezat longitudinal pe 4 fete

Indreptarea.
Rindeluirea n=B*p/100*b ; B-latimea mesei, p-procentul de utilizare a mesei (pentru avansul
mai multor semifabricate : 1 muncitor 50-60%; 80-90% -2 muncitori) b-latimea
semifabricatului.
Diferenta intre grosimea pieselor 4mm.
Defecte la prelucrarea mecanica a semifabricatelor din lemn :
1. Indreptarea insuficienta scama, suprafata aschioasa, umiditatea ridicata : cutite uzate,
rindeluirea inpotriva directiei fibrelor.
2. Lungimea diferita a valurilor pe suprafete prelucrate : montarea cutitelor in arbore gresit,
nu este ekilibrat arboreal port scula.
3. Rindeluirea neuniforma: vibrarea masinii.
4. Rupture de fibre : cutite uzate, grosimea aschiei mari
5. locuri nerindeluite pe suprafata semifabricatului : avansul neuniform sau slab. Taisul
cutitului nui drept, nu este montat uniform in arbore, axa arborelui nu este parallel cu
suprafata mesei.
6. Arsuri. Blocarea avansului cind arboreal se roteste.
Cepuirea operatia de frezare a cepurilor si scobiturilor de diverse forme si dimensiuni
fixe sau demontabile a elementelor din lemn masiv :
-la masina de frezat de jos cu carucior
-masina de cepuit pentru rame (uni si bilateral)
-masina de cepuit pentru sertare (uni si bilateral).
Proces tehnologic - totalitatea operaiilor ce contribuie la schimbarea formei,
dimensiunilor, materiei prime ntr-o anumit ordine.
Dup uscarea materiei prime se trece la debitare n rigle sau alte elemente, dup debitarea
27

brut urmeaz ndreptarea, rindeluirea la grosime, sau profilarea elementelor printr-o singur
trecere sau mai multe cu sau fr lefuire i retezarea la dimensiuni date.
Piesele cu un profil geometric determinat se supun unui control i prelucrrii n continuare cu
ajutorul dispozitivelor.
In continuare se solicit guri, cepuri, scobituri, frezri, lefuiri (elementele se
prelucreaz individual).Elementele apoi se asambleaz n complexe.
Procesul tehnologic - se termin cu finisarea produselor.Calitatea lor depinde de
prelucrarea suprafeelor.
Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv se efectueaza dupa tehnologii tipice:

17.Scopul si tipurile de finisare. Pregatirea suprafetelor pentru finisare. Materiale folosite.

Primele procedee de aplicare a materialelor de finisare se pastreaza si in timpurile
noastre. Aplicarea manuala cu perii , tampoane, role, burete, spaclu. Procedeile manuale se pot
aplica unei game mari de materiale dar o productivitate redusa si consum mare. Dintre
procedeele mecanizate se mentioneaza prin pulverizare prin imersie (scufundare) cu ajutorul
valturilor si prin turnare.
In procesul fabricarii mobilei finisarea reprezinta un grup de operatii prin care se acopera
suprafetele produsului cu o pelicula protectoare (impotriva actiunii factorilor exteriori ,mareste
aspectul estetic decorativ).
Tipurile de finisare:
Finisare transparenta- pastreaza textura lemnului urmareste marimea valorii texturii de pe
suprafetele masive sau furniruite (lacuri , ceruri, uleiuri). Finisarea opaca acopera complect
textura lemnului cind aceasta nu prezinta o valuare estetica deosebita si ii ascunde in acelasi timp
unele defecte de structura (vopsea, emailuri si lacuri intens colorate) Finisare de imitatie se
aplica diferite materiale pentru emitarea culorii, texturii speciilor pretioase. Finisare speciala
artistica folosirea incrustare, sculptura , si bronzarea.
Pregatirea supraftelor p-ru finisare. Operatiile de pregatire se impart in 2 parti
principale: operatii obligatorii- slefuirea clasa 9-10, desprafuirea, conditionarea; Operatii
specifice: Finisarea opaca curatirea suprafetelor de pete de rasina sau a pungilor de clei care
aduc in continuare patare a suprafetei. Grunduirea de a mari densitatea lemnului o aderenta
mai buna dintre support si materialul de finisare, incleierea porilor. Chitiurea si spacluirea
suprafetelor. Operatii de granite dintre chituire si vopsire. Finisarea transparenta - curatarea de
pete sau strapungeri de adeziv. Inlaturarea scamei inlaturarea unei forme a materii de finisare,
economia lor. Aplicam pe suport solutie de adeziv de 3-5 % sau grunt, uscarea si slefuirea cu
hirtie abraziva 6-8. Grunduirea sau umflarea porilor pentru a obtine o pelicula uniforma a
materialului de finisare. Colorarea este operatie prin care se schimba culoarea naturala a
lemnului cu scopul inbunatatirii aspectului decorativ.
Materiale folosite curirea petelor de rin operaie obligatorie rezolvarea lor cu
solveni organici, aceton, benzol, alcool etilic, prin saponificare cu ajutorul unor soluii alcaline.
Materialele pentru decolorare. Decolorarea se practic n cadrul operaiilor de
nfrumuseare a lemnului, uniformizarea culorii. Materialele care se foloseste perhidrolul 3550 % i amoniac, acid oxalic , clorur de var. Materialele pentru albirea suprafeelor un aspect
estetic deosebit, tratarea lemnului cu suspensii de pigmeni de culoare alb fr a acoperi textura.
Decolorarea i albirea, perhidrol 100 pri, amoniac 25% 5 pri, grunt pentru albire 10 pri,
urelit c 70% o parte ap dou pri + past pentru albire 3 prti.
Materiale pentru chituirea i pcluirea suprafeelor operai de grani ntre
pregtirea suprafetei i aplicarea materialelor de finisare au scopul uniformizrii suprafeei prin
umplerea golurilor cu chit sau mas de paclu. Chitul,materiale consistente pe baz de uleiuri sau
reini sintetice cu materiale de umplutur i cantiti mici de solveni (uscare natural, la cuptor)
28

chituirea de obicei se face local dup o gruntuire prealabil. Masa de paclu este produs pe baz
de rini sintetice cu uscare la cuptor,avnd rolul de a umplea toi porii pe suprafata panoului.
18.Aplicarea prin turnare
Principiul metodei consta in scurgerea materialelor de finisare printr-o Fanta cu
deschiderea variabila si trecerea panoului pe subt aceasta Fanta cu viteza constanta. Materialul de
finisare este colectat de un jgheab intrun rezervor de unde cu ajutorul pompei este adus dinou in
capul de turnare. In vederea optinerii unei pelicole egale ca grosime pe suprafata panoului au fost
realizate mai multe tipuri de capete de turnat. Materialele de finisare se scurg sub forma de
perdea pe toata latimea suprafetei si se lacuieste.
Constructia masinii de turnat :
1.Transportator de alimentare si stivuire; 2. Filtru; 3. Pompa; 4. Conducte de alimentare; 5. Cap
de turnat; 6. Dispozitiv de reglare a capului de turnat in pozitie orizontala; 7. Roata de mina
pentru reglarea vertical a capului; 8. Jgheab pentru recuperarea M. de F; 9. Rezervor pentru MF.
Organizarea locului de munca la masina de turnat.
Latimea fantei pina la 5mm
Lungimea capului 300-1900mm
Viteza de turnare a lacului in capuri aproximativ15-150m/min
Viteza transportorului 40-120m/min
Maina de turnat lac - este format dintr-un batiu 1 un rezervor pentru lacuri 2, capul
de turnare 3, jgheabul 4 pentru recuperarea lacului, benzile transportoare 5, conducta de
alimentare cu lac 6, pompa de lac 7, filtrul 8, conducta de scurgere a lacului din jgheabul de
recuperare.
Maina de turnat lac este deservit de cinci muncitori: muncitorul, principal comanda
banda de transport i cu un muncitor ajutor face alimentarea benzii cu piesele de lemn, iar
ali trei ajutori evacueaza piesele lcuite din maina. Piesele de lcuit trec cu ajutorul benzii
pe sub perdeaua de lac i, apoi, snt depozitate pe rastele fixate pe carucioare in poziie
perfect orizontal, pentru a se evita scurgerea lacului i pentru a se forma pelicule uniforme.
Pentru a se realiza o pelicul cu grosime, de 1,2 mm trebuie s se toarne trei straturi de
lac.
Dup fiecare strat snt necesare perioade de uscare ce se efectueaii, in aceleai condiii ca
i la aplicarea lacului prin pulverizare.

29

Masuri de protecie a
muncii. n ncperea n
care
este
amplasat
masina de turnat lac
trebuie s existe instalaii
de ventilare. Banda de
transport nu trebuie atins
cu minile n timpul
funcionrii
maini
Conductele
pentru
evacuarea apei calde la
recipientul mainii trebuie
izolate, pentru a-i feri pe
muncitori de arsuri.
Tipuri de capuri
de turnat :
a) cap deschis; b) cap inchis cu fanta; c) cap cu dig (plotina); d) cu dig si ecran.
1. Piesa; 2. Ecran inclinat; 3. Conducta de alimentare (pluta); 4. Pelicola de finisare; 5.
Transportor; 6. Jgheab; 7. Cap cu fanta; 8. Dig; 9.
Perete despartitor; 10. Filtru.
a) Dezavantaje : suprafata de evaporare mare si
deschisa; neuniformizarea aplicarii; toxicitate
inalta; pentru viscozitati mai reduse. Avantaje :
simplu in constructie; usor de intretinut.
b)Dezavantaje : grosimea neuniforma a pelicolei;
Avantaje : nu este toxic; aplicarea uniforma;
reglarea
fantei;
cu
diferite
viscozitati.
c)Dezavantaje : trebuie sa tinem cont de
viscozitate; Avantaje : este inchisa. d)
Dezavantaje : complicata in constructie;
deservirea grea. Avantaje : uniformitatea
suprafetei si a pelicolei; toxicitate mica.
19.Aplicarea prin pulverizare
Este raspindita; Usor de minuit; Keltuieli mici; Utilaj simplu.
Toxicitate inalta; Locuri amenajate; Se executa manual.
Procedeul de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare este utilizata pe scara
mare la finisare lemnului. Solutia de lac este dispersata in particole foarte fine care apoi sunt
proiectate pe suprafetele de finisare cu ajutorul pistoalelor de pulverizare formind un strat
uniform.
Aplicarea Materialelor de finisare cu ajutorul aerului, consta in antrenarea printro duza a
materialelor de finisare sub forma de solutie de un get de aer sub
presiune (0.3-0.6Mpa presiunea aerului), M.F trec prin pistol cu
presiunea P=0.2-0.15Mpa.
Duzele se clasifica : cu antrenare exterioara si cu antrenare
interioara.
Diametrul fantei- 0.45..3.5mm ( poate ajunge pina la 6mm).
Aparatul folosit este pistolul de pulverizare si este conceput
in asa fel incit sa se poata face un dozaj anumit intre cantitatea de
30

aer si material de finisare care trece la un moment dat prin duza de pulverizare. Viscozitatea
aproximativ 18-22sec; Diametru- 4mm.
Se regleaza presiunea aerului si conul de pulverizare. In timpul aplicarii pistolul se tine la
o distanta 150-300mm fata de suprafata de vopsit si se deplaseaza cu o viteza constanta pe
suprafata piesei in benzi paralele. Stratul urmator se aplica deobicei in directie perpendiculara
fata de stratul anterior.
Pentru a evita scurgerea lacului la marginea panoului, se recomanda ca atunci cind getul
de lac este inafara suprafetei de lacuit admisia lacului sa fie oprita.
Consumul materialelor de finisare : aproximativ 30-150g/min; aer : aproximativ 23
26m /ora.
Materialele de finisare pot fi aplicate reci sau incalzite la temperatura de 70-75.
Pulverizarea se face in cabine speciale, prevazute cu instalatii de aspirare a particolelor de
lac care nu se depun (ventilatie, perdele umede, masa strict paralela cu podeaua, motoarele
instalatii trebuie sa fie inafara cabinei, cirpele tampoanele intro lada metalica care se inchide).
Constructia pistolului pneumatic
Rezervor de MF; 2. Opritor de MF; 3. Pirghie; 4. Supapa; 5. Arc; 6. Torpila; 7. Piulita de reglare
a supapei de aer; 8. Rezervor aer; 9-14. Canale de trecere a aerului; 10. Conducta; 11. Opritor
aer; 12. Clempus; 13. Bucsa; 15. Ajutaj inelar de aer; 16. Inel; 17. Canal marginit de aer pentru
latimea getului; 18. Duza; 19. Ajutaj pentru MF.
20. Procedee de uscare a lacurilor si vopselelor aplicate pe suprafata lemnului. Durata de
uscare.
Prin notiunea de uscare a lacurilor si vopselelor se intelege totalitatea proceselor fizice
si chimice care aduc la intarirea peliculei materialului de finisare aplicat pe suport.
Uscarea materialelor de finisare- totalitatea proceselo fizice si chimice care aduc la
intarirea peliculei materialelor de finisare aplicate pe un suport.
Se folosesc procedee de uscare naturala si fortata.
Naturala - la aer liber la temper. incaperii(18-25C), timpul 2 ore sau citeva zile.
Fortata - se intervine cu o serie de factori fizici pentru a grabi uscarea peliculei si
poate fi:
1) Convectie- fortata si naturala
2) Radiatie electromagnetica si electronica
1. Metoda de ucare prin convectie consta in incalzirea panoului finisat cu ajutorul unui curent
de aer cald. Incalzirea panoului se face inainte de aplicarea m/f., se recomanda pina la
aplicare ca prin incalzire o parte din aer paraseste porii lemnului. Panoul cald venind in
contact cu lacul il absoarbe in pori ducind in final la o lacuire fara bule de aer in porii
lemnului si la o buna aderenta a materialului de lemn. Avind in vedere ca pentru finisarea
lemnului se folosesc materiale cu solventi dupa aplicarea acestora, inainde de a trece la
faza de uscare fortata este necesara o perioada de 1,2 min in care panoul sa fie mentinut la t
normala perioada de zvintare si ea este hotaritoare pentru obtinerea peliculei uniforme,
netede si fara bule de aer. M/f se aseaza si se intinde pe suprafata panoului.
2. radiatia electromagnetica radiatia ultrarosii si ultraviolete.
Uscarea cu raze infrarosii prezinta unele avantaje fata de convectia fortata; transferul de
caldura se face permanent, iar procesul de uscare se produce de jos in sus, vaporii de solventi
putind iesi din pelicula fara nici o dificultate.
3. Radiatii nucleare- au inceput sa fie utilizate la intarirea lacului in flux de electroni, obtinuti
cu ajutorul unui accelerator a particulelor.
Durata de uscare - durata de trecere a peliculei de lac din faza lichida in stare solida.
3 etape:
31

Uscarea la praf- este considerata incheiata cind pelicula este uscata superficial si nu mai
prinde praf
Uscarea la amprentaUscarea completa- intarirea in adincime.

21.Clasificarea instalatiilor tehnologice.Agregatul de debitat panouri.

Instalatia tehnologica masini agregate asezate in linii complexe conform procesului
tehnologic.
Transportarea pieselor de la o masina la alte poate fi:
a) Manula;
b) Automata (mecanizata).
Liniile pot fi : semiautomate sau automate.
- linia semiautomata atunci cind linia complexa, o parte din masini necesita o ingrijire
individuala si toate sau o parte din masini sau agregate sint legate cu transportoare.
- linia automata- masinile sunt aranjate dupa procesul tehnologic, lucreaza automat si sunt
legate intre ele prin transportoare.
Insatalatiile tehnologice dupa gradul de prelucrare sunt :
Linia automata complexa- piesa trece toate operatiile procesului tehnologic.
Linia automata partiala- atunci cind se executa o parte din operatii tehnologice legate de
prelucrarea piesei.
Avantajele instalatiilor tehnologice :
- productivitate inalta
- avans mecanic sau automatizat
- securitatea muncii inalta
- au posibilitate de reglare in limite largi
- executarea mai multor operatii la o singura trecere.
Pentru debitarea panourilor se folosesc agregate cu productivitate ridicata si cu
posibilitate de debitare la diferite formate si deminsiuni.
Agregatul de debitare a panourilor
Agregatul debiteaza panouri in pachete cu grosimea de 75mm; prelucrarea se face cu 23 discuri circulare (2) pentru debitarea longitudinala si cu discul 3 pentru taierea transversala.
Toate taierile longitudinale se fac la miscarea de avans, cursa inainyte U1, taieturile
transversale la cursa de retragere U2, prin deplasarea circulatorului (3)pe portalul (1) cu avans
U3. Masa agregatului este
formata din 2 mese mobile (5);
(5.1) care permit decalarera pe
lungime si o taiere pe latimi
variabile la cursa de avans U1.
Ambele mese inainteaza odata,
iar la retragerea U2 cele 2mese
se pot decala pe lungimi una fata
de alta dupa o programa
introdusa in cofretul de comanda
pe cartele perforate. Taierea
transversala U3 realizata de
caruciorul cu disc circular 3
dupa oprirea ambelor mese,
avansul
la
prelucrarea
longitudinala si transversala este
32

de 18m/min. Iar avansul de retragere a

meselor este de 30m/min. , diametrul
discului circular 400mmla o turatie de
30000rot/min,. Schemele de debitare se
intocmesc prealabil urmarind realizarea
unor indici de utilizare de peste 92%. Prin
asezarea panourilor 4 in formate standart.
Prelucrarea se face in urmatarele
succesiuni:
1. Taiere longitudinala cu cele 2
discuri circulare (2) la viteza de avans U1.
2. taierea transversala de la cursa
de retragere a mesei U2, si deplasarea
circulatorului U3 si meselor 5 si 5.1 la
pozitia stabilita dupa program, pentru
executarea taieturii b si b1 si in continuare
pentru urmatoarele taieturi transversale.
Reglarea agregatului
Intre umerii batiului (1) este
prevazuta traversa (1.1) pe care se
deplaseaza ferastraiele circulare (2)
longitudinale si ferastraul circular transversal (3). Fiecare disc circular esta actionat de un
motor electric propriu cu n = 300 rot/min (misc. I).
Reglarea distantei intre circularele (2) se face prin deplasarea saniilor pe care sunt
fixate ME (miscarea II), pe axele filetate (4) actionate de rotile de mina (5) si (5.1). pentrtu
fiecare subansamblu format din sanie, ME este prevazut un ax filetat actionat individual.
Pentru taierea transversala cu discul (3) se deplaseaza sania (3.1) (miscarea III),
actionata de lantul cinematic format din ME (6), variatorul de turatii hidraulic (7) reductorul cu
roti dintate si transmisi aprin lant cu role.
Pozitia ME si respectiv a discurilor se poate regla pe vrticala prin deplasarea pe senile
(miscarea IV), adica pentru reglarea inaltimii de taiere.
22.Agregatul pentru furniruit si prelucrat canturi.
Agegatul dat in fabricile de mobila, de usi , ferestre, pentru aplicarea si prelucrarea
bordurilor din furnire, folii , inl;ocuitor de furnire sau borduri din lemn masiv. La agregat
pentru aplicat si prelucrat furnire pe acnturi, succesiune operatiilo este urmatoarea:
A. aplicarea adezivului pe canturile panourilor, se executa cu o rola (1); adezivul
folosit, fiind adeziv termoplastic mentinut intr-un rezervor cu o capacitate de 8 litri, la t= 250
C, prin inalzire cu o rezistenta electrica de 2,5kw; rola de aplicare are o t de 250 C .
B. Inmagazinarea si aplicarea furnirului. Inmagazinarea furnirelor pentru aplicarea pe
canturi se face in caseta de furnire (2) ; fornirele taiate la lungime + adaos la prelucraea
mecanica, depozitate in pachet pe cant. In cazul aplcatrii foliilor din materiale plastice, pe masa
casetei de alimentare se monteaza un ax, pe care se deruleaza rolele in benzi continuie.
Aplicarea se face prin presare de catre rola de presare (3) cu diametrul mare, in continuare
bordura fiind presata de rolele de avans (4).
C. retezarea bordurii la lungime se executa la doua discuri circulare (5,6), fiecare
actionate de catre un motor electric propriu. Se folosesc discuri circulare cu diametrul egal cu
120mm, cu dinti armati cu placute,cu turatia N=12000 rot/min, viteza de taiere de 75m pe sec,
asigurind o prelucrare de calitate fara sachiere. Operatia de retezare se face la deplasarea
panoului, miscarea de lucru a ferestraielor fiind comandata pneumatic.
D. Frezarea furnirilor se executa cu freze (7), actionate de un motor electric propriu;
33

cele doua capete de frezat se folosesc pentru tuns furnirla grosimea panoului, turatia
N=1200rot/min.
E. frezarea canturilor se face cu 2 freze (8) fiecare actionate de un motor electric cu
turatia N=12000rot/min. Se pot executa operatii de frezare si profilare sub unghi = -15grade
pina la +95 fata de orizontala.
F. Slefuirea canturilor se executa de o banda abraziva fara sfirsit, tensionata si
condusa de 3 valturi cu axul vertical (9). Banda este presata de suprafata cantului de un sabot
de presare pneumatic. Se folosesc benzi pe suport din pinza cu o granulatie de la 100- 120 la
care se asigura o fiteza de taiere V= 25m/sec si o miscare de oscilatie in plan vertical.
G. Rotunjire si tesirea canturilor se executa, fie prin slefuire cu benzi sau discuri
orientabile (10), fie prin freze cu axul inclinabil sub unghi de la 15-75 grade. Agregatul se
compune dintr-un batiu, corpul fix si mosbil reglabil fata de ce fix prin deplasarea dea-lungul
ghidajelor batiului, cu cursa maxima de 3200 mm. Fiecare din cele doua corpuri cuprind grupul

pentru incalzit si aplicat adeziv. Grupul rolelor de presare. Ferestraiele circulare de retezat.
Frezele de nivekat furnire. Frezerele universale. Grupul de slefuit canturi. Grupul de tesit
canturi.
23.Agregatul multiplu de burghiat panouri
Executa operatia de burghiuat pe una sau pe 2 fete, pe 2 canturi, cele transversale cu
ajutorul capetelor de burghiat multiple; fiecare cao de lucru are 2 mandrine portscula cu
distanta intre axe 32 mm. Schema tehnologica de prelucrare cu 8 capete de lucru in care:
- pentru prelucrarea ccanturilor capetelor de lucru (1) si(2)
- pentru prelucrarea fetelor superioare capetele (3) si (4)
- pentru fetele inferioare (5,6,7,8)
Fiecare cap de lucru este actionat de un motor el-c propriu cu turatia N = 3000 rot/min.
Introducerea panourilor si avansul pentru alimentare se face cu transportoare cu bezi
inguste(9). Panoul este adus de transportoarele (9) in zona de burghiere pina la atingerea
contactului sfirsit de cursa reglat in prealabil la latimea panoului. Aceasta comanda oprire
deplasarii se face prin intermediului motoreductorului de frinare. Cursa capetelor de lucru este
reglata in prealabil in functie de adincimea de prelucrare si este stabilita al progamatorul de
prelucrare electrica. La sfirsitul cursei de gaurire capetele de lucru se retrag, iar panoul este
eliberat de dipozitivele de stringere(10) pneumatice, dupa care transportorul (9) se pune in
34

miscare avind o viteza de 39 m/min, astfel dupa evacuarea panoului prelucratse introduce alt
panou si ciclul de lucru fiind din nou preluat. La acest agregat nr. total de burghie este de 168
cu diametrul maxim = 20mm, iar distanta maxima intre axele extreme este de 650 mm.
Productivitatea este de 15-20 panouri minimum, adica ciclul de luru este de 3-4 sec.

Reglarea agregatului
1. Montarea burghiilor in mandrinele capetelor de lucru orizontale si verticalein functie
de nr. De gauri, diametrul gaurii si distante dintre axe.
2. Reglarea pe verticala a pozitiei motorului (1) pe sania prevazuta pe coloana de
sustinere prin actionarea rotii de mina (12) si dispozitivul surub piulita. Reglarea pe
orizontala se executa in miscarea IA se face prin fixarea cursei de deplasare a ME si
grupului de burghiere.
3. Reglarea pozitiei capetelor de lucru pentru burghierea suprafetelor interioare.
Deplasarea grupului de burghie se face prin actionarea unei roti dintate montate pe
traversa D si saniiile de ghidare prevazute pe aceasta(II). Reglarea cursei de deplasare
pe verticala se realizeaza prin miscarea (IIA).
4. Reglarea pozitiei capetelor de lucru pentru burghierea suprafetei superioare se
realizeaza prin miscarea (III) pe verticala si orizontala (IIIA).
5. Reglarea pozitiei dispozitivelor pneumatice de stringere se realizeaza prin deplasarea
suportului (10.1) pe coloana C, (IV).
6. Reglarea cursei de stringere in functie de ggrosimea panoului (V).
24.Agregatul de rindeluire si profilare a lemnului masiv pe 4 fete (IP-4)
IP-4 realizeaza o productivitate superioara in conditiile unei inalte precizii de
prelucrare; este format din 7 axe de lucru acaror succesiune a operatiilor este aratata in figura.
La aceasta masina intr-o singura trecere se realizeaza prelucrare a 4 fete cu posibilitatea
profilarii fetelor si canturilor in urmatoarea ordine:
1. rindeluire fetei inferiaore formind baza de asezare A ( arborele 1).
35

2. frezarea cantului drept formind baza de asezare B ( arborele 2 ).

3. frezarea profilata a canturilor ( arborii 3 si 4)
4. rideluirea la grosime ( arborele 5 )
5. profilarea fetei superioare cu freze si cutite profilate (arborele 6)
6. profilarea fetei inferioare sau spintecare ( arborele 7)
La acest agregat se asigura o precizie superioara si datorita faptului ca suprafetele se
prelucreaza succesiv formind in primele operatii baza de asezare a fetei prelucrate A si B, iar
in raport cu acestea se executa celelalte operatii pe canturi si fete. Se asigura astfel atit precizia
dimensiunilor, cit si conditiile de planitate si paralelism a canturilor. Are lungimea de prlucrare
de la 500 3000 mm; latimea de la 25-300 mm; grosimea 14-110 mm. Turatia arborilor
verticali si orizontali este de 6500 rot/min; adincimea maxima de taiere este de12 mm pentru
frezele orizontale si de 10 mm pentru cele verticale. Avansul mecanic este realizat de role de
avans canelate presate elastic pentru prelucrarea denivelarilor si adaosului la prelucrare.
Avansul este realizatr si de role de presare a piesei de rigla de ghidaj,role care se rotesc pe
cantul piesei.
Reglarea agregatului consta in urmatoarele operatii:
1. Reglarea pozitiei mesei principale, fata de arborele portscula 5, in functie de grosimea
finala a piesei;
2. Reglarea pozitiei mesei din fata in raport cu masa principala, i functie de grosimea de
prelucrare la indreptare;
3. Reglarea pozitiei reiglei de ghidaj, fata de arborele vertical 2, in functie de grosimea de
prelucrare a cantului vertical;
4. Reglarea pozitiei arborilor 3 si 4 pe verticala dupa operatia de profilare pe grosime a
piesei;
5. Reglarea pozitiei arborilor 6 si 7, pentru profilare 6 si profilare sau spintecare 7;
6. Reglarea latimii de prelucrare, prin deplasarea arborelui vertical 4;
7. Reglarea avansului in functie de latimea si grosimea de prelucrare.
Masuri de protectie muncii. Agregatul este dotat cu capote de protedctie, clape articulate
pentru impiedicarea reculului pieselor si bare de presare 8 in zona de lucru a arborilor portcutite

orizontali.pentru evacuarea aschiilor sunt prevazute capote de captare la fiecare arbore, care vor
fi conectate la instalatia de exhaustare. Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca capotele
de protectie sunt montate.
25.Notiuni de interschimbabilitate si precizia de prelucrare. Erorile de fabricatie
Prelucrarea reperelor in conditii de productii de serie sau de masa se realizeaza in baza
unei documentatii (desen de executie) elaborate astfel incit sa asigure conditii tehnice si
functionale impuse de normele si standartele in vigoare.
36

Execuia poate fi realizat cu un grad de precizie suficient de mare, astfel nct piesele
obinute s poat fi asamblate n produs far operaii suplimentare de ajustare, deci formele i
dimensiunile pieselor rezultate din prelucrare se vor afla n cadrul unor abateri care s permit
obinerea calitii produsului n condiii dinainte stabilite.Aciunea industrial care conduce la
asemenea rezultate este fabricaia interschimbabil a pieselor, iar piesele care ndeplinesc aceste
condiii se numesc interschimbabile.Principalii factori care determin schimbrile dimensionale
ale pieselor n procesul de prelucrare snt:
-precizia de prelucrare pe maini-unelte agregate i linii tehnologice;
-abaterile dimensionale ale pieselor n funcie de variaia umiditii lemnului datorit
umiditii relative i temperaturii aerului din mediul nconjurtor.
Precizia de prelucrare este gradul de apropiere a dimensiunilor reperului prelucrat fa de
precizia impus prin documentaia tehnic.
Precizia de prelucrare este determinata de o serie de factori: specia materialului lemnos;
directia de prelucrare; umiditatea lemnului; de scula askietoare; calificarea muncitorului; etc.
Condiiile care pot asigura prelucrarea interschimbabil snt: aplicarea sistemului de tolerane
i ajustaje (prelucrarea pieselor n limitele unor abateri prescrise), dotate cu utilaje i dispozitive
de lucru corespunztoare preciziei cerute, asigurarea cu scule, instrumente, aparate de msur i
verificare, introducerea n fabricaie a materialelor lemnoase corespunztor condiiilor de
utilizare, reglarea corect a mainilor prin respectarea regimurilor de lucru prescrise i asigurarea
unui control tehnic pentru urmrirea preciziei de prelucrare.
Tehnologia de fabricaie bazat pe cooperare n producie, prin care elemente, complexe sau
subansambluri ale aceluiai produs snt executate de mai multe ntreprinderi, fabricaia
interschimbabil reprezint condiia de baz pentru sporirea eficienei economice, creterea
productivitii muncii i asigurarea calitii produselor.
Prelucrarea interschimbabil este necesar pentru organizarea formelor superioare de
producie cum snt: montarea pe band rulant, prelucrarea pe linii de fabricaie, mecanizarea i
automatizarea, specializarea i cooperarea n producie, adic acele forme care asigur o nalt
productivitate a muncii.
Un rol deosebit de important in asigurarea interschimbabilitii l are muncitorul, care trebuie
s respecte prescripiile de fabricaie, tehnologia de lucru i de control, adic disciplina
tehnologic.
Practic, distana reglat iniial nu rmne constant din mai multe cauze :
*datorit mainilor-unelte, prin:
-lipsa de precizie geometric a mainei
-deformaiile elastice ale mainei n funcie de rigiditatea ei;
-deformaii termice
*datorit sculei prelucrtoare, prin:
-lipsa de precizie a sculei
-deformaii elastice datorit prinderii
-deformaii termice;
*datorita dispozitivelor de fixare, prin:
-lipsa preciziei geometrice a dispozitivului;
-deformaiile elastice ale dispozitivului;
-uzura dispozitivului.
Prin creterea preciziei de prelucrare i asigurarea interschimbabilitii, se pot organiza
forme superioare de producie cum snt: cooperarea n producie, montarea n banda rulant,
prelucrarea pe linii n flux continuu, mecanizarea si automatizarea proceselor de fabricaie, adic
acele forme care asigur o nalt productivitate a muncii.
Prelucrarea interskimbabila a reperelor:
reduce costurile de fabricatie;

reduce costurile la ansamblare si montare;

37

creste fiabilitatea produsului;

cresterea calitatii produsului;

rezistenta inalta a imbinarilor;

scaderea manoperii de executie; etc.

Erorile de fabricatie:
Acestea sunt alcatuite din 2 grupe mari:
1. erorile de prelucrare- sunt erori aparute in rezultatul executarii produsului si pot aparea
din cauza reglarii inadecvate a masinii, uzura sculelor aschietoare, rugozitatea
suprafeetelor. etc.
Erorile de masurare apar ca urmare a impreciziei mijloacelor de masurare, a citirilor incorecte,
a imperfectiunii organelor senzoriale ale subiectilor, a influentii diferitor factori climaterici

26.Precizia dimensiunilor .Dimensiuni,abateri,tolerante.

Caracteristicele geometrice care servesc la definirea si caracteristica calitativa a
elementelor, complexelor si a produselor finite se pot grupa in:
Caracteristici dimensionale;
Caracteristici de forma;
Caracteristici de pozitie.
Respectiv vor exista 3 tipuri de abateri: abateri dimensionale, de forma si de pozitie.
Dimensiunea este una din caracteristicile tehnice care determin mrimea unei piese. La
asamblarea a dou piese se distinge o dimensiune exterioar sau cuprinztoare i o dimensiune
interioar sau cuprins. In industria produselor finite din lemn majoritatea mbinrilor au la baz
sistemul cep-scobitur, cu seciune circular sau dreptunghiular. Dimensiunea exterioar este
reprezentat de dimensiunea cepului, iar cea interioar de dimensiunea scobiturii.
Din cosiderente functionale si tehnologice dimensiunile reperilor se pot grupa in
urmatoarele categorii:
Dimensiunea nominal (L) reprezinta dimensiunea de baza teoretica stabilite in desene de
executie.
Dimensiunea efectiv (Le) este dimensiunea a crei valoare se constat prin msurarea piesei
dup execuie. Valoarea efectiva nu poate fi decit intimplator egala cu cea nominala.
Dimensiunile limita care pot fi: a) valoarea limita
maxima (Lmax); b) valoarea limita minima (Lmin).
Acestea sunt dimensiunile prescrise de proiectant
intre care trebuie sa se gaseasca dimensiunile efective
pentru a asigura conditia de baza a interschimbabilitatii care este:
Lmin Le Lmax
Linia zero linia corespunzatoare dimensiunii de baza fata
de care se masoara abaterile in reprezentarea grafica a tolerantelor
si ajustajelor. Linia zero este linia de abateri a dimensiunii
corespunzatoare dimensiunii de baza.
Se traseaza orizontal sau vertical dupa cum se iau in consideratie abaterile pentru
dimensiunile de baza la lungimea L sau la latimea l a scobiturii si a cepului.
Pentru caracterizarea preciziei de prelucrare se opereaza cu abateri care sunt de mai multe
tipuri:
Abaterea efectiva - Diferena dintre dimensiunea efectiv (Le.) i dimensiunea nominal
(L) AE=LEL.
38

Abaterea prescris, ntre care poate varia abaterea efectiv, se numete abatere limit i poate fi:
abatere superioar (As ), reprezentnd diferena dintre dimensiunea maxim precisa i
dimensiunea nominal As= LMAXL.
abatere inferioar (Ai ), reprezentnd diferena dintre dimensiunea minim i dimensiunea
nominal Ai= LMINL.
Toleranta- este intervalul de variatie a dimensiunilor efective determinat de abaterile
limita precise; - este diferenta dintre abaterea superioara si cea inferioara sau este diferenta dintre
dimensiunile limita precise.
Toleranta este intot deauna pozitiva, T=As-Ai; T=Lmax-Lmin
Zona cuprins ntre limitele dimensiunilor maxime i minime se numete cmp de
toleran. Piesele cu dimensiuni care nu snt cuprinse n cmpul de toleran prescris snt
considerate rebut dimensional.
In sistemul de asamblare cep-scobitur, tolerana la dimensiuni se stabilete pentru cele
dou dimensiuni, adic la lungime i lime, iar pentru o mbinare cu cepuri rotunde, tolerana se
stabilete numai pentru o singur dimensiune, adic diametrul cepului sau scobiturii.
Abaterile limit (As si Ai ) snt stabilite n funcie de precizia necesar pentru
piesa sau complexul ce se prelucreaz. In mod convenional pentru scobitur
(dimensiuni interioare) abaterile se noteaz cu majuscule (As Ai), iar pentru cepuri
(dimensiuni exterioare) cu litere mici (as ai).
27.Ajustajele la asamblarea cepurilor cu scobiturile
Ajustatul forat se aplic la mbinrile n cep i scobitur, cu sau fr clei, unde este
necesar o strngere mare (exemple: mbinarea picioarelor din fa cu rame ezut la scaunele
curbate, mbinarea picioarelor i balutrilor cu placa ezut i splatul la scaunele tip rustic i
colonial, mbinarea traverselor intermediare cu montanii la cercevele i ui etc).
Ajustatul aderent se aplic mbinrilor cu sau fr clei, ale cror scobituri snt situate la
o distan mai mic de 30 mm de la captul piesei (exemple: formarea ramelor i panourilor din
lemn masiv, formarea scheletelor de mobil etc.) precum i pentru mbinrile ncleiate ale panourilor (fixe), realizate cu cepuri cilindrice aplicate etc.
Ajustajul cu frecare se aplic mbinrilor cu sau far clei, la care nu snt necesare
strngeri mari (exemple: mbinrile de capt cu cepuri multiple ale diverselor rame, mbinrile n
lamb i uluc pentru formarea pardoselilor, mbinarea, lambelor n canturile panourilor de PAL.
mbinrile nencleiate, demontabile ale panourilor, realizate cu cepuri cilindrice aplicate) precum
i n toate cazurile de grosimi ale ramelor ce se placheaz, panourilor calibrate la grosime,
distanelor ntre axe ale scobiturilor circulare sau distane ntre repere metalice (poziionarea
balamalelor, accesoriilor de nchidere etc).
Ajustajul alunector se aplic mbinrilor fr clei, la care piesele de mbinat se aaz
cu mna sau prin batere uoar (exemple: tbliile n ulucul ramelor, fundul sertarelor n uluc,
capacele penarelor, rigleta la rigla de calcul etc).
Ajustajul liber se aplic mbinrilor cu joc garantat i unde jocul dintre piese nu trebuie
s influeneze aspectul produsului (exemple: uile de mobil, feele de sertare i capacele n
lcaul lor, panoul de spate al corpurilor de mobil etc).
Ajustajul larg se aplic mbinrilor cu joc mare (exemple: corpul sertarelor n lcaul
lor, mbinrile n cep i scobitur care se fixeaz cu pene, uile care stau n atmosfera umed i
cercevelele de ferestre n tocurile lor etc).
Formarea structurii produselor din lemn are la baza asamblarea fixa, adica nedemontabila
sau demontabila dintre cep si scobitura. Indiferent de sistemul de asamblare, de forma si
dimensiunile cepului si a scobiturii la asamblarea lor este necesara sa se asigure anumite relatii
intre dimensiunile efective ale celor 2 repere. Astfel sistemul de asamblare sa fie compatibil cu
39

cerintile de functionare, constructive si de rezistenta. Dupa dimensiunile efective ale cepului si

scobiturii pot exista urmatoarele tipuri de imbinari:
Imbinare cu joc in care dimensiunea efectiva a scobiturii este mai mare decit
dimensiunea efectiva a cepului.
Imbinarea cu stringere in care dimensiunea efectiva a cepului este mai mare decit
dimensiunea efectiva a scobiturii.

Asamblarea cu joc

Asamblare cu strngere

Asamblarea cepurilor cu scobiturile se face la intimplare, astfel marimea jocurilor si a

stringirilor variaza in limite largi. Pentru a realiza asamblari stringeri si jocuri controlate, care sa
satisfaca cerintile functionale, asamblarile se fac prin diferite trepte de ajustaj sau sisteme de
ajustaj.
Ajustaj relatiile intre dimensiunile efective a 2 piese care se asambleaza, adica ale
cepului si scobiturii. In practica formarii ajustajelor sunt cunoscute 2 sisteme de asamblare
(sisteme de ajustaj).
a) ajustaje sistem scobitura unitara sistem de ajustaje in care se mentin constante
dimensiunile de baza ale scobiturii variind cele a cepului.
b) ajustaje sistem cep unitara - sistem de ajustaje in care se mentin constante
dimensiunile de baza ale cepului variind cele a scobiturii.
Din considerente practice si tehnologice in industria prelucrarii lemnului s-a adoptat
sistem scobitura unitara, in care abaterile limita pentru scobitura se mentin in limite constante si
pozitive (abaterea inf. = 0, iar abaterea sup. +). Pentru aceeasi dimensiune nominala pozitia si
marimea cimpului de tolerante ala scobiturii se poate forma mai multe trepte de ajustaj pentru
cep in functie de pozitia cimpului lui de tolerante fata de cel al scobiturii.

40

28.Clasele de precizie.Stabilirea claselor de precizie.

Abaterile, tolerantele si ajustajele aplicate in prelucrarea lemnului pentru mobila si alte
produse finite de lemn sunt prescrise de STAT 7837-82. Conform acestor norme abaterile limita
respectiv tolerantele se incadreaza in 2 clase de precizie: I si a II la care se adauga tolerante
pentru dimensiuni libere intro singura clasa de precizie.
Conform normelor din acelasi standart abaterile, tolerantele si ajustajele se prescriu
pentru 2 categorii de imbinari:
1 imbinari propriuzise realizate prin sistemul cep si scobitura incadrate in intervalul de
dimensiuni de la 1-200mm respectiv cu 4 trepte de valori: de la 1-10; 11-30; 31-100; 101-200.
2 imbinari pentru repere simple si complexe care realizeaza structura produsului prin
montare si care se incadreaza in intervalul de dimensiuni de la 200 pina la 2500mm in doua
trepte de valori: 201-800; 801-2500.
Sistemul de ajustaje si prelucrare mecanica a lemnului este sistemul de scobitura unitara.
Dupa cum rezulta din datele prezentate in prima clasa de precizie sunt 6 trepte de ajustaje iar in a
doua 5 clase repartizate pe acelasi interval de dimensiuni.
Stabilirea abaterilor pe intervalul de dimensiuni sa facut astfel incit sa asigure tolerante
proportionale cu dimensiunea nominala, adica la prelucrarea reperilor cu dimensiuni relativ mici
si erorile de prelucrare vor fi mai mici. Cu cresterea dimensiunilor respective vor creste si
valoarea erorilor.
Inafara de inscrierea abaterilor cu valori numerice se practica si notarea prin simbolizare
a cimpului de toleranta al cepului si al scobiturii. Ajustajele cu joc fiind simbolizate cu litera j iar
cele intermediare cu i fiind urmate de literele a,b,c in functir de tipul ajustajului.
Simbolizarea cimpului de toleranta al cepului si al scobiturii permite simbolizarea
ajustajelor prin notarea unui ajustaj sub forma de fractie in care la numarator se inscriu simbolul
cimpului de toleranta al scobiturii iar la numarator cel al cepului. Simbolul cimpului de toleranta
al scobiturii se noteaza cu majuscule iar al cupului cu minuscule:
Natura
ajustajului
Larg
Liber
Alunecator
Cu frecare
Aderent
Fortat

Simbolul cimpului de toleranta

scobitura
cep
Cl. I
Cl.II
Cl. I

IB1

IB2

ja1
jb1
je1
ia1
ib1
ic1

Simbolul ajustajului
Cl.II
ja2
jb2
jc2
ia2
ib2
ic2

Cl. I

Cl.II

IB1/ja1
IB1/jb1
IB1/jc1
IB1/ia1
IB1/ib1
IB1/ic1

IB2/ja2
IB2/jb2
IB2/jc2
IB2/ia2
IB2/ib2
-

Stabilirea claselor de precizie

Marimea tolerantei este dependenta de dimensiunea de prelucrare, de criteriile de precizie
ale reperului sau a subansamblului. Aceleasi dimensiuni le poate avea toleranta definita din
cauza ca participa in structura diferitor produse.
Practica arata ca cu cit utilajul este mai complicat cu ait piesa se vaa executa cu tolerante
mai mici si in dimensiuni mai mici, in sistemul se toleranta STAS unitatea de toleranta are
3
valoarea
KSTAS=0.5 L
KSTAS- unitatea de toleranta ; L- dimensiunea la care se refera T ;
Astfel valoarea tolerantei pentru clasa I si II de precizie se va calcula conform relatiilor :
41

T 1 =K 1 0.5 3 L

K 1=0.15

T 2 =K 2 0.5 3 L

K 1=0.3

L- dimensiunea medie din intervalul de dimensiuni considerate ;

T1,2 aderenta calculata pentru interval de dimensiuni considerate pentru I si II clasa de
precizie.
Ex : intervalul 31-100 L= ( 31=100 ) /2=65
T 1 =0.15 0.5 3 65=0.3
T 2 =0.3 0.5 3 65=0.6
Cu cit este mai mare dimensiunea cu atit toleranta este mai mare. T 2 la clasa II de precizie
este intotdeauna de 2 ori mai mare ca T1.
Alegerea corecta a clasei de precizie in care se executa un reper simplu sau complex
determina marimea tolerantei care la rindul sau influenteaza costul de prelucrare si mijloacele de
prelucrare.
Clasa de precizie si marimea T trebuie sa fie in corelatie nu numai cu cerintele
functionale si constructive ale produsului dar si cu cele tehnologice adica conditiile concrete
existente in intreprindere : utilaje, precizia lor de prelucrare,calibrarea muncitorului, nivelul si
felul de control, etc.
Astfel
Clasa I de precizie are toleranele cele mai mici i deci precizia cea mai ridicat. Aceast clas
se folosete pentrru construcia instrumentelor muzicale, casete pentru aparate de msur, piese
din lemn stratificat den-sificat .a.
Clasa a Il-a de precizie are cmpul de tolerana mai mare, avnd o precizie medie i se folosete
in construcia mobilei, la mbinrile cep scobitur, asamblrile demontabile etc.
Pentru clasa I de precizie se folosete lemn din specii omogene, cu coeficieni mici de contragere
i umflare, c-u umiditate de maximum 10%. Pentru clasa a Il-a orice specie cu umiditate de 8.. .
12%.
29. Formarea ajustajelor la diferite imbinari cu cepuri drepte si cilindrice.
Imbinri cu cepuri cilindrice. mbinrile cu cepuri cilindrice au o larg aplicare n
formarea structurii produselor, att a celor din lemn masiv ct i a celor din semifabricate
superioare (PAL, PAF), sau structuri mixte.
Imbinrile cu cepuri cilindrice aplicate pot fi att fixe (ncleiate) ct i demontabile,
fiind folosite numai pentru poziionarea reperelor, practicate cu deosebire la mobila corp i din
panouri, rigidizate prin organe de asamblare. Cepurile cilindrice ntregi snt practicate pentru
asamblarea reperelor din lemn masiv ca: picioare, balutri, cadre de rezisten etc.
Cepurile cilindrice aplicate pentru asamblarea panourilor (ndiri, ncheieturi) au
diametrul tipizat de 6, 8 i 10 mm, avnd n vedere grosimea panourilor de PAL de 12; 14; 16;
18 i 20 mm.
Pentru asamblarea i poziionarea corect a suprafeelor de contact, la mbinarea
reperelor se asigur un joc tehnologic la lungimea cepului de 24 mm, astfel c nu se dau
tolerane la lungime, ci numai la diametrul cepulni si diametrul scobiturii.

42

a-ajustaj cu frecare; b-ajustaj aderent; c-fortat

Ajustajul aderent este ajustajul de baz la formarea mbinrilor cu cepuri cilindrice
ntregi i aplicate, ncleiate, folosit n construcia ramelor, mbinarea panourilor din PAL ca i
pentru nndirea pe cant a panourilor din PAL i PAF etc. Ajustajul aderent caracterizat de
J m a x =S m a x asigur mbinrilor o rezisten maxim, ca urmare a unei grosimi optime a peliculei
de adeziv.
Ajustajul forat se aplic la mbinrile care admit prin sistemul constructiv strngeri
maxime cum snt: mbinrile n cep scobitur, n T, sau ele care snt la o distan mai mare de
200 mm de captul reperului, mbinrile cu cepuri rotunde pentru nnadirea pe cant a reperelor
din lemn masiv .a. Din cele prezentate mai sus rezult c tolerana ajustajelor, pentru acelai
interval de dimensiuni i clas de precizie, este constant, variind doar mrimea strngerilor i
jocurilor pentru diferite ajustaje .
Ajustaje pentru mbinri eu cepuri drepte. mbinrile cu cepuri drepte reprezint
sistemul constructiv de baz n asamblarea reperelor din lemn masiv, cu utilizrile cele mai largi
n formarea structurilor de rezisten ca : rame, cadre portante n structura meselor, .scaunelor,
fotoliilor etc.
Elementele caracteristice ale mbinrilor cu cepuri drepte snt caracterizate de cele
trei dimensiuni ale cepului (scobiturii), adic: lungimea cepului (L c), grosimea cepului i
scobiturii ( h c i h s ) i limea cepului sau scobiturii (lc, ls). Fig d1
Imbinarea n lungime se realizeaz cu joc tehnologic pentru mbinrile : ascuns,
semideschis, ascuns cu umr, cu umr semideschis sau strpuns .a. (fig f si g).
Pentru formarea ajustajelor se nscriu abateri pentru cele dou cote i anume : pentru
grosime {hs si hc) i lime (lc i ls)

43

Dintre cele dou cote pentru asigurarea

rezistenei mbinrilor ncleiate, precizia de
prelucrare se urmrete la grosimea cepului,
respectiv scobiturii. Cum mbinrile se
formeaz cu ajustaje n sistemul scobiturii
unitare, dimensiunile la grosimea cepului se
vor nscrie cu abateri n funcie de tipul
ajustajului, fiind recomandate ajustajele
intermediare
Pentru mbinrile cu cep deschis (fig. e),
abaterile pentru cep se vor acorda numai
pentru grosimea cepului, iar la mbinrile cu
cep strpuns, pentru grosimea i limea
cepului, att pentru cepurile cu canturi drepte
ct i pentru cele cu canturi rotunjite .
Ca urmare, pentru mbinrile cu cepuri
strpunse (n T), la grosimea i limea
cepului, n funcie de abaterile prescrise, pot
fi jocuri i strngeri la lime sau grosime,
dei rezistena mbinrii este dat n principal
de suprafeele laterale de ncleiere ale
cepului, respectiv grosimea cepului i
scobiturii (h c i h s ) .
Pentru grosimea cepului se prescrie
ajustajul aderent i forat, care asigur o
rezisten maxim a suprafeelor ncleiate, n
timp ce la lime putem avea i ajustaje cu
joc, n funcie de dimensiunile efective ale cepului la lime.

30. Masini unelte utilizate in industria prelucrarii lemnului, clasificarea.

Mijloacele tehnice folosite n industria lemnului sunt variate i complexe, fapt pentru care
se impune o clarificare i delimitare a componentelor acestora. In acest sens este necesar
definirea noiunilor referitoare la main - n general, i main-unealt, n special.
Noiunea de main este definit astfel: "sistem tehnic format din organe i mecanisme
care execut micri determinate pentru efectuarea de lucru mecanic util sau pentru
transformarea unei forme de energie n energie mecanic sau invers". Pe baza definiiei, mainile
pot fi: maini de for, care transform o energie n lucru mecanic (toate tipurile de motoare), sau
energia mecanic n alt form de energie (generatoarele); maini de lucru, care efectueaz un
lucru mecanic util, folosite la prelucrarea sau deplasarea materialelor (a unor obiecte).
Mainile de lucru, prin urmare sunt acele tipuri de maini care primesc energie sub
diferite forme i o transform n lucru mecanic util, cu ajutorul cruia se execut operaii diverse,
lucrri, sau se realizeaz diverse produse sau obiecte. Mainile de lucru se mpart n dou mari
grupe: maini de prelucrare i maini de transport (i ridicat).
Mainile de prelucrare, sunt acele maini de lucru care sunt folosite la prelucrarea
materialelor sau obiectelor prin diverse procedee,ca: deformare plastic, tiere, sfrmare,
separare, asamblare, agrafare etc. Mainile de prelucrare servesc, prin urmare, la efectuarea
diferitelor procese de prelucrare, avnd drept scop realizarea unor piese prin modificarea formei,
dimensiunilor i uneori chiar a structurii materialelor din natur.
44

Masinile de prelucrat lemn se impart in 3 grupe: 1 masini universale- au destinatie

generala, se folosesc pe larg la diferite intreprinderi in dependenta de lucrari; 2 masini
specializate, 3 masini speciale- executa una si aceiasi lucrare de dimensiuni constante.
Masinile pot fi de 2 tipuri : 1 cu functionare in ciclu- masina cu miscare intermitenta a
sculei askietoare sau a piesei; 2 masini cu miscare in trecere- piesele se misca incontinuu cu
viteza constanta la organele de lucru si se prelucreaza fiind in miscare.
Dupa destinatie(dupa metoda de prelucrare) masinile se impart in: Ferestrau circular,
ferestrau panglica, masina de rendeluit, de indreptat, de frezat, de frezat pe 4 fete, de scobit si
scobit, de burgheat multiplu, de strunjit, de slefuit.
Agregat: reprezint grupul format prin cuplarea unei maini de for cu una sau mai
multe maini de lucru sau cu un generator (se admite folosirea noiunii i pentru unele uniti
tehnice cu independen total din construcia mainilor-unelte i utilajelor). In cadrul
echipamentelor tehnice se poate folosi noiunea de mainUtilaj: prin utilaj se nelege ansamblul
mainilor, aparatelor, uneltelor i echipamentelor
necesare efecturii unei anumite operaii, lucrri sau
al unui proces tehnologic.
Unelte: piese, ansamblu de piese, dispozitive,
acionate manual sau de un mecanism, care servete
pentru a efectua o operaie tehnic de prelucrare
mecanic, de montare, asamblare, manevrare, etc.
Partea activ a unei unelte, care vine n contact direct
cu obiectul de prelucrat, de mnuit, de fixat, etc se
numete scul.
Main-unealt: face parte din grupa mainilor
de prelucrare i reprezint maina echipat cu scule
adecvate avnd ca scop generarea suprafeelor prin
procesul de achiere a materialelor lemnoase, n
anumite condiii de productivitate, precizie
Neprofilat
dimensional i calitate a suprafeei. Altfel spus,
maina-unealt pentru prelucrarea lemnului este o
main de prelucrare echipat cu scule achietoare adecvate, destinat prelucrrii mecanice a
lemnului sau a produselor pe baz de lemn (gatere, ferstraie circulare, maini de frezat etc).
unealt agregat, dotat cu uniti de lucru (capete de lucru) care execut operaii diverse sau
identice (caz n care se realizeaz prelucrarea simultan a mai multor piese).
Linie de maini sau utilaje: ansamblul de maini, instalaii i mijioace de transport,
dispuse n ordinea operaiilor prevzute n procesul tehnologic.
Instalaie: ansamblul de construcii, maini, aparate, instrumente i accesorii care servete
la ndeplinirea unei anumite operaii sau funcii n procesul de producie.
31. Organele componente ale masinilor
Mecanismele si organele de masini fac parte integrata din stiinta constructiei de masini si
se ocupa cu studiul structurii, cinematicii si dinamicii mecanismelor si a masinilor, precum si cu
studiul formei, metodelor de calcul si de proiectare a elementelor lor componente. Corpurile
solide care intra in componenta unei masini poarta denumirea de elemente sau organe de masini.
Prin organ de masina se intelege o piesa simpla, care poate fi proiectata si executata independent,
sau care intr-o masina indeplineste o anumita functiune si nu se poate desface in parti distincte
decat prin distrugere.
Legatura intre doua organe de masini care executa o miscare unul in raport cu celalalt se
realizeaza printr-o cupla cinematica. Daca contactul dintre cele doua organe de masini este dupa
45

o linie sau punct cupla cinematica este superioara, iar daca contactul este dupa o suprafata, cupla
cinematica se numeste inferioara.
Organele de masini legate intre ele prin cuple cinematice formeaza un lant cinemtic. Cand
lantul cinematic are un organ de masina fix in raport cu care celelalte organe de masini executa o
miscare definita, poarta denumirea de mecanism. Conform def anterioare notiunea de mecanism
este mai generala decat notiunea de masina sau aparat, deoarece are in vedere numai miscarea.
Clasificare
Constructiv :
organe de maini simple , compuse dintr-o singur pies ;
organe de maini compuse , alctuite din mai multe piese.
Funcional :
organe de maini pasive ;
organe de maini active.
Batiul- serveste ca schiletul ce sustine sau leaga diferite organe ale masinii. Sunt rigide,
turnae din fonta sau otel pe o fundatie de beton. Batiul nu executa miscari de lucru in procesul de
prelucrare. Cerinte asupra battiului ca colturile sa fie rotungite. Peretii la cel din otel are 610mm iar a celuui din fonta 12-30mm. Se utilizeaza si batiul din lemn cu grinzi care au sectiunea
de la 60-80 pina la 150-200mm ( lemnul tare de stejar fag si servesc pentru masini-unelte de tip
usor).
Mecanismul de taiere- cu miscare relativa are forma de valt cu cutite fixate pe arborele
principal sau arborele port scula.
Masa de lucru- poate fi ridicabila cu ridicare la orice nivel sau fixe. Mesele se misca sau
sau se regleaza in dependenta de dimensiunile materialului si adincimea taeturii.
Pentru fixare pieselor se folosesc elemente de stringere in forma de saboturi sau placi
elastice

.
Pentru asigurarea miscarii de reglare masina este utilata cu sanii care se deplaseaza
manual sau automat, sania este dotata cu suprafete prelucrate cu precizie care poarta denumirea
de ghidaje.
La masini se mai folosesc aparate de ungere si mecanisme de protecie si organe
deprotectie.
Unele organe de masini prezente cel mai des in constructia masinilor sint urmatoarele:
Curelele de transmisie sunt organe de maini simple, destinate transmiterii puterilor
ntre doi arbori , prin intermediul forelor de frecare.Suprafeele de contact pentru trasmiterea
puterii sunt flancurile curelelor trapezoidale, respectiv dinii, n cazul curelelor sincrone.
Lagrul este un organ de main avnd rol de susinere i de poziionare a altor organe
de maini aflate n micare de rotaie.
Lanurile sunt organe de maini simple.Transmisiile prin lan servesc la transmiterea
micrii i a momentului de torsiune ntre doi sau mai muli arbori paraleli.Lanul este format din
zale, articulate ntre ele, care i asigur flexibilitatea necesar pentru nfurarea pe roile de lan.
urubul este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile sau pentru
transmiterea forelor i a micrilor. Se folosete mpreun cu organul de main pereche, numit
piuli.
Piulia este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile. Se
folosete mpreun cu organul de main pereche, numit urub. Este o pies, n general metalic,
46

avnd o gaur filetat i o parte exterioar cu o form potrivit pentru strngere - destrngere
direct cu mna sau prin intermediul unei chei.
Motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transform energia electric n
energie mecanic. Transformarea invers, a energiei mecanice n energie electric, este realizat
de un generator electric. Nu exist diferene de principiu semnificative ntre cele dou tipuri de
maini electrice, acelai dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n situaii diferite.
Reductor- aparat, mecanism care reduce o mrime (presiune, turaie etc.) proprie unui
sistem tehnic.

32.Gaterul. Caracteristica
Utilajul de baz (care determin capacitatea de producie a fabricii de cherestea) la
transformarea butenilor n cherestea suntgaterele verticale i orizontale, cu ajutorul crora
butenii sunt tiai n lung cu ajutorul pnzelor liniare dinate, fixate ntr-un cadru, care execut
micarea alternativ liniar, iar butenii execut micarea de avans. Se folosesc att pentru
rinoase ct i pentru foioase.
Gaterul vertical este alctuit din urmtoarele pri principale (fig. 14): batiul masinii cu
fundaia, mecanismul de tiere, mecanismul de avans, mecanismul de comand, crucioarele din
faa i din spatele gaterului etc. Principil de lucru al gaterului se bazeaz pe micarea de
translaie rectilinie alternativ a ramei cu pnze, n calea creea se interpune buteanul n
miscarea sa de avans. Trasformarea micrii de rotaie a motorului se face prin intermediul unui
mecanism biel- manivel. Rama cu pnze a gaterului se compune din urmtoarele pri
componente (fig. 15): montani, traverse, patine, registre distaniere, bigle, sisteme de ntindere
etc.
Fig.14 Gaterul vertical: 1-fundaie; 2-plac de baz; 3-cadrul gaterului; 4-traversa superioar;
5-traversa inferioar; 6-volant motor; 7- volant de inerie; 8- arbore principal; 9- volant de
antrenare; 10-mecanism bielmanivel; 11-rama cu pnze; 12-traversa superioar a ramei; 13traversa inferioar a ramei; 14-montanii ramei;15-patine de glisare; 16-nivelul pardoselei.
Principil de lucru al gaterului se bazeaz pe micarea de translaie rectilinie alternativ a
ramei cu pnze, n calea creea se interpune buteanul n miscarea sa de avans. Trasformarea
micrii de rotaie a motorului se face prin intermediul unui mecanism biel- manivel. Rama cu
pnze a gaterului se compune din urmtoarele pri componente (fig. 15): montani, traverse,
47

patine, registre
bigle, sisteme
avans
al
compune
din
avans,
grup
sistem
de
coborre
a
mecanism
de
sensului
la
avans,
nclinare
ramei cu pnze
mrimea
mecanism
de
corespunztor
asigure
buteanului cu
n
perioada
descedente
a
cursa ascedent
frecarea dintre
tieturii.

distaniere,
de ntindere etc.
Mecanismul de
gaterului
se
dou valuri de
motor-reductor,
ridicare
i
valurilor,
un
inversare
a
valurile
de
dispozitiv
de
automat
a
n funcie de
avansului. Un
avans
trebuie
s
contactul
pnzele numai
cursei
ramei, iar la
s
exclud
dini i fundul

48

Fig.15 Rama cu pnze de gater: 1-montani ram; 2 traversa superioar; 3 traversa inferioar;
4-pnz; 5-patine de glisare; 6 registru superior; 7- registru inferior distanier; 8-abloane
distaniere; 9-bigl superioar; 10- bigl inferioar;11-pan se strngere; 12-ntinztor cu
excentric
n faa si in spatele gaterului se afl dou crucioare, unul principal in fata de fixare i
centrare a buteanului n planul de tiere al pnzelor i
altul secundar, cu rol de sprijin i centrare pentru cellalt capt al buteanului, pn cnd
buteanul ajunge la valurile de avans. Calea de rulare a crucioarelor este de 790 mm.
Viteza de tiere a gaterului se calculeaz cu relaia urmtoare:

vmax

nH
[ m / s],
60 1000

unde: n este tuiraia axului principal al gaterului, n rot/min;

H=2r - lungimea cursei ramei (echivalentul diametrului din formula achierii generale),
n mm, unde r este raza descris de butonul de manivel.
ntinderea pnzelor n rama cu pnze se face cu ajutorul penelor sau cu excentric.
nclinarea pnzelor la cursa ascedent pentru reducerea frecrilor dintre pnze i tietur se face
prin mai multe sisteme, prezentate n fig. 17.
Capacitatea de debitare a gaterului vertical se calculeaz cu relaia:
Q 377 um
d m2 k[m 3 / sch]

unde: um - este avansul mediu al buteanului, n m/min;

dm - diametrul mediu al buteanului, n m;
k - coeficient de utilizare general a gaterului.

Fig. 17. Sisteme de nclinare a pnzelor: a-prin fixarea excentric a biglelor fixe; b-prin fixarea
excentric a biglelor culisabile; c-prin nclinarea ramei cu pnze.
Atunci cnd deschiderea gaterelor este mare i diametrele butenilor sunt mici (cca 20
cm) se introduc simultan cte doi buteni n gater, caz n care braele cu grife posed brae
speciale de fixare (fig. 18).
49

Fig 18. Brae speciale de fixare a cte doi buteni simultan la debitare: acu grife speciale ; bcu furc.
Gaterele orizontale de debitare a butenilor sunt destinate pentru urmtoarele operaii:
-debitarea sau prismuirea butenilor foarte groi, care nu se pot debita pe gaterele
verticale cu cea mai mare deschidere din fabric;
-pentru debitari speciale (radiale) ale speciilor calitativ superioare (nuc, cire, frasin);
-debitarea molidului pentru rezonan.
Descrierea gaterelor verticale
Placa de baz este o pies masiv din font obinut prin turnare, pe care se fixeaz
batiul gaterului i care are rolul de a susine toat masa gaterului i de a prelua toate solicitrile
dinamice la care este supus gaterul n timpul funcionrii. Placa de baz se fixeaz pe o fundaie
masiv de beton prin 6-8 uruburi ancor.
Batiul const n doi montani verticali (umeri) solidarizai prin 3-4 traverse orizontale. La
gaterele de tip mai vechi capetele superioare ale montanilor sunt legate printr-o travers
superioar de legtur n form de potcoav.La partea inferioar montanii sunt evazai i au
prevzut o deschidere circular cu dublu scop, acela de a permite montarea i demontarea
axului principal i al volanilor i de a mri gradul de stabilitate a gaterului. Pe prile laterale
montanii au practicate diverse locauri care permit micarea de translaie n ambele sensuri a
butoanelor traversei superioare a cadrului cu pnze.
Mecanismul de tiere asigur tierea n lung a buteanului, prin micarea alternativ a
pnzelor tietoare fixate n cadrul cu pnze al gaterului. Cadrul cu pnze sau rama gaterului
reprezint un ansamblu metalic compus din traversa superioar, traversa inferioar i montanii
verticali . La capetele ambelor traverse sunt montate patinele, care asigur o deplasare
controlabil a ramei cu pnze n timpul micrii de translaie a acesteia. La capetele traversei
superioare se afl butonii de articulaie a bielei, care n partea opus se prinde de butonul
volantei amplasat excentric, cu rolul de a transforma micarea de rotaie a volantei n micare de
translaie a ramei cu pnze. Volantele sunt fixate pe arborele principal al gaterulu , care este
acionat de un motor electric de mare capacitate prin intermediul unei transmisii prin
curea.Suprafaa contragreutilor acoper aproximativ o treime din suprafaa volantei.Arborele
principal este construit din oel special i se reazem pe suporii plcii de baz prin intermediul a
doi rulmeni. ntre cele dou volante sunt fixate pe axul principal al gaterului dou role dintre
care una este liber , iar cealalt este solidarizat pe ax.Rama cu pnze servete la montarea
pnzelor tietoare, cu ajutorul unor dispozitive speciale, numite bigle cu excentic, care se
amplaseaz pe traversa superioar i bigle fixe sau drepte, care se amplaseaz pe traversa
inferioar. Pe interiorul montanilor ramei sunt montai simetric butonii reglabili de strngere a
pnzelor tietoare care alctuiesc modelul de debitare.
Mecanismul de avans const n dou valuri superioare i dou valuri inferioare, montate
pe cei doi montani ai gaterului, att n faa ramei cu pnze, ct i n spatele acesteia.Valurile
50

inferioare au poziie fix, iar cele superioare permit micarea n plan vertical, n funcie de forma
i diametrul buteanului. Valurile sunt acionate de un mecanism independent care asigur
avansul continuu sau intermitent al buteanului n pnzele gaterului.La gaterele actuale se
folosete avansul continuu. Avansul buteanului trebuie corelat cu viteza de rotaie a rolei fixe de
pe arborele principal, cu diametrul buteanului i cu viteza de tiere a dinilor.
Gatrele orizontale lucreaza de obicei cu o singura pinza in plan orizontal si taie in ambele
directii.Se efectuiaza pentru debitarea bustenilor grosi de foioase.
33. Domeniul de utilizare a masinilor unelte.
Prelucrarea mecanic a lemnului ocup un loc important n ansamblul tehnologiilor
pentru fabricarea produselor finite din lemn, ncepnd de la debitarea primar a masei lemnoase
sub form de catarg, pn la realizarea de semifabricate i repere de cele mai diverse forme i
dimensiuni. Pentru aceast prelucrare se folosesc o serie de mijloace tehnice, a cror cunoatere,
alegere i exploatare este deosebit de influent asupra economicitii i calitii produselor finite
din lemn. Trebuie s se plece de la precizarea locului i a importanei mainilor-unelte i
utilajelor n ansamblul dotrii tehnice a unei societi comerciale, condiiile de alegere i luarea
deciziei de cumprare.Tehnologiile pentru fabricarea produselor din lemn dei foarte diferite,
sunt bine delimitate pentru grupele de produse pe care le realizeaz, att a celor semifinite ct i
a celor finite. Ele au cunoscut o dinamic de dezvoltare, perfecionare i nnoire continu, ca
urmarea realizrilor tehnice deosebite din domeniu. Toate tehnologiile se concretizeaz practic
printr-o dotare tehnic (scule, maini-unelte, utilaje i instalaii) corespunztoare, adaptate
concret fiecrei grupe de produse lemnoase. De fapt o tehnologie, ca noiune abstract, se
materializeaz practic numai prin intermediul acestei dotri tehnice.In condiiile actuale de
exigene calitative, nu se poate concepe i aplica o tehnologie modern, eficient fr o dotare
tehnic adecvat, aleas, amplasat i exploatat corespunztor. Rezult, prin urmare, o
dependen inseparabil dintre tehnologia raional conceput i mijiocul tehnic de realizare
practic. nc din faza de concepere a tehnologiei nu se poate face abstracie, sau s nu se in
seama de maina-unealt i utilajul cu care ea se poate realiza practic, pentru un anumit produs
din lemn.
34. Ferestraie circulare. Caracteristica
Aceste maini, denumite i circulare pentru traverse", folosesc drept unelte tietoare 1-3
discuri circulare i pot servi pentru debitarea butenilor n grinzi, traverse, rigle, dulapi etc.
Pnza circular are grosimi de 3-5 mm, iar ceaprazul ce se d dinilor este de circa 0,75
mm, astfel nct grosimea tieturii atinge 4,5-6,5 mm (dublul grosimii tieturilor fcute de
pnzele de gater). Diametrul maxim al butenilor de debitat este de 50 cm, iar lungimea acestora
nu poate depi 6,50 m; avansul de tiere poate atinge pn la 55 m/min, iar reculul 115 m/min.
Utilizarea ferstraielor circulare pentru debitarea butenilor n scnduri este indicat numai
n cazul cnd ele trebuie s execute un numr redus de tieturi (cnd produc piese groase de
cherestea).
Diametrul maxim al butenilor ce pot fi debitai cu asemenea ferstraie depinde de
diametrul discului tietor (D) i de acela al flanelor (aibelor) de fixare (d) pe axul rotitor:
Dd
h Rr
2

D
2

d
2

n care:
i
snt razele discului i flanei.
Prof. Pesoki indic urmtoarele mrimi ale discurilor i flanelor de fixare, pentru
51

ferstraiele circulare de debitat buteni:

diametrul discului, D, mm 900-1000 1050-1100 1150-1200 1300
diametrul flanelor, d, mm 125-150
130-160 135-170145-180
Deservirea mainii se face de obicei de o brigad de 5-7 muncitori, dintre care: 2-3
manipulani de buteni; doi la scnduri, un ef de echip, un mainist. Manipulanii pregtesc
butenii, i aeaz pe vagonet i i fixeaz ntre grifele braelor laterale ale acestuia. Cei din
spatele mainii iau scndurile tiate i le ncarc pe vagonete sau pe transportoare. La terminarea
tierii, aceiai muncitori desfac lturoiul rmas ntre grife i le ncarc pe dispozitivele de
evacuare. eful brigzii cupleaz mecanismul de avans, stabilete grosimea scndurilor i a
celorlalte piese ce trebuie produse, regleaz mrimea avansului de tiere i a celui de recul i
supravegheaz lucrul brigzii.
Productivitatea ferstraielor circulare pentru buteni depinde de rapiditatea aezrii
butenilor pe vagonete n poziia de tiere, de avansul la debitare, de timpul necesar evacurii
scndurilor, de lungimea butenilor i de viteza de recul (napoiere) a acestora. Aceast
productivitate se calculeaz folosind aceeai formul ca i n cazul ferstraielor panglic pentru
buteni. Din timpul total de lucru, numai 25-40% se utilizeaz pentru tiere, restul se consum
pentru mersul n gol (napoierea vagonetului) i pentru celelalte operaii auxiliare, datorit crui
fapt si productivitatea este sczut.
S-au construit i maini cu dou discuri tietoare, cu avansul buteanului prin lan articulat.
La aceste ferstraie avansul poale atinge 30 m/min. Diametrul discurilor circulare este de circa l
100 mm, iar diametrul maxim al butenilor ce se pot debita, de 45 cm.
Cu ajutorul unei manete de comand, distana dintre discuri poate fi modificat, dup
grosimea ce trebuie dat grinzilor.
Exist de asemenea ferstraie cu trei discuri i cu avans prin valuri, care se utilizeaz la
debitarea butenilor groi, pentru a fasona dou traverse de cale ferat deodat. Aceste maini
execut concomitent trei tieturi: una prin axa buteanului, iar celelalte dou lateral, la distane
corespunztoare nlimii (grosimii) traverselor.
Avansul de tiere atinge pn la 25-30
m/min, discurile putnd face tieturi nale pn la 35-40 cm (la un diametru al discurilor
de (950-1000 mm).
Amplasarea pe aceeai linie tehnologic a unui circular cu dou discuri i a altuia cu trei
discuri permite organizarea produciei pe band a traverselor, n modul urmtor: maina cu dou
discuri taie mai nti cele doua laturoaie groase circulare cu dou i trei pnze de pe flancurile
buteanului, stabilind astfel nlimea prismei, egal cu talpa (baza) traverselor(fig. 431); prisma
astfel obinut este trecut la circularul cu trei discuri care o spintec n dou traverse i
detaeaz lturoaiele de pe flancurile prismei. Neexistnd un drum n gol pentru napoierea
butenilor, n vederea unei noi tieri, circularele astfel cuplate dau o utilizare mult mai bun
timpului de lucru dect mainile cu tiere individual. Productivitatea lor se poate determina cu
ajutorul formulei:
k At
P

Pl k A t
L
, respectiv
n care:
Pl i Pn este productivitatea liniar (m), respectiv pe numr (buci) de buteni;
k - coeficientul de utilizare a timpului de lucru (k = 0,8...0,85 la mainile cu avans prin lan
i k 0,5...0,9 la cele cu avans prin valuri);
A - avansul buteanului, n m/min;
t - timpul considerat, n min; L - lungimea medie a buteanului, n m.
Pentru prevenirea accidentelor la aceste maini, se recomand:
- ngrdirea sau acoperirea prilor accesibile ale discurilor tietoare, ale mecanismelor de
avans si ale altor piese mictoare;
- fixarea in spatele discurilor, la distan de circa 10 mm de linia dinilor, a unui cuit
52

divizor, cu o grosime mai mare (cu 1,5-2 mm)

dect aceea a discurilor;
- dotarea mainii cu o frn i cu
dispozitive mecanice pentru mutarea curelei
de transmisie;
- evitarea aglomerrii de materiale lng
calea de rulare i ling locurile de munc;
- respectarea regulilor de munc;
- folosirea de salopete, echipamente (le
protecie, semnalizatoare etc.
35. Ferastraie panglica. Caracteristica
Pentru debitarea pieselor din lemn
masiv sau PAL cu contur curb, se folosete
ferstrul-panglic. Tierea se face dup o
prealabil nsemnare a materialului, folosinduse abloane. Prin nsemnarea cu abloane se
face o selectionare a materialului si se asigura
o mai economica utilizare. Ferestraul panglica
este format din urmatoarele componente:
batiul 1, avnd partea superioara n consol pe
care snt fixate n lagre cu rulmeni, roata de
acionare 3 i de ntindere 4, a panglicii fr
sfrit 2. Cele dou roi snt protejate cu
carcase de aprare rabatabile, astfel c accesul
este uor de realizat, n cazul schimbrii
panglicii. Periferia celor doi volani (roi) este
protejat cu bandaj de cauciuc pentru protecia
ceaprazului panglicii i a uzurii volanilor.
Micarea roii de acionare 3 este dat de
motorul electric 5, prin transmisia cu curele trapezoidale 6. Curelele de transmisie pot fi tensionate folosind mecanismul de urub-piuli 8 care deplaseaz suportul 7 al motorului electric
(micarea II). Masa de lucru 9 are o fant prin care se deplaseaz panglica 2; pe mas se gsete
rigla de ghidaj 10, care se poate deplasa i regla pentru limea de tiere (micarea III). Masa se
poate nclina sub un unghi de 45, n plan vertical (micarea IV), aciunind mecanismul format
din roata de min 11, urubul-melc 12 i sectorul mel-cat 13, care este solidar cu masa.Pentru
ntinderea panglicii se acioneaz asupra roii de min 14, care prin mecanismul cu urub-piuli
15 deplaseaz lagrul 10 al roii superioare (micarea V). Ramura urctoare i cobortoare a
panglicii este protejat cu dispozitive de protecie. Pentru ramura cobortoare dispozitivul de
protecie 17 al panglicii 2 se poate regla pe vertical (micarea VI),pentru reglarea nlimii de
tiere
In partea inferioar a dispozitivului 17 se gsesc rolele de ghidare 18 late panglicii.
Ferstrul panglic execut n general tieturi mai subiri, dar mai puin precise dect
gaterele, deoarece panglica fiind mai slab ntins, capt vibraii, care produc tieri ondulate. Din
aceast cauz, la debitare este necesar s se lucreze cu supradimensiuni mai mari, mai ales la
piesele care urmeaz a se gelui. n felul acesta, pierderea total n rumegu i tala poate depi
pierderea nregistrat la debitarea n gater. La ferstraiele panglic, tierea se execut adesea
dup aa-numita metod periferic". Aceasta const n ntoarcerea buteanului n jurul axei sale
longitudinale de mai multe ori n timpul tierii. La nceput se taie, unul cte unul, cele patru
lturoaie, iar grinda central rmas se debiteaz n scnduri, ncepnd de la una din margini. La
rndul lor, lturoaiele pot fi debitate n piese subiri la un alt ferstru panglic mi mic sau la un
53

circular cu tiere fin (circular de spintecat).

Grosimea panglicilor variaz - dup mrimea mainilor - ntre 1,4 i 2,3 mm, iar limea lor
poate atinge 250 mm i chiar mai mult. Panglicile ferstraielor mari fac tieturi de 3,0-3,5 mm
grosime, adic aproape tot att de largi ca i cele ale gaterelor verticale.
Ferstraiele panglic permit debitarea butenilor cu diametre foarte mari (2 m i peste),
ceea ce cu alte maini nu este posibil.
Productivitatea ferstraielor panglic se poate calcula cu ajutorul relaiilor:
T L
Pl
k1
t
(metri liniari debitai)
T
Pl k1
t
(buci)
T L
Pl
k1
t
(m3)
n care: T este timpul considerat (min); t timpul necesar pentru debitarea unui butean
(min); L lungimea medie a butenilor (m); k 1=0,9...0,93 coeficientul utilizrii timpului de
lucru al mainii. Ferstraiele panglic mici i mijlocii, cu avansuri pn la 30 m/min, au n
general productiviti mai mici dect gaterele; cele grele, cu avansuri de 80-100 m/min produc
cantiti mai mari de cherestea dect gaterele, n special cnd debiteaz piese groase.
Avantajele cele mai de seam ale utilizrii ferstraielor panglic, n producia cherestelei
sunt urmtoarele (dup Pesoki):
- posibilitatea examinrii bucat cu bucat a pieselor de cherestea obinute i deci a
schimbrii debitrii dup calitatea lemnului;
- putina de a aplica debitarea radial sau alte procedee de tiere speciale;
- posibilitatea debitrii butenilor de diametre foarte mari;
- evitarea operaiilor de sortare prealabil a butenilor dup dimensiuni i caliti, aceste
caracteristici putnd fi luate n considerare, de la caz la caz, chiar n momentul tierii.
Ca dezavantaje sunt de menionat urmtoarele:
- ferstraiele panglic fiind maini n general mai complicate dect gaterele, cer o
deservire mai ngrijit i un personal mai bine calificat;
- calitatea tieturilor obinute i precizia debitrii sunt inferioare celor de la gatere i cer
tolerane mai largi;
- productivitatea este mai sczut dect la tierea la gater.
n anumite cazuri poate fi avantajoas debitarea combinat a butenilor: la un ferstru
panglic se face prima tiere a butenilor pentru obinerea prismelor, iar ntr-un gater special, cu
curs redus, se spintec prismele n scnduri i dulapi de grosimile cerule.
Pentru prevenirea accidentelor la asemenea maini, se recomanda urmtoarele:
- partea cobortoare (care taie) a panglicii deasupra mesei va fi protejat de o aprtoare
deplasabil n direcia panglicii i care poate fi fixat i de jos, ct permite grosimea buteanului
care se taie;
- partea urctoare a panglicii trebuie protejat complet printr-o aprtoare fix;
- scripetele ferstrului trebuie acoperit cu o band de oel semicircular, iar lateral cu o
aprtoare metalic continu sau din srm mpletit;
- volantul va fi complet acoperit cu un capac fix;
- se va interzice folosirea panglicilor cu dini lips, crpturi sau alte defecte tehnice.
36.Furniruirea.Pregatirea suprafetelor si furnirilor.Procedee tehnologice.
Se numeste furniruire operatia de aplicare a furnirului pe o suprafata prin intermediul
unui liant in scopul obtinerii de piese cu suprafete cu aspect calitativ superior. Furniruirea se
54

executa pe una sau ambele fete ale pieselor cu unul sau doua straturi. Panourile din placaj, PAL,
PFL dupa croire se pregatesc pentru furniruire. Se indreapta suprafetele, se pregatesc foile de
furnir la dimensiunile necesare, se aplica adezivul si furnirul. La ferestraiele circulare cu 2 pinze
se face taierea panourilor la format.Furniruirea consta in: 1.Pregatirea suprafetelor de furniruit.2.
Pregatirea furnirului. 3.Aplicarea adezivului. 4.Presarea.
Cerinte fata de suprafete pentru furniruire: Sa fie plane, sa aiba grosimea uniforma, sa fie
zimtate.
1.Pregatirea suprafetelor de furniruit-Se realizeaza pe cale mecanica si la unele piese
manual. Eliminarea denivelarilor si realizarea unei grosimi uniforme se obtin prin indreptarea
panourilor cu ajutorul masinilor de slefuit cilindrice. Dupa obtinerea unor grosimi uniforme,
panourile se zimtesc cu scopul de a mari suprafata de icleere. Operatia se face cu masina de
slefuit cu cilindri sau cu masina de zimtuit.Cind folosim masina de slefuit cu cilindri se aplica
hirtia abraziva de 80-60 si muncitorul introduce panoul in masina de 2-3 ori.
2.Pregatirea furnirilor- Din cauza latimilor si lungimilor reduse a panourilor pentru
furniruirea suprafetelor mari trebuie ca fisiile de furnir sa se lipeasca intre ele in lungime si
latime, tinindu-se seama de culoare si textura pentru a forma foi de furnir. Dupa ce se scurteaza
furnirile se face insemnarea si se indreapta canturile si se reteaza capetele.Inadirea furnirilor pe
cant se face mecanic sau manual folosindu-se hirtie gumata. Alegerea, combinarea si asezarea
foior de furnir se executa de muncitori foarte calificati si cu experienta. Foile de furnir se inadesc
in foi mari in 2 feluri: Dupa cum foaia este formata din fisii de furnir paralele sau de fisii dispuse
in unghi.Inadirea foilor de furnir din fisii paralele se face astfel: se iau 2 fisii , se aseaza pe masa
masinii de o parte si de alta a tablei de ghidaj strins lipite.Rola de presiune preseaza furnirul
peste cele 2 discuri orizontale din planul mesei ce imprima furnirilor o miscare de avans totodata
apropiindu-se strins una de alta.In acelasi timp rolele de presiune lipesc peste cele 2 fisii o banda
de hirtie gumata. Pentru lipire se foloseste hirtie foarte subtire.Se mai foloseste fir fuzibil, fir de
nailon care se aplica de catre o masina speciala in zigzag.Firul se topeste in timpul presarii.
3-4.Aplicarea adezivului si presarea-Panourile cu suprafetele pregatite pentru furniruire
se aduc la o masina de aplicat adeziv cu cilindri. Masina de aplicat adeziv este compusa din 2
montanti reunite prin 2 traverse metalice. Intre montanti se afla 2 cilindri pentru aplicarea
adezivului si altii 2 care dozeaza cantitatea de adeziv. Reglarea grosimii peliculei de adeziv se
obtine prin reglarea si modificarea distantei intre cilindri suplimentari cu o precizie de 0.1 mm.
Adezivul este reciculat in mod continuu cu ajutorul unei pompe. Foile de furnir inadite la
formatele suprafetelor panourilor se lipesc pe una sau pe 2 fete ale panourilor. Panourile se
introduce in masina de intins clei cu cilindri dupa ce se aseaza intre 2 foi de furnir si intre 2 placi
de aluminiu formind un pachet care se introduce in presa de incleiat.Presiunea si temperatura
necesara depinde de felul cleiului de viscozitatea lui si specia lemnului. Durata de mentinere in
presa depinde de viteza de intarire a cleiului.Timpul de incleere a cleiului depinde de felul lui ,
de umeditatea lemnului si de temperature presarii. Pentru furniruirea panourilor plane se
intrebuinteaza presa cu 6 etaje hidraulice si prese monoetajate.Aceste prese pot incalzi pina la
temp. 150 grade.Alimentarea preselor incalzite trebuie facute rapid in timp de 30-40 sec. dupa ce
se preseaza panourile presa se deschide, se descarca pachetele se lasa sa se racoreasca si se
aseaza in stive. Stivuirea se face strins una peste alta.Pentru furniruirea lezenelor si altor repere
profilate se foloseste asa numita presa cu vid ce este echipata cu 2 mese de aceeasi marime si o
capota metalica mobila in care este montata o sursa electrica in data ce pe prima masa se aseaza
piesele de furniruit se inchide pe fata de cauciuc in timp ce pe o masa are loc incleerea pe alta se
face pregatirea altei piese pentru incleere.
Pentru furniruire se folosesc specii lemnoase pentru furnir tehnic si estetic de 2
tipuri:Indigene si Tropicale. Materia prima principala pentru furnirele estetice si tehnice se
capata din busteni de foiase tari sau moi si din busteni de rasinoase. Cel mai raspindit este
lemnul de fag pentru furnire tehnice si estetice deoarece are avantaj: Culoarea frumoasa si
uniforma, se debiteaza usor atit pentru derulare cit si taiere plana, suporta usor diferite tratamente
la care este supus: aburirea, fierberea, uscarea. Dar are si dezavantaje: rezistenta mica la
55

putrezire, aparitia inimei rosii, rascoacerea in timpul verii. Tot la fel de raspindit este stejarul are
textura frumoasa mai ales cind este debitat, tangential sau radial. La fabricarea furnirelor mai
mult estetice se utilizeaza: frasinul, nucul, platinul, ciresul, la fel si lemnul de foioase moi: teiul,
aninul, plopul si salcia. In ultimul timp se foloseste bradul de derulare.
Speciile tropicale- Ofera o gama larga de culori si texturi cea mai larga utilizare o are
sapele, macare.
37. Curbarea lemnului notiuni generale. Principii ale curbarii.
Piesele curbate sunt fabricate din lemn masiv mai ales speciile care au capacitate de curbare cum sunt :
fagul (primul loc) frasinul, ulmul, stejarul, mesteacanul, castanul si aninul. Ca sortimente se folosesc: cherestea,
semifabricata (rigle). Lemnul masiv pentru curbare trebuie sa fie cu : fibrele paralele fara noduri, putregai; fibre
rasucite.
Defecte : cu inima rosie (fag), coloratii se admit daca nu influienteaza aspectul si rezistenta produlului
Piese curbilinii din lemn masiv
Decupare
Avantaje
-tehnologii simple
-utilaj de timplarie

Dezavantaje
-se taie fibrele lemnului, se slabeste
rezistenta pieselor intratit inchit
piesele cu curba mare si inchisa se
alcatuiesc din mai multe piese prin
incleere.
-multe deseuri, se complica
prelucrarea acestor piese la masina de
frezat si finisarea.

Curbare
Avantaje
-Pastram ba chiar si in unele cazuri se
mareste rezistenta lemnului
-nu optinem pe suprafetele prelucrate
suprafete de capat ce permite in
continuare o buna prelucrare.
-utilizarea superioara a materialului
lemons.

Dezavantaje
-proces tehnologic
complicat
-utilaj specific.

Principii ale curbarii.

Pe linga alte proprietati lemnul o are si pe aceia de a-si schimba forma sub actiunea unor forte exterioare
mai ales in conditii de temperature si umiditate. Deformatia lemnului poate sa fie elastic, adica sa aiba loc numai atit
timp cit actioneaza fortele care o produc. Sau poate sa fie permanent, adica sa ramina dupa indepartarea fortelor care
au produso.

Prin acest mod de curbare se pot optine piese cu marimi diferite ale razelor de curbare. Fiind unul din cel
mai raspindit procedeu de curbare a lemnului. Pentru inconvoierea unei piese forta actioneaza perpendicular pe
fibre dind nastere la eforturi de comprimare c a fibrelor in partea interioara. Iar in planul care desparte cele 2 zone
se nasc eforturi de forfecare. Acest plan se numeste axa sau linia neutral. Valoarea deformatiilor de comprimare si
de intindere depinde de grosimea piesei si raza de curbare. Capacitatea de curbare a speciilor lemnoase se pot
aprecia prin raportul dintre grosimea piesei h si raza de curbare R*h/R

56

l0 - lungimea initiala
h grosimea piesei
R raza de curbura prin linia neutral
l2 lungimea din partea contragerii
l1 lungimea din partea exterioara (intindere).
Lungimea piesei prin linia neutral la curbare ramine neschimbata
l0 = * R (/180); unghiul de curbare in grade.
Straturile exterioare se intend cu l. Intinderea totala a piesei :
l0 + l = (R + h/2) /180
Valoarea absoluta a deformatiei la intindere :
l = (h/2) (/180)
Sigma la intindere va fie gala cu :
i = l / l0 =h/2R
Deformatia la intindere l / l0 la curbare depinde de grosimea piesei si raza de curbura; este mai mare decit
grosimea piesei este mai mare si R mai mic.
h/R depinde de specia lemnului emn netratat (h/R1/67) sau tratat ( h/R1/301/25- se inbunatateste)
Specia : Stejar
Fag
Mesteacan Brad
Pin
h/R
1/4
1/2.5
1/5.7
1/10
1/11
La lemn deformatia maxima posibila a fibrelor comprimate este de circa 1.51.7 ori mai mare decit
deformatia fibrelor extreme intinse. La curbare se urmareste reducerea zonei tensionate prin deplasarea axei neuter
spre exterior, folosind benzi de metal care preiau eforturile de intindere. Speciile de rasinoase si foioase mai au
capacitatea redusa de curbare cu raze mici de curbura. Pentru a evita formarea defectelor in partea inferioara a piesei
se utilizeaza sabloane care au canturile zimtate pentru a adera mai bine cu piesa. fig 93(b)
Prin tratarea termica creste capacitatea de deformare la compresiunea de aproximativ 15 ori, la intindere de
aproximativ 2ori. Cresterea plasticitatii lemnului prin tratarea termica nu e uniforma la toate speciile lemnoase care
se pot curba. In functie de valorile maxime ale deformatiilor la compresiune si intindere parallel cu fibrele lemnului
tratat termic se determina si limita capacitatii de curbare. Prin folosirea benzilor din metal la curbarea lemnului tratat
termic raportul h/R, se poate imbunatati pina la valoarea 1 adica h=R in cazul lemnului de fag.

38.Procesul tehnologic de curbare. Descrierea operatiilor tehnologice si utilajul folosit.

Procesul tehnologic de curbare.
1.Debitarea; 2.Prelucrarea mecanica a semifabricatelor; 3. Tratarea termica; 4. Curbarea; 5. Uscarea; 6.
Prelucrarea mecanica a pieselor curbate.
Debitarea : Cheresteaua se poate prelucra prin spintecare, retezare sau retezare spintecare. Inainte de
croire se face sortarea si insemnarea materialului lemons introdus in fabricare (Dnom+adaos la prelucrarea
mecanica+adaos la uscare.). Pentru curbare fara defecte piesele se vor debita cu fibrele cit mai paralele cu cantul
longitudinal al piesei, spintecarea facinduse tinind cont de directia fibrelor. Abaterea directiei fibrelor fata de axa
piesei sa nu depaseasca 5-10%. Nu se admit noduri (daca sunt mici, sanatoase concrescute)
57

Spintecarea: Se elimina mai intii marginile scindurii;

Se fac spintecari pina la zona central in ordinea 1,2,3;
Se intoarce scindura pe cealalta fata si se continua cu taierea tot de la margine succesiunea 4,5,6;
Se elimina zona 7 care ramine la mijloc sau se foloseste pentru piese mai scurte.
Utilaj- ferestrau circular simplu (in mai multe treceri);
ferestrau circular multiplu (o singura trecere); ferestrau
circular de retezat (cupinza inclinata-longitudinal/transversal
sau pendula-transversal/longitudinal).
Cherestelele sunt introduce sub dispozitivul de avans
al ferestraului circular de spintecat. La ferestarul dat se
folosesc dispositive de avans cu role sau senile, protective cu
gheare pentru a nu le respinge. In cazul repetarii taierii
scindurile sunt aduse de transportorul 3 si se mai spinteca
odata. Dupa spintecare riglele se transporta cu banda 4 la
ferestraul de retezat 6 prin intermediul panului inclinat 5.
Retezarea la lungime se face concomitant cu eliminarea
defectelor. Marginile cad pe trapa 7 iar piesele sunt asazate in
stiva 8.
Prelucrarea mecanica a reperelor (rigle) Leturile (semifabricate) cu sectiune rotunda se prelucreaza din
leturile cu sectiunea patrata prin operatii de strunjire sau frezare : picioare din fata si spate, legaturi, arcurile
spatarului, piese de mobile pentru taburete, cuiere. Prelucrarea leturilor poate fi cilindrica, tronconica sau profilata.
Prelucrarea se efectuiaza la masina de frezat bte rotunde; masini de frezat picioare de scaune si strunguri; masina
de frezat picioare de tip MFPS frezarea leaturilor cu sectiune patrata dindule forma conica. Se pot prelucra sectiuni
brute de dimensiuni 25*25mm pina la 45*45mm
O alta operatie de prelucrare este taierea in unghi a riglelor pentru a permite introducerea piesei la curbare
intre sablon si banda metalica. 1. Cu ferestraie circulare cu pinza inclinata; 2. Ferestrau universal +sablon.
Tratarea termica : in vederea curbarii se urmareste schimbarea temporara a proprietatilor fizico-mecanice
care constau in reducerea elasticitatii lemnului in favoarea plasticitatii, procedeu cunoscut sub denumirea de
plastifiere (inmuierea lemnului)
Prin plasticitate creste capacitatea de deformare a lemnului ceea ce permite curbarea cu eforturi reduse si cu
un procent redus al rebuturilor. Plasticitatea lemnului se explica prin plastifierea ligninei, reducerea fortelor de
coeziune intermoleculara permitind o lunecare a fibrelor in prezenta temperaturii.
Plastifierea se poate realize prin tratament hidrotermic sub actiunea umiditatii si caldurii. Tratamentul
cunoscut sub denumirea de aburire si incalzire prin curenti de inalta fregventa.
Pentru aburire se folosesc cellule de aburire, principalii parametric ai regimului de tratare termica sunt :
- Presiunea aburului (0.020,05MPa)
- Temperature (102-105 C)
La presiune mai redusa lemnul nu se plastifica corespunzator, durata de tratare creste iar la presiuni mai mari apar
defecte dupa curbare si uscare. Piesele supuse tratamentului termic vor fi pregatite prin : fig 13.6 celule de aburire.
1. Sortarea pieselor
2. Eliminarea celor cu defecte (fibra rasucita, noduri, crapaturi, deteriorari de insect etc)
3. umiditatea W=25-30%; temperature la mijlocul piesei 70-80

58

4.

Daca piesele au o umiditate mai scazuta se face umezirea lor

prin imersie in bai cu apa sau prin stropire in celula de aburire
5. Sortarea pieselor pe dimensiuni si forma
6. Piesele cu sectiune circular se plastifica in timp mai scurt si
mai uniform decit piesele cu sectiune patrata
Calitatea plastifierii este determinate de durata de tratare termica care
depinde de :
- Dimensiuni si forma
- Specie lemnoasa
- Umiditate
- Temperature
- Presiune
Tratarea termica se face in cellule de aburire care au lungimea de
0.5 1m prin a caror ansamblare se optine lungimea necesara in
functie de piesele supuse tratamentului.
Celulele se aseaza in sectiile de curbare in baterii de cite 3 pe
vertical in siruri orizontale in functie de capacitatea de aburire (fig 13.6
a). aceasta grupare redece pierderile de caldura prin convective si
radiatie. Alimentarea conductelor se face prin conducta de aburi 2 cu
presiunea de 0,2-0,5MPa controlata de manometru 1. Accesul in celula
se face prin usa 3 prevazuta cu garniture de cauciuc pentru etansare si
un system de inchidere cu excentric 4.
Aburul este introdus in celula printrun robinet ventil 5 prevazut cu
3 cai. Prin actionarea manetei de comanda a robinetului pentru admisia aburului in celula, se blokeaza deschiderea
usei celulei. Pentru deschiderea usii, maneta robinetului se roteste, se inchide admisia aburului si se pune celula de
aburire in legatura cu atmosfera, dupa aceasta deschidem celula.
In celula de aburire 6 se afla un strat de apa care are rolul de a satura aburul in caz daca vine uscat. Aburul
condensate din celula este colectat in contralizatorul 7 de condens si evacuate prin conducta 8. In celula piesele se
aseaza pe gratare din lemn.
Asezarea pieselor in celula : partile in contact cu sablonul si lenta metalica sa fie aburite iar partile lateraleuna in alta. Calitatea aburirii se considera: dupa scoaterea din celula se produce o albire a suprafetei iar prin
apasarea unui capat piesa se deformeaza fara asi reveni la forma initiala.
Masuri de protective a muncii :
1. Instalatia de aburire va fi prevazuta cu un cos de colectare si evacuare in exterior a aburului
2. Celulele trebuie ssa fie isolate de restul sectorului prin zid de caramida
3. Usile celulelor sunt construite astfel ca sa nu poata fi dechise pina cind nu se inchide ventilul de admisie a
aburului in celula
4. Usile sa fie bine isolate cu garniture de azbest sau cauciuc (evitarea pierderilor de aburi)
5. Usile vor fi inchise cu sistemul cu excentric cu 2 manevre : 1. Intredeschiderea 2. Deschiderea complete.
6. La scoaterea pieselor din celula se folosesc clesti, cirlige special, iar miinile muncitorilor sa fie protejate cu
manusi izolante.
Curbarea pieselor : prin curbarea lemnului plastifiat se poate deforma si lua forma dorita. Curbarea se face
manual cu dispositive sau mechanic folosind masini de curbat. Indifferent de procedeul de curbare deformarea
pieselor se face pe sabloane care se pot executa din metal sau lemn.
Pentru o buna curbare se cer respectarea urmatoarelor conditii :
- Fibrele piesei curbate vor fi paralele cu directia solicitarilor la tractiune, altfel pot sa apara defecte (ruptur).
- Banda de otel (0,2-2.5mm) se va aseza pe intreaga suprafata cu un contact bun si continuu
- Sabloanele vor fi zimtuite pentru a evita ruperile
- Inainte de curbare piesele vor fi rindeluite pe toata lungimea pentru a asigura un contact bun cu banda de
metal
- Taierea oblica a capetelor pieselor pentru a evita cresterea exagerata a eforturilor de compresiune
- Piesele la curbare se vor comprima la capete prin dispositive de stringere cu surub pentru a evita crapaturi,
alunecari de fibre, rupture etc.
- Pentru curbare se folosesc masini de curbat specializate pe care se monteaza diferite dispositive de curbare
corespunzatoare formei si razei de curbura a pieselor.
Dispozitive special :
Masina de curbat rame de scaun
Masina de curbat rame de scaun.
Masina de curbat cu actiune hidraulica
Presa pentru curbat pisioare conice,
Uscarea pieselor curbate :
59

Piesele impreuna cu sabloanele se introduce in uscatorii pentru scaderea umiditatii de la 30 la 12% (capata
rigiditate si stabilitatea formei). Uscarea in camera se face prin depozitarea pieselor in containere, pe platform sau
vagonete. Pentru fiecare reper se intocmeste diagram de uscare in care este trasata variation temperaturii care creste
treptat in prima faza pina la temperature de regim, dupa care se mentine constanta in faza a II si scade treptat in faza
a III pina la 40-50grade. Pentru uscarea ramelor de scaune in prima treapta t- creste pina la 95C, in timp de 10ore,
dupa care se mentine constanta timp de 20 ore si apoi scade pina la 50C durata totala-24h. o solutie mai moderna o
reprezinta uscarea in tunele de uscare, unde se asigura un flux continuu de la curbare la uscare si climatizare.
Uscarea se face cu aer cald prin incalzire cu baterii din tevi cu aripioare care ridica temperature aerului.
Conditionarea piesele se scot din sabloane si se depoziteaza pentru ekilibrarea tensiunilor interne si stabilirea
curbarii. Durata variaza intre 6-10zile, in incaperi special cu W-60%, t=25C. piesele fiind stivuite si depozitate in
containere sau stelaje.

39. Procesul tehnologic de fabricarea a mobilei din piese mulate. Utilajul folosit.
Procesul tehnologic de fabricarea a mobilei din piese mulate
Utilizarea pieselor stratificate din furnire mulate in locul celor din lemn masiv, prezinta o serie de avantaje atit
in ceea ce priveste tehnologia cit si structura produselor :
- Randamente sporite de utilizare a materiei prime
- Se valorifica superior furnirele de calitate inferioara
- Se imbunatatesc proprietatile fizico-mecanice ale produselor
- Se simplifica tehnologia de fabricatie la operatiile de debitare, prelucrarea mecanica si ansamblare.
Material prima este furnirul de diferite specii si calitati cu grosimi de 0.53mm precum si placajul subtitle-3
5mm. W-6.8%. Furnirele sunt utilizate in functie de destinatie dupa cum urmeaza:
- Pentru suprafete vizibile exterioare-furnire estetice calitatea I sau II cu G=0.6..0.7mm
- Pentru straturi interioare cu raze mici de curbura furnire tehnice calitatea II, III precum si deseuri 1
1,2mm
- Pentru straturi de mijloc cu raze mari de curbura furnire tehnice Calitatea II, III, deseuri 1,63mm
Calitatea pieselor stratificat mulate este conditionata de calitatea materiei prime, asezarea foilor in paket
si alegerea judicioasa a grosimilor in functie de raza de curbura.
Tehnologia ansamblarii si mularii furnirelor : tehnologia de mulare este formata din urmatoarele operatii:
pregatirea materiei prime; formarea paketelor de furnire pentru presare; presarea paketelor in prese si matrite de
forma; racirea si conditionarea paketului mulat.
Pregatirea materiei prime: sortarea furnirelor dupa specie grosime si calitate tinind seama de gradul de
admisibilitate a defectelor. Furnirele se reteaza la lungime dupa care la foarfeca se indreapta canturile. Furnirele se
imbina in foi, se folosesc masini de imbinat transversal la banda continua, masini similar cu cele folosite la
fabricarea placajelor. Aplicarea adezivului se face la masina de aplicat adeziv cu valturi, foile de furnir fiind asezate
in paket dupa forma si dimensiunile piesei mulate-cu grosimea uniforma si cu grosimea variabila.
Presarea paketelor: in prese cu platane de forma sau in prese cu matrite si partite. Ambele sunt incalzite pina
la 110..130 C. piesele cunt mentinute in prese pina la prize adezivului. Presele pentru mulat furnire sunt cu 4
12etaje la care platanele au forma piesei care se muleaza. Platanele se executa din otel si sunt prevazute cu system
de incalzire cu aburi sau electric. Presiunea specifica a platanelor 15..25MPa.
O tehnologie avansata de mulare o reprezinta incalzirea cu CIF se reduce durata de presare, creste
productivitatea preselor si imbunatatirea calitatii incleierii.
Pentru a asigura o buna calitate a mularii se vor respecta urmatoarele conditii: asezarea paketului in
matritase va face simetric; presiunea se va transmite pe suprafete cit mai uniform prin precizia de executie a
matritei si patritei si prin modul de asezare al paketelor la presare; respecaterea razelor minime de mulare
prescrise in functie de grosimea si specia furnirului; respectarea regimului de presare stability prin durata de
presare si presiunea specifica.
Defecte de mulare-descleierea furnirului la capetele sau mijlocul blocului mulat; descleierea in zonele de
racordare; fisurarea si ruperea furnirelor in zonele supuse la tractiune sau la compresiune. Dezlipirea furnirelor poate
fi cauzata de furnire cu umiditatea prea mare; cleiuri cu retete necorespunzatoare; presiunea nu se transmite uniform;
durata de presare sub limita prescrisa; temperature nu a fost sufficient de ridicata, rasina nu a fost polimerizata
complet; aplicare de adeziv neuniform; nu sa respectat prescriptiile privind grosimea furnirelor in raport cu raza
minima.
9.8. pres forma 1. Patrita; 2. Strat de cauciuc; 3. Paket; 4. Matrita; 5. Strat hirtie de ambalat

60

9.9. procedeul de incleiere in prese forme

mai adinci:
1.matrita; 2. Paket; 3. Cilindru lateral; 4. Patrita; 5.
Dispozitiv de stringere lateral; 6. Sablon; 7. Plita; 8.
Banada metalica.

9.10. 1. Cilindri; 2. Platan; 3. Paket; 4. Patrita;

5. Matrita; 6. Piesa mulata

9.11. incalzire in CIF.

1.Platanu presei; 2. Matrita; 3. Strat isolator de temperature
(azbest); 4. Patrita; 5. Banda metalica; 6. Bold de fixare.
Timpul de incleiere se micsoreaza de 4 ori, este rational cind
avem g >10mm.

40. Procesul tehnologic de fabricare cherestelei de rasinoase.

Procesul tehnologic in hala de fabricaie. Activitatea n hala de fabricaie este organizat
n dou etape: debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitarea, butenilor.
Operaiile in hala de fabricaie se desfoar conform schemei din
figura 7.6.
*
Debitarea butenilor. Debitarea este operaia de tiere longitudinal a butenilor prin
ferstruirc, n urma creia butenii snt transformai
se obin: din partea centrala o pies de 24 mm grosime, apoi din ambele pri ale materialului
cte o pies de 38 mm i 48 mm, iar din rest (R) piese de 24 mm.
Tehnologia tierii la gater. Butenii adui n hal, pe platforma de stoc tampon, snt
examinai din punctul de vedere al formei i defectelor exterioare care pot influena asupra
debitrii. Se ndeprteaz cioturile i nodurile i se detecteaz eventualele incluziuni metalice.
Butenii snt apoi aezai n poziie optim de trecere prin gater pe cruciorul de fixare i pe cel
de rezemare din faa gaterului, strni i apropiai de gater. Dup ce buteanul a trecut prin gater
aproximativ dou treimi din lungime, este eliberat din braele vagonetului de fixare, care se
napoiaz pentru ncrcarea cu un nou butean. In timpul debitrii ultimei treimi se aaz din nou
butean pe crucior, se prinde ntre brae, se aaz n poziie de tiere centrat pe axa modelului de
tiere i se apropie de gater. Acest mod de lucru permite trecerea prin gater cap la cap" (fr
spaii intermediare), respectiv folosirea intensiv a capacitii utilajului. Grosimea pieselor
obinute se verific cel puin o dat pe or, folosind abloane sau ublere. Grosimea trebuie s
61

aib dimensiunea din specificaie plus supradimensiunile ce se dau pentru contragerea prin
uscare.
Montarea pinzelor n cadrul gaterului se execut la intervale de 2 - 4 ore. La montarea
pnzelor se verific starea, ascuirea i ceapra-zul pnzelor, dimensiunile i curirea
distanierelor, nclinarea i tensionarea pnzelor. Piesele obinute n urma debitrii butenilor pot
fi sub form de cherestea ecarisat i brut.
Cheresteaua ecarisat (complet prelucrat), cu fee, canturi i capete plane, paralele i
perpendiculare ntre ele, provine din debitarea prismelor la gater i nu necesit alte prelucrri.
Cheresteaua brut nu este prelucrat. Ea provine din debitarea pe plin la gater sau din
debitarea flancurilor obinute la debitarea pe prisme. Aceste piese se supun unor operaii pentru
eliminarea defectelor, ndreptrii canturilor i capetelor i modificrii limii i lungimii.
Succesiunea operaiilor depinde de calitatea, dimensiunile i forma geometric a cherestelei
brute.
Principalele operaii de prelucrare a cherestelei dup tierea la gater snt: tivirea, retezarea
i spintecarea.
Tivirea cherestelei este operaia de tiere a marginilor pentru formarea de canturi
perpendiculare pe fee. Operaia se execut pe ferstraie circulare simple sau duble, la care una
din pinze este mobil pentru a s.- putea obine gama necesar de limi. Avansul la aceste maini
poate fi manual sau mecanic.
Retezarea cherestelei este operaia de tiere transversal, prin care se obin piese de
cherestea la lungimile cerute de standarde. Prin retezare se urmrete i eliminarea defectelor
naturale ale lemnului pe lungimea piesei.
Retezarea se execut la ferstraie circulare fixe, culisante (cu unul sau mai multe discuri),
pendulare sau basculante.
Spintecarea cherestelei este operaia de tiere longitudinal a unei piese de cherestea n
scopul obinerii de dou sau mai multe piese cu limi diferite. Prin aceast operaie se elimin i
defectele naturale ale lemnului pe limea piesei.
La dulapii groi la care apar dup debitare defecte, operaia se execut la ferstrulpanglic cu mas cu role i avans mecanic cu valuri.
Lturoaiele i marginile rezultate de la debitarea butenilor, precum i capetele utilizabile,
rezultate la retezarea cherestelei se spintec la ferstraie circulare sau la ferstraie-panglic cu
mas fix.
Transportul n interiorul halei S9~ face cu mai multe mijloace de transport.
Transportul ntre maini, se realizeaz cu role libere i acionate, transportoare cu lan,
role sau band, elevatoare, electrostivuitoare etc.
Evacuarea produselor se realizeaz cu transportoare cu band, elevatoare, transportoare
transversale cu lan.
Evacuarea deeurilor se realizeaz cu transportoare cu band, cu ra-clete, cu melc i
transportor pneumatic.
Sortarea cherestelei este operaia de repartizare a pieselor de cherestea pe clase de
calitate dup specia lemnului, dimensiuni, sortimente i destinaie.
Gruparea pieselor pe sortimente i dimensiuni constituie sortarea dimensional, iar
clasificarea dup nsuirile lemnului i calitatea prelucrrii constituie sortarea calitativ.
In fabricile moderne, sortarea dimensional se face cu ajutorul instalaiilor mecanizate de
mare productivitate. Aceste instalaii snt alimentate cu ajutorul unor transportoare longitudinale
sau transversale (n raport cu direcia de micare a materialului) pe care sosete cheresteaua din
hala de fabricaie. Piesele
snt introduse pe cant, n
canalele transportorului
sortator, cu ajutorul unor
dispozitive. Pe ling
acest transportor, snt
62

dispuse lagre pentru sortimente, pe lungimi, pe care snt evacuate piesele de cherestea. De pe
aceste lagre, cheresteaua este dirijat fie la format pachete, fie la rampa de sortare calitativ.
Sortarea calitativ se face pe baza criteriilor prevzute de STAS 1949-74, aprecierile
bazndu-se pe urmtoarele aspecte importante: structura lemnului, defectele i anomaliile
lemnului (noduri, crpturi, guri de insecte, putregai, pungi de rin etc); prelucrri
necorespunztoare dimensional (supra sau subdimensionat i neparalelismul feelor i canturilor)
i calitativ (rizuri, teituri).
41. Procesul tehnologic de fabricare a cherestelei de foioase.
Procesul tehnologic n bala de fabricaie. Etapele procesului snt aceleai ca i la
cheresteaua de rinoase, debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitare.
Operaiile se desfoar diferit dup utilajul cu care se face debitarea, alegerea utilajului fiind
determinat de diametrul i calitatea butenilor.
La debitare butenii de calitate slab ct i cei cu diametrul sub 36 cm i peste 55 cm
trebuie s fie debitai pe plin, iar butenii de bun calitate cu diametrul de 3655 (cm s se
debiteze pe prisme.
La stabilirea modelelor de tiere se va urmri repartizarea grosimii pieselor de cherestea,
astfel: n zona de calitate (treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n zona flancurilor piesele de
25 mm; n zona central la debitarea pe plin sau la retierea prismei piese de 25 mm sau dulapi
cu peste 70 mm..
Avnd n vedere c butenii de foioase i de fag, n special, au multe defecte, modelul de
tiere, trebuie s in seama ca acestea s fie cuprinse ntr-un numr ct mai redus de piese. Avnd
n vedere forma neregulat a butenilor de foioase, pentru evitarea obinerii unor lturoaie
groase, modelul de tiere se stabilete mai mare dect diametrul buteanului.
Piesele rezultate la debitare snt prelucrate- la ferstraie circulare, operaie prin care se
urmrete eliminarea defectelor. Operaiile se stabilesc urmrind o corelaie raional ntre
randamentul cantitativ i calitativ. Alegerea gradului de prelucrare pentru obinerea cherestelei tivite, semitivite sau netivite este n funcie att de numrul defectelor i mrimea acestora, ct i
de calitatea i dimensiunile pieselor care vor rezulta dup prelucrare
Datorit numeroaselor defecte pe care le prezinta butenii de fag i care n majoritatea
cazurilor nu apar la suprafaa lemnului, se re-comanda trecerea de la debitarea oarba sau in bloc,
specifica gaterului, la o debitare individuala la care dupa fiecare taiere se vad defectele lemnului
si in functie de acestea se stabileste grosimea piesei ce urmeaza a se taia.
Modelele de debitare se folosesc in functie de calitatea materieei prime si de specificatia
comenzii. Unele procedee de debiatre sunt:
Debiatarea pe plin
Debiarea pe plin cu intoarcere la 90 grade
Debiarea pe prisme cu intoarcere la 180 grade si apoi la 90 pentru debitarea
prismei
Prelucrarea pieselor rezultate la debitare cu ferestraie panglica sunt prelucrate in
continuare la ferestraie panglica si circulare de spintecat, urmarindu-se realizarea unui randament
cantitativ si calitativ maxim, corespunzator sortarii materialului si specificul comenzii.
Sortarea cherestelei . Ceresteaua de foiase se sorteaza astfel: grosimile separat,
lungimile in trei grupe ( subscurta, scurta, normala), latimile impreuna, piesele tivite separat de
cele netivite si semitivite si cherestreau tivita separat de cea netivita. Riglele, grinzile si sipcile
sunt sortate fiecare separat, iar dupa caaz se sorteaza pe dimensiuni si clase de calitate conform
standardelor respective.
42.Taierea bustenilor la gatere. Scheme de debitare
63

Un model de tiere reprezint o corelaie a randamentului cantitativ cu cel calitativ la

debitarea butenilor cu ajutorul gaterului. Cu alte cuvinte, modelul de tiere reprezint practic
schema de aezare a pnzelor n rama gaterului, n vederea obinerii de piese de cherestea cu
anumite caracteristici dimensionale i calitative.
Clasificarea modelelor de tiere se face dup mai multe criterii. Astfel n funcie de
principiul luat n calcul avem:
-modele de tiere maximale, n special pentru rinoase;
-modele de tiere calitative, cnd se dorete obinerea de randamente calitative maxime.
n funcie de numrul de treceri ale buteanului prin gater avem:
-debitarea pe plin, cu o singur trecere a buteanului prin gater;
-debitarea pe prism, cu dou treceri a buteanului prin gater (Fig. 23).

Fig. 23.Modele de debitare pe gater: a-pe plin; b- pe prism.

Modelele de tiere se clasific, dup gradul de simetrie n:
-modele simetrice (cele uzuale) cu so sau fr so;
-modele asimetrice, la traversele de cale ferat din fag.
Notarea modelelor de debitare se face punnd numrul de piese i grosimea acestora n
ordine de la centru spre flancuri, zona din flancuri avnd denumirea de rest notat cu R. Spre
exemplu un model simetric se noteaz pe jumtate: 3/24 2/48 R/24 iar un model asimetric se
noteaz n ntregime: R/24 1/40 1/150 1/40 R/24. Butenii de rinoase prezint o form
tronconic unidform cu o conicitate redus, avnd dou zone distincte:
-zona cilindric central, avnd diametrul egal cu cel al buteanului la captul subire, n
proporie de cca 80 % din total volum;
-zona conic exterioar (fig 44).
Aceast uniformitate a formei butenilor de rinoase face posibil elaborarea unor
modele de debitare pe baza unor relaii de calcul matematice i recomand folosirea gaterului
vertical ca utilaj optim de tiere.
La prima trecere prin gater se urmrete obinerea unei prisme care s cuprind volumul
zonei cilindrice a buteanului, pentru o valorificare superioar a acestuia.
La a doua trecere prin gater , respectiv cea de debitare prism se va ine seama de zonele
de calitate ale lemnului de rinoase pe seciunea transversal a buteanului, respectiv:
-zona central a prismei va cuprinde un numr impar de scnduri de 24
mm grosime sau cu rigle, astfel nct inima propriu-zis s fie cuprins ntr-o singur pies
axial;
-zona treimii mijlocii va cuprinde dulapi de calitate superioar de 38, 48
i mai rar 28 i 58 mm grosime;

64

zona

flancurilor va fi ocupat cu cherestea cu grosimea de 24 mm pentru

butenii cu diametre peste 30 cm i cu grosimi de 18 mm pentru butenii cu diametre sub 30 cm.
Scndurile cu grosimi mici de 12 mm nu se vor obine direct din gater, ci se vor debita
multipli ai acestora care se vor spinteca ulterior la ferstrul panglic de spintecat.
Acelai procedeu se va utiliza i atunci cnd se dorete obinerea unei cantiti mrite de
scnduri cu grosimea de 18 sau 24 mm.
Fig. 26. Debitarea slavon a stejarului
Butenii de diverse foioase se debiteaz numai n cherestea netivit, tierea pe plin, cu o
acoperire 2A=0,91d, unde d reprezint diametrul mediu al busteanului, dar cel minim al grupei
de diametre. La debitare trebuie s se respecte urmtoarele prescripii tehnologice de debitare:
-dulapii cu grosimea de 50, 60, 80 mm se obin din zona central, ct i din treimea
mijlocie, mai ales pentru butenii groi cu diametrul peste 40 cm;
-butenii subiri, cu diametrul sub 30 cm se debiteaz integral n scnduri de 20 i 25 mm;
-zona din flancuri, indiferent de diametrul butenilor se debiteaz n scnduri de 20 i 25
mm;
-la butenii de diverse moi, zona central poate fi cuprins i de scnduri de 25 mm, dac
se solicit asemenea grosime n cantitate
mrit.
Pentru a se obine o cantitate cit mai
mare de cherestea i pentru a se evita pe cit
posibil apariia defectelor de tiere
denumite brac tehnic", muncitorii ce
deservesc gaterele trebuie s respecte
anumite reguli, si anume:
debitarea butenilor trebuie s se
fac cap la cap, avindu-se grij ca butenii
s nu se izbeasc, deoarece se produc o
serie de dereglri i deformri ale
modelului de tiere prin loviri;
n timpul tierii trebuie s se
asigure o bun presare a butenilor cu
ajutorul valurilor, astfel nct acetia s nu
se roteasc ;
dup trecerea prin gater a 23 buteni, se oprete gaterul pentru a se verifica ntinderea
pnzelor i ceaprazul si pentru a se msura grosimea pieselor obinute, lundu-se msurile de
remediere cind se constat anumite defeciuni;
la gaterele dotate cu crucioare de prindere i sprijin n spate, materialul debitat se
evacueaz n timpul cel mai scurt, pentru a nu se reduce productivitatea datorit opririlor i
pentru a se evita anumite accidente;
n tot timpul tierii s se urmreasc atent funcionarea mecanismelor gaterului, oprindu-se
gaterul atunci cind apar zgomote sau unele defeciuni ce pot provoca deteriorri;
s se fac ungerea i ntreinerea gaterului la ncetarea lucrului. Toate operaiile de
ntreinere i remediere a anumitor defeciuni s se fac cnd gaterul este oprit i lsat la punctul
mort inferior.
La grosimea scindurilor sint admise abateri de 1 mm, la dulapi pin la 58 mm, 1,5 i + 2 mm
la piesele cu grosimi peste 58 mm. La prisme, fa de dimensiunea nominal se admit abateri de
2 mm. in cazul prismelor cu grosimea pin la 150 mm i 3 nm la prismele cu grosimea de
la 160 mm in sus. De asemenea, la debitarea prismei, defectele de curbur, arcuire, nu trebuie s
depeasc 0,3%.
65

 Sistemele de tiere a butenilor folosite in fabricile noastre sint : tierea pe plin, tierea
pe prisme, tierea nordic i tierea pe sferturi.
Tierea pe plin se face printr-o singur trecere a butenilor prin pnzele de gater i se
obin numai piese de cherestea netivite. Sistemul acesta asigur o productivitate mare, ns
necesit un volum mare de munca la ferstraiele circulare de tivit i de aceea se folosete numai
in cazul tierii butenilor de caliti inferioare.
Tierea pe prisme const n trecerea butenilor de dou ori prin acelai gater sau trecerea
prin dou gatere paralele. La prima trecere rezult piese de margine i o pies central denumit
prism. La cea de-a doua tiere se obin din prism, din mijlocul ei, piese cu canturile i feele
drepte, iar din margini (flancuri) se obin piese netivite.
Pentru debitarea butenilor de rinoase acest sistem este cel mai mult folosit la noi n ar.
Tierea nordic este o variant a debitrii pe prisme i const in obinerea, la prima tiere a
buteanului, a unei prisme maxime, iar flancurile rmin sub form de calote i sint destinate
fabricilor de celuloz sau spintecate ulterior. Piesele de cherestea obinute au aceeai lungime i
lime, deci rezult o sortimentaie redus care permite mecanizarea operaiilor de prelucrare
ulterioar i a celor de sortare.
Tierea pe sferturi se practic n cazul debitrii butenilor de rezonan n cherestea. Acest
sistem asigur obinerea unui numr maxim de piese, debitate radial, prin trecerea succesiv a
butenilor n gatere. Buteanul este iniial tiat n dou calote i apoi, n sferturi. Fiecare sfert
este introdus, apoi, n gater i spintecat n funcie de sorti-mentaia urmrit.
Aranjarea pnzelor in rama gaterului la diferite distane poart numele de model de tiere.
Modelele de tiere la butenii de rinoase trebuie s acopere n ntregime seciunea transversal
a butenilor i ele pot fi:
simetrice (fig. 17.4, a, b), cnd poziia pnzelor este identic de o parte i de alta a axei
ramei gaterului. Aceste modele se folosesc n mod frecvent pentru debitarea rinoaselor;
asimetrice (fig. 17.4, c), cnd aezarea pnzelor n rama gaterului nu prezint simetrie fa
de axa ramei gaterului, fiind utilizate n cazul unor comenzi speciale.
La rindul lor, modelele de tiere simetrice pot fi: fr so, cnd inima lemnului este
cuprins intr-o singur pies central, sau cu so, cnd din debitare rezult un numr par de piese.
n acest caz, inima lemnului este mprit pe cite o fa a celor dou piese centrale.
Notarea modelelor de tiere poate fi fcut n dou feluri: prin notarea cifrelor ce
reprezint grosimea nominal a pieselor, n milimetri, n ordinea aezrii pnzelor n rama
gaterului sau prin notarea numai a unei jumti de model, numai n cazul modelelor de tiere
simetrice, ncepnd cu piesa sau piesele centrale ale buteanului.
Pentru asigurarea unei prelucrri maxime a buteanului i pentru a se evita obinerea de piese
neprelucrate este necesar ca modelul de tiere s fie mai mare decit diametrul minim al grupului
de buteni ce se debiteaz.
43. Procesul tehnologic in depozitul de busteni.
Procesul tehnologic n depozitul de buteni. Comport urmtoarele faze:
Descrcarea i recepia se face asemntor ca i la lemnul rotund de rinoase, respectnd
i prevederile standardelor fiecrei specii, folosind aceleai dispozitive, instalaii i mijloace de
transport i manipulare.
Depozitarea se face n funcie de specia lemnoas i de utilajul folosit la debitare, astfel:
depozitarea pentru fabrici cu profil mixt i depozitarea pentru fabrici dotate cu ferstraiepanglic.
In primul caz, butenii snt sortai i depozitai n stive separate pe clase de calitate, serii
de diametre i categorii de lungimi, n al doilea caz, debitarea fcndu-se la ferstru-panglic,
prin tieri individuale, nu este necesar o sortare i depozitare dimensional-calitativ i ca atare
butenii snt depozitai n stive compacte.
66

Conservarea lemnului cuprinde msuri de protejare pentru a nu apare ciuperci "i

crpturi care duc la degradarea butenilor de foioase n general i a celor de fag n special.
Butenii de foioase se livreaz i se depoziteaz necojii, n plus pe capetele i prile
laterale lipsite de coaj se aplic paste sau pelicule care nu permit, uscarea. nceputurile de
crpturi de la capete se prind cu S"-uri metalice pentru prevenirea mririi lor.
Butenilor de foioase li se aplic i o conservare umed care se face prin: cufundarea
butenilor n bazine cu ap; stropirea stivelor de pe platforma depozitului cu ajutorul instalaiilor
de stropire montate pe stlpii podului rulant; conservare mixt n bazine de conservare i instalaii de stropire a butenilor aflai deasupra nivelului apel. Acest procedeu face posibil i
aburirea n bune condiiuni a cherestelei de fag debitat n timpul verii. Conservarea umed se
face obligatoriu n perioada martieoctombrie, iar stropirea zilnic ntre orele 820, cu excepia
zilelor cu ploaie continu.
Procesul tehnologic n hala de fabricaie. Etapele procesului snt aceleai ca i la
cheresteaua de rinoase, debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitare.
Operaiile se desfoar diferit dup utilajul cu care se face debitarea, alegerea utilajului fiind
determinat de diametrul i calitatea butenilor.
La debitare butenii de calitate slab ct i cei cu diametrul sub 36 cm i peste 55 cm
trebuie s fie debitai pe plin, iar butenii de bun calitate cu diametrul de 3655 cm s se
debiteze pe prisme.
La stabilirea modelelor de tiere se va urmri repartizarea grosimii pieselor de cherestea,
astfel: n zona de calitate (treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n zona flancurilor piesele de
25 mm; n zona central la debitarea pe plin sau la retierea prismei piese de 25 mm sau dulapi
cu peste 70 mm.
44. Procesul tehnologic in depozitul de cherestea
Activitatea depozitului de cherestea este organizata in faze distincte si cuprinde operatii
ca:
Receptionarea .
Masurarea cherestelei. Se face pe lungime latime si grosime in locuri unde nu exista
tesituri si alte defecte , se exprima in mm,
Inventarierea. Consta in inregistrarea pieselor primite: numarul de piese si calculul
volumului, pe baza dimensiunilor nominale masurate, se masoara in metri cubi.
Marcarea. Se face pe partea de mijloc a capetelor cu vopsea rezistenta la apa. Marcarea
se face cu diferite semne conventionale specifice claselor de calitate.
Stivuire si conservarea cherestelei. Cheresteaua este adusa la locul de depozitare cu
diferite mijloace de transport, ea trebuie sa fie stivuita in cel mult 72 de ore de la intrarea in
depozit, fiind prealabil curatata de rumegus si de fibre smulse. Stivele se fac pe platforme
executate din elemente de beton asezate la o inaltime de 40 cm de la sol. Peste acestea se
aseaza transversal grinzi de lemn. Stivuirea se face cu spatii, folosind intre fiecare rind de
material sipci de acelasi material care se vor aseza intre rindurile de cherestea pe aceiasi
verticala, la distante intre unul si 1,5 m, in functie de grosimea cherestelei. Piesele trebuie
asezate in asa mod incit sa asigure o buna aerisire a stivei. Stivuirea se poate face si in pachete,
in cazul in care manipularea se face cu autostivuitoare. Stivele se protejeaza impotriva
precipitatiilor si a actiunii directe a radiatiilor solare prin acoperire individuala sau sub
soproane de tip usor. Corecta stivuire si buna conservare a cherestelei duce la prevenirea
degradarii ei. Stivele se marcheza cu o tablita.
Expedierea cherestelei. In vederea expedierii se face pregatirea cherestelei in
specificatia comandata. Pentru aceasta, se procedeaza la desfacerea stivelor, dupa care urmeaza
resortarea, care consta in clasificarea definitiva a cherestelei dupa defectele care au aparut ori
sau accentuat in timpul depozitarii si uscarii in aer liber.
La cheresteau de foiase este specifica inca o operatie suplimentara in plus la cele care se
67

executa in depozitul de rasinoase. Aceasta operatie este aburirea

cherestelei.
Aburire este un tratament higrotermic, in care agentul de tratare
este abrul saturat umed, degresat,cu presiune inalta si temperatura de
100 grade. Prin aburire se urmasreste ameliorarea proprietatilor
mecanice, tehnologice reducerea deformarilor si craparii in timpul
depozitarii, datorita scaderii tensiunilor interne, a higroscopicitatii si
contragerii ; uniformizarea culorii, aspectul solicitat in diversele
prelucrari ale cherestelei si in special in industria produselor finite
din lemn; sterializarea lemnului.
Temperatura utilizata la aburire distruge ciupercile si
microorganismele si insectele din lemn, ceea ce reduce pericolul de
degradare. Aburirea se face in camera de aburire.
45.Procesul de proiectare si fabricare a usilor.Usile.Tipuri si clasificari.
Usile apartin arhitecturii atit interioare cit si exterioare a acladirilor.Rolul lor principal
este de a a sigura legatura intre incaperi sau intre exterior si interior.Ele mai au un rol de izolare
termica,formica, usile trebuie sa satisfaca cerintele de a introduce sau a ascoate obiectele de uz
casnic.
Clasificarea usilor:
-de intrare in cladire
-usi ferestre de balcon
Usile pot fi simple sau duble.
Usile sint produse complexe alcatuite din rame,panouri,cutii. Usile trebuie sa aiba un
exterior placut cu o executie ingrijita,sa fie esor de manipulate ,sa aiba o buna functionare in
timp,sa se incadreze correct in asamblu constructive.
Dupa modul de functionare:
-obisnuite
-pivotante(rotitoare)
-batante
-glisante
-pliante
-culisante
1-rama
2-tablie
3-toc
4-captuseala
Fabricarea usilor se desfasoara pe doua linii: linia tehnoogica pentru tocuri si captuseli si
linia tehnologica p/u foi de usa. Tocul si captuseala usii sint rame formate din lonjeroane si
traverse,executate din lamele de lemn.
Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze:
Prelucrarea cherestelei in lamele;
Prelucrarea lamelelor;
Formarea blocurilor;
Formarea complexelor;
Finisarea si montarea.

68

Prelucrarea cherstelei. Pentru tocuri se folosete cherestea de rinoase, iar pentru

cptueli, plci din fibre de lemn. Cheresteaua este rindeluit pe dou fee la o main de
rindeluit, dup care se spintec n lamele la un ferstru circular multiplu cu avans mecanic.
Prelucrarea lamelelor. Lamelele se reteaza, unde, odat cu retezarea,se elimina
defectele, apoi intr-o incapere se stocheaza.
Formarea blocurilor. Dup retezare, lamelele, snt aezate n buncrele unei prese C.I.F.
D,apoi lamelele sint duse la o main de aplicat adezivi i, apoi. la presa C.I.F., unde se formeaz
pachetul de lamele n seciunea i profilul dorit. Blocul format este introdus in presa C.I.F., unde
se realizeaz presarea i incleierea. Apoi se reteaza la lungimile necesare lamelele rezultate.
Formarea complexelor. Dup retezare n linia de lamelare elementele sint depozitate n
stoc-tampon,apoi elementele sunt duse la o masina de indreptat si profilat.iar elementele p/u
rama sint duse la o masina de asamblat si gaurit. Elementele de toc profilate snt conduse la o
main de cepuit si scobit.. De la cepuire, elementele de toc trec la o main de frezat locauri
pentru accesorii de nchidere i montare iar, apoi, la maina pentru montarea acestora. Dup
meninerea un timp n stoc-tampon, montanii i traversele tocului snt duse la presele de ncleiat,
unde se asambleaz mpreun cu elementele de cptueli.
Finisarea i montarea tocului. Dup incleierea elementelor de toc cu cptueala,ele sunt
duse in stoc -tampon De aici snt trecute ntr-o instalaie de aplicat grund i, apoi, printr-un tunel
de uscat cu ventilaie forat. Instalaia este conceput pentru aplicarea grundului pe tocul de
ncleiat cu cptueli.Grunduirea se realizeaz prin pulverizarea pieselor ce se afl n micare.
Tocurile care se livreaz montate se monteaz la un dispozitiv de asamblare i, apoi, sint duse la
magazie.
Linia tehnologic a foii de u. Foile de u se execut din panouri celulare i ua este
format din :
rama foii de u din cherestea de rinoase, format din dou lonjeroane i dou traverse
de capt;
adaosurile interioare din cherestea de rinoase, aezate n locurile unde se monteaz
feroneria;
feele din dou foi de PFL cu care se placheaz rama pe ambele pri;
miezul celular, compus din lamele de PFL ndoite i ncleiate pe canturi;
bordura, din furnir de 3,5 mm; furnirul, care se aplic pe ambele fee din PFL ale uii.
Procesul tehnologic pentru fabricarea foii de usa.
Confecionarea ramei.. Formarea ramei se obine prin asamblarea montanilor, a
traverselor i a adaosurilor prin prinderea la capete cu ajutorul unor clame ondulate, metalice.
Formarea plcii. Foile de PFL debitate anterior se trec prin maina de aplicat
adezivi.Apoi se obtin pachete.Pachetele astfel formate snt introduse n presa multietajat.
Dup presare se realizeaz bordurarea pe prile longitudinale ale ramei, prin incleierea cu
ajutorul curenilor de inalt frecven. Presarea bordurii se face tot cu pistoane pneumatice, dup
care intr automat in funciune staia de cureni de inalt frecven Apoi se obtin foile de usa.
Foile de u se lefuiese. pe ambele pri, la maini de lefuit cu doi cilindri.
Furniruirea foilor de u. Dup lefuire, foile de u trec printr-o instalaie de aplicat
adezivi, se aplic furnirele i pachetele astfel formate sint introduse n pres.Dupa operatia de
uscare se execut frezarea locaului pentru broasc, gaura pentru miner i locaul pentru cheie.
Urmeaz operaia de lefuire fin a furnirului n vederea finisrii.
Finisarea foilor de ua. Foile de ui plane celulare furniruite cu furnir estetic se finiseaz
transparent, folosindu-se lacuri i grunduri ter-moreaective pe bvaz de rini sintetice.Ua este
preluat de un transportor care o introduce intr-un tunel ae uscare cu vitez redus. Dup lcuire,
foaia de u este condus ntr-un tunel de rcire prevzut cu exhaustor, pentru evacuarea vaporilor de solveni degajai.Apoi are loc controlul de calitate, prin supunerea produselor unor probe
de ncercare, dup care uile snt duse la magazia de produse finite
69

46.Procesul de proiectare si fabricare a ferestrelor.

Ferestre. Tipuri si clasificari.
Fereastra este o rama in care se fixeaz geamul i
care se monteaz intr-un gol de construcie. In
construcia ferestrelor se deosebesc urmtoarele dou
complexe : tocul ferestrei i cerceveaua. Fereastra
trebuie sa ofere posibilitatea unei izolari termice
corespunzatoare astfel ca pierdere de caldura sa fie
minime. Pentru acest lucru, fereastra trebuie sa prezinte o
buna etansietate la aer.
In constructia ferestrei se deosebesc drept componente principale, tocul ferestrei (1) si
cercevelei (2). Atit tocul cit si cercevelele sunt constructii in forma de rama, ale caror elemente
laterale-verticale se numesc montanti, iar cele transversale orizontale se numesc traverse.
Ferestrele se clasifica dupa modul de deschidere a cercevelelor,cu deschiderea exterioara:
-cu deschidere exterioara
-cu deschidere interioara
-cu deschidere interioara-exterioara
-pivotante pe axa verticala
-pivotante pe axa orizontala
-basculante
-pliante
-ghiliotina
-glisante
-glisante cu refugiu p/u canaturi
Dupa numarul de canaturi:
-cu un cant
-cu doua canturi
-cu mai multe canaturi
Dupa modul de asezare a canatuilor:
-simple
-ferestre duble
-cuplate.
La alegerea ferestrelor un rol important il joaca clima.
80% din toate ferestrele o au ferestrele din lemn, ele dau o plastica deosebita constructiilor, sint
mai calde decit ferestreledin alte materiale.
Partile componente ale ferestrelor:
-montanii 1 i lonjeroanele tocului 2 i ale cercevelelor ;
-montantul intermediar al tocului, cnd fereastra are mai multe cercevele ;
-traversa intermediar a tocului 3 i 4, cnd fereastra are supralumin ;
-glaful ferestrei,element asezat la baza ferestrei.
-pervazuri, formate din frize care cptuesc prile laterale ale pereilor n interior ;
-lcrimarul, element profilat, montat pe traversele inferioare ale cercevelelor exterioare,
avnd drept scop nlturarea apei care se prelinge pe fereastr ;
-ipci de acoperire, elemente ce servesc pentru acoperirea organelor de asamblare,
destinate nchiderii n cazul a dou cercevele ce se nchid ntre ele.
Dup materialele din care se execut, ferestrele se clasific in : ferestre din lemn, ferestre
din metal i ferestre din materiale plastice.
Tehnologia de fabricare a ferestrelor se desfoar, pe linii tehnologice, n urmtoarele
sectoare:
70

Croirea elementelor.Materialul lemnos,uscat la umeditate finalade 10-12% si conditionat

in incaperi special amenajate,se aduce in sectorul de croire.
Prima operaie este aceea de control calitativ i dimensional al cherestelei. Apoi
elementele de cherestea sunt aduse la masina de rindeluit la grosime pe doua fete, apoi trece la
un ferestrau circular multiplu de sintecat.Urmatoarea operatie este de a indeparta defectele
neadmise la ferestre(noduri,putregai).Apoi lamelele primite sint sortate pe latimi si lungimi si
depozitate in stoc.
Prelucrarea elementelor.Din stoc lamelele snt supuse unor prelucrri mecanice pe cele
dou linii principale : linia tocurilor i linia cerce velelor.
In tehnologia modern, de operatii se execut la un agregat de prelucrat rame care asigur
executarea ntr-o singur trecere a urmtoarelor operaii: retezarea la lungime a elementelor
componente ale ramelor, frezarea cepurilor i a scobiturilor la capete, aplicarea adezivului n
cepuri i n scobituri, asamblarea elementelor n rame, baterea cuielor la mbinri..
Asamblarea elementelor. n tehnologia utilizat n fabricile noastre, elementele pentru
rame snt asamblate la prese pneumatice de asamblat, rame orizontale sau verticale de construcie
uoar. Dupa asamblare,ramele sint slefuite la masina de slefuit.
Montajul. Se monteaza feroneriea, se monteza elementele enexa(lacrimar)
Se frezeaza locasurile pentru balamale si pentru accesoriile de cuplare.
Finisarea. Tocurile i ramele de ferestre se finiseaz prin aplicarea unui grund cu colorani
minerali. Dup uscare se lefuiesc i se aplic cu pensula vopsele pe baz de ulei. Ferestrele se
pot livra grunduite, vobsire se va vace la destinatie.
47.Antropometria. Cerintele principale la proiectarea mobilei.
Antropometria este stiinta care se ocupa cu stabilirea exacta a dimensiunilor umane, in
functie de rasa, sex sau varsta. Ergonomia este strins legata de cunostintele oferite de medicina si
psihologie si poate fi definita ca disciplina adaptarii muncii la om, avind ca obiect rationalizarea
efortului la locul de munca .
Antropometria tehnica, urmareste sa raspunda cerintei ca oamenii sa fie capabili sa
lucreze la orice masina, respectiv ca dimensiunile lor sa fie integrate in dimensiunile masinii,
conferindu-i acesteia un caracter de operabilitate universala, iar prin detaliile de proiectare sa
asigure adaptarea masinii la om.
Principiile generale de aplicare a antropometriei in activitatea de proiectare pot fi
sistematizate astfel:
- trasaturile dimensionale si functionale ale omului trebuie avute in vedere inca din prima
faza a elaborarii oricarui proiect, luarea lor in consideratie intr-o etapa urmatoare poate fi tardiva
si de multe ori ineficienta;
- operatorul trebuie studiat in contextul activitatii pe care o desfasoara, in relatia om mijloc de munca si de aceea, pe langa dimensiunile antropometice statice, trebuie avute in vedere
si dimensiunile dinamice, atat la proiectarea locului de munca, cat si la conceperea si amplasarea
mijloacelor de munca, a dispozitivelor de actionare etc.;
- trebuie sa se tina seama de factori de variabilitate dimensionala a omului si de
conditiile de organizare a productiei si a muncii;
- sa se asigure tolerante spatiale pentru oameni si echipamente, avand in vedere
eventualele conditii specifice in care sa se poata desfasura munca.
Cu toate avantajele prezentate de utilizarea calculatoarelor in proiectarea ergonomica,
totusi si in prezent se folosesc cu precadere "tabelele de date antropometrice" privind
dimensiunile globale si partiale ale corpului uman.
Pozitia ideala a mainilor depinde de operatia ce trebuie executata. Pentru munci grele,
preferabil ar fi ca mainile sa fie la 20 cm sub nivelul coatelor, dar pentru munci de precizie cu
suport pentru antebrate, mainile ar trebui sa fie la 5 cm peste nivelul coatelor. De aceea, pentru
proiectarea unui loc de munca trebuie intai determinata inaltimea cea mai convenabila a mainilor
71

pentru operatia ce va fi efectuata. Dupa aceea se incearca si gasirea unor pozitii cat mai
convenabile pentru restul corpului.
Proceduri de proiectare antropometrica
1.Descrieti utilizatorii. Ce informatii antropometrice sunt disponibile? Pot datele
antropometrice fi folosite pentru actualii operatori? Daca nu sunt disponibile date valide, luati in
considerarea posibilitatea crearii unei baze de date actualizate.
2.Determinati raza procentuala pentru a fi implementata in proiectarea statiilor de
lucru. Daca forta de munca este preponderent masculina sau feminina, este logica proiectarea
pentru sexul dominant, de exemplu prin folosirea procentajelor 5 - 95 masculine sau 5 - 95
feminine. Optim ar fi accesibilitatea pentru ambele sexe.
3.Lasa-i pe cei scunzi sa ajunga, pe cei inalti sa incapa. Determinati dimensiunile "de
ajuns" (procentajul 5) si dimensiunile "de incaput" (procentajul 95) pentru situatia de munca
analizata. Un exemplu este dat in figura 2.5.
4. Gasiti masurile antropometrice corespondente masurilor pupitrului de lucru. Calculele
pentru procentajul 5 feminin si 95 masculin sunt prezentate in figura 6.6. Masurile
antropometrice sunt adaugate incepand cu nivelul podelei. Prin utilizarea inaltimii popliteale si
adaugand 4 cm pentru pantofi, distanta necesara ajustabilitatii inaltimii sezutului este calculata ca
fiind de 39,5 - 52,5 cm. Inaltimea cotului in stare de repaus pentru operatori apartinand
procentajului 5 este de 18,1 cm si pentru cei din procentajul 95 este de 29,4 cm. De la inaltimea
coatelor in stare de repaus deduceti grosimea produsului (6 cm).

Fig. 2.5 Masuratori antropometrice folosite pentru calcularea potriviriiinaltimii scaunului

si a mesei

Aceasta inseamna ca distanta de la sezutul scaunului la masa este de 12,1 cm pentru

procentajul 5 si de 23,4 cm pentru procentajul 95. Adaugand aceste masuratori la ajustabilitatea
inaltimii sezutului se obtine o ajustabilitatea a inaltimii mesei de 51,6 - 75,9 cm (sau 52 - 76 cm).
Stiind grosimea cantului mesei, se deduce ca pentru procentajul 5 sunt 8,1 cm intre sezutul
scaunului si masa iar pentru procentajul 95 sunt 19,4 cm.
5.Uneori este dificil de ilustrat o situatie de munca folosind un model antropometric.
Masuratorile antropometrice sunt statice, iar in realitate apar multe elemente dinamice.
Operatorii se intind dupa instrumente si piese balansandu-se astfel in scaun. Pentru a evalua
corespunzator aspectele dinamice ale unei statii de lucru, se creeaza modele la scara reala din
carton sau polistiren, testate prin
simularea diverselor activitati. Prin
modelul la scara reala este posibila
identificarea unor aspecte ale statiei de
lucru care vor trebui reproiectate.
48. Mobila corp, caracteristica si
clasificarea. Exemplu.
Constructia mobilei corp
Din punct de vedere constructiv
mobila din corpuri poate fi:
1 Din panouri pline (din lemn masiv,
72

PFL, PAL, furnire stratificate)

2 Din panouri celulare (cu miez din lamele, PFL, sipsi din lemn masiv, carton, fagure)
3 Din rame (reme cu talie, rame simple placate, rame duble)
4 Din panouri din materiale plastice
Mobila corp poate fi clasificata:
1 Mobila corp de epoca (stil);
2 Mobila corp cu forme contemporane;
3 De epoca modernizat.
Mobila corp este formata din elemente si complexe sub forma de panouri ansamblate prin
diferite solutii constructive.
Element de ansamblare
subansamblu
ansamblu
Cele mai utelizate sunt panourile din pal furniruite, caserate sau inobilate.Panourile din
pal vor fi protejate pe canturi prin furniruire, borduri din lemn masiv, din materiale
plastice.Mobila corp poate fi din corpuri modulate.Modul este o marime stabilita dupa criterii
functionale economice si estetice folosita pentru dimensionare panourilor (Lxl).

Program din corpuri modulate: a- corp inferior; b-corp superior; c- variante de grupare a
corpurilor in ansambluri multifunctionale.
Prin modulare se ating urmatoarele avantaje principale:
1 Unificarea gamei dimensiunillor panourilor;
2 Reducerea nr. de panouri necesare pentru constructie prin repetarea si combinare panourilor
ondulate;
3 Unificarea solutiilor constructive, folosind in special ansamblarea demontabila;
4 Se creeaza conditii de prelucre in linii automate a panourilor modulate datorita reducerii gamei
dimensiunilor;
5 Se reduce necesarul de scule, dispozitive si verificatoare, creste ast fel productivitatea muncii
si se reduc cheltuielile de fabricatii.
La ansamblarea mobilei corp pot fi aplicate cepuri rotunde aplicate sau diferite accesorii.
49. Dulapul, nomenclatorul de piese, descrierea tehnica.
Nomenclatorul de repere, reprezint niruirea subansamblelor, complexelor i
elementelor componente ale produsului, prin care se precizeaz nr. de reper, denumirea reperului,
nr. buc. pe produs, dimensiunile nete i materialul, din care se execut, dup modelul prezentat n
73

tabelul 10.1.
N
r. crt.
0

Nr.
reper.
1

Tabelul 10.1.
Nomenclatorul de elemente
Denum
Buc
Dimensiuni nete
irea
L
l
g
reperul
ui
2
3
4
5
6

M
AT.
ST
AS.
7

Numrul de repare, reprezint un indicativ ntocmit dup sistemul clasificrii zecimale,

format din 3 grupe (4) a cte dou cifre, reprezentnd:
- prima grup, indicativul produsului, dat sub form de numr sau indicativ lateral, ex:
- masa 01.00.00 sau M.00.00
- a doua grup reprezint indicativul subansamblului sau complexului, ex:
- tblia 01.01.00 sau M.01.00
- a treia grup reprezint indicativul elementului, astfel:
- panou simplu (PAL) 01.01.01 sau M.01.01.
n cazul cnd n cadrul ansamblului snt subansambluri distincte, formate din
componente complexe (ex. n cadrul componentei dulapului, sertarul este un subansamblu format
din elemente i complexe), numrul de reper va fi format din 4 grupe de cte 2 cifre.
Dac n cadrul ansamblului exist incluse componenta sub form de elemente
independente nencadrate n complexe sau subansambluri, acestea vor purta numrul de reper
format din indicativul ansamblului i numrul de reper, exemplu:
- bar haine D.00.00.01.
- rozeta bar haine D,00.00.02.
Nomenclatorul de repere se ntocmete numai pentru reperele ce fac obiectul fabricaiei;
nu se includ n nomenclator organele de asamblare, accesoriile metalice etc., care se execut n
baza altor normative i care snt procurate ca atare - prin sistemul de aprovizionare, sau fac
obiectul fabricaiei altor secii de producia anexe., din cadrul ntreprinderii.
Dup ntocmirea nomenclatorului de repere, se trece completarea tabelei de componen
pe desen i poziionarea elementelor. Tabela de componen cuprinde toate reperele produsului,
inclusiv organele de asamblare, accesoriile metalice etc. In vederea alegerii corecte ale acestor
accesorii, se vor consulta standardele prin care snt definite acestea.
50. SUDP. Documente grafice si de text. Exemple.
SUDP. Documente grafice si de text
Standardele Sistemului unic al docimientatici de proiecture
Standardele incluse n Sistemul unic al documentaiei de proiectare (SUDP) stabilesc
regulile i principiile elaborrii, prezentrii i circulaiei documentaiei de proiectare n toate
organizaiile.
Sistemul de standarde SUDP i SUDP (ST AER) unific elaborarea tuturor tipurilor de
documentaie de proiectare, evidena ei, pstrarea, dublarea i introducerea modificrilor,
reglementeaz toate etapele de elaborare a documentaiei de proiectare in condiiile de producie.
Standardele SUDP stabilesc divizarea tuturor articolelor pe tipuri pentru toat industria.
Snt stabilite tipurile documentaiei de proiectare comune pentru toi i totalitatea lor identic
necesar. Standardele SUDP snt referite la clasa a 2-a i repartizate pe grupe.
Tipuri de articole si documente de proiectare
Tipuri de articole. Se numete articol orice obiect sau complet de obiecte ce se
74

confecioneaz la ntreprindere. Din articole fac parte piesele i unitile de asamblare,

completele i complexele.
Se numete pies articolul confecionat dintr-un material omogen dup denumire i marc
far aplicarea operaiilor de asamblare.
Se numete unitate de asamblare articolul, prile componente ale caruia se mbin ntre
ele prin operaii de asamblare. In condiiile de studiu se folosesc n fond dou tipuri de articole
piese si uniti de asamblare.
Tipurile de documente de proiectare ce se utilizeaz n condiiile de producie i
totalitatea lor snt stabilite de STAS 2. 10268.
Documentele de proiectare determin componenta i construcia articolului i conin
datele necesare pentru elaborarea, confecionarea, controlul calitii, exploatarea i reparaia lui.
Din documentele de proiectare fac parte documentele grafice i de text, de exemplu,
desenul de lucru al piesei desenul de ansamblare, desenul de ansamblu, schema, specificaia,
nota explicativ etc.
Desenul piesei i specificaia fac parte din documentele de proiectare d baza. Dup
metoda de executare i caracterul utilizrii documentele de proiectare se mpart, de exemplu, n
originale i copii.
Desenul de pies este un document care conine reprezentarea unei piese i alte date
necesare pentru confecionarea i controlul ei. In desenul de lucru al piesei se indic
dimensiunile, abaterile limit i rugozitatea suprafeelor i alte date, crora ea trebuie s
corespund nainte de asamblare. Nu se admite ca n desenele de lucru s fie plasate indicaii
tehnologice.
Desenul de asamblare este un document care conine reprezentarea unitii de asamblare
i alte date necesare pentru asamblarea (confecionarea) i controlul ei. Din desenele de
asamblare fac parte de asemenea desenele de montaj hidraulic, pneumatic i electric.
Desenul de ansamblu este un document care determina construcia articolului,
interaciunea prilor lui componente principale i explic principiul de funcionare a articolului.
Schema este un document n care sant indicate sub form de reprezentri sau notaii
prile componente ale articolului i legturile dintre ele.
Specificaia este un document care determin componena unitii de asamblare, complexului sau
completului.
Nota explicativ este un document care conine descrierea construciei i principiului de
funcionare a articolului elaborat, precum i argumentarea soluiilor tehnice i tehnico-economice
adoptate la elaborarea lui.
Astfel, construcia mobilei i menirea ei funcional snt determinate de cteva
documente de proiectare. Regulile de executare a fiecrui tip de document de proiectare snt
reglementate de standardele SUDP respective.
In STAS 2.10268 snt descrise detaliat documentele enumerate i alte documente.
In condiile de studiu se utilizeaz desene de studiu apropiate dup coninut de unele documente
de proiectare industriale. Din aceste desene pot face parte desenele de studiu: ale pieselor, de
asamblare, de ansamblu, specificaiile etc.
51. Etapele de proiectare a unui articol. Criterii si cerinte.
Etapele principale de proiectare a mobilei
Etapele principale de proiectare a mobilei sunt elaborate in coordonanta cu STASII.103 SUDP
Etape
Indeplinirea lucrarilor pe etape Executant
Propunerea tehnica
Alegerea materialului
Inginerul constructor
Elaborarea documentatiei de
Inginerul constructor
proiectare
Aprobarea propunerii
Inginerul constructor,
75

Proiectul la etapa de schite

Proiectul la etapa incepatoare

Documentatia de executie

Documentatia de proiectare
pentru serie

Elaborarea schitei
Aprobarea schitei
Elaborarea proiectului cu
vederile principale si
imbinarile principale,
specificatia.
Indeplinirea unui produs finit
pentru experienta
Elaborarea proiectului de
executie pentru indeplinirea
partidei experimentale
Indeplinirea partidei
experimentale
Corectarea documentatiei de
productie dupa rezultatele
respective
Elaborarea documentatiei
aprobate pentru producerea
mobilei de serie
Corectarea documentatiei de
proiectare dupa rezultatele
respective, dupa procesul
tehnologic respectiv

Benificiarul care comanda

Inginerul constructor
Benificiarul care comanda
Inginerul constructor
Benifeciarul
Inginerul constructor
Muncitorii
Inginerul constructor
Inginerul constructor
Benifeciarul, muncitorii
Inginerul constructor
Inginerul constructor
Inginerul constructor

76