BUDISMUL

Budismul este o religie si o filozofie oriental avnd originea n India n secolul al VI-lea .Hr. si care sa rspndit ulterior ntr-o mare parte a Asiei Centrale si de Sud-Est.
Se bazeaz pe nvtturile lui Gautama Siddhartha (Buddha Shakyamuni), un gnditor indian.
Buddha semnifica in pali si sanscrita, Trezitul, Iluminatul.
Buddha (623-543 .Hr) a fost fiul unui rege marunt din clanul Sakya, in India de nord-vest. Mama lui
moare la cateva zile dupa nastere, dupa ce primise toate prevestirile care anuntau nasterea unui copil miraculos.
Corpul sau ar fi avut toate semnele care revelau un mare rege al lumii. La 16 ani, Siddharta se casatoreste cu
doua printese si duce o existenta fara griji in palatul parintesc. Dar, iesind de trei ori din palat, el ia la
cunostiinta de trei rele care afecteaza conditia umana: batranetea, boala si moartea. Iesind a patra oara, el
gaseste solutia acestor trei suferinte contempland linistea si seninatatea unui ascet cersetor. Trezindu-se in miez
de noapte, trupurile flasce ale concubinelor sale adormite ii reveleaza inca o data caracterul efemer al lumii.
Printul fuge din palat, se dedica ascezei, schimbandu-si numele in Gautama. Dobandind Trezirea, el devine
Buddha, posesor al celor Patru Adevaruri.
De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scindri, n prezent fiind o religie foarte divizat,
fr o limb sacr comun si fr o dogm strict, clar formulat.
Budismul apartine grupului de religii dharmice alturi de hinduism si de jainism, pstrnd o puternic
influent a elementelor constituente ale acestor dou religii. Mai este numit si Buddha Dharma, ceea ce
nseamn n limbile sanscrit si pali (limbile textelor antice budiste) nvtturile Celui Luminat.
Originile budismului
n prezent, istoricii fixeaz aceast dat n 560 .Hr. Veridicitatea istoric a ntemeietorului budismului,
Gautama Buddha (623-543 .Hr., dup traditia budist din Birmania si Thailanda; 560-480 .Hr., dup istoricii
moderni).
Budismul s-a extins pe ntreg teritoriul subcontinentului indian si n tri nvecinate (precum Sri Lanka),
de-a lungul primelor cinci secole de la moartea lui Buddha. n cele dou milenii care au urmat, a ptruns si n
Asia si n toate celelalte continente.
Diviziuni budismului
Cea mai folosit clasificare a budismului de astzi de ctre savanti mparte adeptii n trei zone
geografice sau culturale: Theravada, budismul est-asiatic si budismul tibetan.
O alt clasificare foarte utilizat cuprinde dou diviziuni, Theravada si Mahayana, ultima cuprinznd
cele dou forme de budism de mai sus.
Doctrina budismului
n religia budist oricine se trezeste din somnul ignorantei, experimentnd o relatie nemijlocit cu
realitatea, fr s fi fost instruit de cineva, si predic nvtturile sale celorlalti este numit buddha. Toti budistii
traditionali sunt de acord c Buddha Shakyamuni sau Gautama Buddha nu a fost singurul buddha: se crede c
au existat multi buddha naintea lui si c vor exista si viitori buddha de asemenea.
O parte din doctrina promovat de Gautama Buddha cu privire la viata sacralizat si scopul eliberrii
are la baz "cele patru adevruri nobile", care analizeaz structura si originea durerii (dukkha), un termen
care face referire la suferinta si nemplinirea caracteristic omului "ne-trezit", "ne-eliberat", apartinnd lumii
mundane. Ultimul din cele patru adevruri nobile, cel care vizeaz modul de stopare a durerii, cuprinde
"drumul sfnt cu opt crri", unul din fundamentele vietii morale budiste.
Budismul prezint si cteva conceptii comune cu celelalte religii dharmice, cum ar fi rencarnarea
("samsara"), adic rentruparea fiintei n alte forme de existent pe baza rezultantei faptelor comise si a legilor
karmice. Samsara este considerat un loc al suferintei, scopul suprem fiind de a scapa de aceasta suferinta
( Nirvana)
Conform filozofiei budiste, existenta, lumea n general are trei caracteristici:
impermanenta
non-sinele
insatisfactia sau durerea

Miezul nvtturilor budiste este format din Cele Patru Adevruri Nobile:
Primul adevr priveste suferinta sau durerea (dukkha). Totul este suferinta
Al doilea Adevr Nobil identific originea suferintei n dorinta, pofta sau setea (tanha) care determin
rencarnrile.
Al treilea Adevr Nobil proclam c eliberarea de suferint const n anihilarea dorintei. Stingerea
acesteia este Nirvana.
Al patrulea Adevr reveleaz cile care duc la ncetarea suferintei, Buddha oferind un mijloc prin care
dorintele pot fi suprimate, extinctia suferintei. ("Calea cu opt brate" sau "Calea cu opt crri").
Ideea de suferint domin ntreaga filozofie budist.
Calea cu opt brate este modul de a ndeprta suferinta, a patra parte din cele patru Adevruri Nobile.
Cele opt brate pot fi mprtite n trei sectiuni: Sila (care se refer la actiuni fizice, la gesturi), Samadhi (care
vizeaz concentrarea meditativ) si Praj (care dirijeaz ptrunderea spiritual n adevrata natur a
lucrurilor).
Sila este educatia cea mai moral, stilul de viat ascetic, simplist, abtinerea de la comiterea faptelor
nepotrivite. Cele patru conditii ale silei sunt castitatea, linistea deplin, calmul si anihilarea factorilor
perturbatori ai pasiunii. Sila vizeaz n general normele de conduit. "Sila" contine trei izvoare:
1. Stilul vorbirii foarte corect
2. Mod de a actiona corect
3. A tri un mod de a fi foarte corect
Samadhi aceast cale "dezvolt controlul asupra mintii". Din aceast categorie fac parte trei ci:
1. A depune efort corect
2. A avea o atentie foarte corect
3. Un mod de concentrare extrem de corect
Praj este "ntelepciunea care purific mintea". n aceast categorie sunt cuprinse ultimele dou brate
ale cii sacre:
1. ntelegere extrem de corect, chiar foarte corect
2. Interpretarea realittii asa cum este nu asa cum pare a fi
Recunoasterea celor patru Adevruri Nobile si urmarea primilor pasi ai "Cii cu opt brate" necesit
"refugiul" n cele Trei Giuvaieruri ale budismului. Budismul tibetan adaug uneori nc un refugiu n persoana
nvttorului Lama.
Cele Trei Giuvaieruri ale credintei sunt:
Buddha (Cel trezit) - este un titlu acordat celor care au obtinut iluminarea la fel ca Buddha si care i
ajut si pe altii s o obtin.
Dharma este nvttura sau legea promovat de Buddha, cuvntul lui Gautama asa cum a fost
consemnat n scrierile budiste.
Sangha, n budism, se refer la unul din urmtoarele dou tipuri de grupuri: ori comunitatea monahal
ori totalitatea oamenilor care au atins mcar prima treapt din drumul ctre iluminare. Comunitatea
budist ocup un rol important n mijlocirea eliberrii credinciosului.
Mesajul social al budismului
Budismul desfiinteaz din start stratificarea social, ierarhizarea si sustine egalitatea oamenilor din
punct de vedere moral. Promoveaz compasiunea si iubirea neconditionat fat de semeni ct i o identificare a
eului cu nssi fiinta persoanei iubite. Budismul consider c egoismul si sentimentul sinelui provin din
limitarea denumirii de "eu" la propria persoan, si numai prin extinderea termenului asupra lumii
nconjurtoare, prin dilatarea granitelor proprii se poate ajunge la iubirea adevrat.
Samsara este ciclul renasterii, considerat un loc al suferintei, scopul suprem fiind de a scapa de aceasta
suferinta ( Nirvana)