Curs 13

Drumuri si curbe. Integrale curbilinii

Vom trata problema integrarii functiilor reale de mai multe variabile de-a lungul curbelor parametrizate (drumurilor) din spatiul Rn .

Drumuri si curbe n spatiul Rn

Definitia 1.1. O functie continu

a = (1 , 2 , , n ) : [a, b] Rn se numeste
n
drum din spatiul R . Multimea {} = ([a, b]) Rn (imaginea functiei ) este
suportul drumului.
Drumul se numeste:
nchis, daca (a) = (b);
simplu, daca este o functie injectiv
a pe [a, b);
neted, daca este o functie de clasa C 1 (derivabil
a, cu derivata continu
a).
Fie drumurile 1 : [a, b] Rn , 2 : [c, d] Rn , cu 1 (b) = 2 (c). Drumul notat
2 : [a, b + d c] Rn , definit prin :

1 (t),
t [a, b]
(1 2 )(t) =
2 (t b + c), t [b, b + d c]
se numeste suma drumurilor 1 si 2 .
Drumul : [a, b] Rn definit prin:
(t) = (a + b t), t [a, b]
se numeste opusul drumului : [a, b] Rn .
O importanta deosebita n dezvotarea teoriei integrabilitatii curbilinii o au
drumurile carora li se poate atribui o lungime finita.
Pentru un drum = (1 , 2 , , n ) : [a, b] Rn si o diviziune = (x0 , x1 , , xp )
a intervalului [a, b] observam ca lungimea liniei poligonale cu varfurile
(a), (x1 ), , (xp1 ), (b) este variatia functiei asociata diviziunii , adica:
v
p
p u n
X
X
uX
t
V () =
k(xk ) (xk1 )k =
(i (xk ) i (xk1 ))2
k=1

k=1

i=1

In mod natural, drumurile cu lungime finita vor fi considerate acelea pentru care
lungimile tuturor liniilor poligonale cu varfurile pe suporturile acestora vor admite
un majorant comun.

Definitia 1.2. Un drum se numeste rectificabil daca este cu variatie marginit

a;
lungimea drumulul rectificabil se defineste ca variatia functiei pe intervalul
[a, b]:
l() = Vab () = sup V ().
D[a,b]

Pentru a identifica doua drumuri de acelasi tip, vom defini pe multimea drumurilor din Rn o relatie de echivalenta.
Definitia 1.3. Doua drumuri 1 : [a, b] Rn si 2 : [c, d] Rn se numesc
echivalente si notam 1 2 daca exista o functie continu
a, strict cresc
atoare si
surjectiv
a : [c, d] [a, b] astfel nc
at 2 = 1 .
Putem verifica cu usurinta ca relatia definita mai sus este o relatie de
echivalenta pe multimea drumurilor din Rn . De asemenea constatam ca doua drumuri echivalente au aceleasi extremitati si pot fi numai simultan nchise, simple sau
rectificabile. Pentru echivalenta drumurilor netede, putem presupune suplimentar
ca functia din definitia de mai sus este de clasa C 1 .
Definitia 1.4. O curb
a din spatiul Rn se defineste ca o clasa de drumuri echivalente. Orice drum apartin
and clasei respective se numeste o parametrizare a
curbei .
Lungimea l() a unei curbe este lungimea l() a oricarei parametrizari
a curbei . Curba se numeste simpla (nchisa, neteda) daca parametrizarile sale
sunt simple (nchise, netede). Din proprietatile variatiei marginite a functiilor reale
deducem formula de calcul a lungimii unei curbe netede (cu parametrizari netede).
Teorema 1.1. Fie o curba neted
a care admite parametrizarea neted
a : [a, b]
n
R , = (1 , 2 , , n ). Atunci este o curba rectificabil
a si lungimea sa se
determin
a astfel:
v
Z b
Z bu
n
uX
0
t
l() =
k (t)k dt =
(i0 (t))2 dt.
a

i=1

Formula de mai sus este independentade parametrizarea curbei .

Integrala curbilinie de prima spet

a

Fie o curba rectificabila din Rn iar : [a, b] R o parametrizare a sa. Consideram functia reala, pozitiva si monoton crescatoare, l : [a, b] [0, ) definita
prin l (t) = Vat (), t [a, b]. Pentru drumuri netede, din teorema 1.1, obtinem
derivabilitatea pe [a, b] a functiei l , cu:
v
u n
uX
0
0
l (t) = k (t)k = t (i0 (t))2 , t [a, b].
(1)
i=1

Fie de asemenea o functie continua f : D Rn R, cu {} D.

2

Definitia 2.1. Se numeste integral

a curbilinie de prima spet
a pe curba , cu parametrizarea
, numarul real
Z
Z
Z
b

f dl =

f dl =

f ((t)) dl (t),
a

definit printr-o integral

a de tip Stieltjes-Riemann.
Definitia de mai sus a integralei curbilinii de prima speta este independenta
de parametrizari. Prezentam cateva proprietati fundamentale ale acestui tip de
integrala curbilinie, considerand parametrizari fixate.
R
R
R
1. 1 2 f dl = 1 f dl + 2 f dl;
R
R
R
2. (1 f1 + 2 f2 ) dl = 1 f1 dl + 2 f2 dl, 1 , 2 R;
R
3. 1 dl = l();
R
R
4. f dl = f dl.
Din proprietatile integralei Stieltjes-Riemann si relatia (1) obtinem formula de
calcul a integralei curbilinii de prima speta, pentru parametrizari netede.
Teorema 2.1. Fie : [a, b] R un drum neted si f : D Rn R o functie
continu
a, cu {} D,. Atunci
v
u n
Z
Z b
Z b
uX
0
f dl =
f ((t))k (t)k dt =
f ((t))t (i0 (t))2 dt.

i=1