Echilibrul acido-bazic si pH-ul corpului

Mentinerea unei balante acido-bazice stabile este un factor esential in homeostazia

mediului intern.
pH-ul este logaritm negativ in baza zece a concentratiei de ioni de hidrogen (protoni)
masurata in moli/L. Concentratia de protoni este de 40 nmoli/l. Intre aiciditate si pH
exista o relatie de inversa proportionalitate astfel, in timp ce aciditatea creste, pH-ul
scade (si invers) datorita semnului schimbat. Atunci cand pH-ul variaza cu 0,3 unitati
(de la 7,4 la 7,1) - ceea ce ar putea parea putin - concentratia ionilor de hidrogen se
dubleaza (de la 40 de nanomoli la 80 de nanomoli/l): deci este o falsa impresie ca
organismul mentine un control foarte strans al concentratiei de protoni.
pH-ul arterial normal este de 7,4 (7,35-7,45), iarvalorile de sub 7 sau peste 7,8 nu
sunt compatibile cu viata.
pH-ul intracelular este un pH neutru si are valoarea de 6,8. Explicatia pentru
aceasta valoare mai scazuta este ca la temperatura corpului apa este ionizata.
pH-ul neutru este acela in care exista un numar egali de protoni si de ioni hidroxid.
Orice acid (substanta care poate ceda ioni de hidrogen) se afla in echilibru intre
forma disociata si cea nedisociata, echilibru dependent de constanta de disociere
(Ka).

Surse de acizi si baze:

a) productia metabolica:
- catabolizarea completa a glucidelor si lipidelor de unde rezulta dioxid de carbon, un
acid volatil care se elimina la nivel pulmonar.
- catabolizarea incompleta a glucidelor de unde rezulta acid lactic, care este nonvolatil
- catabolizarea incompleta a lipidelor de unde rezulta corpi cetonici care sunt nonvolatili, exceptia fiind reprezentata de acetona, insa predominanti sunt betahidroxibutiratul si acetoacetatul.
- catabolizarea proteinelor: aicd sulfuric, acid fosforic, acid hidrocloric, non-volatili,
care se elimina la nivel renal.
b) Ingestia alimentelor care contin acizi/baze.

Mecanismele de control al echilibrului acido-bazic:

Echilibrul acido-bazic este controlat prin intermediul anumitor mecanisme:

1. Sistemele tampon (buffers)

Prezinta doua elemente asociate care pot minimaliza modificarea pH-ului atunci cand
se adauga o baza sau un acid solutiei. Este in mod clasic alcatuita dintr-un acid slab
si sarea acidului respectiv (cu o baza puternica). Limiteaza variatiile de pH
secundare unei agresiuni acido- bazice prin inlocuirea acidului/bazei tari agresoare
cu acizi/ baze slabe care au capacitatea mult mai mica de a modifica pH-ul.
a) Sistemul tampon al bicarbonatilor este format din H2CO3: 1,2 mmoli/l si
NaHCO3: 24 mmoli/l
- un rol esential in evaluarea perturbarilor acido-bazice il are acidul carbonic.
- rinichiul este cel care controleaza bicarbonatul pe cand acidul carbonic este
controlat de aparatul respirator.
b) sistemul tampon al hemoglobinei: functia de tamponare a acestui sitem este data

de disocierea intraeritrocitara a H2CO3 cand un acid relativ tare este inlocuit cu un

aicd de douazeci de ori mai slab, in acest fel formandu-se hemoglobina redusa.
c) sistemul tampon al fosfatilor are o importanta minora in plasma insa este foarte
important intracelular si la nivel renal/ urinar.

2. Activitatea respiratorie
- reglarea pH-ului la nivel respirator se face prin modificari adaptative ale amplitudinii
si frecventei miscarilor respiratorii, astfel crescand sau scazand eliminarea dioxidului
de carbon.
- avantajul acestui sistem tampon este ca intra rapid in actiune, fiind astfel eficienta in
faza acuta a acidozelor metabolice
- dezavantajul este dat de faptul ca eficienta acestui sitem tampon nu este pe termen
lung.

3. Activitatea renala
- reglarea pH-ului la nivel renal se face prin intermediul reabsorbtiei de HCO3 filtrat,
in special la nivelul tubului contort proximal dar si prin secretia de ioni de hidrogen
sub forma aciditatii titrabile, realizata predominant la nivelul tubului contort proximal.
Un alt mod prin care activitatea renala participa la reglarea pH-ului este prin secretia
ionilor de hidrogen sub forma de amoniu, proces realizat predominant in tubul
colector.
- avantajul principal al acestui tip de sistem tampon este ca el poate elimina excesul
de acizi
- dezavantajul activitatii renale este faptul ca nu intra rapid in actiune.

Fiziopatologie:
- acidoza metabolica/ respiratorie, compensata/ necompensata
- alcaloza metabolica/ respiratorie, compensata/ necompensata
Acidoza metabolica apare datorita tamponarii unui exces de acizi sau in urma
pierderii de baze
Acidoza respiratorie apare ca urmare a cresterii primare a presiunii arteriale a
dioxidului de carbon, determinata in principal de hipoventilatie alveolara.
Alcaloza metabolica: nivelul plasmatic al bicarbonatului este crescut.
Alcaloza respiratorie apare ca urmare a scaderii primare a presiunii arteriale a
dioxidului de carbon, aparuta in principal in urma hiperventilatiei alveolare.

Echilibre acido-bazice in organismul uman

Organismul uman contine numeroase lichide biologice: sange, urina, secretii
digestive, lichid pleural, lichid cefalorahidian, lichid sinovial, sudoare, lichid amniotic,
etc.
Lichidele biologice au o compozitie complexa, ph-ul fiind acid sau bazic, functie de
de predominanata ionilor acizi sau bazici.
Astfel : sangele, lichidul organic ce reprezinta aproximativ 7-8 % din greutatea totala
a corpului, contine o parte lichida ( plasma) si elemente figurate in suspensie
(eritrocite, leucocite, trombocite). Plasma sanguina contine in proportie de 77-81%
apa in care se gasesc substante organice azotate ( aminoacizi, albumina, globulina,
uree, creatinina ), glucide (glucoza), lipide ( colesterol, acizi grasi ), elemente
minerale ( Cl, Na, K, Ca, Mg, I, Fe, carbonati, etc. ), enzime (fosfataze acide sau
alcaline ) hormoni, diversi produsi ai metabolismului. Atunci cand aceste substante
se gasesc in limite normale, Ph-ul sangvin este usor alcalin (7, 38-7, 42 in sangele
arterial, respectiv 7, 36-7, 40 in sangele venos), realizandu-se homeostazia
organismului uman.
Importanta fiziologica a sangelui :

transporta oxigenul la tesuturi in vederea realizarii metabolismului celular ;

tranporta substantele nutritive la nivelul celulelor ;
transporta reziduurile metabolice la nivelul organelor excretoare (rinichi, plamani)
mentine un echilibru hormonal ;
mentine constanta temperatura corporala ;
aparare imunitara.

Echilibrul acido-bazic sanguin este asigurat prin intermediul unui sistem tampon
plasmatic, reprezentat de bicarbonati-acid carbonic. Orice dezechilibru al sistemului
tampon determina mecanisme fiziologice complexe pentru mentinerea parametrilor
optimi functionali ; depasirea acestor mecanisme are ca urmare instalarea unor stari
patologice.
Tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin cresterea ionilor de H fie ca
urmare a producerii excesive de H, sau a eliminarii insuficiente de acizi, fie prin
pierderea excesiva de baze, induce in organism o stare de acidoza.
Tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin predominenta alcalinitatii ca
urmare fie a retentiei de baze, consecutiva unui aport excesiv / producerii excesive
cu excretie relativ insuficienta, fie a unei pierderi exagerate de acizi, induce o stare
de alcaloza.
Urina, lichid organic produs de rinichi si excretat prin caile urinare, contine 95% apa
si 5% compusi diversi ( substante organice : uree, acid uric, creatinina ; minerale :
clorura de sodiu, fosfati alcalini, sulfati, carbonati ). Ph-ul normal al urinei este de 5-6.

Importanta fiziologica este de a asigura:

eliminarea deseurilor metabolice si a substantelor straine (medicamente,

substante toxice),
mentinerea unui echilibru intre apa sanguina si cea tisulara, precum si a presiunii
osmotice si a echilibrului acido-bazic ;
prevenirea acidozei prin eliminarea amoniacului metabolic si a alcalozei prin
eliminarea bicarbonatilor.

Prin aceste functii urina intervine alaturi de sange in pastrarea constanta a

parametrilor fiziologici.
Secretiile digestive sunt reprezentate prin: saliva, secretia gastrica, secretia
intestinala, secretia pancreatica exocrine, secretia biliara. Ph-ul secretiilor digestive
este variat:

sucul gastric are un ph acid de 1, 5-3, 5 determinat de continutul in HCl (normal:

160 mmol/l ). Cresterea HCl peste valorile normale determina o stare de
hiperaciditate;
sucul intestinal - ph. alcalin, ca urmare a continutului crescut in bicarbonati sucul
pancreatic - ph neutru-alcalin ;
bila ph alcalin

Secretiile digestive participa la realizarea functiei de digestie, in urma careia

alimentele sufera transformari in tubul digestive pana la stadiul de principii alimentare
care pot fi asimilate la nivel celular.
Sudoarea poate avea un ph acid sau alcalin, functie de regimul alimentar.
Acizi extrinseci de tip medicamentos:
- acid acetil salicilic (Aspirina) efect antiinflamator
- acid ascorbic Vitamina C
- acid barbituric- somnifere
- acid boric antiseptic
- acid folic tratamentul anemiei Biermer
- acid glutamic- asigura buna functionare a celulei nervoase si a celulei hepatice

Substante de tip bazic:

-hidroxid de aluminiu- pansament gastric
-bicarbonatul de sodiu- neutralizeaza aciditatea gastrica
-bicarbonatul de calciu- neutralizeaza aciditatea gastrica
-sulfat de bariu- explorare radiologica a tubului digestive

Ingestia accidentala/voluntara de acizi/baze determina arsuri ale tubului

digestiv/otraviri.
Apa este mediul fundamental in care au loc toate reactiile biochimice si fenomenele
fizico-chimice.
Datorita structurii sale moleculare simetrice, in care fiecare atom de oxigen se afla in
centrul unui tetraedru, apa are o serie de proprietati fizico-chimice propice vietii:

capacitate calorica mare, capacitate care face ca apa sa-si pastreze timp
indelungat temperatura constanta, utila proceselor metabolice;
caldura specifica mare si aproape constanta intre +27 si +40C;
capacitate de disociere in ioni de hidrogen si hidroxil (HOH H + OH ),
proprietate prin care intervine in reactiile de oxireducere celulara precum si in
reactiile de tamponare a mediului;
rol structural si functional in procesele metabolice, la temperatura de 27-40C
aflandu-se sub forma de trimer si tetramer;
este un excelent solvent pentru foarte multi compusi organici, deoarece prin
polaritatea ei si prin legaturile de hidrogen asigura dizolvarea compusilor cu
functii hidroxil, carboxil, carbonil si amine, fiind in acelasi timp capabila sa dizolve
multe saruri;
ajuta la disocierea electrolitilor slabi, constituenti ai mediului celular (carboxilul si
aminele sunt cei mai frecventi electroliti slabi din citoplasma).

In celula apa se prezinta sub doua stari: apa libera si apa de constitutie. Ionizarea
apei libere inlesneste reactiile care au loc in materia vie.
Prin hidroliza acida, alcalina sau enzimatica a proteinelor se pun in libertate
aminoacizii care au participat la structura moleculei prteice respective.
Aminoacizii sunt sbstante cristaline, albe, majoritatea lor fiind solubile in apa. Cei
amiinsolubili aminoacizi la un pH neutru sunt cisteina si tirozina; ambii se dizolva insa
in mediu acid sau alcalin.
Pot forma saruri complexe cu o serie de ioni, printre care: cupru, nichel, cadmiu.
Aceste saruri sunt colorate si pot servi la diverse reactii de recunoastere.
Aminoacizii intra in componenta proteinelor; au o functie acida prin gruparea COOH
si una alcalina prin gruparea NH2.