1.

Necesitatea introducerii comenzilor numerice

-cresterea cerintelor de precizie a prelucrarii corelata cu cresterea productivitatii muncii la
prelucrarea prin aschiere au dus la evolutia masinilor-unelte
-evolutia se datoreaza dezvoltarii componentelor electronice, cat si al aplicarii informaticii
industriale
-masina unealta inmagazineaza o cantitate de informatii care i se atribuie sub diferite forme
inca din faza de proiectare
-interventia muncitorului ramane un factor de terminant in obitnerea piesei, el dand
comenzile necesare si supravegheaza procesu

2. Evolutia controlului numeric

-prima realizare a fost in anul 1801, razboiul de tesut automat
-in 1809 a aparut purtatorul de date interschimbabil cu ajutorul cartelei din tabla
-1938-se arata utilitatea sistemului de numeratie binar (baza calculatoarelor din ziua de azi)
-1942-1944- cercetari privind posibilitatea conducerii traiectoriei sculelor cu ajutorul
calculatorului
- 1949-conceptul de comanda numerica, in urma unui contact cu AIR FORCE
-1952-anul aparitiei primei masini cu comanda numerica
-1954-apare limbajul simbolic pentru programare automata a sculei
-1955-a construit prima masina cu comanda numerica industriala
-1961- apare programul pentru definirea suprafetelor complete
-1972- se realizaeaza echipamentul de comanda numerica in care se inglobeaza
minicalculatorul
-1980- se realizeaza primele statii grafice

3. Fluxul informational general al tehnologiei pe MU-CN

4.Axele masinii-unelte comandata numeric

-in domeniul comenzii numerice s-a adoptat notiunea de axa, pentru a definii fiecare directie
fixa de deplasare rectilinie sau circulara.
-pentru identificarea axelor masinii li se atribuie o anumita simbolizare si sensuri de
deplasare.
-axa Z este identificata paralela cu axa arborelui principal al masinii
-axa X este in majoritatea cazurilor orizontala si paralela cu suprafata de asezare a piesei
-axa Y intregeste triedrul si este deci perpendiculara pe planul format de axele X si Z

5. Variantele de centre de prelucrare in 5 axe

6. Originea sistemului de coordonate masina respectiv piesa

-originea sistemului de coordonate asociat masinii este acel punct stabilit de constructor pt
originea unui sistem de axe rigid d p d v geometric.
-orice piesa care trebuie prelucrata trebuie intai pozitionata fata de sistemul rigid de
coordonate al masinii si apoi identificat punctul in care se considera originea sistemului de
coordonate
-programul CN se elaboreaza luand in considerare un punct fix de unde incepe
desfasurarea sa
-stabilirea originii piesei fata de originea masinii poarta denumirea de deplasare a
originii

7. Puncte caracteristice ale sistemelor de coordonate

8.
Echipamentele de pozitionare

-principiul conducerii MU este de a comanda deplasarea relativa scula-piesa, intr-un

punct de coordonate, fara ca scula sa fie in contact cu piesa.

9. Echipamente de prelucrare liniara

-aceste echipamente sunt caracterizate prin faptul ca intre axele comandate la un moment
dat nu exista nici o legatura functionala, iar in timpul deplasarilor active are loc procesul de
prelucrare

10. Echipamentele de conturare

-caracteristica de baza a acestor echipamente consta in faptul ca axele masinii sunt
comandate simultan, intre ele existand o dependenta functionala
-conturul prelucrat rezulta din combinarea miscarilor pe axele comandate

11. Definirea sistemului de scule

-sistemul de scule reprezinta ansamblul format din cel putin urmatoarele elemente:
PORTSCULA, SCULA, ELEMENTELE DE CODIFICARE

12. Particularitatile sculelor folosite pe MU-CN

-sculele folosite pe MU-CN, impreuna cu portsculele aferente, trebuie sa indeplineasca
cateva cerinte:
-rigiditate mare
-capacitate de aschiere ridicatam la viteze de aschiere mari
-asigurarea eliminarii usoare a aschiilor
-interschimbabilitatea si posibilitatea de schimbare rapida
-timpi cat mai scurti de prereglare

13. Modalitati de schimbare a sculelor

14. Clasificarea sculelor aschietoare

-in cazul MU-CN dotate cu instalatii pentru schimbarea automata a sculelor, identificarea
acestora se face:
-prin codificarea sculei
-prin codoficarea locasului portsculei din magazinul de scule
-pt recunoasterea fiecarei scule, se impune o constructie adecvata a portsculei, astfel incat
aceasta sa cuprinda in componenta sa si elementul de identificare
-dupa pozitia pe care o ocupa elementul de identificare pe portscula, se deosebesc 3
constructii:

-cu amplasare pe coada sculei

-cu amplasare pe flansa sculei
-cu amplasare in regiunea de fixare a sculei

15. Prereglarea sculelor pentru MU-CN

-datorita diversitatii sculelor, cat si datorita nr lor in continua crestere activitatea de prereglare
are implicatii multiple, atat organizatorice, cat si strict tehnice
-pt aparatele de prereglare se impun urmatoarele conditii:
Sistemul de prindere sa fie identic cu cel de pe MU-CN
Precizia suprafetelor de bazare pt fixarea sistemului de scule trebuie sa fie cu o clasa de
precizie mai mare in raport cu suprafetele de bazare corespunzatoare de pe MU-CN
Constructia sistemelor de ghidare, pozitionare, a ansamblurilor in miscare, sa fie
corespunzatoare incrementului de masusrare
Fortele de strangere a sculei sa fie constante
Fiabilitatea ridicata
Timp de prereglare minim

16. Limbajul comenzii numerice

-limbajul de programare ISO, se caracterizeaza prin utilizarea unor coduri specifice pt
deplasarea sculei, pt parametrii tehnologici, conditiile de aschiere si altte aspecte tehnologice
-programele pentru comanda numerica a MU sunt alcatuite dintr-o succesiune de faze sau
blocuri de informatii scrise sub forma simbolica conform unui limbaj specific
-blocurile definesc toate secventele de prelucrare necesare pentru realizarea operatiilor
programate
-blocurile sunt constituite din cuvinte care la ranadul lor sunt formate din functii si adrese urmate
de cifre si definesc o deplasare a sculei
FORMATUL UNUI BLOC
N-nr blocului
G-functia pregatitoare
X,Y,Z-adrese geometrice(miscari liniare)
A,B,C-adrese geometrice(miscari circulare)
F,S,T-adrese tehnologice (avans, turatie, scula)
M-functie auxiliara

17. Structura si continutul unui program CN

-un program sursa de prelucrare este compus dintr-o secventa de blocuri (N), scrise strict in
oridea desfasurarii fazelor tehnologice
-programul incepe cu O
-adaugarea de informatii tehnologice pt operator se face prin introducerea unor paranteze
-ultimul blloc contine o instructiune speciala de sfarsit de program (M30)

18. G0-pozitionarea cu avans rapid

-nu este posibila programarea valorii avansului,

G01- interpolarea liniara

19. G90-G91 programarea absoluta si incrementala
-G90-programare absoluta in care adresele X,Y,Z sunt coordonatele pct final in sist de
coordonate al semifabricatului
-G91- programare incrementala in care X,Y,Z sunt valorile pt deplasarea in raport cu punctul
anterior

20. G17, G18, G19- programarea planelor de interpolare

-in cadrul sistemului cartezian de coordonate se pot evidentia planele XY, YZ, ZX
-in fiecare plan, a 3a axa, perpendiculara, este axa sculei, axa dupa care scula realizeaza
avansul de patrundere
-acest mod de lucru este specific prelcucrarilor 2D
-pt programarea planului de lucru limbajul de programare apeleaza la adresele G17(XY)
G18(ZX) si G19(YZ)
21. G02, G03
G02-interpolare circulara-sens dreapta
G03-interpolare circulara-sens stanga
22. G41, G42
G41-corectie de raza spre stanga
G42-corectie de raza spre dreapta