Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Parodonto Bun
Parodonto Bun
Reinsertie si neoinsertie
Resinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical muco-gingival de restaurare a
nivelului gingiei fata de coletul dintelui in cazul unei retracii gingivale de localizare
Neoinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical de desfiintare a unei pungi
parodontale
2.Root planning
-indepartarea prin chiuretaj a cementului radicular necrozat si infectat si realizarea unei suprafete netede dupa
detratraj sau chiuretaj gingival.
-operatiune activa(de raschetare) a suprafetei radiculare
3.Debridment
-indepartarea depozitelor moi din santul gingival sau din pungile parodontale false si de adancime mica,formate
din PB si metabolitii toxici produsi de aceasta si materia organica neviabila:resturi alim,t. de granulatie
infectat,detritus celular
-modern,cuprinde si chiuretajul peretelui moale al santului gg si al resturilor de tartru inclavate in cementul
radicular
-conservativ sau chirurgical
4.Atritie si abraziune
Atritie=fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
-la niv marginilor incizale,suprafetelor ocluzale si aproximale,prin masticatie si deglutitie
Abraziune=actiunea de uzura prin frecarea prin substante sau corpi straini interpusi interdentar:perii de dd ff
aspre,pilirea voluntara a dd,din cauza unor forte biomecanice anormale,nefiziologice
-pot aparea eroziunea si abfractia
Eroziune=lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale,localizata la nivelul coletului
-prin demineralizare acida:regurgitatii,reflux gastroesofagian,consumatori de citrice sau bauturi
carbogazoase
Abrfractia=lipsa de substanta ,lacunara ,la colet,produsa prin trauma ocluzala
5.Parodontologie si parodontopatie
Parodontologia=ramura a medicinii dentare care se ocupa cu studiul parodontiului marginal,din punct de
vedere anatomic,fiziologic,patologic,terapeutic
Parodontopatiile=boli generale ale intregului suport si ale functiei maxilarelor
6.Parodontoza
-nu este un termen folosit actual,pentru ca boala parodontala este o inflamatie cauzata de placa
bacteriana(inflamatieterminatia ita).Corect este parodontita
-terminatia oza- se foloseste in leziunile degenerative distrofice
7.Descrieti stomodeum din perioada embrionara
-apare in sapt III
-placa orala se fragmenteaza si comunica in profunzime cu o cavitate mare transversala=stomodeumul(gura
primitiva)
-este limitat superior de mugurele FN(frontonazal)-mugurele nazal intern(situat median) si 2 muguri nazali
externi
lateral de 2 muguri maxilari
inferior de 2 muguri mandibulari
8.Osificarea desmala si encondrala.Implicatii practice
Osificarea desmala=structurile osoase ale parodontiului marginal se dezvolta din mezenchimul mugurilor
maxilari ca oase de membrana rezistenta mai redusa in tot cursul odontogenezei.Osul de membrana se
formeaza direct din tesut conj, fibros.Astfel din mezenchim se diferentiaza un tesut osteogen care contine
1
osteoblastelematrice omogena dispusa in interiorul retelei fibroase initiale si se calcifica sub forma de os
trabecular sau spongios
Osificarea endocondrala=osul endocondral,format pe model cartilagions rezulta din calcifiere cartilajului
original care sufera procese degenerative si e substituit de osul nou format.
Implicatii practice:Structurile osoase mandibulare pe model cartilaginos sunt mai rezistent(cartilajul
Meckel),predominant anterior-corespund caninului si primului PM.In rest, parodontiul osos mandibular si
celelate componente(desmodontiu, cement , gingie) se formeaza tot ca os de membrana
9.Lama dentara si mugurele dentar.Implicatii practice
Lama dentara=viitorul organ odontogen, provine din celulele mucoasei stomodeumului ,care ,in etapa de
proliferare din sapt 6a,prezina o intensa multiplicare
-e situata langa marginea libera a maxilarelor
-histologic,e o ingrosare epiteliala formata din celule aplatizate situate pe un strat bazal de celule inalte (strat
germinativ)
-din luna 3a apar mugurii dentari temporari si apoi cei ai frontalilor permanenti si molarilor
-dupa aparitie,la scurt timp se diferentiaza o ingrosare epiteliala sit.V si Olama vestibulara se scindeaza si
apare o adancitura=viitorul sant vestibular
-prolifereaza selectiv in 10 locuriprima forma de reprezentare a odontomului
Mugurele dentar=provine din proliferarea lamei dentare,initial avand un aspect bulbos
-in etapa de histodiferentiere,mugurii dentari au forma de clopot caracaterizat prin invaginarea portiunii
profunde in raport cu directia de eruptie
-celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui=EAE
-celulele invaginale,inalte,hexagonale=EAI.Sunt ameloblasti cu rol in diferentierea celulelor din jur
-in cavitatea clopotului sunt odontoblasti si fibroblasti pentru viitoru organ pulpar
-intre EAE si EAI se formeaza organul smaltului din celule stelate
-EAI+EAE=EAR,care, in portiunea bazala stabileste JSD,de unde,caudal ,se constituie teaca epiteliala Hertwig
Implicatii practice:din mugurii dentari recoltati de la porcine s-au izolat derivati ai matricei smaltului(DEM)
care stimuleaza angiogeneza si regenerarea gingivo-parodontala in special in dehiscente ale osului alveolar si
resorbtii osoase angulare sau in aplicatii topice la nivelul pungilor parodontale instrumentate mecanic
10.Diafragma epiteliala si resturile epiteliale Malassez.Implicatii practice
Diafragma epiteliala= formata de teaca Hertwig,formatiune epiteliala bilamelara alcatuita din unirea EAI cu
EAE fara prezenta reticulului stelat; care se curbeaza spre interior in unghi drept la nivelul viitoarei JSC,inaine
de formarea radaciniidiafragma epiteliala
-radacina se alungeste pe masura ce diafragama coboara.La mono,teaca Hertwig se prezinta ca o singura
structura tubulara
-la pluri,deschidere centrala a diafragmei e strabatuta de lambouri orizonale care o impart in 2 sau 3
orificii corespunzatoare bifurcarii sau trifurcarii viitoarei radacini
Resturile Malassez=fragmente din teaca Hertwig,localizate in lungul radacinii si in zonele de bifurcare sau
trifurcare
-mai frecvente la tineri,persista toata viata
-pot degenera prin calcifiere si formeaza cementiculi.In urma inflamatiei pot genera formatiuni chistice
sau prolifereaza in locurile unde se produc fenomene osteitice
Implicatii practice: astfel se creeaza cnd pt patologie inflamatorie resorbtiva si degenerativa la aceste niveluri
11.Cementogeneza
-cementul se formeaza din celulele conj situate la limita interna a sacului dentar,in vecinatata tecii Hertwig si
dentinei.dupa formarea dentinei
-incepand cu sapt 6 a,se diferentiaza cementoblastii-specializati in elaborarea cementului.
-cementoblastii se orienteaza de-a lungul suprafetei dentinare si elab.PTG si GP,care prin polimerizare,formeaza
subst fundamentala
Cement acelular
2
-formarea are loc sub forma de depozite stratificate succesiv,care nu inglobeaza celulele
formatoarecementul primar care acopera in intregime radacina dintelui,mai putin apical
-mai subtire la niv JSC si se ingroasa spre apex
Cement celular
-odata cu aparitia solicitariilor prin presiuni asupra arcadelor,cementoblastii formeaza o noua matrice
cementoida,in care sunt inglobati
-fibrele sacului dentar, tangente la suprafata dentinei,dispar si sunt inlocuite de fb de colagen ce se
orienteaza in unghi drept fata de suprafata radiculara,in care patrund si sunt inglobate in subst cementoida,prin
depunerea cristalelor de hidroxiapatita
-in cursul vietii,cementoblastii depun ritmic noi straturi de cement,contribuind la formarea
radacinii,migrarea verticala a dd si imbunatatirea implantatiei
12.Formarea desmodontiului
-tes conjunct situat in spatiul dento-alveolar provinde din sacul dentar
-dupa diferentiere,cementoblastii se aliniaza in zona interna ,iar osteoblastii,extern
-fibroblastii sunt concentrati in zona centrala si produc fibre de colagen,la inceput neorientate functional
-Fibrele de colagen raman inglobate cu un capat in cement si cu altul in osul alveolar.In timpul eruptiei si dupa
realizarea planului de ocluzie se diferentiaza functional pe grupe:
-fb gg supraalveolaredentodentare,transseptale, de la cementul unui dinte la cementul dd vecin
-fb alveolodentare
-vasele sangvine se diferentiaza din mezenchimul pulpei dentare,in zona peretilor alveolari si mucoasei
gingivale
-formatiunile nervoase:corpusculi si baroceptori in jului fasciculelor de colagen mai voluminoase,rol in
controlul presiunii asupra dintilor
-fb nervoase mielinice,filamente terminale specializate in receptia stimulilor durerosi
13.Formarea oaselor alveolare
-oasele alveolare se formeaza si la maxilar si la mandibula prin centre de osificare desmala,initiate in sapt 6-7
-procesul de osificare incepe in jurul mugurilor dentari dinspre inferior spre exterior,se unesc de baza
maxilarului si arcada bazala a mandibulei
-osteoblastii sunt celulele formatoare de os alveolar
-in perioada neonatala,oasele sunt reprezentate prin suporturi mineralizate in jurul dd neerupti
-perioada dd temporare:cresc in inaltime,odata cu eruptia DT,care continua si dupa stabilirea in plan ocluzal
-perioada dd mixte:oasele alveolare dispar odata cu pierderea DT si se formeaza si se inalta alveolele DP
-perioada dentitiei permanente: la adolescenta, continua cresterea in inaltime a suportului osos alveolar al
DP,care se finalizeaza la maturitate
-perioada de involutie:reducere prin atrofie a inaltimii oaselor alveolare la nivelul crestelor si septurilo
interalveolae si interradiculare ale dd inca prezenti si micsorarea prin resorbtie pana la disparitia osului in
zonele edentae
-sunt intr-o permanenta remaniere de la formare pana la sf.vietii
-solicitarile exercitate pe dd,determina depunerea de os lamelar orientat functional sub influenta tractiunii lig
periodontal
-aceasta orientare se gaseste si la osul trabecular,care in portiunea interna ,prezinta o structurare a septurilor in
continuarea liniilor de forta ale fibrelor dento-alveolare
14.Eruptia activa.Implicatii clinice
=deplasarea dd spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
-apozitia de os alveolar care compenseaza eruptia activa a dintelui.Astfel extremitatea apicala a epiteliului
jonctional pastreaza distanta constanta de marginea osului alveolareruptie a dd + alveola
-cand la nivelul planului de ocluzie dintele nu se intalneste cu antagonisul,deplasarea continua in mod
rapid,timp scurt=eruptie activa accelerata
-eruptia activa se caracterizeaza prin mentinerea raportului coroana anatomica=coroana clinica si radacina
anatomica=radacina clinica
3
-prezenta de keratohialina, incluziuni rotunde,dense, 0,1um diametru,ce contin filagrina(contine multa histidina)
ce se constituie intr-o matrice care inglobeaza si agrega tonofilamentele pt a creea keratina
30.Stratul cornos,keratinizat al epiteliului gingival
-format din celule aplatizate,fara nucleu si organite,spatiul celular e format numai din keratina
-keratinizarea-stadii:
1.reducerea pana la intrerupere a inmultirii celulare
2.pierderea capacitatii de sinteza proteica
3.acumulare in citolasma celuleor de material macromolecular,tonofilamente si keratohialina
4.degenerescenta cornoasa a celulelor care se incarca cu keratina=ortokeratoza
5.exfolierea progresica din stratul cornos al celulelor situate superficial
-patologic apare hiperkeratoza,cu fisuri,desprinderi de lambouri sau parakeratoza,din cauza mitozei accelerate si
timpului insuficient de ajunge la suprafata, pentru a permite transformarea lor in totalitate in keratina,
determinand celule cu nucleu sau fragmente nucleare
31.Celulele Langerhans din epiteliul gingival
-sunt prezente in epiteliul oral,sulcular si jonctional
-apar ca o citoplasma clara cu granulatii caracateristice,fara tonofilamente,fara sistem desmozomal de unire
-provin din osul alveolar medular si se multiplica pe gingie
FUNCTII
-declansarea unui raspuns imun specific,tisularinformeaza antigenic limfocitele T,pe care le activeaza
-actioneaza ca macrofagele in stimularea proceselor imune de aparare antimicrobiana
32.Epiteliul santului gingival:morfologie si implicatii practice
-epiteliul care acopera peretele moale al santului gg e slab keratinizat/nekeratinizatkeratinizarea redusa sau
absenta favorizeaza producerea de microeroziuni urmate de sangerari (implicatie practica)
-ff importanta in dg,ev si trat gingivita cronica si parodontita marginala cronica superficiala
-keratinizarea redusa sau absenta favorizeaza producerea de microeroziuni si microulceratii urmate de sangerari
care sunt controlate in aceasta situatie prin atitudine terapeutica particulara
33.Epiteliul jonctional
-reprezinta cea mai semnificativa structura a jonctiunii dento-gingivale(singurul loc expus unei cavitati
deschise,unde un tesut moale,vulnerabil dpdv al rezistenti se ataseaza organic de o structura densa)
-se extinde in directie apicala,de la nivelul portiunii cele mai declive a santului gg si formeaza un manson in
jurul dd-pe smalt,pe smalt si cement,numai pe cement fct de stadiu de eruptie/retractie
-grosimea transversala-3-4 straturi10-20 straturi,pe masura ce se extinde apical ,se reduce ajungand la 3-4
straturi
-inaltimea -0,25-1,35mm
-structural:prezinta 2 lamine bazale
-externa:lamina bazala a epiteliului sulcular si se conecteaza cu t.conjunctiv adiacent
-interna:fixeaza ep jonctional de dinte
34.Vulnerabilitatea epiteliului jonctional
1.digitatiile epiteliale lipsesc,iar interfata epiteliu-corion e neteda,fara ondulatiinutritie saraca prin imbibite
osmotica
2.reducerea sau absenta keratinizarii(keratina e o scleroproteina care actioneaza impotriva agresiunii u-biene
prin PH acid si mecanic prin consistenta crescuta)adaptare la conditia de aderenta fata de suprafata
dintelui,care nu se poate face prin intermediul keratinei
3.numarul redus de punti desmozomale intracelulareep.jonct e zona de maxim transfer al exudatului si
cel.inflamatorii din t. conj in sant. Keratinizarea redusa/absenta favorizeaza agresiunea bacteriana din placa
gg,mai greu de contolat prin mijolace de igiena obisnuite
7
-fibronectina
1.se agrega specific de PTG,contibuind la structurarea subst fundamentale
2.intermediaza fixarea fibroblastilor pe fibrele de colagen din subst fundamentala
3.participa la reactii in cusul vindecarii si regenerarii tisulare:adeziune plachetara;coagulare;promovarea
r.opsonice si migrarii fibroblastice
-laminina-formarea mb bazale dintre epiteliu si corion
-entacina-fixrea colagenului in mb bazale impreuna cu laminina
-tenascina-implicata in procesele de agregare ale subst fundalmentale,activa in vindecare si proliferare tumorala
-trombospondinele-rol in migrarea,adeziunea si cresterea celulara(PMN,macrofage)
-vitronectinca-activeaza fagocitoza
39.Celulele corionului gingival
-Fibroblastii-cele mai numeroase in t.conj al gg sanatoase,dispusi perivascular si intre elementele fibrilare
-mastocitele-perivascular,produc histamina si heparina,nr lor scade in inflamatiile subacute si creste in cronice
-macrofage,monocite,plasmocite,limfocite,PMN- putine in corionul sanatos,situate in apropierea
ep.jonctional,nr lor creste in inflamatie
-osteoblasti-rol formator si osteoclasti-act.osteodistructiva
-cementoblasti si cementoclasti-formare/resorbtie a cementului
40.Functiile fibroblastilor
1.participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen si la sinteza altor fibre
2.produc PTG,GP ca fibronectinarol in mentinerea integritatii corionului gg
3.rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare
41.Fibrele corionului gingival
1.fibre de colagen-cele mai numeroase;60% din componenta proteica a gg,colagen tip I
2.fibre de reticulina(argirofile)-fb de colagen tip II
3.fibre elastice-6%,dispuse perivascular si aproape de osul alveolar
4.fibre de oxytalan~~ cu fb de elatina,rezistente la oxidarea acida,apar frecvent in zonele de reparatie
tisularaindicator de fenomene regenerative
5.fibre de ancorare formatiuni de colagen tip VII,unesc lamina bazala cu t.conj din corion
42.Fibrele ligamentului supraalveolar
1.fibrele dentogingivale
2.fibrele dentodentare
3.fibrele dentoperiostale
4.fibrele dentoalveolare
5.fibrele alveologingivale
6.fibrele periostogingivale
7.fibrele transgingivale
8.fibrlele intergingivale
9.fibrele interpapilare
10.fibrele semicirculare
11.fibrele circulare
12.fibrele intercirculare
-au rol in procesele de structurare normala a desmodontiului;in fenomenele regenerative dupa interventii
chirurgicale asupra parodontiului marginal
Fibroblastii-formeaza majoritatea celulara a desmodontiului
-sunt orientati cu axul lung paralel cu fibrele mari
-rol principal in sinteza moleculelor de colagen,care formeaza fibre si fibrile
-actioneaza si in sens invers,prin degradarea fibrilelor de colagen de o colagenaza a carei activitate creste in
inflamatii si scade in adm locala de tetracliclinca
-sintetizeaza matricea de PTG
48.Alte celule din desmodontiu
-osteoblastii-in desmodontiu,inspre osul alveolar,in zonele de osteoformare si osteomodelare alveolara
-cementoblastii-spre suprafata cementului si participa in cementogeneza
-osteoclastele+osteoblastii in remodelarea osului
-odontoclastele-celule cu rol in rezorbtia tesuturilor mineralizate
-celulele epiteliale din teaca Herwig ,sn resturile lui Malassez
-celulele de aparare-macofage,mastocite,PMN
49.Fibrele de colagen din desmodontiu:componenta,plexul intermediar,fibrele indiferente
-cele mai multe,formate din fibrile.Numeroase fibrebenzi groase care formeaza ligamentul periodontal
-la dd recent erupti,nr de benzi ce colagen e 50.000/mm2radicular,iar la DP,numarul de benzi e 28.000 la dintii
functionali si 2.000 la cei nefunctionali
-diametrul benzilor e la dd recent erupti:2-3um si se dubleaza la dd maturi,functionali
s-a evidentiat un plex intermediar,rezultat in urma indepartarii capetelor de fb de colagen in zona mijlocie a
traseului lor dintre radacina dd si os alveolar
-la om nu s-a dovedit prezenta lui
-orientarea fb se face intre ocul alveolar si cement, dupa un traseu oblic,dinspre coronar spre apical,dinspre os
spre dinte,traseu ondulat- f bune in preluarea solicitarilor asupra dintilor
-in zona capatului dinspre os,benzile sunt mai distantate decat spre cement
-capetele fb principale inglobate in os si cement si mineralizate=fb Sharpey,dintre care cele incluse in osul
alveolar sunt mai putine si mai distantate pe suprafata decat cele incluse in cement
-fb indiferente au o directie paralela cu suprafata radacinii ,plex mai evident in apicala a radacinii.Pot fi
inglobate partial in cement
50.Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal
1.fb.crestei alveolare-marginea osului alveolar spre cementul radicular
2.fc dentodentare/transeptale-interdentar
3.fb orizontale-in unghi drept de axul longitudinal al dintelui,de la creasta alv-cementul radicular
4.fb.oblice-cele mai numeroase,suportul principal
5.fb apicale-radiar,oblic de la vb radacinii la osul inconjurator
51.Componentele osului alveolar
Osul alveolar=apofiza a oaselor maxilare si care serveste la sustinerea si mentinerea dintilor
-os alveolar propriu-zis
-os alveolar sustinator-os medular si corticala externa
52.Osul alveolar propriu-zis, Lamina dura,Os fasciculat
-compus dintr-o lama subtire de os care inconjoara radacina si serveste drept suport de insertie capatului osos al
fibrelor ligamentlului periodontal
-reprezentat de corticala interna a osului alveolar
-marginea coronara e ondulata si corespunde in primele faze de eruptie JSC a dd.
-la DP se situeaza la 1-1,5mm de jonctiune
-se mai numeste si:
-Lamina dura:radiologic apare sub forma unei benzi lineare de RO crescuta.
11
12
-anchiloza nu se produce din cauza potentialului inalt de regenerare a desmodontiului.In timpul procedurii de
replantare,extractia dd,urmata de indepartarea mecanica a desmodontiului,deshidratarea si alterarea celulara
,decontaminarea suprafetei radiculare cu antiseptice drastice determina alterari ireversibile ale parodontiului
-in astfel de cazuri replantarea e urmata frecvent de resorbtii si uneori de anchiloza
59.Plexul vascular periodontal
-in copul mandibulei:artera alveolara inferioara cu a.mentoniera, bucala si faciale iar la maxilar:arterele
alveolare superioare,anterioare si posterioare, artera infraorbitala si palatina care,prin anastomoze, formeaza
plexul subalveolar si cel interalveolar
-plexul subalveolar e sursa arteriolelor periodontale ascendente sau intraseptale care au traiect arcuat pe
langa apes si ascendent in desmodontiu
-format din anastomoza plexului interalveolar (rr oblice sau transversale care perforeaza lamina cribiforma) si
arteriolele periodontale ascendente
-sect.orizontala-aspect radiar
-sect.verticala-plex longitudinal cu numeroase ramificatii-aspect denticular,mai redus in densitate in portiunea
terminala
-in portiunea coronara a spt.dento-alveolar,plexul se uneste cu reteaua vasculara gingivala a plexului cervicogingival
60.Surse de vascularizare ale gingiei
-pexul periostal
-plexul intaalveolar
-plexul periodontal
61.Particularitati ale vascularizatiei gingivale evidentiate pe sectiune verticala
-versantul extern,spre MGL,prezinta un plex arterial,format din ramuri groase,anastomozate intre ele,din care
pleaca ramuri paralele ,ce patrund in axul papilelor corionului pana in apropierea epiteliului.Aici au traicet
arcuat,usor ondulat,subepitelial
-versantul intern,spre dinte si epiteliu jonctional,prezinta un plex cervico-gingival in continuarea plexului
periodontal
62.Particularitati ale vascularizatiei parodontiului marginal
-existenta unor sisteme conjunctivo-vasculare nervoase,formate din arteriole si venule,capilare,limfatice si nervi
mielinizati,situate intr-o teaca conjunctiva,care strabat axul lung al papilelor gingivale
-arteriolele terminale prezinta o tunica musculara subtire ,iar contactele axoni-mioblaste sunt
numeroasereglare vasomotorie controlata
-la nivelul diviziunii arteriolei in capilare,comportamentul vasomotor~sfincter precapilar,dat. contactului strans
intre celulereglarea circulatiei
-vasele din parodontiu marginal prezinta numeroase anastomoze arterio-venoase,cu traiect sinuos,aspect de
ghem vascular
-reteaua vasculara a parodontiului marginal e bine reprezentata si asigura o circulatie buna in teritoriul
parodontal,chiar daca are un caracter teminal.Efectele provocate de fumat,frig,stres pot favoriza aparitia unor
leziuni cu caracter ischemic
63.Particularitati ale vaselor limfatice capilare din parodontiul marginal
-de-a lungul traseului parcurs de vase,se gasesc noduli limfatici cu rol in procesele de aparare imuna
-vasele din corion patrund printre ligamentele supraalveolare,se raspandesc in retea pe suprafata cementului si
printre fb lig periodontal,situate alaturi de vasele sangvine
-la nivelul apexuluivase limf din pulpa dentara,care strabat apoi spatiile medulare catre canalul
mandibular/infraorbitalies prin orif mentonier/infraorbial
-se deosebesc de capilarele sangvine prin
-lipsa hematiilor din lumen
-endoteliu ce prezinta intreruperi intercelulare
13
Regenerarea=proces de refacere,reproducere in intregime sau in parte a unui organ sau tesut ,cu restaurarea
functiilor initiale.E o restaurare structurala comparabila cu starea initiala
Reparatia=vindecarea unei leziuni printr-un tesut normal sau cicatriceal fara o restaurare ad inegrum
completa,morfologica si functionala.Este o repunere in stare de functionae a structurilor recuperate
terapeutic
69.Celulele care participa la regenerarea parodontiului marginal
-glicoproteinele cu rol in procesele de vindecare si cicatrizare,fibronectina,tenascina,trombospondinele
-celulele mezenchimale tinere nediferentiate,cu proprietati de multiplicare si metamorfozare intre noi tipuri de
celule
-fibrele de oxytalan,acidorezistente
70.Regenerarea tisulara ghidata si regenerarea osoasa ghidata
RTG=ansamblu de masuri terapeutice prin care se urmareste restaurarea structurilor moi si mineralizate ale
parodontiului marginal,distruse prin osteoliza bacteriana
ROG=ansamblu de masuri terapeutice prin care se urmareste inaltarea crestei osoase edentate
71.Proteine de morfogeneza osoasa DEM
-sunt obtinute din muguri dentari recoltati de la porcine ca derivati ai matricei smaltului
-au proprietati deregenerare tisulara indusa
-au rol in procesele regenerative ale sist, gingivo-parodontal,mai ales in dehiscenta osului alveolar si in
resorbtiile osoase angulare
efect angiogenic,vasculoformator
72.Alti factori cu rol restaurativ,regenerativ al structurilor parodontiului marginal
-angiopoietina si factorul de crestere endoteliala vasculara-initiaza vasculogeneza si proliferarea cel endoteliale
in tesutul traumatizat/ischemic
-factorul de crestere placentar-contribuie la revascularea tesuturilor ischemice
-factorul de crestere insulin-like si trombocitari
-transplantul osos medular autolog
-hidroxiapatita
73.Mecanisme de actiune ale tetraciclinei in stimularea proceselor regenerative ale parodontiului
marginal
-are proprietati benefice in stimularea proceselor regenerative ale parodontiului marginal:
1.cresterea atasarii fibroblastilor din corionul gingival si din desmodontiul de componenta
fiblrilara,colagenicaformarea crescuta a fibronectinei in prezenta tetraciclinei.Fibronectina inhiba inmultirea
celulelor epiteliale si tendinta acestora de a patrunde in spatiul patologic al pungii parodontale
2.activitate intensa anticolagenolitica
3.inhibarea hormonului paratiroidian actiunea protectoare fata de resorbtia osului
4.actiune antiinflamatoare de lunga durata
5.actiune antimicrobiana asupra principalilor germeni patogeni parodontali
74.Functiile cementului radicular
1.Asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal.se realizeaza cnd pt soliciariile aspupra dinteluidin Pin
tractiuni asupra cementului
2.Cementul se depune continuu in cursul vietii prinapozitie de noi straturi;mareste suprafata radiculara si
imbunatateste cnd de implantare
3.Depunerea continua de cement e esentiala pentru mezializarea fiziologica si pt eruptia dintelui,fiindca permite
rearanjarea orientarii si dispozitiei fibrelor din ligamentul periodontal
75.Functia de structurare si restaurare tisulara a desmodontiului si ligamentului periodontal
-desmodontiul+lig. periodontal se dezvolta din tesutul mezenchimal al folicului dentar
15
-ligamentul periodontal si complexul desmodontal se afla intr-un continuu si constant proces de modelare si
restructurare functionala.
-celulele si fb sunt treptat inlocuite cu altele noi,printr-o activitate mitotica inalta,in special a fibroblastilor si
celulelor endoteliale
- fibroblastii se pot dezvolta spre osteoblasti si cementoblasti
-fibroblastii au o intensa activitate in zona desmodontala ,in contact cu osul alveolar,in mijlocul desmodontiului
si mai redusa spre cement
-pe langa fct. colageno-formatoare,fibroblastii au si fct colageno-litica si fagocitara; se ataseaza de fibra de
colagen prin fibronectina si au capacitatea migratorie de-a lungul fibrelor
-prin intreaga organizare,desmodontiul se comporta ca o membrana periostala pentru cement si os
76.Ce asigura functia de preluare a solicitarilor dentare de catre desmodontiu si ligamentul periodontal
1.rezistenta fata de fortele ocluzale de impact
2.transmiterea fortelor ocluzale catre oslul alveolar
3.protectia fomatiunilor vasculo-nervoase
4.mentinerea unor relatii normale gingivo-dentare
77.Teoria sistemului vasco-elastica
Fortele de impact imping lichidul extracelular din desmodontiu in spatiile osului medular prin orificiile laminei
dura.Dupa depletitia fluidului intracelular,fibrele ligamentului periodontal se intind si produc o compresie a
vaselor din care,mai ale la arteriolele stenozate,se extravazeaza un ultrafiltrat sangvin care reface volumul
lichidului intercelular
78.Teoria tensiunii ligamentare
In cursul solicitarilor prin impact,fibrele de colagen se dezonduleaza si transmit tensiunea sub forma de
tractiune asupra osului alveolar,care sufera o deformare elastica tranzitorie,care,daca nu e excesiva,e
neutralizata de osul bazal al maxilarului si mandibulei
79.Teoria tixotropica
Desmodontiul ,plus fibrele ligamentului periodontal,are comportamentul unui sistem sau gel tixotropic si
explica reactia fata de solicitari prin modificaii de vascozitate ale acestuia.Reologia=deformarea lenta a
corpurilor solide sub influenta solicitarilor
Tixotropia=lichefierea reversibila a unui gel,sub influenta actiunilor mecanice sau proprietatea unui gel de a se
fluidifica cand e supus la o vibratie,agitatie mecanica si de a redeveni semisolid,dupa indepartarea cauzei
mecanice
80.Fiziologia osului alveolar
Osul alveolar=apofiza a oaselor maxilare si prezinta fenomene de remaniere si restructurare in tot cursul
evolutiei odontogenetice
-os alveolar propriu-zis si os alveolar sustinator
-existenta lui e strans legata de prezenta dd pe arcada;cand acesta dispare,tot sistemul parodontal
marginal sufera importante procese de regresiune
-in copilarie si la adolescenti predomina fenomenele formatorii de apozitie si structura functionala
-la tineri si adulti-fenomene de restructurare,remaniere printr-un proces echilibrat intre apozitie si
resorbtie in raport cu relatiile interdentare,ocluzale
-varstnici-fenomene de involutie,reducere in V
-inflamatia bacteriana,manifesta sau oculta interfereaza cu evolutia normala,odontogenetica a osului
alveolar si determina fenomene distructive,ireversibile ,in absenta tratamentului
-remanierea se realizeaza prin resorbtie si apozitie osoasa:
1.producerea de catre osteoblasti a unei noi matrici organice
2.mineralizarea matricii
-formarea de os alveolar nou e controlata de hormoni si factori locali de crestere
16
81.Implantarea dentara
1.Fixarea ligamentelor periodontale
2.Preluarea solicitarilor exercitate asupra dintelui si transformarea in actiuni dispersate,echilibrat,in osul
alveolar si transmise osului sustinator prin trabecule osoase
3.Asigurarea unui suport inteegru de-a lungul radacinii dentarebrat de parghie intraalveolar ,2/3 din lungimea
totala a dintelui
depinde de:
-lungimea radacinilor
-nr radacinilor si gradul de divergenta al acestora
-suprafata radacinilor
-forma si volumul radacinilor:frepte,arcuate,filifomre,voluminiase in portiunea terminala
-prelungiri din corpul oaselor amxilare care intaresc osul alveolar:liniile oblice mandibulare,creasta
zigomaticoalveolara si extremitatea frontala a apofizei palatine
-varsta,starea constitutionala si de sanatate
82.Factorii care controleaza resorbtia osoasa
-interleukina 1si inteleukina 6
-limfotocine
-factorul de necroza a tumorilor(TGF-)
--interferonul
83.Factorii de protectie al osului alveolar
-factorul de crestere produs de osteoblasti si trombocite
-f.c. asociati cu heparina
-f.c. insulin-like
-factorul de transformare(TGF-) a cresterii
-proteinele de morfogeneza osoasa
84.Fiziologia ligamentului supraalveolar
1.Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
2.Intareste structura corionului gg ,confera marginii gingivale libere consistenta si rezistentafata de impactul
alimentar exercitat in conditii fiziologice
3.Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere si
in santul gingival
4.Asigura o transmitere a presiunilor de masticatie din zonele active la restul dd prin fibre dento-dentae sau
transseptale,in conditiile unor arcade integre,fara brese de edentatie,chiar in lipsa punctelor de contact,in
incongruentele dento-alveolare cu spatiere
5.Formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata de agresiunea microbiana,extinderea inflamatei si a
proliferarii epiteliului jonct. si sulcular in desmodontiu
85.Rolurile functionale ale atritiei
1.Atritia suprafetelor ocluzale ale DP reduce relieful ocluzal accidentat,conditie a retentiei PB si resturilor
alimentare si riscul de producere a cariilor ocluzale.Se previne situatia prin care,la persoanele cu carii
ocluzale,masticatia e deviata de in alte zone mai putin afectate,in detrimentul procesului e autocuratire
2.Atritia ocluzala reduce din bratul de pargie extraalveolar reprezentat de coroana clinica a dintelui,care are
tendinta de alungire si de suprasolicitare a parodontiului profund,in timpul eruptiei
3.Atritia ocluzala reduce gradul de inclinare al pantelor cuspidiene;se reduc astfel rezultantele oblice si
orizontale ale fortelor axiale si paraaxiale nocive
4.Atritia suprafetelor aproximale transforma contactul interdenta dintr-o zona redusa initial,intr-o zona
extinsa,ceea ce imbunatateste deflectia alimentelor in mod progresiv,catre zonele periferice ale versantiilor
gg.Asigura o protectie mai buna a papilei interdentare si o stimulare a dinamicii vasculare din corion
17
studiaza factorii si circumstantele care raspund de mentinerea starii de sanatate, de aparitia si raspandirea
bolii, de incapacitatile rezultate in urma acestora la grupele de populatie
se ocupa de factorii care favorizeaza propagarea bolii si de elaborarea mijloacelor de prevenire a
acestora sau de vindecarea lor in cadrul unei comunitati umane
studiul epidemiologic al unui grup de populatie identica o serie de factori: cnd de mediu; cauzele boii;
factorii de aparare care previn raspandirea lor in cadrul unei comunitati
prevalenta = frecventa sau nr de cazuri de boala identificate la un moment dar in interiorul unei
comunitati de popultie, se raporteaza la 1000 de persoane
incidenta = nr de noi cazuri de imbolnavire ce apar intr-un anumit interval de timp la un grup de
populatie, x pers/an
extinderea = nr de dinti,de suprafete dentare si radiculare, de portiuni fragmentare ale acestora, unde
imbolnavirea a putut fi identificata
severitatea = nr de mm cu care retractia ging sau adancimea pungilor parodontale s-au marit intr-un
interval dat de timp
Fumatul(unul dinc ei mai importanti factori de risc in aparitia si evolutia bolii parodontale)
- Tutunul contine peste 3000 de compusi chimici,din care mai mul de 30 au efecte
cancerigene:bronsita; emfizem;BPO; astm;cancer pulmonar
- unele boli generale asociate
- obiceiuri alim, secventa si corectitudinea periajului(sunt circumstante favorizante)
- consumul de alcool, stresul, griji, stari depresive, anxioase, preocupari obsesive
Indicatorii de risc: varsta, sex, educatie, ocupatie, rasa, stare civila, gr etnica, starea socio-economica, venit
lunar, posibilitate de prezentare la tratament
relatia dintre expunerea la un anumit factor de risc si posibilitatea de aparitie si dezvoltare a bolii
parodontale
lotul de populatie e impartit in 4 grupe in functie de prezenta sau absenta bolii parodontale la cei expusi
sau a unui anumit fac de risc
se precizeaza de cate ori se poate dezvolta boala parodontala la o persoana expusa la factorul de risc in
comparatie cu una neexpusa
Boala parodontala
Total
prezenta
Absenta
Persoane expuse la
A
B
A+B
factorul de risc
Persoane neexpuse la
C
D
C+D
factorul de risc
Total
A+C
B+D
A=nr de persoane cu imbolnaviri ale parodontiului marginal si expune la un anumit factor de risc luat in
studiu(lipsa de igiena bucala sau incorecta)
RR=gradul de imbolnavire la grupul expus/gradul de imbolnavire la grupul neexpus=A(C+D)/C(A+B)
microorg trebuie sa fie prezent in nr crescut in lez parod si absent sau in nr mic in zonele sanatoase sau
fara progresie a bolii.Astfel,identificarea microoganismul trebuie sa fie peste nivelul pragului critic de
initiere a bolii progresive,iar evaluarea statistica sa releve microorganismul ca factor de risc penru boala
parodontala
eliminarea microorg din lez parod trebuie sa fie urmata de imbunatatirea statusului clinic
microorg sa initieze raspunsul imun umoral(prin cresterea Ac in ser, saliva,lch santului gingival) sau
raspunsul mediat celular
sa produca fact de virulenta ce pot fi corelati cu boala clinica
sa poata fi demonstrata experimental, pe model animal, distructia tisulara in prezenta microorganismului
speciile bacteriene asociate patogenului trebuie sa grabeasca sau sa nu inhibe procesul inducerii bolii
mediul local trebuie sa conduca la exprimarea proprietatilor virulente ale speciei bacteriene
rosu
pophyromonas ginivalis; treponema denticola; tannerella forsytrensa
patogenitate crescuta
pierderea jonctiunii gingivo-dentare
portocaliu
prevotella(int.); fusobacterium(nucleatum; periodonticum); eubacterium nucleatum;
campylobacter(rectus; gracilis); speptococus constelatus
permit colonizarea speciilor cu virulenta crescuta
se asociaza cu verde/purpuriu
-
galben
streptococus(mitis; oralis; sanguis; species; intemedius; gordonii)
redusa, compatibile cu starea de sanatate
rol de pionieri in colonizarea bacteriana precoce
verde
eikenella corodens; Capnocytophaga; Acinobacillus actinomycetencomitans a
redusa, comparabile cu starea de sanatate
purpuriu
actinomyces odontoliticus; veilonella
patogenitate redusa
20
dupa formarea peliculei de placa(grosimea peliculei e de 100 nu, la 2 ore si 500-1000, nu la 2448h ),coci,celule epiteliale si polinucleare adera pe suprafaa ei ; depozitul bacterian creste prin atasarea
si colonizarea bacteriana
Aderenta prin mecanism electrostatic
o bacteriile au pe suprafata incarcatura electrostatica negativa, ca si suprafata peliculei
o prin orientarea unor anioni de suprafrafata din membrana celulara bacteriana catre cationii de Ca
rezulta o posibila legatura cu suprafata peliculei
Aderenta prin mecanisme hidrofobe: unele bacterii au suprafata hidrofobica, din cauza ac lipoteichoic din
structura peretelui bacterian
Aderenta prin struct bact specializate: pili, fimbrii ce adera pe suprafata dintiilor
o primele bact ce adera (pioniere) sunt din grupul streptococilor orali
o modalitate de atasare intre streptococi si bact filamentoase
Atasarea prin receptori de supraf specifici si enzime
o situsuri biochimice (adezine) aflate pe suprafata bacteriana ce reactioneaza specific cu supraf
peliculei dentare=adezine
o adezinele sunt implicate in constituirea biofilmului placii bact dentare; prima oara au fost
demonstrate la S.Mutans,care elaboreaza GTF,care este adeziva si se absoarbe pe suprafata
dintilor,unde produce glucan , cand este expusa la sucroza,determinand o colonizare bacteriana
dependenta de sucroza
97.metabolismul placii bacteriene
1.contribuie la formarea matricei
2.influentat de dieta
3.aportul de carbohidrati det cresterea proceselor fermentative, scade pH favorizeaaza dezvoltarea bact
producatoare de acid uric (streptococi, lactobacili)
4.unele bact leaga glicogenul, prelungesc prodctia de acid dupa epuizarea celor alimentari
5.bact fermentative: Veillonella, Neisseria formeaza ac lactici
6.germ aerobi, streptococii, lactobacilii consuma exagerat oxigen acumulare de anioni, superoxid, peroxid de
hidrogen, apa oxigenata, radicali oxidril, produsi toxici pt membrana celulelor si enzimele bact => conditii de
anaerobioza favorabile pt bact strict anaerobe
7.Streptococii si actinomyces produc, in prezenta factorilor salivari din carbohidrati,prin fermentatia acida,
lactat folosit de Veillonela care produce metaboliti folositi de Campylobacter si Bacteroides
8.Streptococii si Actinomyces produc fumarat, folosit de fusobact si Bacteroides, care produc CO2 ce
favorizeaza Capnocytophaga, Aggregatbacter actinomycetemcomitans, Eikenella corrodens
98.factorii de aparare ai organismului gazda
-
atasat membranei exterioare a peretelui cel prezinta prin fractiunea O actiune de Ag si prin fractiunea
K.D.O. o activ toxica locala pronuntata
eliberat prin fagocitarea bact gram (endotoxina germenilor); cu actiuni variate afectand tesutul
parodontal, activeaza raspunsul imun al gazdei
22
activitate:
o asupra leucocitelor prod leucopenie
o asupra complementului activarea lui pe cale alternativa
o asupra macrofagelor sinteza interleukina 1, TNF alfa, PGE2, enzime alfa hidrolitice cu efecte
citotoxice ce se manifesta asupra fibroblastelor si epiteliului gingival
bact gram anaerobe din placa subgingivala nu produc exotoxine,cu exceptia Aggregatibacter amm
serotip b
Aggregatibacter actinomycetemcomitans serotip b sintetizeaza leucotoxina ce ramane atasata de
membrana exterioara a bacterie cu activitate toxica asupra PMN
Speciile producatoare de leucotoxina distrug leucocitele din santul ging si favorizeaza colonizarea
bacteriana si invazia in tesutul parod.
23
-initla lch gingival actioneaz aprin spalarea bacteriilor neaderente de placa si reduce difuzia metabolitilor
bacterieni in tesuturi prin dilutia lor
-elementele fagocitare,PMN trec in tesuturi si distrug bacteriile care au reusit sa invadeze zona
-din cauza prezentei placii subgingival ce elaboreaza continuu factori de agresiune se realizeaza inflamatia
acuta,de scurta durata,cronicizare rapida
complementul (extravazat din ser): activat de bact opsonizate, de prod lor metab, endotox bact
eliberate
o
det liza si inhibitia unor bact, intervine in faagocitarea bact de catre neutrofile si
macrofage
o
prin componentele C3a si C5a det elim histaminei din mastocite si a unor fact
chemotactici, citokine
o
proteazele patogenilor parodontali pot inactiva unele fractiuni ale complementului C3; C4;
C5 si C5a cu impidicarea declansarii fagocitozei, molec antiinflamatorii din plasma => amplificarea
react inflamatorii
o
Ac IgG (din ser si sint local)
o
Ac IgM
o
organismul raspunde fata de agresiunea bacteriana prin factori de aparare innascuti si adaptativi.
Apararea se realizeaza de catre parodontiu prin :
o bariera naturala reprezentata de integritatea anatomica a epiteliului jonctional,care prin
integritatea lor anatomica,previn difuzia bacteriilor si a metabolitilor acestora in
tesuturi,detasarea,ulcerarea epiteliului modifica permeabilitatea tesutului permitand difuzia
produsilor solubili bacterieni si a corpilor acestora
o factori umorali prezenti in saliva(lizozim; sistemul peroxidaza; lactoferina) si lichidul santului
gingival(complement; IgM si IgG)
o factori celulari din tesut(PMN; macrofage; celule epiteliale; celule endoteliale; fibroblaste)
Porphyromonas gingivalis
Tannerella forsythensis si Treponema denticola
Prevotella intermedia/nigrescens
Peptostreptococcus micros
Fusobacterium nucleatum vincentii/nucleatum/polymorphum; periodonticum
Campylobacter rectus/ gracilis/showae
Streptococcus constellatus
26
cresterea IgG intr-un procent aproximativ egal (40-50% din cazuri) atat la bolnavii cu forma superficiala
si la cei cu parod marg cronica profunda
cresteri ale IgM serice in episoadele de acutizare
in parodontopatiile mixte(distrofice) s-au inregistrat procente crescute numai cu 27% din cazuri pt IgG si
40% pt IgM,datorita intensitatii mai reduse a fenomenelor inflamatorii la nivelul parodontiului marginal
cele mai mari cresteri ale IgM in 75% din cazuri serice in formele hiperplazice cu un aspect inflamator
de tip acut sau subacut
frecv bolnavilor cu val crescute de IgA serice este nesemnificativa in parodontite,un procent mai amre
cu valori ridicate ale IgA fiind inregistrate in lotul cu parodontopatii mixte
in urma agresiunii infectioase sau termice, intoxicatii cronice la niv gazdei si al bacteriei, este activata
sinteza celulara a proteinelor de soc termic cu rol de protectie cel fata de factorii de stres
reprezentante prin proteine procariote si eucariote; ca rezultat al sintezei proteice in conditii de
hiperemie, hipoxie si alte circumstante de stresnucleoplasmine si chaperonine care reprezezina un gr
variat de proteine cu functii de control al legaturilor intercelulare al ansamblului polipeptidic;proteine
multisubunitare cu structura inelara care actioneaza impotriva coagregarii proteinelor
cresterea proteinelor de soc termin activeaza sist imun imediat dupa agresiunea bact si inainte de
multiplicarea bact si creeaza conditii pt mobilizarea mijloacelor specifice de aparare
bact agresoare sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic cu rol de protectie in fata atacului
enzimatic lizozomal al fagocitelor
proteinele de soc termic stimuleaza mecanismele de aparare specfice ale gazdei
Dispus in santul ging sub marginea gingivala libera sub forma unor depozite lamelare cu
supraf neregulata
o
Uneori se prezinta sub form unor depozite mici, punctiforme de consitenta dura;
confluente linear su in suprafata
o
Coci, bacili si filamente fara orientare caracteristica
o
Culoare maroniu-inchis spre negru
o
Se depisteaza cu sonde exploratorii sau prin inspectie,daca MGL sau vf papilei sunt
inflamate tumefiate si pot fi decolate partial
o
In timp, prin retractia gingivala devine vizibil si se alatura tartrului supragingival ca o
componenta secundara a acestuia
o
In pungile parodontale adanci se insinueaza in profunzime si poate fi decelat numai
intraoperator uneori
o
Poate avea diferite forme
1. Crusta cu suprafata aspra,rugoasa
2. Depozite sinuoase ca acoperite de ghimpi
3. Formatiuni nodulare
4. Bordura circulara sau partial circulara
5. Fatete netede subtiri lipsite de neruglaritati(cea mai frecventa).Sunt mascate vizual de
adancimea pungilor parodontale,nu se diferentiaza de dinteutilizara detartrajului cu
ultrasunete
6. Digitatii sub forma de feriga
7. Insule de tartru,pete insulare
o Dpdv al profunzimii:apical;mediu;coronar
o
-precipitarea proteinelor:P coloidare din saliva cheleaza ionii de Ca si fosfat si realizeaza o solutie
suprasaturata,care devine intabila prin sagnarea salivei,coloizii devin insolubili,se depun iar sarurile mienrale
precipita
-indirecta
o lovituri accidentale sau prin agresiune aplicate asupra mandibulei in timp ce se tine intre dinti un
obiect dur
Trauma ocluzala cronica-mai frecventa; prin bruxism, inclestarea dd, hipersolicitarea dd ce marginesc bresele
edentate
130.trauma ocluzala primara si secundara
Primara: rezulta din forte ocluzale agresive ce prod suferinte parod per primam
-eruptii active accelerate ale dd fara antagonisti si aparitia de blocaje ocluzale
-obturatii sau coroane inalte
-punti dentare nejudicios concepute, incorect realizate(latime,modelare ocluzala ca inclinare a pantelor
cuspidiene,lipsa unei angrenari ocluzale stabile cu antagonistii)
-aparate orto ce dezvolta forte excesive, nocive pentru parodontiul marginal
Secundara: se instaleaza per secundam pe fondul unor leziun preexistente care nu mai permit parodontiului
marginal afectat sa suporte solicitarile fiziologice anterioare
-favorizeaza inflamatia prin lipsa autocuratirii placii bact de catre partile moi neantrenate in masticatie
140.rolul ocluziei adanci in producerea parodontopatiilor marginale cronice
-exemplu de anomalie dento-maxilara care nu prezinta per primamo ocluzie dezechilibrata,nefunctionala:
-dintii frontali nu au stopuri ocluzale stabile si implantatia este normala atata timp cat nu se instaleaza
inflamatia septica prin placa bacteriana
-dupa aparitia leziunilor gingivo-parodontale incepe implantarea se degradeaza; procesul de eruptie activa e
accelerata si traumatismul direct al gingiei din zona palatinala e realizat de marginile incizale ale incisivilor
inferiori
o
o
o
o
-tendinta de evoluie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita marginala cronica
156.tulburari ale functiei gonadelor si boala parodontala
-gingivite de pubertate/ de sarcina/ atrofica de menopauza
157.hipofunctia corticosuprarenaliana si boala parodontala
-(boala Addison)=hiperpigmentare a mucoasei gingivale si scaderea rezistentei la infectii pe fondul unei stari
generale modif, oboseala marcata
date asupra starii de imbolnavire, diag si planul de trat, cuprinde toate elementele prin care medicul
actioneaza impotriva bolii pentru restaurarea sanatatiii
datele pot fi invocate pt stabilirea corectitudinii dg si oportunitatii tratamentului, probarea unor stari de
agresiune, identificarea unei persoane decedate,cand lipsesc alte elemente de precizare a identitatii
170.anamneza
-
174.rolul datelor obtinute prin anamneza privind identitatea si varsta pacientilor parodontopatici
-
176.felul masticatiei si obiceiurile alimentare. Importanta acestora rezultata din datele anamnezice
-
preferinta pt consistenta crescuta sau scazuta a alim, fructe si legume consumate in stare cruda sau
prepara
masticatie lenta cu triturare completa sau grabita cu inghitirea fragmentelor mari
masticatie robusta , stimulanta pt parodontiu marginal sau dimpotriva fragmentarea alim in prealabil
folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dent sau a altor practici de curatire
debutul bolii: cum si cand:cunoasterea de medic a primului semn de suferinta si momentul cand a aparut
evolutia bolii: daca au aparut exacerbari de tipul unui abces cum s-a
rezolvat(tratament,spontan,fistulizare);acutizari de tip gigivostomatita ulceronecrotica si tratament
daca s-au efectuat trat orto, extractii dd inclusi, rezectii apicale, lucrari protetice care au suferit
fracturi,descimentari, dislocari
daca a urmat trat parodonta: detartraj, chiuretaj subging, gingivectomie, implant de os mineral, slefuiri
ocluzale, imobilizari si efectele resimtite
178.cum se obtin prin anamneza si care sunt principalele intrebari privind starea generala a bolnavului
parodontopat
-
179.sondele de parodontometrie
-
183.testul de percutie
40
p.longitudinala sau transversala moderata este urmata de un sunet distinct, clar la dd cu parod normal
sunet infundat, mat la dd parodontotici
asupra unui dinte frontal inf se exercita pe fata V o presiune ferma 20-30sec
la dd parodontotici dupa solicitare se resimte o senzatie dureroasa sau parestezie ce dureaza 20sec-1min
in fctie de gr de afectare a parod marginal
185.parodontometria
-
metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul trat (dupa cel microbian si inainte de cel
chirurgical) a retractiei ging, adancimii pungilor parod adevarate, a gr de mobilitate
- notatii:
o
r1 retractia gingivala
o
r2
o
p1 adancimea pungilor
inainte
o
p2
dupa trat
de trat
o
m2
o
m1 gr de mobilitate
41
o
o
-
inregistrare grafica a imbolnavirii parod marg, pe o diafragma a fetei V si orale a arcadelor dent
reprez semnelor de imbolnavire
o pt retractia ging, cu albastru
o pt adancimea pungilor parod cu rosu
intervalul intre 2 linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
pt schitarea gr de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1mm
la examinari ulterioare linile sunt marcate intrerupt si ofera o imagine sugestiva a modif dupa trat
o
o 187.indicele de retractie gingivala obtinute prin parodontometrie
o
o
o
o 188.indice de adancime a pungilor parodontale prin parodontometrie
o
o
o
o 189.indice de mobilitate patologica prin parodontometrie
o
o
o
o 190.indice de placa
o -suprafetele V la M1 sup+suprafetele L ale m1 inf+suprafetele V ale IC sup drept si ic in
stang=6 suprafete
0 absenta placii
1 placa supraging in 1/3 colet
2 placa in 1/3 a coroanei
3 placa in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei
o
X= suprafetele dentare cu placa(procentual)
o 191.indice de tartru
o -suprafetele V la M1 sup+suprafetele L ale m1 inf+suprafetele V ale IC sup drept si ic in
stang=6 suprafete
-
0 absenta tartrului
1 tartru supragingival in 1/3 de colet a dintelui
2 tartru in 1/3 mijlocie a coroanei
3 tartru in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei
o
X= suprafetele dentare cu placa(procentual)
Y=suprafetele dentare fara placa(procentual)=100-X
o
o
0 absenta placii
1 placa nu se obs cu ochiul liber pe supraf dentare decat dupa raziure cu vf rotunjit al sondei
2 placa este vizibila cu ochiul liber ca un depozit fin pelicular
3 acumularea de placa in strat gros, care acopera santul ging de la marg ging libera pana la supraf
dentara
o
o 194.indice de retentie a placii LOE
0 absenta sangerarii
1 sangerare punctiforma izolata, unica
2 sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa
3 sangerare care umple intreg spatiul interdentar
4 sangerare care depaseste marg ging libera
o
o 197.indice de sangerare gingivala
o
o
o
o 198.testul PERIOGARD
-
test biochimic de colorare prin care se poate monitoriza prezenta si gr de afectare prin inflamatie a ging
si parod profund
evidentiaza prezenta aspartat-aminotrasnsferazei in lichidul santului gingival
o
o 199.indicele parodontal de inflamatie RUSSEL
sunt luate in calcul pungile adevarate de peste 3mm dupa trat antimicrobian
o
o
o 201.indicele cerintelor de tratament parodontal CPITN
depozit de culoare alb-galbuie la coletul dintilor, pe fata V sau/si orala, se depune dupa incetarea igienei
bucale pe ging, obturatii, dd, lucrari prot
placa veche se poate colora in negru, brun, verde sau portocaliu
se coloreaza prin pigmenti alimentari, nicotina, bact cromogene
se face periajul si dizolvarea unui drajeu colorat, aplicare revelatori
supa clatire abundenta se inspecteaza zonele colorate unde periajul a fost insuficient
o
o 205.solutii de evidentiere a placii bacteriene
pletismografia studiaza variatiile volumetrice circulatorii ale microcirculatiei din parod marginal
histometria det cantitativ struct dento-parod dar are dezavantajul distructiei tisulare pt recoltarea de
probe
o poate evid existenta si caract rel care se stabileste intre struct de aditie prin implant granular,
fragmente de os sau alte forme de inlocuire a osului alv resorbit
o identificarea si evaluarea struct unei zone in care apare os nou sau elem tisulare, vasculare fata
de imaginea histologica ant
o
o 214.teste biochimice in examinarea bolnavului parodontopat
izolarea bact prin culturi si identificarea acestora prin metode clasice (biochimice, antigenice) sau
moderne (teste de hibridizare ADN)
permit identificarea speciilor bact, efectuarea de antibiograma
o
o 216.determinarea valorilor unor constante biologice la bolnavul parodontopat
lichidul din santul gingival in cnd de inflamatii si exudat din pungile parodontale prezinta populatie
celulara din care lipsesc celulele epiteliale mononucleare,prezente in conditii normale si par celulele
alterate de inflamatie in diferite stadii de carioliza si citoliza
granulocitele neutrofile apar in nr crescut si inconjoara celulele epiteliale degradate
pt a aprecia starea si gr de inflamatie ging se utilizeaza indicele de keratinizare
o
o 218.indicele de keratinizare semnificatie si mod de calcul
se refera la grosimea stratului cornos al epiteliului care este mult ingrosat in inflamatie; indica gradul de
inflamatie gingivo-parodntala
o
o