Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ipssm
Ipssm
APROBAT,
INSTRUCIUNI PROPRII
DE SECURITATE I
SNTATE IN MUNC
Instruciunile proprii de securitate si sanatate in munca sunt reglementri cu
aplicabilitate restrns numai la emitentul acestora, a cror elaborare este obligatorie pentru
toi agenii economici.
Respectarea prevederilor instruciunilor nu absolv conductorii locurilor de munc de
obligaia de a adopta orice alt msur de protecie a muncii impus de condiiile concrete
survenite n desfurarea activitaii.
Instruciunile proprii de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari
privind realizarea securitii i sntii n munc, sistem format din :
- Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in
munca - cuprind principalele msuri de prevenire a accidentelor de munc i bolilor
profesionale, general valabile pentru orice activitate ;
- Hotaririle de Guvern - ce stabilesc cerintele minime de securitate si sanatate in munca si
prin care s-au transpus prevederile unor Directive Europene; prevederile lor trebuie s se
aplice cumulativ;
- Instruciunile prevazute in cartile tehnice ale masinilor si instalatiilor (echipamentelor
tehnice) al caror rol este de a detalia i particulariza prevederile reglementarilor legale de
securitate si sanatate in munca la condiiile concrete n care se desfoar procesele de
munc.
Structura sistemului naional de reglementari de securitate si sanatate in munca urmrete
corelarea prevederilor normative cu factorii de risc specific fiecarei activiti i loc de munc.
Conform acestei abordri, procesul de munc este considerat ca un sistem complex
structurat, compus din urmatoarele elemente care interacioneaz reciproc:
- EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munc;
- SARCINA DE MUNC: totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate de execuntant prin
intermediul mijloacelor de producie i n anumite condiii de mediu pentru realizarea
procesului de munc;
- MIJLOACELE DE PRODUCIE: totalitatea mijloacelor de munc (instalaii, maini, utilaje,
aparate, dispozitive etc.) i a obiectelor muncii (materii prime, materiale auxiliare etc.) care
se utilizeaz n procesul de munc;
- MEDIU DE MUNC: ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i psihologice n care
unul sau mai muli executani i realizeaz sarcinile de munc.
Reglementarea msurilor de securitate si sanatate in munca se realizeaz prin luarea n
considerare a fiecrui factor de risc, de la nivelul fiecrui element al sistemelor de munc
proprii proceselor de munc din cadrul activitilor care fac obiectul reglementrii.
OBLIGAII I ATRIBUII
Conducerea societatii
Conducerea societatii este obligat s adopte toate msurile necesare pentru asigurarea
securitii i sntii n munca a angajailor, precum i a tuturor celorlali participani la
procesul de munc.
Conducerea societatilor care au mai mult de 50 de lucratori (exclusiv), indiferent dac au
sau nu personalitate juridic, trebuie s implementeze un sistem adecvat de menagement al
securitii i sntaii n munc, integrat n menagemetul general al unitii, care s asigure
prevenirea eficient i eficace a accidentelor i mbolnvirilor profesionale, cu respectarea
urmatoarelor principii de organizare a activitii de securitate si sanatate in munca:
a) rspunderea pentru securitatea i sntatea n munc a tuturor lucratorilor revine
angajatorului, prezentat de conducerea societii;
b) obligativitatea i rspunderea pentru realizarea msurilor de securitate i sntate n
munc trebuie s revin factorilor implicai direct n conducerea, organizarea i desfurarea
proceselor de producie, de la manager pn la executant (integrarea securitii muncii n
producie);
c) stabilirea n mod clar i riguros, distinct pentru activitatea de securitate i sntate n
munc, asfel nct s se evite suprapunerile n deasemenea competenelor i a rspunderilor
i s se asigure o dimensionare adecvat a elementelor de structur.
Lucratorii
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incit sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atit propria persoana, cit si alte
persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Lucratorii sunt obligati, n condiii prezentelor instruciuni, s execute dispoziiile sefilor
ierarhici i s previn sau s opreasc orice aciune care ar putea conduce la accidentarea
proprie sau a altor persoane.
Indiferent de funcia exercitat, fiecare lucrator are obligaia:
a) s-i nsueasc i s respecte instruciunile de securitate i sntate n munc i
msurile de aplicare a acestora;
b) s se prezinte la lucru numai n stare normal, suficient de odihnit i fr a fi sub influena
buturilor alcoolice, a medicamentelor, a unei situaii puternic stresate sau a unor
manifestri maladive;
c) s verifice, nainte de inceperea lucrului, dac echipamentele tehnice corespund
cerinelor de securitate, s nu le foloseasc pe cele neconforme i s anune seful
ierarhic despre situaia creat;
d) s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace de
producie;
e) s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s
informeze imediat conductorul locului de munc;
f) s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru
care a fost acordat;
g) n cazul producerii unui accident de munc, sa-l anune imediat pe conductorul sau
direct; dac acesta nu este prezent, s ia msuri pentru acordarea primului ajutor i
stabilirea situaiei, astfel nct pericolul s nu se extind;
h) s dea relaii din propria iniiativ sau la solicitarea organelor de control i de cercetare n
domeniul securitatatii i sntatatii n munc.
ORGANIZAREA ACTIVITII DE REALIZARE A SECURITII SI SANATATII IN MUNC
Latimea cailor de circulatie din cladiri, depozite sau alte incaperi de lucru se va stabili in
functie de felul circulatiei, gabaritele mijloacelor de transport utilizate si dimensiunile
materialelor sau pieselor care se transporta.
Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,
iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10cm.
ANGAJAREA SI REPARTIZAREA PERSONALULUI
PE LOCURILE DE MUNCA
Angajarea si repartizarea pe locurile de munca se face in functie de starea de sanatate si
de aptitudinile fizice si psihice ale solicitantilor, care trebuie sa corespunda solicitarilor
postului.
Angajarea personalului se realizeaza pe baza examenelor medicale si psihologice efectuate
conform reglementarilor in vigoare. Examinarea psihologica trebuie sa stabileasca
aptitudinile, temperamentul si caracterul persoanei si se efectueaza conform
psihoprofesiogramelor, pe baza testelor psihologice.
Examenul medical la angajarea in munca se face la solicitarea angajatorului, care
comleteaza fisa de solicitare a examenului medical la angajare si fisa de expunere la riscuri
profesionale
In situatia transferului, angajatul este obligat sa prezinte si copia dosarului medical de la
serviciul medical de medicina muncii de la locul sau de munca anterior.
Starea de sanatate a angajatilor se urmareste prin controlul periodic al acestora, conform
reglementarilor ministerului de resort.
Controlul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului de medicina
muncii.
Reexaminarea psihologica se efectueaza cu o periodicitate de maximum 3 ani si la cererea
societatii sau a inspectoratelor de munca.
Controlul medical periodic are cas cop:
a) confirmarea/infirmarea aptitudinii in munca pentru profesia sau functia si locul de munca
pentru care s-a facut angajarea;
b) depistarea unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca
cu expunere la factori nocivi profesionali;
c) diagnosticarea bolilor profesionale si a celor legate de profesie ;
d) depistarea bolilor care ar constitui risc pentru viata si sanatatea celorlalti angajatori la
acelasi loc de munca, pentru securitatea unitati angajati la acelasi loc de munca, pentru
securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care angajatul vine
in contact prin natura activitatii sale.
Contolul medical periodic se efectieaza obligatoriu tuturor angajatilor, indiferent de tipul
contractului de munca.
Examenul medical la reluarea activitatii se face dupa o intrerupere a activitatii de minimum
90 de zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, in termen de 7 zile
de la reluarea activitatii.
Efortul fizic
Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic trebuie evitate pozitiile de munca
vicioase si/sau fixe, miscarile extreme, bruste si cele repetitive, scop in care conducerea
entitatii trebuie sa asigure respectarea respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea
locurilor de munca si a activitatii.
La abordarea masurilor tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de
accidentare si/sau de afectare a sanatatii trebuie sa ia in considerare urmatoarele elemente
de referinta:
a) caracteristicile masei; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special
de afectiuni dorsolombare, daca este:
- prea grea sau prea mare;
- incomoda sau greu de apucat;
- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze ;
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a
consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri ;
b) efortul fizic necesar: poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare,
daca :
- este prea mare ;
- nu poate fi realizat decat prin miscarea de rasucire a trunchiului ;
- antreneaza o miscare brusca a masei de transport ;
c) caracteristicile mediului de munca: pot determina o crestere a riscurilor, in special in
afectiuni dorsolombare;
d) cerintele activitatii, activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare,
daca implica una sau mai multe cerinte ;
e) factorii individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului daca:
- este inapt din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina data ;
- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale inadecvate ;
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat.
Manipularea manual i transportul prin purtare a maselor
Manipularea maselor trebuie sa fie realizata corect, in conformitate cu principiile fiziologice
si biomecanice.
Masele admise pentru a fi transportate se reduc cu 75% pentru femeile gravide pana in luna
a 6-a. Femeile gravide peste luna 6-a nu pot fi repartizate in activitati care implica purtat sau
ridicat mase.
Distantele de transport manual al maselor nu vor depasi 60 m, iar diferentele de nivel nu vor
fi mai mari de 4m (pe scara sau pe planuri inclinate). Inaltimea maxima la care se pot ridica
mase, manual, pe verticala este de 2,5 m.
Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25-30 kg pentru barbati si 12
kg pentru femei.
Materialele care sunt manipulate manual nu trebuie sa aiba muchii sau marginii taietoare.
Ele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de prindere adecvate, asa incat sa se poata prinde
bine cu uneltele de apucare sau cu mainile.
Lucratorii vor ridica si vor cobor sarcina numai la comanda conducatorului operatiei.
La transportul pe umeri al materialelor lungi, toti angajatii se vor aseza pe aceasi parte a
piesei. Coborarea pieselor nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe bra si apoi
depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de lucru.
electric legat la pmnt (retea TN) sau la pmnt, n cazul alimentrii dintr-o reea electric
izolat fa de pamnt (reea IT).
Echipamentele electrice de clasa a II-a de protecie nu necesit nici o alta msur de
protecie mpotriva electrocutrii prin atingere indirect.
Sursa de tensiune foarte joas pentru echipamentele de clasa a III-a de protecie trebuie s
fie realizat astfel nct s nu poat aprea n circuitul de tensiune foarte joas o tensiune
mai mare.
REALIZAREA TRANSPORTURILOR
Conducerea autovehiculelor este permis conductorilor numai n condiiile prevzute de
Noul Cod Rutier privind circulaia pe drumurile publice i de instruciunile proprii de securitate
si sanatate in munca.
Conductorilor auto crora li s-au suspendat permisele de conducere nu li se va permite s
conduc autovehicule n trafic sau n incinta unitii.
Conducatorului auto i este interzis:
a) s transporte n cabina mijlocului de transport un numr mai mare de persoane dect cel
nscris n certificatul de nmatriculare:
b) s prseasc autovehiculul, precum i dormitul n cabina sau n vehiculul cu motorul n
funciune;
c) s parcheze autovehiculul pe drumurile de trecere din garaj i din incinta unitii, precum
i sub liniile electrice aeriene.
La parcarea autovehicului pe locurile destinate, conducatorii auto trebuie s ia urmtoarele
msuri:
a) s asigure distana de manevrare n sigurana dintre autovehicule i ntre acestea i
construcii;
b) s opreasc motorul;
c) s frneze autovehiculul;
d) s scoat cheile din contact;
e) s nchid i s asigure prin ncuiere uile cabinei/vehicului;
f) s scoat de sub tensiune instalaia electric a mijlocului de transport, acionnd
ntreruptorul principal(daca este cazul);
Ieirea autovehiculelor din parcare i din incinta unitii se va face cu faa.
Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau mpretieri de substane grase
vor fi curate i apoi presrate cu materiale aderente.
Dup terminarea programului de lucru, conductorul autovehicului este obligat s parcheze
mijlocul de transport la locul stabilit, s l asigure i s sesizeze eventualele defeciuni ivite.
Cheile autovehiculelor garate sau parcate se vor pstra, n afara programului de lucru, n
locurile stabilite de conducerea unitii.
Este interzis ca nsoitorii i persoanele aflate n cabina sau n caroseria autovehiculului s
fumeze pe teritoriul staiei sau al depozitului de carburani.
In timpul circulaiei pe drumurile publice, conducatorii auto sunt obligai:
a) s verifice, nainte de a pleca n curs, dac uile sunt bine nchise i asigurate;
b) s asigure coborrea persoanelor din autoturism fr pericol de accidentare (de regula,
pe uile din drepta);
c) s se asigure la coborrea pe partea stng, att la deschiderea uilor, ct i la
coborrea din autoturism, dup care s circule pe carosabil spre partea din spate a
acestuia;
Aprobat ,
Notiuni de prim-ajutor
1 CAPITOLUL 1
1.1 Lantul supravietuirii
Lantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai mare numar
posibil de pacienti aflati n stop cardio-respirator (SCR) n faza prespitaliceasca. Puterea acestui lant
este afectata direct de cea mai slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar mare de victime cu
SCR, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si n totalitate n faza prespitaliceasca.
Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele:
1. ACCESUL RAPID
2. SUPORT VITAL DE BAZA (BLS)
PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE
3. DEFIBRILAREA PRECOCE
4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII (ALS)
are sansa de reusita variabila fara sa depaseasca 50% si care de obicei necesita multiple defibrilari cu
energie mare.
Pentru a face defibrilarea accesibila personalului nemedical a fost creata o categorie de defibrilatoare
numite defibrilatoare semiautomate. Aceste defibrilatoare n tari cum ar fi Statele Unite, Franta, Marea
Britanie, etc. se afla n dotarea pompierilor, a politiei, a sefilor de gara, a stewardeselor la bordul
avioanelor care transporta un numar mare de pasageri, astfel facind defibrilarea posibila ct mai
precoce, naintea sosirii echipajului medical calificat.
Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund n cite un
plamin.
Plaminii sunt organe pereche asezati n cutia toracica si cuprind ntre ei inima.
Respiratia
Aerul patrunde n plamini pe caile respiratorii cu ajutorul contractiei muschilor cutiei toracice numiti
muschi respiratori. Acesta este actul respiratiei. Apoi muschii respiratori se relaxeaza si se contracta
muschii expiratori, ca urmare o parte din aerul din plamini se elimina; acesta este procesul expiratiei.
Inspiratia si expiratia se repeta n ritm de 14-18/minut n functie de nevoile organismului. Varieaza n
functie de virsta si sex (este mai accelerata la copii si la femei).
Valori normale ale frecventei respiratorii:
Nou-nascuti = 40/min
Copii = 20 - 30/min
Adulti = 14 - 18/min
Masurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut avnd mna asezata pe toracele pacientului,
se numara expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.
Masurarea TA: pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de 10 minute; la 1/3 inferioara a
bratului se aseaza mansonul tensiometrului; stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale ( marginea
inferioara a bratului); se umfla mansonul tensiometrului pna pe la 180/ 200 mmHg, ca apoi sa se
nceapa dezumflarea lenta; valorile TA reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu ajutorul
stetoscopului n timpul dezumflarii mansonului;Cu fiecare contractie se mpinge n aorta un val de
snge, care izbeste sngele existent n vas si se propagaca o unda, dnd pulsul.
Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu 2-3 degete, cel mai frecvent la
arteraradiala, se masoara timp de 1 minut.
Valori normale: adult 60-80 / minut; copii 90-100 / minut; nou nascut 130-140 / minut;Cresterea
frecventei peste valorile normale se numeste tahicardie, scaderea frecventei sub valorile normalepoarta
numele de bradicardie.
Facnd o
hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberatigtul de
eventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot
fi:dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. Nu pierdeti timpul cautnd obstructii ascunse.
B. Breathing Respiratia
Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Ne
aplecamasupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele
respiratorii,simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati
miscarile pieptului.
Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de
minimum5-10 secunde.
C. Circulation - Circulatia
Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate
simticel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si
marul lui Adam.Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt
pna se simte bataia nvrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului dar niciodata n
acelasi timp. Aceasta etapapoate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de
5-10 secunde.
n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in capitolul
urmator.
Inspirati profund aer aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. n
acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam .
Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. Tineti capul
nhiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului
sa revina.Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l administram.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea
inferioara asternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid
(locul de ntlnire acoastelor). La acest nivel lnga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv
degetul mijlociu si cel aratator,dupa care asezam podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua
degete plasate pe piept, aceasta este loculn care trebuie facute compresiunile toracice.
ngenuncheati lnga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul
inelar,pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de ntlnire a
coastelor).Ajungnd cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lnga el,
apoi asezampodul palmei celeilalte mini, acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile.
Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mna situata pe stern fara
cadegetele sa se sprijine pe torace.
Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala
apacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5
cm(numarnd cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de
80-100/min.
Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragndu-l n sus si mentinnd piciorul pe
pamnt.Cu o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiul
pacientului.l vom ntoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot,
rearanjam capul nhiperextensie si deschidem gura.
Anuntam la 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia
si supraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical.
va indica acest lucru prin prinderea gtului cu o mna sau cu doua mini.
n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si ncurajat sa
tuseasca.
Daca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra , numita manevra Heimlich; se
aplica atunci cnd obstructia devine completa. Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub
brate, ndepartati picioarele, aseaza-ti o mna la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid,
Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rndul lui va comprima plamnii si presiunea creata
nbronhii va arunca corpul strain n cavitatea bucala. Faceti aceste miscari pna eliberati caile aeriene.
Repetati aceste miscari de 4-5 ori dupa care, ntorcnd capul victimei ntr-o parte, verificati
cavitateabucala a acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca acesta nu este
vizibil, ncercati dinnou sa ventilati, observnd daca intra sau nu aerul. n caz de insucces repetati
manevra Heimlich pna cndcaile aeriene vor fi libere.
Introducerea pipei Gedel n cavitatea bucala se face tinnd pipa cu concavitatea n sus. Cnd vrful
pipei atingebolta palatina (cerul gurii) se roteste 180 de grade si se continua naintarea pna ce capatul
extern ajunge lanivelul arcadelor dentare.
Mastile de ventilatie gura la masca de diferite marimi, asigura protectia salvatorului n timpul
ventilatiei.La folosirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.
Cu capul asezat n hiperextensie se aplica partea ngusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm masca
pefata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea
concomitenta amandibulei cu celelalte degete.
Balonul de ventilatie
2 CAPITOLUL II
2.1 Principii de baza
Defibrilarea reprezinta utilizarea n scop terapeutic a curentului electric administrat in doze mari, ntruninterval foarte scurt de timp. Socul electric depolarizeaza instantaneu un cord cu activitate electrica
si mecanicaineficienta permitnd reluarea unei activitati contractile eficiente.
Argumentele defibrilarii precoce rezulta din urmatoarele: - ritmul cel mai frecvent ntlnit n SCR este
fibrilatia ventriculara - singurul tratament eficient al FV este defibrilarea. - succesul defibrilarii
depinde de rapiditatea efectuarii manevrei. - FV tinde sa se degradeze trecnd n asistola n cteva
minute.Multi dintre pacientii aflati n fibrilatie ventriculara au sansa supravietuirii fara sechele
neurologice chiardaca defibrilarea s-a efectuat tardiv (6-10 minute), cu conditia initierii si efectuarii
RCP pna la sosireadefibrilatorului. Manevrele de RCP pot mentine FV si contribuie la mentinera
perfuziei cerebrale si cardiace,n acelasi timp nsa nu pot,singure converti FV la un ritm normal.
Viteza efectuarii defibrilarii este factorul determinant al succesului manevrelor resuscitarii. Studiile
auaratat prezenta tahicardiei ventriculare ca ritm initial la persoanele care au facut SCR n prespital n
conditii ceexclud traumatismele. Acest ritm dureaza nsa foarte putin, trecndu-se rapid n FV, iar
pentru FV singurasansa de resuscitare este defibrilarea. n continuare proportia pacientilor care ramn
n FV descreste n fiecareminut, concomitent crescnd procentul asistolei, cu mult mai putine sanse de
resuscitare. Timp de 4 pna la8 minute aproximativ 50% din pacientii n colaps sunt nca n FV.
Repetnd ca viteza efectuarii defibrilariiramne factorul determinant, eforturile se vor concentra pentru
a scurta timpul de la aparitia SCR pna ladefibrilare. Acest lucru se poate face si implementnd
utilizarea pe scara larga a defibrilatoarelor semiautomate.
de al treileasoc, aparatul analizeaza din nou ritmul cardiac si va indica verificarea pulsului de catre
salvator si continuareamanevrelor de resuscitare n cazul n care salvatorul nu identifica prezenta
pulsului.
Porniti aparatul
Atasati electrozii
3 CAPITOLUL 3
3.1 Notiuni de anatomie a sistemului osteo-articular
Corpul omeneesc este mpartit n 4 segmente: Cap Gt Trunchi MembreCapul reprezinta segmentul
superior si este format din craniu si oasele fetei.
Gtul este segmentul care leaga capul de trunchi.
Trunchiul cuprinde trei regiuni: toracele abdomenul bazinul Toracele este regiunea superioara a
trunchiului, delimitata napoi de coloana vertebrala, nainte de stern,lateral de cele 12 perechi de coaste
si n jos de muschiul diafragm. Cutia toracica contine plamnii, inima,vasele mari, traheea, bronhiile si
esofagul.
Abdomenul este regiunea de mijloc a trunchiului, contine organele digestiei: ficat, stomac, intestin
subtiresi gros, pancreasul precum si splina si rinichii.
Bazinul este regiunea inferioara a trunchiului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne.
Portiuneainferioara a bazinului este pelvisul.
Membrele sunt parti ale corpului legate de trunchi, care se clasifica n membre superioare si inferioare.
Membrele superioare cuprind patru segmente: umar bratul este partea dintre umar si cot antebratul
reprezinta sectiunea dintre cot si mna mna este partea terminala a membrului superior.Centura
membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber
sitoracele osos. Ea este constituita din doua oase: clavicula si scapula.
Membrele inferioare cuprind: coapsa este portiunea dintre sold si genunchi gamba reprezinta portiunea
dintre genunchi si picior piciorul este partea terminala a membrului inferior.Centura membrului
inferior se compune din doua oase coxale. Oasele coxale se unesc inainte ntre ele, napoicu sacrul si
coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis.
Aparatul locomotor ndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. Este alcatuit
dinsistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia
de miscare.Oasele au rol n sustinerea muschilor si mentin pozitia verticala a corpului. Articulatiile
permit miscarileOaselor. Ele sunt mobile, semimobile si fixe. O articulatie este formata dintr-o cavitate
articulara fixa si un caparticular mobil, nconjurate de o capsula articulara. Muschii efectueaza
miscarile. Ele sunt nserati pe oase siproduc miscarea lor prin contractii. Deosebim doua categorii de
muschi: Muschii scheletici fixati pe oase sau muschi striati, care dau contractii si care servesc pentru
miscarile corpului.Muschii viscerali sau muschii netezi, sunt muschii organelor interne.Scheletul
omului este alcatuit din peste 200 de oase de diverse forme:
- lungi, late, scurte.
Scheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele fetei
Scheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele.
Coloana vertebrala este alcatuita din 33-34 de vertebre: 7 vertebre cervicale, 12 vertebre dorsale,5
vertebre lombare, 5 vertebre sacrale sudate ntre ele (sacrul) si 4-5 vertebre coccigiene sudate ntre ele.
Scheletul membrelor cuprinde scheletul membrului superior, scheletul membrului inferior.
Scheletul membrului superior este alcatuit din osul bratului sau humerus, oasele antebratului: cubitus
sauulna (nauntru), radius (n afara) si oasele minii.
Pentru fixarea gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. Un salvator se
aseazala capul pacientului, va fixa capul si cu o miscare ferma va aseza capul n ax,
cel de-al doilea salvator v-a fixa gulerul cervical. Important este sa se ndeparteze toate hainele din
jurul gtuluipacientului. Se ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a gtului fara al mai misca.
Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediul de
predilectieconstituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizarea
provizorie este cucotul de partea bolnava mpins catre spate si n sus.
Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea
fracturii dreptatela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu ajutorul unei
esarfe.
Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate
face cuoricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.
Fracturile costale nu se imobilizeaza. Exceptie situatia voletului costal Voletul costal este minimum
dublafractura la doua coaste nvecinate. Imobilizarea se face prin nfundarea zonei respective
mpiedicnd astfelmiscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatea
respiratiei, miscareaparadoxala a segmentului (n inspir cnd toracele se destinde fragmentul se
nfunda; la expir cnd toracele semicsoreaza fragmentul se deplaseaza spre exterior), durere, cianoza.
Fracturile la nivelul bazinului. Odata depistata fractura la acest nivel pacientul ramne nemiscat, nu se
maipermite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.
3.4.2 Entorsa
Forma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre
suprafetelearticulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei
articulatii. Primul ajutorconsta n imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea, care este de
o mare intensitate.
3.4.3 Luxatia
Este leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor
careformeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). Dupa modul de producere
luxatiile potfi complete sau incomplete. Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului
afectat fara a tentareducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.
3.5.1 Contuziile
Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni
tisulare,pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant,
contuziile pot fisuperficiale, profunde sau mixte.
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din
tesutulsubcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea, devenind
vnata, apoigalben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi
sauorgane, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.
3.5.2 Plagile
Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. n cazul plagilor, o mare
importantaprezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. Astfel, se
considera o plagarecenta aceea careia i se aplica tratament ntr-un interval de 6-8 ore de la producere
(plaga neinfectata), pesteacest interval majoritatea plagilor fiind infectate.
Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si hemoragie
deintensitate variabila, care o nsoteste.
Tratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari ct mai rapide si
debuna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.
3.5.3 Hemoragii
Hemoragia reprezinta scurgerea sngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii
decontinuitate.
Dupa tipul vasului lezat poate fi: - arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat
si tsneste ritmic, sincron cu bataile inimii; - venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin
oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiuneconstanta, relativ modesta; - capilara: este o
hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala ahemoragiei;n
functie de sediul sngerarii: - externa: sngele se scurge n afara, printr-o solutie de continuitate
tegumentara ( plaga ) - interna: sngele se acumuleaza ntr-una din cavitatile normale ale organismului;
- exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea
sngelui laexterior pe cai naturaleepistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu cheaguri si eventual
resturialimentare;
n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi
varsaturacu aspect de zat de cafea (cnd sngele stagneaza n stomac).
melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios,
negru,moale, de aspectul si culoarea pacurei.
hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune;
Dupa cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi: - mica: se pierde o cantitate de snge pna la
500 ml - medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n
ortostatism; - mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele:
paloare, tahicardie,transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; - cataclismice: pierderi de snge de
peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;
3.5.4 Hemostaza
Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza.. Ea poate fi spontana n cazul unor hemoragii
mici,prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara
interventia altorpersoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva.
Hemostaza proviorie se poate realiza prin: compresiune digitala pansament compresiv
garouCompresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice
deasupra ranii ncazul unei hemoragii arteriale si sub plaga n cazul unei hemoragii venoase, tinnd
cont de sensul circulatiei.Cnd hemoragia nu poate fi stapnita prin compresiune exercitata la distanta,
se poate folosi compresiunedirecta n care caz compresiunea vasului ce sngereaza se face cu degetul
introdus direct n plaga. Aceastametoda nu poate fi dect de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta
care s-o suplineasca si sa o completeze.
Cteva exemple de posibilitati de compresiune digitala:
Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o
hemostazaprovizorie. n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o
crpa curata, pestecare se strnge pansamentul circular (fasa).
Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat folosind curea,
cravata,fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se
putea controla prinalte metode (amputatie de membru). Important este oprirea hemoragiei fara a
comprima excesiv tesuturile.Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n
portiunea de membru situatadedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate
duce la complicatii deosebit de grave.Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care
nsoteste bolnavul, si pe care se noteazaobligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a
aplicarii garoului. Din 30-30 minute se slabesteputin garoul pentru a permite irigarea segmentului de
membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.
Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care sngereaza.Cel
mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.
3.5.5 Pansamente
Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica:
La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina
carencepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprncenelor, pavilioanelor urechii dupa care
se trecesuccesiv nainte si napoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pna cnd
acopera tot capul.Capetele feselor se fixeaza apoi cu cteva ture circulare.
Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament n prastie, cu ajutorul unei
fsiide tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul
plagii,legnd capetele taiate ncrucisate.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate
celepatru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior)
vom folosi unpansament umed.
Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fi
imobilizat npozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.
iar cealalta mna se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari usoare
sencearca scoaterea ei din autoturism, avnd permanent grija de mentinerea capului imobilizat de
umarulsalvatorului.
Odata scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte
marestrictete si anume: capul va fi mentinut n permanenta n ax.
n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, examinarea nu se poate face dect dupa asezarea
lui ndecubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. Unul
dintre salvatorise aseaza la capul victimei, l v-a pune n ax si l v-a imobiliza comandnd ntreaga
operatiune de ntoarcere.Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, ct mai aproape de ea,
ridicnd bratul dinspre salvatori n sus,lnga capul victimei. La comanda celui aflat la cap, toti
salvatorii vor efectua ntoarcerea n acelasi timp,mentinnd n permanenta coloana pacientului n ax.
O data asezat pe spate se poate efectua examinarea primara si secundara a pacientului iar pentru
transportse poate folosi targa metalica, de lemn sau vacuum.
O alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la comanda
celui carefixeaza capul victimiei. Salvatorii si vor introduce minile sub pacient cu palma orientata n
sus, ei fiindasezati la acelasi nivel descris mai sus. Cea de-a treia varianta necesita de asemenea
minimum patru persoane. Unul asezat la capul victimei, fixeazacoloana si comanda miscarile. Ceilalti
se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din aceasta pozitie.Dupa ce este ridicat o alta persoana
v-a mpinge targa sub pacient.
Targa metalica are avantajul ca este format din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea lui.Se
poate regla lungimea targii n functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza targa este nevoie de
asemeneade minimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si tine capul imobilizat v-a conduce
operatiunea.Ceilalti salvatori vor ntoarce victima lateral odata pe partea stg apoi pe partea dreapta,
Targa vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se folosi
pentrutransportul pacientului traumatizat. Targa vacuum fiind de fapt o saltea din care se extrage aerul,
ea poate fimodelata dupa forma corpului victimei. Acest lucru asigura o imobilizare suplimentara a
coloanei cervicale,nepermitndu-i nici miscarea de lateralitate miscare care era totusi posibila prin
simpla folosire doar a guleruluicervical.
4 CAPITOLUL IV
4.1 Arsuri
Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii.
Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura nalta,
metalencalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti.
Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de
substantealcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.
Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.
Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.
Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al
arsurii.Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9.
Prin aceasta regula se poate exprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care
suntexprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua.
De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a ntregului membru inferior este de 18%. Total arsura
a afectat27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit
deoarece laaceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar
membrele inferioaresunt reprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul.
Localizari periculoase si arsuri grave sunt: fata, gtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de
complicatii la nivelul aparatului respirator toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), minii,
peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziunicirculare la nivelul membrelor. arsurile care
depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura arsurile de gradul III si care
depasesc 10 % din suprafata corpului arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi
moi arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electricn functie de gradul de distrugere
al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:
Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata
pielii,edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea
ndelungatasi nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o
pigmentatie bruna urmatade descoamatie.
Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitia
flictenelor,vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvina
extravazata. Acest tip dearsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au
actionat o durata scurta asupra pielii.Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase
de la acest nivel.
Arsura de grad III intereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu
maieste att de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse
complet.
Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).
Primul ajutor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate.
Sigurantasalvatorului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de
constienta si evaluareafunctiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile.
Caracteristici:
n cazul arsurilor provocate de flacara. Important n aceste situatii este oprirea ct mai rapida a arderii
cujet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cnd flacara este deja stinsa, deoarece n acest
momentarsura se poate propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza hainele pacientului cu
conditia ca acesteasa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare.
n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa n aceste
situatiitrebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta
cauzatoare.Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia
substantei si proprietatilesubstantei.
n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursa de
curent(sau invers). Totdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala
(datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni att la suprafata ct si n
profunzimea organismului.Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si
poarta de iesire a curentului electric.Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii
privind traseul urmat de curent prin organism.Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare.
Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iardaca traseul intersecteaza inima pot aparea
tulburari n activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea.
Generalitati: Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate Este interzisa folosirea
cremelor, ungventelor, substantelor uleioase Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe
foarte curate, umezite. Nu se pune gheata n contactdirect cu tegumentul. Se acopera pacientul pentru a
preveni pierderea de caldura.
4.2 Hipotermia
O temperastura centrala mai mica de 350 C se numeste hipotermie. Valoarea normala a
temperaturiicorpului este cuprinsa ntre 36-370C
Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii,
drogatii,necatii. Temperatura corpului se pierde mai repede n apa dect n aer. n functie de
severitatea hipotermieisemnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau
nemasurabila, nivelul deconstienta alterata sau coma.
Primul ajutor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este
atentiadeosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau
necoordonata poateagrava situatia sau poate duce la stop cardiac. n cazul pacientilor aflati n stop
cardiac masajul cardiac estemai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid.
HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT
PNA CE NU ESTE RENCALZIT.
Rencalzirea hipotermicilor se face lent, 10C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este
dedurata mai lunga, pna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita
dect dupace temperatura corpului este peste 30 de grade C.
Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt: - rencalzire externa pasiva, consta din nvelirea
pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant cald.Acest tip de rencalzire se foloseste pentru
pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperaturacentrala de peste 32 grade C. rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa ncalzita la 40
grade Csau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita
pentru pacientiiaflati n hipotermie medie cu o temperatura centrala pna la 31 grade C sau cel mult 30
grade C. Imersia n apacalda se foloseste atunci cnd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru
fiind aplicabil la cei care aupierdut temperatura n mod rapid. - rencalzirea activa centrala - folosite n
unitati spitalicesti.
4.3 Inec
necul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.
Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie sa
eviteorice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine echipamentul
potrivit pentruintrarea n apa rece. Orice pacient nnecat este suspicionat de existenta leziunii de
coloana cervicala, victimase pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare
naintea scoaterii victimei din apa.Indiferent carui fapt se datoreaza necul, din punct de vedere
fiziologic nti se instaleaza stopul respirator apoiapare stopul cardiac. Acest lucru apare ca urmare a
nchiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce lastop respirator si ca urmare a hipoxiei se
instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plamniipacientilor nu sunt inundati de apa.
Din punct de vedere al primului ajutor nu are importanta faptul ca neculeste n apa dulce sau n apa
sarata. n cazul n care victima revine complet la starea de constienta dupa scoatereaei din apa, ea
trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este farasimptomatologie
semnificativa, aici se tine sub observatie pentru minimum 6 ore.
4.4 Intoxicatii
Intoxicatiile cu CO
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile
incomplete.Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.
Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea
constientei,aspect visiniu al pielii.
Conduita de urmat: siguranta salvatorului. Nu este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze
faraechipament de protectie.
n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai rapid la o
unitatespitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii mari.
Intoxicatiile cu medicamente
Apar n doua circumstante: accidental mai ales la vrstele extreme si voluntar cel mai frecvent
fiindintoxicatii polimedicamentoase.
Semne generale prezentate: agitatie sau somnolenta, tulbari de constienta, poate exista o halena
specifica,dureri abdominale, varsaturi, diaree.
Conduita de urmat: Protocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale (ABC)
alepacientului se respecta. Totdeauna se cauta cutiile de medicamente, flacoane, folii din jurul
pacientului si elevor fi transportate mpreuna cu pacientul la spital. Daca pacientul este constient se
poate tenta provocarea devarsatura, iar n cazul victimei inconstiente se va transporta n pozitia laterala
de siguranta.
Intoxicatia cu substante caustice
n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau
bazeputernice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si gradul de
toxicitateleziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza.
Manifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la
nghitire,varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de soc se
poate instalafoarte rapid, chiar la cteva ore dupa ingestie.
Conduita de urmat:
Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor
vitale(ABC). n cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita
contactul direct dintregura salvatorului si gura pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista
salvatorului. Este interisaprovocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. Exemplu: n
cazul intoxicatiei cu acizi nu seadministreaza lapte sau uleiuri.
Intoxicatia cu ciuperci
Apare cel mai frecvent n mod accidental.
Manifestari clinice: colici abdominale, greturi, varsaturi, stare generala alterata.
Conduita de urmat: Prezentare ct mai rapid la medic. Cu ct se ntrzie nceperea tratamentului
adecvatsituatiei, cu att urmarile pot fi mai grave. Se tenteaza provocarea de varsaturi, se
administreaza substantepurgative (sare amara).
Intoxicatia cu fum
Deseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este
cauzacea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu.
Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor
nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.
Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta
si afunctiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul ct mai urgent
la spital cuadministrare de oxigen ,precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta
n pozitia lateralade siguranta.
4.5 Electrocutarea
Accidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare
aproducerii unui arc electric. n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului - contracturi musculare generalizate - pierderea constientei si chiar
moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si
gravitate se datoresctransformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie
calorica. Voltajul arde siintensitatea omoara.
Conduita de urmat:
Siguranta salvatorului. Nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric. Se ntrerupe sursa
decurent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliznd un obiect uscat ca de exemplu o coada
de matura,haine uscate, avnd grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constienta si
a functiilor vitale(ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei
leziunii de coloana cervicala.Daca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de
resuscitare cardio-pulmonara dupa ce afost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii
electrocutati se transporta la spital.
IPSSM 3
Aprob ,
1/1
Aprobat ,
IPSSM 4
1.
Pentru perioadele cu temperaturi de peste 33C:
Intreruerea lucrului pentru persoanele:
Cu tensiune mare:incepand de la 15 cu 9;
Operate la cord ;
Cu tulburari neurologice(crize epileptice,tulburari de echilibru si accidente
vasculare in antecedente);
Probleme endocrinologice (afectiuni ale tiroidei,spasmofiliile);
Conducatorul unitatii va dispune incetarea activitatii persoanelor cu astfel de
afectiuni(depistate in urma controalelor medicale periodice) iar alte persoane care au
probleme asemanatoare de sanatate(dar nementionate in fisele medicale) vor da o
declaratie pe proprie raspundere urmand apoi sa fie consultati medical pentru a se
confirma diagnosticul.
2.
GENERALITATI
Se considera ca temperatura medie normala a corpului este de 37 C.
O persoana sanatoasa,aclimatizata cu mediul,poate sa-si mentina aceasta
temperatura conservandu-si caldura intr-un mediu rece si disipand caldura intr-un mediu
cald.Atunci cand o persoana are o stare de sanatate precara sau este supusa unei
temperature extreme ,mentinerea echilibrului termic poate cauza una sau mai multe din
imbolnavirile urmatoare:crampe calorice,colaps caloric,soc caloric si insolatie.In timp ce
fiecare din acestea prezinta manifestari diferite asupra organismului,regulile de prevenire
sunt in mare parte aceleasi.
PREVENIRE
Si persoanele sanatoase, care se adapteaza mai usor in conditii de ambianta calda
trebuie sa ia anumite masuri de prevenie. Astfel:
Expuneti-va in mod gradat la asemenea temperatura ambianta;
Dozati efortul fizic, pentru a nu suprasolicita mecanismele de termoreglare.
Inlocuiti pierderea de lichide determinate de transpiratie.Se recomanda sa beti apa
la temperatura camerei cu un mic continut de sare:amestecati 5 g de sare de
bucatatarie (cca.1 lingurita rasa) cu 1 l de apa pentru a obtine o solutie sarata de
0,5%.Bauturile reci precum si bauturile alcoolice sunt contraindicate.
Evitati expunerea indelungata la un soare puternic si protejati-va capul impotriva
razelor solare.
Primul ajutor:
Scoateti victima din ambianta termica calda si asigurati-i odihna intr-un loc
racoros.
Dati victimei constiente sa bea apa usor sarata.
Daca spasmele continua,dupa 10 min.se mai consuma un pahar de apa.
Daca spasmele nu au disparut,nu mai oferiti apa.Starea persoanei poate fi mult
mai grava si este nevoie de asistenta medicala.
COLAPSUL CALORIC
Epuizarea datorata caldurii,denumita colaps caloric apare atunci cand transpiratia
excesiva determina o pierdere mare de apa si saruri si atunci cand conditiile climatice
impiedica disiparea caldurii corpului prin evaporarea transpiratiei.
Munca fizica grea intr-un mediu cald cu umiditate ridicata si purtarea unor haine
groase intr-un climat cald constituie cauze obisnuite.
Victima poate prezenta toate sau cateva dintre urmatoarele semene si simptome:
Temperatura corpului usor crescuta ;
Puls slab si rapid;
Piele palida,rece si lipicioasa;
Respiratie rapida si lipicioasa;
Respiratie rapida si superficiala;
Vedere incetosata,ameteli si dureri de cap,pana la pierderea cunostintei;
Crampe ale extremitatilor si abdomenului,senzatie de greata si voma.
Primul ajutor este o combinatie de procedee pentru ingrijirea crampelor si a starii de soc.
Procedati astfel:
Culcati persoana intr-un loc racoros,cu picioarele mai sus decat nivelul corpului;
Slabiti imbracamintea la gat si talie,scoateti hainele de prisos;
Dati victimei sa bea cat poate apa salina 0,5 %.
Puneti victima inconstienta in pozitie de recuperare;
Supravegheati respiratia;
Transportati victima pentru asistenta medicala.
SOCUL CALORIC
O expunere prelungita intr-o ambianta termica foarte calda,cu miscare redusa a
aerului determina eforturi intense ale mecanismului de termoreglare a organismului
ducand la deteriorarea acestora,la incetarea transpiratiei si la cresterea rapida a
temperaturii corpului.
Socul caloric apare ca rezultat al prestarii unei activitati cu efort fizic mare la
temperaturi foarte ridicate;chiar daca transpiratia este prezenta,temperature corpului
creste.Daca nu se acorda primul ajutor ,socul caloric poate duce la o continua deteriorare
a starii organismului pana la moarte.Este necesara asistenta medicala imediata.
Temperatura corpului si aspectul pielii sunt cele doua semne care vor evidentia
existenta socului caloric,deosebindu-l de colapsul determinat de caldura.
In cazul colapsului ,temperature corpului este aproape de normal iar piele este
umeda si rece.
Temperaturile foarte ridicate ale corpului precum si pielea fierbinte ,rosie uscata sau
umeda in cazul socului caloric impun acordarea imediata a asistentei medicale,pentru a
impiedica deteriorarea functiilor nervoase superioare si pentru a salva viata victimei.
Primul ajutor
Asigurarea scaderii temperaturii corpului este cea mai urgenta masura in
acordarea primului ajutor in caz de soc caloric.Viata victimei depinde de rapiditatea cu
care se actioneaza.
Procedati astfel:
Duceti persoana intr-un loc racoros si umbrit;
Scoateti orice imbracaminte este de prisos;
Puneti persoana intr-o baie rece sau stergeti-o cu un burete cu apa rece,in special
sub brat,gat,cap,si zona pelviana;
Asezati victima intr-un loc in pozitie de siguranta,atunci cand temperatura a
scazut;
Supravegheati respiratia;
Transportati persoana pentru asistenta medicala,cu o ambulanta racoroasa.
INSOLATIA
Este determinata de actiunea directa,brutala si prelungita a razelor solare asupra
capului si cefei.Ele supraincalzesc oasele craniului si acesta mai departe ,meningele si
chiar substanta cerebrala.
In forma usoara,insolatia se manifesta prin:dureri de cap,ameteli,dureri in
regiunea inimii aparute brusc,nevoia de a urina,piele fierbinte si rosie,ceafa
rigida,senzatie de infundare a urechilor,puls rar,moleseala.
Formele mai severe se manifesta prin: durere de cap foarte puternica,accelerarea
respiratiei si a pulsului,maxilare inclestate,ceafa rigida ,lesin.
Primul ajutor
Daca bolnavul si-a revenit ,nu va fi lasat sa se expuna din nou la soare.
IPSSM 5
APROBAT
ADMINISTRATOR
Nr.
crt
Loc de munca/post
de lucru
Personal
administrative
Profesori
Riscuri evaluate
Masuri tehnice
Masuri
organizatorice
Masuri
igienicosanitare
Masuri de
alta natura
Actiuni in scopul
realizarii masurii
Termen de
realizare
-reparatiile instalatiilor
electrice interioare se
vor face numai de catre
personal autorizat;
respectarea regulilor de
fumat in incinta unitatii;
-dotarea locurilor de
munca cu mijloace de
prima interventie in caz
de incendiu
-asigurarea de
dotari
social
sanitare
corespunzatoare
-asigurarea cu
materiale
igienicosanitare;
-dotarea
locurilor
de
munca cu truse
prim ajutor;
-control medical
periodic
-amenajare
ergonomica a
locurilor de
munca.
-semnalizarea
cailor de circulatie
din
interiorul
unitatii;
-semnalizarea
tensiunii
pe
conductorii
si
consumatorii
electrici;
-stabilire locuri cu
risc de incendiu si
locuri de fumat
Periodic
Persoana
care
raspunde de
realizarea
masurii
Angajator
Personal
angajat
Sefi puncte
de lucru
Obs
Conducator auto si
Sofer
instruire
personal privind
circulatia
pe
drumurile
publice conform
legislatiei
in
vigoare
-exploatarea
mijloacelor auto
de
catre
personal
muncitor
in
conformitate cu
categoria
de
auto mentionata
in permisul de
conducere
-asigurarea de
dotari
social
sanitare
corespunzatoare
-asigurarea cu
materiale
igienicosanitare;
-dotarea
locurilor
de
munca cu truse
prim ajutor;
-control medical
periodic si
psihologic.
Selectie a
personalului
la angajare;
-testari
periodice
conform
noului cod
rutier
-incadrare
de
personal apt din
punct de vedere
medical
si
psihologic;
-asigurarea
mijloacelor auto
cu
materiale
destinate
interventiei
si
semnalizarii
in
traffic;
-inspectii tehnice
periodice.
--elaborare
de
instructiuni proprii
conforme
cu
sarcina de munca
si
lucrarile
executate.
Periodic
Angajator
Personal
angajat
Sefi puncte
de lucru
CAPUL
Sa fie centrat pe mijlocul
monitorului, la o lungime de
brat de acesta si cu marginea
de sus a ecranului la nivelul
sprancenelor
UMERII
Sinuti confortabil in jos si
cu spatele drept,
mentinand curbura
lombara
GATUL
Drept, fara a fi inclinat
fata-spate
DEGETELE
Usor indoite
spre palma
TALPILE
Lipite de
pardoseala
COATELE
Relaxate, apropiate
de corp la
aproximativ 900
INCHEIETURILE
Relaxate intr-o pozitie neutra,
fara sa se sprijine de marginea
biroului
GENUNCHII
Putin mai jos decat coapsele
SCAUNUL
Impins usor inainte
POZITIE
INCORECTA
CORECT
GRESIT
Cercetatorii sustin ca
pozitionarea mainii pe
aceeasi axa cu
antebratul , intr-o
pozitie relaxata, reduce
stresul exercitat asupra
musculaturii si
tendoanelor.
La lucrul pe tastatura,
incheietura nu trebuie
sprijinita.
CORECT
GRESIT
Zona ocazional
utilizata
Zona frecvent
utilizata
GRESIT
CORECT
Mouse-ul trebuie sa fie tinut in palma, intr-o pozitie fireasca, evitand sprijinirea
incheiturii. Miscarea trebuie facuta din brat si umar, nu doar din incheietura.
Mouse-ul trebuie pozitionat la aceeasi nivel cu tastatura.
Evitati sa tineti degetul aratator ridicat intre doua clicuri.
GRESIT
CORECT
GRESIT
CORECT
Cercetatorii sustin
ca pozitionarea
mainii si
incheieturii pe
aceeasi axa cu
antebratul , intr-o
pozitie relaxata,
reduce stresul
exercitat asupra
musculaturii si
tendoanelor.
Stand in fata
scaunului, ajustati
inaltimea acestuia
pana la nivelul
genunchilor.
Dispozitiv
de reglare a
spatarului
pe verticala
Suprafata
abraziva
Ajustati
scaunul in
functie de
pozitia
corpului de
cate ori este
nevoie.
Ajustati spatarul
scaunului astfel incat sa
fie pozitionat in zona
lombara
Dispozitiv de reglare
a spatarului in
pozitia fata-spate
Minim 5
rotile
Strangeti
spatarul
scaunului astfel
incat sa nu
cedeze sub
greutatea
corpului.
Levier de
ajustare
Folositi scaune
cu brate
ajustabile doar
daca acestea nu
impiedica
lucrul.
Zona frecvent utilizata: este zona in care sunt obiectele cele mai des folosite
(tastatura, mouse).
Zona ocazional utilizata: zona in care sunt obiectele folosite periodic (telefon,
calculator, index telefonic).
Zona rar utilizata: zona in care sunt doar obiectele folosite rar (ceas, plante, penar)
Iluminatul
Iluminatul natural
trebuie sa cada
perpendicular pe
monitor si se vor
folosi storuri pentru
controlul intensitatii
luminii.
Iluminatul artificial
va fi pozitionat exact
deasupra
monitorului.
Aerul conditionat sau
gurile de ventilatie
vor fi situate departe
de masa de lucru.
IPSSM - 7
Aprobat,
16.
Limitele maxime de viteza in afara localitatilor pentru autovehiculele din categoriile A,
B si BE sunt:
a) pe autostrazi - 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) - 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.
17.
Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori
au mai putin de un an practica de conducere este cu 20 km/h mai mica decat viteza maxima
admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
Masuri pe timpul conducerii autovehicului.
18.
Conducatorul unui vehicul care circula in spatele altuia are obligatia de a pastra o
distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii
19.
Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de
iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o
alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze
o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o
poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la
trafic. Semnalizarea schimbarii directiei de mers trebuie sa fie mentinuta pe intreaga durata a
manevrei.
20.
La intersectiile cu circulatie nedirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa cedeze
trecerea tuturor vehiculelor care vin din partea dreapta.
La intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare, semafoare sau de catre politistul
rutier, conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia sau indicatiile acestuia.
Patrunderea unui vehicul intr-o intersectie este interzisa daca prin aceasta se produce
blocarea intersectiei.
In intersectiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circula in
interiorul acestora au prioritate fata de cele care urmeaza sa patrunda in intersectie
21.
La trecerea la nivel cu o cale ferata curenta, prevazuta cu bariere sau semibariere,
conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca in dreptul indicatorului ce obliga la oprire,
daca acestea sunt in curs de coborare ori in pozitie orizontala si/sau semnalele sonore si
luminoase care anunta apropierea trenului sunt in functiune
Circulatia pietonilor.
22.
Circulatia pietonilor in incinta societatii,de regula va fi separate de circulatia autovehiculelor.
Incrucisarile cailor de circulatie a pietonilor cu cele ale mijloacelor de transport se vor reduce la
maximum.In locurile periculoase se vor instala bariere,indicatoare,etc.
23.
Cind lipsesc trotuarele,pietonii vor circula pe partea stinga a cailor de circulatie,in directia lor de
mers.
24.
Traversarea cailor de circulatie in incinta societatii de catre pietoni se va face numai prin
locurile unde sint indicatoare sau marcaje.Atunci cind acestea lipsesc,traversarea se va face dupa ce in
prealabil pietonii s-au asigurat ca nu exista vreun pericol.
25.
Traversarea cailor de circulatie in general se va face numai prin locurile special destinate,
marcate si semnalizate/semaforizate.Cind acestea lipsesc,traversarea se va face dupa ce in prealabil
pietonii s-au asigurat ca nu exista vreun pericol.
26.
Urcarea/coborirea pietonilor in/din mijloacele de transport persoane se va face numai dupa
oprirea acestora in statie.Se interzice pietonilor sa stea pe scara autovehicului in timp ce acesta este in
mers.
Prezenta pietonilor in zona de incarcarea-descarcarea mecanizata.
27.
In timpul operatiunilor de incarcare-descarcare cu ajutorul mijloacelor mecanizate
(stivuitoare,macarale etc) se interzice prezenta pietonilor in raza de actiune a a acestor utilaje.
Autovehiculul
28.
Starea tehnica a autovehiculelor utilizate in deplsari in interesul serviciului trebuie sa
corespunda regulamentului privind circulatia pe drumurile publice.
29.
Conducerea societatii trebuie sa ia masuri pentru efectuarea intretinerilor , reviziilor si
reparatiilor autovehiculelor din dotare conform prevederilor din cartea tehnica,de catre personae
autorizate.La operatiunile de intretinere si reparatii,trebuie respectate prevederile din Norme specifice
de securitate a muncii pentru intretinere si reparatii auto.
30.
Se interzice utilizarea mijloacelor auto cu stare tehnica necorespunzatoare.
31.
Este interzis a se impune conducatorului mijlocului auto sa plece in cursa daca starea tehnica a
autovehiculului este necorespunzatoare.
Conducatorul auto.
32.
Este interzisa incredintarea autovehiculului persoanelor straine chiar daca acestea sint autorizate
pentru conducerea acestora,fara avizul conducatorului societatii.
33.
Se interzice conducerea autovehiculelor de catre conducatori auto bolnavi sau sub influenta
bauturilor alcoolice.
34.
In timpul functionarii autovehiculului se interzice conducatorului acestuia sa lase masina fara
supraveghere,sa stea de vorba sau sa permita altor persoane manipularea comenzilor.Daca este necesar
sa paraseasca masina,el o va opri din functionare si o va bloca prin introducerea in una din viteze sau
marsarier,luind cheile de contact si inchizind usile cabinei cu cheia.
35.
Pentru a preveni producerea de accidente cauzate de aparitia unor defectiuni,conducatorul va
opri autovehiculului,la sesizarea unor zgomote anormale si ori de cite ori considera necesar se
efectueaze un control tehnic.
36.
La mersul inapoi si la executarea unor manevre cu autovehiculele in hale de lucru si treceri
inguste,se va merge incet si numai pilotat de o persoana care trebuie sa se gaseasca in permanenta in
cimpul vizual al conducatorului .
37.
Conducatorul autovehiculului trebuie sa semnalizeze acustic manevra de mers inapoi.
38.
Se interzice pornirea autovehiculelor,prin impingere sau remorcare cu ajutorul cablurilor,de
catre alte masini,prin coborirea libera pe panta ,sau prin alte mijloace improvizate.
39.
Se interzice dormitul in cabina autovehiculului cu motorul in functiune.
Remorcarea.
40.
Remorcarea autovehiculelor ramase in pana se va face conform regulamentului de circulatie pe
drumurile publice.
41.
Pe timpul remorcarii se interzice patrunderea persoanelor intre autovehiculul tragator si tractat.
Parcarea-gararea.
42.
Parcarea autovehiculelor se va face in locuri destinate acestui scop.Se interzice parcarea pe caile
de acces si de circulatie din incinta societatii,precum si sub liniile electrice aeriene.
43.
Locurile destinate parcarii autovehiculelor trebuie alese astfel incit sa permita evacuarea rapida
a acestora in caz de incendiu.
44.
Este interzisa parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezinta scurgeri de combustibil.
45.
Dupa terminarea programului de lucru,conducatorul autovehiculului este obligat:
-Sa parcheze autovehiculul la locul stabilit;
-sa asigure autovehiculul;
-sa sesizeze eventualele defectiuni ivite si sa ia masuri de remediere.
46.
Cheile autovehiculelor garate sau parcate in incinta societatii se vor pastra,in afara programului
de lucru,la poarta,pentru a se putea intervene in caz de necesitate.
Alimentarea.
47.
Alimentarea cu combustibil a mijloacelor se va face numai in locuri special amenajate.Nu este
admisa alimentarea cu combustibil in interiorul depozitelor/halelor.
48.
La alimentarea cu combustibil,conducatorii autovehiculelor sint obligati:
-sa respecte distanta de cel putin 3 m fata de autovehiculul care se alimenteaza si cel putin 1 m
fata de atuvehiculul care urmeaza la rind;
-sa opreasca functionarea motorului in timpul alimentarii;
-sa respecte regulile de ordine interioara ale statiei de alimentare;
-sa opreasca imediat si sa indeparteze autovehiculul la o distanta de cel putin 50 m de statie,daca
se produc rateuri;conducatorii celorlalte autovehicule care se gasesc in statia de
alimentare,trebuie sa dea ajutor la indepartarea autovehiculului;
-sa nu plece de linga autovehicul;sa nu fumeze sau sa foloseasca focul deschis pe teritoriul
statiei;
-sa regleze motorul sau sa remedieze orice defectiune pe o raza de 50 m.
49.
Este interzis ca insotitorii si persoanele aflate in caroseria autovehiculului sa fumeze pe
teritoriul statiei sau depozitului de carburanti,pe timpul alimentarii.
Conditii pentru conducatorii auto care transporta produse periculoase.
50.
Substantele chimice periculoase,care dpdv al cantitatii,nu intra sub incidenta reglementarilor
ADR,nu se pot transporta in autovehicule la care conducatorul auto sta in aceeasi incinta.
IPSSM 8
tehnologia stabilit prin documentaia elaborat de proiectant sau cea indicat prin
cartea tehnic, privind exploaterea utilajelor, instalaiilor, aparatelor etc;