IPSSM 1

APROBAT,

INSTRUCIUNI PROPRII
DE SECURITATE I
SNTATE IN MUNC
Instruciunile proprii de securitate si sanatate in munca sunt reglementri cu
aplicabilitate restrns numai la emitentul acestora, a cror elaborare este obligatorie pentru
toi agenii economici.
Respectarea prevederilor instruciunilor nu absolv conductorii locurilor de munc de
obligaia de a adopta orice alt msur de protecie a muncii impus de condiiile concrete
survenite n desfurarea activitaii.
Instruciunile proprii de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari
privind realizarea securitii i sntii n munc, sistem format din :
- Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in
munca - cuprind principalele msuri de prevenire a accidentelor de munc i bolilor
profesionale, general valabile pentru orice activitate ;
- Hotaririle de Guvern - ce stabilesc cerintele minime de securitate si sanatate in munca si
prin care s-au transpus prevederile unor Directive Europene; prevederile lor trebuie s se
aplice cumulativ;
- Instruciunile prevazute in cartile tehnice ale masinilor si instalatiilor (echipamentelor
tehnice) al caror rol este de a detalia i particulariza prevederile reglementarilor legale de
securitate si sanatate in munca la condiiile concrete n care se desfoar procesele de
munc.
Structura sistemului naional de reglementari de securitate si sanatate in munca urmrete
corelarea prevederilor normative cu factorii de risc specific fiecarei activiti i loc de munc.
Conform acestei abordri, procesul de munc este considerat ca un sistem complex
structurat, compus din urmatoarele elemente care interacioneaz reciproc:
- EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munc;
- SARCINA DE MUNC: totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate de execuntant prin
intermediul mijloacelor de producie i n anumite condiii de mediu pentru realizarea
procesului de munc;
- MIJLOACELE DE PRODUCIE: totalitatea mijloacelor de munc (instalaii, maini, utilaje,
aparate, dispozitive etc.) i a obiectelor muncii (materii prime, materiale auxiliare etc.) care
se utilizeaz n procesul de munc;
- MEDIU DE MUNC: ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i psihologice n care
unul sau mai muli executani i realizeaz sarcinile de munc.
Reglementarea msurilor de securitate si sanatate in munca se realizeaz prin luarea n
considerare a fiecrui factor de risc, de la nivelul fiecrui element al sistemelor de munc
proprii proceselor de munc din cadrul activitilor care fac obiectul reglementrii.

Instruciunile proprii de securitate si sanatate in munca constituie, alturi de Normele

Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,
instrumente principale pentru:
- realizarea instructajului la locul de munc i al celui periodic;
- cercetarea accidentelor de munc n vederea stabilirii cauzelor producerii acestora i a
responsabilitilor;
- controlul i autocontrolul securitatii si sanatatii in munca;
- stabilirea i sancionarea abaterilor n domeniul securitatii si sanatatii in munca;
- stabilirea programelor anuale de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
In acest context, Instruciunile proprii de securitate si sanatate in munca, au fost
elaborate inndu-se seama de reglementrile privind securitatea i sntatea n munca n
vigoare corespunznd activitilor realizate, precum i pe baza studierii factorilor de risc
specifici, astel nct pentru fiecare factor s existe cel puin o msur de prevenire la nivelul
fiecrei componente a sistemelor de munc.
Structurarea instruciunilor s-a fcut pe activiti i subactiviti, n cadrul fiecrei dintre
acestea urmrindu-se o succesiune logic, ce corespunde succesiunii i importanei
proceselor de munc specifice.
CONINUTUL, SCOPUL I APLICAREA INSTRUCIUNILOR
Coninut
Instruciunile proprii de securitate i sntate n munc, cuprind msuri de prevenire a
accidentelor de munc i a nbolnvirilor de munc i a mbolnvirilor profesionale pentru
activitile desfurate.
Scop
Prevederile cuprinse n instruciunile proprii de securitate i sntate n munc au ca scop
eliminarea i/sau diminuarea riscurilor de accidentare i imbolnavire profesional specifice
activitilor desfaurate de entiti, prin stabilirea msurilor minimale care s asigure
securitatea i sntatea n munca a lucrtorilor.
Instruciunile proprii de securitate i sntate n munc particularizeaz msurile preventive
din Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in
munca.
Domeniul, modul de aplicare
Msurile prevzute n instruciunile proprii de securitate i sntate n munc sunt aplicabile
societatii care le-a emis.
Aplicarea instruciunilor proprii de securitate i sntate n munc nu absolv angajatorii i
lucratorii de obligativitatea respectrii oricror altor reglementri cu incidena asupra realizrii
securitii i sntii n munca n activitile desfurate.

OBLIGAII I ATRIBUII
Conducerea societatii

Conducerea societatii este obligat s adopte toate msurile necesare pentru asigurarea
securitii i sntii n munca a angajailor, precum i a tuturor celorlali participani la
procesul de munc.
Conducerea societatilor care au mai mult de 50 de lucratori (exclusiv), indiferent dac au
sau nu personalitate juridic, trebuie s implementeze un sistem adecvat de menagement al
securitii i sntaii n munc, integrat n menagemetul general al unitii, care s asigure
prevenirea eficient i eficace a accidentelor i mbolnvirilor profesionale, cu respectarea
urmatoarelor principii de organizare a activitii de securitate si sanatate in munca:
a) rspunderea pentru securitatea i sntatea n munc a tuturor lucratorilor revine
angajatorului, prezentat de conducerea societii;
b) obligativitatea i rspunderea pentru realizarea msurilor de securitate i sntate n
munc trebuie s revin factorilor implicai direct n conducerea, organizarea i desfurarea
proceselor de producie, de la manager pn la executant (integrarea securitii muncii n
producie);
c) stabilirea n mod clar i riguros, distinct pentru activitatea de securitate i sntate n
munc, asfel nct s se evite suprapunerile n deasemenea competenelor i a rspunderilor
i s se asigure o dimensionare adecvat a elementelor de structur.
Lucratorii
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incit sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atit propria persoana, cit si alte
persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Lucratorii sunt obligati, n condiii prezentelor instruciuni, s execute dispoziiile sefilor
ierarhici i s previn sau s opreasc orice aciune care ar putea conduce la accidentarea
proprie sau a altor persoane.
Indiferent de funcia exercitat, fiecare lucrator are obligaia:
a) s-i nsueasc i s respecte instruciunile de securitate i sntate n munc i
msurile de aplicare a acestora;
b) s se prezinte la lucru numai n stare normal, suficient de odihnit i fr a fi sub influena
buturilor alcoolice, a medicamentelor, a unei situaii puternic stresate sau a unor
manifestri maladive;
c) s verifice, nainte de inceperea lucrului, dac echipamentele tehnice corespund
cerinelor de securitate, s nu le foloseasc pe cele neconforme i s anune seful
ierarhic despre situaia creat;
d) s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace de
producie;
e) s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s
informeze imediat conductorul locului de munc;
f) s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru
care a fost acordat;
g) n cazul producerii unui accident de munc, sa-l anune imediat pe conductorul sau
direct; dac acesta nu este prezent, s ia msuri pentru acordarea primului ajutor i
stabilirea situaiei, astfel nct pericolul s nu se extind;
h) s dea relaii din propria iniiativ sau la solicitarea organelor de control i de cercetare n
domeniul securitatatii i sntatatii n munc.
ORGANIZAREA ACTIVITII DE REALIZARE A SECURITII SI SANATATII IN MUNC

Serviciul de prevenire si protectie

Angajatorul desemneaza un lucrator pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de
activitatile de prevenire a riscurilor profesoinale din societate, denumit lucrator desemnat.
Lucratorul desemnat, trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini
obligatiile ce le revin prin lege.
Lucratorul desemnat, trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea i sntatea n
munca si, cel mult, atributii complementare.
Supravegherea sanatatii
Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
Fiecare societate este obligat s asigure supravegherea strii de santate a tuturor
lucratorilor si prin intermediul unor structuri adecvate.
Sructurile medicale de medicina muncii se organizeaz conform reglementrilor Ministerului
Sntii i au urmatoarele atribuii :
a) s participe la evaluarea riscurilor de mbolnvire profesional;
b) s monitorizeze starea de sntate a angajailor prin:
- examene medicale la angajarea n munc;
- examen medical de adaptare;
- control medical periodic;
- examen medical la reluarea activitii.
c) s consilieze angajatorul privind adaptarea muncii i a locului de munc la caracteristicile
psho-fiziologige ale angajailor.
MSURI ORGANIZATORICE COMUNE
TUTUROR ACTIVITILOR
ORGANIZAREA ACTIVITII I A LOCULUI DE MUNC
Organizarea timpului de munc
Activitile profesionale se vor organiza astfel ncat solicitrile impuse de postul de munc i
de relaiile psihosociale ale colectivului de munc s corespund capacitilor fiziologice i
psihologice ale angajailor.
Timpul de lucru, regimul pauzelor, munca in schimburi, intensitatea acesteia, se vor
stabilii potrivit reglementrilor in viguare i cu sprijinul medicinilor specialiti n medicina
muncii, n cadrul contactului colectiv de munca, lund n considerare particularitile
activitilor profesionale, factorii de risc de acidentare i mbolnvire profesional i
capacitatea de adaptare a personalului angajat.
Angajaii, lucrtori de noapte, a cror activitate se desfoar n condiii speciale/deosebite
sau care implic eforturi fizice ori mentale deosebite, nu trebuie s lucreze noaptea mai mult
de 8 ore pe parcursul a 24 ore.
,,Lucrtori de noapte i ,,lucrtorii de schimburi trebuie s benificieze de servicii de
mijloace de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii, adecvat naturii activitii
desfurate; ele vor fi asigurate prin serviciul de prevenire si protectie si vor fi echivalente
celor acordate celorlali angajai i disponibile n orice moment.
Solicitri psihice, psihofiziologice i efortul mental

Conducerea societatii trebuie s asigure urmrirea stagial a consecinelor asupra

angajailor a solicitrilor psihice i psiho-fiziologice i a efortului mental n activitate, ca
urmare a interaciunii factorilor profesionali modificri/tulburri localizabile i reversibile, pn
la cele cu caracter ireversibile, pn la cele cu caracter ireversibil, patologic, i pn la
instalarea bolilor profesionale sau legate de profesie.
Dimensionarea suprafeelor i a volumului de lucru
Incperile de lucru n care se desfoar procese de munc vor avea nlimea minima de
3m, iar pentru fiecare persoan se va asigura un volum de cel puin 12m si o suprafa
minim stabilit conform reglementarilor n vigoare pentru activitile specifice.
La dimensionarea suprafetelor de lucru se va ine seama, pe lng spaiul ocupat de utilaje
i ci de acces, i de spaiul ocupat de materiale, piese s.a., n aa fel nct s se asigure
suprafaa liber necesar desfurrii normale a activitii de producie, ntreinere i
reparaii.
Incrcarea planeelor cu materiale sau utilaje nu va depi sarcina admisibil
pentru care au fost calculate.
Amenajarea locurilor de munc i dotarea cu echipamente tehnice
Dimensionarea locurilor de munc se va face n funcie de particularitile anatomice,
fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i caracteristicile
echipamentului tehnic, ale mobilierului de lucru, de micrile i deplasrile angajatului n
timpul activitii, de distanele de securitate, de dispozitivele ajuttoare pentru manipularea
maselor ca i de necesitatea asigurrii confortului psiho-fizic.
Locurile de munc unde se lucreaz n poziie seznd vor fi dotate cu scaune concepute
corespunztor caracteristicilor antropometrice i funcionale ale organismului uman, precum
i activitii care se desfoar, corelndu-se nltimea cu cea a planului de lucru. Scaunele
trebuie s permit adaptarea acestora n raport cu caracteristicile antropometrice individuale
ale angajatilor.
Echipamentele tehnice, masele i bancurile de lucru trebuie s asigure spaiu suficient
pentru sprijinirea comod i stabil a membrilor inferioare n timpul activitii, cu posibilitatea
micrii acestora.
Ci de circulaie
Cile de circulaie din incinta societatilor trebuie s fie marcate vizibil, s aib legturi ct mai
directe spre cile de evacuare i s fie meninute permanent libere i curate, nct s permita
evacuarea rapida a persoanelor.
Zonele periculoase ale cailor de circulatie vor fi marcate prin mijloace de avertizare
corespunzatoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin limini de
culoare rosie.
Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente,
asigurate contra deplasarii accidentale care sa permita preuarea preluarea sarcinilor
rezultate din activitatile ce se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi ingradite cu balustrade
si marcate cu dulapuri de semnalizare.
Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
panouri de semnalizare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase (felinare,
avertizoare, inscriptii luminoase).
Suprafetele cailor de circulatie pentru persoane trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar
cele destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa nu prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura.

Latimea cailor de circulatie din cladiri, depozite sau alte incaperi de lucru se va stabili in
functie de felul circulatiei, gabaritele mijloacelor de transport utilizate si dimensiunile
materialelor sau pieselor care se transporta.
Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,
iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10cm.
ANGAJAREA SI REPARTIZAREA PERSONALULUI
PE LOCURILE DE MUNCA
Angajarea si repartizarea pe locurile de munca se face in functie de starea de sanatate si
de aptitudinile fizice si psihice ale solicitantilor, care trebuie sa corespunda solicitarilor
postului.
Angajarea personalului se realizeaza pe baza examenelor medicale si psihologice efectuate
conform reglementarilor in vigoare. Examinarea psihologica trebuie sa stabileasca
aptitudinile, temperamentul si caracterul persoanei si se efectueaza conform
psihoprofesiogramelor, pe baza testelor psihologice.
Examenul medical la angajarea in munca se face la solicitarea angajatorului, care
comleteaza fisa de solicitare a examenului medical la angajare si fisa de expunere la riscuri
profesionale
In situatia transferului, angajatul este obligat sa prezinte si copia dosarului medical de la
serviciul medical de medicina muncii de la locul sau de munca anterior.
Starea de sanatate a angajatilor se urmareste prin controlul periodic al acestora, conform
reglementarilor ministerului de resort.
Controlul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului de medicina
muncii.
Reexaminarea psihologica se efectueaza cu o periodicitate de maximum 3 ani si la cererea
societatii sau a inspectoratelor de munca.
Controlul medical periodic are cas cop:
a) confirmarea/infirmarea aptitudinii in munca pentru profesia sau functia si locul de munca
pentru care s-a facut angajarea;
b) depistarea unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca
cu expunere la factori nocivi profesionali;
c) diagnosticarea bolilor profesionale si a celor legate de profesie ;
d) depistarea bolilor care ar constitui risc pentru viata si sanatatea celorlalti angajatori la
acelasi loc de munca, pentru securitatea unitati angajati la acelasi loc de munca, pentru
securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care angajatul vine
in contact prin natura activitatii sale.
Contolul medical periodic se efectieaza obligatoriu tuturor angajatilor, indiferent de tipul
contractului de munca.
Examenul medical la reluarea activitatii se face dupa o intrerupere a activitatii de minimum
90 de zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, in termen de 7 zile
de la reluarea activitatii.

INSTRUIREA SI PROPAGANDA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Instructajul de securitatea si sanatatea muncii (introductiv general, la locul de munca si
periodic) se va consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj cu indicarea

materialului predat, a duratei si datei instruirii. Completatea fisei de instructaj se va face cu

pasta sau cernala, imediat dupa verificarea instructajului.
Fisa de instructaj se intocmeste pentru personalul cu contact de munca pe durata
determinanta sau nedeterminanta ; ea va fi pastrata de cel care are sarcina efectuarii
instructajului la locul de munca.
Instructajul introductiv general se face :
a) noilor incadrati in munca ;
b) celor transferati de la o unitate la alta ;
c) celor veniti in unitate ca detasati ;
d) elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor pentru practica profesionala;
e) persoanelor angajate ca angajati sezonieri, temporari sau zilieri;
f) persoanelor delegate in interesul serviciului ;
g) persoanelor care viziteaza unitatea.
Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitatile specifice
entitatii si despre principalele masuri de securitate si sanatate a mincii care trebuie
respectate in timpul lucrului.
Durata instructajului introductiv general este de minimum 8 ore,fac exceptie persoanele ce
viziteaza unitatea si care vor fi insotite pe toata durata vizitei.
Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca scop
prezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost
repartizata persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca cuprinde informatii privind :
a) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca ;
b) prevederile instructiunilor proprii de securitate si sanatare a muncii ;
c) masuri de prim ajutor in caz de accidentare.
Instructajul la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practicee privind activitatea
pe care persoana respectiva o va desfasura.
Instructajul periodic se face intregului personal de catre conducatorul locului de munca
respectiv, are drept scop aprofundarea reglementarilor or de securitate si sanatate in munca
se face pe baza pe baza unei tematici care va fi pastrata la cel care efectueaza instruirea si
se va completa obligatoriu si cu demonsratii practice.
Instructajul intre doua instructaje periodice pentru angajati se stabileste prin instructiunile
proprii de securitate si sanatare a muncii , in functie de conditiile de munca, dar nu va fi mai
mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ, intervalul intre doua instructaje periodice este de 12
luni.
Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat cand :
a) un angajat a lipsit peste 30 de zile lucratoare ;
b) s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ori s-au adus
modificari la echipamentele existente ;
c) au aparut modificari ale legislatiei de securitate si sanatate in munca sau ale instructiunilor
proprii de securitate si sanatate a muncii;
d) angajatul reia activitatea dupa accident de munca ;
e) angajatul va executa o lucrare speciala.
DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE
SI DE LUCRU, ACORDAREA MATERIALELOR

IGENICO- SANITARE SI A ALIMENTATIEI DE PROTECTIE

Echipamentul individual de protecie i de lucru
Echipamentul individual de protectie se acorda pentru prevenirea accidentelor de munca si
a imbolnavirilor profesionale atunci cand riscurile nu poit fi evitate sau limitate prin mijloace
tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii.
Societatea este obligata sa acorde gratuit echipament individual de protectie adecvat
intregului personal expus riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, precum si
personalului cu atributii de indrumare si control.
Inaintea de alegerea unui echipament individual de protectie, se va evalua in ce masura
acesta raspunde urmatoarelor cerinte :
a) sa fie adecvat riscurilor pe carte le previne, fara a induce el insusi un risc suplimentar ;
b) sa raspunda conditiilor existente la locul de munca ;
c) sa tina seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului ;
d) sa fie adaptat conformatiei purtatorului.
Evaluarea implica :
a) analiza si evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le aiba echipamentul individual de protectie
pentru a proteja eficient impotriva riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace, tinand
cont de eventualele surse de riscuri proprii acestora;
c) compararea caracteristicilor precizate la punctual precedent cu caracteristicile
echipamentului individual de protectie.
Societatea este obligata:
a) sa asigure conditiile necesare pentru efectuarea verificarilor legale, depozitarea,
curatarea, denocivizarea, intretinerea si repararea mijloacelor individuale de protectie in
conformitate cu instructiunile de utilizare ale producatorilor;
b) sa inlocuiasca echipamentul individual de protectie care nu mai corespunde din punct de
vedere al calitatilor de protectie, cand se constata acest lucru, indifferent de motiv;
c) sa puna la dispozitie angajatilor si/sau reprezentatilor lor informatii adecvate despre
fiecare echipament individual de protectie ;
d) sa asigure instruirea angajatilor asupra tuturor masurilor care trebuie luate privind
securitatea si sanatatea acestora la utilizarea echipamentului individual de protectie in
timpul lucrului, respective;
e) va asigura instruirea in prealabil a agajatului asupra riscurilor impotriva carora este
protejat prin purtarea echipamentului individual de protectie
f) va asigura instruirea si va organiza, daca este cazul, un antrenament in purtarea
echipamentului de protectie.
Lucratorii care beneficiaza de echipament si dispozitive individuale de protectie trebuie sa le
prezinte la verificarile periodice prevazute si sa solicite inlocuirea sau completarea, cand nu
mai asigura functia de protectie pentru care s-au acordat.
Degradarea echipamentului inainte de expirarea duratei de utilizare prevazute, din vina
persoanei careia i-a fost atribuit, si instrainarea lui atrag raspunderea angajatului respectiv
pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.
Echpamentul individual de lucru se acorda de catre societate, in conditiile negociate prin
contractul colectiv de munca, pentru protejarea imbracamintei si a incaltamintei persoanelor
in timpul procesului de munca.
Materialele igienico-sanitare si alimentaia de protecie

Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit angajatilor in scopul asigurarii

igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate pentru prevenirea
unor imbolnaviri profesionale.
Pentru locurile de munca ce indeplinesc conditiile urmatoare se acorda cel putin materialele
igenico-sanitare specificate in continuare :
-procese de munca in conditii de contact cu praf, dar fara degajare de substante chimice,
fara contact cu uleiuri sau produse iritante ale pielii sapun, perie de unghii ;
-procese de munca in conditii de contact direct cu substante iritante asupra pielii (acizi,
reactivi, materii corozive, sisturi bituminoase) sapun preparate pentru protectia pielii, perie
si pasta pentru dinti, perie de unghii
-procese de munca in conditii de contact direct cu substante toxice cu actiune iritante
cutanata si alte noxe chimice care contamineaza pielea sapun, perie de unghii.
Personalul cu atributii de medicina muncii are obligatia instruirii angajatilor in vederea
utilizarii corecte a materialelor igienico-sanitare distribuite si urmaririi eficientei acestora in
prevenirea unor boli profesionale.
Alimentatia de protectie se acorda dupa urmatoarele principii:
-prin continutul lor in substante nutritive (proteine, lipide, glucide, elemente minerale,
vitamine), alimentele sa completeze o ratie calorica insuficienta sau incorecta,
dezechilibrele carentele sau excesele alimentare ;
-alimentele sa asigure pastrarea structurii si a functionalitatii organelor si sistemelor mai
sensibile la agresivitatea asgentului nociv din mediul de munca (ficat, rinichi, sistem
nervos).
PRELUAREA - PREDAREA SCHIMBULUI
Orice persoana care presteaza serviciul de tura trebuie sa preia schimbul de la persoana
din tura precedenta, iar dupa terminarea lucrului sa predea serviciul personalului din tura
urmatoare. Se interzice plecarea din serviciu fara predarea schimbului, indiferent de situatia
echipamentului (in functie sau in serviciu).
Persoana care preda serviciul trebuie sa verifica daca persoana prezentata pentru preluarea
shimbului este cea prevazuta in in grafic si daca este apta pentru prestarea serviciului.
La sfarsitul programului, personalul care preda serviciul este obligat sa comunice
personalului care preia serviciul toate modificarile intervenite in functionarea instalatiilor si a
echipamentelor care necesita o supraveghere deosebita.
Daca se constata abateri neaprobate de la graficul de tura sau persoane inapte de a executa
serviciul, seful de tura care a facut constatarea va anunta imediat persoana desemnata in
acest scop de catre conducatorul entitatii pentru luarea unor masuri operative si nu va
permite va permite preluarea predarea serviciului pentru zona de servire respectivadecat cu
aprobarea si in conditiile indicate de acesta.
La predarea serviciului, personalul care intra in schimb este obligat :
a) sa se prezinte la locul de munca odihnit si echipat de lucru, in timp util, apt pentru
efectuarea serviciului in conditii de siguranta;
b) sa ia cunostinta de insemnarile inscrise in ervidentele tehnico-operative si de dispozitiile
primite din partea conducerii entitatii de la ultima sa predare de schimb;
c) sa se informeze asupra starii echipamentelor aflate in exploatare, asupra abaterilor de la
schema normala sau a defectiunilor aparute, a situatiei mijloacelor P.S.I., de protectiei
muncii si prim ajutor, precum si asupra modificarilor ce urmeaza sa se efectueze in
schimbul sau (retrageri din exploatare, modificari in instalatiile de protectie etc.) ;
d) sa ia cunostinta de schema de functionare si de abaterile de la schema normala prin
verificarea acestora direct in instalatiile sau echipamente ;

e) sa ia cunostinta de parametrii de functionare a echipamentelor prin verivicarea directa a

unor parametri principali, care vor fi precizati prin instructiunile de serviciu ale postului
respectiv ;
f) sa se informeze asupra echipamentelor indisponibile, asupra stadiului de reparatie sau
inlocuirea a acestora, precum si asupra starii echipamentelor aflate in rezerva ;
g) sa verifice functionarea semnalizarilor optice si acustice, a iluminatului de siguranta, a
circuitelor telefonice si a statiilor radio din dotare ;
h) sa raporteze sefului ierarhic operativ (sefului de tura) constatarile facute in urma
controlului in instalatie, sa-l informeze inb detaliu asupra starii instalatiilor si a
echipamentelor din zona de servire si sa semneze de preluare in raportul de exploatare,
dupa primirea de la sef a aprobarii de preluare a serviciului ;
i) controlul in instalatiile pentru preluarea predarea serviciului se face de catre persoana
care preia impreuna cu persoana care preda serviciul, prin parcurgerea traseului de rond
stabilit pentru locul de munca respectiv ; punctele de control la preluarea schimbului si
detaliile organizatorice privind efectuarea acestui control se reglementeaza prin
instructiunile tehnice interne sau atributii de serviciu.
La preluarea serviciului, seful de tura este obligat :
a) sa se prezinte la locul de munca odihnit si echipat de lucru, in timp util, apt pentru
efectuarea serviciului ;
b) sa ia cunostinta de insemnarile inscrise in evidentele tehnico-operative de la ultima sa
predare de schimb ;
c) sa se informeze asupra starii instalatiilor/echipamentelor aflate in exploatare, a abaterilor
de la schema normala a acestora, ca si asupra mce urmeaza sa se efectueza in schimbul
sau ;
d) sa se informeze asupra ecdhipamentelo indisponibile, stadiului de reparare sau inlocuire
a acestora, ca si asupra starii echipamentelor aflate in rezerva ;
e) sa verifice functionarea semnalizarilor acustice si optice de la punctul de interventie,
precum si a circuitelor telefonice si statiilor radio din dotare ;
f) sa se informeze asupra stadiului de rezolvare a reclamatiilor primite si sa verifice
mentiunile din registrul de reclamatii de la ultima sa predare de schimb ;
g) dupa informarea persoanei care preia schimbul si efectuarea verificarilor mentionate, se
vor intocmi forme de predare primire in conformitate cu reglementarile existente si se va
semna procesul verbal de predare primire de catre cei doi sefi de tura, cu indicarea oprei
exacte la care s-a facut sckimbul.
La instalatiile electrice din exploatare, se interzice predarea si preluarea serviciului in
urmatoarele situatii:
- nu exista ordine si curetenie in instalatie ;
- sunt in derulare operatii de lichidare a avariilor ;
- se executa in acel moment manevre;
- daca se constata ca evidentele tehnico-operative ale turei precedente sunt incomplete
sau necorespunzatoare.

MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI MIJLOACE

NEMECANIZATE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

Efortul fizic
Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic trebuie evitate pozitiile de munca
vicioase si/sau fixe, miscarile extreme, bruste si cele repetitive, scop in care conducerea
entitatii trebuie sa asigure respectarea respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea
locurilor de munca si a activitatii.
La abordarea masurilor tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de
accidentare si/sau de afectare a sanatatii trebuie sa ia in considerare urmatoarele elemente
de referinta:
a) caracteristicile masei; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special
de afectiuni dorsolombare, daca este:
- prea grea sau prea mare;
- incomoda sau greu de apucat;
- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze ;
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a
consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri ;
b) efortul fizic necesar: poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare,
daca :
- este prea mare ;
- nu poate fi realizat decat prin miscarea de rasucire a trunchiului ;
- antreneaza o miscare brusca a masei de transport ;
c) caracteristicile mediului de munca: pot determina o crestere a riscurilor, in special in
afectiuni dorsolombare;
d) cerintele activitatii, activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare,
daca implica una sau mai multe cerinte ;
e) factorii individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului daca:
- este inapt din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina data ;
- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale inadecvate ;
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat.
Manipularea manual i transportul prin purtare a maselor
Manipularea maselor trebuie sa fie realizata corect, in conformitate cu principiile fiziologice
si biomecanice.
Masele admise pentru a fi transportate se reduc cu 75% pentru femeile gravide pana in luna
a 6-a. Femeile gravide peste luna 6-a nu pot fi repartizate in activitati care implica purtat sau
ridicat mase.
Distantele de transport manual al maselor nu vor depasi 60 m, iar diferentele de nivel nu vor
fi mai mari de 4m (pe scara sau pe planuri inclinate). Inaltimea maxima la care se pot ridica
mase, manual, pe verticala este de 2,5 m.
Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25-30 kg pentru barbati si 12
kg pentru femei.
Materialele care sunt manipulate manual nu trebuie sa aiba muchii sau marginii taietoare.
Ele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de prindere adecvate, asa incat sa se poata prinde
bine cu uneltele de apucare sau cu mainile.
Lucratorii vor ridica si vor cobor sarcina numai la comanda conducatorului operatiei.
La transportul pe umeri al materialelor lungi, toti angajatii se vor aseza pe aceasi parte a
piesei. Coborarea pieselor nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe bra si apoi
depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de lucru.

Transportul maselor cu mijloace nemecanizate

Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate se va face in functie de felul si greutatea
materialului care se manipuleaza si de natura terenului, asa incat sa reziste conditiilor de
exploatare.
Mijloacele de transport nemecanizatevor avea inscriptionate maximacare poate fi
transportat si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost
destinate.
Carucioarele cu 3 sau 4 roti trebuie sa fie dotate cu sisteme de autofrnare si sisteme de
avertizare sonora.
Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat,
iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga in timpul mersului.
Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care:
a) prezinta defectiuni;
b) nu au scrisa capacitatea de transport;
c) au sistemul de autofranare defect (carucioarele cu 3 sau 4 roti).
Incrcarea i descarcarea materialelor n /din vehicule
Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se
incarca/descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre seful de lucrare, in functie
de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulante, de conditiile
terenului etc., asa incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare.
Inainte de incarcarea sau descarcarea vehiculelor la rampa, intre acestea si vehiculul se va
aseza pe un podet de trecere, care trebuie:
- sa fie rezistent, astfel incat sa nu se arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii ;
- sa nu fie alunecos ;
- sa fie prevazut cu dispozitive de prindere si fixare sigure, care sa impiedice deplasarea sa
in timpul lucrului.
Rampele de incarcare / descarcare se vor construi asfel incat cota lor superioara sa fie la
mijlocul de transport.
Daca pentru incarcare si descarcare din mijloacele de transport a materialelor de lungime
mai marenu exista o instalatie de ridicat adecvata, operatiile se vor executa manual cu
ajutorul unor planuri inclinate, dimensionate pentru sarcinile la care sunt supuse. Planurile
inclinate vor fi bine fixate la capetele inferioare si nu vor depasi nivelu platformei mijlocului de
transpot.
La incarcare si la descarcarea vehiculelor, angajatii trebuie sa fie astlel asejati incat sa nu
se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
Lucratorii trebuie sa stationeze lateral in timpul descarcarii.
Sunt interzise:
a) stationarea lucrarilor in dreptul materialelor care se descarca;
b) oprirea materialelor cu piciorele,cu ranga sau alte scule;
c) descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera;
d) accesul la locul de descarcare-incarcare manuala al persoanelor care nu au nici o
atributie la aceste operaii.
Nu se coboara simultan mai multe obiecte pe planul inclinat; fiecare obiect se coboara
numai la semnalul conducatorului formatiei de lucru.
Incarcarea si descarcarea materialelor explozive, toxice, acelor care formeaza amestecuri
explozive, a lichidelor usor inflamabile, a gazelor combustibile si toxice, comprimate,
lichefiate sau dizolvate, se vor face numai in locuri special destinate si amenajate in acest
scop si conform instructiunilor producatorilor privind manipularea.

In interiorul zonei de lucru cu aceste materiale sunt interzise: accesul persoanelor

neautorizate, fumatul sau orice foc deschis, precum si utilizarea uneltelor si a incaltamintei
din materiale care produc scantei.
Locurile de incarcare/descarcare a materialelor si lichidelor caustice, corozive, toxice vor fi
dotate cu solutii neutralizare, precum si cu surse de apa, respectiv dusuri pentru spalare.
Depozitarea i stivuirea materialelor
Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda riscul de incendii si explozii si
posibilitatea caderii materialelor.
Societatea trebuie sa stabileasca locul si modul de stivuire pentru fiecare material in bucati
care se depoziteaza.
Pe rafturile si stelajele, unde sunt depozitate materialele, trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa,care nu trebuie depasita. La asezarea materialelor in rafturi se va tine seama
de greutatea acestora, cele cu greutate mai mare fiind asezate pe rafturile de jos.
Stivuirea se face fara deteriorarea ambalajului.
Este interzisa stivuirea in aceasi stiva a materialelor sau a ambalajelor cu forme geometrice
diferite.
Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.
Depozitarea materialelor in vrac se va face in boxe, buncare etc. Daca acest lucru nu este
posibil, materialele se vor aseza in gramezi, avand forma unui triunghi de piramida cu
inclinare a fetelor laterale dupa triunghiul taluzului natural al materialui respectiv.
Pe ambalaje se mentioneaza masa bruta prin scriere directa pe ambalaj sau prin utilizarea
unei etichete cu continut corespunzator. Pentru sarcinile mai mari de 100kg si cu centrul de
greutate excentric se vor indica pe ambalaj punctele de legare de carligul macaralei sau de
deprindere manuala.
Peretii cutiilor in care se depoziteaza materialele marunte trebuie sa prezinte presiuni
exercitate de materialul din interior si sa nu prezinte deformari sau deteriorari.
Locul de depozitare a materialelor si lichidelor caustice, corozive, toxice trebuie sa
indeplineasca cerintele specificate din prezentele instructiuni.
Ambalajele continand materialele caustice, corozive, inflamabile, explozive sau toxice
trebuie sa fie inscriptionate cu denumirea continutului si marcate cu semne avertizoare
conform standardelo in vigoare.
Exploatarea echipamentelor tehnice electrice
Prelungirea cablurilor de alimentare a utilajelor trebuie realizat astfel ncat s fie asigurat
continuitatea conductorului de nul de protecie.
Este interzis utilizarea conductoarelor din instalaia de protecie prin legare la nul drept
conductoare de nul de lucru sau conductoare de faz.
Instalaia de legare la pmnt a fiecrei incinte, la care sunt racordate echipamentele la
care protecia principal o constituie legarea la nul, trebuie s aib o rezisten de dispersie
echivalent de maxim 4 ohmi.
Este interzis folosirea contruciilor metalice ca nul de lucru.
La executarea operaiilor la care exist pericolul de atingere direct trebuie s se utilizeze
mijloace individuale de protecie verificate. La executarea tuturor operaiilor la care exist
pericolul de atingere direct, echipamentele sau intalaiile electrice vor fi legate la pamnt.
Echipamentele electrice de clasa I de protecie se alimenteaz cu energie electric printr-un
cablu care, pe lng conductoarele de lucru, trebuie s conin i un conductor de protecie,
prin care s se lege masa echipamentelor la nul de protecie, n cazul alimentrii dintr-o reea

electric legat la pmnt (retea TN) sau la pmnt, n cazul alimentrii dintr-o reea electric
izolat fa de pamnt (reea IT).
Echipamentele electrice de clasa a II-a de protecie nu necesit nici o alta msur de
protecie mpotriva electrocutrii prin atingere indirect.
Sursa de tensiune foarte joas pentru echipamentele de clasa a III-a de protecie trebuie s
fie realizat astfel nct s nu poat aprea n circuitul de tensiune foarte joas o tensiune
mai mare.
REALIZAREA TRANSPORTURILOR
Conducerea autovehiculelor este permis conductorilor numai n condiiile prevzute de
Noul Cod Rutier privind circulaia pe drumurile publice i de instruciunile proprii de securitate
si sanatate in munca.
Conductorilor auto crora li s-au suspendat permisele de conducere nu li se va permite s
conduc autovehicule n trafic sau n incinta unitii.
Conducatorului auto i este interzis:
a) s transporte n cabina mijlocului de transport un numr mai mare de persoane dect cel
nscris n certificatul de nmatriculare:
b) s prseasc autovehiculul, precum i dormitul n cabina sau n vehiculul cu motorul n
funciune;
c) s parcheze autovehiculul pe drumurile de trecere din garaj i din incinta unitii, precum
i sub liniile electrice aeriene.
La parcarea autovehicului pe locurile destinate, conducatorii auto trebuie s ia urmtoarele
msuri:
a) s asigure distana de manevrare n sigurana dintre autovehicule i ntre acestea i
construcii;
b) s opreasc motorul;
c) s frneze autovehiculul;
d) s scoat cheile din contact;
e) s nchid i s asigure prin ncuiere uile cabinei/vehicului;
f) s scoat de sub tensiune instalaia electric a mijlocului de transport, acionnd
ntreruptorul principal(daca este cazul);
Ieirea autovehiculelor din parcare i din incinta unitii se va face cu faa.
Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau mpretieri de substane grase
vor fi curate i apoi presrate cu materiale aderente.
Dup terminarea programului de lucru, conductorul autovehicului este obligat s parcheze
mijlocul de transport la locul stabilit, s l asigure i s sesizeze eventualele defeciuni ivite.
Cheile autovehiculelor garate sau parcate se vor pstra, n afara programului de lucru, n
locurile stabilite de conducerea unitii.
Este interzis ca nsoitorii i persoanele aflate n cabina sau n caroseria autovehiculului s
fumeze pe teritoriul staiei sau al depozitului de carburani.
In timpul circulaiei pe drumurile publice, conducatorii auto sunt obligai:
a) s verifice, nainte de a pleca n curs, dac uile sunt bine nchise i asigurate;
b) s asigure coborrea persoanelor din autoturism fr pericol de accidentare (de regula,
pe uile din drepta);
c) s se asigure la coborrea pe partea stng, att la deschiderea uilor, ct i la
coborrea din autoturism, dup care s circule pe carosabil spre partea din spate a
acestuia;

d) s se asigure la urcarea n autoturism, venind numai din faa acestuia i pe partea

stng.
Se interzice manevrarea autovehicului n spaii lipsite de vizibilitate. In aceste cazuri,
precum i n spaii nguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijat de o persoan de la sol.
In timpul manevrrii autovehiculului se interzice urcarea sau cobararea conducatorului auto
sau a altor persoane n sau din autovehicule.
Dup trecerea autovehicului prin vaduri sau dup splarea lui, conducatorul auto va verifica
funcionarea frnelor mergnd cu viteza redus i acionnd uor frnele, pn cnd acestea
se nclzesc i apa se evapor.
Se interzice:
a) continuarea drumului cu anvelopa dezumflat sau explodat;
b) circulaia autovehiculelor cu pietre prinse ntre roile duble.
Pe timp de cea, n caz de ploaie torenial, de ninsoare abundent sau n alte condiii
atmosferice care determin reducerea vizibilitii;
a) se va circula cu vitez redus pn la limita evitarii oricrui pericol;
b) n mers i n staionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate i n timpul zilei, iar
conducatorii acestora vor da semnale de avertizare a altor autovehicule care se apropie.
Prelucrarea automat a datelor
Lucrtorii vor fi instruii n mod deosebit asupra necesitii amenajrii ergonomice a locului
de munc i asupra poziiilor corecte de lucru.
Pentru a pstra o poziie de lucru confortabil i pentru a evita reflexiile i efectul de orbire,
utilizatorul trebuie s ncline, s basculeze sau s roteasc ecranul, oricare ar fi nlimea
ochilor deasupra planului de lucru.
-Inlimea optim a centrului ecranului trebuie s corespunda unei direcii de privire nclinate
ntre 10 i 20 sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
-Inlimea tastaturii trebuie s asigure n timpul utilizrii un unghi ntre bra i antebra i
minim 90.
-In poziie aezat, distana dintre planul de lucru i suprafaa de edere trebuie s fie
cuprins ntre 200 i 260 mm.
-Ecranul, suportul de documente i tastatura trebuie amplasate la distane aproximativ egale
fa de ochii utilizatorului, respectiv 600150mm.
Videoterminalele vor fi amplasate nct direcia de privire s fie paralel cu sursele de
lumin (natural i artificial).
La amenajarea posturilor de munc n ncpere se va asigura:
a) accesul uor i rapid al personalului de ntreinere la toate prile echipamentului, la
poziiile cablurilor i la prizele electrice;
b) acesul uor i rapid al utilizatorilor la locul lor de munc;
c) un spaiu de lucru adecvat nevoilor de spaiu personal.
Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul
trebuie s fie protejate la cureni de scurtcircuit prin sigurane fuzibile, sigurante automate
sau ntreruptoare automate.
Circuitele de alimentare cu energie electric a
echipamentelor de calcul trebuie s fie alimentate de cele care alimenteaz alte instalaii.
Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau far legtur la
pamant.
Se interzice curarea echipamentelor n timpul funcionrii lor.
Suprafeele ecranelor se vor cura periodic de depuneri de praf sau amprente digitale,
folosindu-se numai produsele prescrise de producatorul echipamentului.

Exploatarea aparatelor de multiplicat tip XEROX

Incperile n care se amplaseaz aparatura de copiere tip XEROX trebuie s fie prevzute
cu instalaie de ventilare mecanic. Dac acest lucru nu este posibil, se va asigura ventilarea
natural, iar operatorul va fi instruit asupra necesitii aerisirii frecvente, pentru eliminarea
emisiilor de ozon i neutralizarea ionizrii excesive a aerului.
Aparatura se va manipula conform instruciunilor productorului.
Operatorii de la aparatura de copiere trebuie s i spele minile nainte de servirea masei
i la ncetarea programului de lucru.
Se interzice alimentarea cu toner, scoaterea hartiei, ca i executarea oricrui alt tip de
intervenie, n timpul funcionrii aparatului.
La orice defeciune, aparatul va fi oprit. Se interzice efectuarea oricrei intervenii de ctre
operator, dac nu are calificarea i instruirea necesar.
Exploatare instalaii tehnico-sanitare i de incalzire
Inainte de nceperea lucrului, conductorul formaiei de munc este obligat s se asigure :
a) dac lucrtorilor li s-a fcut instructajul de securitate si sanatate in munca specific
meseriei i lucrrilor ce urmeaza s le execute;
b) dac printre lucrtori exist persoane bolnave, obosite sau sub influena buturilor
alcoolice;
c) dac toi lucrtorii sunt echipati cu echipament individual de protecie corespunztor
activitiilor ce le au de executat;
d) dac sculele, dispozitivele i utilajele ce urmeaz a fi folosite sunt n bun stare.
La lucrrile de instalaii care se execut n exteriorul cldirilor n apropierea unor mase
metalice sau reele vor fi luate msuri contra descrcrilor electrice.
In timpul ploilor nsoite de descrcri electrice va fi ntrerupt lucrul, iar
lucrtorii se vor
adposti n locuri protejate.
Toate locurile de munc unde exist pericol de intoxicare, sufocare, electrocutare, cdere
de la nlime etc. vor fi marcate cu tblie avertizoare, iar spaiul respectiv va fi izolat i
mprejmuit fa de zona nconjurtoare prin bariere, balustrade etc.
Toate suprafeele pe care se circul (podee, pasarele etc.) vor fi meninute n stare de
curenie, ndeprtndu-se orice urm de noroi au grsimi care ar putea provoca cderea
prin alunecarea a lucrrilor.
Transportul sculelor se va face n ldie sau truse speciale, a cror mas nu va depi 20
kg.
Lucrtorii care execut operaii de curare mecanic a conductoarelor sunt obligai s
poarte manui i ochelari de protecie.
La operaia de curare chimica a conductelor cu diferii acizi sau baze, lucrtorii vor fi
echipai cu echipament de protecie individual i vor purta mnui de cauciuc i mnui de
gaze cu filtru pentru vapori i acizi.
Incercarea cu aer comprimat a conductelor este admis numai n cazuri excepionale (iarna
sau n lips de ap).
Conductele de legtur dintre compresor i conducta care se ncearc vor fi verificate n
prealabil prin presiune hidraulic.
In timpul ncercarii cu aer comprimat, sectoarele de conduct vor fi supravegheate de o
persoan care i s-a ncredinat aceast atribuie.
Instalaii de climatizare

Lucrrile la dulapul sau cofretul electric la ventilatoare, la compresor, umidificator,

electrovane se vor face cu scoaterea total de sub tensiune i se va monta un indicator de
avertizare.
Curarea evriei se va face numai cu azot.
La lucrarile de ntreinere, revizii, reparaii se vor folosi aparate de msur verificate
meteorologic.
Buteleia de freon nu se va nclzi direct, ncalzirea se va face n apa ncalzit la maximum
50C.
Este interzis montarea a curelelor cu mana, a curelelor de transmisie ale ventilatoarelor, n
timpul funcionrii acestora.
Transportul dulapurilor se va face numai n poziie vertical.
Instalaii de alimentare cu ap i canalizare
Se interzice executarea lucrarilor la conductele PSI de ap potabil i ap menajer fr
nchiderea vanelor de alimentare.
Legturile de la obiectele sanitare la conducte i canalizare trebuie s fie etane.
Nu se vor folosi obiecte sanitare la care sifoanele sau preaplinul nu funcioneaz corect.
Cnd se lucreaz n spaii unde instalaiile de ap fierbinte sunt n funciune, se vor bloca
robinetele din sectorul respectiv de lucru, se vor fixa flane oarbe, robinete de nchidere, plci
avertizoare i ngrdiri.
Conductele care prezint pericol de arsur pentru lucrtori vor fi izolate pe toat suprafaa
lor.
Lucrtorii care asigur funcionarea instalaiilor de ap vor fi examinai medical periodic,
conform instruciunilor Ministerului Sntii.
La apariia unor cazuri de boli infecioase se vor lua msuri de protecie a personalului i de
izolare a bolnavilor. In incinta instalaiilor de ap sunt obligatorii normele privitoare la
protecia sanitar a resurselor de ap.
INTRETINEREA SI
REPARAREA AUTOVEHICULELOR
Organizarea locului de munca
Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si de protectie corespunzator lucrarilor pe care
le executa cu instalatiile si utilajele din dotare.
Intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amenajate, dotate cu
utilaje, instalatii si dispozitive adecvate.
La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor folosi
mijloace mecanizate de ridicare si manipulare.
Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute in
permanenta in stare buna de functionare.
Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselele halelor sau incaperilor vor fi acoperite cu
nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatire si evacuare a materialului rezultat in locuri care
nu prezinta percol de incendiu.
Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatirea si stergerea pieselor sau a mainilor vor
fi depuse in cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate in locuri stabilite in acest scop
pentru a fi arse sau ingropate.
Nu se admite aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc.

Persoanele cu atributiuni de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si consumul

bauturilor alcoolice in unitate si la locul de munca.
Autovehiculele aflate pe pozitii de lucru din hale, ateliere vor fi asigurate impotriva deplasarilor
necomandate.
Repararea autovehiculelor
Urcarea sau coborarea autovehiculelor pe/si de pe rampa se va face numai dupa ce lucratorii din
jur au fost avertizati referitor la operatia ce se executa.
Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor pe caile de
acces.
Uneltele de lucru utilizate de catre muncitori precum si instalatiile de ridicat( cricuri, macarale
etc.) vor fi controlate inainte de inceperea lucrului.
Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.
La demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale.
Depresarea bucselor, inelelor de rulmanti, camasilor etc. se va face numai cu prese si dispozitive
speciale.
Ridicarea si suspendarea autovehicului sau rabatarea cabinei se va face numai cu usile inchise.
Prezentle instructiuni sunt detaliate atsfel:
IPSSM 1
IPSSM 2
IPSSM 3
IPSSM 4
IPSSM 5
IPSSM 6

Primul Ajutor in caz de accident,

EIP,
Procedura in cazul in care avem o salariata gravida,
Plan de prevenire si protectie,
IPSSM specifice activitatii de birou - TESA,
IPSSM specifice activitatii de SOFER,

Aprobat ,

Notiuni de prim-ajutor

1 CAPITOLUL 1
1.1 Lantul supravietuirii
Lantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai mare numar
posibil de pacienti aflati n stop cardio-respirator (SCR) n faza prespitaliceasca. Puterea acestui lant
este afectata direct de cea mai slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar mare de victime cu
SCR, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si n totalitate n faza prespitaliceasca.
Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele:
1. ACCESUL RAPID
2. SUPORT VITAL DE BAZA (BLS)
PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE
3. DEFIBRILAREA PRECOCE
4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII (ALS)

1.1.1 ACCESUL RAPID

Prin acesta se ntelege declansarea sistemului de urgenta de catre populatie n cazul unui SCR. Acest
acces trebuie sa fie rapid, usor si neconditionat. n Statele Unite accesul se face printr-un numar de
telefon unic al serviciilor de urgenta 911, iar n Europa acest model a fost preluat abia n anii 90
introducnd un numar de telefon unic pentru toate serviciile de urgenta 112. n Romnia numarul de
telefon care poate fi apelat n caz de urgente medicale este 961. De amintit ca la ora actuala mai exista
numerele de urgenta 981 - pompieri, 955 - politie, 956 - jandarmeria, 982 - protectia civila.

1.1.2 PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE

Acesta este de importanta majora dovedita n cazul unui SCR. Prognosticul pacientilor cu SCR la care
s-a efectuat corect resuscitarea cardio-pulmonara de baza de la nceput este mult mai favorabil
comparativ cu cel al pacientilor la care nu s-au efectuat manevrele de RCP (resuscitarea cardio pulmonara) si au ramas o perioada de timp neasistati pina la sosirea echipei medicale. Populatia si
personalul de interventie din cadrul serviciilor specializate cum ar fi pompierii, politia, etc. trebuie sa
fie instruite n acest domeniu si sensibilizate de importanta majora a acestui act, n asteptarea sosirii
echipelor medicale.

1.1.3 DEFIBRILAREA PRECOCE

Majoritatea situatiilor de stop cardiac la adult au initial la baza o fibrilatie ventriculara (FV). Unicul
tratament eficient al fibrilatiei ventriculare este defibrilarea. Cu ct trece timpul, fibrilatia ventriculara
devine mai rezistenta la defibrilare pna se instaleaza asistola. Astfel o defibrilare efectuata imediat la
apritia FV are sansa de reusita de peste 85%, nsa o defibrilare efectuata la 5-8 minute de la aparitia FV

are sansa de reusita variabila fara sa depaseasca 50% si care de obicei necesita multiple defibrilari cu
energie mare.
Pentru a face defibrilarea accesibila personalului nemedical a fost creata o categorie de defibrilatoare
numite defibrilatoare semiautomate. Aceste defibrilatoare n tari cum ar fi Statele Unite, Franta, Marea
Britanie, etc. se afla n dotarea pompierilor, a politiei, a sefilor de gara, a stewardeselor la bordul
avioanelor care transporta un numar mare de pasageri, astfel facind defibrilarea posibila ct mai
precoce, naintea sosirii echipajului medical calificat.

1.1.4 SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII

Aceasta veriga este de mare importanta n cazul pacientilor aflati n stop cardiac si care necesita
ngrijiri de terapie intensiva, administrare de medicamente specifice si aplicare de manevre speciale n
timpul resuscitarii. Timpul optim de sosire al acestor echipe trebuie sa fie sub 10 minute, cu conditia
nceperii RCP de baza de la aparitia evenimentului sau n cel mult 5-6 minute daca lipsesc verigile 2 si
3 din lantul supravietuirii. Studiile efectuate de Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare
Tg.Mures (SMURD) au aratat ca victimele resuscitate n prespital care au plecat n viata de la terapie
intensiva sunt cele la care echipajul de interventie a sosit n sub 5-6 minute. Victimele resuscitate n
prespital dar la care echipajul de interventie a sosit n mai mult de 6 minute de la instalarea stopul
cardiac au suferit leziuni cerebrale ireversibile. Aceasta n conditiile n care verigile 2 si 3 din lantul
supravietuirii nca lipsesc la Tg. Mures si n Romnia.

1.2 Notiuni de anatomie

1.2.1 Notiuni de anatomie a sistemului respirator
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de
gaze dintre organism si mediul extern. Acest aprarat are rolul de a asigura preluarea oxigenului din aer
si eliminarea dioxidului de carbon din organism. n plus la nivelul acestui aparat se percepe mirosul
(partea superioara a cavitatii nazale) si se realizeaza fonatia-vorbirea (la nivelul laringelui, corzilor
vocale).
Aparatul respirator este alcatuit din:

caile aeriene-respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism

plaminii sunt organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze.

Caile aeriene se mpart n cai aeriene superioare si inferioare.

Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite din
laringe, trahee si bronhii.
Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal n doua
cavitati numite fose. Fosele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a ncalzii
aerul. Tot aici se gaseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer. Deci nasul are rolul unui
adevarat filtru.
Faringele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva (alimentara).
Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartilaje mobile, cel mai mare fiind asezat n
fata ca o proeminenta avnd forma unei carti deschise, cunoscuta si sub denumirea de Marul lui
Adam. n laringe se gasesc si doua perechi de cute (pliuri) numite corzi vocale, cele situate inferior au
rolul n producerea sunetelor.
Traheea continua laringele, este situata n fata esofagului. Se ramifica la partea sa inferioara n doua
ramuri care se numesc bronhii principale.

Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund n cite un
plamin.
Plaminii sunt organe pereche asezati n cutia toracica si cuprind ntre ei inima.
Respiratia
Aerul patrunde n plamini pe caile respiratorii cu ajutorul contractiei muschilor cutiei toracice numiti
muschi respiratori. Acesta este actul respiratiei. Apoi muschii respiratori se relaxeaza si se contracta
muschii expiratori, ca urmare o parte din aerul din plamini se elimina; acesta este procesul expiratiei.
Inspiratia si expiratia se repeta n ritm de 14-18/minut n functie de nevoile organismului. Varieaza n
functie de virsta si sex (este mai accelerata la copii si la femei).
Valori normale ale frecventei respiratorii:
Nou-nascuti = 40/min
Copii = 20 - 30/min
Adulti = 14 - 18/min
Masurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut avnd mna asezata pe toracele pacientului,
se numara expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.

1.2.2 Notiuni de anatomie a sistemului circulator

Aparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem nchis de vase,
format din artere - capilare - vene. Inima este un organ musculos, cavitar, de aproximativ 300 g cu un
volum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui adult. Este alcatuit din doua jumatati
complet separate, dreapta si stnga, despartite printr-un perete vertical. Fiecare jumatate este la rndul
ei mpartita de un perete transversal n cte doua camarute, care comunica ntre ele. Camarutele din
partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de jos se numesc ventriculi. Arborele circulator este
format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula sngele de la inima n ntreg organismul. Calibrul
arterelorscade de la inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc sngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv ntre snge si celule.
Sngelecircula ntr-un singur sens: artere-capilare-vene.
Arterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga.
n structura arborelui circulator exista: circulatia mare circulatia mica. Circulatia mare transporta
oxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre inima,avnd traseul: inimaartere-organe-vene-inima.
Circulatia mica asigura transportul sngelui neoxigenat de la cord spre plamni si a celui ncarcat
cuoxigen napoi la inima.
Circulatia sngelui prin artere se face prin mpingerea sngelui ca urmare a contractiei
ventriculelor.Sngele este mpins cu intermitenta prin contractii, dar el curge n curent continuu,
datorita elasticitatii peretilorarteriali. Peretii arterelor opun rezistenta, ceea ce face, ca sngele sa fie
sub o anumita presiune sau tensiune.Aceasta se numeste presiune sau tensiune arteriala (TA). Deci TA
reprezinta presiunea exercitata de sngeasupra peretilor arterelor.
TA variaza n functie de vrsta, sex, ora din timpul zilei si gradul de activitate.
Valori normale: Adult: 115-140 / 70-90 mmHg, mai mica la femei. n copilarie 91-110 / 60-65
mmHg.Valori peste cele normale poarta numele de hipertensiune.
Valori sub cele normale poarta numele de hipotensiune.
Sistola=contractie, diastola=relaxare.

Masurarea TA: pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de 10 minute; la 1/3 inferioara a
bratului se aseaza mansonul tensiometrului; stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale ( marginea
inferioara a bratului); se umfla mansonul tensiometrului pna pe la 180/ 200 mmHg, ca apoi sa se
nceapa dezumflarea lenta; valorile TA reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu ajutorul
stetoscopului n timpul dezumflarii mansonului;Cu fiecare contractie se mpinge n aorta un val de
snge, care izbeste sngele existent n vas si se propagaca o unda, dnd pulsul.
Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu 2-3 degete, cel mai frecvent la
arteraradiala, se masoara timp de 1 minut.
Valori normale: adult 60-80 / minut; copii 90-100 / minut; nou nascut 130-140 / minut;Cresterea
frecventei peste valorile normale se numeste tahicardie, scaderea frecventei sub valorile normalepoarta
numele de bradicardie.

1.3 Secventele resuscitarii cardio-respiratorii

Acest termen include toate elementele de resuscitare fara echipament, efectuata de o persoana sau
depersoanele care acorda primul ajutor la o victima aflata n stop cardio-respirator.
Aceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala
cuaer expirat si masajul cardiac extern.
Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate
nepermitndinstalarea starii de moarte biologica pna la sosirea personalului medical calificat. Cu alte
cuvinte resuscitareacardio-pulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearca sa mentina
perfuzia si oxigenareaorganelor vitale (creier,cord). Cteodata aceasta operatiune poate sa necesite un
timp ndelungat depinznd decauza care a dus la instalarea stopulu cardiac. Orice ntrziere reduce
sansa victimei de a-si reveni. De aceeatrebuie actionat rapid si conform protocolului.

1.3.1 1.3.1. Evaluarea primara:

Siguranta salvatorului: Salvatorul evalueaza situatia generala asigurndu-se de lipsa oricarui
pericol.Asigurati-va ca nici victima si nici dvs. nu sunteti n pericol. Riscurile majore pentru salvator
pot fi: traficintens, curentul electric, structuri instabile n care sau sub care se afla victima, substante
toxice, gaze, bolitransmisibile care necesita o protectie speciala n timpul efectuarii ventilatiei
artificiale.
Nivelul de constienta: Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstient? l scuturam cu grija
deumar si l ntreabam cu voce tare: Ce s-a ntmplat? Va simtiti bine? sau ncercam sa-l determinam
saraspunda la comenzi ca de exemplu: Deschideti ochii.
Daca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa n pozitia n care a fost
gasita,(asigurati-va nca odata ca nu este n pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care
pacientul se afla npozitia respectiva. Se cheama ajutor calificat anuntnd situatia la 961. Starea
victimei se reevalueaza periodicpna la sosirea echipei calificate.

n cazul n care victima nu raspunde, deci este inconstienta:

1.3.2 ABC-ul resuscitarii:

Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale: A. Airway. Eliberarea cailor aeriene.
Mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aeruluintre organism si mediul
nconjurator. B. Breathing Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza
dioxidul de carbonn aerul atmosferic. C. Circulation - Circulatia - Circulatia sngelui prin organism.
A. Airway. Eliberarea cailor aeriene
Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte. Puneti
unadintre mini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere pentru
a puteapensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu doua degete de la
mna cealaltaridicati barbia victimei. n cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n
spate spre faringeleposterior blocnd astfel caile aeriene superioare.

Facnd o
hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberatigtul de

eventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot
fi:dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. Nu pierdeti timpul cautnd obstructii ascunse.
B. Breathing Respiratia
Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Ne
aplecamasupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele
respiratorii,simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati
miscarile pieptului.

Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de
minimum5-10 secunde.
C. Circulation - Circulatia
Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate
simticel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si
marul lui Adam.Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt
pna se simte bataia nvrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului dar niciodata n
acelasi timp. Aceasta etapapoate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de
5-10 secunde.

n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in capitolul
urmator.

1.4 Protocoale de interventie Prim-ajutor de baza

1.4.1 Victima nu respira si nu are puls:
Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la 961 solicitnd ajutorul echipei medicale
calificatesi cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima
nu respira, nu arepuls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si
compresiunile toracice.Ele se executa succesiv. n cazul n care sunteti singurul salvator raportul
ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie de 2:15, acest lucrurepetndu-se timp de un minut n cazul n
care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10 cicluri dupa care se
facereevaluarea pacientului.Fiecare ciclu se ncepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie.
Tehnica ventilatiei artificiale
ngenuncheati lnga pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa cu
o mna,n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul.

Inspirati profund aer aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. n
acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam .

Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. Tineti capul
nhiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului
sa revina.Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l administram.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea
inferioara asternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid
(locul de ntlnire acoastelor). La acest nivel lnga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv
degetul mijlociu si cel aratator,dupa care asezam podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua
degete plasate pe piept, aceasta este loculn care trebuie facute compresiunile toracice.

ngenuncheati lnga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul
inelar,pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de ntlnire a
coastelor).Ajungnd cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lnga el,
apoi asezampodul palmei celeilalte mini, acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile.

Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mna situata pe stern fara
cadegetele sa se sprijine pe torace.

Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala
apacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5
cm(numarnd cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de
80-100/min.

1.4.2 Victima nu respira dar are puls:

n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa
carevom anunta 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem, reevaluam starea pacientului si
vom actionan functie de ceea ce vom constata. n cazul n care situatia va fi nemodificata vom
continua ventilatiapacientului verificnd periodic pulsul pacientului.

1.4.3 Victima respira si are puls:

Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.
ngenunchind lnga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea
barbiei.Asezam bratul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de
corp, iar antebratul se ndoaie n sus. Vom trece celalalt brat al victimei peste torace aseznd dosul
palmeipe obrazul victimei.

Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragndu-l n sus si mentinnd piciorul pe
pamnt.Cu o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiul
pacientului.l vom ntoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot,
rearanjam capul nhiperextensie si deschidem gura.

Anuntam la 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia
si supraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical.

1.5 Dezobstructia cailor aeriene superioare

1.5.1 Pacient constient:
Obstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp
strain.Victima se va sufoca. Obstructia poate fi incompleta sau completa. Daca victima este constienta

va indica acest lucru prin prinderea gtului cu o mna sau cu doua mini.

n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si ncurajat sa
tuseasca.
Daca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra , numita manevra Heimlich; se
aplica atunci cnd obstructia devine completa. Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub
brate, ndepartati picioarele, aseaza-ti o mna la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid,

cu cealalta mna prindetimna nclestata si faceti miscari bruste nauntru si n sus.

Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rndul lui va comprima plamnii si presiunea creata
nbronhii va arunca corpul strain n cavitatea bucala. Faceti aceste miscari pna eliberati caile aeriene.

1.5.2 Pacient inconstient:

Daca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pamnt si aplicati aceeasi manevra, ncalecnd
picioarelevictimei. Reperati locul, aseznd podul palmei la mijlocul distantei dintre ombilic si
apendicele xifoid. Asezaticealalta mna peste aceasta (ca la masajul cardiac) si faceti compresiuni cu
miscari bruste n adncime si n sus.

Repetati aceste miscari de 4-5 ori dupa care, ntorcnd capul victimei ntr-o parte, verificati
cavitateabucala a acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca acesta nu este
vizibil, ncercati dinnou sa ventilati, observnd daca intra sau nu aerul. n caz de insucces repetati
manevra Heimlich pna cndcaile aeriene vor fi libere.

1.6 Aspiratia cailor aeriene

Din punct de vedere anatomic, caile aeriene sunt mpartite n cai respiratorii superioare si
inferioare,limita de separare fiind corzile vocale.
Cauzele comune de obstructie a cailor repiratorii superioare includ: limba, tesuturile moi, sngele,
voma,corpii straini si laringospasmul.
La nivelul cailor aeriene inferioare, obstructia poate fi cauzata de secretii, edem, brohospasm, snge
sicontinut gastric aspirat.
Eliberarea cailor respiratorii superioare se face utiliznd un aspirator si o sonda de aspiratie dura de
tipYankauer n cazul n care cauza obstructiei este un lichid, iar n cazul n care cauza obstructiei este
un corpstrain dur, cum ar fi un bol alimentar, atunci eliberarea cailor respiratorii se face cu ajutorul
manevrei Heimlich.

1.7 Ventilatia pe balon si masca

n cazul resuscitarii cardio-pulmonare materialele de care putem dispune pentru asigurarea avansata
acailor respiratorii si a ventilatiei adecvate includ:
Pipe Guedel sau cale oro-faringiana de diferite marimi:
Pipa Guedel poate fi folosita la orice pacient inconstient, rolul ei fiind mentinerea libera a cailor
aerienesuperioare. Pipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbii
mpiedicnd cadereaacesteia n spate, spre faringele posterior.
Alegerea marimii corespunzatoare pentru pipa se face prin masurarea distantei de la comisura bucala
launghiul mandibulei.

Introducerea pipei Gedel n cavitatea bucala se face tinnd pipa cu concavitatea n sus. Cnd vrful
pipei atingebolta palatina (cerul gurii) se roteste 180 de grade si se continua naintarea pna ce capatul
extern ajunge lanivelul arcadelor dentare.

Mastile de ventilatie gura la masca de diferite marimi, asigura protectia salvatorului n timpul
ventilatiei.La folosirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.

Cu capul asezat n hiperextensie se aplica partea ngusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm masca
pefata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea
concomitenta amandibulei cu celelalte degete.
Balonul de ventilatie

Balonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu oxigen. Folosind

balonulfara rezervor concentratia oxigenului n aerul ventilat nu depaseste 60 %, iar cu rezervor
suplimentar de oxigen(care se ataseaza la partea inferioara a balonului) se asigura o ventilatie cu
oxigen de 90 % sau chiar peste.

2 CAPITOLUL II
2.1 Principii de baza
Defibrilarea reprezinta utilizarea n scop terapeutic a curentului electric administrat in doze mari, ntruninterval foarte scurt de timp. Socul electric depolarizeaza instantaneu un cord cu activitate electrica
si mecanicaineficienta permitnd reluarea unei activitati contractile eficiente.
Argumentele defibrilarii precoce rezulta din urmatoarele: - ritmul cel mai frecvent ntlnit n SCR este
fibrilatia ventriculara - singurul tratament eficient al FV este defibrilarea. - succesul defibrilarii
depinde de rapiditatea efectuarii manevrei. - FV tinde sa se degradeze trecnd n asistola n cteva
minute.Multi dintre pacientii aflati n fibrilatie ventriculara au sansa supravietuirii fara sechele
neurologice chiardaca defibrilarea s-a efectuat tardiv (6-10 minute), cu conditia initierii si efectuarii
RCP pna la sosireadefibrilatorului. Manevrele de RCP pot mentine FV si contribuie la mentinera
perfuziei cerebrale si cardiace,n acelasi timp nsa nu pot,singure converti FV la un ritm normal.
Viteza efectuarii defibrilarii este factorul determinant al succesului manevrelor resuscitarii. Studiile
auaratat prezenta tahicardiei ventriculare ca ritm initial la persoanele care au facut SCR n prespital n
conditii ceexclud traumatismele. Acest ritm dureaza nsa foarte putin, trecndu-se rapid n FV, iar
pentru FV singurasansa de resuscitare este defibrilarea. n continuare proportia pacientilor care ramn
n FV descreste n fiecareminut, concomitent crescnd procentul asistolei, cu mult mai putine sanse de
resuscitare. Timp de 4 pna la8 minute aproximativ 50% din pacientii n colaps sunt nca n FV.
Repetnd ca viteza efectuarii defibrilariiramne factorul determinant, eforturile se vor concentra pentru
a scurta timpul de la aparitia SCR pna ladefibrilare. Acest lucru se poate face si implementnd
utilizarea pe scara larga a defibrilatoarelor semiautomate.

2.2 Tipuri de defribrilatoare

Ele sunt de doua tipuri: - manuale, unde este necesara o persoana calificata cu pregatire medicala,
pentru operarea lor - semiautomate, care au aparut recent, permitnd personalului fara pregatire
medicala sa foloseasca aparatul cu succes.

2.3 Defibrilatorul semiautomat

Avantajul defibrilatoarelor semiautomate este faptul ca, personalul care le opereaza, necesita mai
putinaexperienta, nefiind necesare cunostinte pentru interpretarea ritmurilor cardiace.
Acest lucru permite unei game largi de persoane (politie, pompieri etc.), sa efectueze actul de
defibrilarenaintea sosirii echipajelor medicale.
Succesul defibrilarii depinde de trecerea unui curent adecvat n vederea depolarizarii miocardului,
acestlucru fiind conditionat de pozitia electrozilor, impedanta transtoracica, volumul corpului
pacientului si energiafolosita la soc.
Operatorul va lipi electrozii de defibrilare de singura folosinta pe toracele pacientului si va apasa
pebutonul de analiza al defibrilatorului care la rndul sau va efectua monitorizarea si interpretarea
automata aritmului. Daca ritmul detectat necesita defibrilare, defibrilatorul se va ncarca automat, iar
operatorul va primiinstructiuni scrise si auditive pentru efectuarea socului apasnd pe un buton special
aflat pe defibrilator si nu peelectrozii de defibrilare.
Energia utilizata la prima defibrilare la adult este de 200 J, n cazul insuccesului se repeta nca o data
cu200 J, iar restul socurilor n timpul resuscitarii vor fi efectuate cu o energie de 360 J. Nu exista
limita lanumarul de socuri care poate fi efectuat.
Defibrilarile vor fi efectuate n grupuri de cte trei. Deoarece cele trei socuri pot fi efectuate rapid nu
estenecesara ntreruperea secventei de soc pentru efectuarea masajului cardiac si a ventilatiei. Dupa cel

de al treileasoc, aparatul analizeaza din nou ritmul cardiac si va indica verificarea pulsului de catre
salvator si continuareamanevrelor de resuscitare n cazul n care salvatorul nu identifica prezenta
pulsului.

2.3.1 Principiile defibrilarii precoce

Stabilesc ca tot personalul instruit n BLS trebuie sa stie sa utilizeze un defibrilator. Conceptul a fost
rapidacceptat si aplicat.
Personalul care efectueaza manevrele de BLS include: personal medical care lucreaza n spital
sauprespital, pompieri, politisti, alte categorii care pot interveni ca primi intervenienti n locuri si
situatii n carepoate apare stopul cardio-respirator (salvatori marini, montani, personal de nsotire sau
ngrijire, echipe deprim ajutor de pe platformele industriale, de foraj, etc.). Practic defibrilarea trebuie
considerata parte integrantaa BLS.
Defibrilatorul este un dispozitiv care descarca controlat soc elctric n vederea ntreruperii unei
aritmii.Vorbim de defibrilare cnd aritmia este FV si de cardioversie cnd este vorba de alte aritmiifibrilatie atriala,flutter atrial, tahicardie ventriculara.
Principalele componente ale unui defibrilator sunt: potentiometru variabil pentru selectarea nivelurilor
deenergie, un transformator de conversie a curentului alternativ n curent direct, un capacitor pentru
stocareaenergiei, un buton pentru comanda ncarcarii si altul pentru descarcare nchiznd astfel
circuitul dintre capacitorsi electrozi. Defibrilatoarele semiautomate prezinta cteva caracteristici:
legatura cu pacientul se efectueazaprin electrozi adezivi de defibrilare atasati la cabluri flexibil,
deasemenea aparatul contine un sistem de detectiesi analiza a ritmului programat pentru FV/TV. La
detectarea unui asemenea ritm defibrilatorul ,,indica operatorului sa administreze socul. Componenta
,,automata se refera la detectarea ritmului de catre aparatsi nu de catre operator.
Energie, intensitate, tensiune
PUTEREA(WATT)=U(VOLTI) x I(AMPERI)
ENERGIA(JOULI)=P(WATT) x TIMP(SECUNDE)
ENERGIA(JOULI)=U(VOLTI) x I(AMPERI) x TIMP(SECUNDE)
I(AMPERI)=U(VOLTI) / R(OHMI)
Desi operatorul selecteaza nivelul de energie, totusi fluxul de curent masurat n amperi este cel
caredefibrileaza. Cu o cantitate fixa de energie stocata n capacitor curentul administrat depinde de
impedanta(rezistenta) dintre electrozii defibrilatorului.
Importanta defibrilatoarelor semiautomate
Utilizarea defibrilatoarelor a fost mult timp rezervata personalului medical. La ora actuala aceasta
manevratinde sa devina parte componenta a BLS, motiv pentru care trebuie nsusit de personalul
instruit n acestemanevre.
Termenul de semiautomat implica existenta unui sistem de detectie si analiza a ritmului .Unele
dintreacestea sunt complet automate, altele fiind doar semiautomatr. Toate prezinta doi electrozi
adezivi cu dublu rol:culegerea informatiilor despre ritmul cardiac si administrarea socului electric.
Operatorul este cel care ataseaza cei doi electrozi, comanda aparatului sa analizeze ritmul si n situatia
ncare se impune, comanda administrarea socului. Este importanta aceasta ultima decizie a
operatorului.
Pasii operationali:

Porniti aparatul

Atasati electrozii

Comandati analiza ritmului

Urmariti instructiunile aparatului

Comandati descarcarea socului.

3 CAPITOLUL 3
3.1 Notiuni de anatomie a sistemului osteo-articular
Corpul omeneesc este mpartit n 4 segmente: Cap Gt Trunchi MembreCapul reprezinta segmentul
superior si este format din craniu si oasele fetei.
Gtul este segmentul care leaga capul de trunchi.
Trunchiul cuprinde trei regiuni: toracele abdomenul bazinul Toracele este regiunea superioara a
trunchiului, delimitata napoi de coloana vertebrala, nainte de stern,lateral de cele 12 perechi de coaste
si n jos de muschiul diafragm. Cutia toracica contine plamnii, inima,vasele mari, traheea, bronhiile si
esofagul.
Abdomenul este regiunea de mijloc a trunchiului, contine organele digestiei: ficat, stomac, intestin
subtiresi gros, pancreasul precum si splina si rinichii.
Bazinul este regiunea inferioara a trunchiului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne.
Portiuneainferioara a bazinului este pelvisul.
Membrele sunt parti ale corpului legate de trunchi, care se clasifica n membre superioare si inferioare.
Membrele superioare cuprind patru segmente: umar bratul este partea dintre umar si cot antebratul
reprezinta sectiunea dintre cot si mna mna este partea terminala a membrului superior.Centura
membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber
sitoracele osos. Ea este constituita din doua oase: clavicula si scapula.
Membrele inferioare cuprind: coapsa este portiunea dintre sold si genunchi gamba reprezinta portiunea
dintre genunchi si picior piciorul este partea terminala a membrului inferior.Centura membrului
inferior se compune din doua oase coxale. Oasele coxale se unesc inainte ntre ele, napoicu sacrul si
coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis.
Aparatul locomotor ndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. Este alcatuit
dinsistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia
de miscare.Oasele au rol n sustinerea muschilor si mentin pozitia verticala a corpului. Articulatiile
permit miscarileOaselor. Ele sunt mobile, semimobile si fixe. O articulatie este formata dintr-o cavitate
articulara fixa si un caparticular mobil, nconjurate de o capsula articulara. Muschii efectueaza
miscarile. Ele sunt nserati pe oase siproduc miscarea lor prin contractii. Deosebim doua categorii de
muschi: Muschii scheletici fixati pe oase sau muschi striati, care dau contractii si care servesc pentru
miscarile corpului.Muschii viscerali sau muschii netezi, sunt muschii organelor interne.Scheletul
omului este alcatuit din peste 200 de oase de diverse forme:
- lungi, late, scurte.
Scheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele fetei
Scheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele.
Coloana vertebrala este alcatuita din 33-34 de vertebre: 7 vertebre cervicale, 12 vertebre dorsale,5
vertebre lombare, 5 vertebre sacrale sudate ntre ele (sacrul) si 4-5 vertebre coccigiene sudate ntre ele.
Scheletul membrelor cuprinde scheletul membrului superior, scheletul membrului inferior.
Scheletul membrului superior este alcatuit din osul bratului sau humerus, oasele antebratului: cubitus
sauulna (nauntru), radius (n afara) si oasele minii.

Scheletul umarului este constituita din doua oase: clavicula si scapula.

Scheletul membrului inferior este alcatuit din osul coapsei sau femurul, oasele gambei: tibia (nauntru)
siperoneul ( n afara), rotula naintea genunchiului, oasele piciorului.
Oasele bazinului cuprind ilionul, ischionul si pubis.

3.2 Evaluarea primara a pacientului traumatizat

In cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim exact ce trebuie si ce nu trebuie sa
facem.Orice greseala comisa poate agrava starea bolnavului punndu-i viata n pericol.
Obiectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentului precoce
sicorect pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. Deci
principiulfundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul unei urgente este:
A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI !
Secventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele ntlnite la pacientii fara traumatisme.
Evaluarea zonei si siguranta salvatorului ramn n atentia noastra. Sa devina sigur locul accidentului:
semnalizare, stationarea vehiculelor ndepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza
accidentului evitnd riscurile si / sau agravareasituatiei.eliberarea cailor aeriene - n acest caz nu se
face hiperextensia capului ci subluxatia mandibulei. verificarea respiratiei prin: simt - vad - aud
verificarea pulsuluiDaca este necesar se ncep imediat manevrele de resuscitare exceptie fiind situatia
n care se constataexistenta unei hemoragii masive, situatie cnd se realieaza hemostaza apoi se vor
ncepe manevrele deresuscitare.
n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala.
Suspiciunea existentei leziunii de coloana cervicala apare: la orice pacient politraumatizat (pacientii
care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune viatan pericol). la orice pacient care a
suferit un traumatism la nivelul capului la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui n
apropierea capului la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul gtului la orice pacient care
prezinta crepitatii sau deformari la nivelul gtului pacientului la orice pacient care prezinta un status
mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...)Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei
cervicale se poate face numai pe baza examenuluiradiografic.
Atentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru
folosimgulere cervicale.
Gulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri: rigide, moi, dintr-o bucata, din doua bucati.

Pentru fixarea gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. Un salvator se
aseazala capul pacientului, va fixa capul si cu o miscare ferma va aseza capul n ax,

cel de-al doilea salvator v-a fixa gulerul cervical. Important este sa se ndeparteze toate hainele din
jurul gtuluipacientului. Se ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a gtului fara al mai misca.

3.3 Evaluarea secundara a pacientului traumatizat

Odata verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara, care consta dintr-o
evaluaremai detailata, din cap pna n vrful picioarelor, cautndu-se alte posibile leziuni.
Pentru a realiza o examinare amanuntita se dezbraca complet pacientul avnd totusi grija sa-l protejam
dehipotermie.
Evaluarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte:
Examen neurologic de baza - nivel de constienta cel mai simplu realizat conform Scalei Glasgow
1. Deschiderea ochilor
- spontan................................................... 4 puncte
- la cerere..................................................3 puncte
- la durere..................................................2 puncte
- nu deschide..............................................1 punct
2. Cel mai bun raspuns motor
- la ordin...................................................6 puncte
- localizeaza stimulii durerosi..................5 puncte
- retrage la durere................................... 4 puncte
- flexie la durere..................................... 3 puncte
- extensie la durere..................................2 puncte
- nici un raspuns.....................................1 punct

3. Cel mai bun raspuns verbal

- orientat................................................. 5 puncte
- confuz ..................................................4 puncte
- cuvinte fara sens .................................3 puncte
- zgomote................................................2 puncte
- nici un raspuns....................................1 punct
- dimensiunea pupilelor si reactia la lumina (trebuie sa fie egale si sa-si modifice dimensiunea
simultan, diminundu-se la lumina si marindu-se la ntuneric.
- evaluarea sensibilitatii si capacitatea de miscare a membrelor superioare si inferioare.
Evaluarea si tratamentul leziunilor capului, gtului
rani, contuzii, hemoragii se examineaza urechea, nasul, gura leziuni oculare leziuni osoase

Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul toracelui

evaluarea durerii si / sau a dificultatii respiratiei rani, contuzii, hemoragii leziuni osoase

Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul abdomenului si bazinului

a se evalua daca exista durere abdominala rani, hemoragii leziuni osoase, fracturile la acest nivel sunt
deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale interne, vase mari, rectul.
Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul extremitatilor
rani, contuzii sau hemoragii a se evalua existenta durerii se palpeaza pulsul periferic

3.4 Traumatisme osteo-articulare

Traumatismele osteo-articulare apar ca atare sau n cadrul unor politraumatisme.

3.4.1 Fracturi si imobilizarea lor

Fracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, constnd
nntreruperea continuitatii acestuia. n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de
intensitatea luifracturile pot fi de mai multe feluri:
fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte
fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga
fracturi directe - n care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturii
fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului
vulnerant.
De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere:
fracturispiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi fracturi complete, interesnd ntreaga
circumferinta aosului sau incomplete (partiale). La batrni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase
pot apare fracturi nurma unor traumatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit.
Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:
Semne de probabilitate - durere spontana sau ntru-n punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare impotenta functionala a membrului afectat - deformarea si scurtarea regiunii - echimoze tardive tumefactie, edem, cresterea temperaturii localeSemne de certitudine (semne sigure) - mobilitate
anormala n focar - perceperea palpatorie de crepitatii osoase - netransmiterea miscarilor distal de
focarul de fractura - ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase
METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL SUSPICIONARII UNEI
FRACTURIESTE EFECTUAREA RADIOGRAFIEI.
Fracturile se pot nsotii de o serie de complicatii:
Complicatii imediate: - transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa - lezarea vaselor sau
a nervilor aflate n vecinatate - infectia focarului de fractura
Complicatii tardive (ntrziate): - cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice) pseudartroza (ntrzierea consolidarii fracturii) - calusul vicios. Imobilizarea provizorie a fracturilor se
face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoasefracturate, pentru evitarea complicatiilor
care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. Mijloacele deimobilizare sunt atelele speciale
sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile lanivelul carora se aplica.
Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateralimobilizarea trebuie
sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului defractura. nainte
de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa a segmentului n ax.Acest lucru este
valabil numai n cazul fracturilor nchise. Fracturile deschise se imobilizeaza n pozitia gasita,dupa
pansarea plagii de la acel nivel, fara a tenta reducerea lor prin tractiune.
Tipuri de atele speciale:
- atele Kramer (confectionate din srma)
- atele pneumatice (gonflabile)
- atele vacuum
- atele improvizate: din scndura, crengi de copac...
Fracturile membrului superior:

Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediul de
predilectieconstituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizarea
provizorie este cucotul de partea bolnava mpins catre spate si n sus.
Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea
fracturii dreptatela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu ajutorul unei
esarfe.
Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate
face cuoricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.

Fracturile oaselor minii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete.

Fracturile membrului inferior:
Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc doua
atele inegale. Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a membrului inferior si se ntinde de
deasupra oaselorbazinului pna la calci. Atela mai scurta se aplica pe partea interna si se ntinde de la
regiunea inghinala pnala calci. Cnd femurul este fracturat n apropierea genunchiului imobilizarea
se poate realiza folosind osingura atela trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera
pna la calci.
Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela.
Fractura de rotula se produce prin cadere n genunchi, se imobilizeaza n atele posterioare.

Fracturile costale nu se imobilizeaza. Exceptie situatia voletului costal Voletul costal este minimum
dublafractura la doua coaste nvecinate. Imobilizarea se face prin nfundarea zonei respective
mpiedicnd astfelmiscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatea
respiratiei, miscareaparadoxala a segmentului (n inspir cnd toracele se destinde fragmentul se

nfunda; la expir cnd toracele semicsoreaza fragmentul se deplaseaza spre exterior), durere, cianoza.

Fracturile la nivelul bazinului. Odata depistata fractura la acest nivel pacientul ramne nemiscat, nu se
maipermite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.

3.4.2 Entorsa
Forma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre
suprafetelearticulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei
articulatii. Primul ajutorconsta n imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea, care este de
o mare intensitate.

3.4.3 Luxatia
Este leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor
careformeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). Dupa modul de producere
luxatiile potfi complete sau incomplete. Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului
afectat fara a tentareducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.

3.5 Traumatismele partilor moi

n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nchise - contuzii - sau deschise - plagi.

3.5.1 Contuziile
Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni
tisulare,pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant,
contuziile pot fisuperficiale, profunde sau mixte.
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din
tesutulsubcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea, devenind
vnata, apoigalben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi
sauorgane, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.

3.5.2 Plagile
Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. n cazul plagilor, o mare
importantaprezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. Astfel, se
considera o plagarecenta aceea careia i se aplica tratament ntr-un interval de 6-8 ore de la producere
(plaga neinfectata), pesteacest interval majoritatea plagilor fiind infectate.

Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si hemoragie
deintensitate variabila, care o nsoteste.
Tratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari ct mai rapide si
debuna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.

3.5.3 Hemoragii
Hemoragia reprezinta scurgerea sngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii
decontinuitate.
Dupa tipul vasului lezat poate fi: - arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat
si tsneste ritmic, sincron cu bataile inimii; - venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin
oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiuneconstanta, relativ modesta; - capilara: este o
hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala ahemoragiei;n
functie de sediul sngerarii: - externa: sngele se scurge n afara, printr-o solutie de continuitate
tegumentara ( plaga ) - interna: sngele se acumuleaza ntr-una din cavitatile normale ale organismului;
- exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea
sngelui laexterior pe cai naturaleepistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu cheaguri si eventual
resturialimentare;
n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi
varsaturacu aspect de zat de cafea (cnd sngele stagneaza n stomac).
melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios,
negru,moale, de aspectul si culoarea pacurei.
hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune;
Dupa cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi: - mica: se pierde o cantitate de snge pna la
500 ml - medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n
ortostatism; - mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele:
paloare, tahicardie,transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; - cataclismice: pierderi de snge de
peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;

3.5.4 Hemostaza
Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza.. Ea poate fi spontana n cazul unor hemoragii
mici,prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara
interventia altorpersoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva.
Hemostaza proviorie se poate realiza prin: compresiune digitala pansament compresiv
garouCompresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice
deasupra ranii ncazul unei hemoragii arteriale si sub plaga n cazul unei hemoragii venoase, tinnd
cont de sensul circulatiei.Cnd hemoragia nu poate fi stapnita prin compresiune exercitata la distanta,
se poate folosi compresiunedirecta n care caz compresiunea vasului ce sngereaza se face cu degetul
introdus direct n plaga. Aceastametoda nu poate fi dect de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta
care s-o suplineasca si sa o completeze.
Cteva exemple de posibilitati de compresiune digitala:

Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o
hemostazaprovizorie. n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o
crpa curata, pestecare se strnge pansamentul circular (fasa).

Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat folosind curea,
cravata,fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se
putea controla prinalte metode (amputatie de membru). Important este oprirea hemoragiei fara a
comprima excesiv tesuturile.Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n
portiunea de membru situatadedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate
duce la complicatii deosebit de grave.Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care
nsoteste bolnavul, si pe care se noteazaobligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a
aplicarii garoului. Din 30-30 minute se slabesteputin garoul pentru a permite irigarea segmentului de
membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.
Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care sngereaza.Cel
mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.

3.5.5 Pansamente
Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica:
La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina
carencepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprncenelor, pavilioanelor urechii dupa care
se trecesuccesiv nainte si napoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pna cnd
acopera tot capul.Capetele feselor se fixeaza apoi cu cteva ture circulare.

Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament n prastie, cu ajutorul unei
fsiide tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul
plagii,legnd capetele taiate ncrucisate.

La nivelul toracelui si abdomenuluise face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul

plagilorpenetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dect
plaga si-l vomfixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd
pansamentului safunctioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul
se v-a lipi de toracenepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul

se departeaza de pereteletoracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.

Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate
celepatru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior)
vom folosi unpansament umed.

La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, n spirala.

Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fi
imobilizat npozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.

3.6 Mobilizarea traumatizatului

3.6.1 Degajarea pacientului traumatizat
La locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa
apara.Degajarea victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect
efectuata poateagrava foarte mult situatia pacientului.
Urmatoarele situatii pot impune degajarea pacientului: - pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau
foc - pacientul se afla ntr-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna - pacientul se afla ntr-o masina
cu pericol iminent de explozienainte de a ncepe degajarea victimei se verifica sa nu fie prinse
picioarele pacientului de pedale, se desfacecentura de siguranta.

Salvatorul introduce o mna sub bratul victimei si va mentine capul n ax,

iar cealalta mna se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari usoare
sencearca scoaterea ei din autoturism, avnd permanent grija de mentinerea capului imobilizat de
umarulsalvatorului.

Odata scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte
marestrictete si anume: capul va fi mentinut n permanenta n ax.

n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, examinarea nu se poate face dect dupa asezarea
lui ndecubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. Unul
dintre salvatorise aseaza la capul victimei, l v-a pune n ax si l v-a imobiliza comandnd ntreaga
operatiune de ntoarcere.Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, ct mai aproape de ea,
ridicnd bratul dinspre salvatori n sus,lnga capul victimei. La comanda celui aflat la cap, toti
salvatorii vor efectua ntoarcerea n acelasi timp,mentinnd n permanenta coloana pacientului n ax.

O data asezat pe spate se poate efectua examinarea primara si secundara a pacientului iar pentru
transportse poate folosi targa metalica, de lemn sau vacuum.

3.6.2 Transportul traumatizatilor pe targi

Pentru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati: Una din variante ar fi
prin asearea targii lnga victima, la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceastase ntoarce
lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne ajuta de aceasta metoda este nevoiede
minimum patru salvatori. Unul din salvatori se aseaza la capul pacientului mentinndu-l n ax, ceilalti
treisalvatori se vor aseza lateral de pacient astfel: un salvator se pozitoneaza n dreptul toracelui
aseznd o mnape umarul victimei si cealalta mna la nivelul soldului, al doilea salvator se
pozitioneaza n dreptul solduluiaseznd o mna la nivelul toracelui ncrucisnd mna lui cu cea a
salvatorului asezat n dreptul toracelui.Cealalta mna o va aseza pe coapsa victimei. Cel de al treilea

salvator se aseaza n dreptul picioarelor victimei.

O alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la comanda
celui carefixeaza capul victimiei. Salvatorii si vor introduce minile sub pacient cu palma orientata n
sus, ei fiindasezati la acelasi nivel descris mai sus. Cea de-a treia varianta necesita de asemenea
minimum patru persoane. Unul asezat la capul victimei, fixeazacoloana si comanda miscarile. Ceilalti
se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din aceasta pozitie.Dupa ce este ridicat o alta persoana
v-a mpinge targa sub pacient.

Targa metalica are avantajul ca este format din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea lui.Se
poate regla lungimea targii n functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza targa este nevoie de
asemeneade minimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si tine capul imobilizat v-a conduce
operatiunea.Ceilalti salvatori vor ntoarce victima lateral odata pe partea stg apoi pe partea dreapta,

astfel nct sa se poatepozitiona targa sub pacient.

Targa vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se folosi
pentrutransportul pacientului traumatizat. Targa vacuum fiind de fapt o saltea din care se extrage aerul,
ea poate fimodelata dupa forma corpului victimei. Acest lucru asigura o imobilizare suplimentara a
coloanei cervicale,nepermitndu-i nici miscarea de lateralitate miscare care era totusi posibila prin
simpla folosire doar a guleruluicervical.

4 CAPITOLUL IV
4.1 Arsuri
Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii.
Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura nalta,
metalencalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti.
Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de
substantealcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.
Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.
Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.
Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al
arsurii.Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9.

Prin aceasta regula se poate exprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care
suntexprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua.
De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a ntregului membru inferior este de 18%. Total arsura
a afectat27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit
deoarece laaceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar
membrele inferioaresunt reprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul.
Localizari periculoase si arsuri grave sunt: fata, gtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de
complicatii la nivelul aparatului respirator toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), minii,
peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziunicirculare la nivelul membrelor. arsurile care
depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura arsurile de gradul III si care

depasesc 10 % din suprafata corpului arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi
moi arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electricn functie de gradul de distrugere
al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:

Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata
pielii,edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea
ndelungatasi nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o
pigmentatie bruna urmatade descoamatie.
Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitia
flictenelor,vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvina
extravazata. Acest tip dearsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au
actionat o durata scurta asupra pielii.Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase
de la acest nivel.
Arsura de grad III intereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu
maieste att de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse
complet.
Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

Primul ajutor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate.
Sigurantasalvatorului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de
constienta si evaluareafunctiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile.
Caracteristici:
n cazul arsurilor provocate de flacara. Important n aceste situatii este oprirea ct mai rapida a arderii
cujet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cnd flacara este deja stinsa, deoarece n acest
momentarsura se poate propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza hainele pacientului cu
conditia ca acesteasa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare.

Odata cu dezbracareapacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie.

n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa n aceste
situatiitrebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta
cauzatoare.Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia
substantei si proprietatilesubstantei.
n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursa de
curent(sau invers). Totdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala
(datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni att la suprafata ct si n
profunzimea organismului.Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si
poarta de iesire a curentului electric.Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii
privind traseul urmat de curent prin organism.Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare.
Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iardaca traseul intersecteaza inima pot aparea
tulburari n activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea.
Generalitati: Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate Este interzisa folosirea
cremelor, ungventelor, substantelor uleioase Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe
foarte curate, umezite. Nu se pune gheata n contactdirect cu tegumentul. Se acopera pacientul pentru a
preveni pierderea de caldura.

4.2 Hipotermia
O temperastura centrala mai mica de 350 C se numeste hipotermie. Valoarea normala a
temperaturiicorpului este cuprinsa ntre 36-370C
Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii,
drogatii,necatii. Temperatura corpului se pierde mai repede n apa dect n aer. n functie de
severitatea hipotermieisemnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau
nemasurabila, nivelul deconstienta alterata sau coma.
Primul ajutor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este
atentiadeosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau
necoordonata poateagrava situatia sau poate duce la stop cardiac. n cazul pacientilor aflati n stop
cardiac masajul cardiac estemai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid.
HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT
PNA CE NU ESTE RENCALZIT.

Rencalzirea hipotermicilor se face lent, 10C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este
dedurata mai lunga, pna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita
dect dupace temperatura corpului este peste 30 de grade C.
Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt: - rencalzire externa pasiva, consta din nvelirea
pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant cald.Acest tip de rencalzire se foloseste pentru
pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperaturacentrala de peste 32 grade C. rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa ncalzita la 40
grade Csau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita
pentru pacientiiaflati n hipotermie medie cu o temperatura centrala pna la 31 grade C sau cel mult 30
grade C. Imersia n apacalda se foloseste atunci cnd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru
fiind aplicabil la cei care aupierdut temperatura n mod rapid. - rencalzirea activa centrala - folosite n
unitati spitalicesti.

4.3 Inec
necul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.
Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie sa
eviteorice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine echipamentul
potrivit pentruintrarea n apa rece. Orice pacient nnecat este suspicionat de existenta leziunii de
coloana cervicala, victimase pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare
naintea scoaterii victimei din apa.Indiferent carui fapt se datoreaza necul, din punct de vedere
fiziologic nti se instaleaza stopul respirator apoiapare stopul cardiac. Acest lucru apare ca urmare a
nchiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce lastop respirator si ca urmare a hipoxiei se
instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plamniipacientilor nu sunt inundati de apa.
Din punct de vedere al primului ajutor nu are importanta faptul ca neculeste n apa dulce sau n apa
sarata. n cazul n care victima revine complet la starea de constienta dupa scoatereaei din apa, ea
trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este farasimptomatologie
semnificativa, aici se tine sub observatie pentru minimum 6 ore.

4.4 Intoxicatii
Intoxicatiile cu CO
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile
incomplete.Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.
Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea
constientei,aspect visiniu al pielii.
Conduita de urmat: siguranta salvatorului. Nu este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze
faraechipament de protectie.
n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai rapid la o
unitatespitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii mari.
Intoxicatiile cu medicamente
Apar n doua circumstante: accidental mai ales la vrstele extreme si voluntar cel mai frecvent
fiindintoxicatii polimedicamentoase.
Semne generale prezentate: agitatie sau somnolenta, tulbari de constienta, poate exista o halena
specifica,dureri abdominale, varsaturi, diaree.
Conduita de urmat: Protocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale (ABC)
alepacientului se respecta. Totdeauna se cauta cutiile de medicamente, flacoane, folii din jurul

pacientului si elevor fi transportate mpreuna cu pacientul la spital. Daca pacientul este constient se
poate tenta provocarea devarsatura, iar n cazul victimei inconstiente se va transporta n pozitia laterala
de siguranta.
Intoxicatia cu substante caustice
n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau
bazeputernice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si gradul de
toxicitateleziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza.
Manifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la
nghitire,varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de soc se
poate instalafoarte rapid, chiar la cteva ore dupa ingestie.
Conduita de urmat:
Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor
vitale(ABC). n cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita
contactul direct dintregura salvatorului si gura pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista
salvatorului. Este interisaprovocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. Exemplu: n
cazul intoxicatiei cu acizi nu seadministreaza lapte sau uleiuri.
Intoxicatia cu ciuperci
Apare cel mai frecvent n mod accidental.
Manifestari clinice: colici abdominale, greturi, varsaturi, stare generala alterata.
Conduita de urmat: Prezentare ct mai rapid la medic. Cu ct se ntrzie nceperea tratamentului
adecvatsituatiei, cu att urmarile pot fi mai grave. Se tenteaza provocarea de varsaturi, se
administreaza substantepurgative (sare amara).
Intoxicatia cu fum
Deseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este
cauzacea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu.
Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor
nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.
Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta
si afunctiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul ct mai urgent
la spital cuadministrare de oxigen ,precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta
n pozitia lateralade siguranta.

4.5 Electrocutarea
Accidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare
aproducerii unui arc electric. n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului - contracturi musculare generalizate - pierderea constientei si chiar
moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si
gravitate se datoresctransformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie
calorica. Voltajul arde siintensitatea omoara.
Conduita de urmat:

Siguranta salvatorului. Nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric. Se ntrerupe sursa
decurent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliznd un obiect uscat ca de exemplu o coada
de matura,haine uscate, avnd grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constienta si
a functiilor vitale(ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei
leziunii de coloana cervicala.Daca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de
resuscitare cardio-pulmonara dupa ce afost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii
electrocutati se transporta la spital.

IPSSM 3
Aprob ,

PROCEDURA INTERNA IN CAZUL IN CARE AVEM O

SALARIATA GRAVIDA conform OUG 96/2003
Aceasta procedura are drept scop stabilirea unui cadru unitar de lucru privind situatiile in care avem in
societate o salariata gravida.
In termen de 10 zile lucratoare de la data instiintarii de catre salariata gravida, angajatorul are obligatia sa
instiinteze autoritatile.
In acesta situatie trebuie parcurse urmatoarele etape:
1. Salariata anunta in scris angajatorul despre situatia sa, instiintarea va fi insotita de o adeverinta de la
medicul de familie sau de la medicul ginecolog.
Aceasta completeaza un formular de instiintare pe care il depune la asistenta directorului general .
2. Asistenta pregateste dosarul si il transmite medicului de medicina muncii. Dosarul trebuie sa contina
urmatoarele :
Instiintare catre MEDICUL DE MEDICINA MUNCII . Si copii dupa urmatoarele documente:
Formularul de Instiintare de la angajata gravida catre Conducerea societatii ;
Adeverinta de la medicul de familie care atesta starea gravida / sarcina ;
Fisa Postului ;
Buletin identitate/ Carte de identitate.
Fisa de expunere la risc profesional pentru locul de munca unde isi desfasoara activitatea.
3. In baza dosarului, asitenta directorului general instiinteaza Inspectoratului Teritorial de munca (ITM).
Acesta anunta telefonic medicul si trimite dosarul catre acesta ( fax / posta).
4. Medicul de medicina muncii este obligat sa faca la fata locului evaluarea riscurilor la care este
supusa salariata gravida.
5. Din evaluarea riscurilor rezulta : un raport de evaluare a riscurilor (de la ITM) si o informare catre
salariata.
In termen de 30 de zile de la data instiintarii initiale, asistenta directorului general trimite copii dupa
aceste rezultate catre : ITM (copiii + anexa 3), Directia de sanatate publica, Directorul General si
pastreaza o copie.
In cazul in care raportul specifica luarea unor masuri la locul de munca, societatea este obligata sa ia
masurile prevazute in raport.
Daca Medicul de Medicina Muncii recomanda concediu de risc maternal si salariata refuza sa
beneficieze de aceasta recomandare, aceasta trebuie sa dea o decleratie pe propria raspundere (de
refuz). Asistenta Directorului solicita aceasta declaratie de la salariata si o anexeaza dosarului.
Asistenta directorului are obligatia sa urmareasca finalizarea procedurii.

1/1

Aprobat ,

IPSSM 4

MASURI CE SE IMPUN PENTRU MUNCA IN

CONDITII DE TEMPERATURI RIDICATE

1.
Pentru perioadele cu temperaturi de peste 33C:
Intreruerea lucrului pentru persoanele:
Cu tensiune mare:incepand de la 15 cu 9;
Operate la cord ;
Cu tulburari neurologice(crize epileptice,tulburari de echilibru si accidente
vasculare in antecedente);
Probleme endocrinologice (afectiuni ale tiroidei,spasmofiliile);
Conducatorul unitatii va dispune incetarea activitatii persoanelor cu astfel de
afectiuni(depistate in urma controalelor medicale periodice) iar alte persoane care au
probleme asemanatoare de sanatate(dar nementionate in fisele medicale) vor da o
declaratie pe proprie raspundere urmand apoi sa fie consultati medical pentru a se
confirma diagnosticul.

2.

Pentru perioadele cu temperaturi peste 37 ,cand indicele de

temperatura-umiditate(ITU) depaseste valoarea de 80 unitati:
In sectoarele de activitate cu personal tehnico administrativ ,precum si
personalul care lucreaza in ateliere ,unde nu sunt prevazute instalatii de
climatizare , formatii de lucru care lucreaza in aer liber ,se vor lua urmatoarele
masuri:
Reducerea timpului de lucru(ineperea programului de lucru mai devreme
cu o ora si terminarea acestuia la ora 11 sau 12)
Esalonarea zilei de lucru in doua perioade, pana la orele 11 o perioada si
dupa ora 17 a doua perioada.
Asigurarea fiecarui salariat a unei cantitati de apa minerala de cel putin 2
litri/zi.
Reducerea intensitatii si ritmului de lucru,
Alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus in locuri umbrite,
Retragerea formatiilor care lucreaza in aer liber si mutarea acestora la alte
locuri de munca aflate in interior sau in locuri cu umbra,
Daca situatia o impune ,activitatea se va intrerupe definitiv si va fi reluata
atunci cand conditiile de temperatura permit reluarea acesteia.

In functie de fiecare sector de activitate ,conducatorul unitatii va lua masurile care

se impun astfel incat sanatatea angajatilor sa nu fie afectata.
Deasemenea se vor asigura ,pentru locurile de munca izoate sau aflate in afara
oraselor, mijloace pentru a transporta la spital persoanele care prezinta afectiuni datorate
temperaturilor ridicate(stari de lesin,convulsii etc.).

URGENTE MEDICALE DETERMINATE DE

EXPUNEREA LA CALDURA
(Extras din ,, PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI elaborata de Institutul
National de Cercetare- Dezvoltare pentru Protectia Muncii)

GENERALITATI
Se considera ca temperatura medie normala a corpului este de 37 C.
O persoana sanatoasa,aclimatizata cu mediul,poate sa-si mentina aceasta
temperatura conservandu-si caldura intr-un mediu rece si disipand caldura intr-un mediu
cald.Atunci cand o persoana are o stare de sanatate precara sau este supusa unei
temperature extreme ,mentinerea echilibrului termic poate cauza una sau mai multe din
imbolnavirile urmatoare:crampe calorice,colaps caloric,soc caloric si insolatie.In timp ce
fiecare din acestea prezinta manifestari diferite asupra organismului,regulile de prevenire
sunt in mare parte aceleasi.

PREVENIRE
Si persoanele sanatoase, care se adapteaza mai usor in conditii de ambianta calda
trebuie sa ia anumite masuri de prevenie. Astfel:
Expuneti-va in mod gradat la asemenea temperatura ambianta;
Dozati efortul fizic, pentru a nu suprasolicita mecanismele de termoreglare.
Inlocuiti pierderea de lichide determinate de transpiratie.Se recomanda sa beti apa
la temperatura camerei cu un mic continut de sare:amestecati 5 g de sare de
bucatatarie (cca.1 lingurita rasa) cu 1 l de apa pentru a obtine o solutie sarata de
0,5%.Bauturile reci precum si bauturile alcoolice sunt contraindicate.
Evitati expunerea indelungata la un soare puternic si protejati-va capul impotriva
razelor solare.

TIPURI DE URGENTE DE EXPUNERE LA CALDURA

CRAMPELE CALORICE
Sunt crampe musculare dureroase care se manifesta de obicei la picioare si la
muschii abdominali,insotite de dureri musculare si transpiratie abundenta.
Nu este o imbolnavire grava si de regula se poate rezolva prin acordarea primului
ajutor.
Cele mai evidente semne sunt:
Transpiratie abundenta;
Crampe musculare localizate la extremitati si abdomen.

Primul ajutor:

Scoateti victima din ambianta termica calda si asigurati-i odihna intr-un loc
racoros.
Dati victimei constiente sa bea apa usor sarata.
Daca spasmele continua,dupa 10 min.se mai consuma un pahar de apa.
Daca spasmele nu au disparut,nu mai oferiti apa.Starea persoanei poate fi mult
mai grava si este nevoie de asistenta medicala.

COLAPSUL CALORIC
Epuizarea datorata caldurii,denumita colaps caloric apare atunci cand transpiratia
excesiva determina o pierdere mare de apa si saruri si atunci cand conditiile climatice
impiedica disiparea caldurii corpului prin evaporarea transpiratiei.
Munca fizica grea intr-un mediu cald cu umiditate ridicata si purtarea unor haine
groase intr-un climat cald constituie cauze obisnuite.
Victima poate prezenta toate sau cateva dintre urmatoarele semene si simptome:
Temperatura corpului usor crescuta ;
Puls slab si rapid;
Piele palida,rece si lipicioasa;
Respiratie rapida si lipicioasa;
Respiratie rapida si superficiala;
Vedere incetosata,ameteli si dureri de cap,pana la pierderea cunostintei;
Crampe ale extremitatilor si abdomenului,senzatie de greata si voma.

Primul ajutor este o combinatie de procedee pentru ingrijirea crampelor si a starii de soc.
Procedati astfel:

Culcati persoana intr-un loc racoros,cu picioarele mai sus decat nivelul corpului;
Slabiti imbracamintea la gat si talie,scoateti hainele de prisos;
Dati victimei sa bea cat poate apa salina 0,5 %.
Puneti victima inconstienta in pozitie de recuperare;
Supravegheati respiratia;
Transportati victima pentru asistenta medicala.

SOCUL CALORIC
O expunere prelungita intr-o ambianta termica foarte calda,cu miscare redusa a
aerului determina eforturi intense ale mecanismului de termoreglare a organismului
ducand la deteriorarea acestora,la incetarea transpiratiei si la cresterea rapida a
temperaturii corpului.
Socul caloric apare ca rezultat al prestarii unei activitati cu efort fizic mare la
temperaturi foarte ridicate;chiar daca transpiratia este prezenta,temperature corpului
creste.Daca nu se acorda primul ajutor ,socul caloric poate duce la o continua deteriorare
a starii organismului pana la moarte.Este necesara asistenta medicala imediata.

O victima in stare de soc caloric prezinta urmatoarele semne si simptome:

Temperatura corpului ridicata,ajungand la 42 C pana la 44 C;
Puls rapid si foarte slab;
Respiratie zgomotoasa;
Piele rosie,fierbinte,uscata sau umeda;
Convulsii musculare,stare de greata si voma;
Dureri de cap,ameteli agitatie,
Evolutie catre o stare de inconstienta si coma.

Temperatura corpului si aspectul pielii sunt cele doua semne care vor evidentia
existenta socului caloric,deosebindu-l de colapsul determinat de caldura.
In cazul colapsului ,temperature corpului este aproape de normal iar piele este
umeda si rece.
Temperaturile foarte ridicate ale corpului precum si pielea fierbinte ,rosie uscata sau
umeda in cazul socului caloric impun acordarea imediata a asistentei medicale,pentru a
impiedica deteriorarea functiilor nervoase superioare si pentru a salva viata victimei.

Primul ajutor
Asigurarea scaderii temperaturii corpului este cea mai urgenta masura in
acordarea primului ajutor in caz de soc caloric.Viata victimei depinde de rapiditatea cu
care se actioneaza.
Procedati astfel:
Duceti persoana intr-un loc racoros si umbrit;
Scoateti orice imbracaminte este de prisos;
Puneti persoana intr-o baie rece sau stergeti-o cu un burete cu apa rece,in special
sub brat,gat,cap,si zona pelviana;
Asezati victima intr-un loc in pozitie de siguranta,atunci cand temperatura a
scazut;
Supravegheati respiratia;
Transportati persoana pentru asistenta medicala,cu o ambulanta racoroasa.

INSOLATIA
Este determinata de actiunea directa,brutala si prelungita a razelor solare asupra
capului si cefei.Ele supraincalzesc oasele craniului si acesta mai departe ,meningele si
chiar substanta cerebrala.
In forma usoara,insolatia se manifesta prin:dureri de cap,ameteli,dureri in
regiunea inimii aparute brusc,nevoia de a urina,piele fierbinte si rosie,ceafa
rigida,senzatie de infundare a urechilor,puls rar,moleseala.
Formele mai severe se manifesta prin: durere de cap foarte puternica,accelerarea
respiratiei si a pulsului,maxilare inclestate,ceafa rigida ,lesin.

Primul ajutor

Scoaterea bolnavului de sub influenta razelor solare si asezarea lui la umbra,in

pozitie culcata sau semisezand cu capul ceva mai sus,cu cravata scoasa,descheiat
la gat,dezbracat de haine;
In forma cu puls rapid si respiratie accelerata trebuie asezat la nivelul
corpului,fara perna;
Aplicatii reci pe cap;
Administrarea de bauturi dulci ca ceai sau cafea,sucuri de fructe.

Daca bolnavul si-a revenit ,nu va fi lasat sa se expuna din nou la soare.

IPSSM 5

APROBAT
ADMINISTRATOR

PLAN DE PREVENIRE SI PROTECTIE PENTRU ANUL 2013

Nr.
crt

Loc de munca/post
de lucru

Personal
administrative
Profesori

Riscuri evaluate

1. Deplasri ale mijloacelor de

transport aflate la ncrcare
descrcare in interiorul
(perimetrul) societatii.
2.Electrocutare prin atingere
directa sau indirecta a cablurilor
de alimentare cu izolatia
deteriorata de la instalatiile
electrice,echipamente tehnice.
3.Incendiu provocat de instalatia
electrica, corpuri de incalzit sau
iluminat nesupravegheate,tigari
nestinse,etc.
4. Cadere la acelasi nivel prin
alunecare

Masuri tehnice

Masuri
organizatorice

Masuri
igienicosanitare

Masuri de
alta natura

Actiuni in scopul
realizarii masurii

Termen de
realizare

-reparatiile instalatiilor
electrice interioare se
vor face numai de catre
personal autorizat;
respectarea regulilor de
fumat in incinta unitatii;
-dotarea locurilor de
munca cu mijloace de
prima interventie in caz
de incendiu

-se vor respecta

caile
de
circulatie
stabilite
in
interiorul
societatii,evitan
du-se caile de
circulatie
ale
autovehiculelor.
instruire
corespunzatoare
a personalului;

-asigurarea de
dotari
social
sanitare
corespunzatoare
-asigurarea cu
materiale
igienicosanitare;
-dotarea
locurilor
de
munca cu truse
prim ajutor;
-control medical
periodic

-amenajare
ergonomica a
locurilor de
munca.

-semnalizarea
cailor de circulatie
din
interiorul
unitatii;
-semnalizarea
tensiunii
pe
conductorii
si
consumatorii
electrici;
-stabilire locuri cu
risc de incendiu si
locuri de fumat

Periodic

Persoana
care
raspunde de
realizarea
masurii
Angajator
Personal
angajat
Sefi puncte
de lucru

Obs

Conducator auto si
Sofer

1.Lovire de ctre alt mijloc de

transport la manevre: n timpul
rulrii la traversare ci ferate fr
bariere, la staionare pentru
ncrcare descrcare, alimentare
cu combustibil ,depanare pe
teren
2. Deviere de la traiectoria
normala, rsturnare, tamponarea
autovehiculului, datorita unor
defectiuni tehnice (defectiuni
sistem frnare, motor, instalaie
electrica, sistem de direcie) sau
uzurii (explozie cauciuc, uzura
anvelope )etc..
3.Proiectare de corpuri sau
particule de ctre roile altor
autovehicule, spargerea
parbrizului, corpuri czute din
autovehicule aflate n micare
sau sau cu gabarit depit
nesemnalizat etc
4.Deplasri staionri n zone
periculoase- deplasarea pe
suprafa cu polei ghea,
traversare ape prin vaduri
nesemnalizate, nerespectarea
regulilor de circulaie priving
parcarea, circulaia pe sens unic,
intrarea cu autovehicule n locuri
interzise datorit gabarit,
greutate circulaie alte mijloace
de transport, teren instabil,
muchii trepte nivel, etc.
5.Efectuarea de reparaii sau
lucrri neprevzute prin sarcina
de munc
6.Nerespectarea regulilor de
circulaie cu autovehicule
(parcare, garare circulaie
,plecare n curs, timp odihn,
semnalizare depanare pe traseu
etc.)
7.Neutilizarea mijloacelor de
protecie din dotare (aprtori,
semnalizare avertizare, calare
numai cu cricul, neutilizarea
frnei de serviciu etc

-dotare mijloace auto cu

mijloace
de
prima
interventie in caz de
prim ajutor si incendii.
verificari periodice ale
mijloacelor
auto
si
efectuarea
reviziilor
periodice
conform
legislatiei in vigoare;
-efectuarea inspectiilor
tehnice periodice
-verificari
ale
autovehiculelor zilnice
inainte de plecarea in
cursa in conformitate cu
normele
specifice
transporturi rutiere
-efectuarea inspectiilor
tehnice periodice
efectuarea reparatiilor
,reviziilor se vor face in
unitati specializate sau
de catre personal propriu
calificat
in
locuri
amenajate
-dotare mijloace auto cu
scule,dispozitive
semnalizare,conform
legislatiei de circularie
pe drumurile publice si
normalor specifice de
transporturi rutiere
-dotare corespunzatoare
a autovehiculelor cu
dispozitive
corespunzatoare
destinate
efectuarii
interventiilor accidentale
de traseu

instruire
personal privind
circulatia
pe
drumurile
publice conform
legislatiei
in
vigoare
-exploatarea
mijloacelor auto
de
catre
personal
muncitor
in
conformitate cu
categoria
de
auto mentionata
in permisul de
conducere

-asigurarea de
dotari
social
sanitare
corespunzatoare
-asigurarea cu
materiale
igienicosanitare;
-dotarea
locurilor
de
munca cu truse
prim ajutor;
-control medical
periodic si
psihologic.

Selectie a
personalului
la angajare;
-testari
periodice
conform
noului cod
rutier

-incadrare
de
personal apt din
punct de vedere
medical
si
psihologic;
-asigurarea
mijloacelor auto
cu
materiale
destinate
interventiei
si
semnalizarii
in
traffic;
-inspectii tehnice
periodice.
--elaborare
de
instructiuni proprii
conforme
cu
sarcina de munca
si
lucrarile
executate.

Periodic

Angajator
Personal
angajat
Sefi puncte
de lucru

CAPUL
Sa fie centrat pe mijlocul
monitorului, la o lungime de
brat de acesta si cu marginea
de sus a ecranului la nivelul
sprancenelor
UMERII
Sinuti confortabil in jos si
cu spatele drept,
mentinand curbura
lombara

GATUL
Drept, fara a fi inclinat
fata-spate
DEGETELE
Usor indoite
spre palma
TALPILE
Lipite de
pardoseala

COATELE
Relaxate, apropiate
de corp la
aproximativ 900
INCHEIETURILE
Relaxate intr-o pozitie neutra,
fara sa se sprijine de marginea
biroului
GENUNCHII
Putin mai jos decat coapsele
SCAUNUL
Impins usor inainte

POZITIE
INCORECTA

CORECT
GRESIT

Cercetatorii sustin ca
pozitionarea mainii pe
aceeasi axa cu
antebratul , intr-o
pozitie relaxata, reduce
stresul exercitat asupra
musculaturii si
tendoanelor.
La lucrul pe tastatura,
incheietura nu trebuie
sprijinita.

CORECT
GRESIT

Zona rar utilizata

Zona ocazional
utilizata

Zona frecvent
utilizata

GRESIT

CORECT

Mouse-ul trebuie sa fie tinut in palma, intr-o pozitie fireasca, evitand sprijinirea
incheiturii. Miscarea trebuie facuta din brat si umar, nu doar din incheietura.
Mouse-ul trebuie pozitionat la aceeasi nivel cu tastatura.
Evitati sa tineti degetul aratator ridicat intre doua clicuri.

GRESIT
CORECT

GRESIT

CORECT

Cercetatorii sustin
ca pozitionarea
mainii si
incheieturii pe
aceeasi axa cu
antebratul , intr-o
pozitie relaxata,
reduce stresul
exercitat asupra
musculaturii si
tendoanelor.

Stand in fata
scaunului, ajustati
inaltimea acestuia
pana la nivelul
genunchilor.

Dispozitiv
de reglare a
spatarului
pe verticala

Asezati-va in asa fel,

incat distanta intre
marginea scaunului si
picior sa fie cat
dimensiunea unui pumn

Suprafata
abraziva

Ajustati
scaunul in
functie de
pozitia
corpului de
cate ori este
nevoie.
Ajustati spatarul
scaunului astfel incat sa
fie pozitionat in zona
lombara

Dispozitiv de reglare
a spatarului in
pozitia fata-spate

Minim 5
rotile

Strangeti
spatarul
scaunului astfel
incat sa nu
cedeze sub
greutatea
corpului.

Levier de
ajustare

Folositi scaune
cu brate
ajustabile doar
daca acestea nu
impiedica
lucrul.

Monitorul trebuie plasat la o lungime de brat in fata utilizatorului, usor inclinat in

spate. Partea de sus a monitorului trebuie sa fie la nivelul ochilor sau putin mai
jos. Lumina naturala trebuie sa cada perpendicular pe monitor.

Sub masa de lucru trebuie sa

fie suficient spatiu pentru
picioare, iar pe aceasta nu se
vor pastra decat obiectele
imediat necesare.

Inaltimea suprafetei de lucru

trebuie reglata la nivelul
coatelor, cand bratele sunt
intinse pe langa corp.
Daca folositi o suprafata
nereglabila:
-Ajustati inaltimea scaunului
pentru ca tastatura sa fie la
nivelul cotului;
-Daca picioarele nu se sprijina
pe pardoseala, folositi un
sprijin.

Zona rar utilizata

Zona ocazional utilizata

Zona frecvent utilizata

Zona frecvent utilizata: este zona in care sunt obiectele cele mai des folosite
(tastatura, mouse).
Zona ocazional utilizata: zona in care sunt obiectele folosite periodic (telefon,
calculator, index telefonic).
Zona rar utilizata: zona in care sunt doar obiectele folosite rar (ceas, plante, penar)

Iluminatul
Iluminatul natural
trebuie sa cada
perpendicular pe
monitor si se vor
folosi storuri pentru
controlul intensitatii
luminii.
Iluminatul artificial
va fi pozitionat exact
deasupra
monitorului.
Aerul conditionat sau
gurile de ventilatie
vor fi situate departe
de masa de lucru.

IPSSM - 7
Aprobat,

Conducatori auto si pietoni.

Prevederi generale
1.
Prevederile prezentelor Instructiuni proprii se aplica cumulativ cu prevederile actelor
normative de securitate si sanatate in munca,in vigoaresi selectiv cu prevederile
Regulamentului de circulatie pe drumuri publice,pentru mijloacele de transport auto (Legea
49/2006 pt aprobarea OUG 195/2002) .
2.
Prin conducatori auto se intelege salariatul societatii care conduce o masina de serviciu,
in drumul sau de la domiciliu la serviciu si inapoi,sau la/de la obiectivul de vizitat in interesul
serviciului,pe traseul cel mai scurt.
3.
Prin pieton se intelege salariatul societatii care se deplaseaza la/de la domiciliu spre
serviciu,sau la/de la obiectivul de vizitat in interesul serviciului,pe traseul cel mai scurt,mergind
pe jos,sau cu un mijloc de transport persoane.
Activitatea de deplasare cu mijloace auto.
4.
Circulatia mijloacelor auto pe teritoriul societatii,se va face numai pe cai de acces si
circulatie special amenajate in acest scop.
5.
Pe timp de noapte caile de circulatie trebuie illuminate corespunzator standardelor in
vigoare.
6.
Caile de circulatie trebuie mentinute in permanenta libere,curate,asigurate impotriva
pericolului de alunecare si derapare.
7.
Conducatorul auto la plecare in cursa trebuie sa se asigure ca autovehiculul sa
corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si
utilizarea conform destinatiei.
8.
Pentru a fi conduse pe drumurile publice, autovehiculele trebuie sa fie dotate cu truse
medicale de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante si stingatoare de incendiu, omologate.
9.
Se va verifica nivelul uleiului din baia de ulei a motorului,existenta lichidului de spalare
parbriz,functionarea sistemului de stergere/spalare a parbrizului,a sistemului de dezaburire a
lunetei,a sistemului de incalzire,lipsa unor scurgeri de ulei de sub masina,starea frinelor si a
sistemului de iluminare/semnalizare,precum si starea anvelopelor
10.
La plecare in cursa conducatorul auto verifica daca are asupra sa toate documentele care
atesta proprietatea autovehiculului (cartea de identitate eliberata in conditiile legii),permisul de
conducere valabil pentru vehiculul condus,Inspectia tehnica periodica efectuata in statii
autorizate conform legislatiei in vigoare si este in perioada de valabilitate,asigurarea de
raspundere civila,rovinieta si ordinul de deplasare in cazul in care se deplaseaza in interesul
serviciului.
11.
Pentru deplasarea pe timp de iarna,se asigura ca are in dotare lanturi antiderapante,
lopata pentru indepartarea zapezii de la roti,cablu de remorcare si un recipient cu material
antiderapant.Se recomanda ca pentru deplasarile in afara orasului de resedinta,pe timp de iarna,
sa se plece cu rezervorul de combustibil plin.
Viteza de circulatie.
12.
Viteza maxima de circulatie a mijloacelor auto in incinta societatii este de 5 km/h.
13.
Coborirea pantelor se va face fara oprirea motorului si in mod obligatoriu cu frina de
motor.
14.
Coborirea pantelor trebuie facuta cu motorul cuplat in treapta de viteaza cu care s-a
urcat/s-ar urca acea panta.
15.
Limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h,modificarea acesteia fiind
semnalizata,dar nu mai mare de 80 km/h si nici mai mica de 30 km/h.

16.
Limitele maxime de viteza in afara localitatilor pentru autovehiculele din categoriile A,
B si BE sunt:
a) pe autostrazi - 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) - 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.
17.
Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori
au mai putin de un an practica de conducere este cu 20 km/h mai mica decat viteza maxima
admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
Masuri pe timpul conducerii autovehicului.
18.
Conducatorul unui vehicul care circula in spatele altuia are obligatia de a pastra o
distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii
19.
Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de
iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o
alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze
o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o
poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la
trafic. Semnalizarea schimbarii directiei de mers trebuie sa fie mentinuta pe intreaga durata a
manevrei.
20.
La intersectiile cu circulatie nedirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa cedeze
trecerea tuturor vehiculelor care vin din partea dreapta.
La intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare, semafoare sau de catre politistul
rutier, conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia sau indicatiile acestuia.
Patrunderea unui vehicul intr-o intersectie este interzisa daca prin aceasta se produce
blocarea intersectiei.
In intersectiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circula in
interiorul acestora au prioritate fata de cele care urmeaza sa patrunda in intersectie
21.
La trecerea la nivel cu o cale ferata curenta, prevazuta cu bariere sau semibariere,
conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca in dreptul indicatorului ce obliga la oprire,
daca acestea sunt in curs de coborare ori in pozitie orizontala si/sau semnalele sonore si
luminoase care anunta apropierea trenului sunt in functiune
Circulatia pietonilor.
22.
Circulatia pietonilor in incinta societatii,de regula va fi separate de circulatia autovehiculelor.
Incrucisarile cailor de circulatie a pietonilor cu cele ale mijloacelor de transport se vor reduce la
maximum.In locurile periculoase se vor instala bariere,indicatoare,etc.
23.
Cind lipsesc trotuarele,pietonii vor circula pe partea stinga a cailor de circulatie,in directia lor de
mers.
24.
Traversarea cailor de circulatie in incinta societatii de catre pietoni se va face numai prin
locurile unde sint indicatoare sau marcaje.Atunci cind acestea lipsesc,traversarea se va face dupa ce in
prealabil pietonii s-au asigurat ca nu exista vreun pericol.
25.
Traversarea cailor de circulatie in general se va face numai prin locurile special destinate,
marcate si semnalizate/semaforizate.Cind acestea lipsesc,traversarea se va face dupa ce in prealabil
pietonii s-au asigurat ca nu exista vreun pericol.
26.
Urcarea/coborirea pietonilor in/din mijloacele de transport persoane se va face numai dupa
oprirea acestora in statie.Se interzice pietonilor sa stea pe scara autovehicului in timp ce acesta este in
mers.
Prezenta pietonilor in zona de incarcarea-descarcarea mecanizata.
27.
In timpul operatiunilor de incarcare-descarcare cu ajutorul mijloacelor mecanizate
(stivuitoare,macarale etc) se interzice prezenta pietonilor in raza de actiune a a acestor utilaje.
Autovehiculul
28.
Starea tehnica a autovehiculelor utilizate in deplsari in interesul serviciului trebuie sa
corespunda regulamentului privind circulatia pe drumurile publice.
29.
Conducerea societatii trebuie sa ia masuri pentru efectuarea intretinerilor , reviziilor si
reparatiilor autovehiculelor din dotare conform prevederilor din cartea tehnica,de catre personae
autorizate.La operatiunile de intretinere si reparatii,trebuie respectate prevederile din Norme specifice
de securitate a muncii pentru intretinere si reparatii auto.
30.
Se interzice utilizarea mijloacelor auto cu stare tehnica necorespunzatoare.

31.
Este interzis a se impune conducatorului mijlocului auto sa plece in cursa daca starea tehnica a
autovehiculului este necorespunzatoare.
Conducatorul auto.
32.
Este interzisa incredintarea autovehiculului persoanelor straine chiar daca acestea sint autorizate
pentru conducerea acestora,fara avizul conducatorului societatii.
33.
Se interzice conducerea autovehiculelor de catre conducatori auto bolnavi sau sub influenta
bauturilor alcoolice.
34.
In timpul functionarii autovehiculului se interzice conducatorului acestuia sa lase masina fara
supraveghere,sa stea de vorba sau sa permita altor persoane manipularea comenzilor.Daca este necesar
sa paraseasca masina,el o va opri din functionare si o va bloca prin introducerea in una din viteze sau
marsarier,luind cheile de contact si inchizind usile cabinei cu cheia.
35.
Pentru a preveni producerea de accidente cauzate de aparitia unor defectiuni,conducatorul va
opri autovehiculului,la sesizarea unor zgomote anormale si ori de cite ori considera necesar se
efectueaze un control tehnic.
36.
La mersul inapoi si la executarea unor manevre cu autovehiculele in hale de lucru si treceri
inguste,se va merge incet si numai pilotat de o persoana care trebuie sa se gaseasca in permanenta in
cimpul vizual al conducatorului .
37.
Conducatorul autovehiculului trebuie sa semnalizeze acustic manevra de mers inapoi.
38.
Se interzice pornirea autovehiculelor,prin impingere sau remorcare cu ajutorul cablurilor,de
catre alte masini,prin coborirea libera pe panta ,sau prin alte mijloace improvizate.
39.
Se interzice dormitul in cabina autovehiculului cu motorul in functiune.
Remorcarea.
40.
Remorcarea autovehiculelor ramase in pana se va face conform regulamentului de circulatie pe
drumurile publice.
41.
Pe timpul remorcarii se interzice patrunderea persoanelor intre autovehiculul tragator si tractat.
Parcarea-gararea.
42.
Parcarea autovehiculelor se va face in locuri destinate acestui scop.Se interzice parcarea pe caile
de acces si de circulatie din incinta societatii,precum si sub liniile electrice aeriene.
43.
Locurile destinate parcarii autovehiculelor trebuie alese astfel incit sa permita evacuarea rapida
a acestora in caz de incendiu.
44.
Este interzisa parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezinta scurgeri de combustibil.
45.
Dupa terminarea programului de lucru,conducatorul autovehiculului este obligat:
-Sa parcheze autovehiculul la locul stabilit;
-sa asigure autovehiculul;
-sa sesizeze eventualele defectiuni ivite si sa ia masuri de remediere.
46.
Cheile autovehiculelor garate sau parcate in incinta societatii se vor pastra,in afara programului
de lucru,la poarta,pentru a se putea intervene in caz de necesitate.
Alimentarea.
47.
Alimentarea cu combustibil a mijloacelor se va face numai in locuri special amenajate.Nu este
admisa alimentarea cu combustibil in interiorul depozitelor/halelor.
48.
La alimentarea cu combustibil,conducatorii autovehiculelor sint obligati:
-sa respecte distanta de cel putin 3 m fata de autovehiculul care se alimenteaza si cel putin 1 m
fata de atuvehiculul care urmeaza la rind;
-sa opreasca functionarea motorului in timpul alimentarii;
-sa respecte regulile de ordine interioara ale statiei de alimentare;
-sa opreasca imediat si sa indeparteze autovehiculul la o distanta de cel putin 50 m de statie,daca
se produc rateuri;conducatorii celorlalte autovehicule care se gasesc in statia de
alimentare,trebuie sa dea ajutor la indepartarea autovehiculului;
-sa nu plece de linga autovehicul;sa nu fumeze sau sa foloseasca focul deschis pe teritoriul
statiei;
-sa regleze motorul sau sa remedieze orice defectiune pe o raza de 50 m.
49.
Este interzis ca insotitorii si persoanele aflate in caroseria autovehiculului sa fumeze pe
teritoriul statiei sau depozitului de carburanti,pe timpul alimentarii.
Conditii pentru conducatorii auto care transporta produse periculoase.
50.
Substantele chimice periculoase,care dpdv al cantitatii,nu intra sub incidenta reglementarilor
ADR,nu se pot transporta in autovehicule la care conducatorul auto sta in aceeasi incinta.

IPSSM 8

Instructiuni proprii SSM pentru bucatarie

Pe uile de intrare n ncperile n care se pregtete mncarea se vor fixa tblie
cu inscripia "INTRAREA INTERZIS PERSOANELOR STRINE".
La locurile unde exist pericol de incendiu, explozii, intoxicaii i surse de zgomot
sau vibraii se vor efectua msurtori pentru determinarea nivelului noxelor n comparaie
cu CMA i n scopul anihilrii surselor acestora.
Lucrtorii cu atribuii de ntreinere a utilajelor i instalaiilor din dotare sunt
obligai ca nainte de nceperea lucrului s verifice dac uneltele pe care le folosesc sunt
n stare bun i corespund din punctul de vedere al securitii muncii. Se interzice
folosirea de unelte i utilaje care nu corespund acestor verificri. Este interzis
modificarea sculelor utilizate.
In ncperile cu pericol de incendiu i explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu
foc deschis n acest scop pe ua de la intrare se vor monta plcue avertizoare.
Personalul de administrate i salariaii cu atribuii de control vor efectua zilnic:

verificarea prizelor electrice la care sunt conectate aparate electrice;

verificarea starii ferestrelor si a geamurilor;

verificarea starii mobilierului;

verificarea instalatiilor sanitare;

verificarea gratarelor i a sobelor de nclzit.

Curenia i aranjamentul spaiilor i a slilor comune, culoare i anexe schimbarea
lenjeriei,
i aprovizionarea zilnic cu materiale consumabile (spun, hrtie, igienic, becuri, etc.) se
va efectua de personal instruit n acest scop.
Substanele folosite la curarea i dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza
conform reglementrilor organelor sanitare i instruciunilor emise de furnizori.
Este interzis curarea i dezinfectarea obiectelor sanitare fr utilizarea
echipamentului de
protectie si de lucru din dotare (manusi din cauciuc halate etc).
Utilizarea substanelor insecticide se va face de ctre personal de la firme
specializate sau de personal propriu specializat n acest scop. Este interzis folosirea
substanelor insecticide necunoscute.
Structurile de servire a mesei sunt obligate s respecte prevederile Normelor
sanitare.
Pentru desfurarea activitii n condiii de igien i de securitate a muncii, spaiile
de producie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate n funcie de volumul
activitii i n funcie de tehnologiile din producia culinar.
In structurile de servire a mesei cu un numr sub 150 locuri la mese prelucrrile
primare-tranare, pregtirea crnii, petelui i a legumelor se pot efectua n cadrul
buctriei propriu-zise, n locuri special repartizate sau n nie dotate cu utilaje i
mobilier adecvat acestor operaii. Fiecare loc de munc va fi marcat prin indicatoare i va
fi dotat cu mese i ustensile separate pentru carne crud i carne fiart, pentru pete,
zarzavat etc;

Este obligatorie evacuarea resturilor de la prelucrarea crnii, petelui, zarzavatului

i legumelor, la fiecare preparare de meniuri sau ori de cte ori este nevoie. Resturile
menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de producie i din
operaia de servire se vor colecta n saci din material plastic, n recipiente etane,
confecionate din materiale rezistente, evacuarea fcndu-se nainte ca acestea s
depeasc capacitatea de depozitare sau s intre n descompunere.
La instalarea, exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor, aparatelor, precum i a
altor echipamente tehnice folosite n alimentaia public (restaurante, cantine, etc.) se vor
respecta urmtoarele:

tehnologia stabilit prin documentaia elaborat de proiectant sau cea indicat prin
cartea tehnic, privind exploaterea utilajelor, instalaiilor, aparatelor etc;

prevederile documentaiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoaterea

componenei, a caracteristicilor tehnice i funcionale precum i a condiiilor tehnice de
execuie, montaj i recepie, a mijloacelor tehnice din dotare;

prevederile documentaiei tehnice referitoare la periodicitatea i condiiile tehnice

de efectuare a verificrilor i reparaiilor;

instruciunile tehnice specifice fiecrui mijloc de producie, privind exploatarea

acestuia;

exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de msur, control i

automatizare prevzut.
Personalul din buctrii (buctari, ajutori de buctari i buctari auxiliari) este
obligat s poarte echipamentul de protecie i de lucru prevzut de normative.
In buctrii sau alte spaii de pregtire la cald este interzis lucrul fr asigurarea
ventilrii ncperilor.
Curarea locului de munc se va efectua ori de cte ori este necesar pentru
prevenirea alunecrii persoanelor n zona de lucru.
Lucrtorii din buctrie trebuie s fie instruii asupra modului de utilizare a
agregatelor la care lucreaz (maini de gtit, roboi, tigi basculante, cuptoare de diferite
tipuri etc.) pentru prevenirea accidentelor.
Este interzis aprinderea focului la mainile de gtit la care se utilizeaz
combustibil gazos sau injectoare cu combustibil lichid, de ctre persoane neinstruite.
Eventualele defeciuni ce apar n funcionarea unor agregate, roboi de buctrie
etc. vor fi remediate numai de ctre persoane calificate de specialitate (mecanici,
electricieni etc).
Personalul din buctrie va purta nclminte bine fixat pe picior.
Este interzis folosirea nclmintei tip papuc (neasigurat la clci).
Este interzis aezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbini, pentru prevenirea
accidentelor prin oprire.
Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor i ustensilele se vor pstra n mod
ordonat pe rafturi.
Este interzis folosirea utilajelor fr echipamentul electric de comand-control n
stare de funcionare, prevzut de proiectant.
Manevrarea tuturor ntreruptoarelor sau comutatoarelor se va face cu minile
uscate n situaii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu mnui
electroizolante i de pe platforme electroizolante sau de pe covoare din cauciuc.

Utilaje acionate cu combustibil gazos i lichid

Utilajele alimentate cu gaze naturale se vor instala i exploata n conformitate
cu normele specifice pentru utilizarea, distribuirea gazelor naturale.
Instalaiile trebuie s fie prevzute cu un sistem de opturare (clapet) care s rein
gazul cnd acesta revine pe conduct dup o eventual ntrerupere de la reea.
Mainile de gtit tip aragaz cu cuptor sau reou se vor utiliza numai dac au
complete toate capacele-ciuperc la arztoare.
Este interzis lrgirea orificiilor de ardere.
nainte de folosire se va verifica cu ap i spun dac sunt scpri de gaze la prile
care se mbin. Este interzis ca aceasta (verificarea) s se fac cu flacr.
Este interzis folosirea buteliilor de aragaz fr regulator de presiune.
Montarea regulatorului la butelie se face dup ce n prealabil s-a verificat dac
robinetul este nchis, dup care se va deuruba buonul de siguran.
Este interzis transportul buteliei de aragaz fr buonul de siguran (piulia) i
capacul de protecie al robinetului (corpul de bronz) montate.
Manevrarea buteliei de aragaz se va efectua fr lovirea brusc a acesteia.
Amplasarea buteliei se va face n poziie vertical, la distana de cel puin 1m fa
de sursa de nclzire.
Este interzis folosirea unor furtunuri de alte tipuri n locul celor special realizate,
pentru racordarea buteliei la arztor.
Furtunul de racordare trebuie s fie n perfect stare, s nu aib crpturi i scpri
de gaze.
Prinderea furtunului de cele dou capete, butelie i respectiv reou, se va efectua
prin colier metalic.
Este interzis nclzirea buteliei cu ap cald sau cu alte mijloace, pentru mrirea
presiunii.
Este interzis utilizarea altor tipuri de butelii dect cele de construcie standardizat
i verificate periodic de organizaiile abilitate.
Aprinderea aragazului se va face de la o surs de foc (chibrit, aparat electric de
produs scntei etc.) care se va apropria de arztor, deschiznd treptat robinetul (buonul)
mainii ce urmeaz a fi pus n funciune.
Pe timpul ct arztoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb s nu
curg din vase i s sting flacra, producnd acumulri de gaze ce pot determina
explozii.
Este interzis aprinderea focului n ncperile n care se simte miros caracteristic de
gaze odorizate. n aceste situaii, imediat se va ventila ncperea prin deschiderea
ferestrelor sau alte sisteme de ventilare.
Remedierea defeciunilor (neetaneitilor) se va efectua de o persoan special
calificat.
Este interzis evacuarea gazelor arse prin hota de absorie cu excepia reourilor sau
flcrii deschise.
Aparate de buctrie acionate electric
Aparatele de buctrie acionate electric se vor instala i exploata n condiiile
prevzute de crile tehnice.

Este interzis folosirea aparatelor de buctrie conectate la prize electrice fr nulul

de protecie i dispozitive de deconectare automat la apariia eventualelor defecte.
Este interzis folosirea aparatelor fr aparatur de msur i control n stare de
funcionare.
Este interzis folosirea aparatelor cnd prile care nu sunt, n mod normal, sub
tensiune curenteaz.
Repararea, curarea i splarea aparatelor de buctrie se va face dup ce au fost
deconectate de la reeaua de alimentare cu energie electric (scoaterea techerului din
priz).
Unelte i scule pentru buctrie
Uneltele i sculele pentru buctrie vor fi ntreinute corespunztor i se vor pstra
pe sortimente, n locuri destinate acestui scop.
Este interzis folosirea uneltelor fr mnere, cu margini agtoare, reparate
improvizat, cu fisuri, ruginite etc.
Utilaje frigorifice
Amplasarea instalaiilor frigorifice se va face cu respectarea distanelor prevzute in
crile tehnice, asigurnd condiiile normale de lucru, evitnd incomodarea vnztorilor i
cumprtorilor.
Se va asigura rcirea condensatoarelor cu aer, prin curarea periodic de praf i
neacoperirea canalelor de aerisire i a aripioarelor de rcire cu prosoape, materiale etc.
Este interzis depozitarea diferitelor materiale pe instalaiile frigorifice i
echipamentele aferente.
Pentru prevenirea alunecrii i protecia lucrtorilor se vor folosi grtare din lemn
depuse pe pardoseal n zona de lucru.
Personalul de deservire va fi instruit cu privire la modul de folosire a instalaiilor
frigorofice n condiii de securitate, conform prevederilor crilor tehnice.
Defeciunile ce apar n funcionarea instalaiilor frigorifice vor fi remediate numai
de ctre personae de specialitate calificate.