Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Evrei
Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Evrei
NT ARIILE
SAlJ
tOf\N CHRISOSTOM
ARH IEPISCO P CONSTANTINOPOLEI
VIATA
, Sl
, ACTIVITATEA SF. CHRISOSTOM
DE
Theodosie AthanBsiu
E PJ SCOP ROM AN ULUI
PREcuvANTARE.
Prinanul 1896 pe dnd m~ gaseam la Athena C:1 stu-'
dent al Facriltatii de Theologie, intr'una din zile intordndu-ma spre casa d~ la F'aeultate, intovanl~it de amicii
mei : Dr. V. Gai'na de la Cern~uti, care era trimis la Athena de raposatul Mitropolit de acolo Silvestru Morariu,
spre aauQ'ia timp ' de un an la Facultatea de Theologie,
~i Theohari .Antonescu, care ~i dansul era trimis de Guvern dea frecventa la ~coala de Arhiologie (ambii dupa
Intoarceff~
'la' catedrele lor: eel dintai Dr. Gaina la
Facultatea theologicadin Cernauti ~i Rector al Universitatei respective; iata eel al doilea Theohari Antonescu
Profesor 'de Arh!oJogie la Facultatea de ~tiinti din Iassy,
ambiizic incetati din viata) ----c- am intrat intr'o librarie
cu carti grece~ti vechi. Prietenul men Gaina mi-a , atras
atenthinea aSilpra catorva volume 1ntitulate : I10tJ.'tljp,a:ta. 'too
EV 6.'(tOt~ I1a'tp6c; iJtJ.&y' ~) xptaoaotJ.oo d~7td.aa.; 't6.; S1tia'toA&'~
'too I1a.6A~)ll= Come,ntarille celui dintru Sfinti ParinteJui
nostru loan Chi-'isostom asupra tuturor Epistolelor lui Pavel. lata ni~te cart) de 0 mare importanta theologica-'mi-am zise~ - ';;iimediat Ie-am cumparat,
lntorcandu.-ma in tara, tn anul 1899, am fost numit Egumen al bis. Sf. Spiridon din ]assy, ~i aco\o., dupaindemnul raposatlJlui Ellinist C. Erbiceanu, Profesor ~i Decan pe atunci al Facultatii de Theologie, am ~i luat hotarirea de a traduce , in romane~te aceste Comenta1'ii si
imediat m-am pus pe lucn:i.
Lainceput am tTadus ]sagogia, sau Trt"oducerea tn
pe
*) 'IrociYVoo roil
-4-
-5
24 _din 1 Aprilie 1904 a publicat urmatoarea notita : "A
aparut Comentariile sau explicarea epistoliei catra FiHpenia celui Intru Sfiinti parintehii nostru Jioan Chrisostom, tradusa din limba Ellina de Arhimandritul The<!>Gosie Athanasiu, Egumenul M-rii Precista-mare din Roman,
tiparita cu ajutorul unui cre~tin iubitor de literaturfl bisericeasca. (Bucure~ti, Socec, 1904).
Recomandam aceasta carte ca foarte fol()sitoare ~i edifid:toarc pentru fie-care preot; felicitam pe autor pentru
silinta sa de a face ,pe sCintu! Joan Chrisostom sfl vorbiasca limbaromaneasca, ~i laudam pe ace! cre!?tin care
in umilin~a sa evanghelica voie~te a ramanea necunoscut
pentru jertfa ce aduce in tmbogatirea literaturei bisericqti cu lucrarile celui mai mare ritor al cre~tiniHatei."
Se noteaza aici "cd ace! C1'eftin care in umilin(a sa evanglzelidi a voil a rdmauea necunoscut" a fost Arhimandritul leronim $tefiineseu, fratele nemuritorului Melchisedek ~j al P. S. Arhiereu Valerian, cum ;;i Staretul meu
prin calugaria ce am primit-o la Sf-ta Mo,nastire Bogdana,
clin judetul Bacau, in anul 1899.
Ziarul EVtnimentul din Iassy cu No. 33 din 20 Martie
1904 publica urmatoarea informatiune cu privire la aparitmnea acestui volum din Comentarii: "Eruditul Egumen'
at M-rei Precista-Mare din Roman, Sf. Sa Arhimand'ritul
Theodosie Athanasiu, a scos la lumina 0 noua !?i frumoasa lucrare eclesiastic:1, iotitulata Comentariile sail Explicarea Epistolei catre Filippeni a .Uoan Chrisostom.
'Viata !?i lucrarile acestui sHnt, eel mai stralucit at bisericei noastre, este studiata de catre Arhim. Theodosie,
tntr'o prefata nu numai bine do,cumentata, dar 1?i scrisfl
intr'o limb-a aleasa :;;i cu desavar;;ire literara. 0 asemenea
rue rare face cinste nil numai autorului ei, dar!?i mai 8.1es
bisericei ortodoxa, inviorand astfel 1n inima credincio!?ilor
respectul ce trebuie sa-l poarte maritor no,tri demnitari
edesiastici. "
Aceasta notita elogioasa la adresa mea ~i care 'mi-a
'dat un indoit curaj la munca, dupa e{tts.lma ~ IDIOt ie~itfl
din pana prea iubitului meu amic GIl. Ghioanesctt, Profesor secondar fa lass)" fost de mai mwlte on deputat to
-~1
-8
seadapa de la chiar izvorul de care vorbim, sprc a Ii
fide . mare placere ~i folo,.;.
.. Felicitam ' pe par. Arhim. Athanasiu $i-i dorim sa fie
sanatos :;;i indelung inzilit, spre a duce la bun sfar$it marea lucnire ce a inceput. Mangaierea sa 0 gaseasca tn lucru, cu convingerea ca daca lucnHorii s inceri :;:;i d e votati
totdeauna se bucura de sprijinul aceiora, de la cari af
fi in drept sa se a~tepte, totll$i lucrarea lor ramane ca
o stanca de granit, de care se va !ovi mereu nimicnicia
cclor cari n-au fost la locu! lor."
Tot In anu! 1905 luna lunie s'a publicat prin ' ziarul
"Viitorul" No. 20 un articol s<:ris de Protosinghelul Dr.
Eusebiu Ro:;;ca, Directorul SeminariuJui Theologic din
Sibiu, prin care, dupa ce arata importanta scrierilor religioase, :;;i in special a operilor Sf. Parinti, adaoga cele
ce urmeaza: ,,0 directiune corespunzatoare $i pe terenol
activita~ii literare biserice$ti -dupa pare rea mea nenormativa-se validiteaza ~i din acel punct de vedere, ca nu se
tinde numai la lucrari originale, ci dorim traducerea 0perilor de valoare din literatura celor-I-alte biserici orthodoxe, caror biserici dat Ii-a fost a se ridica la un nivel cultural mai superior, atan opuri se fac accesibile $i
pentru credincio$ii $i membrii c1erului roman.
Premise acestea in general, revin asupra unei lucrari
de va\oare, datorita Prea Cuvio$iei Sale Arhimandrit Theodosie Athanasiu, Egumenul Manastirei Precista-Mare din
Roman, care '$i-a pus de problema a edain traducere
romana din limba EUina, editia de Oxonia: Comentarille
sau explicarea epistoielor Pauline de loan Chrisostom,
din care Jucla.r e a ~i aparut pfma acum: Explicarea Ep istolelor catre a) Galateni, b) Efeseni, c) Filippen;, d)
(oloseni, I # JJ Thesaloniceni in patru volume.
. 130gatia ideilor ~i tnvataturilor marete ale Apostolului
Pavel, referitor la viata moralo-religioasa cre~tina sunt
~tiute, iar tnterpretate ~i aplicat~ in forma de Omilii din
partea pami astazi a ne'ntrecutului lerarh ca orator ~i
pastor sufletesc loan Chrisostom,iormeaza un izvor nesecat pentru activitatea pastorala a clerului, afland tnterpretat prin frazelefrumoase ale acestui" luceafar biserice~{;
nu numai tntelesul cel adevarat al tnvataturilor Apostolului
nu
-9Pavel, dar tot-odata ~i gruparea invat.:lturilor evanghe:celor-Ialti sfinti parinti, la subiectul omiliei.
Traducatorului i se revine in special meritul ca rcproducerei fidele a textului original a ~tiut sa-i dea ~i 0
form a neexceptionabila din punct de vedere at limbei roman e , 3tat ca constructie cat :;;i ca forma, ceia ce fara
hezitare trebuie sa i se rer:unoasc3., care merit tot ~ odata
denoti1 0 cunoa~tere perfecta a limbei Elline, cat $i a
limb -i Rom C:lOe , caci :;;tiut este, ea traducerea exacta $i
tot deodata naturala se conditioneaza, nu numai de la
cunoa~terea perfecta. a limbei din care se traduce, ci ~i
de la .manuarea perfecta a limbei in care se face traduct- rea.
o augmentare foarte salutara a traducerei acestei lucrari, e ca in volumul al III se publica la inceput ~i
Viata ;i activitatea sf. (hrisostom, ca 0 cOl7lpozitie proprie a traducatorului, pe baza datelor celor mai \acceptate din partea bisericei ortodoxe, facandu-se evide nt in
forma sistematica aetivitatea literara :;;i pastoral a a acestui
mare lerarh, ~i ar fi de dorit, ca acest tractat sa fie reprod us $i in bro$ura separ~ta, ea sa fi e aceesibil eu mai
multa u~urinta in estensiune cat mai mare .
Pe cand m-am Vclzut indemnat. a face scurta apreciere
a acestf'i lucnlri, totodata 0 recomand in deosebita atentiune a elerului spre piocurare :;;i uzare, pentru ca sa fie
constatat, ea ~i aeeasta e una dintre cele mai principale
neajunsuri, ce impiedica desvoltarea literaturei biserice$ti ,
ca $i acei putini cari tind a-$i validita cuno~tinte le infolosul ob~tei prin ~darea de opuri, nu numai ca reman ne.recompensati pentru munca lor inteleetuala, ci in cele mai
multe cazuri sunt expu~i ehiar ~i la sacrificii materiale,
ceia ce numai ineurajator nu poate fi, :;;i eunu admitca
Jipsa starei materiale ar fi cauza la nesprijinirea activita. tei literare, ci simtul apatic, ce ,nu reclama aliment spiritual, pentru ca daca ar fi simtita in mod intensiv trebuinta
alBllentului spiritual, acestei tre buinte s 'ar cauta a i se
satis face cu insistenta, eu preferarea altor trebuinte parute ~i de valoare efemera, cum se !?i urmeaza la popoarele
ajunse Ja un grad cultural mai superior, ~i decl datori
suntem a fi cO:1~tienti mai mult de acest 0 b~igam~nt mora;}
li~tilor ~i
10~
'
-11 -,
cuno~tintele necesare pentru a ceti omiliile sfantului loan
Gura de aur, tn tex tu! original, s'a apGcnt ca sa Ie tra'duca ' 1n limba romana. Pana acum au aparut
ComentarUle fa epistola catre Galateni, Efeseni, Filipeni, Coloseni,
I ~i II Thesaloniceni ;i Romani. Traducerea facuta dupa
originalul grecesc, edj~iade Oxonia (Oxford) e foane fidela ~i exprima intelesul pe deplin. Limbajul e foarte
placut ~i mladios, incat ofera 0 lectura foarte atragatoare.
In comentariile epistolei catra Filippeni aflam !?i 0 biogratie foarte detailara ~i interesanta a sfantului loan Gura
de aUf, compusa dupa izvoare grece!?ti.
Par. Arhimandrit Athanasiu !?i-a d.~tigat prin aceste
publicatiuni merite foarte mario El a deschis in acest
mod un izvor, care pentru multi era paoa acum inchis.
Clerul roman va putea ceti aceste comentarii eu mare
folos. Prea Cuvio~ia Sa prepara ~i traducerile celor-Ialte
coinentarii dupa cum suntem informati. I-am fi foarte multumitori, daca ar putea sa Ie deie publicitatei cat mai repede.
Atragt' ffi atentiunea prea venerabilului cler asupra acestor
scrieri valoroase ~i Ie reeomandam cu toata caldura. Ele
se pot capata de la autor, Roman, Precista mare, cu urmatorul pret: Galateni 1 leu, Ejeseni 4 lei, Filippeni 3
lei, Cotose1zi, I fi 2 Thesoloniceni 4 lei, Romani 5 lei, la
un loc 17 lei (16 cor.) Acest pret de sigur foarte moderat, va inlesni ori ~i cui procnrarea. De aceia credem
ca toti, cari sunt chemati ca sa predice adevarul divin,
vor cauta sa se adape din acest izvor ai elocventei sacre'.
Lasand la 0 parte toate cele-lalte gazete ~i reviste periodice depe acele timpuri, care toate mai mult sau mai
putin au anuntat aparitiuoea acestor Conzentarii, insotindu-le
de laude poate de multe ori exagerate ; lasand la 0 parte
~i nenumaratele scrisori ~i telegrame de felicitari, de la
cele mai marcante persoane din tara, ca de pilda: raposatul D. Sturza, Secretar perpetuu al Academici Romaoe.
lorgu Sturza de Ja Mic1ou~eni, fratele celui dintai, 1. :CaJinderu, fost Administrator al Domeniilor Coroanei ~i fost
Pre~edinte a1. Academiei, ' D. ' Grecianu, fostul Ministru de
Justitie, care ca un adevarat erou din poveste, a cazut
victima uoui atentat mi~elesc, comis tn Senatul tarei,in
timp ce se gaseala postul sau pe banca millisteriala, etc.,
<[
12 -
13-
VIATA Sl ACTIVITATEA
f
lOAN CHRlSOSTOM
ARHIEPISCOPUL CONSTANTINOPOLEI (347-407)
A descrie 1n amllnunlime ~i exacl viala, ~i cu deosebire activilalea pastoralll ~i Iilerara a slinlului loan Chrisoslom, a aces lui giganl al bisericel,
~sle cu totul greu, dad! nu chiar aproape imposiblL
Accast1i greulate se vede cll 0 a simlit ~i Theodorit, de vreme ce in I-iul
dialog, cum ~i'in cuvintele sale de laudll adresale aminlirel Sf. Chrisostom,
gllsim inlre allele ~i acesle cuvinle: <Dll-ni nou1'i, Pllrinte, lira la, lmprumulli~ni .pleelrul (arcu;;ul) Illu, spre lauda la ... Caci dadi manile tale s'au
diseompus dupll legile naturei, lira la 'ins1'i raSllna armonios, cu darul harului, 'in 10al1l lumea ... Da-ni noull pulerea aeeki limbi nemuriloare ... " (La,
Folie, Miriob. 273) .
. SlI mi se permila deei ~i mie, de a-i adresa 0 asemenea umilila rugllclune, mai 'nainle de CfII\IVleepe deserierea biografiei !;il 1:1 aclivW1lei sale 1
Sf. loan (hrisoslom s'a nilscul in celalea Antioehiei Siriei, la anul 347
p. Chr, din parinli cre~lini, dupre cum lnsu;;i el spune in omHiile sale,
pronunlale contra Anomilor (Migne, 10m. 48, pagina 541 Si urmllloarele).
Tallll Sall, Seeund, comandanl In armala Siriei (Magister militum orienlis),
a muril inca pe dnd loan era. capi! mic, a;;a ca cu creslerea sa, singurll
muma sa Anthusa s'a ocupal.
Dupl1 cc loan a lerminal sludiile enciclopedice~i universilare, unde printre
allii a avul ea dasel1li pe renumilii sofi;;ti, Libaniu (unul din cei mai celebri
~i mai mari filori pe cari i-a avul omenirea in decursul s(7cul'lor), ~i pt
Andragalhiu, dascl1l defilosofie, s'a ~i 'inseris inlre advocalii Antioehiei, ~i
a. incepul a profesa advocalura, care, d~pl1 obiceiul timpului, era considerall1 ca principala ocupaliune a unui lanilr cull. De ;;i noblela .familiei, bogalia ~i rangul social, cum Si pro!esiunea de advocat, puleau sa procure
lui loan cele mai 'nalle !uncliuni de stat, ~i prin urmare slava ;;i placeri
dupa care cei mai mulli aleargll aicipe paman!, lolu~i pe deopar!e marea
lnraurire ce muma sa Anlhusa exereila asupra lui, iara pe de aWi parle
cilirea :::.1. Scripluri ~i caracterul bland al EpIscopului Anlioehiei Meletie,
au contribujl nu P.util1 in .a'l ~trage 1n servirea lui Dumnezeu ~i a bisericei
cre~line.
' . ...
'.
.' .
.. .
.
17 -
16-
"I
Chri~. ,
~i
18-
-,- 19 ,lun.i delaacea daHl, adecli lei c~ileva zile dupl1 slirblitoarea Cin cl-zf>clmel
a fosf Irimis in exil la . un sat din ASia-Midi" numitCucuSOs. Aproape frei
ani a staf SI. Chrlsostom in ,acesl sat, sub paz", osfa~i1or" In care limp
nurnal eon~tii.nla de nevinovlliia sa, cum:;;i slmpatia lufu.ror persoanelor de
~aloare :;;i piQ3Se, eu care el.intrelinea o .v ie eorespondenlll, .i l . imputerni~
ceau in aeea lupt1i grozav1!. Oara rl:illtiltea prigonitorilor sai nu s'a mllrginit
Humai aiei, ej dupa st1iruinja impa ratesei Eudoxia, impllraful Areadie a dal
o , nou~ poroneli, de a Ii slramutal lo cui de exit 111 locul numit Piliunda, din
C~ueas, in apropIerea Sevaslopolei. Trei luni. dearandl)l a cl'il1!torit . Slfmlul
s~b pazaosla:;;ilor, 'in care limp ealduri!e eeletropicale de pe aeolo, sau . :;;i
aIte inlemperii; il sll!bise intr'atiila incat dlrld a ajuns in eeta lea Comana,
a dzul la pal. Pesle noaple i s'a tnfllti:;;al marlirul Basilise ale cllruia
moa~te erau aeolo :;;i i-a zis: "Cund, irafe .ioane, caci maine yom .Ii impreunll". A doua zi stantui ruga pe osla:;;i ea sll ramana aeolo, darl'i osfa:;;1i
nevoind a ceda \'au silil a merge mai depart e. Darl! deabia e :;;ise din celale, :;;i Sianlului flkandu-i-se rau au iost nevoili a se infoarce in a pQi in
Com ana. Aiei impllrta :;;indu-se cu s iintele tain.e a iis . eele de pe urma euv.inte: .. ::;Iava lui Oumnezeu penlru tOilte" (Llo~a 'rlr f)ElI) Itavtwv SVEXEV),
dupa care :;;i a da t ob~le se ul sfar~if, in ziua de 14 Seplembrie anul 407.
Dupl'i Irecerea de 31 de ani dela aeeasta data, adeca in' anul 438 cedand
wgllminlelor genera Ie, Patriarchul Proclu a ad us moa :;;lele Sf. Chrisostom
~i le:a depu 5 in biseri ca SI. Aposloli din Constanfinopole t),
ACTIVITAToo. LITERARA
SF _
~I
PASTORAL!
C~RISOS'I'OJN1:
20-
21 -
~i in ad lvl!r cl!. SL loan Chrl s oslom 1n privlnla darului oraloric, cel tnla.
a los I consideral 1n decufsul secolilor. ~i nimlc nu ne poale eonvlnge eli
nu va Ij 101 el cel inlili ~i Tn secoHi urmlllorl t
Bog~lia ideliof. frumllselea. pulerea ~I alracliunea slilulul, figurile relorice,
care ill enluslasmeazl! spirllul ~l 111 rldieli 1n regiuni inal!e. sunl tn adev1ir
de 0 pulen! xlraordinarll In loale scrierile !:it. Chrisoslom.
Ori pe care din scrlerlle lui vei pune milna, Ie simli eapllval dela cele
dlnllll rllnduri. Nu ~fii ee s11 admlr! mal mull; tnl!lfimea Idellor. figllrlle re,c
torlee: jocul de cuvinlepe une.le locuri, cuno~linlele lui enciclopedice apro:
I~ndale, sau m~morl~ ~a fenomtnal11, de oarece aproape fiecare Idee. aprOape .
heeare frazl! dm omlltlle sale, esle cerlifiealll a~a zlcllnd cu vreo cltalie din
Sf. Scriplurll.
..lImba lui ,loan. zi~e IS.ldor Pilusiolul (Carl. 11 eplst. 42) ~i Irumusell!<l
Idellor. cum ~I memona lUi cea exlraordinarl! au ulmif, nu zic pe allii (c~cl
aeeasla poale 12 conslderall! de mulli ell un lucru neinsemnaf) dara ehla .
pe Llbaniu. cel renumif pef1lru eloquenll1."
.
r
Care ~i cale anume sunl serierile Sf. Chrlsoslom 7
La aeeasll1 lnlrebare iall! ca rlispunde Suida: .. A numlira loale scrierHe
Sf. Chrisoslom, nu 12 cu pulinlli omulul. cl numai lui Dumnezeu care cunoa~le tolul". IsIOIlograful Calisl (islor. bis. 13, 2) spune cli a celil mai
mnlte mil de cuvlnle de ale lui Chrisoslom. ocupllndu-se tncl! din copillirle
-lmfrral cu scrierlle lui. Darl1 de oarece Calisl nu 12 consideral ca un crifi
consumat, de ,!ceia nlei nu pulem pune un mare femel pe verilalea
lelor sale, Cela ce lnsl! se ~lie in mod cerl, esle cll Sf. Chrisoslom a 1051
~I ~sle consideral ea cd inlai scriilor lnlre pl1rinlii blsericei. ~I scrierile
can nlau rlimas dela dllnsul. $1 de a cl1ror aulenliclfale nlmenl nu se mal
t~doe~ie. sun I alaI de numeroase ~i de prelioase, inclll ar frebui cuiva ()
vlalll tnlrea g l1. ca sa Sl ocupe numai cu ele. ~i 101 nu I-ar iideajutls. ca sll
Ie pOala medlla cum se cuvine.
.
Pe 11lngli aceasla apol. caraclerul particular ce esle Imprimal in loale
scrie~i1e Sf. Chrisoslom, Iii indica Im<dial daca seriHea ce 0 al 1n mana
aparltne sa.u ,~u. Sf.. Chrisoslom. presupunand dl nu se cunoa~le numele
aUI~rulul, ~I Ceo voe~1I a deduce -aeeasla insuli din examinarea scrlerel ,
~I i~ adev.l!~. cli loa Ie scrierile Sf. Chrlsoslom, fie ele dogmatice, fie morale, h<; ermlnli de ale Sf. Scripturi. poartl! ca lip parlicular nrmliloarea caraelerisficl! : nici scrierile dogmafice nu sunl cural dogmatiee, nici eelc
mo~ale nu SU~I.curat. morale ~i lipsile de partea dogmaficll, ~I nicl explidinle sail ermmllie lUI asupra !::if. Scripturi, nu pol Ii cural ermineulice
filra. parl.e a d~gmali ca. cl 10ille se pr~zinlli sub aecsle Irei fele; dogmat\Cli~
ermmeuhdl ~I morala. De aeela ~i noi vom Impllrli serierile Sf. Chrisostom
tn Irei categorii prlncipale: I. Tractale, 2. Erminii ~i 3. Cuvinle sau predict.
euvln~
1. TRACTATE.
.1. TraclGllul despre Preolie. Sfantul loan avea un prieten foarte iubit Indi
dl~ copilari~, a~~me
Vasilie. Imparatul arian Valent exilase pe episcopul Mecu intentiunea de a pune in locu-i episcop arian. Populatia dm Antlochla ram:l:nand farll episcop, !iii pentru combaterea 8rianismulni
le~e a~ Antl~chle.l.
22 -
23 -
--
24 -
25-
26
27-
tndl, ~I rtumai de cativa ani cunoscula de oare-carl cre;;!!nl soslll din apus
~I Vestila".2. Cuvanl la Botezul Domnului. 3. Doua omiJii penlrulradllrea
lui lilda, ziua Sf. Pa;;li,~i pentou predarea sfinlelor laine. 4. Alta omilie penlru Iradarea lui luda. 5. Trei omilii asupra Crucei Domnului noslru, ;;i asupra laiharului de pe cruce. 6. umilia penlru invierea din morti. 7. Douli
Cuvinle la Invierea Do,nnului (cel al doilea in 10m. 52). 8. Doua omllilla
Inallarea Domnului noslru (a doua in 10m. 52) 9, Trei omilii la sianla CinCizecime, eara in cea dintai arata Sf. Chrisoslom de ce astlizi nu se mal fac
minuni (una in 10m. 64). 10. Seaole orui1ii d" laudll Sfantului Ano'S/o1 Pav,,)
11. Doua-zeci ;;i palru de omilii de lauda la diferili SHnti, \>recum la Sf. Meletie al An1iochiei, Martirul Lucian, ieromarlirul Babila (doua), laM<!rtirii
lubenlin ~i Maximin, la Martira Pelagia, la purlatoriul de Dumnezeu 19natl'i!
la Evstalhie al Anliochiei, la Marlirul Romano (doua), la SHnlii Macabei (4),
la Sf. Martire Bernita ~I Prosdoce 5i Domnica muma lor, la Lazar cel
morl de palru zHe, la Martiri (doua), la Marl!rul lulian, la Marl rul Barlaam;
la Marea Martira Drosida, la Martirii Egipleni, la i~romartirul Foca, ;;1 in
lineun cuvanl la loli Slinlii, cari s-au martirizal in loala lumea (10m. 49-50).
28-
29 --
adancul Inlmei, cllcl prln amandoua aceslea a lmpodobit eetalea noaslrli .... "
(Tom 49).
2. Doua cuvlnle eonlra ludellor.
3_ ~eple cuvinte asupra bogalulul din evanghel\" ~Iasupra lui Lazlir.
.t. Noull (9) euvlnle la. Carlea Facerei.
5. Clnel euvlnte despre Anna muma Prolelulul Samuil.
6. Tre! omilii asupra Prolel-Impl!ralului David ;;1 Saul.
7. Olll omllii despre Poel!lnlli ~I Post, ~I una despre elelmoslnll (Tom. 49)_
S. Un ewanl "clIlrll sine (dnd alosl ehirolonlsit Preot), elllr:: eplscop,
~I elllrli mullimea poporulul.
9. Omllie despre acela .el! nu Irebule a anathemallza (blestema) pe eel
vii sau pe eel reposall".
10. Omllle asupra "Calendelor ~I eontraacelora carl observau lunile noaul'!,
cum ;;1 eonlra acelora carl dlinlulau prin ora~.
11. Omilie asupra zicerel apostolulul; "Nu volu sa nu ~1I11 vol, Iralilor
penlru eei ee au adormil, ea Sll nu vII intristall", cum. ~I asupra lui lob ~I
Abraam.
12. cuvanl .penlru cei carl pllrllsesc adunl!rile din b!sericl!, ;;1 eli nu trebule a Ireee eu vederea tiliurlle slinlelor scriplurl, cum;; I pentru eei lumlnaIl eu sl. botez .
13. Omilie "asupru litlului de la Faplele Apostoll\or, ;;i ell vlal3 vlrluoasl!
esle cu mull mai loloslloare de cal semnele ;;1 minunile"_
14. Omllie avlind de subiect: "De ee se eelesc faplele Aposlolilor 1n zlua
Penlleoslei (clnel-zecimei) ;;i cllirli eel Iuminall din nou .
15. Doull euvinle asuprl'! zi cerel aposlolului Pavel: <spuneli 1nchinl!clune
lui Prischila ;;1 Achila. (Rom. 16, 3).
16. Douli omilii asupra parabolei "dalornleulul eu mil de lalanll ;;1 asupra eelui care datora una sulll de dinari".
17, Omilie ell esle 1010sl1oare cell rea SI. Scrlpluri.
18. "No! Irebuie a ne pelreee viala dUp!! Dumnezeu, ~i asupra zlcerel:
"slrlimlli esle u~a elc.
19. "Clltr~ eel ee nu yin la biserlcl!. -;;1 ea ehemarea lui Pavel esle do vada 1nvierei".
20. "Clilrll eei ee aeusll pe oralor pentru lungimea dlseursului, ;;i elltrli
eel ee sunl nemullllmill de vorbirea tn scurl,;;i despre numirea de Savlu
~I Pavel, ~I d!lrll cei luminali din nou.
21. .CalTa eei ce i:cusll pe orator penlru hmgimea exordului, ;;i de ee
nu Imedial dupll ee a crezut Saul s-a numit Pavel, cum ;;i asuprll zleerel:
.Savle, Savle, ee mil gone;;li".
'
22. "Cedare contra eelor carl parllsesc slujba din blseriell, cum ;;1 asupra exordulul din epistola elllrll Corinlheni .Pavel eel ehemal".
23. ClI esle prlmejdios ;;1 pentru eel ee vorbese e(l sa plaeli auditorilor,
~I penlru eei ee aseultli vorbindu-se penlru muillimirea lor, ~i cum eli este
tolosiloriu, ~i este mare dreplate de a se aeuza eineva penlru proprlile
sale plicate" .
24. Asupra zieerei aposlo\ului: "Nu numal cll nu ne intrlsillm, dar! ne
si m8ndrlm in neeazurl. stlind cl'!._." ele.
31 -
33 -
- , 32
58. CUrl! cel ce cred de lucrurl marl cele presente, ;;i sunt ca smlnlili
Ulrll reson de cele ce se par 'Irumonse 1n vlalli.
59. Despre rugllclune.
60. Asupra zlcercl: "Tot pl!catul care ar face omul, este afarll de trup".
61. ;,ell vlrtutea splritualll este preleratll tuturor".
62. Asupfa zlcerei.: .. Socotil! pre Apostolul ;;1 Archlereul ml!rturlslret
noastre, pre lisus Chrlstos, care este credinclos celul ce I-a fllcut pr~ el"
(Ebr. 3, 2, 3).
Mal sunl apol urmatoare!e cuvlnte ;;1 omilll (mal mult sau mal pulln
scurte), care sunt pronunlate in zilele cele de pe urmll ale vlelll st Chrlsostom in Constantinopole.
63. OmlUe dUd! Eulroplu eunuchul, Palriciu ;;i Consul.
64. Cand Elllroplu se gllsla alarll din blserlcll a iost rllpil, ;;i despre Paradis ;;i Scripturl, cum ;;1 asupra zicerel: .. De lalll a silltu! imp::irllteasa
deadreapla ta".
65. Cand Saturn!n ;;1 Aurelian au fost condamnajl la expatrlare, ;;i Galnas
a le;;it din celate, ;;1 despre lublrea de argml.
{i6. Despre inloarcerea din Asia in Constanlinopole ~in Iimba lallnll).
67. Oespre rechemarea lui Severlan eplscopul Gabalelor (in IImba latinli).
68. Omilie des pre pace.
69. Omilie inainle de exilare.
70. Omille dnd a plecat in exl\.
71. Umilie dupll inloarcerea din inlalul exit.
72. Omilie asupra slobozirel Hananlencei. pronunlall! dupl! ce s'a inlors
din exll.
73. Un num!!r de 244 de eplstole scrlse din exil dltrll dUcrile persoane
blserice"Ii, inlre anli 403-407 care conlin in ele, pc langl! allele ;;i 0 mullim,z de ;;Iiinli autobiografice, care deallminterea ni-ar Ii rllmas necunosculc.
Mai ales din cele 17 epistole clltrl! Ollmpiada diaconlla,;;1 din cele douli
dltrll episcopul Romei Papa Inocenfie I se inlrevede deslu! de clar aclivitatea Sf. Plirinte, pc lot limpul cat a sIal' pe tronul Palriarhiel de Constantinopole, pc deoparle, earll pe dealtll parle nl se represinlll cu colort
loarle vii aureola ;;i mllrelia caracterului acestui slant ;;1 mare dasc:ll
al omenirel.
74. Tot Sf. Chrisostom aparline ~I Liturghia care Doartll numele sliu, ;;1
care nu esle de cal 0. prescurlare a Liturghiei SI. Vasile eel Mare. In prl'vinla splrilulul care a c1:l11luzit pe Sf. Chrisostol:1 de a com pus Llturghia
sa, sll ascullllm pe SI. Pro~lu. discipulul SI. Chrisostom ;;1 Patriah al Constantlnopolei, care zice: .. Pelill u care "i SI. Vasilie Iliciind us de un metod
terapeutic, a publica I Llturghia sa mai prescurlatll (de cat a Sf. lacob.
Iralele Domnului). Nu dupll mult limp earll~i Pl'irinlele nostf!J loan cel cu
gura de aur 'ingrijindu-se, ca un pl'istoriu, de mantuirea turmel sale, ~I
luand aminte la lenevirea ;;1 slllbiciunea naturei omene~ti, a voil a scoate
dhl rlldllelnll orice prelext satanicesc. De aceia a ;;1 tllial cele mai multe,
;;1 a porunci! de a se sllvaq;i (Sf. Liturghie) mai in scurt, ca nu cumva
oaminii - mai ales cei ce iubesc lrilndlivia - amagili cale pulin de vicleniile
conlrarilor, 511 se depllrleze de aeeasfll sfilnl1:\. ;;i apostolicll Iradlliun\!,
precum s'a ;;;1 descoperit di lac mulli chiar ;;i panll asl!izi".
Este net~gaduit (11 SI. Chrisoslom o cupa primu! loc in Iiferalura noaslra
pisericeasell, mai al es ca ermineutic nc'ntrecut al SI. Scri.pturi in general.
In tot limpul sacerdoliului s1:ll1, lie ca Preol, lie ca Palriarch, el a avu!
ca pri ncipaUi ocupaliune exoliearea Sf. Scripturi 1n delai\. de pe amvonu
. biseri;;i?i. P" nlru a ;:eia biserica cre~linll es !e adanc recunosc J ioare SI.
Chrisostom, clici pe cand mai 'nainle de dans:JI erminia SI. Scnpluri era
mai mull de dom . niul bl'lrbalilor clirturari, earll mullimea credincio~ilor din
biserica streina, sau prea pulin iniliata in lainele ci, Sf. Chrisoslom esle
acela, care a lua! SI. Scriptur~, :;;i din scoarl1:l in scoarla a .explical'o Tn
ainlea credincio~i1or adunali in bisericl!, :;;i a iaeul'o aecesibilll de gradul
de inleligenla a fiedlruia.
A tal de mar<l era dorinla lui ca iiecare cre\ilin sa inleleagll SI. Scriplura
in cal l;;i in corda toate pulerite sale sutlete:;;Ii, lacea us de toalll elocvenla
de c a re era inzeslrat de Oumnezeu , ca sa convingll pe auditori, ca fiecare
este datoriu de a celi sau a ascul1a cuvantul lui Dumnezeu, lie in biseridi.
fie acasa, in 101 limpul :;;i 1n lot locu\. .. Nu a;;tepta all ddsclll, zice in omilia
IX din epistola c1ltrli Coleseni, lli cuvinlele lui Dumnezeu. Nimeni nu Ie va
invala alaI de bine ca acela . . . Auzili, vll rog. loli muritorii; ;;i procuraliva
cllrt ile sfinte, medicamentele suflelului. Da::l1 nu voili nimie alt, eel pulin
procurali-vi! Noul Testament, ca sll avqi daselili in permamenla apostolul,
evangheliile~i faptele Aposto1ilor. De vei avea vre-o supllrare, cautll in el
(N. T.) ca tntr'un depo5i, de medicamente, ia de acolo. mangaerea in suferln,a ce ai . . . Aceasla este cauza tuluror relelor, de a nu cunoa:;;!e Sf.
Scripturi .. Pltd!m la rllsboiu l~rll arme . . ." (Deasemene3 Omilia a XXI
din Comenlarille epislo!ei catr!! Efes"ni, Iraducere de subsemnatul, pag.
216 ;;1 urm.).
34
Oar~ cetirea SI. Seripturi nu Irebuiea se Idce, dupa Sf. Parinte, de mantuiall!! ~i f~rll niei 0 bligar2 de seam:!, dupll CUll iae cei mal muIl i, ci cu
loal~ atenliunea p051b ila, cllei numai a~a ne yom put ea iolosi din celirea
el. "Numirile sau cuvintele ce sllnl in SI Scripturll, ziee e! (omilia 15 la
Evangh. loan) Dumnezeu nu v02sle a Ie auzi simplu ~i cum s'ar brodi,
ci eu mulla In!elepciune, De a ~eia ~i iericllul David in mulle Iocuri scria
in Psalmii sai "Spre priup?re":;;i zicea: "Descopere ochii mei si voiu
eunoa~te minunile din legza fa" (Ps. 118, 18) , ' , ~i Domnul apoitndem~
nand pe Jud ei d ~ a ce rcela s:riplurile, prin aceasfa nl indeam!lli cu atM
mai mult incll p2 noi sl1 Ie cerceillm, cllci daca ar putea cineva de la
prima leclurll sa tnleleagli, nu ar Ii zfs el a~a " .. De aceia el nume:;;te
scripfurile si Ih esa ur ascuns in pama.nl, arlltandu-ne prin a eeasta spre
it Ie cercela . , .'
Dacll observl!!111 in sp"cial foale operile SI. Chrisoslom gllslm dl loale
acestea, aLua de Hminia. \a Psalmi, la Proletul Danill, la cele 8 capitu' e
din Isaia .~i Ia episloia calra Galafeni, sun I In forma de omilii. rostite in
biseridl, si lrnplirjile in doua p~rli, 4iIdeca la incepul parlea ermineulic!! a
pasajului sau pasajelor ce urmeaz!!, eara la urma p~rlea moral!! cu aplicatiune la viala praelidL
E demn de obs erval inc!! si aceasla, ca dad'i nu in toale, cel pulin in
marea roajorifafe a omilii\or SI. parinle gllse~te o casiune de a vorbi, lie
chiar ~i In treadi!. despre eleimosinlL
Cand 1n prima omilie n-a epuisal fotui ceia ce trebuia a vorbi, atunci
acela:?i subiect il continnli :?i In omilia sau omiliile urmaloare, presenland
chesliunea ~ub 0 altll forma cu lotul noua, ceia ce ni da dovada unei
vasfe infeligl:nli :;;i unei puleri extraordinare de judecal. eu chipul acesliil
pasajul explical esle illaf d e bine Hlmuril, In cal este pesle pulinl.:1 de a
mai primi vre-o obieC\iune se rioas!!.
_ .
111 erminia V. Testamenl Sf. Chrisostom Sl reiugiazll cale-odaU la lexlul
ebraic, ceLl ce dansul 0 credea necesar penlru li1l1pezir ~ a nedomirirei. De
exemplu <?xplidind pasajul din cartea F!lcer <i I, 8 zice cll deoarece Vechiul
Testament S'd scris tn limba cbraic!!, noi sunlem jinuli ca explicandu-I sa
ne rl'iugiam la aeea limbll. "Mulli din cei lixercilali In acea Iimbli, zie Sf.
P ,"rinle (Isforia traduceri fexfului ebraie in limbil greael!!), spun c!! numele
Ceriu in Iimba Ebreilor este fotdeauna la p:ural, ceia ce spun cu emiasl
:;;i a ce i cari cunose Iimba siriana".
"De aceia niei nu zic Ii ceriul, ci ceriurile. Tocmai penlm aeeasla se :?i
spune de lericilul DJvid ce~iuriie eeriurilor. nu doar!! ca sunl mai mulle
ceriuri, caei nu ni-a spus acedsld lericilul MOisi, ci Hindc!! dup!! obiceiul
limbii Ebreilor acesl nume se pronunl1! lotdeauna la plural",
Atal in erm,nia Vechiului cal :?i a Noului Testament Sf. Chrisostom tnIrebuinleaza mefodul scoalei Anliochene, adedl examinarea crilicll a lexlului, dup1i care se da cea mai mare atenliune Insemn1iI1ilei literare a cuvantului din Sf. Scriplurll ~i'a asocialiunei ideilor. Vorbind despre asocialiunea Ideilor, Sf. Chrisoslom scrie: "Nu Irebuie de a aduce ca marturie
ziCerile din SI. S:riptura ciunt.l e, ni ;:i suslrase din alinilalea ~i conlinuilalea
ideilor, niei il i~ IUd Isolall:;;1 Iip~iI~ de <tjutoru\ celor dindinle :;;i celor
ce urmeazll, ' si astiel a dif1iima ;;i a ealomnia . , . Pentru cll, cum s!! nu
35
36-
;37 -
A~a
de ex. explidind pasajul I din lncepulul (vangheliei lui Malhelu "Car-tea n~amului lui Iisus Chrislos, fiul lui David, fiul lui Abraam...... ~I ad'!land eli evanghelistul Malheiu are ea seop de a povesli na~ler e a cea dupli
lrup a fiului lui Dumnezeu, earli nu na~lerea lui eea din veei, zice: "Deci,
sli nuli inchipui cli ai auzil un lucru mic ~i m:bligal in seam~, dl Chrislos s-a nliscul, ci lnallli'li 'cugetul, ~i imediat cutremur~ - !e, auzind eli Dumnezeu a vellil~pe p~mant. Cliei aceasta a 1051 alat de minunal "i - de paradox, in cat a uimH ;;i pe IngerL. ;;i pe Prolelii e(i de dmult, d! "Pe plimant s -a arllta!, ;;i eli oamcnii a petreeut" (Baruch 3, 38). Penlru dl in adevllr esle loarte minunat :de a auzl, cll DUI:nnezeu eel mgrl'\if ;;i nepriceput,.
;;i deopotriv~ eu Tall!I.- a venit pe p~mant prln pantece le(.iorelnic,;;i a
primlt a~se na;;te din lemee, ;;i a ave a de strllmo;;i pe David ;;i pe Abraam.
!;Ii ce spun eu de David ;;ide Abraam? ClId eeia ee este Ine1l mal lnfricq;;al. e ell a avul de str1lmo~i chicH;;i pe acele lemel, despre care v-am
ami nlil mai Sus. Aeestea lIuzindu-Ie sli nu-II tnehipui eeva iniosit, ei toemai penlru aeeasta In ell minuneazll-te eli Hind Fiu al lui Dumnezeu eel
llir~ de ineepul, ~I Fiu adevlirat, a primit de a Ii '~i fiul lui David, pentru
ea s1l Ie lae1l pe tine Dumnezeu. A primil de a deveni robul tallllul, ea aslIe lie ; robului sli-II laell Jalli pe Stllpanul. Ai vawl a;;a darll ehiar de la
tneeput, ee leI sunt evangheliile?.. Cand deci auzi di Fiul lui Dumnezeu
esle fiu ~i al lui David ~i al lui Abraam, sa nu Ie Indoie;;1i ell ~I lu fiul lui
Adam, e;;11 fiul lui Duml1\"~zeu. Nu sar Ii iniosil el in zadar, daca nu urma
ea sli ne tnalle pe noi. S-a n1lseut Irupe;;le, ea sli te na;;ti lu duehol/nice~le.
S-a nl'lseut din lemee, ea tu sli lneetezi de a mai Ii fiul lemeei. De aceia
indoit1! a lost ;;i na~lerea lUi, ~i la 11'1 eu a noastra, ~i mai pre sus de
a.noaslra.. .. AI vllzut eum evanghelislul a inaripalpe auditor, spunand ~i
eete obieinuite, ~i prin aces lea arlltand ~I eele illinglltoare de eredinla
noastrL." (Comenlar, evangh. Matheiu, omi!ia 11 2 ~i urmllt.)7 Ei binI', 0
ast-lel de erminie numai SI, Chrisoslom a fost Tn stare sa 0 lacli, ellel
el era plltruns de adevllrurile dumn<?zee;;li ale religiunei noaslre ere~tine, nu
avea nlei 0 umbrli de lndoialll, ~i iniina lui .era sala;;ul eharului Dumnezeese. Q ast-Iel de erminie 'ins( nu ar Ii pulul niei odal1! sa iasli din pana
iin-ui ermineulie eontimporan, a elirui eritieli probabil ea va lumina 1ntru
dU"a ehesliunea, niei odata 'insli, nuva 'indHzi inimile eetilorHor,-toemai
pen tru aeeia, .ell Iipse;;te din inima--- errnineuticillill -eontimporan aeea sevll
dlit~loare de vialli, care eu prolusiune sli gllsia in inima Sf. Chrisostom,
voiu sli zie eredinla sfanlli ~i neellntila in adevarurile' manluiloare ale reJigi unei pe;;fine;;tt.
Darl'l mai Irebuie de observat Ine~ ~i ace asia, eli pentru Sf. Chrisoslom
euno;;tinla prolundl'l a Sfintei Seriplurl ;;i a idiofismelor ei 'in euvinle ;;i tn
frase, era eonsecinla nu numai a unui sludiu lndelungat al 51. Seripturi, a
unei cereetllri ;;tiinlifiee a lie-cllrui pasaj In parte, sau a eonlinulului In general, ci ~i eonseeinla unui paralelism ai Iradiliunei serise eu tradiliunea
vie C! biserieei.
De aeeia nu e nimie miraeulos daell un asHel de studiu a avut ea resullal. pentru 51. Chr isoslom inle1, gerea proil.. nda despre ieonomia lui Dumnezeu, ;;i pdn care a-nume mod a gl'lsit el eu eale de a 0 deseoperi oame_.
nilor, earl'l cela ee deseoperise sll lie prieeput de om ~i Tndeplinil.
38 --
eeau inlr'una nea;unsuri. din care causll niei el nu putea sll albli lini~tea
sulleleasdl. :;;1 niei erminiile aceslea nu puteau Ii compuse euloatll
atentiLlnea.
SF _ CErRISOSTOJ:v::[
exa:tni:n.at ca r.n.oralist
bisericesc
~i
orator
Esle Ineonleslal ell SL loan Chrisoslom esle cel mai stri!!Iueit rilor In
biserica cre:,;tinll . Inainle de dansul 10:ul eel inlai II ocupa Sf. Grigorie Nazianz. supranumil Theologul. da~a dupa ee a rlls1iril in persoana lui Chrisoslom un nou luceaf1lr pe orizon/ul inleleefu.1 at bisericel. eel veehi a
pierdul din slrlllucirea sa in fata cehl nOI). Sf. loan Chrisoslom esle Demoslhenele bisericel ere$-!ine. cuvintde sale exercila 0 pulere mlnv~nsll
asupra spirilulul omenesc, :,;i au larmecul d~ a subiuga :;;1 11- convinge pe
orlcine le-ar cifi sau auzi. Sf. Chris0310m este eel mal eminent psiholog' ~i
cunoa~le loale mi~cllrile Inimei omel1e~ti. Penlru dllnsul inlma omllneascll
esle 0 oglinda deschlsll. in care se uilll :,;i vede panll :,;i prin collurile eele
mai dosnice. De care pallm1l omeneasell nu a votbil el7 Care apleeare rea
a splritului omenesc nu esle btciuita de dllnsul? Ca un doctor eminent el
arde. sau chlar :,;i laie eu mulla bllgare de seamll palimile, ee rl!zbolesc pe
bietul murilor pelol limpul cal cllllllore:,;le in aceasl1l vale a plangerei.
Dadl e1 este eel mai aprig adversar al palirr.ilor omene;;fi. penlru di la
umbra fiecllreia din aceslea se zllre:;;te du:;;manLll cel nelmpaeal al neamului
omenesc - diabotut. - <Icesla nu vra s1l zicll ell St. paTinte nu este ingllduifor lata de cel pl!cl!los, ci locmai din con Ira se poaie sustlnea. :;;i CLI
drepl cuvllnl. cll Sf. loan Chrisostom esle prin ex~el2nta oratorul dragostei
ere;;line.;;li.
.
El, care a a vul 0 deosebitl! dragosle clltr!! Aposlolul Pavel - dupll. cum
se cade a avea Hecare dlnlre noi - ea cre$tlni dinlre ginli. - el, care
aproap.e la lie ce pas pomene:,;le cu drag numele lui Pavel. nu era posibil
ea sll nu find!! ca ;;i acela. la a vesli luluror vOinla lui Dumnezeu. :,;ia se
face luluror loale. ca pre loli sll'i dobandiascll. Combale cu loalll puterea
pafimi1e omene~li. ea opera a diabolului. eslc Ins1l ~i lngllduifor Cll cel
c!!zul in p!!cal, tl lncuraieazli. it manglle :,;i 11 susl ine in lupla lui. "De vel
gre;;i din nou. zice Sf. Pl!rinle clIfre cel pllclilos, din nou poelle:;;le-te. ~i
orl de cate ori vei gre~i. vin!! la mine.~i eu Ie voiu vindeea" (La Folie,
Mlrlob. 59). De~1 pasajul acesla a losl unul din punelele de aeuzalie ale
Sinodulul din Oris aduse con Ira Sf. Chrisoslom (vezi ;;i Palladius. pag.
66-79. :,;1 Sacral.. islor. bls. 6, 21), loru;;i e neconleslal. ell nimeni dup!
Manluiloru\ Chrislos ~i disclpu\uJ sau loan. n'a m311gaiaf;;i incllrajal in
a;;a mod pe eel pliclilos, ea Sf. Chrisoslom. ;;i nimenl nu vlndeca alaI de
bine ca Sf. Plirinle I Care limbll ar suna mal armonlos ;;i mai pl!cul la
urechile bieluJul murilor? Oa 1 Sf. Chrisoslom esle predieatoru\ dragoslei
cre;;fine, ;;1 io1r('aga lui viall! ;;1 aclivilale plisloraUI. esle afierosltll' .a.ceslei
dragosle. sa t asculillm chiar pe dilnsul. cum 1~1 mllrlurlse;;le dragostea
J9-
lui clilre pllsloriti : .Jalll, zice, cu charul lUi Dumnezeu, :;;i nOi avem Irei l1n
acum, de dind nu zilla ~i 110aptea vli rug 11m ca apo<;lolul ' Pavel, ci facel1l
aceasta dupll Irei zile, ~i dl mulle ori chlar dupll :;;apte zile ') :;;i ce s ' a ma i
pelrecut sau sll petreee Tn~lI? Aeilzllm, dojenim, lt1crllmllm,. suspinllm, de:;;i
po~te nu pe fal~, ci in Inimll. Uicrllmile acelea sunt cu mull mai line :,;i
mal u~oare decat a:estza .. Credeliml! cll daeil nu m'ar judeca cineva ca
Hind silipanil de ambitiune prisoselnicll, m'aT vedea 'in toate zilde vllrsand
lacrl!<ni... Dl~i am putea :;;1 nOi ca sl! vll zicem: "Ce-mi pasll7 Eu am I!I.
cuI ceia cc mi se <=erea, eu deci, sunl cural de sangel~ VOSlfU". darll nLl e
de a;llns aeeasla spre a n2 mangaia. Oacll ar Ii ell pulin/a de a despiea
inima nOaslrll In dou1l, ali vedeace loe larg oeupa!i in ea voi eu lotH
barbari. femei :;;i copii! Clei (leeaSla esle pulerea dragoslei, pe niru ca e;
f~ee sufletul mai Tnellpllior decat ceru!. nCuprilldeli-n~ pre noi. pre nimeni
n am nedrepI1l1i1.... nu v1l slrimlorati Tnlru noi" (Corinth 7, 2 :;;i 6. 12).
Aceasla 0 zi;:~m :;;i noi a~um : Cuprindeli ne pre noL Acela uvea In Inima
sa inlregul Corinlh. :,;i zicea: "LllrgiJi-vll :;;i VOl. :;;i nu vll sirlmlofati lnlre
nOi". (t~i~. 6. 12: 13) . dar eu nu a:;;i plliea zice a:;;a'. cllei :;;Iiu bine ell :,;i voi
mll IUblll pre mllle:';1 mil cllprindeli ... (Om ilia 4 din Fap!. Apos!.) . Oeasemenea sa se vada omllii!e 9. aSLlpra slatuelor, 1. Omilia 1 la Cartea Facerei. III, Vii :;;i XLI. ibid. Omilla 22 din evangh . Mateiu. Omilia 3 din
Fap1. etc.).
De aiei. cum :,;i din mulle aile mllrlurii se aral11 in mod cerl. ea Sf. Chri80S 10m in lot timpul pastoriel sale a Irall numai penlru lurma sa. c1lria I-a
~i alierosil lnlreaga sa vialll :,;i aclivilale. Cand pllstorilii sai ' progresau pe
calea evangheliei, ~i el slilta de bueurie. iara eand dan~li erau banluili de
vr'o boa III morala. :,;i el era Irisl :,;i amllrit cu sullelu!. Bucurla lor eUI eonsideratll ea a sa proprie, iara (nlrislarea lor. provenila fie din abaterlle dela
legea moraili. fie din al1l1 cauzll. if alingea :,;i pe dansu\. Inima ILlicea sensibilll :,;i agerimea spirilului ii indleau loldeauna (am sub ce fel de forme
Irebuia sll prezinle audiiorlulUi virlulea ce 0 recomanda.sau, raulalea ee 0
(nfiera. Acela~i. sublecl Iralal de Sf. Chrisoslom eu altll ocazie, sle prez2nlal de el suo alte forme. pOlrivi/ audiloriului :,;i Imprejurllrilor.
:Slanlul Chrlsoslom vorbind de mora Ill. nu caulll a p,oba cll virlulea esle
virlute. sau ell raul esle rau, ci loalll atenliunea lui esl~ indreplata la 'aeeia.
de a desvali virlufea ~i a 0 infllli ~a in 10al11 slrlllucirea :;;1 aureola .,,1 in/erloarll. lara rllul1llea a 0 arllta in loalll de~lIrlliciunea :;;1 uraciunea ei. Cu
aile cuvinle nu Sf. Chrisoslom deseopere morala cre:,;tina. ei aceaslll morala. mullllmfl11 dexleril1llef oralorului. se deseopere spiritelor omene:;;1i in
loala slraJucirea ei ~i Ie subjugl!.
!;ii aici sIll secrelul, cll panll in ziua de aslllzl, ~i in vee I de veci, scrlerile Sf. Chrlsoslom emana din ele 0 pUlere mora III nenvlnsll. care sub;ugl!
pe 101 cel ce Ie cele:,;te_ .
. '
Alta eharaclerislica a Sf. Chrlso'Slom in aria lui oralorlca esle:;;1 Inven') .Erminia rapt. Apostolilor este compu~ in anii eei de pe urmil ai plistonel ~I: C~nsostom, ca~d .S!. Pil~inte. fii~d prea oeupat eu administrarea
eparchlel,.:';1 t~)b\lrat de mtnglle pngoDllonlor sili, nu putea sa prediee des
ca in AntlOchla.
'
40
liunea . sau arIa de , a ere a aeolo, unde e Ei mai mulfi nu gl'i sesc nimi c de
cre al. A:;;a de ex. in pasagiul din epislola cllld'iRomani : . Spun e li inchinl'idune Prischilei :;;i lui Achila (cap 16. 3). und e He care vede di esle ceva
ste ril, simplu:;;i lipsil de maleri a lijl cerut d e omilelidi, Sf. Chri s o s lom tolu~i
'a g as H aiei subie ct de vorbll, :;;i In dou l'i omilii consecutive a Icrm ecal audil o riul vo rbind d espre dr a gostea cre:;;tinl'i. Acesia e un eXeml)lu din miile
de aces t le I.
Atat de marQ este boglllia euvintclor:;;i a euget~rilor la Sf. Chrisostom,
in dll nu se pricepe eineva ee sl! admire mai lntaiu: dulceaf a cuvantului,
s au agerimea spirilului, mullim ea s au taria argum enf elo r. Fiecare idee exprimatl'i de dansul, imedial, esl e IllmurWl. prin dif eril e ( xempl e S a U a se m1'ina ri luale din fenomenele naturei, din reg nul planfelor. sau al 3nimalelor,
din fapfele ommqti, :;;1 cu' 'deos ebire din moravuriie ~i apl ediril e vlelei omen e ~ti. Caleodatl1 aeeste aseml'inl1ri se suecedeazl'i un a pe alta , sau mai
bin e zis, iesl'i din gura eea de aur Il'irll ca in'tre dansele 5l'i se inlerpunli
vre -o aW! .idee strain1'i, -:- all~ dala ac e la~i lenomen nalural, sau aeela:;;i
fapl it examineazl! din dif erite punele de- vedere, care toate sunt puse inain te penlru clarifiearea chesliunei.
lall'i de pildli unul din m iile de exemple de feliul aeesl a, unde Sf. Plirinle
explidind a udiloriului convertirea mira;:uloasl'i a aposlolului Pavel, :;;i intran~a lui tn Damasc, lace urml'ito a rele comparaliuni demne de toall'i admira liunea: .. O! preeum un pe~5car oafe~ eare :;;ezand pe 0 pealrli lnal1l'i i:;;1
fidicl'i in ::ous undila, :;;i apoi din tnl'illime Ii dl'i drumul in marea., asl-lel
:;;i slapanul noslru. care a arl'ilal peseuiful duchovnieese, :;;ezand ca pre
ni:;>le pelre inalle de dea s L!pra norilor, a dal drumul voeii s ale din In1'illime
ea unei undlji, zicand: Savle, Savle, ce ma gonesti? !;ii asHel a peseuil.
pe aces! pe~le mare. !;ii ceia ee s-a inlamplal eu pe~tel e acela pe ca re I-a
prins Pelru . dupll porunea Stllpanului, 101 acea sla s-a inlamplal ~i cil aeest
pe;;le. ClIei ~i aces! pe~l e s-a gl'i s il ell ~vea Tn gura sa un slalir (Malh.
17. 27), in s a era lal:;;; d adeell avea in el .leI, Tnsa nu dupl'i cuno:;;linlll.
De-aceia, acea euno~1inll! hl'idizandu-i -o Dumnezeu, a Illeul aeel ban (5Iatirul) verilabil .. !;ii ceia ce se pelreee cu pe~1iL aeeia:;;i s-a petrecul:;;i aici.
Cli precum aeeia indall'i ee sunl seo:;;i alarl'i din apl!, orbesc ~i nu mai vad
nimic, 101 asHel ~i aeesla, dupll eea lost prins Tn undil1i ~i smuneil alarli
din marea necuno~1inlei, imedial a orbit .... Darll aeea ' orbire a Illeut ca inIreaga omenire sl'i vadl!... "
Ce comparaliune frumoas1'i ! Darl'l' cui pulea sll vinll in mink ea s l'i COmpa re pe aposlolul Pavel eu pe~lele? Pe Irampila duehului, care a rllsunat
panll la marginile lumei, eu eel ee nu are glas? !;ii euloale aceslea eomparaliunea aeeasta a Sf. Chrisostom, Ie lasll in uimire prin Irumusela :;;1
adevllrul eonlinut tn ea!
'
Dar!! in line, care din scrierile ie~ile din pan a ~i din gura deaur a Sf.
loan , nu uime:;;le pe cetitor inlr'alat, -in cat it robe~te eu , totul? Calitalea
aeeasla la pulini dinlre seriilorli religio~1 :;;i prolani se poale g1lsl.
'- De aceia, a mai In;;ira citalii aiei din serierile lui, gasesc ell e de prisos,
,de ' oaj-e~ee aproape' in totalitate'a lor sunl de aceia~i valoare, ~i prin urmare
ar ' lrebui ca sl'i lie In;;irat e loal e, eeia-c'e e imposibil.
Aeestaes le Sf. loan Chrisoslom ca seriilor ~i ritor al biserieei cre~t;ne_
41 -
d~ Fllaret, Archl~p. Cernigovului, tradusl! in greeel?te de Arehim. Neofit Pagh!da, 2) Pa.trologJa de Nectarie Chefala, Mitropolitul Pentapolei, 3) Patrolo,g la_ ~e ChTlstod~l Apostol (Constantinopole 1894), 4) Patrologia de Diomid
Chma~os, 5) Vlata ~fantului Chrisostom, pusl! la inceputul Evanghelistului
MathelU (!n. Patrologla de Migne), 6) istoria bisericeascl! de Contogoni, idem
de
Chmacos, 7) .Revista p~riodiel! ., Evanghelieos Chirix", ~i alte diatrive
r elative la acest subject, publlcate in limba greacl!.
I?
COMENTARIILE
SAU
(Expusll din insemnllrl. dupll moarlea lui. de Consfa ntin Presviferul Anliohi.e i)
SUBIECTUL
Scriind Romanilor fericituI Pavel Ii zicea: dntru cdl
sunt eu neamurilor ApostoL) slujba mea 0 filar-esc, ca doar
a~i face trupu! meu sa ravneasca J ~i sa mantuiesc pe vreunit dintre dan~ii)} (Rom. 11, 13, 14) 1?i iara~i in alt Joe:
<;.Ca eel ce a luerat lui Petru spre apostolia taeui imprefur
a luerat # lIlie intru neamziri~ (Galat. 2, 8.) Deei, daca
a fostdascal al neamurilor - c:tci ~i in Faptele A postolilor zice catre da.nsuf Dumnezeu: mergi) eli eu !a 1teczmuri depa1'le te voiu trimete~ (22, 21), apoi atunci ce
avea de comun cu Ebreii? De ce li-a scris lor ~nistola?
~i nu numai atata, c.i chiar 1?i dan~ii se purtau Cll dU1?Iilanie fala de el, ianl aceasta se po ate vedfa in Jpai
multe locuri. Al?a de pilda ascultace spune Iacob catnl
dansu}: " Vezi, {ratel eate mii de Iudeii sunt ear-ii au erezut
~i loti sunt rasvratitori legei, fi au inteles pentru tine, cd
inve/i despdrtire de fa Moisi, pre toti Iudeii ai dintre neamuri .. (Fapt. 21, 20, 21), l?i de multe ori erau certe ell
da.nsul pentru aceasta.
Ded ce oare-ar putea intreba cineva cu drept cuvantpe acestom de legi, pe acest legist- (caci doara jnva~ase
44-
45-
des"" t'
d.
1Iff
r
1u
zne zlce) cd tn've(i
ra-r zreela .iY.ioisi,
adecd abatere d. I a I eg e
e
A pOI,
atunei cum de
'I d'
.
oefiind dascal al
? S~ sens
u etlor ace~s ta epistola,
epistoJa? Mie rni Jor. '.. I ca~or an11me ludel Ie-a trimis
Palestma D '
se dPare ea c~Jor dm lerusaIim ~I din
. eel, Cum e le-a sens? Dupre eumr;:i a b
teza nu era treaba lui
. t t .
Y
0t"
.
.
) $1 0 U~I a botezat, ca nu l1z'a
rnnts p e mzne Christos sa botez zice - ' "
I
Imp1edicat t t
"
,
,
$1 Olel ou -a
D "
,' - 0 a~a ~1 aiel el 0 face are asta in treaea t
a~a ,apOl cum nu Ii-ar fi scris lor, peotru care ar fi voj~
~, ~~ ~natemal? Pentru care ~i zieea: Stiti ca jratde
tmo em este s obod, cu care de va vent'
,
.'
,
d.
. mat curanri Zld
vozu ve ea Pre voib (Ebr 13 23) fi' d
'
'D'
'"
10 ea nu era inca io
~~~~e~at'fostU~~:~:tia ~ stat io Roma doi~ni in inc,hisoare~
_
. ' . up~ care s-a dus 10 Ispanta und e
p?a~e a azut :;>1 ,ludel) :;>1 atuoci iara~i a venit la Roma
can . a ~I fost UCIS pe timpuI lui Neron.
'
Eplstola ~atre Timotheiu a fost scrisa mai 'nainte de
aceasta, cacI . acolo zice: cd iata eu ma J'ertjes
' .
tru rdspunsul melt cel di t' _ ' .
c ~I l1Z(II T '
n at ntmenz n-a mers Cll mine"
I l~othe1U. 4,6, 16)- dealtfel tn multe locuri 11 vede~
up.t,ao use, precum depilda) spune si Thesalonicenil6r
~fIlndu-le : ({ lUrmdtori (imitatori) v-ali /acut bisericiior lui
~mnezeu, ce or c~ sunt in ludeta" (1 Thesal. 2 14) .
chIar acestora serundu-le mai departe ' .
_', ,. ,1?1
'l
' ,
zlce. ca ;artjirea
avert or voa:tre cu bucurie ali primit (Ebr. 10 34) A'
vazut cum el seJupt ~ D
d
.
,. I
. au. anl aca fata de apostoli dansii
:: !~seau ~stfeJ, ~l .n? numai in Iudeia, ci ~i acolo uncle
aupnntre etmcl, ce nu ar fi faeut erediocio~ilor?
A
(T
"
.'
:r
46-
,
,
" les e dansul ingrijindu-se, caci
De acela 11 ~I V~ZI m~1 ~
p t met'o- in J~rusalim slujind
d d "" pil da zlce: tara ,acurr.
6
C
can
v
' (Rom. 15 25), ~i iarasi candindeamna P: 0,
'd bine scriind despre colecta facuta
rinthcOl spre facerea e ,
,
" (' sa merg
, , "
d ' ~' de va Ii eu CUVtzn a
de Macedoncm, ~l zlcaC~ ',' h 8 1 I Cor. 16 4) aceasta
'
g ~ (ll
onnt. , '
,
OZU m er n
.si eu, ,[JS'"
d u n e" apOl' numat'ca ,fd ne aducem aminte
o ;cice. ,1 can sp
',~ 't aceasta a 0, laco
sau
'
' l 'lI s ifi care m-am !l n evoz
_ ','
de eez zr . ,
d d' pta imparta!irez, mze ft iUl
~i d.nd spune: , n:-au ;~ll :~a neamuri, iara ei la tderea
Varn~()a, ea ,not, sa mer. tot aceasta 0 arata, 1?i ~cestea
imprtJu 1' (Gal. 2',1,0. 9 ), 'Ia saracii deacolo, CI ca cu
1
'
ne cu pnvrre numal
nu e spu '.
'
~ _ d' . a binefacere. C'ao, zlce,
totii sa se lmparta~ea:,ca, bl~ afceerea dupa cum am ima1-t '/ intre not
Ine ac
. I
n u am
Zlllr
1d irea nOI, a d eca
_ la' neamuri , iara acela ,a
'
P artlt propove u
,
.
' x
si cu ingnt , .1a ' .
.
deca tot asa sa urmdm ,
, t J i l l ve zi p e Pavel
cei t3. tt lITIpreJur, a
'
S"
fine peste to oeu
_
.
jirea de saracI),. ,,1 10
"
cu drept cuv:int, CaCI
avand multa ingrijo~are de aceasta, ~s~ Iudei <;i Elini, nimic
' pnntre care erau "
..
la alte neamun,
10 insa ilind ca se parea ca stadin acestea nu , erau: Aco
"
mulle Ie facea ~i dupa
pane sc ~i sunt de SlOe _stat:1t.or,J, ~I 'Inca poate nu'~i avea
'I I
'i t1indca stapaOlrea
'I
legl e or propn:
, totul supu~a RomanI or,
fiiinta, sa u ca IOC<'i, nu era IOlta tiranie. Ca daca ~i in
d
" se purtau cu mu
'd
e slgur Co.
ca de
ilda in Connt, un e
alte ceta~i se, purtau a~~~a oaei in~ntea divanului guverbateau pe mal m,a(r:le, I g ~asa nimic din toate acestea,
natoriului, iara lUI ,a j ton nU'1 , ' J
'
fi etrecut in Iudela ( ).
.. ,
ce n,u s ar d P , Ctl. ' in alte cetati li duc pre dan)ill 10 acer ajutoriul chiar al celor de alt
slintilo~
." -
neam ?
, ,
.. a de aceasta, ci insu$i ii
Aici insa nn duc OlCI-O gn],
.
A~a de pildtl.
' d ' I ' cid pe cme VOlesc.
y
com pun SlOe nu ~l u
b
t ' pe apostoli tara sa. i
.
Stefan a!;>a au atu ~1
'1
au nCls PT~ " .
' A ' orilor tot a$a $ipe Pave era
mai duca, Inamtea ~,tapc:mta: 't din mijlocul lor 2) suta~uJ.
sa-l ucidtl. daca nu ar h r pi
in tim ce erau preoti,
~i
toate acestea se petr~c~~u religios Paveau jertfe. Priaveau templu, avea ceremoma
,
- - ' ~"
' : - , I \ 18 din Faptele Apost?lilor.
'). Not,a, vez, cal~)lto, u21 d'in Faptele Apostol1\or.
' J Vezl cap. , 7, ~!?l
_
47-
~j
48-
.VOl _ zntmd
_ f vz-.
cleand a necredinlei :;;i iara~i: U1'm~to~z sa va /ace/z
, cetor ce mo!tenesc jiigaduinta jrin credznta~ Cap. 5) 12t
. 3. 12, 3, 12).
0
49-
OMILIA I
In multe fe/uri !i iJz multe chi/mri de demult DlI.mne
zeit griii1zd pdrin/i/or no!!; i prin Proroci, in zilele acestea "lnai de pe unnd a grait noud intru Fitt!, pre cart
I-a dat mo!tenire tuturor, prin care !i veacuri/e s' au fdcltt~
Cu adevarat, ca unde s 'a Inmultit pacatuJ, acolo a pri.
SOSlt Dam!. A ceasta deei 0 spune Fericitul Pavel chiat
in exordul epistolei trimisa Ebrei!or. Fiindca era natura :
c~ ei sa fie necajiti ~i sbuciumati de rale, ~i judecandu-se
dm toate ace~tea st'l. se ereaza pre dan~ii mai pre jos de
toate celelalte neamuri, arata prin aeeasta episto/a ca
dan~ii ;., 'au bucurat de eel mai mare 9i rnai inalt ~har,
atitand auditoriul chiar de ja inceput. De aceia ~i zice :
"In multe fc!izt'l'i !i in lllul!t: cllipU1'i de demult Dumnezeu
grdind parin/i/or prin ProroCi, hz zi'e!e acestca mai de
pe urmd a g rait noua intrlt Filii".
Dece oare nu s'a pus pe dftnsul mai 'nainte de Proroci? de ~j actiunea lui a fost eu at<1t mai mare deeM
a .acelora, eu cAt ~i mai mari lucruri i s'al~ fost ineredintat
lUI. Dara nu f:lee aceasta. Deee oare ? Tntai p<:ntru ea
s'a pazit a g rai de dansuI lucruri mari, al doilea ca auditorii inca nu crau de savar~iti, ~i al treilea ca voiei a-i
inalta pre dan~ii 1ne:1 mai mult ~i a arata marea lor supe~ioritate. Este ca _~i cum ar fi zis: ~i ce lu'eru mare
este, daca a trimis pre Proroci la parintii vo.~tri ? Ca a
trimis la voi pre insu.!?i Fiul sau eel unul nc'iscuh. De .a eeia
bine a facut, ea ~i-a ineeput epistola cu expresiunea :
in multe fe/uri # 111 mu/te chipurh, caci arata, ea nici
Prorocii chiar nu euno~te;lU pe Dumnezeu , ~i ea numai
Fiul il cuno~tea. E x presiunea in multe feliuti "i in multe
chipuri Insamna in diferite moduri, ~i ca eu am inmut/it
vederile zice, ,si i'n mdnile P1'01'Ocilor m' am asemdnat (pritt
Proroci ,n'am fdcut ardtat)~ (Osie 12, 10).
A~a ea superioritatea nu stc'i numai tn aeeia, cc'i daca
acelora Ii s'a trimis Proroci, noua ni s'a trimis pe insu~i
Fiul, ci -5i in aceia ea nimeni dintre dan~ji nu cuno~t('a
pe Dumnezeu, ci numai Fiu! sau eel unul-nascut iI cu4
50 -
51-
:;;i
~~,..a ~de?" ~~a~ pogo:a~ea lui, precu~ de pilda in versetul de fata. 'AvIXQa6flo!():~. ~P(')!b VO."
.= .f.lcand uz ,de
SIJl~uri,
",d~cQndu-se .cu 'd~IQ .'" sfere malte, etc., a-$i pune suisun in ini1fla sa Ps 83'
.6) In mod flgurattv. msamnll a airea idei mari de d1l.nsuJ, a fi trufas. t .
53-
52--
eel ,s-a ure~t pan~ la, lu~ina, eea neapropiata, p:tna la iose~l straluclrea slavel, ?t mal 'nainte de a se ameti ~i de
: s,e iot~neca ve~erea, ?rive~te cat de lini~tit il pogoara
n ,Jos,. zlca?d: c.~t purtand toate eu cuvdntul puterei sale
prm sme smgur faeand eura{irea paeatelor noastre a ~e~
:out deadrea~ta. marirei inlru cde inalte. N-a zis ' simplu
C.a .~eznt Cl 1?1 (acand curd{irea paeatelor noastre a Jezul
cacI, , spune de' l' nt rupate,
_ !?l. apOl-,lara~1-grale~te
,
lucruri'
u!I11hte. Dupa aceia din oou se urca la cele inalte zicand:
a ~ezu,t ~eadre~pta slavei intrzt cde inalte , dupa care
apot pnn mductlUne se scoboara la cele de jos zicaod:
4: Cu, atdta ~nai bun faeandu se d e cat Ingerii, cu' cat mai
osebt~ d~ ea~ danfii a moJ/enit numn>. Aici spuoe ~i desp~e lconomlca Intruparei lui, .c aci expresiunea mai bun
X
/acandu
lui dupa Tat ct,
x ' aceea nu
r so
. nu arata fiinta
t
-CdCI
s-a faCUt: CI a fost dio veci- ci arata fiinta lui cea dupa
trup, diel aceasta s-~ faeut. De cat vorba lui nu este acurn
pent.ru eseota sau fimta lui, ci precum loan graiod: eeL
~e vme dUpd m.ine mai 'ntai de mine au fost" (loan 1 '15)
mvederea.za . ~nn aceasta cinstea !?i slava lui cea ~are,
tot at?a ~l alCI Pavel zic:and "cu atat mai bun I"acdndude At l.
"
.
/'
se
call ngeru,. eu cdt mai osebit de cat ddttJii a mOJtenit
nume , aceea~l 0 arata. Ai vazut Cel yorba lui este de
t:up? Acest num.e Dumnezeu-Cuva.ntul din veci I-a avut
~t nu 1 a mo!?teOlt dupa aceia !?i nici ca a de venit mai bu~
de ca~ Ioge.rii atuoci dod a. facut cudltire pacatelor ooastre, Cl ve!?OIc a fost mai bun, !?i inca mai bun fara deasa~aoare .. Despre trup aceasta s-a spus. Dealt-feliu ~i
pr~nt:e 001 ~ste .obiceiul d.e a, vorbi des pre om, !?i a grai
atat malte cat ~l de cele JosOlce, cad c;3.od de pilda zi~em: omul, nu este nimic! orn~l este p~m~nt, omul este
:nu~a, nOI dela cele mal de JOs numim totul. lara cand
Zlcern: ,omul este nernuritoriu, omul este fiiota cuvantatoare ;;1, ca este in inrudire cu cei de sus atuoci dela
ceJe mal inalte ~i mai bune plecand noi ~umim totul
T?t a!?a ~i ~e Christos; acurn de pilda Pavel vorbe1?te d~
dan sui pleca.od d~la cele mai bune ;;i mai inalte, voind a
ne pune lnamte lcooomiea iutruparei lui ~i a ne inva~a
desp.re neamestecarea natureilui, iara alta dat<1 face yorba
plecand dell cele mai de jos.
A
54-
1) Deci dadi a f:'lcut curatirea pacatelor noastre, sa remanem curati, ~i sa nu mai primim nici- 0 pata, ci sa pastram podoaba ~i frumuseta pe care ne-a dat-o, ~i astfeliu
sa ne silim de a Ie pastra curate ;;1 nepatate, ca sa
nu aiba nici-o pata sau sbarcitura, sau altceva de acest
fel. Caci pete sau sbareituri sunt chiar ;;i eele mai mici
pacate, ca de pilda: hula, clevetirea, batjocura: mincil1na,
sau mai bine zis nici nb sunt acestea a;;a de mici, ci toca
mari ;;i chiar foarte mari, a;;a ca lipsesc pe cioeva pan a
:;;i de impanltia cerurilor. Cum ~i in cc feliu? CeJ ce nume;;te pre fratele sau nebun, vinovat tste focului gheenii.
zice Mantuitcriul (Math. 5, 22). Deci daca celce nume;;te
pe altul nebun. sau ceiace se pare en este vorba de copii
care este mai u~urel de cat toti oamenii-~i este de
unul vinovat gheeoei, dara inca eel ce nume;;tc pe fratele seu
rau crescut, facatoriu de rale, ticc1los, ;;i cum de alte
batjocori 11 incarca. ' ce pedeapsa oare nu va lua? Ce poate
fi mai iofrico~at de cat aceasta? Dara ingaduiti-mi va rog
vorba. Dad cel ce face unuia diotre cei mai mici, lui ii
face, iara care nu tace unuia dintrc cei mai mici, lui nu-i
face, cum sa nu fie .acela;;i. deopotriva ~i pentru cel ce
laud a ca ~i pentru cel ce hule~te? Deci cel ce batjocore- I
:;;te pre fratel~ seu, pre Dumnezeu 11 batjocore~te, cum ~i ;
eel ce cioste~te pre fratele seu, pre Dumnezeu it cinste~te.!
Sa lofranam deci limba ~i sa 0 , depriodem de a fi pla ~
cuta. " Opre~te-ti limba ta de/a rau". (Ps. 33. 12) zice.
Nu de aceia ni-a dat-o Dumoezeu ca sa hulim si sa batjocorim, sau ca sa ne defaimam uoii pre altii, ci ca sa
laudam pre Dumnezeu, ca sa vorbim lucruri de acelea
care face placere altuia, care suot spre edificare, spre folosinta. Ai grait pe cutare de rau? $i ce ca~tigi aducandu-ti ~i tie !?i aceluia viHamare? Ai ca;;tigat doara
slava celui ce acuza. Nici un rau nu este care sa stea
numai la cel ce patime~te, ci cuprinde ~i pre eel ce face
raul. De pilda zavistnicul se pare ca vatama pe altu!,
dara mai 'ntai el singur se bucura de nedreptatea ce 0
face, framandandu-se in sine, :;;i fiind urat de tot"i. Avarul
t) Par-tea mora/ii. povatuiri spre a pas~r<1: inocenta, lli <1: i~fra?a lim~a. ~i
despre milostenie care de 0 avem, de n1mlC alta nu mal slmtlm nevole la
judecata. (Veron)
-. 5 5 -
pe
56--
de mai arde intr ' una? Ai vazut ca aceasta este mai grozav
de c~t aceia ?
Ca nu se mai stin.ge niei -odata, pentru care se ~i nume?te ne stins_ Sl ne g andim deci cat de mue rau este
de a arde intr'una, ~i de a fi 1n intuneric, de a se vaicara ~i a scr~~ni din dinti, ~i de a nu fi auzit de n imtni.
Dad cineva dintre cei de hun neam fiind pus in temnita, numai cat ca se g~?e~te In putoare, tn lotuo e ric ~i
legat impreuna cu omoratorii de oameoi, si 0 crede mai
grozav de cat moartea, apoi gande!?te-te ce va fi, cand
yom fi ar9i la . un loe cu omonitorii lumei., oici vJzand ~i
nici fiind vazu~i, ci iotr-o a,?a multime crezandu-ne sing uri.
Acolo intunericul ~i bezna acea grozava nu ne lasa de a
vedea nici de pe cei pe laoga noi, ci fi e-care se va gasi a,?<l,
ca ~i cum ar fi siogur. Deci dad Intunericul singur prin
si ne 9i ne tulbura ,?i tofnco,?eaza sufletuJ, apoi ce va fi
daca pe langa Intune ric vor mai fi ,?i arderi 9i dureri tnfric09ate ?
-De aeeia va rog ca acestea intr'una sa Ie rume g am in
noi, 9i sa suferim scarba 9i intristarea ce ni vine la auzul
acestor vorbe, ca nu cumva sa suferim pedeapsa prin fapte.
Caci toate acestea vor fi numai decat, 9i din cei ce au
facut fapte vrednice de osanda-nimeni nu va scapa, ~i nici
tata, 9i nici mama, nici frate, chiar de ar avea mare curaj, sau mare trecere pe laoga Dumnezeu nu va putea face nimic. "Fratele nu tzbdvefte ziee, au izbavi-va
omul (Ps. 48,7)? Cad el este ' care resplate'?te fie-earuia
dupa faptele sale, 9i prin acestea se va mantui sau vafi
osandit.
Faceti va voua prietin din mamona nedrepta/iil> (Luca
16, 9), zice. A9a dara sa ne incercam, caci este porunca
stapanului, 9i cele de prisos ale bogatiei sa Ie impra9tiem saracilor. Sa facem milostenii lntru cM timp suntem
stapani, caci aceasta vra sa zica de a ni face prieteni
din mamona. Sa de~ertam ace I foe, ca sa-l stingem, ca
sa avem curaj acolo, cad acolo nu vor fi ace~tia cari sa
ne primeasca, d faptele noastre. Cum ca nu va fi cu put:nta ca prietinii de aici sa ne poata mantui, o putem
afla din expresiunea adaosa imediat. Caci, de ce n'a
zis de pilda : faceti-va prietini cari sa va primiasca in
57
OMILIA II
"Care /iind stralucirea slavei !ichipul ipostasului sau,
purtand toate eu euvantul puterei sale, prin sine singur
/acand eurd/ire Pdeate/or noastre".
Pretutindeni este nevoe de 0 cugetare dreapta, dara
mai cusam1 cand graim sau allzim graindu-se d.e Dumnezen, caci nici limba nu poate gnll ceva, 9i nid urechea nu poate auzi, san mai bine zis niei una nici alta
nu sunt in stare de a grai, sau a asculta cu toata demnitatea maretia lui Dumnezcll. $i ce spun eu de limba
~ i ureche? Cand nici chiar mintea, care emult mai superioara acestora, nu poate cuprinde exact, nu poate
~i
58
~i 3-lea
59-
60-
arata ca fiind deopotriva, eu Tatal, ba inca asUel deopotriva in cat ea multi sa-l creaza pe el a . fi Tata.
,
Dara tu prive!?te marea intelepciune a apostolului. Mai
'ntai el pune ideia ea este dcopotriva, 9i 0 stabile!?te eu
exaetitate, iara cand aeeasta se va dovedi ea este Fiul
lui Dumnezeu !?i (a nu este strain de dansul, la urma
eu toata libertatea graie9te cate vcie9te despre cele
inalte. Dupa ce a grait ceva mare de dansul !?i mult.e
euvinte a spus spre aceasta, mai Intai punand eele umllite, la urma se ridiea cu sigurant<1 la in<1ltimy pre cat
voie9te 9i dupa ee spune: l-a pus mo;tenitor tuturon ~i
ea printr'insul a {deut ;i veacurile, adaoge: '(. purtand
toate cu cuvantul pulerei sale, caci eelee namai eu euvantul
ocarmuie~te toate, nu ar avea nevoie de altcineva spre
a face totul.
;>i cum ea a~a este. prive~te cum iar~9i ya9ind . mai
departe ii da autoritatea, scotand pe neslmt1te partIcula
cprin care, caci dupa ce a facut prin sine tot eeia ce
a voit, iata ca la urma daodu-?e pareca la oparte cu
respect, ee spune? el-lIiru inceput tu Doamne pamantul
ai intemeiat, ;i lucrurile manilor tale sunt cerurile (vers.
10), Nicairi nu vezi aici <prin ,care ~i niei ea printransul
au facut veacurile. Dara ee? Oare nu s'au facut de dansul?
Da! insa nu precum zici tu, OlCI preeum 'ti inchipui,
adeca ca printr'un organ, 9i nici ca cum ar fi putut face
el ceva daca nu i-ar fi dat ajutor Tata!. Ca dupre cum
Tatal p're nimeni nu judeea, zicandu se ca el judeea pri~
Fiul, cc1ci judeeator I-a nascut pre dansui, tot a9a ~~
ereaza printransul, eaci creator I-a nascLlt pre el. Cc1c1
daca Tatal este eauza Fiului, apoi eu atat mai mult este
eauza 9i a tuturor eelor tacute de el.
.. .
Cand apostolul voie~te a arata ea dintru dansul, sillt fimd
graie9te lueruri umilite, iara dnd vo~e9te a. grai de el
I ucruri Inalte J ia ea motiv pe Marcel 9\ Savehe, a caror
abatere enorma Biserica compatand-o, a apueat pe calea
de mijloc. Ca adeca nici pe calea umilintei excesive nu
sta ca sa nu dea motiv lui Pavel Samos:Heanul, dara
nici nn dainuie9te cu yorba numai in cele inalte, 9i apoi
iara~i arata apropierea intre aceste doua, ca nu cumva sa
salte in SU5 Savelie. L -a numit Fia, 9i imediat s'a ridicat
61 -
62-
63-
tand, zlce, toato, adica ocarmuind' !?i pre cele cazute in.dreptandu-Ie, caci a ocarmui Iumea, a 0 guverna, nu
,este mai putin ca a 0 face, ba inca daca trebue a spune
ceva minunat, este chiar mai mare. A face, este a produce din nimic; dara ca cele f;1cute sa se transforme in
nimie, iara cele dezbinate intre dfmsele, sa Ie lege la un
loc unele cu altele, aceasta este dovada de cea mai mare
putere, dovada ma retiei lui. Apoi aratand ~i u~urinta,
zice: Purtdnd ~i n'a spus oearmuind, intrebuin~and cuvant figurati v, de la lucn'lrile ce se rhi-,?ca cu degetul,
faeandu-Ie a se mi~ca in to ate partile. Aid a mai
aratat ~i marimea creatiunei ca nespus de grandioasa,
cum ~i ca aceasta marime este inaintea lui ca un
nimic. Dupa aceia arata iara~ u~urinta, ,zicand: eltvantul
puterei sale. Bine azis euvantub ca daca la noi oamenii euvantul se pare ca este ceva u~or ~i nt bagat in
seama, la Dumnezeu nu este u~or. Cum ca poarta toate
eu cuvantul puterei sale, a spus,o, dara 'c um Ie poarta cu
cuvantul n-a spus, caci nici nu este cu putin~a a ~ti. Apoi
a adaos despre maretiea lui, caei a~a a f<leut ~i loan,
fiindca dupa ce a spus ca este Dumnezeu, a adaos a grcli
de crearea f<lpturei. Deci precum acela a lasat a se inte1ege, zicand: La neeput era Cuvantul ~i toate priniransuL s' au fdcuh (loan 1, 1, 3) tot a~a ~i acesta prin
expresiunea cuvantul puterei sale, ~i prin aceia ca a zis:
Prin care # veaeurile a lacut., a zis, cad el este ;;i
creator, ~i mai 'nainte ,de toti vecii. Dara ce? Iata-ca
Prorocul graind desprc Tatal zice: Din veac ji pana i1l
vcac tu ejti (Ps. 89, 2) iara aici apostolul graind desprt:
Fiul, ziee ca este mai'nainte de toate veacurile, !?i creator a toate; deci ee ar putea spune?
Deci, ceia ce se spunea despre Tatal: celee este mal
'nainte de veei I ar putea-o videa cineva , graindu-se ~i dt:
Fiul. Caci precum loan zice: viata era ceia ce invedereaza putinta lui de a stapani, ca adeca el este vieatCl
tuturor, tot a?a ~i Pavel ziCf> Purtdnd toate cu cuvantu4
puterei salo, nu precum Elinii, cari se incumeteaza a-:
lipsi ~i de creatiune, ~i de ingrijire, ml1rginind puterea lu;
pana la luna numai.
cPrin sine singur faeand eura:tire pacatelor noastreJ
64-
65-
tuturor, ca !iii cum ar fi zis: ~a ajuns chiar 1a tronul par~ntesc. Precum deci Tatal este lntru ceIe inaIte, tot asa
l?l el, caCI starea impreuna nimic alta nu arata, de cat
'egalitarea in demnitate. lara daca unii zic ca Tatal i a
" dara ce? Nu
porunelt cand ia spus: ~ezi7l, i-am mtreDa:
cumva stand in picioare poate i-a zis: vina de stai aici?
Dara o'ar putea spune aceasta.
'
Dealtmintrelea apostolul .n-a sous ca Tatal i-a Doroneit
ci ca i-a zis: ~ezi~1 dara aceasta nimic alta este. de ea~
ea sa. nu-p lOchlOUi cel Fiul este lara ineeout si fara eauza
(tJ.1) r:i.vapx ov . aor6v vOtJ.toll<; ')tat d.vat'Ctov). Cum ea aeeasta
a spus, se mveder,e aza de la loeul $ederei. caci daca ar
fi voit a arata mlcimeCi lui, nu i-ar fLzis: Jezi deadreopta
mea, ci deasranga.
'
Cu atata -mai bun lacandu-se de cat ingerii, cu ct
mai osebit de cat danJii a mo~teni! nume. Cuvantul ' fa.:.
' c,andu-se de aici, este pus in loc de aratdndu-se ' sau
dovedin.du-se. cum ar zice cine va. Apoi !iii sustine a~easta
de la numelepe ,c arel-a , mo~tenit. Ai vazut ea numele
Fiu invedereaza veritabilitatea, legitimitatea lui? Dara
daca n'ar fi a~a, de sigur ea nici aposlol111 n'ar fj spus
a.ee~sta, pentru ea prin ,nimic alt , nti se invedereaza legittmltatea, decaf. ca este naseut dintransul. De alci dara
apo~tolul t~i .sustine ideia. lara daca este Fiu prin gratie,
ap~l nu n~mal ca nu este mai deosebit de eat ingerii, ci chiar
mat .~re JOs! mai mic de cat dan;;ii. Cum? Apoi !iii , oamenu drept l au fost numili fii; iara numele de fiu daca
nu .este leAgitim, nu poate invedera superioritatea. Dupa
acel~ aratand ca este 0 deosebire intre creator ;;i lucru~tle ~ale, ascultace spune, (aci caruia dintre ingeri
a zzs candva: Fiut meu e#i tu, eu astazite-am nascut? ,
~i iara~i: , eu voiu fi lui Tata,!i acela 'mi va /i mie
Fiu~ ? (Vers. 5).
Acestea sunt zise ;;i cu privire la trup, caci expresiunea
cEu voiu Ii lui Tata # acela 'mi va Ii mieFiu este
representatea intruparei, ianl cealalta Fiul meu e~ti !u
nimic nu invedereaza de cat ca este dintru dansul.
'
Dupre cum expresiune~ jiind invedereaia timpul prezent, - caci aceasta mai cu sarna se Qotriv.este lui - tot
a~a ~i expresiunea asldzi.. de aiei. "ini se pare ca e.s te
5
66-
67 -
~ite~
to
1)B'Expresiunea
originalli. este: .
KI1AO\I M
'flAoiia{}l1t E\I
' ,
t
b' "
'j
.
'XI1ACP 1t:I1\1tOti>
."e es e a am. . tttotta
pur"rea
tn lucru. blln.Verbul
Z'fl) - .
x
' .
.
.
.
'.
. . j ,0) msamn .. a ravnt.
a fi jaluz, ~ amblt/ona, a~a eli. tradueerea din edtia noastrli de Buzau . Bin
(sle a tt.vmo pururra in lucru bun, nu exprima bine ideia Apostolului 'Pavet
c.are pn~ ver~ul ~'tj)..Oii(J{}at tinde a infiltra auditorului ' emulatiunea sau do~
nnta de a se mtrece unul pre altul in tapte bune..
.
',
-,.
68 eel ce poate trai Cli pu~in este cu mult mai bun dedt
eel ce nu poate.
Caci spune-mi, daca ar fi chema~i uniia in cetatea imparateasd, ~i parte dintr'an~ii n'ar avea nevoe niei de
eai, nid de trasuri, nici de slugi, nid de umbrele, nid
de han de g~zduit,. nici de indi.l.~aminte, nici de vase sao
aite lucruri, ci Ie este deajuns de a avea eu dam,;ii pane
Ulima, ~i apa din izvor, - iara ceilaltiar spune, ea daca
nu ni Yeti da ~i cai, 9i e~ru~a, '!?i a~ternut moale, nu putem merge, de -nu yom avea~i multi eari sane insoteasea, daca, nu yom putea sa ne repauzam tntr'una, nu
yom putea merge, daea nu yom (ivea eai, ~i yom calator!
un timp scurt in cursul zilei, , ~i inca ne mai trebuie ' 1?i
altele muIte . Ei hne, pe eari am admira ()I8.re noi ? Pe
aceia, sau peaee~tia? E sigur ca am admira pe eei ce
nu au nevoie d~ nimie. Tot a~a ~i aici , unde uniia au
nevoie in ealatoria vietei de multe de toate, iara altH de
nimie. A~a ea cei ce sunt in saracie mai eu sarna trebuie a cugeta 1ucruri mari de dan~ii, daea ar trebuL
Dara, ziei tu, saracul este dispretuit:.. Nu aeela poate
fi dispretuit, ci acei eari-l dispretuiesc pre dansul. De ce
eu nu dispretuiesc pe cei eari nu !?tiu a admira eeia ce
trebuie ? De ar fi cineva pictor, ar rade de toti cei ce-t
ridiculizaza pre dansul, 1ntru cata vreme sunt neprieeputi
in pictura, ~i nici ca s'ar mi!?ea de cele barfite de aceia ,
ci ii este sufieienta singura marturia lui,-in timp ce neli
depindem de parerea celor multi? Dara cum pot fi aeestea vrednice de iertare?
. De aceia suntem vrednici de dispretuit, fiindca nu dispretuim pre cei ee ne dispretuiesc pre noi pentru saracie r
!?i nici nu-i plangem. $i trec cu vederea cate pacate se
nasc dinbogat ie , ~i cate bun uri din srtracie, sau mai bine
zis, niei bogat ia ~i nici saracia prin sine inse*i nu este
ceva bun, ci aceasta se Intampla 1n urma intrebuintarei
lor. Cre~tinul se arata mult , mai incercat in saracie, dedt
in boga~ie. Cum aceasta? Apoi cand el cade in saracie,
desigur ca va fi ~i mai umilit, mai Intelept, mai serios ,
mai ingaduitor, maiOcinstit, pe cand daca se gase~te in
bogatie , are multe piedici spre aceasta.
Deci, sa vedem care sunt pe care bogatul Ie face,sau
69-
.1in!~te. d~eat
;1
_ . 71. --
70 _.
cei ce se folosesc de lumea aeeasta, ca cum n.u s' ar jolosi;;.
(1. Cor. 7', 29, 31), Ga astfel sa ne lnvrednicim bunu~il.cr
fagaduite noua. Carora fie, ea cu totii sa ne invredmelIll:
prin charul ~i filantropia lui. Amin.
OMILIA III
$i iaraf i cand duee pre cel intai naseut in lume) zice:.
ji sa se inchine lui toli ingerii lui Dumnezeu ~ $i eatre
ing eri zice: ee!a ce face pre trt ((erii sai duhuri, ,s-i pre slugile
sale para de joe; iara catre Fiul; Scaunul tau Dumnezeule in veacul veacu/ui. (Cap. ,I, 1, - 8).
Domnu1 : nostru Iisus Christos venirea lui in trup 0 nu' rne~te ie~ire; ea de pilda cand zice: le,s-it-au semandtoriut
sa samene samanta sa i> (Matei. 13, 3), !?i iara!?i: Ie,s-it-am
dela Tatal fi am venit in lume; iaraji las lumea ,s-i merg
la Tatal" (loan 16, 28), !?i infine in multe loeuri ar putea
vedea cineva aeeasta. Pavel insa 0 nume~te intrare, zicand $i iarafi cand duce (introduce) pre eel intai nascut in
lume numind introducere san intrare aceasta intrupare
Dara de ce Qare pentru aceasta fae uz de ~uvinte deosebite, !?i pentru ee se spune a!?a? Aeeasta este invederat
chiar .de1a cele vorbite. Christos, nume~te venirea lui ell
drept euvint ie~ire, caci !?i noi eramafara (departe) de
Dumnezeu. ;;i pre cum se intampla in imparatii cu eei
legat i 1?i tmprotivnici imparatului ca sunt atar'\ de palatul
imparatese, iara eel ce voie~te a-i impaea cu imparatul.
nu-i baga pe aceia inauntru, ci el singur ie~ind afara, sta
de vorba cu din~ii, pina ee ii va face vrednici de fata
tmpatatului, spre a-i preze'nta, - tot a~a a faeut ~i Ch~istos~
Ca ie!?ind1?i venind 1a noi, adeca luind trup, :;;1 gralOdu-t
ce1e din parte a Imparatului, ne-a introdus inauntru, dupa
ce ne-a curatit !?i ne-a impacat, De aceia venire a lui (}
nume1?te ie,s-ire. Pavel insa <> nume:;;te intrare, del a inetafora celor ee m01?tenese, 1?i iau partea lor de m01?tenire,
1?i vre-o proprietate. Cad eind zice: Cand duee p,,:e ce~
intai nascut in lumoaeeasta 0 arata,' adeea cand b
Incredinteaza lumea, pentruca atunci a stapinit-o intreaga.,
d.nd a \ost cunoscut. Acestea no Ie spune pentru Dumnezeu Cu~intul, ~i pentm, Chqstos eel dupa trup. $i cu
drept ~uvant, dlCl daca in lume a fost, dupre cum zice
~oan, !;'l lumea printrinsul s'a faeut, cum s-ar f1 putut introduce in lume in alt mod, decit in trup?
~ .. $i . sa se inchine lui toti ingerii lui Ol't tnneieu zice.
F llndca v~ie!?~e .a grai. ceva mare ~i inalt, pregate~te aceasta mal dmamte, ~l face u~or de primit ideia ca Tatal
a facut ca. ~lUl. sa vma in lume. Caci ginde~te-te bine:
a spus mal namte, ca nu prin Proroci ni-a grait nOllaci prin Fiul; a aratat apol ca Fiul este mai bun decit
i~gerii, ~i dela de~umirea aceasta a pregatit ideia" cum
:;;1 d~la . adllcerea lUI in l!-Ime de catre Tatal. Dara tot aceasla Idele 0 pregate~te . ~i dela inchinarea lngerilor, iara
acea~ta arata ca c.u at at este mai bun dec at ingerii, cu cit
Srapanul este mal bun dedt slugile. Deaceia precum cineva
intr?ducand pe un altul in palatul imparatese, ar porunci
de n~ata celor de fata ca . sa i se inchine aceluia, tot, a~a
face ~l. el, s~unand .de introducereain lume ,a celui dupa
trup, :;;1 decl exp~eslUnea sa se inchine lui toti ingerii lui
Dum:zezeu deacela a. spus-o. Deci dara, nu,mai ingerii, iara
nu ~l celelalte puten? Sa nu fie! caci asculta eele ce urmeaza.: c,s-i. cafre ingeti zice : cela ce face pre ingerii sai
duhun, fZ pre slugile sale para de foc , iard catre Fzul :
scaunul tau Dumnezeule inveaeul veaeului . Iqta marea
deoscbire, ca uniia sunt iacuti, iad. el nu faeut. Si dece
o.are fata de ingeri zice: cel ce face .. iara fata de FiuI nu
zlce? - de:;;i era permis de a spune astfel de deosebire.
~atre ingerii .lui zice: cela ce jaee pre ingeriisai duhuri, ..
lara catra FlUl Domnut m-a facut pre mine si iara~i
Domn ,s-i Christos I-a (acut pre el Dumnezeu . Dara niei
acelea nu sunt spuse de Christos Dom~ul Fiul, nici aeeasta
de Dumnezeu CuvintuJ, ci de eel dupa trup. Unde voia
a ~rata .ad~varata deosebire, nu numai ingeri punea in
. sluJba lUl, Cl intreaga putere slujitoare de sus. Ai v:!zut
cu Gita claritate des~art~ p~ fapturi de facator, pe slugi
d~ sta~an! pe mo~tenttonul adevarat, de supu:;;ii sai? Catra
FlUl Zlce: cseaunul tau Dumnezeule in veacul veaeului.
la.t~ ~emnul iI?paratesc: T.0eagul drepta/ei, toeagul'imparatter tale, Zlce. lata lara~l 1?i . un alt semn al imparatiei.
A
72-
.
') Erisiarhi de prin seculul al 2-1ea:
73-
74-
- 75 menea exemple. Cad dnd jhgerii binevestesc pastorilor dnd binevestesc Mariei, dnd binevestesc lui losif,
cand stau pe piatra mormantulului, cand sunt trimi~i
de a spune ucenicilor: "Barbafi Galiliani, ee stati
uitandandu-vd . spr~ cer" (Fapt. I,ll)? Cand slobozesc
pe Petru din inchisoare, dnd vorbesc cuFilipp, cum nu
slujasc nou~? Gande~te-te deci la cinstea ceni se face.
cand Dumnezeu trimete pre Ingeri ca s~ ne slujeasca;
dnd lui Cornelie se arata tngerul, dind Ingerul scoate
din temnita pre toti apostolii, ~ile zice : Mergand stafi
~i ftrdi/i in templu norodului cuvintele vie/ei acestia" (Fapt.
Apost.). ~i ce maispun eu de altele? Chiar lui Pavel se
arafa tngeruI. Nu-i vezi pre dao!?ii slujindu-ne noua pentru
Dumnez~u, ~i chiar tn cele mari? De aeeia zice Pavel:
"loate ale voastre sunt; sau viea/a, sau moarteaj sau lumea, sau eele de fa/d, sau cele viitoare((. A fost trimis :;;i
Fiul insa nu ca sluga, ci ca Fiu :;;i unul-mlscut, "?i acelea~i voind ca :;;i Tatal. Sau mai bine zis, nici n'a fost
trimis, caci nua trecut din loc in loc, ci a luat trup,pe <:and ingerii schimba locurile, caci 1asand pe cele
dintii, in care erau, trec in altele in care nu au fost. Deci
:;;i prin aceasta iara!?i, tneurajaQdu-i Ii zice : "De ceva
. temeti, dici ingeri va slujesc voua. ,,~i spunandde Fiul,
:;;i de cele pentru iconomia venirei lui, :;;i de cele de la
creatiune, ~i aratand egalitatea in cinste eu Tatal, :;;i ca
stapan este ca Domn :;;i stapfm, nu nUfDai oamenii, ci ~i
puterile cele de sus, la urma ii indeamn~, pregatindu-:;;i
bine euvantul, ca sa fie cu bagare de seama 1a cele auzite,
:;;i zice :
"Pentru aceia sa eade noua mai mult sa aseultam cele
ee s' au auzit" (Cap. 2, 1). Aici voind a spune ca trebue
a fi cu mai multa bagare. de seama la cele deaeum de
cat la lege, a trecut ' .sub tacere aceast'a, tnsa in impletirea
vorbelor;;i nu in sfatul ce li-l da, nici in rugamintea ce
Ii-o face, 0 arata, caci a~a era mai bine.' "Ca de vreme
ee s' a faeut adevdrat euvantul ce s' a grdil prin ingeri ;i
toaM calcarea de poruned ~; neaseultareaa luatdreapta
raspldtire, cum no; vom seapa negrijindu-ne de atdta mantuire? Care luand incepere a se vesti de la Domnul (ala.
'toO x.optoo) = plin Domnul) prin cei ee au auzit sau a-
76. -
77
Matheiu Christos, zica.pd : "ee va face lucrdtorilor vzez aceleia" (Mat 21, ~O)? - lasandu-i pe dan~ii (auditorii) de
a raspunde, dlCl aceasta este biruinta ' cea mai mare.
Dupa aceia zicand: Cd de vreme ce s' a fdcut adevarat
cuvantul ce s' a grait prin ingerh nu a mai adaos cu
atat
mai multcel
grait prin Christos - a Hisat aceasta ,
,
.
~t a spus cela ce este mai mic, mai inferior '- Cum noi
vom scapa neingrijindu-ne de atata mantuire? Dara tu
prive~te CUnl face comparatiunea. Cd de V1'eme ce s' a
./ac2ft adevarat, zice, cuvantul ee s'a grait prin ingnil.,
acolo . ,-prin ing eri , iara aici prin Domnul= atci'too
ZOPlOO:->, acolocuvantul, iara aici mdntuirea. A poi ca nu
cumva sa zica cineva: dara ce? Acele ce tu spui, Pavele, su~t oare ale lui Christos? iata ca el preintampina
luc~ul, ~~ doved~~te ca faptul este adevarat, dici ~i cele
auzlte dJ.n Vechml Testament spun adevarul, l?i cele ce
sunt gr~llte acum de Dumnezeu prin NOdI Testament nu
sun.t . do~ra ~xprimate numai prin voce, ca pe timpul lui
Motst, CI pnIJ. fapte petrecute !?i marturisite.
Dara ce tnseamna Cd de vreme ce s'a fdeut adevdrat
cuvanlu~ ce s' a grdit prin im, eri ? $i in epistola catre
Galatent tot cam a~a zice: 1'anduitd /iind prin ingeri,
cu mana mijlocitorului (Gal. 3, 19) !;ii iara~i cari ali tuat
legea ~ntru . randudi ale ingerilor (Fapt7, 53), ~i in fine
pretutmdent se spune ca prin ingeri s 'a dat. Unii zic ca
se face aluzie la Moisi, insa nu au dreptate, fii'ndca aici
vorb~~~e de multi tngeri,!?i apoi sub numele de ingeri
de alCI el infelege pre ingerii din ceriu. A~a dara ce putern spune ? Sau ca spune aici numai de darea celor zece
porunci, cand Moisi vorbea ~i Dumnezeu raspundea, sau
c~ spune despre toate cele din Vechiul Testament, graite
~l facute ca. de ingerii cari au luat parte la savar~irea lor.
Dara atuncl cum de ,spune in alt loc ca legea s' a dat
prinMoisi (loan 1, 17), ianl aici prin ingeri? Ca acolo
~pune! .ed ~'a pogori't Dum~~zeu.. in nob> (Exod.19, 20),
lara alci ca. de vreme ce sa facut adevarat cuvantul ce
s'a grdit prin ingeri. Ce va sa zica . adevarat? Adeca s'a
impl~n.it intocm~i, ca ~i cum ar zice , cineva ca .la timpul
potnvlt toate sau petrecutprecum sa fost gralt, Sau 'ca
~ceastaspuoe,sau ca a std/anil, :~i . amenintarile s'au
" .
t) Verbul ITIXPIXPPUOP.lXl
din .original insamna a treee pc aliiturea, a trag-e
eva ea un vlil. a aluneea !}i deci a eadea. In astfel de inteles trebue a se lua
e e x tul nostru din editia de Buzau : "Fiule sa n it tree;
alaturca".
pe
78
_.
80-
.est~ dat
. dupa vointa Tatalui. De multe on dill cauza vle~eI ne curate sau ~i trfmdave, multi n'au luatdaruri .. Ba cateodata chiar ~i avand 0 vieata buna ~i t.:urata ~i totuiii.
n'au luat. De ce oare? Ca nu curnva sa~i iasa din drumul imparatesc, ca sa nu se trufiasca, ca nu cumva sil
se laca mai molatici, ca hu cumva sa se iogamfe rna!
. multo Ca daca chiar ~i fani daruri ~i totu~i con~tiin~a
vietei curate este deajuns d'ea i~gamfa pe c~neva, apoi
cu at at mai multocand se adaoge iiI charu!. A~a ca charul
se da celor umiliti ~i celor sinceri ~i mai ale::; celor sinceri dupa cum zice: eu bueurie fi eu prost[ea inimei .
(Fa~t. 2, 46). Dealtmintrelea chiar ~i pri? a~easta i-~
atatat mai mult ~i daca poat~. era.u molatJcl, .II ind~u~a
spre umilinta. Caci omul ~mtllt ~l car~ n~-~l lll~hlpUle
lucruri mari de dilnsul, deville mal harmc cand pnme~te
darurile ca cil~tigate cu merit, de~i nu se judeca singur
pre sin~ ca vrednic, pe cand cel-ce l~-a .ca~d~at fa~a
merit. consideta f~ptul acesta ca 0 datone ~l se mgamfa,
Astfel ca Dumnezeu iconomise~te hicrul acesta in interesul omului chiar, ceeace poate vedea .cineva ~i in bi serica petrecandu-se. Unul de pilda are ?~r in v~rba potrivit la invatatura, pe cand un altul mel nu poate deschide gunl.
.
.
Nimeni., deci , sa nu se rnahneasca pentru
aceasta,
CaCI
.
C d
fieedruia se dd ardta1ea duhuiui sp~e lol~s. . a ac~
stapanul casei ~tie ce trebuie a incred.lllta fleearu~a, ap~!
cu atat mai mult Dumnezeu, care ~tle cugetul omulUl,
care ~tie totul chiar mai inainte de a. fi facute de o~ .
Un singur lucru este vred~i~ de ~ilhmre: de a pacatu~]
ianl alt-ceva nimic. Sa nu mJ SpUl: De ce nu am balli,
sau daca a-~i avea, a-~i da saracilor .
. . Nu ~tii ca daca ai avea, ai fi mai s.garcit inca de ~at
acurn? Acum zici tu a~a, . dara daca al avea avere, al ~.
altu1. Caci ~i cand suntem satu!, cred~m .ca ?~tem. p~stl,
insadupa trecere de timp, ne VlO alteldel. ;>1 mral?l, can~
sun tern straini de betie, ne inchipuim ca ?~tem stapa.n~
patima,pecilnd daca suntem deja stapilm~l de ea, ~1~1
prin .mintenu ne trece ,c a ne putem stapi1m .. Sa nu ZiCl :
4De ce n.,a~i fi avutdarul' de a .fi inv~tatonu, ea daca
A
81 -
(1.
82
,
S
cem .. De ce
.
te 9tie Dumnezeu.
c:1 x
nu. ZI
bille, precum
" CA d Dumnezeu iconomlse9te lui pentru ce r an
aceasta, 9
.
.
t la fiindea aeeasta este cea
crurile, sa nU-l cereJIl so~o ~~ n'ebunie. Robi suntem, ~i
mai de ~e ur.ma needvsevle mu1t de Stapanul, ne9tiind
tnca robl can ~tam epar te
,
.
I d la picioarele noastre.
A
nici ehlar ce e e
. a l ' Dumnezeu ci pre cat
.'. d
, Ul
D eel,. s a nu cernem vOlOt
At fm traim chiar mlc. t:! aT
ni-a dat, sa pastram pe ca. I p
, ' in totul' si mai
ama- S1 vom reu9l
J
,
t 10
fi , sau . ne b aga
s
"
"
. . '
se poate numl ceea ce este din
bine ~IS, ~ICl mle nu E ti scarbit ea nu cii danil ihvadarunle 1m Dumnezeu.
9
. se pare mai mare:
.
. A a care tl
taturel.? Spune~ml lOsl 'tamaduirei boalelor? De sigur. di
darul mvataturel saua
x. a da vedere orbl10r
.
D a e? Nu ti se pare Cc:1
acesta. ar c. .
, d cat a vindeca boalele ? Nu t l- se
""ste cu mult ,mal
mare
ete un d ar mal. 'm are?. Dara ce?
v
., '
"
pare ca a tn~~a mor~Jl ,es bra 9i cu sudariile (aooMpto~
A in via morta numal eu um
.
are a fi mai mare
= basma de 9ters sudoarea) nu t.l se p . ti? Voie9ti sa
decM a-i invia cu cuvant~l? Dec~~~~~ V~I:~ ~a sa ai da.'
tii eu umbra 91 cu SU
,
invlezl mort.
.
.
a darul acela de a invia mort n
rul invataturel? De Slgur c . . ,
numai eu Qmbra .9 i ~u su~arnle. mult mai mare decat
1) Dad daea t 1- a 91 arata ca cu
de a-I lua
d
f este cu pu t'lO tX
,
r c:1
aceasta este. al~ ar, care- I <fre tate ai fost lipsit; - ce
daca nu-l al,. 91 ~~ care cU n~ numai unuia sau la doi
ar
vei spune? ~l apol ace~t ,d . tuturor. Stiu ca ati ramas
este ingadUlt de ~-l .pnnll, ~I d "va ~ste cu putinta de
ca prostiti !?i i.n U1mlreda:uz~~catcaa tnviea mort ii , ~i a '" da
a avea un mal ~are
de e timpul apostolilor, vedere orbilor, 91 a .face c:;: de Jecrezut. Deci, care este
ba inca poate ca VI se p
det i- ma ca nu este aceasta
acel dar? Dr~goslt~aC~~:;o~respusa priri Pavel. Ce :pune.
vorba mea, CI a ?l
.'
I
mat' bune si inca mat
"
A'{'
ce darurtle cete
, .
el? sa ravnz t, z~ f ' "
C
12 31). Si ce va sa
ara
voua-q
(1.
or.
I
'
.
ina I ta ca Ie va
l
I? Ceia ce el spune alcl,
zica !i. inca mat 2n~ ~~ ~i e ~~e9tia cugetau lucruri mari
atunci 9i cei ce aveau
aceasta 1Osamna. onn' e d
de dan9ii 9i de darun le e p e ,
0
.V
'0
85-
OMILIA IV
"Cd 1ZU ingerilor a supus Dumneze'f/- lumea eea viitoare
penlnt care g rdim. $i a marturisit candva oarecine, zicand:
" ee e~te omul ed-l pomenefli pre el, sau jiul omului ed-l eercetezl pre el? Mic~uraiul-ai pre el Ctt ptt/in oareee decat i12gerii " (Cap. 2, 5).
86
- 87
inge:i ziu: ce~a ce face pre ingerii sai duhuri, !i pre
slugzle sale para de joc. Iara catra Fiul, intru inceput tu
Doamne pamantul ai intemeiat. Tot a~a face ~i aici, graind:
"-$i a marturisit candva oarecine, zicand. Faptul a~esta,
de a ascun?e ?i a n.u da pe fata pe eel . ce a grait
~eea martune, CI a 0 .1Otroduc: ca in totul cunoscuta ~i
Invederata, este al unUla care it arata pre dansii ca foarte
cunoscatori ai sfintelor script uri.
'
Ce este omul cd-l pomenefti pre el, sau /iut omului ca-l
cercetezi pre el? Mic,suratu-l-ai pte dansul cu putin oarece
d~cat . ingerii, cu slavd # (u cinste l-ai incununat pe el,
fl [at pus pfeste lucrurile manilor tale, toate Le-ai supus
sub picioarele lui (Vers. 5 -7). Acestea de~i pot fi spuse
p~ntru o~enir~a in genere, totu~i principalminte se potnvese lUi Chnstos dupre trup, caci expresiunea: toate
le-ai sUfus sub picioarde lui se cuvine . mai
mult lui ,
.
decat
Fiul lui Dum nezeu ne-a cercetat , nefiind
. . noua.
.
nOl nlmlC, ~i Iuand trupul nostru si
, unindu~l sie si
, , s'a
facut
superior
tuturor.
,si
daca
i-a
sU"'us
lui
toate
.
r ,
zlce, 'l'f imic n' a !dsat lui nesupus; ci acum inca ' n'JI. vedem supuse lui toate. Ceiace el spune, aceasta insamna:
fiindca a fost spus pand ce voiu pune pre vrdjma~ii
tei a#ernut picioarele taln, era natural ca ei sa se
neIini~teasca pentru care dupa a ce a s t a introducand
putine, a adaos la urma aceasta marturie, care adevere1?te pe ceealalta. Ca nu cumva sa zica ei: cu'm a pus
pe vrajma~ii sai sub picioarele sale, atatea patimind noh?
- caci aceasta a lasat a se intelege . indeajuns si in versul
de dinainte, de oarece expresi1mea pana ce; nu inve~ereaza faptul petrecut imediat, ci care se va petrece in
tlmp,-tot aceasta 0 invedereaza ~i aici. Sa nu-t i inchipui, zice, ca daca pana acum nu vedem inca supuse lui
toate, apoi niCi nu se vor supune. Cum ca trebuea i se
supune, este invederat, fiindca ~i prorocia pent~u aceia
s'a zis. $i daca i-a supus lui toate, zice, nimic n' a lawt
lui nesupus; Cum deci nu i s'a supus lui toate? Ca i se
vor supune- in viitor. DacaJtleci toate trebue a i se supune, 1?i inca nu Ie vedem. pe toate supase lui, nu te
nelini~ti, zice, nici nu te tulbura pentru aceasta. Daca ar
fi venit sfar~itul, ~i toate i s'ar fi supus lui, iara tu ai fi
patimit eeiace
p~time9ti
88
aeum, desigur ea
. - 89
CD
dreptate al
Pentru ce cieci te tulburi, patimind rau? Inca nu s'a impra9tiat pretutindeni propoveduirea evangheliei, .inca n'a
sosit timpul eel de pe urma spre a se supune 1m toate.
Apoi iara~i 0 alta mangaiere, caci -celce va avea supuse lui toate, d insu9i a murit 9i a patimit. multe. lard
mai mie!orat eu pufin~-oarece dedi! ingerii vedem pre lislts,
pent-ru patima mortii -~ apoi iara9i pune inainte pre eel~
bune _. Cll slava fi cu cinste ineununat (Vers. 9). AI
vazut cum toate le":a potrivit, sau Ie-a combinat in persoana lui lisus Christos? Caci ;;i expresiJJuea Cll putin
oareee~ mai mult lui se p0trive~te, ea eelce a stat trei
zile singur in lad I), iara niei decat noua eetor stricati in
multe. Deasemenea si expresi um'a <{Czt ci1'lSie ~i eu slava
incununat mai mult se potrivqte lui, dedtt noua. ;;i
iara9i Ie aminte9te lor9 ide cruce, incercandu-se de a
reu;;! in doua lucruri deodaUi: pe deoparte sprea arilta
ingrijirea lui de noi, ian1 pe dealta spre a ne eonvinge
ca sa suterim eu barbatie tOClte, avand in vedere pe
Dascalul nostru~ {{ Ca daca eel Inehinat de ingeri, zice,
a primit pentru tine' de a avea, sau de a fl eu ceva mai
putin oareee decat ingerii, apoi eu atat mai mult tu, care
esti eu mult mai mie decat iogerii, trebuie a rabda totul
p~nt;u dansu!. Dupa aeeia ar'ata ea erucea este slava
~i einste, dupa cum chiar 9i .el 0 nume9te a;;a, zicand:
a venit ceasul ca sa se prosldveasca fiul omului (loan
11, 4). Deci, daca el nume9te eele ale robilor slava, eu
atat mai mult tu trebuie a num1 slava eele ale Stapanului.
Ai vazut ca.t de mare este rodul erucei? Sa nu te inspaimanti dara de dansa, ea daca ti se pare ceva posomorit, totu9i na9te mii de bunuri. Din toate aeestea arata
cat folos . poate ave~t eineva din ispite. Apoi adaoge:
ca cu chand lui Dunznezeupentru toti sa guste moarte.
.
.
1) Cuvfmtul' A0'~s-OO prindpalmente Inseamna iad sau Inc ilth. neeos, iara
in al doilea rand inseamna II/mea eea de sub piitNt1lll, lceuil1/a mOI'/llor, moarte,
si chiar mormcmt. Fiind vorha insa de lisus Christos, sf. Chrisostom Intre
buintand nu cuvantul obi~nuit [L'.ri/lJ,"l.!1,Y-0fJ."l.Ws d cu,,;ml' I "A o-(jS-O') de oarece
Lhristos'in accle trei zi!e a seos pre mort1i cei dill j ad
.~
90-
91-
92-
fiaici. Apoi aratand fditietatea lui, pune 9i cauza icqnomiei. Ca prin moarte, zice, sd surpe precela ceare stdp!inirea '!nor/ii, adecd pre diavolul. Ai'ci arata ceia ce este
minunat, ca adeca prin ceia ' ce diavolul a stapanit, pr~n
aceia a fost biruit, !?i arma eea puternica ce 0 ave a cu
sine, adeca moartea, prin aceasta chiar 1 a ranit Christo,;:
ceia ce Invedereaza marea putere a invingatorului. Ai
v<'lzut cat bine a f<'lcut moartea ?
$i sa izba viasca, zice, pre , aceia cati cu (rica mor/i!
in tf/atd viea(a erau supu~i 1'obiei (Vers. 15). Ce vrea sa
spuna aici? De ce te infric0gezi, zic{':, de cete ._temi de
eel surpat? Nu mai este de tem:ut, d este calcat in picioare, este dispretuit, este batjocorit 9i nu este vrednic
de nimic. Dara ce inseamna oare : c!iii cu {rica .m or/ii
in toatd viea(a erau supu~i robiei'1l? Ce spune? Ca. celce
se teme de moarte, este rob 9i toate Ie in dura ca sa nu
moara, sau aceia, ca toti eraurobi ai mort ii 9i ca erau
stapanit i deceiace nu era inca surpata, sao ea - dadi
nu aceia - ea oamenii vietuiau intr'o !rica incontinu3,
caci a9teptand ve~nic amurl 9i de moarte tema~du-se,
nu puteau simti niei 0 multumire sau placere, fi mdu-Ie
de fata groaza mortii. Aceasta a lasat-o a se intelege,
zicand': in toatd vied(a . Arata aici apoi pre cei mahniti,
pre cei prigoniti ~i alungati, pre cei lipsit~ ~i d e patrie
~i de avere 9i de toate celel~lte, pr~ cel ce p"etr~c 0
vieata. plina de necazuri. Deci, daca aceta !n toata. vlea~~
erau stapaniti de frica 9i robi, apoi ace~tla sunt lzbavltl
de acea friea, ba inca i9i rad de ceiace aceia se temeau.
Ca precum cineva urmand a dLice la moarte pre un legat,
. care Intr'una a9teapta aceasta 9i l'armangaia mult eu
desmerdarile, earn a;;a era moartea in vechime. Acum
iosa. acela~ lucru s' a ,in tam plat, ca $i cum de pilda cineva
s cotandu-i irica aceia, impreuna Cll desmerdarile l'ar atat a
la lupta ~i punandu-i ina inte lupta, 'jar da d~ veste c~
nu'l va duce la moarte, cl in imparatia cerunlor. Deel,
ca cine dintr'ace$tia ai vol tu sa fi i? Ca eel din inehisoare mang aiat cu desmerdarile ~i a9teptandu~i hotarirea
in fi e care zi, sau ca eelce se lupta mult ~i se osteoe;;te
de buna voie, spre a ca~ti ga diadema lrriparatea sca ? Ai
vazut
cum Ie-a inaltat
sufletele si
.
,
, i-a ridicatin sferi
93
94
du-ma unde ne-a ridieat Christos, ~j unde ne-am scoborit pre noi in~i-ne. Cand vad aeele boeete prin piata,
aeele plansete petreeute eu oeaziunea eelor mutati din
vieata, acele vaiearele ~i toate aeele s!ntenii, sa rna credeti ea rna ru~inez de Elini, de 1udei ~i toti ier~ticii cari
ne privese fji in fine de toti eei ce' ~i rad de noi pentru
toate ca.te Ie spunem, filozofizand in zadar des pre inviere.
Pentruce oare? Fiindca Elinii sunt cu bagare de seama
nu la cele vorbite de mine, ci la cele ce se fac de voi)
caci imediat zic : Cum ar putea vr'unul din ace~tiia a
dispretui moartea, dnd nu poate a privi nici pe unol
mort dintr'ai lor? Sunt bune cele spuse de Pavel, sunt
frumoase ;;i vrednice de filantropia lui Dumnezeu ~i de
Lmparatiea cerurilor. Caei ce spune el? $i sd izbdviascd
pre aceia cafi cu (rica morfii i~ toatd vieata erau supu~i
robiei). Dara nu lasati a se crede de voi acestea, luptandu-va contra lor prin faptele voastre, de~i muite a
oranduit Dumnezeu , in acest scop ca sa doboare aceasta
obicinuinta ra , Caci spune-ni ce se voie~te Cll ace Ie
facIe luminoase? Nu oare ii trimitem dela noi ca pe ni;;te
luptatori? Ce sunt acele imnuri? Oare nu siavim pre
Dumnezeu ';;i-i multumim ca a incununat in fine pre cel
plecat dela noi, ca I-a isbavit de necazuri, ca scotand
din el frica il are pre langa sine? Nu pentru aceia sunt
irrinurile? Nu pentru aceia cantarile? Toate acestea sunt
ale unora cari se bucura, dupre cum zice: De este
cine va cu inima bund sd canle (1acob 5 , 13) Dara ,nu
la acestea se uita Elinii, caci zic : N u-mi spune mie de
eelGe filozofizeaza in afara de patimile omene~ti, ci tu
arata-mi pe eelce filozofizeaza in insa;;i puterea patimei
afUndu-se ~i atunci voiu crede in inviere. $i daca fac
aceasta femei din lume, nu e nimic de mirare, de~i chiar
~i atunci este dureros, fiindca ;;i ele trebuie a avea aceea;;i
filozofie, pentru care zice ~i Pavel: cd nu voiesc sd nu
#iti voi, (ratilor, ca sd nu vd' intristaji ca # ceiLal/i cari
n' au nddejde (I Thesal. 4, 13) Dara aeestea nu le-a
scris doara numai monahiilor, nici numai fecioarelor, ci
~i femeilor maritate din lume. $i nu numai aeeasta este
dureros, dara inca cand 0 femeie oarecare, sau un bihbat
s'au rastignit cuin s'ar zice pentru Christos ~i cand unul ,
96
98
dlci Cum am putea face a~a, noi cari dorim ca ni~i maca~
sa incercati a face de acele ce ':a spus~i? - , ~1 ~uma~
ingrijindu-ne ~i temandu-n~ de .VOI: Er~atl ~adi ~l mmem
sa nu dispretuiasca legatunle bls~nce~tl, C~CI nu om este
celce leaga, ci Christos, celce ml-a dat ~le aceast~ putere ~i care aU facut stapani pe oamem de 0 atat de
mare cinste. Not voim ca dadi se poate, sa abuzam ,de
puterea de a deslega, sau mai ~ine ~is, . nici . ~e aceas.ta
put ere nu dorim de a avea nevOte, fi~ndca mCI nu VOlm
de a se gasi printre noi ,v~'unul le~at. N u ~untem doa~a
atat. de mi~ei ~i vredmCl de plans, de~J poate unUia
suntem cu totut nebagati in seamiL Dara daca am fi
siliti apoi sa fim iertati, fiindca nu de buna voea noastra
va ~unem aceste legaturi, ci ma.i cu seama pe~truc,a ne
doare pre noi, fiind voi legatl.. lara ~a.ca cmeva ar
dispretui acestea, va sta de fata tlmpul de Judecata care-l
va invata. Celelalte nu voiesc a Ie spune, ca nu cumva
sa ating prea tare cugetul.~~stru. Noi cei ~ntai ne rugan:
ca sa nu ajungem a fi slbtl.la aceasta, lar~ de cumva
vom fi siliti, yom indeplini cele ale noastre, ~l yom pune
legaturile cuvenite. Daca, insa cineva ar rupe aceste legaturi, eu sunt fara rapundere, caci am. fost facut .ceeace
era' al meu, iara tu vei da seama inailltea aeelUl~ care
mi-a poruncit mie de a lega. C;.a daca impar~tul fillld de
lata ~i cineva dintre purta':orn, de arma .dlll garda ar
porunc1 ca unul din rand sa fi~ legat" lar~ ac~la nu
numai ca ar lepada, ci inca ar ~1 sfadma legatunle, ~e
sigur ca batjocora a fost facut~ direct, aeelui o.sta~ ,dill
garda, inditect 1nsa i~p~ra~uIUl ca~e a porunclt. I?ac~
celece se in tam pIa credmclo~tlor el ~l Ie insu~e~te sle-~l,
apoi dlnd sunt batjocoriti cei randuiti .de a inv:ata I;>e
altii Cli aHtt mai mult el se va gasi atunel cel batJocont.
De~at, sa nu fie! ca vr'unul din biserica sa se gaseasca
silit de , a ajuhge la legiHuri de felul ace~to~a. Dupr~
cum a nu pacatui este luciu bun, tot a~a ~l a rabda
certarea este folositor.
. ..
Sa rabdam deci mustrarile ce ni se fac, ~l ~a ne slhm
de a nu pac:itui, iara daca padituim, sa. suf~ri~ dojana.
Ca precum este hine de a nu se. IOVI elOev~, lara d,ac~
a'a lOTit e bine de a pune doftonea pe rana, tot a~a III
99-
OMILIA V
<~ Ca nu pre ingeri cdndva a Luat, cZ samanta LUi Abraam
a luat. Pentru aceia datorii eta intru toate a se asemana
(Cap. 2, 16, 17).
Marea filantropie a lui Dumnezeu voind a arata Pavel
cum ~i dragostea ce 0 are pentru neamul omenesc, dupa
ce a fost zis ca de vreme ce s' au {acu! pruncii partafi
trupulUi fi sangelUi fi ace/afi s' a impartafit ace/orafi ,
cerceteaza eu amanuntul ideia din acest pasaj Ili zice:
ca nu pre ingeri cdndvCt a luat, cl samdnta lui Abraam
a luat - dara tu sa nu iai cum s'ar Intampla eele
vorbite ai~i ~i niei sa'ti inchipui ca ar fi un'lucru neba.gat
In seama, daca el a luat trupul nostru, caci n'a' hanlzit
acest dar ingerilor pentru care a ~i zis astfel: cd nu
pre ingeri candva a Luat,. cZ samdnta lui Abraam a iuat.".
Dara ce va sa ziea e~ aid? Adica nu natura ingerului
a luat, ci natura omului. Ce Inseamna a luat? Nu s'a
folosit, zice, de natura ingerilor, ci de a noastnh. ~i de
ce apostolul n'a intrebuintat cuvantul O;ySAfJ.OSY = a luat,
ci intrebuinteaza verbul smAfJ.tJ.o&.vS'tfJ.~ (ou r&.cp Mptou
&rrSAOw S'ltl),fJ.p. 66.V8tfJ.l)? Face uz demetafora celor alun-
~-
100
101 -
102-
104-
105
ru~ineazll.,
106-
..
107 -
108-
109
110
cu atat mai mult trebue a ne pregiHi a9a, noi cari suntern osta!?ii luiChristos, ~i a ne pune in rand de batae '
in fata patimilor.
Nd este .a cum prigonire sau persecutie contra cre~ti
nilor,- ~i fie ca niciodata sa nu se mai intample - ci un
altfen ' de razboiu este; acela al poftei de bani, al pizmelor ~i al altor patimi. Un asemenea razboiu povestind
Pa vel zice: Ca nu ni este noua lupta impotriva trupului
;i sangelui ) (Efes. 6, 12). Razboiul acesta pururea ni sta
inainte, ~i de aceia voie~te ca noi pururea sa fim inarmati, dupre eum ~i zice : Stati drept aeeea Zlzeingandu -va
(Ibid. 14), ceia ce este zis tot pentru timpul de fata, tesand ideia a~a, ca noi pururea trebue a fi inarmati. Caci
mare ' este razboiul purtat de limba, mare cel purtat de
ochi , Acest fazboi deci, s~-l cucerim. Mare in fine este
razboiul pottelor. Pentru aceia de acolo trebue a incepe
sa se inarmeze osia~ul lui Christos. Stati drept) zice,
ineing andu- va mijloeul vostru ~ i imediat adaoge. eu adevarul. Pentru ce oare eu adevarul ? Pentru ca pofta
sau placerea este numai 0 iluzie, este 0 minciuna, precum zice ~i David: ca falele mele s' au umplut de ocari ..
(Ps. 37, 8). Lucrul in sine nu este pofta sau placere, ci
numai 0 umbra a placerei. De aceia zice: sta{i drept,
incingandu-va mijloeul vostru eu adevarul , adeca cu
adevarata placere, cu intelepciune, cu onestitate ) .
De aceia deci, Ii sfatuie~te a~a fel, ~tiind bine absurditatea pacatuiui, ~i voind ca toate maduHirile trupului
nostru sa fie ingradite; ea mania nedreapta, zice) nu va
indreptafi; - voie~te apgi a' ne imbraca trupul cu zaua
dreptatei ~i eu pallaza credintei, pentru ca fiara salbateca
este maniea, u~or de scapat, ~i care are nevote de mii
de ingradituri ~i de lanturi, ca sa nu ne poata sfa.?iea.
De aceta mai ales Dumnezeu ne-a creat oasele pe care
le-a pus in aceasta parte ca pe ni~te ' pietre, in sprijinirea
contra acestei fiare, ca sa hu Ie poata rupe niciodata, ~i
nici ca rupandu-se se poata fi primejduit omu1. Foc este,
zice,' ~i mare iurtuna, ~i un alt membru n'ar putea suferi
furia ei. Chiar ~i doftorii spun, ca din pricina acestei
fiare pHimanii .au fost pu~i ca un a~ternut inimei, - ca
astfel inima sa se odihniasca a~a zidnd ca intr'un burete
111 -
moale intr'insul, -:- iara .nu inpieptul cel tare ~i vanjos, unde
s-ar ~ vataronat pnn destmea batailor (pulsatiilor) ei. Avem
nevote decl de zaua dreptatei, puternica, ca astfel sa tinem pentru totdeaunafiara lini~tita; avem nevoie tnca "i
de coif. Fiindca in cap sunt facultatile intelectuale ai"e
omului, ~i dela cap vine putinta saude a se tn~ntui
daca se face . ceia ce t:::ebue, sau de a se pierde, dac~
nu se face cela ce trebuie, de aceia zice: '!i eoiful mant~tirei . Caci en~hefaluI este moale dela natura, ~i deci
~l _e! este acopent cu teasta, ca cu 0 strachina, ~i este
- pnctn~ celor bune, daca omul cunoa~te ceia ce trebue,
c?m ~1 a t~turor. r~ll:lor, daca nu cunoa~te. Chiar ~i picLOarele, chlar ~l manele noastre au nevoie de arme,
nu doara m~nele ~i picioarele acestea ci ' cele ale suftetului, - ca astfel unele .sa sedepri~da a lucra ceia ce
trebue, iara celelalte sa mearga unde trebue. Sa ne inarmam deci pre noi astfel, ~i atunci yom putea sa ne aparam. de d?~mani, ~i sa ca~tigam cununa biruintei, intru
Chnstos Itsus Domnu! nostru, caruia impreuna Cli TataI
~i cu I?uhul sfant se cade siava, stapanirea ~i cinstea,
acum ~l pururea ~i in vecii vecilor. Amin.
OMILIA VI
({ Drept aeeia, precum zice Duhul Sjant) astazi de ve{i
auzi glasul lUi, nu va invartofati inimele voastre , ea .si
intru intdritare in ziua ispitirei in pustie) unde m-au iSpi~it J.:lrintii vo!tri; i~pititu-m~ au !i au vazut luc,rurile mete
ztr'timp de patruzecz deanz. Pentru aeeia m am maniat
pe. neamul acesta, ;i am zis: r-hururea rdtaeese ;u inima ,
!z nu au cunoscut eaile mele; preeum m'am jurat zntru
manz'ea mea, de vor intra intru odihna mea . (Cap. 3
7-11).
ii2
adevarat trebue a a~tepta, iara aceasta se adevere~te din
sfiutele scripturi. Luati sarna insa, caci a spus oare cum
ceva greu de priceput, ~i intunecat. De aceia este nevoie
ca spunandmai intai cele cuvenite noua, ~i invafandu-va
pe scurt intregul' scop, sa atingem a~a zicand cu cuvantul
cele scrise; caci atunci nu veti mai avea nevoie, daca
veti afla scopul aposto~ulu,i. V~rba" lui era ~es~re spe~
ranta ca trebue a nadaJdUl cele vlltoare. ~l ea numal
decA; va fi 0 displata a ostenelilor de aici, un rod ~i
odihna. lara aceasta 0 invedereaza cu Proroeul, . !?i ziee:
Drept aceia precum zice Duhul Slant: astiizi de ve{i auzi
olasul lUi, nu va invarto~a{i- inimile voastre, ca !i intru
ntii'J'"atare in ziua ispitirei in pustie, cu care m' au ispitit
pdrtnfii vo#ri; i.rpititu-m'au!i ate vazut lucrurile mele
patruzeci de ani, Pentru aceia m' am manieat pre neamul
acesta, fi am zis: pururea riitacesc cu htima, fi ei n' au
cunoscut caile me/e, Precum m' am jurat intru maniea mea,
de vor intra intru odihna mea .. , Trei sunt odihnele, zice:
intaia acea a Sambetei, in care Dumnezeu au incetat eu
lucrurile sale j a doua ace a a Palestinei, in care intrand
Iudeii, trebuia sa se odihneasca de ostenelele cele multe,
;;i a treia acea adevarata odihna, imparatia cerurilor, in
care cei ce vor ca~tiga-o se vor bucura in adevar de ostenelele ~i nacazurile lor. Deci aici el pomene~te de aceste
trei odihne.
Dara de ce oare vorbind de 0 singura odihna, el , a
pomenit de cele trei? Ca sa invede:ez~, c~ Prorocul
graie~te de aceasta. Ca pentru cea dmtal n a spus el,
zice' caci cum ar fi spus de cea petrecuta de demult?
Si ~ici pentru a doua n'a spus, caci cum ar fi spuscand
~i aceastaisi avusese sfar~itul? Nu vor intra, zic~, intr~
odihna mea. Nu ramane deci decat cea de a trela. lnsa
este necesar de a explica istoria, ca astfcl sa putem face
mai clar cuvantul nostru, Fiindca ie~ise din Egipet;;i
facuse mult drum, in car.e timp primise multe dovezi
despre puterea lui Dumnezeu, ~i in Egipet, ~i in marea
ro~ie, ~i in pustiu, au voit a trimete iscoade care sa observe bine natura pamantului, iara ace~tia intorcandu-se
admirau tara, spunand ca ar fi irnbel~ugata in fruete de
bun soiu, ~i eu oameni p-uterniei ~i neinvin,?i. Dara iata
114-
.
'ar fl nimtc adevarat. De
faptele petrecute, ca ~l/um n. . nu lie candva in vreaceia ' zice: Vede/i, f~arl or,. ca sacredz''''fei departandu-se
.
. . . a vzcteana a ne ..
r~r' .
it1tul dm voz zntm I ' De vreme ce cuvantul des pre
dela Dumnezeul
..
e nu ce
estevzu
ataAt de probahil ca de cele petrecele
, IU I rI aminte~te istoria fl'
in dcare
tret vlItoar
de)' ~ apol. apo::.to
~
cu.e
"', da
Daca parintii vo!?tri, zice, tn ca n au
bUla sad crea
. tre b'
"creada
spre cum
ula S
a , au patimit acestea,
.
cre~ut,
eA
'
I
i eaci ~i catra voi este ZIS acest
apol eu atat mal mu t vo,
..
mna dea dc"a expresiunea astazz,
cuvant, fi. In
.
1 zlce, Illsea
e cat timp va eXlsta umea , .
. I
pururea
~ 1emna~zI" r.nre voi insi"-va
,
. in toate zzle
fi e,
D , p. va znt
e aceza
edi " icase numerte as t"
azz (Ver'- 13) aded.
v ,
pana
.
ca Sa nu
' - ce 1 pre alt,,1
rt'd'"
Ie att-va pre VOl lO<:t-Va,
y
tl-va
- "
a nu ' ses
invartofeze
cmeva
. t'unupIe acelea~[.
< Ca
"
se III am
. atu'ui Ai vazut cum padintre voi cu in?elacidu.n:~ ~ P;~ecu~ ~ecredinta zamisle~te '
1 fd.ee pe necre IOtd.
d
catu
. '
. sufletul dispretue~te, can
o vieata stncata, tot _la~la ~I. a dispretuind nu prime~te
.
. adancimea ra e or, tar
~
.
CaJunge
frica
d
' 10 de ca sa scape d e
, dupre cum zlce:T b a
e. a, ere,
d
nici va pricepe Dumnezeullui '.laco }},
au
ZtS: nu va ve ea,
,. -', Limba noastra_ 0 vom mari , buzele noastre la
~l . lara~t, .
) <:\' I' ara"i:
Pentru ce au
te noua_ 'D omn'"if
Y
n"oi sunt, czne, es .
D . zeu ? si iara~i: Zis-a celnemaniat necredmczosul
,, stricatu-sau fi
. 'ma sa' penu umtneDztmn;zeu
es e
t
bun in 'I'll.. tnt
,
: '
!;>i iara~i' Nu este
urati s' au fdcu.t intr~ 1:!e~!:~~~~;~ lui, ca ~u viclenit
/rica
lui Dumnez,:u
_ _ d e l'e17e
' a Lu.i ,si sd urasca
.
,
a:fiznaz.
e la1'a
.,
inainLea
. t
(p 9 ") 7Luz,11ca~') sa9 34, 13 , 1. 35 ,2. 3).. Chiar ~i Christos
s. . J,.
" '. ~ d' lot eel ce lucreaza rau, uraf e
spune aceasta, zlcan
. (I
3 20). ,
'
. u zline la /umlna oan ,
I .
lumma, . !z n
. d C J ' Ca partasi ne-am jacut uz
Mai departe apol a ~0l:'>e.
_ ' a ~l aici ~ Adeca ca
14) St ce va sa ZIC
.
(V
CnristosYt
,ers.
.
el una ne facem; Cll daca
l
ne imparta;>lm cu ~l, ca, nOI ;>t m trup ~i deci impreuna
l
ap apoi ~1 not sun e ,
d'
e este
c " ~I ace 1a;> trup, a deca' un trup suntem,
t itori
c
5 upre
30)
mo~
e?
'
.
II . 'din oasele Lui (Eles.,
.
cum Sl Zlce: dtn trupu Ut!t
h
.. .nana in sfarsit
.
'"
t a ince.natura znc eeru r ,
'/',
Numaz" de vom
zne re cer es t e zAnce'''a"tura
incheerii,'
D
r
necldtUa .pe ara
" t -0, )"o:::i in' care ne- am nascut
Credinta
care oaam pnmt
I
' H .
. ,
y,
'.
115-
~ Cd
116-
117 -
dreau ~i 1 dadeau pana ;;i primblarei din acea zi, numindu~o calea Sambetei. Ca dupre cum in ziua Sambetei
porunee~te de a se departa de toate cele rale, ;;i a se
face numai acelea ce sunt spre lauda ~i cultul lui Dumnezeu, pe care prcotii Ie savar~iau, ~i toate cate folosesc
s ufietului, iara alta nimic, tot a~a ~i atunci. EI insa n'a
spus a5a; ci numai ca: eel ce a intral in odihna lUi, ~i
acela s' a odihnit de Iucrurile j'ale, ./Jrecum fi Dumnezeu
de ale sale (Vers. 10). Precum Dumnezeu s'a odihnit,
zice, de lucrurile sale, tot a~a !iii cel ce intra in odihna
sa. Fiindca v~rba Ii era pentru odihna, iara aceasta doreau toarte mutt ca sa aud<1 cand anurhe va fi, apoi apostolul a sfar~it eu aceasta vorba. Expresiunea astazi
inseamna ca niciodata dan~ii sa nu se' desnadejduiasca.
Vd indemnali pre voi in~i-va in toate zilele, adeca, chiar
de este cineva pacatos, pe cat timp este astdzi, el sa
aiba nadejde. Nimeni, deci, sa nu se desnadejduiasdi, pe
cat timp traie~te, ci mai cu seama nici chiar sa aiba inirna rea a necredintei, ;;i chiar de s'ar intampla, totu~i
nimeni sa nu se descurajeze, ci sa se reculeaga pre sine
singur, pe cat timp suntem in aceasta lume, pe cat timp
este astdzi. Dara aici el nu vorbe~te numai de necredinta, ci ~i deeartiri. ALe caror oas'e, zice, au cazul in
purtie.
. Apoi ca sa nu-~i inchipuiasca cineva col vor , fi lipsiF
de odihna numai cum s'ar intc1mpla. adaoge ~i osanda
ce vor lua, zicc1nd: Pentru ca viu este cuvantul lui Dumnezeu fi lucrator ;i mai ascutit decat loaM sabia ascutitd
de amandoua parti/e, # strabate pana la despdrtirea su":'
fldului ~l a duhului,;i a mddularilor fi a mdiuvei, ;i
. judecatorul cugetelor #g-andurilor inimei (Vers. 12), Aid
vorbe~te de, gheena !?i de pedeapsa. Patrunde, zice, pana
in cele mai ascunse ale inimei voastre, ~i taie sufietul.
Aici nu au a cadea oase, nici a fi lipsiti de pamant, precum acolo, ci de imparatia cerurilor, ~i vor fi predati
gheenii ve~nice, osandei ~i pedepsei pururelnice.
Ci indemna(i-va pre voi. Prive~te blc1n~eta ~i intelepciunea lui; nu zice: mnstratii, ci indemnajii, caci a~a
trebuie a ne purta noi cu cei cuprin~ide scarba. Aceasta:
scriind-o ~i Thesalonicenilor, Ii zicea : in{eleHiti pre cd
119 -
lor ea .0 dovada :;;i 0 mustrare despre proniea ~i ingrijirea lui Dumnezeu c~tr~ de dan~ii.
,
Ai vazut cum din necredinta ~ine totdeauna maoiea
~i din manie provoearea? Drept aceia s'au liisat serbii~
toarea Sambetei norodului ltti Dumnezeu , Prive:;;te cum
el intreaga cuvantare a facut-o inrationamente. S'au
jurat, zice, stramol?i/orvo?tri cll nu vor intra in odihna
.lui. ~i nu au. intra~. ~poi dupa trecere de mai rnult timp
vorbmd IudeJ!or, II zleea: sa nu vii invdrtofati inimile
voastre, ca fi piirin/ii vo#ri invederand prin aceasta ca
este ~i o. alta odihna . Caci despre Palestina nu putem
spune, fimdc:1 0 aveau j tot a~a ?i de ziua Sambetei nu
putem spune, de oareee nu putea vorbi de aceasta ce
se intamplase in timpurile de demult. A~a dara cu adevarat el face aluziune aici la alta odihna.
.
*) Cu adevarat ca aceea este odihna, de unde a /ugil toata durerea, intristarea Ji scdrba.". (Isaia 35, 10)
unde nu ~unt g:iji,. nici ostenele, nici frica ce zgtidu{~
sufietul, Cl numal fnca de Dumnezeu, plina de pIa cere.
A~olo nu este a se al)zi: . intru sudoarea felei tale vei
manca. pane. a .1'.a. (Facerea 3, 19, 16), ?i nid spini ?i
p:ilamlda, ~l OlCl eli se poate auzi: intru durel-i se naste
/ii, -Ji lasa barbatul tau, intoarcerea ta, Ji el te va stdpani", ci totul e in pace, bucurie, placere, muitamire,
buoatate ~i blande~a. Nu este aeoio pizma, nici vic1enie,
nu este boaia, h~ este moarte, nici aceea a trupului, nici
aeeea a sufletulUl, nu este , intuneric, nu este noapte, c'i
toate sunt ziua, toate lumina, toate stralueite. Nu este
acolo osteneala, nici oboseala, ci pururea yom petrece
in plaeerea celor bune ~i placute. Voiti poate va dau si
ieoana starei de acolo? Nu este cu putintaj eu toate ~~
cestea tnsa, pe cat imi este cu putinta ma voiu ineerca
s~ .va dau oare care imagina, sa ne uitam ' Ia ceruri, eand
OlCI un nour nu este in fata sa, ~i cand se vede cormina
sa; apoi dupa CAe ,,-om ob.serva pe un timp Indeluogat
fata sa, sa ne gandlm c~ 1?1 teren yom avea acolo, nu ca
cel pe care-i avem aici, ei fiind cu atat mai frumos eu
cat mai frumos este tavanul de aur, de cat eel de' lut.'
A
re~ti.
\ Veron)
120 -
121
OMILIA VII
Deci
123 -
122-
') Originalu.1
,
pop.tpcda', 17.u'too otlA66oSl" -
sabiea
S<J
o't[A6oo-o'tv,~oo
124
nevoie de lapte, iara nu de mancari tari. '7oate sunt
goale !i descoperite maintea ochilor lUi, dUra care ni este
noua cuvantu/. Dara' oare ce va sa zica in aceia~i
pildda neascultarei? E ca ~i cum ar zice cineva : de
ce n-au vazut aceia pamantul? De sigur ca prin aceasta
au luat arvona puterei lui Dumnezeu. Trebuia sa crcada;
insa itnputinandu-se peste masura din cauza fricei, ~i ne~
inchipuindu-~i nimic mare de Dllmnezeu, cum ~i aceia ca,
ajunsese mici de suflet, prin aceasta s'au pierdut. Se
mai poate spune ~i altceva, ca adeca facand cea mai
mare parte din drum, tocmai cand ~junsese la u~a a~a
zicand, cand ajunsese la liman, s'au afundat. De aceasta
rna tern ~i pentru voi, zice; rna tern sa nu 'cadeti- ca 1?i
aceia din cauza neascultarei. Cum ca ~i dan~ii patimesc
multe, Ie marturise~te mai la vale, zicand: <Aduceti-va
aminte de zilele cele mai dinainte, intru care luminandu-va
multa lupta de patimi ali suferib> (Cap. 10, 32). Nimeni
deci, sa nu se imputineze cu sufletul, ~i nici desnadajduindu-se spre star~it, sa cada~ Cad sunt multi cari 1a in-:
ceput au multa bunavointa, iara dupa aceia ne mai adao.gand nimica, pierd totul. Sunt deajuns stramo~ii no~tri,
zice, ca sa va invete de a nu cadea in acelea~i in care
au cazut dan~ii, ca sa nu patimiti cele ce au patimit ei.
Aceasta inseamna: <intraceia~i pilda a neascultarei. Apoi
ca nu cumva auzind intraceia~i pildd a neascultarei sa
nu cazi sa-ti inchipui aceia~i moarte pe care au avut-o
aceia, prive~te ce spune mat departe: Pentruca viu este
cuvantul lui Dumnezeu, ~i /ucrator ~i mai ascutit decat
toatd ;abiea ascu/ita , cad acest cuvant este mai' taios
decat t>rice sabie, ~i cazand asupra cui va, pricinue~te
rane dureroase, ~i taieturinevindecate. lara dovada acestora nu mai este nevoie de a 0 infati~a" ~i nici de a 0
faUrI, pe cat timp are 0 astfel de povestire grozava.
Caci ce anume razboiu a pierdut pe aceia? zice. Care
anume lupta? Oare nu cadeau" automat? Deci, sa nu neglijem, fiindca q:ampatimit acelea~i ca ~i dan~ii, ~i intru
cat putem zice astazi ne este cu putinta de a ne reculege.
Ca nu cum va deci auzind de cele ale sufletului, sa '
De trandr1vim, adaoge ~i cele ale trupului. Caci atunci se
125-
fl
127 -
(,
128 -
129-
deaHa parte din filosofia ce 0 are. Caci batranetea sla'bind puterile trupului,. nu inai lasa sufietul ca sa se foIbseasca de ele, ei impra~tiind totul ca pre nj~te du~man;
straini, il pune <l!?a zicAnd lntr'un loc .curat de oriee vuet,
~i aduce mare lini!?te, iara frica cea mare 0 alunga. Chiar
de n'ar fi altceva, totu~i batranii trebue sa 0 ~tie c~ se
vor sfar~i curAnd, ;;i ea fara yorba multa dan~ji se gasese aproape de moarte. Cand, deci, poftele trupe;;ti se
furi!?eaza in sufletul lor, ianl tn acela~i timp intra ~i
a~teptarea divanului judecatoresc, oare atu,nci, el nu se
face mai cu bagare de seama, daca voiel$te., muindu ;>1
poftele? Dara ce? Cand noi vedem' pe batrani mai stricat i decat pe cei tineri? De sigur ca aici e yorba de 0
covar~ire a rautatei, caci de mUlte ori vedem l$i printre
nebuni aruncanduse in prapastie, felra ca cineva sa-i
impingel. Deci, dnd vedem batrani bolind ca ~i cei tineri, atunci este 0 covar~ire a rautatei, caci unul ca
acesta nu are ni,ci macar justificarea tinerilor, ~i nu po ate
sa zica :,.pacatele thun/ilo? ~i ale ne;tiin/ei nu te pomeni
Doamne'1l(Ps: 24, 7). Unul ca acesta ajungand la batrAne~e
arata ca ~i in tinerete a fost a~a, nu d.oara din cauza ne~tiintei lui. sau a neexperientei, sau din cauza varstei, ci
din cauza trandaviei sale. A~eJa nu mai poate sa ziea:
'loPacatele tinere/ilor ~i ale ne!tiin/ei nu Ie pomeni Doamno
care face ceia ce se euvine unui batran, care s'a prefacut
la batrflOete; - dara daca ~i la batraoete face luci-uri necuviincioase, cum ar putea 11 numit unul ea aceta batran,
ca unul ce nu se ru~ineaza nici macar la vars,ta sa?caci el Ie zice vorbele acelea: cPdcate/e tinere/ilor ,ri ale
ne#iin/ei nu Ie pomeni Doamno ifiind batran. Nu cumva
deci prin pacatele ce Ie faci la vreme de batranele, sa
te lipse~ti de iertarea pacatelor celor din tinerete; fiindca
cum sa nu 'fie . absurd;;i lipsite de iertare cele' ce se aud
~i se vad deseori: batran ~ezand in carciuma, batran care
ale~rga la ipodrom, beltran care se duce la teatre. ~i
alearga cu mu1timea ea copiii. Cu adevarat ca este ru~inos ~i de ras, eel pe dinafara este impodobit cu pArul
alb, iara tnauntru are cugetare de copil. Daca I-ar necinsti un tanar, el ddndata pune inainte parul lui eel alb.
Dara tu mai lntai sa te ru~jnezi Gle perii cei albi; daca
9
131 -
130 --
chiar tu . nu te ru~me7-i de celece faei, ~i inca fiind batra.n , apoi cum pretinzi d\. tanaru~ sa s.e ru~ineze sau sa
se sfieascade tine? N u te Sfiel?tl tu smgur de . parul cel
alb, ba inca il necinste!;iti. Dumnezeu te-a cinstit cu al~
beata parului, t i- a dat tie ihtaieta~ea; d~ ce dar a tradal
cinstea facuta tie ? Cum se va Sfil de tme tanarul, cand
tu inca mai mult faci fapte necuviincioase? Parulalb
ei
atunci este .d e cinstit, cand cineva face cele ale batra net ,
iara dnd face de cele ale tineretei, devine mai de ~as
de cat cei tineri. Cum veti putea voi cei batrani s~ sfa. tuit pe cei tineri ca sa fie cu randuiala, daca VOl suni
teti ca beti din cauza neoranduelelor?
Nu Ie spun acestea spre a acuza pre batraOl, C.l pre
cei tineri . Cei ce fac cele 'c uvenite batranilor, de -ar aJung~
chiar la' 0 suta de ani, totu~i sunt tineri, dupa .cum ~~
tinerii chiar de ar fi cat de mici, insa intel(;Ptl vor it
mai buni decat eei batrani. Cuvantul acesLl nu este al
meu, ci li1su!?i scriptura obi~i\Uie~te a face aeeasta deo-.
sebire zicand : " Batranetele sunt cinstite nu cele de 11Zul{t
aninlci cele ce se numara cu numarul anilor (Int. Solomon . 4, 8, 9). Caci noi cinstim parul alb nu. pentru ca
preferam culoarea alba in lochl celei n~gr~, . el pentr~ ca
este 0 dovada de 0 vieata virtuoas a , ~l pnvmdu-l nOl ne
gandim la batranetea dinauntru; iara da:a unul c.a acesta
face cu totul cele contrare batra-netel, tocmal pentru
. aceasta se vor face mai de ras. Fiindca ~i pe imparat tl
cinstim cum- cinstim ~i porfira !?i eoroana imparatea~ca,
'- fiindca' sunt simboluri a stapanirei; dara daca d~ plld.a
- I-am vedea necinstit impreuna cu porfira, sau batJocont
de garda imparateasd\., stra~s de ?at ~i pus la i~ehisoare,
oare atunci ne-a'm mai ru~ma nOl de porfira ~l co~oan~
ce poarta, !?i nu am ,p lange ~e halul 1n care a aJuns.
Nu pretinde dara de a. fi .c instlt. p.entru parul ~el alb,
eand insut i tu t\ necinste~t1, cael !?1 dansul t~ebUle a se
bucura de einste din parte-ti, ea fiind un ob1ect frumos
A
"
!?idemn de dnste.
Nu spunem acestea contra tuturor, ~i nici ca cuvantul
nostru este contra batranetei cum s'ar intampla, sau ca
sunt tnturiat, ci contra sufletului care necinste~te batra~
net ; ~i nici ca Ie spunem acestea cu durere pentru eel
ea
.1 mbatraniti, ci pen:ru cei ce neeinstese batranetea; Ba-tranul este ca un Imparat, daca voie!?te,!?imai imparat
dec;1'it .cel c~ are porfir~ tmpa~ateascc1, daca i~i stap1'inel?te
p~t.mde~ !?l, Ie pune m ordme osta~asca; iara daca se
ml~ca dm loc,
.
. ' daca ' se pogoara de pe tron , d a e a d evme
b d
'fo . r.a goste.1 .de bani, slavei de!?arte, impodobirilor nesatlUlUl, betlel, ..sau m~niei, sau curvasariilor, da~a i~i
-impodobeJte pen~ capulUl, sau ii unge eu ulei, prin aceasta
arata ca smgur t~1 necinste~te v1'irsta eu voia sa.Si atunci
de ee pedeaps.a oare nu. ar fi vrednic unul ca' acesta ?
~ara sa ~u ~tl ca ace$tia voi cei tineri, caci nici voua
mca nu VI se. permite a pacatui. De ce? Pentruca este
~oara cu putmta .ca ?atranul sa fie tanar, ca precum la
batrAnete, sunt tmen, tot a!?a 1?i contnlriul. Ca precur!l
,a colomcl parul alb . nu po ate s~lva, tot a!?a ~iaici parul
n~gru nu poate impledeca. Deci daca este cel mai ura-ClOS lucru ca batranul sa faca de acestea,de
acare
m
spus..apOl cu atat mai mult t1'inarul, caci nici el nu este
seut1~ de. asemenea. acuzatiuni. T1'in.arul numai atunci poate
sa alba lertare, cand este de pllda chern at in administrarea lucrurilor, .dnd este fara experienta, cand pentru
aceasta are nevOle de timp $i incercare; iara cand trebue a ara.ta intelepciune ~i ' barbatie, sau a se stapani de
-darul bamlor, nu poate ave a nici de cat.
~unt imprejurari dnd cel tanar poate fi aeuzat inca
~al ..~lUlt ~e cat cel batran. Acesta are nevoie de 0 mare
mgnJlre, dm cauza batr1'inet~i, care I-a slabit; dara acela,
,care. este in put~re - de vOle$te - d~ a se ingriji singur
pe SlOe, de ce lertare poate fi vredmc, cand nlpel?te mai
m~lt dedi.t cel batra~, cand este razbunator, cand dis pretUle~te, cAnd nu aJuta mai mult decat batrAnul, cand
vorbe~te multe Jara folos, dnd batjocore1?te dnd bAfe~te, cand . se i.mbatcl? ~i daccl fiind eli inteiepciune,
-erede ea mmem n~-l "poate invinovati, prive!?te-l ~i aici,
eu~ are m~lte aJutoare la inllemanaj numai daca Ie
VOle!?te. Cael daca poate 11 supara pofta -trupeasca mai
~ult decat p~ cel batran, totu~i are multe mijloace la
lndemana, prm care ilr ptitea face mai mult decat batr1'inul, ca sa .. imblaozeasca acea fiara salbateca. ~i cari
sunt aeele mlJloace ? Ostenele, cetiri, privigheri, posturi.
v
:1
132 -,
&UU'"
OMILIA VIII
133-
Pe~tru
oam~nz se
.) 'A
se
vedea Cap. 4.
134 "-
136--
138-
'
buni.
i< Cd datori
{zind voi de a fi invd(dtori pentru vrerne'
(Vers. 12) zice. Aici arata ~a 1i cre.~use .de mult tim~ ;;i '
ea sunt datori de a 1nvata ;;1 pe altn. Pnve;;te-l pre dansuI cum intr'mia se cazne;;te pareca de a veni la vorba
de' Arhiere u , ;;i cum pururea 0 amana, caci aseulta. c.um
a fostinceput : avand Arhiereu mare care a strabatut
cerurile si trecand cu vederea a spune cum este mare,
zice iara;;( ca tot arhiereul din oameni luandu-se, .~entr~
oameni se pune, spre cele ce sunt catre Dumn;zeu , ;;1 l~r~;;l:
Tot a~a ~i Christos nu singurpre sin.,e sa preamr:nt.'a
Ii Arhiereu", ;;i iara~i: Tu e~ti preo: zn .veac Adupa randuiala lui Melchisedek - la orma lara;;! atnana yorba,
zicand:' care in ZileLe trupului sdu cereri # rugaciuni aducand. Deci, dupa ce de atatea ori s'a oprit pe loc c~
vorba, ca ;;i cum pareca justificandu-se de. aceasta hezltare, li-ar spune: Voi sunteti cauza". Vat! cata deosebire, caci fiind datori voi a invata pe a1tii,iata ca acum
139-
140 -
141 -
~i cuvantul ' eel inalt despre dansul. Li-a zis apoi ell v-ati
faeut trandavi~, dara cum ~i ee fel, n'a mai adaos, ei i-a
lasat pre dan~ii sa judeee singuri, eaci _el n-a voit sa-~i
taea e~vantul greoiu. Galatenilor seriindu-li sa :;;i minuna
de sehlmbarea lor, in aeela:;;i timp se tndoia, eeiace este
'cu mult mai mare pentru ' incurajare, ca:;;i cum ' nu s'ar
fi a~teptat nici-odata la aeeasta, - eaci aceasta este 1ndoeaIa despre un fapt. '
Ai vazut cum pruncia este alta, :;;i cum desav~r~irea
este alta? I?eci, sa ne facem desavar~iti in a~a fel, . caci
este cu putlOta ca bMrani:;;i tineri sa ajunga la 0 asemenea desavar~ire, :fiindca nu este doara de la natura
ci vine del a intentiunea noastra, de la liberul arbitru. <lard
acelor desavar#/i este hrana cea mal vdrtoasd, care prin
?nulta obi~nuintd au sim/irile invd/ate spre alegerea binelui ~i
a rdului,). (Vers. 14), pe dnd aeeia nu aveau simtirile invatate sau exercitate, ~i niei nu ~tieau binele ~i raul. Aiei el nu
vorbe:;;te despre vieata, prin expresiunea spre alegerea binelui ~i a rdului , ,caci aceasta este cu putinta oricarui
om de a cun_oa:;;te, ~i este u~or chiar, ei spune de dogmele inalte ~l . s;1natoase, despre cele strieate ~i 1njosite.
Pruneul nu :;;tle a deosebi mancarea buna de cea tea .
ba tnca d~ multe ori t~i pune in gura tarana sau pra,
sau alteeva vatamator, ~i toate tn fine Ie face tara sa
~eosebiasea" Nu tot a~a tnsa' sunt cet desavar~iti. Aceia,
ZIC, sunt eu bagare de seama la toate, :;;i i~i pleaca la
urec~ea ' l,a ori~ee f;1r;1 sa cerceteze. Mi se pare ca :;;i pe
ace:;;ha 11 in VlOovate~te, ca pe unii ce se invartesc in
toate partile la intamplare, fiind azi cu unii maine cu
aitii, ceia ce !?i cam pe la sfar~ita dat a i~telege, zi:efl.nd: "La invdtaturi streine # de multe feluri sd nu va
mutafi (Cap. 13, 9). Aceasta este spre alegerea binelui
~i a rdulUh "Cd utechia ispitefte cuvintele gat/ejul
gusta bucatele . (lob 34; 3) iarci sufletul cearc~ vorbele.
') Deci, iubitilor, . ~i noi sa eunoa~tem acest lueru , <:i
y
nu eumva d aca aUZI ca nu este ludeu, nici Elio, nici
p~rt~ barbclteasc;1 sau femeiasca, deindata sa 't i inehipui
caclOeva este cre~tin, t:i cerceteaza-i vieata, cerceteaza-i
.) Partea mor~; Despr~ meditarea sfinlelor seripturi, \OJ eli Esdra dupa ce
au fost arse ciirple, a copleat (a prescris) cartile sfintei scripturi. (Veron).
142
in fine toate celelalte,. fiindca ~iManiheii, i?i t~ate celelalte crezuri li?i pun .aceasta masca, spre a ini?ela astfel
pe eei simpli; ci daea avem simtirile sufletului exercitat~
spre alegerea binelui 1?i a raului, put~m cun?ai?te ?e ~?1l
ca ace~tia. ;;i cum oare poate de'lem excrcitate slmtlfll~
noastre? Prin necontenita auzire, ~i prin invatarea Sfintel
Scripturi. Cand noi ne punem inainte planul hotarat;
caud noi auzim si astazi, i?i maine, ~i cand inceream daea
este binea';la, totul cunoai?tem, totul 1?tim; chiar daca
poate astazi n'ai prieeput, de sigur ca maine vei pricepe.
Au simtirile invdtate zice. Ai vazut, ca noi trebuie de
aexercita auzul in ascultarea celor sfinte ca nu cumva
sa vorbim de lucruri straine? /nvata-te} zic,e, spre alegeycabinelui fi a raului, adeca a fi cu exp.er~ent;)
Unul de pilda zicc ca nu este inviere, altul ca mmlC nu
a1?teapta din cele viitoare, cela,lalt zice ca .altul e~_te Du,?nezeu unul altul ca Christos i~i are inceputul dm Mana.
;;i privei?te cum de ~ndata din cauza necumpatarei lo.~
tot i au cazut, unii facand mai multi de cat trebue, altl~
mai putin. De pilda, mai 'nainte de toate este crezul lUI
Marcion. Acest crez introduse-'se un alt Dumnezeu, care
nu erea. lata aid prisosul in credint a . Dupa acel crez
vine eel al lui Savelie, care zicea ca Fiul, Dahul sfant ~i
Tatal este una 1?i aceia~i persoana. Apoi vine crezul lui
Marcel 1?i Fotino, care invata acelea1?i. Vinea. apoi .c.el al
lui Pavel al Sarnosatelor, care zicea ca Chnstos I1?1 are
lnceputul din Maria. Apoi cresul Mani?eilo~, lcar~ e mai
nou de cat toate, i?i in fine crezul 1m Ane ) ~l altele.
De aceia dara am primit credinta, ca sa nu fim siUti de,
a privi la atatea crezuri si lucruri, ci t~t ceiacc. ar adaoga
dneva , sau ar scoate din aceasta credmta,
nOl sa 0 con.
sideram ca strain i?i fali?' Dupe cum cel. ce dau canoanele nu silesc de a lua alte masuri multe, ci poruncesc
de a tinea cu tarie eele deja poruricite, tot a~a 1?i eu dogrnele.
Dara .nimeni nu voeste a 6. eu bagare de seama la:
sfintele scripturi, dici dadi amfi cu luare' aminte, nu
nurnai ca am eilde.a in ini?elaciune, ci inca si pe altii cazuti i-am scapa, si i-am scoate din primejdii. Osta~ul cel'
.
'
t) TOllte aceste crezuri au bantuit Biserica in: secolele dint~i ale cre~ti
ni!lmului.
143-
--- 144 -
145 - '
lui Dumnezeu # dr'eptatea, ~i acestea toatese vor adaoga
voua ~ (Math. 6, 33), - ~i accstea spune ca ni se vor
da din prisos in parte - noi insa am rastumat lordinea
lucrurilor, ctici caut~mpamantuI ~i bunurile ceIe de pe
pan:ant, ca acelea date DOUa ' din prisos in parte. De
acela nu avem nici pe acest~a, nici pe aceIea.
Sa ne d~~teptam dara odata, ' ~isa devenim doritori
de cele viitoare, ciici atunci vor urma ~i aceste de aici.
De altfel nici nu se poate ca eel care cauta cele ale lui
Dumnezeu, sa nu se bucure ~i de cele pamante~ti. Aeeasta este hotarirea a insu~i adevarului care Ie spune.
Dec1 sa nu facem altfeI, iubiplor, ci sa pritnim sfatul lui
Christos, ca nu cumva sa credem din toate. lara Dumnezeu, este in stare a va convinge ~i a ' va face mai buni
Intru Christos Iisus Domnul nostru, caruia impreuna cu
Tatal ~i cu Duhul Sfant, se eade slava, stapanirea ~i cinstea aeum ~i pururea ~i in veeii veeilor. Amin.
OMILIA IX'
<Pentru aceia Idsand cuvantul inviitaturei lui, Christos,
sii ne ducem spre savar~ire, nu ia1'ii# temelie a pociiinfei ,
pUind din lucruri moarte~ ~i a credintei intru DU71lnezeu I
# a invdtiiturei botezurilor, ~i a punerei manitor, # a
, invierei mortilor, ~i a judetului celui ve!nic. $i aceasta
Vom face, de va voi Dumnezeu. (Cap. 6, 1-3).
At i auzit de cate a invinovatit Pavel pe Ebrei, cari
voia pururea sa ~tie cele despre dan~ii, ~i cu drept cuvant. Cii datori /iind a Ii inviitatori pentru vreme, iarii;i
vii trebuiefte , sa va invatiim pre voi, cure sunt stihiiLe (lile,He) incepiilurei cuvintelor lui Dumnezeu'ill, ziee: Ma tern
ca nu cumva sa se poata zice aceste~ ~i catra voi, ca
fiind datori a _fi in.vatatori pentru vreme, voi n'ati trecut
n.ici macar randul ucenici)or, ei pururea auzind acelea~i
1?1 despre aeelea1?i, voi va gasiti astfel, ca si cum n'ati
fi auiit pe nimeni. D~ v'ar intreba cineva, ni'meni dintr~
voi n'ar putea raspunde, de cat poate [carte putini .
Dara aceasta nu e 0 paguba mica, caei de. multe:Ori
10
146 - ,
147 -
148 -- '
149-
150
15 1 ,
....
. ,
153
C:
154-
155 -
-- 156 --
va
OMILIA X
"Cd pdmantul care bea ploaia ceea ce se pogoard- peste
dd..nsul de multe ori,- si rodeste iarbd de treabd ace/ora de
care se si lucreazd, prime#e binecuvantare de la Dumne.'3eu. far care scoate din sine spini ;i ciulini, netrebnic este,
;i aproape de bldstdm, al cdruia sfarsit este , spre ardere('
(Cap. 6, 7. 8.)
Cu frica sa asculUlm cuvintele lui Dumnezeu, eu frica,
zic, !?.i cu cutremur ~are. '"Sluji/t Domnului, zice, cu fried,
si vd bucurati lui cu cutremur" (Ps. 2, 11.) Dara daca
pana ~i bucuria ~i veselia noastra trebuie a Ie avea eu
!frica, cand inca cele graite sunt ~i infrico~ate - ca eele
de aici - de ce pedeapsa nu yom fi oare vrednici, daca
nu ascultam cu frica cele graite? Caci dupa ce spune ca
este eu neputinta ca cei ce cad sa se boteze deadoua
oara, ~i prin botez sa ca~tige iertarea pacatelor, dupa ce
arata grozavenia faptului, la urma adaoge: "Cd pamantul
care bea ploaia ceea ce se pogoa1'a peste dansul de multe
oriJ si rodeste iarbd ddreabd ace/ora de ca1'e ra si lucreaza,
primeste binecuvantare de La Dumnezeu , iara care scoate
din sine spini si ciuLini, netrebni.-: este)si aproape de blestem, al ca1'uia sfarsit erie arderea" Sa ne temem, deci,
iubitilor. N u este a lui Pavel aceasta amenintare, nu sunt
ale unui om aceste cuvinte, ci _sunt ale Duhului Sfant,
. ale lui Christos, care graie~te printransul. -$i oare cine
. este curat de aces~e ciuline? Dara chiar de am fi curati,
~i totu~i nici a~a nu trebuie de a ne incuraj3., ci a ne
teme, ~i a tremura, ca nu cumva ciulin'e sa rasara in noi.
Cand insa noi cu totii suntem plini peste tot de spini ~i
158 -
159-
160-
161
totul. Caci cand el zice : Foftim ca fiecare , din 'l!oi
aceasta Inseamna. E ca cum ar zice cineva: "voiesc ca
sa te gandel?ti pururea, ca ceia ce ai fost mai inainte
2.ceasta sa fii ~i acum, l?iln viitor~, ceia ce face ca cer~
tare~ sa fie .mai blanda, !?i mai bine primita. ;;i n'a zis
:c:~olesc, cela <:e ar fi fost poate rezultatul autoritatei
lp.~ ca .dascal, CI a spus ceia ce este izvorat din dragostea
lUI ~annteasca, ceia ce e mai mult de cat a voi; cpo/lim
ca .l?l cum pare ca zicand: iertati-ma daca poate yom
grai c(!va greoi I
, "Fo/tim ca fieca1'e din voi aceea;i sarguinfa sd arat~)
s.t: re adeverirea nadejdei pand in sfa1'fit~. "Nadejdea,
ZIC~, P?arta toate, ea pe toate Ie reca~tiga. Nu va ImputlOat l , nu v.a des.nadajd.uiti, ca nn cumva nadejdea
voastra sa devlOa pnsaselOlca; caci cel ce face celebune
bune ~i nadajduie!?te a avea, ~i nici-odata nu' se desna~
dajduie~te. '" Ca sa nu (iti lene;i. Acum tn minut sa.
nu fit i ? ~i cu toat:e acestea mai sus zicea :cDe vreme ce
trdn.davi v' ali /d~ut cu auzurile . Prive!?te lnsa cum trandclvlea lor a IntlOs-o pana ~i la auz. A:ci acela~i lucru
a dat a. se i?te1ege, fosa tn loe sa ziea ,nu starui~i in
trandavle:., It spune: "De vreme ce trandavi v' ali fdc'ut
cu auzurilo. ,A~a ea expresiunea sa nu fili tene~i" este
ziza pentru viitor, care nefiilld prezeot inca nici noi nu
putem fi nlspunzatori. eel ce este indemna't de a se ingriji pentru prezent - ca unul ce este lene~ - 'poate ca
s'ar face ~i mai lene~, pc dnd cel \.e cste indemnat a
se ingriji pentru vii tor, nu va fi a~a. ~ Po/tim, zice, ca
liec~re dtn voi. Mare este dragostea lui, caei 5i eelor
man., .~i celor mici aeeea~i Ii dore~te, pe toti Ii cunoa~tej
~l OIel pe unul nu 'I trece cu veder~a, ci aceia!?i dragoste are ca..tra fiecare, ~i egaIitatea pentru toti, de unde
se. vede ca I-a convins inca mai mult de a primf cu buna
vOlOta cuvintele lui cele greoae.
c Ca sa nu fili lenefl zice. Pre cum lenea vatama
trupu~. to.t a~a slabe!?te~i vatama ~i sufletul, faeandu J
molatlc ~I neputineios spre fapte bune. Cei urmatori
.
I
)
Zlce, ce or ce mOfienesc jdgaduintele prin credi-n{a ~-{ prin
ind~'ung~ rdbdare . ;;i cine sunt ace~tia 0 spune mai la
vale. Mal sus a fost zis fiF urmatori succeselor voastre
II
162 -
. ~ --
163 -
- - 164 -
11!.
165 -
OMILIA XI
c Cd lui Abraam !dgdduindu-se Dumnezeu, de vreme ce
nu avea a se jura pre nimeni altul mai mare, s' au jurat
asupra sa zieand: Cu adevdrat binecuvantdnd te voiu binecuvanta, fi inmul{ind te voiu inmulti. $i ala, indelung rdbdand, a dobandit /dgdduinta. Pentru cd oamenii pre eel
mai mare se jura, ~i sfarfitul a tot cuvantul lor eel de
/)rigonire spre adeverire estc jU'I'dmantub. ( Cap. 6,
13~15).
166-
167 -
168
lucruri nedemne? Voief?te dara ca sa-i puna in cuno~tintii.
Si cand e yorba de Abraam J arata ca totul a fost a lui
Dumnezeu, iara . nu a indelungei sale rabdari, eu toate
ca a ingaduit de a se ~i jura, precum se jura ~i oamenii.
Dumnezeu tnsa s'a jurat asupra sa, pe cand oamenii se
jura asupra, sau pre cel mai mare decat ei. Dumnezeu,
dara nefiind altulmai mare, s'a jurat pre -sine. Caci nu
este tot una? omul a se jura pre sine, ~i Dumnezeu a
se jura pre sine, fiindca omul nu are putere pre sine,
adeca nu este stapan pe sine. Ai V3ZUt dara ca acestea
nu sunt spuse mai mult pentru Abraam, ca pentru noi?
<l 7 are indemnare,
zice, sa avem c6i ce am nazuit ca sa
filum nddejdea ce este pusa inainto. ~i a$a, tndelung
rabdaod,s'a invrednicit a avea acele fagaduinti. Acum,.
zice, iara nu pentru ca s'a jurat. Ce anume este juramantul, a invederat-o spunand ca se face pe cel mai
mare. Danl flindca neamul nostru omenesc este necredincios, apoi Duinnezeu se. pogoara a$a zicand la cele
al~ noastre. Deci, precum el se jura pentru noi - de $i
este nedemn de dansul de a nu fi crezut- tot a$a $i
expresiunea A aflat din cele ce a patimit a fost zisa,
fiindca si oamenii 0 cred azi mai demn de credinta, de
a cunoa~te din experienta. Ce inseaftlna' nadejdea ce
este pusa inainte? Adeca de la acestea ce a spus pana
acurn, ne gandim la cele viitoare, c.a daca acestea s'au
petrecut dupa trecere de atata timp, negre-,?it ca se vor
petrece- $i acelea. Astfel ca cele petrecute cu Abraam,
ne incredinteaza pre noi $i de cele viitoare.
II. Pre care 0
anghira 0 avem a sufletului tare~i nemi~
catii, ~i care intra intru ale dinlauntrul catapetezmei, unde
inainte mergator pentru noi a intrat lisus, dupre randueala lui Melchisedek, Arhiereu /ihzd facut in veac. (Vers.
19, 20). In lume inca fiind, ~i inca nefiind stramutati cu
vieata, ii arata ca fiind deja in cele fagaduite, caci prin
credinta noi suntem deja in cer. A spus: a$teptati,
cad numai de cat va fi. Dupa aceia l: spune: mai cu
searna prin nadejdea ce avem. ~i n-a zis: noi suntem
imluntrul catapetezmei, ci credinta Intra intru cele
dinduntruL catapetezmei , ceia ce este mai adevarat, mai
probabil. Ca precum anghira atarnata de corabie nu lasa
169
170
- - 172 -
Adeca eel ce judeca ee este un sarac, eel ee afla nenorocirea lui, eaci eel ce eunoa~te naeazurile aceluia, numaidecat ea-l va milui.
Cand tu vezi un same, nu fugi de el, ci indata te
gande~te cine ai fi tu, daca ai fi acela? Ce nu ai voi atunei,
ea sa faci bine tuturor? eel ce se uita, ziee. Gande~te-te
ca ;;i el este liber ca ~i tine, ca ~i el se Imparta~e~te de
.aeeea~i nobleta, ~i ca toate Ie are comune ca iii tine, iii
ca poate de mult-ori este de-opotriva cu eanii tei. Ca
ace~tia sunt tot-deauna satui, pe eand aeela de multe-ori
se eulea fiamand, ~i in fine ca acest om liber a devenit
mai necinstit de cat slugile tale. Dara slugi1e iti indeplinese nevoile tale, poate. Care nevoi? Ca 'ti . slujese
bine? Dara daca eu ti, a~i arata crt acest sarae iti indep1ineiite 0 mai mare nevoie decat aeelea? Caei el va sta
inaintea ta in ziua judecatei, ;;i te va izbavi de foenl eel
ve~nie. Ce pot face de felul aeesta toate slugile la un loe?
Cand Tabitha 1) a murit, cine a invieat-o pre ea'! Srugile
ee erau de fata, sau saraeii? Tu tnsa nu voe~ti sa faci
deopotriva pe eel liber nici macar eu slugile tale. lata
ca de pilda frigul este mare, iii saraeul are ni~te zdrente
aruncate' pe el, mai mort, scra~mind din dinti, ~i atat eu
privirea cat ~i cu felul mersului vrednic de a se ruga;
- iara tu inea\zit ,bine ~i beat treei pe langa dansul. ~i
atunei cum pretinzi ca in nenorocirile tale sa ai pe
Dumnezeu in ajutor? De multe-ori apoi po ate ziei ;;i
aeeasta: Daca a~i fi eu iii l-a~i fi vazut inearcat de
atatea pacate, 1-a;;i fi iertat j ~i Dumnezeu nu '1 iartel,,?
Sa nu zici acestea. Tu, treci ell., vederea pe cel ce cu
nimic nu $i-a gre;;it, ;;i pe care ai putea sa'l scapi, dara
inca pe cel ce ti-a gre~it cum il vei putea ierta? Deci,
nu sunt aeestea vre'dnice de Gheena?
~i daca, tu faci a~a, ee pbate. fi de mirare dacel iii
Dumnezeu ' nu 'ti va ierta tie? De multe ori tu iti infaiiori trupul eel fara simtire cu mii de haine aurite ~i variate, de iii nu simte nimie din aeeabtel cinste, iara pe
al .a celuia care poate este 1;>olnav, neeajit iii muncit de
l) A se vedea Capito G. din Fapt. Apost. vers. 36 1?i urm.
173-
-"
174-
a se preface ~l " a se sluti, de a se boci in public im, preuna cu femeia lui desbracata ~i cu copii?
Dare! oare de cata pedeapsa nu sunt vrednice asemenea
apucaturi? $i pe l<inga toate acestea nu numai ca sunt
miluiti, ba inca mai sunt ~i acuzati de noi. $i inca ne
mai scarbim ca dupa ce ne rugam lui Dllmnezeu nu ne
"<isculta? $i inca ne mai nelini~tim, ca rugandu-n,e nu
suntem ascultati? $i nu ni este frica pentru to ate aces~
tea? ~Dara, zici tu, am dat de multe ori. Eil ~i? Tu
oare nn mananci pururea? Pe copii tail cari'ti cer de
muite ori, oare "tu Ii respingi? 0 I Neru~inare I Nume~ti
neru~inat pe sarac? Tu care rape~ti nu e~ti neru~inat,
iara acela pentm ea 'ti cere 0 bucata de pane este neru~inat? nu te gande~ti cata nevoie are stomacul de mancare? Oare tu "faci totul pentru aceasta? N u pentni aeeasta neglijezi cele duhovnice!?ti? Oare nu e vorba de
eer ~i deimparatiea eerurilor? Tu deci "temandu-te de
acela, mire nu suferi ori-ce, pe CflOd imparatiea ceriului
o dispretue~ti? lata ca" aceasta este neru~inare. Nu vezi
poate atatia batrani betejiti? Dara, o! ce barfire! Cutare, zici tu, imprumuta pe atatia eu bani, ~i iata ea
cer~etore:;;te. Acestea tnsa sunt barfituri ~i pove:;;ti c~
se spun copiilor mici, caci ~i aceia aud pururea astfel
de pove~ti de la maicile lor. Eu nu cred de loc, sa nu
fie una ca aceasta. Imprumuta cineva pe altii cu bani,
~i deci fiind in imbel1?ugare cere de pomana? $i de ce
ar face a~a? spune 'mi. Caci in adevar, ee poate fi mai
urieios ea a cere de pomana? E mai bine de a muri, de
eat de a cere I Dara pana cand oare vom fi eruzi ~i tara
th ila? Toti oare imprumuta bani? Toti sunt :;;arlatani?
Nici unul nu este sarae eu adevarat? Da! zici tu, ~i
inca multi. Dara ce? Pe unii nu-i ajuti, fiindca te-ai
faeut un eerl?etor exact al vietei lor? Pretexte ~i moituri
sunt acestea, dici ascuita ce spune Mantuitorul: Celui
ce cne de la tine, dd-i, ~i pre .eel ee voie~te sa se imprumuteze de fa tine, nu 'I inapoia dNdrb (Math. 5, 42),
adeca: intindtt mana ta, ~i sa nu fie stransa.
Noi n'am fost pu~i examinatori at vietei aitora, fiindea
atunci n'am mai milui pre nimeni. De ce, cand tu rogi
pe Durilnezeu, zici tot-deauna: <Nu pomeni, Doamne,
176-
OMILIA XII
"Ca Melchisedek acest;' impdratui Salimului, preotul
lui Dumnezeu celui Prea Inalt, care a intimpinat pe
Abraam cand s' a intors dela tai,erea imparatilor, li la
binecuvantat pre el; caruia ~i zeciuecda din loate i-a impartit Abraam, intdi adeca talcuindu-se imparatul Adre~
tatei, iara apoi # imparatul' Salimului, care. este lmparatul pacd, Jara taM, fara mama, fara numar d.e neam.
nici inceput zilelor, nici sfar;it vietei avand, ci asemanat
/iind Fiului lui Dumnezeu, ramane preot tot-rieauna" ,
(Cap. 7, 1-3).
'-
177 -
178
nu
179-
apOl punaodu-se ~l culonle, se vede in mod Jamurit deosebirea, aici de pilda este asemanare, acolo ,neasemanare,-, tot a~a f?i aici.
'
(j Vedefi ,dara elit (de mare) este ae,easta, earuia # ;aciuial~ .i-a dat .~atrir:rhu~ Abraam din dobarzzi 1)>> (Vers.
4). Aiel a potnvlt bme tlpul, ?i tncurajandu-se il arata la
urma mai stralueit de ' cat eele mai adevarate lucruri ale
Iudeilol. Dara daca cel ce are tipul sau mai bine zis
eel ce este tipul lui Christos, este aUt de mare nu nu~
~ai d~ .cat preot ii , dara mai mare ~i mai ins~mnat de
c~t chlar stramo~ul preotilor, apoi ee 'ar putea spune
emeva despre adevar? Ai vazut cu (ata preciziune invedere~za superioritatea? Vedeti dara, zice, cat este de
aces/a, caruia fi zeciuiala i-a dat Patriat}lUI Abraam din
jwazi... Expresiunea 'Akodirea inseamna prtizi din razboi
(~cicpopa) sau trofee. ~i nu se poate spune ea i-a dat
filOdc~ a luat parte la razboi, eel de aceia a ~i. zis, ca I-a
intalmt pe e~nd se. intoreea de la taierea imparatilor,
,adeca csta ae.asa, zl~e, nu luase parte la razboi tmpreuna
cu Abraam,~l totU!?l Ia dat parga sau prinoase din ostenelile sale ~ .
.
c $i cei din jii lUi .Levz, cari iau preotiea, poru~cd au
c~ s~. ia ~eciuia:a de/a popor dupa le~e, adeca de la frattl sat, 11lacar ca !i aceia au , ie#t~ din .,.coapsele lui Abraam (Vers. 5). Adeea atat de mare este superioritatea
preotiei, i.n cat ca c~i preotiti sunt eu mult mai superioii
de cat eel de ~C~b!?l n~am ~i sange, eari au acela!? strabun, caCI dan!?l1 lau zeclUiala de la aceia. Carid deci s'ar
gasi. cineva printre dan~ii luand zeeiueli , o'are nu ar ' fi
acela in randul lC;licilor, iarA el tn randul preotilor? Si nu
numai at~ta, ci inc:} n,ici iI-ar mai fi de acela~ nea~; Ci
marc'
" , T?xtul, este: ~{OPtt os 'lt1j~t'XO.; OOto.;, W M.l Oxatllv soro')(.V h. t6w
')(.'po(j~Vt~V () IIa~ptapXlJ';, adecli : c.Vtdefi da,.ii cat de ma,.e este acesta, cii-
~Hla ~', zaclutala I-a dat Pat,.ia,.hul Abraam din P,.iizi (lrofee).. Expresiunea
ins,eamn~ . prada san tro{ee de rlizboi, iar! nici decat dobQnda, du-
:XP06tVlOY
pre r.um f'ste. In ed't1a Do,,:str!. E yorba aici cl Abraam la intaJnirea lui cu
Me1eh1sedek: l-a dat. acestula ca dar, parte din trofeele sau prlizile de rbboi
.ce Ie luase tn r!zbOlul ce avusese atunci. (A se vedeacap. ~4 dlnFacere).
180 -
181 --
pictor;;,
" ') Partea ulOrala. Despre pocainta, ~i cum eli nu trebuie a ne desnadajdui.
\Veron)_
182 -
183-
daca am fi stapani a tntregului merit? Dealtmintrelea Dumnezeu a faeut multe, cu scopul de a taia Inandria del a
n?i. $i in.ca. mana lui erte ~nalta (Isaia 5, 2!?) zice. Cu
cate neput10tl nu ne a iocunJurat, ca cu chipul acesta sa
ni smereascacugetul? De cate patimi grozave nu ne-a
impresurat? Caci ~i atunei dnd zice cineva: ce este
~seasta? sau, de ce aceasta ? - Ie spune spre a invedera
/ca toate sunt in mana lui Dumnezeu. Te-a iocunjurat de
atata frica, !?i totu!?i nici a~a ou te smerq;ti; ba ioca Ide
cumva ai d.te un succes cat de mic, apoi te urci cu
eugetarea pana la cer.
.
. J?e aceia schjmb~rile :;;i prefacerile acelea grabnice, ~i
n.lci a~a ~u n.e cumintim. D~ aceia morti ,i ntr'una ~i f~ra
ttmp, l.a~a n01 c?getam ~a l>l cum am fi nemuritori, ca ~i
cum ,n~clOdata n am murt. In a!?a chip ra.pim, in a~a chip
sfitanslm avutul altora, ca .:;;i cum nu yom da sam~. In
a~a fel cJadim palate, ca ~i cum yom sta aici pururea.
~i nici ::hiar cu~aotul lui Dumnezeu care ne rasuna pe
la 'urecht io flecare zi, nici chiar insa.!?i faptele nu ne cumintesc. Nu est.e zi, nu este ceas, cand sa nu vedem
intr'una petrecandu-se neoorociri, !?i totu~i in zadar sunt
t~a~e} ~i nimi~. nu se mi~ca. din salbatacia noastra, ~i
OICI 10 nenorocmle altora nu putem a ne face mai buni
'sau mai bine zis, nu voim sa ne facem, - ci numai cand
inse~i noi plangem, at unci poate ne smerim. Cand Oumnezeu i!?i ridica mana de deasupra noastra, apoi ~i noi
din nou ne mandrim, din nou ne pierdem mintea. Nimeni nu cugeta precum trebuie fa cele ceresti nimeni
nu di~pretuie~te cele pamaote:;;ti, nimf"ni nu priv~~fe spre
eer., CI intoemai ca :;;i porcii caricauta spre pamant, tavahndu-ne in mociria, :;;i '~i au privirea spre paotece.
Tot a~a sunt ~i multi dintre oameni, cari de l?i se tavalese intr'o mocirla mai grozava) dan~ii totu!?i nu simtesc.
Cad este mulf mai bine de a se murdari cioeva in noroiu, de cat de a se murda.ri in pacate, fiindca cel murdarit in noroiu, se poate spala in scurt limp, ~i devine
iara~i 1a fel cu cel ce n'a cazut de loc in mla!?tina, pe
Can? cel cazut in prapastiea pacatului a capatat 0 murdane care nu se pOfltf" curati cu apa, ei avand nevoie
de un timp indelungat, deo pocain}a siocera, de lacrami
184
~i oftari, de suspine indelungate ~i fierbioti, mai mari,
zic, de cat, cand Ie avem acestea pentru cei mai iubiti
ai no~tri. Murdariea aceea ni vine de dioafara, pentfU
.care iute ~i putetn scapa de daosa, dara aceasta' se zamisle~te inauntrul nostru, pentru care deabea putem a
necurati dupamulta spalare, dupa multa pocainta. Ca
din inima ies ganduri rale, zice, ucideri, jreacurvii, cur'Vii,
furti~aguri, marturii mincinoase (Math. 15, 19), - pentru
care ~i Prorocul zicea: Inima curata zidefte intru mine
Dumnezeule (Ps. 50, 12) ~i: S,/Jald inima ta de rete,
Ierusalime (Ierem. 4, 14). Ai vazut dara,ca este ~i a
noastra, ~i a lui Dumnezeu? $i iara~i 10 alt loc: Ferici/i
cei cura/i cu i1zima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu
(Math. 5, 8). Sa devenim dara curati, spre iotarirea
noastra, sa $tergem pacatele noastre. Cum. ~i io ce fel
putem ~terge pacatele, ne iovata Prorocul zicaod: "Spalati- va, curatiti-va, ftergeti rautatile din sujletele voastre,
dinaintea ochilor mei (Isaia 1, 16). ~i ce va zici;i di-.
naintea ochilor mei? Fiindca unii se par cu totul sinceri,
adeca fara vicle~ug, -. aceasta bioeinteles ca oamenilor
numai, taci inaiotea lui Dumnezeu sunt numai ni~te morininte varuite - de aceia zice:, #ergeti rautatile din sufletele voastre dinaintea ochilor mei. adeca Ie ~te.rgeti
asdel, ca sa nu Ie vad eu, Invatati-va a face bine, cautali judecata, mantuiti pre eel napastuit, judecati pre eel
sarac, # face/i dreptate vaduvei, fi veniti sa ne intrebdm,
zice Domnul j fi de vor fi pacatete voastre ca mohordciunea,
ca zdpada Ie voiu albi, iara de vor Ii ca rOfala, ca lana
Ie voiu alb (Ibid. Vers. 17. 18).
Ai vazut, ca noi mai 10tai trebue a ne curati, ~i dupa
aceia ne C}lfl1ta :;;i Dumoezeu? 'Caci mai intai zicand:
Spa/ali-va, curatiti-vd; la urma tocmai a adaos: cu Ie
voiu albi. Nimeni, deci, din 'cei ce' au ajuns la cele mai
depe urma rautati chiar, sa nu se desoadejduiasca.
Chiar de ai ajunge la un fel de _obicei cu pacatele tale,
zice, ba chiar in 1nsa:;;i inima pacatului, tu nu te spaimanta, De aceia luaod colori nu de acelea ce se ~terg
lesne, ci aproape de acela~ fel cu cele ce stau de fata,
zice ca de Indata ne va schimba Intr'6 stare eu tottil
contrara. ~i n'a spus ca va spala cum s'ar brodi, ci a~a
185
OMILIA XIII
Deci, de ar Ii fost sdvarfirea prin preofia Levifilor, ca
poporul sub aceia aluat legea, ce inca mai e1"a trebuinta
~up:e randuiala lui Melchisedek sd se ridicealt preot,
tara nu dupre randuiala Lui Aaron sd se zicd? Cd mutdndu-se preotia, de nevoie se face fi legei mutare. Ca de
care se zic a cestea , din alta semintie se impdrtdfefte, din
care nimeni nu s' a apropiat de jertfelnic. Cd at-dtat este
cd din Iuda a rdsarit Domnul nostru, intru care semintia
Moist nimic n'a grail de preotie (Cap. 7, 11-14).
. DeciJ ~e ar fi fost sdvar~irea prin preofiea LevitilorY>J
zlce. VorblOd de Melchisedek, ~i aratand cu cat mai sU'perior . a fost lui Abraam, ~i scotand la lumina marea
deosebire, de aiei in fine tocepe a invedera deosebirea
intre Veehiul ~i Noul Testament, ~icum acela este ne?esav~r~~t, -~a:a acesta ~esavar~i~. ~i catu:;;i de putin nu
lOtra m mSt:;;l taptele ,dm ele, Cl lupta 0 desfa~ura de la
preotie ~i de la cortul marturi~i, . eaci acestca erau mai
define de crezut eel or necredincio~i, cand adeca dovada
se face de la cele deja petre cute ~i de la eei ee le~.au
186-
crezut. A aratat ca Melchisedek a fost cu mult mai superior dedit Levi SI Abraatn. tiind in randu! preot1lor
lor. Apoi l?i din alta parte 0 dove~e~t~ aceasta. D~ und~
anume? Din preotiea de acum, :;>1 dm cea Indale3.. ~t
prive~te inte1epciunea lui cea mare,. caei de ~colo, de
unde era sigur ea el va scoate preo~lea, ca ?efimd dupa
raridueala lui Aaron, de acolo tocmal 11 randue~te pe el ~
pe cand pe aceia ii scoate afara. Ca chiar ace~sta 0 ~1
~pun eu, zice: De .ce n'a . fost oare
~upa . randueala
lui Aaron ~ ? Dara ~l expreslUnea: ~ ce mea mat erea trebuin/d are in sine multa emfaza. Cc'lci daca Christos er~a
dupa trup dupre randueala lui Melchisedek, ;;i dupa aC~l a
ar fi Jost legea, l?i cele dupa Aaron, cu ,dr.eptate ar Zlce
cineva d'l acestea ca mai perfecte au desfimt at pe acetea
ca ve~ind dupa -ele; dara daca Christos a venit dupa
aceia ~i a luat un alt tip al preotiei, apoi este i.n vederat
ca a~elea au fost mai neperfecte, mai inferioare.
c Sa starn, zice, ~i si judecam : toate s'au' implinit, $i
nimic nedesavar~it nu este in preotie; de .ce atu~ci trebuia sa sespuna, ca dupre randueala lUI Melchlsedek,
~i nu dupre randueala lui Aaron? D~ ce las~nd pe Aaron~
a introdus 0 alta preotie, aceea a JUI Melchlsedek. '! D ecl
de al' Ii jost sitvar~irea, - adeca a iaptelor, a dog~.elor,
solvar~irea (perfectiunea) vietei - prin preo{iea .Levz{t~on .
!7i tu prive~te cum tot inain.teazol in.. trecerea tl~pulUI. ~
spus col dupre randueala lUI Melchls~dek, aratand pnn
aceasta col mai superioarol erea preot1ea cea dupre Melchisedek, ~i cu m~lt mai buna; $i chiar d e la timp arata
ca este mai superioara, colci ere a dupa Aaron, adeca .!fiult
maL : buna. ~i ce voie~te sol spunol prin cele ce , urmea ~a:
Cd p oporul sub aceia a luat leg ea? Ce inseamna sub
aceia' ? Adeca a urmat dupa aceia, prin aceasta to ate
Ie face; nu se poate . spune ca a fost data altora. Cd
poporul sub aceia a luat legea , adeca ca se folose$te
~i s'a ~olosit de dansa.No. se PQate spur:e ca. a fost cu
acievolrat de.savar~ita, darol ca nu a ocar~U1t p.o porul:
Sub aceia a lual legea , adeca de dansa s a servlt. Deci
de 'care alta preotie era nevoie? Cd mutandu.~e preotiec:,
zice~ de nevoiese face # legei mutare l> , dara ~adl trebUle
a fi un alt preot,sau mai bine zis aka preotle, este ne-
:1
(!
187 -
voie atun.ci !?i de alta lege. Aeeasta s'a ZIS contra ace.:.
lora cari spuneau ~ c de ce este nevoie de Testamentul
Nou" ? Avea el marturie ~i de la prorocii,ca acest Testa.:.
ment a fost fagacluit de Dumnezeu parintilor vo~tri. I)
dara de-ocamdata se lupt<1 avand in vedere numai preotiea. ~i prive1?te cum de la ineeput a spus-o, caci zicand ~ .
c.dupre 1'andueala lui Melchisedek", prin a~easta a scos
preotiea cea dupre randueaJa lui Aaron; di.d n'ar fi zis
cdupre randueala lui Melcltisedek, daccl cea a lui Aaron
ar fi fost mai buna. Deci, daca s'a introdus 0 alta preotie, trebuia 1?i un alt Testament (a~ezolmant) , fiindea niel
preot nu . poate fi fari1 a~ezamant, farol legi ~i ordinatiunij
~i llici col luand alta preotie, a tntrebuintat 0 tot pe cea
dinainte.
Apoi~, ceia .ce i s 'ar fi putut obiecta: dara cum ar
putea fi preot, fara a fi Levit, iata col el preintampin~nd-o prin cele de mai sus, nu pretinde a 0 deslega,
CI numai cat 0 pune inainte in treac:U, fiindcol dupa ce
spune ca preotiea s'a mutat, adaoge ca aceasta c.denevoie face ,s i legei mutaro . S'a mutat tnsol nu numai tn'
felul ei, ~i nu numai . tn ordinatiuni, ci \ii in se mintie,
c;1ci j trebuia a se face mutare ei ~i in semintie. Cum?
c. Cd muttindu-se preotiea" din semintie in semintie, din
cea ieratica, adeca din cea sacerdotala in preotie imparclteasca, ca astfel sa fie aceea~i ~i imparolteasca, ~i sacerdotala. ~i prive~t<:: taina cea mare: inUi este cea imparMeasca, ~i oumai dupol aceia s'a faeut sacerdotala,
dupol cum s'a petre cut ~i cu Christos, ca imparat este
deapururea, pe cand Arhiereu a devenit, cand a luat
trup, dnd a produs jertfa. Ai v;1zut mutarea preotiei ?
~i eeia ce se socotea de 'antitheza, tocmaiaceia 0 introduce ca consecinta a iniprejurarilor. Cd . de care se zic
acestea, zice, din altd semin{ie se imPdrtd~e#o, adeca:
spun ~i eu, ' ~i ~tiuca aceasta semintie liu avea nimic
din preotie; din aceastol semintie nici nu a preotit cineva - caci aceasta invedereaza expresiunea: '! din care nimeni nu s' a apropiat. Dara eu, ziee, mai arilt \ii alta
deosebire, aceia adeea, nu numai acea provenita dela se') Vezi Fapt. ApostoliJor. Cap. 3, 25 unde se z'ce: Voi slIIIteii fii ai prorocilor, i i ai a~eziimantului care a pus Dumnezeu cii/re pari.tlii vi>~tri '\
188-
189-
190
192-
t:
193 --
au neputinla (Vers. 28). De aceia ~i pentru dao~ii proaduc pururea j pe cand eel ce este putemic, cel ce nn
are pacat, de ce ar. avea nevoie ca saproaduca pentfU
sine? A~a dara oup~ntru daosul a proadus jertJa, ci
pentru popor. lara cuvantut jurdmantztlui celui ce . a fost
in urma legei, jrt Fiul in veac desdvar !it. lice.
Ce va sa zica: in veac desavar#t? Prive~te j Pavel
nu pune deosebirile principale, caci spuofmd: cari au
nejutin/e)} n-a zis cpre Fiul eel putemic ci pre /iul in
veacdesdvar!ii, adeca putemic, cum ar spune cineva.
Ai vazut d.ara, ca numele de Fiu~ este zis, spredeosebire de rob, sau slujitor? Sub numele de (, neputinln
el tntelege sau pacatul, sau moartea. Ce va sa zica c.in
'[Jeci')? Adeca nu numai acum este f';lra ' de pacat, ci pururea. Deci, dadi este desavar~it, daea nici-odata nu pacatuie~te, daca pururea este viu, de ce va proaduce peI}tru noi de mnlte ori jertfe? Pfma acum insa el ou pus~ine
aceasta, ci oumai ca ou proaduce pentru sine, aceasta 0
.sustine.
1) Deci, fiindca avem un astfel de Arhiereu, sa-I imitam
pre dansul, sa pa~im pe urmele lui. Nu este alta jertf~,
una singura ne-a cun)titpre noi, iara dupa ac.easta foe
!?i gheeoa. Ca deaceea Pavel intorcea v~rba io toate
partile, zie~nd ca un preot, 0 jertfa, ca nu cumva cineva
crezand ca sunt mai muIte, sa p::ic::ituiasca fa~a nici 0
sfiala. Deci, cali ne-am invredoicit de pecetea haruluT)'
cati ne-am bucurat de jartfa cea tara de sange, c:'iti ne-am
imparta~it din masa cea nemuritoare, sa ramfmem pas ..
traod nobleta l?i cinstea capatata, caci nu fara primejdie
este caderea ooastra. Oiti .inca nu s-au invrednicit poate
de acestea, nici aceia sa nu se incurajeze, caei dnd cineva
pacatue!?te, cu scopul de a primi sfaotul botez la cea mai
de pe urma a sa -resuflare, de multe ori ou reul?qte. ;;i,
ere leti-ma, ea ceia ce graesc nn 0 fac cu scopnl de a
va infrico~a. Eu singur am vazut pe multi patimind de
acestea, carii in a~teptarea botezului multe pacate au faeut,
iara Ja ziu,a sfar~itului lor, ,au pie cat de aici goli $i lip~iti
de botez. Ca Dumnezeu de (lceia a dat botezuJ, ca sa
t) Par/eil ffforaia, Nu trebuie ,a amana botezul sub pretext de plldituire, l'i
194
195-
-)97
196 -
OMILIA XIV
"lara cap peste cele ce se zic, Arhiereu ca acesta ave11l,
care a ~ezut deadreapta scaunului slavei in ceruri, slujitor
slintelor, ~i cortului celui adevarat, care I-a injipt Domnul,
.;i mI . omub (Cap. 8, 1. 2).
-- 198 -
199
Aici Pavel amcs tedl. cele umilite cu cele inalte, imitand pururea pe dasdilul sau, asHel ca cele llmilite sa
pa.~asca spre cele tnalte, ~j prin acestea sa conduca auditorul la acelea, ea astfel cand VOl' sosi la cele tnalte ~i
mari, sa afle ca toate s'au desfa~urat prin pogoramant.
Aceasta face si aici, caci spunand ca s'a jertfit pe sine
~i ca s'a faeut Arhiereu, ce spune la urma? lard cap
peste cele ce se zic, Arlziereu ca acesta avem, care a ~ezut
deadreapta scaunului slavei zice - de~i aceasta nu este
. a preotului, cia aeeluia, ca ruia el trebue a sluji - slujitor s/intelor, ~i c01-tu/ui celui adevarat, care I-a infipl
Domnul ~i nu omul. Ai V3zut pogoramant ? N u oare
eu putin mai sus a fileut deosebire, zicand : lVU toti
sunt duhuri s/ujitoare>, - ~i de aceia, zice, nici nu aud
~ezi deadreapta mea '1;, ca nefiind slujitor eel ce geade.
Dara cunl de ~pune aid de slujitor, ~i jnca slujitor f-l
sfintelor? Spune de cortul mantuirei. Prive!?te cum ioalta
sufletele cdor dintre Iudei. Fiindca era natural ca ei s a- ~i
lnchipue ca nu avem noi cre!?tioii astfel de cort, iata,
zice, preotuJ, ~i eel mare, ~i inca cn mult m ai mare decat acela, care a ~i proadus jertfa cea minunata. Nu
cumva oare sunt acestea vorbe pompoase, nu eumva
famfaronade, ~i vorb e de marig aiere ? De aceia le~ au !?i
adeverit el mai intai dela juramantul facut, !?i dela cortui
mantuirei. Era de sigur 9i aceasta 0 deose bire invederata,
dara el mai da pe fa~a !'jii 0 alta, . zicand: P e cate I-a
infipt Domnul, ~i nu omul. Unde sunt acum cei ce zic
ca cernl se mi~ca ? Unde sunt cei ce sustin ca cerul este
tn forma rotunda? Caci priri aceste cuvinte ambele aceste
idei sunt rasturnate.
clard cap, zic~, peste cele ce se zip. Prin expresiunea
cap tot-deauna se intelege eel mai mare, principalul.
Mai departe iara;;i s coboara yorba, cad spunand d e eel
10alt,! la urma graie~te fara sfieala. Apoi ca sa afii, ea
expresiunea slujitor este spusa. ell privire la omenire,
prive!?te cum iara9i se roste~te : Cd tot Arhiereul, zice,
pentru ca sd aducd daruri ~i jertfe se pune; de aceia trebuia sd aibd ceva ~i acesta, care sa aducd (Vers. 3).
~i daeaauzi, ~dce, ca el a ,sezut, apoi sa nu 'ri inchipui
ca e 0 barfire adusa Arhieriei lui; caci a ~edea dea-
200-
201-
preotia lor. Dara dupre cum am fast spus, el pune toemai a~eea care ii invesele~te pe dal1~ii, zicanq: ;,Care
spre mai bune fagaduinte s-a afezat". ~i de unde se Invedereazaaceasta? Din cele prin care una a fost scoasa,
iara ceealalta a inlocuit-o. Pentm aceia stapane9te, fiindca este mai buna,
Ca dup're cum acalo zice: "cd de at Ii fost saviirfirea
prin preotia Levifilor (cd poporul sub aceia a luat leg~a),
ce inca mai era trebuinta dupre tanduiala lui Melchisedek sa se ridice alt preot" ?-Tat a~a 9i aici intrebuinteaz~
aceIa9 ration ament, zicand: "ca de ar Ii lost cel inta,
(asezatnantul) tara de prihana, nu s-ar Ii cautat loc ceo
lui de al doilea" (Vers. 7), adeca daca nu avea nici-o
lipsa, daca i-ar fi facut fara nld 0 prihana. Cum ca despre aceasta graie\ite, se vede de acolo, ca el nu zice
ca defaimandu-l pre dansul (a!?ezamantul)>> ci cli. des/aimandzt-i pre danfii, zice: iata - vor veni zile, zict
Domnul, fi voiu savarfi preste casa lui lsrail, fi prestt
casa lui luda afezamant . de lege noua, nu dupre a!ezamantul de lege} care am a!ezat parinttlor lor, 'in ziur.
cand i-am apucat pre danfii de mana lor, ca sa-i scot din
pamantzd Egipetulut, caci ei n-au ramas intru afezamantuj
de lege al meu, !i eu i-am pararit pre ei, zice Domnul'
Verso 8. 9).
Da! zice; dara de nnd::! se invedereaza ca acel a~e
zamant a luat' sfar~it}) ? A aratat aceasta ~i de la preo1
de sigur, ins a mai lamurit 0 arata acnm prin chiar cuvintele pronuntate, ca a fost seos. a~ezamantul cel vechiu
Caci ce va sa zicaexpresiunea: spre mai buna fagadu
intd s'a a!ezat? Cum poate fi egal ceriul 9i pamantul i
spune-mi. Dara tu prive9te cum ~i acalo nume~te "fata
du inti " , ca riu cumva prin aceasta de acum sa invinavate9ti pe cea de atunci. Caci ~i acolo prin expre!?iunea
ci aducere este numai la mai buna nadejde, prin car.
ne apropiem, zice, de Dumnezeu}) , arata cil ~i acolo est(
nadejde, dara ca 9i aici sunt fagadllinti mai bune, dane
a se intelege ca ~i acolo a fagaduit. $i fiindd ve~ni<
acuzau, 't:iata, zice, vor veni zile, zice Domnul, !i voi sa
varfi preste casa lui lsrait fi preste casa lui luda afezl'i
mant de lege noua. Nu spune doara de vr'un a~ezaman
;;i
202-
vechiuaici.
pentru ca sa nu poata spune aceasta, a
hotarit ~i timpul, caei n-a spus simplu dupre afeZqmanlui de lege care am a~ezat parin{ilor lor ca nu cumva
sa zici de a~ezamantul care a fost faeut cu Abraam, sau
de eel facut de Noe; insa de care spune? nu dupre aJezdmantul care am afezat lor, in ziua cand i-am apucat
pre danjii de mana tor, ca sa-i scot din pamantul EgiPtului zice, caci ei n-au ramas intru afezdmantul de leg e
aL meu) fi eu i-am piirasit pre ei, zice Domnul. Ai vazut,
ded, cum raul au venit prin noi mai intiH? Dan~ii, ziee,
au fost eei dintai carii n- au ramas. A~a dara din partea noastra este Ienea ~i nepasarea. pe dnd din parte a
lui eele bune, binefaeeri!e voiu sa zie. Aici apoi ca un
fel de justificare pune ~i cauza pentru care ii parase~te
pre dansii. Caci acesta este a!ezamantul de lege care
voiu a~eza casei lui lsrail) dupa zile!e acelea, ziee Domnu,
dand legtle mele in eugehi! lor, ~-i in inimile lor Ie voiu
sct'i e pre eie, fi voi fi lor Dumnez eu, fi ei var ji mie p opur (Vers JO). Astfel deci, el Ie spune acestea pentru
a~ezamantul eel nou, cad zice: lVu dupre afeZamantul
care am afezat. Care alta deosebire este, de cat aeeasta?
Dara daca ar zice eineva ea deosebirea nu este dupre
aceasta, ci dupre aceia ea este data in inimile lor, nu introduce vr'o deosebire in poruncile date, ci aratcl numai
modul darei a~ezamantului. A~ezamantul, zice, nu sta
in litere, ci in inimih Arate aceasta; -deci, Iudeul, pe trecandu-se cu dan~ij; dara nu va putea, CaCl iara~i in litere
sta seris a~ezamtmtul ~i dupa intoarcerea lor din BabiIon. Eu insa voiu arata ea apostolii Domnului nimic
n'au luat seris, ci numai ca au primit in inimile
lor prin Duhul sfant. Pentru care ~i zieea ChI istos:
cAcela venind, vii va aduce aminte volta toate cele ce am
grail voua (loan 14, 26.).
$i nu va mai inva{a jieeare pe vecinul sau, fi /ieeare
pe fratele sau zieand: cunoa#e pe Domnul, eaci tot, '1lla
vor ~ti, de la eel mic pana la eel mare al lor. Ciiei milostiv voiu fi nedrepta/ilor lor, }i pacatelor lor, fi fara de
legi/e lor nu Ie voiu mai poment (vers. II, 12). lata ~i
un alt semn: de La eel mie pan a la eel mareal lor ma
vot" sti. si nu vor mai zice: cunoaste IJre nomnuL. Dar:l
203-
Dare cand s'a faeut aceasta, dedit aeum? Aceasta vedereaza ~i 0 dovede~te vieata noastra, pe cand cele . ale
lor nu 0 invedereaza, ci inca au dat-o la 0 parte. Dealtmintrelea nou atunci se zice, cand este un altul, ~i ar
arata ea are eu sine ceva mai mult deeat eel vechiu.
Nou ~i acesta este, cand unele din el vor fi seoase, lara
altele nu. De pilda daea ar urma sa se darame 0 easa
noua, ~i Jasand eineva totul ar drege numai temelia, de
in data zicem: a facut casa noua,-cand pe unele Ie scoate,
pe altele Ie inlocuie~te. tnea ~i cerul se zice nou astfel,
nu doara ca este de Ham~, ei pentru ea da ploae. Deaseme~ea ~i pamantul se zice nou, dnd nu este lipsit de
roade, iara nu cand se preface.
casa se zice astfel
noua, cand unele din partile lor vor fi. luate,iara altele
vor ramanea. Astfel ca ~i a~ezamantul bine I-a nurnit el
nou, spre a an1ta cil celalait a~ezamant se facuse vechiu,
~i nu mai producea niei un rod. ;;i ca saafli exact, cite~te ce a spus Agheu, ee a spus Zahariea, ee a spus
togerul 1), ce anume aeuz3. Ezdra. Cum deci I-au Inat pre
dansu\? Cum inca nimeni nu 'ntreaba pre Domnu!, in
timp ce ~i dan~ii s'au abatut, ~i nici n'au ~t;U!? Ai vazut
cum eele ale tale sunt siluite? Eu insa pun de fata pe
cele ale mele, ea mai ales acest a~ezamant s'ar putea
numi nou. De altfel niei aceia nu ingadui a se zice de
acest a~eiamant: {( Ca fla Ii eerul nou (1saia 65, 17).
Caci de ce, vorbind in Deuteronomi ca: Ha lie eerul de
de deasupra eapului tau de arama (Deuter. 28, 23) n'a
pus spre deosebire 1;li aeeia ('a de veti asculta va fi
nou>? Si totusi pentru aceia zice ca se va da un alt
a~ezama~t, fiindca n'au ramas, sau mai bine zis, n'au ascultat de cd dintai. Aceasta eu 0 dovedesc prin cele ce
spuo e apostoiul: Cd eeiaee era eu neputinta legei, intru
care era slaba prin trup (Rom. 8, 3), ~j iara~i: Dea
ispitifi pre Dumnezeu., a pune jug peste eerbiciea ueenicilor,
care nici parintii vOftri, niei noi n' am tutut sa-lpurtdm.
(Fapt. Apost. 15, 10))
Cdei ii n' au ramas intrtt afezc.'mantul de lege al melt ~
zice. Aiciarata dl noua ni se eer lucruri mai mari ~j
;;i
vI11a~r~
Tnuer.
2.04 -.
205
,
((.De mi am adl;s aminte de tine in a~te1'nutu' meu, zlee
n dimine/i am cugdat spre tine (Ps. 62, 7). Tot- deauna
206-
207-
') Expresiunea 2ceasta este un sarcasm toarte intepator, care s-ar putea
adresa fil ast1izi multora (IHyo IS, 00 lcip; ~cx.AWC; P,SptfiVwOt &l ov[(ltJt:a6cx.t).
208 -.
OMILIA XV
Avea drept aceia !i eel dintai indreptiiri de slujba fi
sjin/i1'e lumeasca. Pentru Cd cortul s' a {dcut eel dintai)
intru care erea sfe~nicul, fi masa, fi punerea mainte a
janilor, care se zice sfintele. Ja1'd dupa' a doua catapete{lsma cortul eel ce se chema sjintele sflintelor, Care avea
cddelnita de aur} fi sieriul legei, ferecat peste tot. eu aur,
intru care erea mistrapa cea. de aur, care avea mana ~i
toiagulltti Aaron ce odrdslise, ~i tublele legei. lara pe
deasupra lui Cheruvimii slavei, cari umbrea altarul, pentru
care flU este acum a grai cu amanuntub (Cap. 9, 1~5).
.-
209 -
2iO-
212-
ioare zice. N'a intrebuintat zicerea jSvop.svo<;-venind-ciTIa.prt.,,(Ev6p.svo<;, adecain acest scop ehiar . a venit, t;>i nu
mo~tenind sau eontinnand lueru} altuia; adeca nu mai
'nainte se faeus~ Iuerul de altnl, iara el a venit cum s'ar
intampla, ci dupa ce a venit. ~i nu zice eil venind Ar-.
hiereu al eelor ce se jertfeau, ci bunata/ilor celor '{}iitoare , ea ~i cum pare ca- n'ar avea destula putere sa
reprezinte eu cuvantul totu:' Nici prin sange de tapi j i
de vitei .. (Vers. 12), zice,-toate sunt schimbate din nou,
toate prefacute- ci prin' sangete sau a intrat intru cele
sjinte. lata ca aid a numit t:liUpul sau . ceriu. Odata,
zief', a intrat intru cde sfinte, ve~nica rescumparare ajland.
Apoi ~i expresiunea ajlanb este dintre eele greu de
explicat, ~i venite pe nea~tf'ptate, cum de 0 singura data .
prin intratea lui a aflatrescumparare ve~niea. Mai departe apoi pune probabilul, zicand: Ca de vreme ce sangele taurilor fi al tapi/or, ~i cenUja de junice stropi1ld pe
cei spurcafi, it sjin/ef'e spre curafenia trupului, cu cat ma~
vartos sangele lui Christos, care prin Duhu! cel ve~nic
pre sine s' a adus lara de prihana lui Dumnezeu, va
curafi #iin{a (ooVEEO't)otv = con~tiinfa) voa~tra de faptele
eele mom'te, ca sa slujifi Dumnezeului celui vito (Vcrs.
13, 14).
.
. Ca daca, zice, sfmgele taurilor poate sa curateasca
~'trupul apoi cu atat mai mult pe . suflet poate a1 curati
saogele lui Christos. Ca nu cumva auzind cuvantul ii
sfintefte.. sa-ti inchipui lueruri mari, apoi precizeaza faptul ~i arata deosebirea fiecarii din aceste doua curatiri~
cum una este inalta, iara tealalta umilita, ~i zice ca Cll
drept cuvant, ca daea aeeea este savar~ita prin sangele
taurilor, apoi aeea~ta Este savar9ita prin sangele lui Christos. $i nu s'a marginit numai la simpla numire, ci pune_
inainte ~i modul producErei, zica.nd: <! Care pri7Z . Duhul
eel sfant, pre sine s' a adus lard de prihanii lui Dumnezeu, adeca jertfa a fost fara de prihana, curata de orice
pacat, caci aeeasta s'a facut nu prin foe sau altcev<!, d,
.. prin Duhul eel ve~nic, zice. Va eura{i ~tii1tta voaslra t
zice, de faptele cele moarte. ~i bine a zis el de faptele
cele moarto, di daca se atinge cine va de un mort,se
spurca, apoi ~i, aici dad se atinge de faptele cele moarte,
213
. '2
nca,
214 -
216-
meu (Ps. 6,7). Daeapoate ,.ca sunt uniia atAt ' de veseli
~i de seci, in cat ca reid chiar in cursul acestei certarl,
cAud vorbim acestea despre rAs. Dealtmintrelea astfel este
n,ebuniea, astfeliu este smintirea, ca nici nu se sinchise1?te
clrieva de certare.
'
, Sta Preotul lui Dumnezeu, inaltAnd inaiutea lui rugaclunele tuturor; 1?i tu rAzi, nesfiindu-te de nimic? Aces ta
tre~urAnd inalta rugaciuni pentru tine, iara tu dispret u e~tJ acest fapt? N u te temi? N u te sfiesti de aceasta?
CAnd intri in palatul imparatesc, iti regu!ez'j ~i shimele, !?i
,cautaturile, !?i pa~ii, !\,i toate celelalte mi$cari, iara alCI
unde cu adevarat di sunt palate impar<'He$ti, ~i inG;! deastfeliu precum sunt cele cere~ti, tu rizi? N u auzi Cd spune
scriptura? Vai, zice, cel:Jr ce deslne/uesc (Abae, 1, 5).
9 tiu ea tu nu vezi, dara .asculta, ca. i'ngeri sunt d~ fata
pretutindeni, ~i mai eu sama in easa lui Dumnezeu, stA~d
de fat a inaintea imparatului tuturor, ~i toate sunt pline
de im~lUrile acelor puted nevazute.
Yorba aceasta a mea este ~i pentru femei, care in fat a
barbatilor nu indnlznese a face aeeasta, !?i ehiar de 0
fae, nu intotdeauna. ci in timp de reereatie, - pe eAnd
aid intot deauna. Cum? Acoperi capul, I?i razi, o! femeic,
stAnd in biseriea? Ai intrat spre ati marturisi paeatele,
spre a cadea inaintea lui Dumnezeu, spre a te ruga lui
pentru cele ee ai pacatuit, ~i 0 fdci aceasta nlz~nd? Danl
,c um vei putea sa-l imbl~oza~ti, fa.dod a~a? Dara, zici
tu, ee rau este rasu!? ~ Nu este rau rAsul io sine, ei raul
este dnd e L'ira masara, ~i fara timp. Rasu\ stii in nbi,
ea astfeliu eaud dupa trecere de un tirnp indelungat vedem pe ni~te prietini, facem aceastaj dnd vedem pe
uuiia uimiti ~i spaimanta~i, ii incurajam 'pre din~ii eu surAsuI, nu doara .;ea sa rAdem eu hohot, I?i intr'una. RAsul
sta in sufl~tul nostru, ca astfeliu sufletul sa se inalte,
iara nu sa se mole~eze. Fiindca I?i pofta sta in trupul
nostru, I?i nu numai decat este, trebuinta de a , face uz
de dAns a fiindca sta in noi, sau a face uz fara cumpatare, ci 0 stapAnim, I?i nu zicem, di de oare-ce sta in
noi sa abuzam de ea.
Cu lacrami siuja~te lui Dumnezeu, ea sa poti ati spala
p~catele. 9tiu bine ea multi poate ne vor lua tn deradere,
217-
spunand de lacnlmi. De aceia toemai este timpul .laedi.milor. ;-;tiu tnca , ca sunt multi de aceia cadi rad sarcastic
eAnd zicem: ..sa mancam ;i sa benz. caci ma:te avem sa
mitrim ~i De!artaciunea deJartaciunelor toale sun! de;iirtaciuni (1. cor. 15, 32. Ec1es. 1, 2). Nu eu spun,ci
chiar acela care a avut experienta lucrurilor, zice acestea:
"Ziditu-mi-am case, saditu-mi-am vii, facutu-mi-am gradiniJi livezi, $i am sadit fntransele tot felul de pomi 1'0ditori - ~i ee in fine dupa to ate acestea? Departaciunea deJartaciunilor, toate SUtlt de;artaciuni'IJ. (Ecles. 2, 4,
5). Sa plangem, deci, iubitilor,sa pUingem, zie, pentruca
sa radem Cll adevarat,pentru ea Inadevar sa simtim in
acea zi bueurie sincera. Cu bucuria de aid ins?, este
amestecata in tot-rleauna I?i intristare, ~i niciodata nu se
gase~te curata ~i lipsita de ea. Pe 'dnd bucuriea aeeea
este curata, fara vicle~ug neavand intraosa nimie amestecat. Acea bueurie sa 0 simtim, pe aeeea sa 0 cautilrn.
De altfdiu nll este eu putinta de a ,cu';itiga 0 astfeliu de
bueurie, de cat ea aici sa nu preferam pe' cale placute,
ci pe eele folositoare, cauta:nda Ie suteri toate cu rnultamire, caci numli a~a yom {Ju~~a sa dobandim impilratiea eerurilor. Ciriea fie ca sa ne Jnvrednieim eu totii
intru Christos Iisus Dornnul nostru, dimia impreuna eu
Tatal I?i eu Duhul Sf. se euvine slava in vecii veeHor. Amin.
OMILIA XVI
$i pen.trzt aceasta este mijlocitor aJezamantului de lege
<elui nolt, ca facandu-s.e moartea spre rescumpararea grefalelor, ce era in asezamantul de lege cel dintai, sa ia
cei cliemali fagaduinlamoJtenireiceleive.snice. Cd undl
este dieata (testament), acolo trebuie sa fie moarle celui Ct
face dieata. Ca dip-ata intru cei mor/i este intarita, dl
vreme ce inca nu poate cand este viu cel ce face dieata
Pentru aceia 1tici cea dintdi fara de sange nu s-a innoit
(Cap. 9, 15--18).
-. 218-
du~se
-219
!?i putcrnic ' a:;;ezamantul lui, care nu s'a dat eelor nevredoici. La inceput, deci, el se gasia fata de noi ca taUn
fata de fii,dara fiindca am devenit nevrednici, trebuia a
fi pedepsiti, iar~ nicidecat a ne bucura de a~ezlimantul
sau.
Deci, pentru ce cugeti lucruri mari, zice, de lege?
Caci ne-a dus intr'un astfel de hal, incat nu puteama ne
-mtmtui. Ca daea stapanul nostru n'ar fi muritpentru noi,
legea n'ar fi avut putere, caci era neputineioasa. Dara
aceasta 0 adevere~te nu nurnai de la obi!?nuinta ob~
teasea ; ci ~i dela cele petrecute in Testamentul vechiu, ~
eeia ce mai ales ii convinge a pre dan~ii. 10 legea veche .
insa n'a fost nimeni eare sa se fi sfar~it ca Christos, zici
tu; ~i atunci cum de era ea stabila ~i eu putere:.? Prin
acela~ fel de a fi, caci ~i acolo era sange, precum ~i aid
este sange, iara dadi acol0 nu era sangele lui Christos,
tu sa sa nu te minunezi, caei era numai tip. Pentnt aceia,
zice, nici cea dintai lard de sang-e tiu s' a inoil. $i ce va
sa zica nu s'a inoil? Adeea n'a devenit puternica ~i
stabila, n'a fost intarita. De aceia, zice, trebuia a fi simbolul a~ez:imantuilli ~i a\ 'mortii. Caci, dece, spune-mi,
cartea a~eza mli.ntului a fost stropita eu sange?
Cd dupd ce s-a grait toata poronca duple lege de cdtrd
Moisi la tot poporul, IUl:llldsangele eel de vitei ~i de tapi, .
cu apd # cu land 1 ojie ~i Clt iSop, # pre insa-ji cartea
fi pre tot po! orul a strop it, zicand: acesta este sang-ele legei,
care a poroncit voud Dumnezeu (Vers. 19,20). Pent,ru ce
spune-mi, este stropita eu sange eartea !?i poporuJ?- de
cat ca sangele acela ea ~i celelalte au fost tipuri de 1a
inceput a celor de dupa aceasta. De ce apoi cu isop?
Pentm ca fiind fraged ~i des, ~inea eoncentrat in el sangele. De ce iara~i apa? Apoi ~i aeeasta ca caraeteriztwd
cur~tirea prin apa. De ce apoi lana? Era ~i aeeasta luaUi, spre a tinea eoneentrat sangele, astfel ca sange ~i
apa erau acela~ lucru, caei botezul este simbol a1 patimei lui.
Inca si pre' cort ~i p1-e toate vasele cele de slujba
"220
221
na-
223-
t;e
224-
Dadi, ziei tu, cum de cei mai multi nu pob? Pentruca nu voiesc . .De ce nu voiese? din eauza trandaviei
lor: fiindca daca ar voi, negre:;;it ca arputea; De aceia
~i Pavel zice: Voiu ca toti oamenii sa fie ca mine (I.
cor. 7. 7)) fiindea :;;tiea ea toti puteau fi ca dansuJ, eaei
dealtmintrelea n-ar fi spus el aeeasta, daea n-ar fi a~a.
Voie~ti a fi a:;;a? Fa ineeputul numai. Spune'rni, te .. rog:
In toate celelal!e aqiuni omene9ti, voi sa zic de me'i'tesuguri, oar~ dadl voim a Ie -cunoa!?te este deajuns numai
de a voi, sau ca este . nevoie 9i de fapte? De pilda iata
ce spun: voie~te 'cineva s~ fie cl1pitan al' unei corabii t
dara el nu ziee: voiese, ca I?i cum ar fi deajuns aeeasta, ei se apuea :;;i de treaba. Voie:;;te a ' fi negustor, dara
nu zice numai: 0 voiese, ci se apnea rid de treaba. In
ne in toate, intreprinderile nu e deajuns numai de a
voi, ci trebuie a :;;i face, pe cand cel ce voie:;;te a se sui
in ceriu 0 poate face numai eu vointa. Cum se poate
tnsa face aceasta? 0 data eu voinfa trebuie a fi unite ~i
faptele, trebuie a ne apuea de Iucru, trebuie a ne osteni,
en core ocazie avem impreuna lueratorii pe Dumnezeu.
Numai sa voim" numai pe langa vointa sa ne apucam
de lucfU, sa ne ingrijim, numai sa ne punem in minte,
!ji apoi toate vor urma. Dara daca vom dormita, daca '
sforaind vom a~tepta sa intram in eerur.i, cum yom putea sa mo:;;tenim imparafia cerurilor? Sa voim, deci, iubi.tilor, va rog, sa voim. De ce sa negutitQrim totul numai pentru vieata aceasta, pe care maine 0 vom parasi ? Sa voim dara virtutea, care se intinde :;;i in veacul
viitor, :;;i in care vom fi in veci, :;;i ne vom bucunl :;;i de
ve:;;nicile bunatati. Carora fie ca cu toth sa ne invtedni:cim, intru Christos Iisus DomnuI nostru, caruia lmpreuna
cu Tatal :;;i eu Sf. Duh se cade slava, stapanirea :;;i einstea, ac:um :;;i pururea ~i tn vecii vecilor. Amin.
225 -
OMILIA XVII
Ca nu in sfinte facute de nuina au intrat Christos,
in, insu!i eeru!, ca
sa se at'ate aeum fetei lui Dumnezeu pentrtt noi; iara nu
ca de ' ?lwlte ori sa se aduca pe sine insufi, precum Arhie"
nuL intra in cete sfinte in tot anul cu sange strain, de
vreme ee s-ar fi cazut lui de multe ori a palimi de la
intemeierea lumei. lara acumodatd la sjar#tuL veacurilor
. spre risipirea (des/iintarea) paeatu/ui prin jertfa sa s-a
aratat. (Cap. 9, 24~26.)
Ebreii cugetau lucruri mari de templul lor ~i de cortul marturiei, pentru care ~i ziceau: Biserica Domnului,
biserica Domnului, oiseriea Donmului estn (Ieremia 7, 4).
Ca pe nici 0 parte a pamantului nu s au cladit un astfel de templu, nu doara din cauza luxu\ui, nici din cauza
frumusetei, niei din Yr 0 alta cauza. Dumnezeu eel ce a
oranduit a~a, a poruncit a se cladi eu multa maretie, de
oare~ce ~i dan~ii erau atra~i mai mult de cele trupe:;;ti.
In perqi avea earamizi aurite, :;;i tot celui ce voie!;)te Ii
este cu putinta de a gaS! aceasta In cartea II-a a Imparatilor, in prorociea lui Iezechiil, unde se poate afla ~i
cati talanti de aur s-au cheltuit atunGi. Al doilea templu
apoi a fost 0 cladire ~i mai stralucita, atat prin frumuse~a, cat ~i prin eelelalte toate. $i nu era renumit numai
din aecasta cauz;)., ci ~i pentru _ea era unnl, ~j pentru ca
pe toti Ii atragea prin frumuse~a sa, ciici veneau aeolo
dela Babilon, sau ~i del a Etiopiea, ~i chiar dela marginile pamantului. Aceasta tocmai invederand-o Luca in
Faptele Apostolilor, zice : "Fat/ii !i Mideriu fi Elamiteriu, !i cei ce loeuiesc in Mesopotamiea, in ludeia ~i in
Capadochica, in Pont !i in Asia, in Frigia # -in Pamfilia, in Egipet ii in partde Libiei !i ale Chivinei (Fapt.
2, 5, 9, 10). Deci, toti ace!?tia fiind de pe fata intregului
pam~nt, se adunase acolo, caci mare era renumele templului Deci, ce face Pavel acum? Ceia ce a f<leut acolo
fiind vorba de jertfe, tot aceia lace 5i aici. Ca precum
acolo a pus pe moarte in locul lui Christ os, tot af?a 1?i
aici pe intregul cer:iu l'a pus in locul templului. - Si nu
~ele ce erau chipul ceto'/' adevarate, d
I!>
227 -,-
fi crezut nimeni, toafe cele ale iconomiei ar fi fost zadarniee - ca nu trebuia sa moara Christos de a doua
oadi., a~a ca ~i aceasta se cere a- dara' cand dupa aceia
m~lte erau paeatele, cu drept cuvant atunci ~i el s'au aratat,
cela ce spune aposto\ul ~i aiurea, zicand: ca unde s' a
inmul/it pacatul, acolo a prisosit darub (Rom. 5, 20).
Jardaeum odaM la sjarfitul veacurilor, spu rasipirea
pacatului prin jertfa sa s' a aratat.".
4:.$i precum este randuit oamenilor odata sa moara, iara
dupa aeeia judecata, afa Ji Christos odaM /iind jerijit
(Vers. 27, 28). Arata apoi ~i de ce odata a murit: ca s'a
fkut pret de rescumparare pentru 0 singu,ra moarte.
Precum este randuit oamenilor odata sa moara, zice.
Exp1:esinnea aceasta ea a mnrit odata) Insamna ca a murit odata, tn~~mna ca a murit pentru toti oamenii. Dara
ce? Oare noi nu murim. s~u mai bine zis, nn gustam elm
aeea
moarte? Murim de sigur, dara nu ramanem in moarteJ
ce1a ce va sa Zlca ca nid nu murim. Caci aceea este
tiraniea mortii, dnd adeca nn se ingaduie celui mort de
a se reintoarce la vieata; dara cand dupa ce moare cineva, inca vieaza, !?i 0 viea~a mai buna, apoi aceasta nu
estc moarte) ci somn. Deci, fiindca urma a-i stapani .
moartea, de aceia a murit, ca pre nO.i sa ne izbaveasca.
Afa Ji Christos odata fiind jertjit, ca sa ridice jaeatde
mu/tora'l>. Dc cine jertfit? De sine adeca.Aici il arata
p.re .el,. nu numai preot il arata pre dfmsyl, ci ~i jertfa,
~l vlct!ma. Dupa aceia pune ~i cauza zicerei,
f{.jertjit .
pdata (lind jerijit, zice) ca sa ridice pacatele multora.
$i de ce spune d. ale multora, 9i nu ale tuturor?
Pentru ca nu to~i au crezut. Pentru to~i au murit, desigur) ca toti sa se mfmtuiasca - ca din partea sa caci moartea lui a fost in locul mo,tii tuttiror, ~i pentru
pacatele tuturor, insa daca n'an ridicat pacatele tuturor,
este ca nu to~i au voit. Dara ce va sa zica a ridicat paeatele? Cum se intamp.la "i cu jertfa ce noi 0 proa,ducem) punem inainte ~i pacatele) zicand: De am pacatuit eu voie sau fara de voie, iarta-ne, Doamne! , adeca
ca maiintai ne-am adus aminte de ele, ~i dupa: aceia ce;rem iertare) tot a~a s'a pctrecut ~i aicL Dara unde anume
_..
228-'-'-
a spus-o aceasta Chdstos? Asculta ce spune el: ;i pentru dan;ii eu ma slintesc pre mine insu-mi (loan).
lata ca au ridicat pacatele oamenilor !?i Ie-au inaltat la
'fatal, nu doara spre a hotari ceva asupra lor, ci spre a
Ii ierta.
Adoua oara lara de pacat se va arata celor ce'l a1teapta
pre el, zice, spre mantuire.}} Ce este fara de pacat? Adeca
se va arata nu ca sa ridice pacatul, !?i nici ca pentm
aceasta va veni de adoua oara, ca iara~i sa moan'l, !?i nici
ca. fiinddator de a muri, a murit odata. Dara atunci
cum se va arata? Pedepsind, zice. D ecat, el n-a spus
a~a, ci ceva mai vesel, zicand: "Fara pacat se va arata
a doua oara celor ce'l a;leapta pre el spre mantuire~} ca
ne mai fiind nevoie de jertfa, ca sa-i m~ntuiasca, ~ i ca
sa faca aceasta dela fapteJe lor.
"Ca avand legea umbra bunatd/ilor celor viitoare, iara
nu insu1i chipullucrurilor, cu acelea;i jertfe (Cap. 10,1),
adeca neavand tnsu~i ad evarul. Pe cata vrerhe la 0 Zligravire intru-cat poarta cineva colorile tn coaee ~i in colo,.
nu este decat umbra, iara dnd se pun colorile pe placa
!?i se intind precum trebuie, atunci se face chipul sau
.imagina, intocmai a!?cl a fcst !?i legea, pentru care ~i zice:
eca avand legea umbra bzmdta/ilor celor viitoare} iara nu
pe zlzsuJi chipul lucrurihr} adeca a jertfei, a iertarei.
Cu aceleafi jertfe care pm'urea in toti a7zii Ie aduc, nici
odata pre cei ce se aptoprie nu poate sd-i raca desavar~iti.
Ca intI" att chip ar Ii incetat a se aduce, pentru ca n' ar
avea mai mult nici 0 cunoftiinta de Pdcate cei ce slujasc
odata fiind curdtiti. Ci intru dansele pomenirea de paeate
in fie-care an se face. Ca 1ZU poate sangele taurilor fi al
tapi/or sa ierte pacatele. P entnt aceia intrand in lume
zice: jertfa # aducerea (prinosul) nu ai voil} iaratrupul
mi-ai intemeiat. Arderile de tot fi pentru pacat nu ai voit.
Atunci am zis: iata viu; in capul car fii este scris despre
mine, ca sa fa c, Dztmnezeule, voia ta, Mai sus zicand ca'
jert/a fi aducerea (prinosul) ;i arderile de tot, fi pentru
lacat nu ai voit, nici ai poftit, celi ce se adztc dupre lege.
Attmci au zis: iatd ,[Jiu ca sri fac, D umnezellle , voia tao
Ia cea dilltrii, ca sa puna pe cea de adoua (Vers 2-9).
Ai vazut piisosinta darului? Una este jertfa,zice'; aceasta
229 -=
230
231 -
cad
sunt ale noastre, cele gr:tite, ci ale SfflOtului Duh. Deci
ce este? Multi din voi se imparta~esc din jertfa aeasta
o ~ingura data in cursul anului, altH de doua, iar a1tii
mal de muite ori. Deci, cuvantul nostru estc indreptat
c,Hra toti, nu numai c,Hra cei de fata, ci ~j catra cei ce
stau prin pustii, caci aceia mai eu sama 0 singura data
in an se Imparta~esc, de muite ori ~i la doi ani. Deci ce?
Pe cari oare vom aproba noi? Pe cei ce se imparta~esc
odata, sau pe cei de mai multe ori, ori pe cei de mai
put ine ori? Nici pe cei deodata, nici pe . cei de multe
ori, nici pe cei de putine ori, ci pe cei eli cuget curat,
pe cei ell inima eurata, pe cei eu vieata fara de prihana.
Uniia ca aee~tiia, apropii-se pururea, iara de nu sunt a~a,
sa nu se apropie nici odata. De ce ? Fiindca i~i iau cu
sine judecata, ~i osanc!a, ~i pedeapsa nespusa. Si sa nu
te minunezi de aceasta, ca precum mancarea, ce' prin nat~r~ ~a e~te hranitoare, cade intr'un stomac boinav ~i
blCIS111C, ~l vaUima totul ~i strica, devenind cauza boalelor, intocmai a!?a se petrece ~i cu imparta~irea sfintelor
~i Dumnezee!?tilor taine. Te bucuri de masa eea duhovniceasca,de masa cea imp;hateasca, ~i tu iti umpJi gnra
cu lut? E~ti uns eu mir, ~i tu te mflDje~ti cu putoare;
Caci, spune- mi te rog: dupa un an de zile primind Sfinta
imparta~ire, erczi tu ea eele patruzeci de zile iti sunt de
ajuns spre curatirt:!;l pacatelor din tr~cut? $i 'dupa treeerea unei saptamani te dedai iara~i celor dintai ? spunemi te rog : daca dupa treeerea a patru-zeci de zile de la
insanato~area ta de 0 boala lunga, te dedai jara~i acelora;;i mtmdiri adueatoare de boli, oare nu ai pierdut 1?i
munca ta dinainte? De sigur ca dadi cele naturale se
muta, sau se schimba, cu atat mai mult cele ale voie:
libere. De pilda noi de la natura videm, ~i de la natur~
avem ochii sanato~i, tnsa de multe-ori din pricina ca
chexiei ni se vatama nervul optic. Deci, daca ~i cele ak
naturei se schimba, oare cu atat mai mult cele ale voin.
tei. Patru-zeci de zile intrebuintezi pentru saniHatea sufie
tului, ~i poate ca nici patru-zed, 1?i a?tepti ea sa imbblnzel7ti pe Dumnezeu ? Te joci,o omt:(re?
Aceasta 0 spun, nu impiedecanduva de la apropierec:
flU
232 -
233-
~i
urmatorii.
234-
235-
# aceia sa fie, ca sa vada slava mea .. (loan 17, 24). Clireia fie ca eu totii sli ne fnvrednicim prin Christos Iisus
Domnul nostru, diruia impreunli - eu Tatal' ~i eu Duhul
Sffl.nt, se cade slav3, stapanirea ~i cinstea, aeum ~i pururea ~i in vecii vecilor. Amin.
OMILIA , XVIII
Mai sus zictind ca jertfa, ~i aducerea # arderile de
tot, fi pentru pacat, nu ai voit, nici ai po/tit ceLe ce se
aduc dupre lege. Atunci au zis, iata viu, ca sa lac, Dummezeule, voea tao fa cea dintai, ca sa puna cea dea doua
intru care voie suntan sjin/i/i, prin jertlirea trupului lui
lisus Christos . odata. $i tot preotul sta in toate zilele de
slujafte, fi de multe-ori aduce acelea~i jert/e, care niciodaM nu pot sa cura/ascii pacatele. lara acesta 0 singurii
jertfii aducand pentru pacate, in veri au ~ezut deadreapta
lui Dumnezeu, inca a~tePtand panii cand se vor pune vriijmafii Lui a~ternut picioarelor saLe (Cap. , 10, 8-13).
In .cele -de dinainte au arlit at ca jertfele sunt nefolositoare pentm desavar~ita. curatire, fiind numai tipuri, :;;i
avand mari lipsuri. Dara fiindca i s'ar fi putut raspunde :
capoi daca erau tipuri, cum de n'uu iocetut, nic;i nu s'au
dat la 0 parte, venind adevarul, ci inca se savar~esc ?
Tocmai aceasta face aici, arMand ca acurn nu se mai
savar~esc nici ca tipuri, caci nu de acestea prime~te Dumnezeu. lara aceasta el 0 dovede~te nu cu Noul Testament, ci marturiea cea rnai putemica 0 ac1uce dela Proroci, ca acurn se sfar~esc :;;i inceteaza, ~i ca in zadar Ie
mai fac acum, impotrivindu-se pururea Sfantului Duh. ;;i
arata eu prisosinta, ca nu acum au ineetat acestea, ei
del a iosa~i venirea lui Cl;1ristos, _ sau mai bine zis, chiar
:;;i' mai 'nainte de veoirea lui, ~i cum nu la urma Ie-a
desfiin~at Christos, ci rnai 'nainte au fost desfiintatc, ~i
dupa aceia a venit, mai 'nainte au contenit acelea, ~i
nurnai dupa aceasta a venit. ;;ipentru ca sa nu zica. ca
:;;i fara de asemenea jertfe puteam sa mUltamimpe Dumnezeu, iata ca a asteptat ca acelea sa se suroe orin aces-
-.
236-.
237 _.
238
239-
241 -
In
. 16
OMILIA XIX
Drept aceia, (ra{ilor, avand indrd~neala ti intra intru..
cele s/inte prin sangele lui lis-us Chrtstos, pre cal: noua..
~i vie pre care 0 au innoit noud prin catapeteazma, adeca ,
prin trupul sdu, ~i P1 eo{ mare /es:e casa lu.i . D2tmnez~u,
sd ne apropiem cu inimd adevarat~. zntru pltnzrea. credtn-.
tei, /iind curd{ili in inimi de con#zZ1Z(a ce~ rea~ fZ . s!.dlate
in trup cu apd curatd, sd /inem marturza nadeJdtt nesmintitd ~ (Cap. 10, 19-23).
A aratat cat de mare este deosebirea Arhiereului, a
Jertfelor, a cortului, a a~ez:lmantului, a fagaduintei, ~aci
pe cand unele sunt temporale, celelalte suot Ve!?OlCe,
unele aproape a disparea, . altele rema~an~ purure~, u.nele dispretuite, iara altele desavar1?lte, ' un~,le ttPUfl.,
iara altele adevaruri. Nu dupre lef;ea por~n~zt. t:upe$tt,
zice, ci dupre puterea viei c~i .nesfarf~to, !?l la~a!?l: Tu
preot in veac (iata aid contmUltatea !?l perpetmtatea preotului). A aratat apoi !?i despre a!?eza~ant,. c: ~.eel~ este
veehiu, zicand: Ii. Cd ce se invechefte, Zlce, fZ znbat1ane~te,
aproape'este de peirn (Cap. 8, 13), iara ca ac~sta este
Nou, avand cu dansul !?i iertarea pacatelor, p~ c~nd acel~
nu are nimicdio ale acestuia, dupre cum :;;1 ztce: Ca
lege a ntmte n' a sevarfit, !?i iara~i: Iertfa ~i aduc~rea
nu ai voit.". Aeeea este facuta de mana Qm~neasca, lara
A
243-
:244 -
zic~, adeca asUel trebuie a crede, ca l?i pentru ni~te lucruri vazute, ba tnca chiar .~i mai mult. J?ara apoi in
cele vazute se poate a l?i gre1?i de multe on, pe cand in
acelea nici odata; aici Ie atribuim simturilor, lara acolo
duhului.
..
"FUnd curdt#i in inimd de cuno,rtiinta (eon,rtunt a ) cea
rea... Aici ..rata ea se cere nu numai cre~.inta, ci 1?i 0
vi~ata virtuoasa, l?i ..de a nu vede~ intranl?ll mmle rau,
caci cele sfinte nu primesc pre eel ee u se gases.c .a~a,
fiindca sunt sfinte, l?i inca sfintele sfintllor, unde mel. un
om neeurat nu poate intra. Aeeia i1?i euratau t:upul, tara
noi con!?tiinta, a~a Cel ~i noi . putem sa 0 curatlm aceas.t~
cu fapta buna. < $i spiilati in tmp , eu ap~ cu.ra~d. AICI
vorbe~te de botez, curatitor nu al trupulUl, ~l al sufletelor. Cd cl'edineios erte eel ce a jdga.duit~. $1 ce a fagaduit? Ca trebuie a ne duee aco\o, :?l a m'tra intr.u imparat ia cerurilor. Deci, nu mai eereeta ~u am~nuntlme, u
mai tntrebuint a rationamente omene;;tJ, cael este nevote
numai de eredinta noastra.
$i sa eunoa,rtem unul pre altul, spre .indemnarea dr~
gostei ,ri a (aptehr bune. N eparasind adunarea noas!ra,
cum au unii obieei, ei indemnand unul pr~ alt~l, ,r~ ~u
atdta mai mult, ell. edt vedeti apropiindu-se ztua Judeeatl~"
(Vers. 24, 25), 1?i aiurea de asemenea: Do":nul aproap~
estc de nimic rd nu va grijiti.,~i ca . mat aproape nt
este' noua mantuirea acum}) , ~i iara-?i <cd vremea de-aeum
seurtd este" (Filipp. 4, 5, 6. Rom. 13, 11. I Cor. 7, ~9).
Dara ce va sa zica: < N epdrasi'!,d .a.d~narea. . noa~tra .. r
$tiea el bine cata putere aveau 11 dm l?trumnle ~~ :duparile lor, ca unde sunt doi salt trei, zlee, adun~t~ znt~u
numele meu, acolo runt fi eu in mijlocul lor, ~l lara~l :
eea sd fie una, precum Ii noi." (Math. 18, ~O. loan 17,
11) , preeum ~i aiurea zice : iara inima ,rt sufletul lor,
era U1ta'Tt (Fapt. 4, 32), ~i nu numa~ aceasta,. dara tnea
ca :;;i cele ale dragostei sporesc ~nn adunar~l~ ae~stea,
ljiidaca dragostea spore~te, no. mal ineape mel-O mdo'eala ca vor spori !?i cele ale lUI Dumnezeu..
.
?reeum au uniia obiceiu'Tt. Aici flU numal ca a sfatmt,
dara a !?i certat. e $i sa cunoafte'lll, zice, unul p~e a ltu I.)
spre indemnarea dragostei ,ri a taptelor buno. ;:;ttea el e~
.n
r:
~i
245-
246-
247-
~4l;S-
OMILIA XX
Cd pacdtuind noi de bund voie, dupd ce am luat cunOftin!a adevarului, nu mai rdmane jertfa penttu pdeate,
ci 0 ajteptare oare-careinfrico~ata a jude/ului, ~i iu/imea
/ocului care va sa mistuiascd pre cei protivnici (Cap. 10,
26. 27).
Precum se tntampla ::u pomii rasaditi, cari cu toata
ingrijirea ce se bueura, ~i cu ostenelele manilor agricultorilor, nu aduc roada in sehimb, ' 1?i la urma sunt smu1!iii
din . radacina :;;i aruncati in foe, tot a~a se intampla:;;i cu
eei botezati. Ca dupa ce Christos ne rasade:;;te !iii ne bucuram de ploaia acea duhovniceasea, iara noi nu dam
pe fata nid un rod, ne a~teapta la urma focul gheenii l?i
fladlra cea n<::stinsa. Pavel, deci indemFland pe credincio:;;i la dragoste ~i la fapte bune,:;;i slatuindu-i mai intai
eu cele mai bune - si care sunt acelea? Ca vom tntra
in cele sfinte pe cale' noua, care au innoit noua - la
urma ajunge 1?i la cele mai p.o somortte, zic~nd cele de
mai sus. Ca dupa ce spune: cNepardsind adunarea voastra, cum au uniia obiceiu, ci tndemnand unul pre a/bd,
;t cu alat mai mult cu cat vede/i apropiindu-se ziua judecd/ei , !?i aceasta fiind deajuns spre mangaerea lor, la
.urma , adaoge: Ca jacatuind noi de bund voie, dupa ce
249
250-
251 -
<c,'j ~fi1lt
~i
m1l.n-
253-
am voi sa Indreptam pnVlrea catra Dumnezeu el va trimIte noua nu pe Moisi, nici pe Aaron, ci pre Cuv~ntul
s:!1u ~i umiiinta ceruta, iarc\ acesta venind ~i st:!1p!oind
sufietelenoastre, ne va slobozi din acea amar:!1 robie ne
v~ scoat~ pre noidin Egipet, din aceatngrijiren~folo
sltoare ~l incarcata de 0 munca zadarnica
din aceia
robie, zic, care nu are nici \ un folos. Ca ,a~eia cand au
ie!?it din Egipet, chiar aunlrii de au luat eu dftn ?ii, a fost
ca plata lucrului lor, in timp ce noi nu vom lua nimic.
$i fie ca sa nu luam nimic! - caci ~i npi luam nu aurarii
ci relele Egiptului, p:!1catele ~i pedepsele.
'
S:!1 ne deprindem, deci, de a ne folosi de ceia ce este
trebuitor, sa ne deprindem de a asculta de dojane. Aceasta este datoria unui cre~tin. Sa dispretuim hainele cele
impodobite cu aunlrii, sa. dispretuim banii, ca sa nu dispretuim mantuirea noastra sufleteasca. Sa dispretuim banii,
ca nu cumva sa dispretuim suRetul, fiindca acesta este
care va fi pedepsit, acesta va fi osandit, Hainele ~i ave- '
rile ramftn aici, in timp ce suRetul merge acolo. De ce
dara te sbuciumi pe sine-ti, !?i nu simte~ti? Acestea Ie
zic catre cei zgarciti. Bine este tnsa de a "pune ~i eelor
asuprit i : suferiti cu curaj asuprelele ce va vin, caci asupritorii vo~tri singuri, se doboara pre sine, iara nu pre
voi. Pe voi va lipsese de bani, iar" dan~ii sunt lipsit i de
dragostea ~i ajutorul lui Dumnezeu,-~i dnd cineva este
lipsit de ajutorul lui Dumnezeu, de ar fi imbracat cu
toate bogatiile pamantului, totu~i este mai sarae de cat
totLsaracii, precum ~i cel ce este s:!1rac de toate, daca
are dragostea ~i ajutorul )ui Dumnezeu, mai bogat de
cat toti este. <Domnul ma va pa~te zice, !i nimic nu-mi.
va lipsi" (Ps. 22, 1). Spune-mi, te rog: claea ai a yea un
barbat mare ~i minunat, jubindu-te foarte mult !?i ingrijindu-se de tine, !?i daca ai !?ti ca el va tr\ii intr'una ~i
nuse va sfar!?i inaintea ta, ~i ti-ar da totul cu cea mai
mare placere, ca sa te bucuri de ele ca de ale tale, oare
al voi s:1 mai stapanel?ti ceva? $i daca ai pier de . totul
chiar, el insa ar trai, oare nu te-ai credea mai bogata
de cftti toti pentru aceasta? De ce dar:!1 te jale~ti? C,a
nu al bani? Danl inchipue-t1 ca sa luat de la tine.
cauza pac.atelor. Ca poate ai pierdut averea? Dara
o
.-
254 -
255 -
(I. Cor. .15, 33), in totdeauna de sigur, dara mai cu searna in suparari l?i nenorociri, dnd ceice indeamna la
rele, au putere. Ca daca dela ~ine sufletuf este aplecat
spre desnadajduire, dara tnca ca.nd mai este ~icine sa~l
sfa.tuiasca la aceasta? Nu oare este tnpins spre pdipastie?
Mare bun este femeia, iubitilor,dara !?i mare rau in
acelal?i timp. Prive~te' acum pe unde a incercat necuratul
s a sparga zidul eel puternic. Fiindca nu I-a imputinat dtn~i de putin p:erderea averei, ~i nici ea i-a ea~unat vr-o
paguba mare aeeasta, ci inca in zadar s-a incereat de al
barfi, zicand: lard numai de te va binecuvanta in rata ..
(Ibid. 1, 11 ). Ai vazut la ce a tintit necuratul, pentru
care a ~i inarmat pe femeie contra lui? Ai v;'!lzut la ce
a tins el? Dara nimie nu i s-a intarnplat din aceasta vielenie. Deci, dad\. ~i noi suferim cu mu1tamire necazurile,
Ie v0T- d~tiga l?i acelea, ~i daca nu Ie-ani ea~tiga, totul?i
plata este mare. Cand lob a luptat eu barbatie, i-a dat
Dumnezeu l?i averi; dnd a aratat diavolului ea nu pentru averi lob il slave!?te, atunci i-a dat l?i averi. Astfel
este Dumnezeu; ~and vede ca noi nu suntem pironiti a~a
zicand de cele pamante~ti, atunci ni da ~i acestea. Cand
fie vede ca preferam cele duhovnice~ti, atunci ni da , ~i
cele trupe~ti; mai 'naint~ nu ne Ie da, ea riu cum-va Sa
smulgem pe eele duhovniee~ti. Crutandu-ne pre noi, nu
ne da eele trupel?ti, ea ~i fara de voea noastra sa ne departeze de ele. Nu, ziei tu; daca a~i primi acestea, tmi
implinesc pofta, !?i mai mult i-a~i rnultami ~ . Minte~ti, o!
ornule, caci atunci mai ales ai fi trandav. Dara atunci ,
zici, cum de da averi multora ? ~i cum se poate invedera aceasta, ca el Ii da? Dara cine Ii da, daea nue}...
Rapirea ~i zgarcenia lor. c$i cum ingaduie, ' zici, dea se
petrece astfel de lucruri? Precum ing aduie de a se petrece si omoruri ~i siluiri , l?i talharii. Dara, zici tu, ee
vei spune de eeice au clironomisit de la parinti averi
inearcate de pacate? Cum Ii ingaduie Dumnezeu de a se
bucura de ele .. ? Precum tngaduie ~i pe hoti, ~i pe criminali, ~i pe ceilalti talhari, fiindca nu este acum timp
de judecata, ei timp de vieata buna l?i fara de prihana.
Dupre curnam mai spus 1;)i alta data, 0 spun ~i acum:
ca mai mare osandci vor loa aceia eari ehiar ~i dupa ce
256-
257
.J
OMILIA XXI
Aducefi-va dara aminte' de zilele cele mai dinainte,
intru care luminandu-va, multa luptd de patimi ali rabdat. Deoparte cu ocari ~i cu ndcazuri priveala facandu-vd,
tara pe de alta partaJi fdcandu-va celor ce vietuiesc a~a.
Pentru ca ali fi patimit impreund cu lega"turile" mele, #
jafuire de averite voastre cu bucurie ati primit, Jtiind cd
veti avea vo; avulie in ceruri mai buna."i statatoar~.
(Cap. 10, 32-" 34).
.
258
259-
r.~rp.
~nt::luoni~t,
r.~rp. J1rmp~7. :1
fi
- 260
261-
262
263 -.
,',
numai se zice? De ce impra~tii v~rba ne- fiind nimic adevarat} Tu chiar nu crezi, ~i rogi p e Dumnezeu sa te ierte
daca vorbe~ti j ei! apoi atunci nuvorbi, 'IJBl si vei fi
scapat de orice teama de raspundere.
.
,
Nu ~fiu cum de a patruns boala aceasta tn omenire.
Am devenit flediri (r.p),6u..pot ,"(8"(OVu..p.EV), nimic nu ramane
in sufletul nostru. Asculta ce spune un filosof oare-care,
lndemnand ~i gr~l.ind: <, AuzZ/-ai cuvant? Sd nzoarii in
tine j indriiznefte, ca nu te va spargo, # iardfi: A
auzit , vorba cel neb un, Ji s-a chinuit ca fem eia ce na[te in
(ata pruncului (Sirah 19, 10. 11). Suntem gata tot-deauna de a acuza, suntem preglHiti in ori-ce timp de a 1nvinovati. Chiar daca, nu ni s-ar ca~una alt rau, aceasta
numai ar fi de ajuns a ne pierde ;;i a ne duce in gheena,
aceasta ne impresoara de mii de rele. $i ca sa afli ca
este aila, asculta ce spune Prorocul: Sezand imjotriva
fratelui tau, zice, ai c1evetit (Ps. 49, 21). Dara nu eu,
zici tu, ci acela a grait Dara daca tu nu ai fi vorbit,
altul n-ar. fi auzit, sau ;;i de ar fi auzit, n ai fi fost tu
cauza pacatuIui. Trebuie de a dosi ~i a acoperi defectele
aproapelui, pe cand tu Ie trambitezi sub pretext de iubire de adevar. Nu e~ti acuzator, ci fleoncanitor, barfitor, neb un. Prive~tecate rele izvorasc de aicL Manii pe
Dumnczeu. Nu auzI ce spune Pavel de ' femeile vaduve ?
Nu numai cd se invaf(i a Ii (ara de lucru, unzbland din
casa in casd, # 1ZU nunzai (ara de lucru, ci Ji li'mbute, iscoditoare, graind cele ce nu se cado (1. Timot. 5, 13),
zice. Astfel ca chiar ~i atunci cand crezi cele vorbite contra fratelui tau, nici atunci nu trebuie a grai, daca nu
cumva ehiar ;;i tu nu ai crezut. Oare ale tale Ie cercetezi
din toate partile ?Te tem'i ca vor fi cercetate de Dumnezeu? Teme-te, deci, 'ca nu cumva sa fii cercetat ~i pentru barfiri. Aici nu poti zice ca sa nu te cerceteze Dumnezeu pentru barfiri ;;i fleoncaneli, caci lucrul este a~a.
De ce ai impra~tiat vorba? De ce ai marit raul? Aceasta ne pierde pe noi, de aceia zice Christos: Nu judecati, ca sa nu lip judecatt (Math. 7, 1). Dara nici 0
v~rba nu facem noi de aceasta, nu ne cuminte~te nici
cele spuse de acel Fariseu. Acela cel putin a spus un
lucru adevarat, ca eu nu sun! ca acest vanze; (Luca 18,
264 -
265 -'
OMILIA XXII
Princredin{a pricepem ca s'au intemeiat vea ;urile cu
cuvantul lui Dumnezeu, de s' au Idcltt din cele 1tevdzute,
cele ce se vad. Prin credi1Jta , mai multa jerifa Ave! decat
Cain a adus lui Dumnezeu, pentnJ, care a fost marturisit
cd a fost drept, marturisind Dzmmezeu de darurile lui, ~i
printr' aceia 1Jlurind inca graie!te. (Cap. 11, 3, 4).
Cele ale credintei au nevoie de un suflet tanar !?i voinic,
care covar~a~te to ate cele simtitoare, ~i care trece peste
slabicilJnea rationamentelor omene~ti. Ca nu e ell putinta
all mintrelea de a deveni cineva eredineios, dadi nu se
va ridica mai presus de obiceiul ob~tesc. Deci, fiindca !?'i
sufletele Ebreilor erau slabite, ineepand dela credinta, iara
mai apoi prin faptele, voiu sa zic prin pat.imile lor, prin
nacazurile lor se imputinau ~i se clatinau in eredinta,' Pfive~te cum dela aeestea toernai .ii mangaie, zieand: Aduceli-va aminte de zilele cele mai dinainte, dupa aceia Ii
amintqte de Sfanta scriptura care zice: Dreptul din
credin/a va Ii viu. (Avae. 2, 4),. iara mai la urma Ii
vorbe~te eu rationamente, zica.nd : lara credin/a este adeverire a celor nadajduite, dovedire a lucrurilor celor ne~
vdzute. Acurn el i~i spune euvantul Ineepand cu striimo~ii cu aeei mari ~i miounati barbati, ~i num<!-i ca nu
spune: Daca acolo unde toate bunurileli erau la indamana, ~i toti s'au mantuit prin credinp, apoi eu atat mai
mult noi:t, - caei 'Gand sufletul gasc~te vr 'un , tovara~ in
eele ee'l preocupa, se lini~te~te pare-ca, ~i resufia. Aeeasta
se petreee ~i eu credinta; aceasta se poate vedea ~i in
necazuri ~i suparari, preeum zice chiar ~i aiurea: Ca sa
ma mangaiu imjreuna cu ' voiprin credin/a cea dimpreuna
a voastrd Ji a mea. (Rom. 1, 12). Neamul nostru omene: c este foarte necredincios, ~i nu se poate nadajdui in
sine, ba se teme chiar de cele ee crede ca are, $i se
ingrije!?te foarte mult de parerea eelor multi. Deci, ee face
Pavel? Ii mangaie pre dan~ii aduca.ndu-Ie ca exemplu pe
strarno~ii lor, iara mai inainte de dan~ii, ii mangaie prin
cele ee sunt in cugetul tuturor. Fiindca pe atunei credinta
era defaimataea ceva ce nu se poate ' dovedi, ba chiar
267-
268-
27b-
271
cauta, prin fapte ~l prin cuno~tinta el este rasplatitor
drept.
) Deci, daca avem rasplcHitor al faptelornoastre, sa
t?tul ca sanu ramanfm lipsiti de rasplata virtu, dici. a trece c~ . vedere asemenea rasplata, ~i a 0
dlspretUl, este vreo01C de mii de lacrami, caei precum
eelor ce-l cauta pre d devine rasplatitor, a~a ~i celor ce
ri.u-I cauta devine contrarul, adeca pc depsitor. Cdutati,
zlce, ~i veti ajla. (Math. 7, 7). $i cum oarl:: am putea
afl.a pe Domnul? Gande~te-te cu c5ta greutate se gase~te
a.urul. hz ziua ndcazului melt pre Domnul am cdutat,
Zlce, cu manele mele 1'{oaptea inaintea lUi, ~i nu 1JZ-am
amdgit) (Ps. 76, 2), adeca cil precum cautam Iucrul perdut, a$a sa caulam pre Dumnezeu. Oare nu avem minte~ atintita spre ceia ce eautam? Oare nu intrebam pre
tot!? Oar~ nu fae.em calatorii indeJungate? Oare nu fagadmm bam? De ptlda, fie perdut un copil at nostru' ei
bine! ce nu am face? Cc1te tari ~i mari oare nu am ~co
toci cautandu-I.? Oare nu am pune pe al doilea plan banii,
sau caseIe, sau totul in fine, in schimbul afiarei lui? lara
dad. 11 gasim, il imbrati~am l?i nu-l mai parasim. Cand
noi cautam ceva, facem totul spre a afl.a lucrul dorit.
Apoi cu cat mai mult trebue a face aceasta fiind yorba
de Dumnezeu? Dupre cum cautam ceva din' cde trebui~
toare, tot a~a - daca nu ~i mai rnult- trebue a' cauta
pre Dumnezeu.
fa~em
l
t:
it
ne
273-
ii
Ii
274
.
' ..
e infurieaza sunt mai pro~ti
ai devenit copll, dl.c! c.el ce s " A d cineva se incrunHi
.. Spune'mt te rog, Cdn
d At
eCd COpll..
. .'
.
ide atunci copilul ? <!. Omut
dare U:1 copll infunat, oare nu : / le''''ciune ian'l eel /oarte
!
It -bd -tor este cu mare zn e r
,
ce, mu ra a
P
14 30) zice Aceasta tnt e fricos este ndntdept". (rov.
,
, astf~l sa ne invred.
deci sa 0 urmam, ca
Iepemne mare"
.
a i tru Christos Iisus,
nicim buniW1tilor eelor fa,gadUlte nou , Tn tal c;:j eu Sfantul
Domnul nostru, caruia impreun~ ~u a
,.
.
Dub se cade s\ava,stapftnirea ~l cmstea aeum ~l pururea
~i tn vecii vecilor. Amin.
OMILIA XXIII
I
d Noe de acele care inca
{( Prin credin/d raspuns uan _ t
rabie s"'re mantuirea
- t t mandu-se a facu co
r
d
nu erau vazu e, e
d 't 1 ea fi dreptafei cei ucasei sale, prin care a osan t um ,
7)
d' ta s' au facut mo}teniton. (Cap. 11 I '
pre
zn
. _ .
. ras uns luand Noe I duprecum
c Przn credzn/a, Zlce, . P
venirea lui zicea: In
Fiul lui Dumnezeu vorbmd despre _ . .
(Luca 17 26
M
rau ~i se marttau ,
"
zilele lui
~e s~ zns~stolul Ie-a amintit prin aceia~i ase27) .. De ace~a ~l A~ I
Enoh a fost dat ca un exemmanare, caCI exem~ U cu cftnd eel dat cu Noe e un
plu numai. de credm~~, t~e Aceasta este adevarata manexemplu ;;1 de necre m t .
ai eei ce cred se gasesc
g~iere ~i indem?are~ ~and t~:nd i cei ce nu cred patitn stare buna. ~l fenc~ta, c zice? !Prin credin/d raspun~
mesc contranul. Cac! ce _
I Ad;> Adeca fiindu'!
sa zica raspunr uan .
I
S
luli.lld. , 1 ee va .
. d' . te Prin aceasta exprfsiune
prezis, spunftndu-I-se ma~ mam . i zice aiurea: $i era
apostolul tntelege pr:r?ta;A ~recun;a~ nu vaza moartea ....
lui jagadait de. pu ~ SID,an . c~. zicea lui Dumnezeescul
L
2 26) ;;1 lara~;a' c ecz ce t
fa '
(ue. ,
.'
' . . )' Ai vazut egalitatea Dubului S nf!
raspuns ... (Rom. 11, 4 , a
de adeca precum Dumnezet
Ca. precum Dumnez~u ,r spun
i Duhul Sfant. $i d(
Tatc11 in~tiintaza mat dtnamte , a~a ~
a. rate d
ce oare a grait Apostolul a~a? Pentru ca s
6S)
.
te 0 descoperire dumnezeeasca (XP"1JtL d tL
prorocl3
es
t
'ce I adeca e po
of. De ace/Cd ce inca Inu erau vazu n, Z!
A
cr~
~1
:.no
275-
top, tenuzndu-se a facut corabia . De sigur cil rationamentul omenesc niniic din acestea nu a nascocit, caci se
iosurau doad ~i semaritau, aerulera curat, semoe !.nsa
nu erau, !$i totu~i el (Noe) s'a temut. Prin credi1z/a, zice,
craspuns luand Noe de acele care inca nu erau vdzute,
temandu-se a /acut corlbie spre mantuirea casei salo.
Cum? Prin care a osandit lumea. I-a aratat aici pe
dan~ii vrednici de osaoda \1aca nid prin facerea corabiei
nu s'au cumintit. $i drepta/ii,zice, cei dupa credin/a
s' au /acut mo.stenitorh> , adeca ca din aceasta s'a aratat
drept, c;1 a crezut lui Dumuezeu. Ca aceasta este cu adevarat a unui suflet curat, care nu pune la indoiala nici
uoul din cuvintele sale, ca necf('!d:nta care face cu totul
din contra. Credinta tnsa este invederat di lucreaza dreptatea. Ca precum noi am fost pu~i in euno~tinta de gheeoa
a~a ~i acela. De~i rideau atunci de dan suI, de ~i'l luau
in batae de joc, el totu~i nimic nu lua in bagare de
sama, ci continua eu lucrul corabiei.
Prin credinta eel ce s-a chemat Abraam au ascultal de
a iefit La locul care era sa-l ia intru mOltenire, !i a ie#t
nqtiind unde merge. Prin credinta a mers Abraam la pamantul fagaduinfei, ca la un pamant strain, in corturi 10cuind cu Isaac Ii cu Iacob, cu cei dimpreuna moftenitori
ai aceleia,ri /agaduin/e (Vers. 8. 9). Caci pe cine vazuse
el, spune'mi, ca sa -I imiteze? Tata Elin avea, ';;i idololatro, pe proroci nu-i auzise, ~i nu ;;tia unde mergea.
Fiindca spre aee;;tiia priveau cei ce crezuse .dintre Iudei,
ca uniia ee se bucurase de muIte bunatati, apoi apostoluI arata ca nimeni dintre dao~ii n-au dobtindit nimic
i
,
tot au ramas fara plata, ;;i ca nimeni n'a primit recompensa. Abraam a ie;;it din tara ~i din casa parinteasea,
~i a ie~it fara sa ~tie unde se duce. $i ce este de mirare daca ~i el, ~i samanta lui au loeuit in felul acesta?
Ca vaztind ea fagaduinta nu se impIine~te, dftn~ii nu au
cazut in piroteala, caci zisese: Voiu da lie pamantttl
a cesta , ,ri semin/ei tale (Fa cere 12, 7) A vazut pe nul
sau vietuind ca bejanar, sub corturi, cum ~i nepotul sau
iara~i s a vazut locuind pe pamtiot strain, ;;i totu~i nu
s-a tulburat de loe.
eu Abraam deci s-au petre cut
a~a,
de oare ce dupa
276
aceasta urma ca sa se implineasca fagaduint a data semint ei sale, de~i chiar 9i catre dan suI s-a fo:t zis: c~
tie !i semintei tale , ~i nu prin seminta. t,a, tie , Cl tre
si semintei tale ~, - ~i cu toate acestea mel el, mel Isaac,
~lici lacoh nu s-au bueurat de fagaduint~L Caei unul a
slujit eu plata, ceHUalt a fost alungat, iar~ el a ca~ut ,a~a
zicand d e teama, 9i pe unele Ie-a luat pnn razbOl, lara
pe altele de sigur ea le-ar fi ~ier~ut? dad\. nu ~r '~ avut
ajut orul lui Dumnezeu, De aeela ~l Zlce: Cu eet dm pre~
una mostenitori ai aeeleea!i jagiiduinte, adeea nu numal
el sing~r, dara 9i mo~tenitorii lui. Dupa aeeia ap~i a
adaos tnca ceva mai lamurit de cat eele spuse, zlcand:
Frin credinta aeestiia toti au murit neluand (agiiduintele
(V~rs . 13), Doua lucruri su~t demne de cerceta,t aici:
cum se face ca. ,d upa ce mal SUS spune di: Prtn, eredintd Enoh s'a mutat, ea sd nu vaza moartea lao urm~
zice ca: Prin eredintd toti aeejtiia au muri! , 91 apol
iara~i zicand: 7u/zulnd fdgaduintele mai sus arata ea
Noe'? a luat plata mantuirea casei lui, ~i ea Enoh s-a mutat iara. ca Avel tnea 9i dupa ce a murit, graie~te, 9i ea
Abra2,m au mers' 1a pamantul fagaduintei, ~i 1a urma
spune dl: Prin ctedintd aee#ia toti all, ' murit neluand
fiigdduintele ? Deci ce este aici? ~i ee vrea sa spuna el?
Este necesar de a dez!ega pe eea dintai, :;;i dupa aeeia pe
a doua. Prin credintd aee!tiia ta(i au murit zice. Dara
expn:siunea toti de aici este pusa nu ea cum ~u ' ~uri~
eu tot ii , ci ca exceptand pe acela (~noh), t?tl cella1t 1
au murit, pe carii ii 9tim ca sunt mort l . Cat pnve~te pentru expresiunea neluand fdgiiduintele) aceastaest~ adev~iTat ca nu aceasta trebuia sa fie fagaduinta data 1m Noe.
De'ci, de care filgaduin~i grae~te el aici? Caci ~saac !?i
lac_ob , au luat fagaduintele pamfmtului; dara eel de p~
langa N oe, A vel ~i Enoh care f~l gaduinti au ,luat? Deel,
sau ca grae~te de ace~ti trei, sau ca de!?l grae~te, de
aee~tja, nu aceasta insa era 'fagaduinta, de a fi admlra~
Avel ~i niei de a se muta Enoh, sau de a se maAnt~~
Noe eu rasa sa, ci to ate aeestea s'au petreeut eu dan~ll
pentru virtu tile lor, au fost eum s'ar zice 0 inainte gustare, 0 incereare, 0 proba a eel or viitoare (jsop.(J.t('J. 8ci 'elv(J.
'~v 't<iw P.SAOVtroV). Caci Dumnezeu ~tiind din inceput ea
277 -
278-
279
fiind, s' au nascut ca stelele cerului Cll mul/imea, it ca 1dsipul eel jara de numar de pc ldngd mart!' (Vers. 12).
Nu spune numai ca a nascut, ci inca ca s'a facut muma
a atator urma~i, ea cum nu s'au invrednicit nici pantece1e cele mai produeatoare. Ca stelele ceru/ui) zice.
?ara cum de Ii numara de mai muIte ori, de f;i spune
10 a[~a parte:
({ Cautd la cer ~i numara stelele, Ji de le
vei putea numaril pre e!e (Facere 15) afa va ji ~i samdnla
ta ? Adeca ca precum nu se pot numara stelele cerului,
a~a nu se va putea numara nici samanta voastrl1. Sau di
vorbe~te aid prin exageratie, sau ca a spns a?a de eei
ee ii vor sueceda pe dan?ii intr'una. Pe stramo~ii unei
case este eu putinta de a-i numara, ea de pllda cutdre
este fiul cutaruia, iara acesta al cuta:-uia, pe cand aici
nu se poate, de oarece multi mea neamului fiind comparata cu stelele eerului, nu se poate numara. Astfel sunt
fagaduintele lui Dumoezeu. Deei ,das:a cele fagaduite in
parte sunt atat de minunate, atat de paradoxe, atat de
rna rete ?i splendide, ce fel vor fi acelea care sunt date
din prisosinta?
I~ Ce poate fi mai fericit pentru cineva ea tmplinirea
donntelor, ~i mai grozav ea neimplinirea acelor dOrinte ?
\a daca cel alungat din patria sa este eainat de toti,
?l dara pierzarrdu-~i clironomiea este crezut ca cd mai
d.e ,plans. dintre oameni, dara inca eel ce a pier~ut eerul
~l bununle de acolo, de cate lacrami nu este vrednic
oare? Sau mai bine zis nu de laerami, caci plange cin~:va
eand sunt la mijIoc niscareva patimi, de care nu este
acela vinovat; - dara eand cu 'propria lui vointa el este
inv<1luit in rale, nid de lacrami nu mai este vrednic ci
de jalit. Mai eu sarna de jalit, fiindca ?i Domnul no~tru
Iisus Christos a lacramat ~i a jalit Ierusalimul, de~i era
incarcat de necueernieie. Cu adevarat eel suntem vrednici
de mji de jalanii, de mii de plansuri. Daca tntreaga lume
ar avea glas, daca copacii, ~i fiarele cele salbatece, daca
paserile f;i pe~tii, ~i in fine intreaga Iume capatand D'las
ne-ar jali pe noi cei c3.zuti din bunurile ac~lea, inc~t nu
ar putea jali ~i plange dupa vrednicie nenorocirea noastra.
I) Partea morala. Despre fericirea a~teptat1i, :;;i despre dragostea lui Dumnezeu, (Veron).
280 C<1ci care anume cuvant, ~i care minte ar putea s~ reprezinte fcricirea, mulFimirea, vfselia, slava ~i stralucirea aceea? Care cuvant ar putea povesti acea fer. icire ,
de care zice apostolul tn alUiparte : Cele ce ochiul nu
a vdzut, ~i urechea nu a auzitJ Ii fa inima omului nu s' a
suit" (1. Cor. 2, 9)? N'a spus in mod simplu ca covar~e~te mintea omului, dara inca ca nici n'a cugetat vrcodata cineva la acelea pe CHe Ie a pregatit Dumnezeu
ceIor ce-l iubesc pre dansuJ. Fiind deei Dumnezeu pregiHitoriul acelor bunuri, oare ce fl"'I vor fi? Ca daca eel
ee ne-a facut deja inceput, nimic necontribuind noi eu
eeva bun, ~i inca ne-a harazit atatea bunuri, ea de pilda
raiul, convorbirea eu dansul, nemurirea ne-a fagaduit,
vieat a fericita ~i Iipsita de griji, - apoi celor ce (;lU facut
at~tea ispravi, eelor ' ce s'a luptat atata ~i au suferit at3otea necazuri pentru dansuJ, ce nu Ii va harazi oare?
Pe Fiul sau eel unul nascut nu 1'a crutat pentru noi;
pe Fiul sau eel adevarat l'a dat mortii pentru noi, carii
ii eram du~mani. Dara daca fiindu-i du~mani, . ~i totu~i
ne a tnvrednicit devenind prletenii sai ? Ce nu neva da,
dupa ee ne-am tmpacat cu dansul: Bogat fiind foarte,
(' 1 totu~i nepovestit dore~te ~i face totul spre a avea prietenia noastra, iara noi catu~i de putin nu ne sarguim
spre aeeasta, iu.bitilor! $i ce spun eu ca nu ne sarguim,
eaei niei nu voim macar de a ne invredniei de bunatatile acelea, pre cum voie~te el? Cum ea el voiqte aeeasta
mai mult decat noi, a dovedit 0 prin cde ce a facut. Noi
dea bea poate ca dispretuim putin aur pentru noi in~i-ne,
iara el a dat ~i pe Fiul sau pentrQ mfmtuirea noastra.
Sa ne sarguim deci precum trebuia de a avea dragostea
lui Dumnezeu, iubitilor; sa ne bucuram de prietenia lui.
Voi prie/enii mei sunteli, ziee, de veli lace cele ce grdiesc voua (roan 15, 14). Vai! Pe dU1?manii sai carii se
gaseau departe de dansul, ~i de cari fadl de asemanare
se deosebea prin toate, pe ace~tifa i-a facut prieteni,1?i-i
nume~te prieteni! Dara atunci ce nu am prefera oare de
a face pentru ea sa avem aceasla prietenie? Noi de multe
ori ne ~i primejduim pentru prietenia oamenilor, in timp
ee pentru prietenia lui Dumnezeu nici bani nu ne In
duram a cheltui. Deci, cele ale noastre sunt vrednice de
281 -
jalit, de Iacrami mnlte ~i de bocct. Am cazut din nadejdea noastra, ne-am umilit din inaJtimea noastra, ne-am
anHat nevrednici de cinstea ce ni-a dato Dumnezeu, nerecunoscatori, ~i dupa toate bin~facerile ne-am aratat ~i
netrtbnici chiar, caei diavolul ne-a dubracat de toate
buniWitile. Noi carii neam invrednicit de a deveni fiii,
fratii ~i impreuna' mo~tenitori ai sai, cu nimic nu ne mai
deosebim de du~manii ~i de cei ce'J batjocorcsc pre
dansul.
Dara apoi care ne va fi mangaierEa? EI ne-a chemat
pe noi la ceruri, iara noi ne-am prabu~it in~i-ne In gheena.
Blestemul, minCiuna, talharia ~i preacurviea sunt lmpraytiate pe pc1mant j uniia amestica sangele eu sange, iara
altii fac fapte mai rale decat omoruJ. Multi dintre eei nedreptatiti, multi dintre cei cazuti victima avaritiei, doresc
mii de morti, mai bine deeat a patimi de ac('stea, ~i daca
n'ar avea team a de Dumnezeu, ~i-ar curma zilele. Acestea, deci, nu sunt mai 1 ale decal.. omorul? Vai mie sufle/e, zice tanguindu-se Prorocul, cd a pieri! eel ctectincios
depe tamant, ~i eel ce face drep! intre oameni, nu ester>.
(Miheia 7, 1. 2), acum insa ~i noi ar trebui sa sl rigam
aeeasta pentru noi in~i-ne. Dara voi nu va mi~cati de Ioc
la acest bocet al Prorocului, ba poate ca uniia rid, ~i 0
iau ca un semn rau Apoi tocmai de aceia trebuie a
prelungi phlnsul d suntem atat de smintiti; in eat ca
nici nu ~fm ca suntem a~a, ~i radem, in timp ce ar
trebui sa ofHIm ~i sa plangem. Se descopere, olllu/e, '
mania lui Dumnezeu din ceriu, peste toatd pdgdnatatea
!i nedreptatea oameni!on (Rom. 1, 18), zice, precum ~i
aiurea iara~i: Dumnezeu anitat va veniJ Dumnez(ul nos!ru
~i nu va !<icea (Ps. 49, 3), foe inaintea lui va arde, #
imp1'eiurul lui vi/or joarte) , sau ~i aiurea, unde zice
Prorocul: Cd iatd vine ziua arzand ca un cuptor, fi va
arde pre ei (MaJahia 4, 1). Aeesteanimeni nu ~i Je
pune in minte, ci 'dispretuie~te mai mult ca pe ni~te
mithuri toate aceste dogme infrico~ate, pe care Ie calca
in picioare. Nu este nici unul care sa asculte, iara cei
ce Ie ridieulizaza ~i'~i bat joc de ele, sunt multi de tot.
Ce sdlpare yom ave a ? Unde vom gasi _mflOtuire? lata
am topit, am pierit ne-am prapadit, ne-am fa.cut dene-,
282
283-
~ 2~4-
OMILIA XXIV
.Prin credinjd aeejtiia toti au lIlurit neluand /dgaduin# mdrturisind cd streini Ji nemernici sunt pre pam ant. Cd cei ce
grdiesc unele ca acestea, aratd cd mOjtenire cauta 1) ji de
ji-ar Ji adus aminte de aceia dintru care ie#se, a,veau
vreme sd se hztoarea. lard acum de cea mai bund doresc,
adeca de ceacereasca. De aeeia nu, se ru'#neazd de danjii
Dumnezeu, a se chona Dumnezeul lor, ca li~au gdtit lor
cetate. (Cap. 11, 13-16.)
Cea Intai virtute, ~i chiar toata. virtutea este de a fi
cineva strain de lumea aceasta ~i drumeti, neavand nimic de comun cu luerurile de aid, ~i a se departa de
ele ca de ceva strain, precum au faeut fericiti aceia, de
care zice: Uct!i au fost eu pietre, s-au here stu it, ispititi
au fost, eu ucidere de sabie au murit. Au umblat in cojoace ji in piei de capra, Lipsifi fi.ind neeajiti, de rdu suPara/i, carora nu aa lumea "':rednicd~ (Cap. 11, 37. 38).
Aceia se zieeau pe sine a fi straini iara Pavel a spus ~i
ceva mai mult de sine; dici nu s-a numit pe sine strain,
ci - mort in lume, ~i Jumea moarta pentm dansul. Ca mie,
tel~, ci de departe vdzandu-le ji inchinandu-se lor,
285
286
-:- 287 --
~i
288
De aceia ne plangem J in timp ce ar trebui sa ne bueudim, de aceia tremudim, !ntocrnai ea ni~te criminali ~i
talhari, cari urrneaza a se inf(W~a inaintea jl1decatei, ~j
eari gandindu-se la toate cele ce au facut, se tern ~i trernudi. Nu a~a au fost aceia, ci se grabeau, iara Pavel ~j
suspioa, zicaod: Cd noi cei ce suniem in cortul acesta,
suspindm ingreuiati (II. Cor. 5, 4). Astfel au fost cei d~
pe langa Abraarn; straini au fost de lumea intreaga, ~~
patrie cautau. Care anume? Oare pe cea care au lasat-~ r
Nici de cum, dci ce i-ar fi irnpiedecat, daca ar fi VOlt,
sa se ihtoarca de unde pleease, ~i sa devina iara~i cetateni? Dara dan~ii pe aceea 0 cautau, pe cea din ceruri.
Astfel deei ei se grabeau a sfar:;;i calatoria lor, ~i eu
chipul acesta placeau lui Durnnezeu, care nici ca se ru~ina a fi ehemat Dumnezeul lor. Vai! Cata dernnitate!
Durnnezeu a prim it a fi nurnit Dumnezeul lor. Dadi ee
spui? Dumnezeu se nume~te al pamantului :;;i al Cerului,
~i tu ai pus aici ea un lueru mare expresiunea: Nu se
ru;ineazd a se chema Dumnezeul Ion? Mare, ~i eu adevarat mare, :;;i aceasta este dovada unei rnari fericiri. Ce
fel? Ca numindu-se Durnnezeul cerului :;;i al pamantului,
este prin urmare :;;i al Elinilor, ea eel ee a faeut to ate ; nu
tot a~a tnsa a fost ~i al a~elor sfinti, ci ea un adevarat
prieten. Dara aceasta 0 voiu lamuri mai bine printr'un
exetnplu. Cand de pilda 1.:1 0 easa mare uniia dintreslujitori, sunt laudati de stapanul casei, ba foar~e laudati,
:;;i cand dan:;;ii totul administreaza, :;;i au eura] fata. de
sUipan, atunci ii numesc pe acela s~apanul lor, -:;;1 de
aee~tiia multi ar putea gasi cine va. Ce spun eu! Precum
s'ar putea zice ea Durnnezeu nu este al neamurilor nu
mai, ci al lumei intregi, tot a:;;a s'ar putea zice ea este
Durnnezeul lui Abraam. Dara noi nu :;;tirn cat este. de
mare demnitatea aceasta, fiindea nici nu 0 avem. Ca
preeum ~i Domnul nostrulisus Christos estc numit Domn
al tuturor cre~tinilor, :;;i totu~i acesl nume covar~e~te
dernnitatea no astra, apoi daea inca s'ar nurni Durnnezeu
al unuia numai, intelegi atunci caHi IT'.ihetie este la mij!oc.
Deci Dumnezeu eel numit Dumnezeul lumei tntregi, nu
se ru:;;ineaza eatu~i de putin de a fi numit Dumnezeul
accstor trei: Abraam, Isaac :;;i Iacob, :;;i cu drept cuvant,
:1
.) Partl:" momla. Straini suntem de e~le de f,?ta. lli_ trebuie a face totul
ajutorarea eeloT ee au neV011! de "Jutor, caCl lara de aeeasta mmlC nu
tie vaputca scapa de pedeapsa . . (Veron).
spr~
2QO
face l?i sUi.pa,niislugilor raie,-cari alearga dupa dan!;iii,voind ca sa se lepede de ru~inea de a-i mai avea de
slugi: Nu vd ~tiu, pre voi , zice .. D~ra a~unci ~um de-i .
pedepsel?ti, daca nu-i !?tii? Nu-I ~tlU, Zlce, fimdca eo
altfel Ii am spus, adeca ti tagaduesc, ma ,Iapad de
dan!?ii. Sa nu fie insa , de aauzi n~i 0 astfel d e v?~~
grozava ~i infrico~ata .. Ca. d adi cel ce sc?teau ~racl1,
proroceau, ~i faceau mmunt, . a. ~ost le?adatl ,de da~snl,
fiindca nu aveau vieata potflvlta, apOl cn cat m al c~
sama noi? Dara cum a fost cu Pl1tinta, zici tu, ca acel
ce au prorocit, au facnt minuni l?i ~.n sc~s . draci, sa ,fie
lepada:ti de dansni? Poate. ca .~an~1l m~1 In u~m~ s au
tost schimbat, ~i au devemt ral, a~a ca cu milllC nu
s'au folosit din virtutea lui dintai. Nu trebuie a avea numai inceputul straiucit, ci ~i sfar~itul trebuie a ~ tot a~a.
Caci , spune mi. te rog j oare ntorul nu se stl e~t e ca
cele de pe urma votbe ale cuvanUir ei sale sa Ie spuna
dt de frumos ca astfe! sa piece de la tribuna insotit
de :iplauze. Liturghisitoriul oare nu tocmai la sfar~i~ul
liturghici arata partiie cele mai frumoase? LuptiHonu~
din stadiu daca, nu va arata pe cele de la urma mal
stralucite, si dadl nu va invinge pa n a la stani'it, chiar
daca pe toti i-ar fi biruit pa na atunci, ~i la urm a , ar fi
10st biruit, oare nu toate i-a fost in zadar ? Capltanul
corabiei, dadi. ar trece marea intreaga chiar, iara a proape
de port i s'ar scufunda vasul, oare n ' a pierdut toata osteneala dinainte ? Doara doftorul ? Nu oare dupa ce a fost scapat pe bolnav, daca tocmai dnd era a-I s~apa de to: a gre
~it doftoria, nu oare, zic, a stricat totul r' Intocmal a!,>a se
intampla !?i cu viytutea, cad cati n-au pus in legatur.a
, sfar~itul cu inceputul, sau mai bine zis, c~ti n-au -contInuat pana la sfar~it dupa pilda inceputulul, s-au conrupt
!?i au pierit. De acest fel sunt acei ce de .Ia inceI?ut s-au
aratat straluciti !?i voinici in alergerea dlO stadm, dara
mai pe urma impiedecandu-se in mers, cad la pam ant,
pentru care sunt lipsitide premiu, '~i nu sunt cunoscuti
de stapan. ,
'
.
Sa auzim toate acestea noi, cari iubim averiJe, CaCt
-cea mai mare neJegiuire aceasta este, dupa cum , ~i zice :
-. Rdddcina tuturor relelor este iubirea de argint (1. Tim
291-
'6, 10). Sa auzim noi cari yoim a ni mari averile, sa. auzim ~i sa contenim cu avaritia, ca sa nu auzim ~i noi
ceia ce au auzit aceia: Nu vd fliu pe voi. Sa Ie auzim
acum acestea, ~i sa Ie facem a~a precum trebuie, ca nu
cumva sa Ie auzim atunci : sa Ie auzim acum cu frica, ca
nu cumva sa Ie auzim atund cu osanda, zicandu ne :
Duce(i-vd de La mine; nu vii cunosc lJ're voi.,. (Math. 7,
23), ~i niei atunci, zice, cand prorociati, ~i scoteati dracii.
De sigur ca aici ~i alt~ceva Ii da a intelege, ca adica ca
:,>i atunci aveau 0 vieata rea, fiindca la inceput harul' lucra !?i prin eei nevrednici. Ca dad a luerat prin Balaam 1)
cu atat mai mult prin cei nevrednici, cu scop de a ca~
tiga pe cei viitori. Dara daca nici semnele ~i minunile
n-au putut , sa-i scape de osanda, cu atat mai mult inca
daca ar fi cineva in vr-o demnitate clericala, !?i ar ajunge
la cea mai inalta cinste; ca chiar de ar lucra harul ' tn
-hirotonia lui, ~i in celelalte pentru sprijinirea celor ce
au nevoie, totll~i ~i acesta va auzi: niciodata nu te-am
~tiutJ ~i nici chiar atunci dnd a lucrat in tine harul.
Vail dHi examinare nu va fi acolo asupra vieti curate,
ili cum aceasta prin sine insa~i este deajuns de a ne
duce intru imparatia cerurilor! Lipsind acea vieata curata, apoi cum tradeaza pe barbat, chiar de ar fi savar;;it mii de semne. ;;i minuni! Nimic eu multume~te atat
pe Dumnezeu, ca 0 viata buna. De md iubi/i, pe mino
zice,-nu spune doara veti face minunh-ci poruncile
mele ve/i Pdzi'/), ' ~i iara~i: Prietenii mei ve{i Ii" - nu
c~nd veti , scoate dracii - ci cdnd vet; jdzi cuvintele
mele, di.ei acelea sunt din darul lui Dumnezeu, pe d.nd
acestea odata cu daml lui Dumnezeu sunt ~i din sarguinta noastr;t.
St1 ne sHim deci de a deveni lprietenii lui Dumnezeu,
lili sa nu ramanem du!?manii lui. Pururea Ie spunem ' acestea,
pururea Ie propovcduim ~i voua ~i noua, dara mai mult
nimic nu se vede, p(ntru careeu rna tem. A~i fi voit
sa tac, ca nu cumva sa mt1resc mai mult primejdia, dici
auzind de multe ori un lucru ~i cu to ate acestea nefa'I) A se vedea Capito 22. din Numere, unde se
-acestui f!,;.rmeciitor.
i storis e ~te
pe larg viata
292
-
293 -
OMILIA XXV
Prin credinta au adus Abraam I re Isaac, cand au
l ost ispitit, # precel unuL nascut aducea jert/a, carele
luase /dg aduintele, cd/fd care j" au zis : ca inftu Isaac sa
va numi fie saman/a, socotind ca puternic este - Dumnezeu
,:oi din morli a ' scuLa. P entru aceia p e acela fi sp1'e pildct
i-au luat. (Cap. 11, 17-19).
294-
295-
se-
-- 296 spune ea: <! Socotind cd ji din morti puternic erte Dumnezeu a-I invia ...
Drept aceia pre aceta ~i inlru pildd I-a luat (Vers.
19),adeea in exemplu, in berbeeele pus inainte spre
jertfa. Cum a~a? Berbece1e acela fiind jertfit, Isaac a fost
mantuit, astfel ca I-a fost luat in locut berbecului, iara
pe aeesta jertfindu-l in locul aceluia. Acestea au fost ni~te
tipuri, unde eel jertfit cste Fiul' lui Dumnezeu. Dara tu
prive$te~i cat este de mare filantropia lui Dumnezeu.
Flind ca urma a se da oamenilor un mare har, ~i voind
a 0 face 'aceasta nll ca din gratie, ci ca datornic, pregate~te pe intaiul om de a~i da pe fiul sau pentru implinirea poruncii lui Dumnezeu, ea sa nu se para cuiva'ca
a fost un lueru mare de a da pe FiuI sau, da ca ~i un
om mai inainte a fost faeut aeeasta; - ca sa riu se para
tn fine ca 0 face ea din har, ci ca din datorie. Ca pe
cari ii iubim, ~i voim a Ii ' arata aceasta, voim 1n acela~i
timp ca sa se para, ca noi am primit mai intai ceva deia
dan!ilii; ca astfel totul sa Ii dam la urma ; ~i ne mandrim
pentru ceia ce am luat dela dan~ii, mai mult chiar decat
pentru eeia ee am dat, !ili nu zicem ni ci odatil : aceasta '
Ii-am dat d aeeasta am primit dela d a n ~ ii. Drept
aceia, zice) pu acela ~i intru pilda I' a luat adeca in
forma de enigma - ca parabola a fost berbecul, sau 0
asemanare eu Isaac. Fiindca jertfa se preg iHise, ~i Isaac
a fost jertfit prin intentiune, adeca prin vointa Patriarhului, de aceia Dumne zeu i l'a harazit.
1) Ai vazut, ca ceia ce pururea graierc, aceasta !ill aeum
se arata ?Cand noi yom infate~a cugdul nostru desavar~it, ~i yom dovedi ea dispretuim toate cele pamante~ti,
atunci hi se vor harazi ~i cele pamflOte~ti j iara mai tna~
inte nu, ca nu Cllmva fiind legati de ele cand Ie luam,
inca mai mult sa ne legam. . Desleaga te mai intai insuti
.de sciavie, zice, ~i apoi vei primi, ca sa nu prime~ti nici
de cum ca sclav, ci ca stapan. Dispretllie~te bogat ii1e , l?i
vei fi bogat. Dispretuie~te slava, !ili vei fi sHlvit. Dispretuie;.;tc razbunarile dll~manilor, ~i atund vei reu ~ i. Dispre::"
tuie~te lini~tea, ~i atllnci 0 vei avea, ca astfel luand-o, mi
ca scla v sa 0 iai, ci ea libet. Ca precum se petrece eu
cop iii cei mici,caci cand copnul dore~te lucruri eopila-'
297
') Parte.. lIloraZ.l. eel ce 'dispre~uie~te cele piimante\,ti, mar mult inca Ie
ca\'tigii. Contra zga.rci~ilor, lli di milosteoia lor nu este primitli. (Veron).
298. -
299-
300
30L
302-
DMILIAXXVI
c Prin credin/d penirt! cele viitoare a binecuva11tat Isaac pre
Jacob fi pre Jsav. Prin credintd lacob murind, pre jiecare
din jiii lut losif a binecuvantat, fi s' a inchinat la varful
tOiagului lui. P.rin credintd losif mutind, a facut pomenire pentru iefirea liilor lui brail, fi pentru oasele sale
a poroncit (Cap. 11, 20-22).
Amin grdiesc voud cd multi Proroci fi dreNi au dorit
sd vazd cele ce vede/i voi, # n' au vdzut, fi sd' auzd cel~
ce auzi/i, fi tt' au auzit." (Math. 13, 17), zice. A~a dara
toate' cele viitoare Ie au ~tiut eei drep}i? Ba inca foarte
mult. Ca dac;1 pentru slabiciunea celor cc nu puteau a-I
primi, Fiul nu se descoperise inca, totu~i celor ce stra:luceau prin virtuti cu drept cuvant el se descoperise.
Aceasta 0 spune !;'i Pavel, ca ('ele viitoare Ie au ~tiut
aceia, adeca invierea lui Christos. Deci , sau ca aceasta
'0 spune,-sau ca prin expresiunea Prin credin(a pentru
cele viitoarc nu vorbe~te de veacul viitor, ci pentru cele
viitoare de aici, - caci daca n-ar fi fost a~a, cum s'ar fi
putut ca un om ce se g;1sea pe pam ant strain sa . dea
astfel de binecuvantari? $i cum iara!;>i s a bucurat de
binecuvantare, :;;i totu!?i ~i-a luat-o? Ai V3zut ca ceia ce
am fost spus pentru Abraarn se poate spune !;'i pentru
Iacov, ca adeca nus'a bucurat de binecuvantare, ci cele
ale binecuvantarei sau implinit cu urma!;'ii lui; el insa s'a
'-
303 -
305 -
304-
da.
pamantul ~i plinirea lui?;. Numai de cat ea ceia ce trebuie a se intampla, se va intampla. A se intrista cineva
jnsa, ~i a boci pe cei adormj~i, aceasta vine din imputinare
~i mieime de suflet.
.
.
Prin credintd Moisz cand s-a ndscut, trei Zuni a lost
ascuns de Pdrin{ii sdi~ (Vers. 23). Ai vazut, ea aici cele
d~ dupa moarte Ie nadajduiau a se implini pe pamant ?
$1 multe s-au intamplat dupa moartea lor, ian} aeeasta
pentru cei ce zic ea dupa moarte se petree acestea eu
dan~ii, de care nu s-au invrednicit fiind in vieata, ~i niei
nu credeau a fi dupa moarte. Si n-a zis Iosif: Nu mi-a
dat pamaotu1 dnd am fost 'in ~ieata, niei tatc11ui meu
niei bunicului meu, a earuia virtute' trebuia a fi Iuata i~
seama cu mila; $i pe cei rai sa-i invrednieeasca de lucruri, cle care nu i-a invrednicit pe aeeia? Nimic din
acestea n-a spus, ci toate Ie-a invins ~i Je-a eovar~it eu
credinta.
A spus de Avel, de Noe, de Abraam, de Isaac, de
1acov, de Iosif, de toti acei slaviti ~i minunati. Iara~i mare~te mangaierea, aducand yorba de persoane ordinare.
Caei a pc1timi astfcl de rele persoane miracu10ase, nu este
nimic de mi rare, sau a se arata inferiori aeelor~; ins a a
se arata inferiori ~i eelor ordinari, aeeasta de sigur ca
este grozav. Si incepe eu parin~ii lui Moisi, oameni neinsemnati, cari n-au avut nimie din eele ce a avut fiul lor.
De aceia in trecerea timpu\ui el mare~te a~a zica' nd ciudatenia, $i in;;ira pana ;;i femei curve $i vaduve zicand :
.: Prin credin/d R aaLl curva n a pierit impreu1ld . Ot cei
neascu!tdtori, jJri1Jlind iscoadele ell p aco. SI nu numai rasplata credintei 0 pune, ci ;;i a neeredint~i, ca de pilda
pe timpul lui Noe. Dara este t rebu itor a spune despre
parinti lui Moisi. Faraon a poruncit ca ::.a se omoare toti
copiii de parL~a b arbateasca, $i nirneni n- a scapat de primejdie Deci cum ~i de unde a~teptau aceia ca sa scape
pe copilu1 lor? De la credin~a lor. Care credinta? L au
vdzut prune frumos zice. Inse~i privirea lui i-a atras la
credinta: Astlel ca chiar di~ fa~a, mare a fost harul ce
s-a revars at aSllpra acestui drept, ce ia ce a fost luerul
lui Dumnezeu, iara nu al naturei. C:lci gandeste te bine,
Indata ce s-a nascut pruncut s-a aratat frumos, iara nu
20
306-
307-
308-
?a-
6!.
309-
li.,u,
"
310 -
~u
Q~
311 -
312 --
313 -
OMILIA XXVII
" Prin credintd a fdcut Pasca ~i 7Jdrsarea sangelui , C(!
nu. cum'lJa cel ce jJierdea ire cei inttii ndscuti sd se atingd
de dan~ii . ..orin credinta au treeut marea Ro~ie ca pe uscat,
a cdriea ispitire luand Egiptenii sau innecat. Prin credintd zidurile Erihonului au cdzut cu incunjurarea in
Jeaj>te zile. Prill credintd RacLV curva n-a pierit impreund
cu cei neascultdtori, primind iscoaciele cu pace (Cap.
11. 28-31).
315 -
316
317 -
3tH -
320-
eli
321
322 _.-s~
totU! spre s !ava" iara Ol1 spre adevar: pentm c;l .de aceL
toare SU'fIt de~<lrte, toate tndoel..nk:e, Pentru f:lceia '''~,l
...
.'t
.
"
-.
rer
"","vI.
'I .....
--.]ffrI
',r-y-v'rT'Y
\.J
~:...... ; _.1 IA
_ ,_
_L'l",.~t.A.." .!. ...... J.
({ /r; c%t2(" e tZu. umb/at "i In pil'i de' caj1ra, tipsiti jihu/
tuciljili, de nlu slt,h.'irrl.lf, caYoJ'a rut era lu.mN.!. vrtdrt.icd
in jmstii ,ratt'ichtd, ;;i fit 7ttlmie, ~i tn IN?iieri, ,si itl. l"NlPd~
fUrfle pama:,"lluluh,. (Cap. 11) 37).
.
.
f otdeaon a de sigel', dara mai ales c:ind cu:O'et la isprt
vile s:fin~Hor; 'mi. vine In. rninte de a rna. de~;~didaidui dl
cde ale ntell~\, ca noi nici pdn somn macar nu a~l simti,
acele pdn care in,treaga vlt.:~at.~ %i ...u petrecul-() ;acei sfi~';
barbatil nu Bind pedepsip pentru p:lcatele io!\ 'C:i purmre,
avftnd succese, in acela.~i tirpp pururea;:;i amilrftii. Cae
tn gandeljto-le la Ilie t '13 care a aiuns yorba n.);astra anti12:i
de oa~ece ::!espre d:lns~l grale~te aid ca '.it tC:iO<lc.e O:J
umblatJ'l ' ?! Ia.el se sfaqesc e:x-.::mpicJc, ne!aslh1d nk:
exe m pI 0.1 !?Xt ,care era lor familiar ~i propriu. Dupi\ c~
era
,:;deand: <.iatii fiul omului mt. an: zmd( sii'?, ;f?[CI:C '(;(lln./,1';
(Mcl.th. ':3, 20). Ce sp:Jn eu lOG de ad:i.post? C:il!1d e i nici
In pustie. nn aveau lini~te i cad nu zke eel ~stan tn pus ,
--324 -
325-
ea
eu
cunoa~te,
327 -.
328'
329-
331 -_
332 .- .
333 -
334-
335
h'aine scumpe (I. Timoth. 2, 9). Insa in ee fel voie~ti?
o Pavele 1 spune-mi; caei" poate ele vor zice, cil n umai
. eele aurite sunt de lux, iara cele de matase nu. Deci,
spune ce fel voie~ti ? " Avand de mancare, zice, Ji imbramin/e, cu acestea indestu/ali sa jim/> (Ibid. 6, 8). Aceasta
fie-ti haina, adeca sa ai pentru acoperitul trupului numai.
De aeeia ni Ie-a dat noua Dumne'zeu, ca sa ni acoperim
goliciunea. Pentru acest scop ori ~i ee fel de haina se
poate face, de un pret mic;. Poate ca radeti, voi care
purtati haine de ml:\.tase. eu adevarat ca tyebuie a rade,
caci ce a poroncit Pavel, ~i ce faceti voi? Dara cuvantul
meu nu este indreptat numai asupra femeilor, ci ~i asupra
barbatilor. Toate eeleJaite, pe langa mancare ~i imbraeaminte, sunt prisose lnice. N ,lmai saraed ' nu . au de prisos.
Po ate ca $i aceia, fiindca sunt siliti, ea daca ar avea,
poate ea ;;i dan~ii nu ar fug i de prisosuri.' Dara in fine,
fie ca este dintr 'o imprejurare sau din alta, sau ca este
eu adevarat a;;a, de prisos dan~ii nu au pa oa acum. _
Sa, purtam, deci, haine de acelea, care indeplinesc trebuintele noastre. Caci ce nevoie este de aurul eel mult
de pe ele? Astfel de haine poate ca se potrivese eelor
de pe scena. Astfel de haine sunt ale femeilor curve,
care fae totul spre a fi vazute. Impodobeasea-se acea de
pe scena, acea din orhestra, fiindca voiesc de a atrage
spre ele privirile tuturor; iara acea care a f~gaduit lui
Dumnezeu pietate, nu a~a sa se impodobeasea, ci altfel.
Ai ~i tu 0 impodobire eu mult mai mare ~i mai frumoasa
ea a aceleia, ai ;;;i tu teatrul tau; spre acel teatru sa te
impodobe$ti, podoaba aeeia sa ti-o pui pe' de-asupra tao
.Si care este teatrul tau? Cerul, soborul ingerilor. N u nu~ai fecioarelor Ii spun aeeasta, ei :;;i eelor din lume. Toate
eate cred in Christos, acel teatru il au. Astfel de vorbe
spunem, ca sa incantam pe acei privitori. Astfel de haine
pune ~i tu pe trupul tau, ca sa multume$ti pe cei ce te
privesc. Caci spune-mi: daca femeia eurva, lasand la 0
parte hainele eele aurite, rasul, vorbele cele glumete ~i
urite, ;;iimbracand 0 haiml simpla, ar intra in scena fara
nici 0 preficatorie, si ar grai vorbe cinstitoare de Dumnezeu, ar grai zic, de in~elepciune, ~i de nimic necuviincios j ei J oare nu s' ar scula toti in picioare? Oare nu
336-
337 -'
meilor, ~i in acela~i timp ar vedea ~i pe {emeie imbradlOdu-se tn aurarii, in timp ce ApostolulPavel . poronce~te ca temeia s;1 nu se impoaobeasca 1).ici eu aurarii,
'. nic,i cu inargaritare, nici cu .haine scumpe; oare nu va
zice el in sine: - vazand-o 1n odae punandu-~i pe trup
toate acestea, ~i .bine dispusa-, de ce oare sta in . odae
femeia ? De ce intarzie a iel?i ? De ce i~i pune pe trup
aurarii? Unde are a se duce? La hiseriea? De ce? Poate
ca sa auda: 4 Voiesc ca femeile sa se impodobiasca pre sine
cu s/iala !i cu intreaga in/elepciune., iara nu cu impletiturile pa1ului, sau cu aur, sau cu margaritare, .sau cu haine
scumpe7> (1. Timoth. 2, 9)? Oare nu ' va rade eu hohot?
Nu va eonsidera . cele ale noastre de batjocuri :;;i In~elatorii ?
_
.
De aeeia va rog, c'a aurariile sa Ie Iasam pentru pompe,
pentru seenele teatrului, pent,ru probe prin magazii ~i fa-.
hrici, iara chipul !?i asemanarea lui Dumnezeu, np. in feluI acesta sa se impodobeasca. Femeia libera, eu libertatea impodobiasca-se, iara libertatea
nu este all- ceva , de
.
de cat alungarca fuduliei ~i a trufiei eelei proaste. $i
daca vcie!?ti a te bueura ~ide slava oamenilor, de sigur
ca cuehipul acesta 0 vei avea. Nu atata yom admira noi
pe femeia uoui barbat bogat,' care poart~ pe dansa aurarii
:;;i matasarii -:- caci obiceiul aeesta este ob~tesc - pe
cat 0 yom admira dnd 0 yom vedea imbracata' cu 0
haina simpJa, faeuta din lana. Aceasta 0 vor admira toti,
aceasta 0 vor aproba. Caci in lumea aceea a aur~riiIor
l?i a hainelor scumpe, are multe tovara~e pe langa sine,
:;;i daca aceasta intrece in frumusete pe cele de fata, apoi
de alta este biruit~, !?i chiar de Ie-ar intreee pe toate)
de impanHeasa de sigur' ea va fi invinsa, - pe dod aici
rpe toate Ie intrece, pe toate Ie invinge, pana ~i pe insa~i
impan1teasa, caci singtir~ ~i a ales cele ale ' saracilor, de
~i se gasea in boga~ie mare. Astfel ca chiar de umbIam
dupa slava, apoi ,aici ~i slava - e mai mare.
Nu Ie spun acestea numai vaduvelor ~i eelor bogate,
caci aici poate ca ~i nevoia vaduviei Ie face sa fie a~a,
ci ~i celor care au barbati. Dara, zid tu, nu plac barbatului:t. Apoi nu barbatului voiel?ti placea, ci mul~imei
femeilor celor . sarace, sa u mai bine zis, nu atata a placea
338-
lor, pe cat ale atata a~a zicand, ale amari, ~i ale face ~i
mai mare saracia. Cateblestemuri nu arunca ele asupra
ta" de ca~e ori nu zic co nedreptate: sa nu mai fie saracie; Dumnezeuura~te pe cei saraci, Dumnezeu nu iube~te pe cei saraci. Cum ca nu ca sa placi bar!:)atu,Iui,
:;;i nu pentruaceasta t e impodobe:;;~i, e foarte invederat
din cele ce facio Caci de'ndata de treci pragul saloanelor,
iti ~i lepezi hamele, ~i aurariile, :;;i margaritarele, ~i in
casa chiar nu Ie porp. Dara daca voie:;;tinumai de cat
sa placi barbatului, apoi ai prin ce sa-i placi : pringinga:;;ie, pdn blandete, prin onestitate. Caci crede-ma, femeie,ca daca barbatul tall aT fi de 0 mie de ori apleeat
spre desfranari ~inestapanit, totu~i acestea la un loe de
Ie vei ave a : blapdeta, cinstea, neirigamfarea ~ iconomia,
sirnplitatea m~i mult it vor atrage spre tine. Pe barbatul
nesatios de destranari nu'l vei putea stapani, chiar de ai
in venta mii de me?te~uguri de felul acesta, iara , aceasta
o :;;tiu toate acele femci ee au astfel de barbati. Cu cat
te vei impodobi pre sine-ti mai mult, cu atMa el fiind
deja desfranat, se va , duce la tiitoarea lui, pe dnd pe
barbatul intelept :;;i cinstit nu cu de acestea il vei atrage,
ci cu eele eontrare. Cu de aeestea de sigur ca il vei intrista, imbracandu-te pe sineti eu epitetul de iubitoare
' de podoabe. Ca daea poate cinstindu-te barbatul ca un
inteleptnu zice nimic, totu~i in sine te ' condamna, iara
pizma ~i invidia nu Ie poate impiedeca. ApoL at unci oare
im alungi de la tine toataplacerea ~i multumirea sufletea~c:'i, atatan9 asupra-ti pizma ~i ura?
Po ate ca cu mare neplaeere ascu\t::l.ti cele vorbite de
mjne, ~i oare cum revoltate ziceti ca eu mai mult intarat
pe barbati contra femeilor. Nuca sa intarat pe barbati
Ie spun aeestea, ci pentru ca voiesc ca cu vointa voastnl
sa se faca ceia ce am spus; pentru voi Ie-am spus, iara
nu pentru dan~ii, nu doanl spre a-i scapa pe dan~ii de
invidie, ci pentru ca sa va scap pe voi de fantaziile acestei vieti. V oie:;;ti sa devii frumoasa? ~i eu 0 voiesc
aceasta, insa eu 0 frumusela pe care 0 cere Dumnezeu,
eu 0 frumuseta pe care 0 pofte~te imparatul. Pe cine
voie?ti a avea de ibovnic al tau: pe Dumnezeu sau pe
oameni? Daca ai cu sine-ti acea kumu~et~, Dumnezeu va
339-
pofti frumuseta ta, ianl, daca te gase?ti fara aeea frtlmude sigur ea te va ura, ~i barbatii spureati vor fi
ibovnicii Uti, caci nimeni iubind 0 femeie maritata, poate
fi om bun. Aeeasta sa 0 cugeti ~i pentru podoabele de
atara. Caei in adevar ca' ac.eeaeste podoaba care atrage
pe Dumne.zeu, In timp ce aceasta atrage peoamenii
spurcati. '
.
, Ai vazut, ca eu de voi rna interesez, de voi rna ingrijesc, '. ca sa fiti frumoase, eu adevarat frumoase, slavite,
~i en adeva.rat slavite, ca astfel in locul barbatilor spurcati
,sa aveti de ibovnic pe stapanul nostru Dumnezeu? lara
acea care are pe Dumnezeu ca iubit al sau, cu cine va
fi dc:opotriva? Cu ingerii de sigur, ~i in charul lor petrece.
Ca daca femeia iubita de imparat, de toti este fericita,
apoi cea iubita de Dumnezeu cu iubire mare, eu cine ar
putea fi de-o-potriva? De vei lua !ntreaga lume, ~i inca nu
~O vei gasi deopotriva cu frumuseta ~i siavirea aceia.
Deci, iubitilor, aceasta frumuseta s-o caut~m, cu aeeasta
sa ne impodobim, ca astfel sa putem intra.in ceruri, in
acele loea~uri duhovnice:;;ti, in camara de nunta cea adevarata. Caei frumuseta de aici se vatama de toate~i tn
toat~ tmprejurarile, ~i chiar daca nu ar atinge-o , oici 0
boala sau grija, ceia ce este peste ,putinta, nu ramane
intreaga nici douazeci de ani, pe candfrumuseta eea de
acolo pururea inflore:;;te, pururea straluce?te. Nu ai a te
teme de schimbare sau prefaeere acolo, :;;i nid ca ver'iind
batranetaiti va aduce vr-ozbarcitura, sau ca ar vesteji-o
vre'o boala, sau vr-o tristeta ar vatama-o, ei va fi mai
presus de toate acestea. Frumuseta de aici mai 'oainte
.chiar de a se arata, a disparut, ~i disparuta nu are multi
admiratori. Ca bamenii lume?ti nu adminl, iara eei ce
admira, cu desfranare admira.
Deci, nu irumuseta aceasta sa 0 cautam, ci pe cea de
acolo, dupa aeeea sa umblam, ' ca 'astfel cu faclii stralucitoare sa intnlm in camanl de nunta. Fiindca nu numai
fecioarelor le-a fagaduit aceasta, ci ~i sufletelor feciore1nice, fiindea daca ar fi fost fagaduit numai fecioarelor,
de sigur ca cele cind nu ar fi fost scoase afara. Deci
frumusefa a:easta este a tuturor care au sllflete feeiorel;nice" care sunt scapate de gandurile vietei pamante~ti,
set~,
340-
fiindca garidurile acestea conrup sufletul. Danl daca ramanem cutati si nevat~rriati, vom intra acoio ~i . vom fi
prim1ti. Ca v-am logodit unui barbat, zice,jecioa1-a curaliisa vd puiu inaintea lui ChristoS'!> (II. Cor. 11, 2). Acestea
Ie-a'spus apostplul nu numai catre fecioare, ci catre plinitatea intregei biserici. C~ci un suflet curat este fecioara, .
chiar de ar fi barbat, ~i inca fecioara cu adev3.rata feciorie, cu 0 feciorie minunata. Fecioria aceastaa trupului
este 0 urmare ~i umbra a aceIeia; in timp ceadev.a rata
feciorie aceea este.
Aceasta frumuseta sa 0 cautam, cad numai astfel vom
putea .vedea cu fata vesela .pe mireIe Hristos, numai.
astfel yom putea intra in dimara de nunta cu candelele
aprinse, daca nu ne va lipsi untIJI-de-lemn, daca tn fine
audiriile topindu-se vom produce un astfei de unt-de-lemn,.
inctlt sa faca stralucitoare candelele, iara acel unt-de-Iemn
este filantropia. Dad't altora vom da averile noastre, daca .
acele averi vor produce unt-d~-lemn, atunci ni se, va
adaoge, ~i nu vom fi siliti a zice in acel timp: Dafi-ne
din untul-de-Iemn al vostru,ca sd sting candelele noastrn
(Math. 25, 8, 12), nici nu yom avea nevoie de altii, sau
ca ductlndu-ne 1a ceice v~lOd, sa fim 1asati afarade ca- '
mara, ~inici ca yom auzi acea voce tnfrico~ata, batand
in u~e: Nu vd #iu pre voiJ ci ne va cunoa~te, ne yom
aduna prin prejurul mirelui ~i intrtlnd in dimara de nunta
duhovniceascl1, ne vom bucura de mii de bunatati. Ca
dadi aici este attlt de stralucita camara de nunta, attlt
de stralucite candelele, incat ca nusatura pe privitor, .
apoi cu atat mai mult acolo.
.
Cerul este sfanta sfinte10r, este locul acela unde nu-!
este ingaduit fiecaruia de a intra, ~i camara de nunta
mai buna in.;a este decat ceriul, ~i acolo vom intra. Apoi.
daca camara de nuntci va fi a~a de trumoasa,ce leI va
fi mirele? $i 'c e spun eu ca sa vindem aurariile ~i sa Ie
dam saracilor, ctlnd chiar ~i pe. sine in~i-va ar trebui sa
va vindeti, cand in loc de femei libere sa deveniti roabe,.
tncat sci puteti fi Impreuna cu mirele acela, sa va bu:;urati de frumusetea aceluia, numai privind in fata lui;
?i pentru aceasta nu ar trebui ca sa faceti totul? Cand
redem pe Imparatul pamantesc, noi 11 admiram; apoi cu>
341
OMILIA XXIX
c Cd inca n' ali stdtut pand /a sange, impotriva pacatului
luptandu-vd, ~i ali uitat mangaierea, care voud ca unor
iii vd grdielte: flul meu nu dejaima certarea Domnului)
enici sldbi, mustrandu-te de dansul. Cd pre care iubelte
Domnul it cearta, fi bate pre tot jiul pre care primefte.
(Cap. 12. 4-6).
.
342-
343
pe aiurea nu, apoi atunci toti cati au trecut lei viata, pe
acea Cede stramta ,a u trecut.
<De veli suteri certarea, zice, ca unor jii voud se va
afla Dumnezeu; cdci care jii este pe care nu-l ceartd tatdl"
~V ~r~. 7)? De cearta, apoi de sigur ca spre indreptare,
lar~~l . nu spre pedeapsa, nici spre osanda, ~i nici spre a
pattml rau. ACllm tu prjve~te, ca de la cele ce dan:;;ii
erede~u ca sunt parasiti, de la acestea, ' zice : <sa credeti,
ea VOl nu sunteti parasiti:. . Ca ~i cum pare ca ar fi zis :
"De vreme ce ati patimit atatea rele, poate ca credeti
ca v'a parasit Dumnezeu ; sail cava ura~te? Daca n'ati
fi patimit, atunci ar fi trebuit sa banuiti. Ca daca bat~
pre tot fiul pre care it prime~te, apoi de sigur ca eel ce
nu este batut, nu poate fi fiu. Dara,'zici tu, ce? oare
cei rai nu patimesc rele? ,Patimesc; de sigur; cum sa
nu patimeasca? Ca n'a spus doara ca (tot cet bcltut este
fiu:t, ci ca tot fiul este b,Hut. Nu potispune insa, caci
sunt ~ultj bat~ti ~i dintre ~ei rai, precum udgatoride
oam~nJ, talhan, fermecaton, spargatori de morminte.
Acela i~sa sunt pedepsiti pentru propria lor rautate, ~i
nu ca fil sunt batuti,ci ca rai; Voi insa, zice, ca fii.
Ai vazut cum peste tot locul pune in mi~care rat io nan:ente de la imprejurarile din sfanta Scriptura, de la
c~vlOte, de la propriile cugetari, de la exemplele din
vlat a ? Apoi dupa aceia chiar ~i de la obi~nuint~ cornuna.
"lard de sunteti tard de certare, cdreia Pdrtasi s'au .tdcu!
toti, iatd dard cd su.ntefi /eciori din curvie, iara nu jii>
(Vers. 8)., Ai vclzut, ca - dupre cum am tost spus - nu
p.oat: fi fiu cel ce nu este batut? Precum se intampla
~l pnn casele noastre, ca parintii dispretuiesc pe cei nascu}i din curvie; ~i chiar de nu ar iovata nimic, sau nu
ar deveni vrednici de lauda, ii stau nepasatori, tn timp
~e d~ fiii adevarati, pentru ca SUt;1t fii, dan~ii sunt ingriJoratlca nu cumva sa se trandaveasca. Deci, daca a nu
fi certat este dovada, ca acela este nascut din curvie
apoi trebuie a ne bucura pentru certare, ' caci ea est~
semn de legitimitatea lui. "Ca uno,. fii voua se va afla
Dumnezeu>, zice, 1?i de aceia adaoge imediat: <cApoi dacd
pre Pdrinlii truputui nostru i-am avut pedepsitori (certatori)
1i ne rUjindm de danJii (Vers. 9). larcl~i ac!.uce yorba de
A
344-
345 pldcea lor ne pedelmi pre noi), caci nu peste tot locul
:Ceia ce se vede est.e folositor, pe dnd Dumnezeu intotdeauna pentru interesul nostru.
I) A:;;a dara eertarea ni este folositoare. A~a dara _eer~
tarea este imparta;;irea sfinteniei, :;;i inc~ foarte multo Ca
daca ea scoate din suHet trandavia, pofta eea vicleana,
sau dragostea de eele pamante~ti, cand intoarce sufletul,
cand il face de a dispretui toate cele de aiei (iara de
felul acesta este nee azul) oare atunci nu devine ea sfanta !
Oare nu at rage asupra-ne haml -Duhului? Sa ne gandim
la cei drepti, cum de au stralucit cu totii; oare -n~ prin
necazuri ~i suparari ? $i de voie:;;ti. apoi sa-i in~iram dela
inceput. Avel ~i Nne de pilda. Oare nu prin necazuri ~i
scarbe? Nu veigasi nici pe unul ca sa: nu fi fost zdrobit
de necazuri' ~i suparari, g;isindu-se tn mijlocul atator rele.
Cd Noe om drept fi desdvarfit fiind in neamul saul zice,
a placut lui Dumnezeu' (Facere 6, 9). Caci gande!?te:.te:
dacaastazi avem mii de barbati a carora virtute 0 putem ravni, - parinti ~i dascali ~i ucenid ~i inca ne
scarbim atat de mult, apoi ce a putut suferi acela gasindu-se singur printre atatia? Dara sa mai spun oare
de acele ploi paradoxe :;;i minunate? Sa spun poate de
Abraam, de calatoriile lui cele lungi,de rapirea femeii
lui, de primejdii, de razboaie, de ispite? Sa spun poate
de Isaac, cate rele a patirnit, alungat intr'una !?i suterind
degeaba, sau :;;i de <the necazuri? Sau poate de Iacob!
Ca a in~ira aici toateispitele lui nu este trebuitor, pe
dnd de a raporta marturia lui, pe care insu:;;i el a spus-o
vorbind cu Faraon, este binevenita: Zilele ani/or vie#,
mele, carele nemernicesc sunt 0 ~utd treizeci, Ii rele au
lost zilele ani/or vie/ii meLe, # n' au ajuns la zilele anil01
Pdrintilor mei, care zile Ie-au nemernicit ei-. (Ibid. 47, 9).
Sau poate sa spun de Iosif? Poate de Moisi? Po ate de
Isus a lui Navi? _Poate de David? Sau de Ilie? Sau de
Samuil ? Sau voie~ti a spune de Prorocii toti ? Apoi oare
nu pe toti ace~tiia Ii vei aHa straluciti prin necazuri $i
scarbe?
.) Partea morala. Cum eli eertarea, cum ~i neeazu! \Ii scarba de aici, m
procudi fericirea nlidajduita. in timp ce dezmerdarea. placerea \Ii mo!e\lire;
pedeapsa eea ve~nica.. (Veron.).
346 -
347-
, Deci, spune-rni te rog: tu poate voie~ti a deveni stralucit prin rnole11ie ~i trandavie? Danl nu vei putea. Sa-F
spun poate de Apostoli ? lnsa ~i aee~tiia pe toti i-au co~
var~it prin neeazuri. $i Christos a zis aeeasta: In lume
necazuri fJe/i avea , !;>i iara~i: Voi veti plange # vd veti
tangui, iar lumea se va bucura (loan 16, 33, 20), !;>i
iara~i ea: Stramtd este u~a, ~i ingustd calea, care duce
la vieatd (Math. 7, 14). Dornnul ~i stapanul caci a zis
ca strarhta !;>i ingnsta este, iar tu cauti calea cea larga?
Si
, cum sa nu fie absurd? De aceia niei ca te vei invrednici vietei, calatorind pe alta cale, ci pierderei, de
vrerne ce ai ales pe cea care duce acolo. Voie~ti ca sa-ti
spun ~i sa aduc la rnijloc pe cei ce au trait in desfatari?
Dela eei de pe urrna sa ne ridicarn la eei dintaiu. Bogatul care ardea in euptorul eel de foc, ludeii cari traiau
pentru pantece; a caror Durnnezeu era pantecele, ceice
urnblau in pustie dupa lini~te ~i repaos 11i cad pururea
piereau, precurn ~i cei de pe tirnpul lui Noe, oare nu
au ales aeeasta, vieata alunecoasa ~i rnole~ita? Tot a11a
~i cei din Sodorna au pierit din cauza iubirei pantecelui,
dupre cum zice: lntru sdturare de pane, zice, $i mtru
'prisosintd cu des/dtari se res/a/au (Iezeeh. 16, 48.) Dara
daea saturarea de pane au ca11unat un astfel de rau, ce
am putea spune de celelalte bueate pregatite eu mirodenii?
lsav oare nu pettecea in desfatari? Ce faceau cei ce
vazand pe femeile fiilor lui Durnnezeu, 11i cari se aruncau
a~a zicand.in prapastie? Ce faceau cei ce' erau ca innebuniti dupa copii 1)? Toti imparatii neamurilor, a Babilonezilor, Egiptenilor, oare nu 11i-au pierdut cu gro7avie
vieata lor? Oare nu sunt in osanda? Dara ehiarcele de
acurn, oare nu sunt de felul af:estora? Aseulta ee spune
Christos: eei ce 'poaflii. haine moi, in case Ie lmparatilor
sun!, (Math. 11, 8), iara eei ce poarta nu haine de
aeestea, de sigur ca in eeruri. Caci haina rnoale rnoll~e~te
l?i slabe~te chiar ~i un suflet ~uster, !?i de ar avea un
bup oricat de puternic ~i vftnjos, printr'o astfel de viata
1). Tt OS ot 'tol<;. a.ppsotV ~7tqJ.atVop.svot; Aici se face aluziune la pederastiea 'ce era in antiChitate, !;i pe care Sf. Chrisostom a combatut-o cu
cea mai mare putere. A se vedea comentariiJe Epil<tolei ditre Romani, Omilia
V. P31!. 46-55. care poate fi privita ca un adev-arat cao de ooera.
'). Expresiunea din original hspro<; a.1'\l<; 06t)'t~V este des intrebuintati!.in
scrierile autorilor d3siri!;i Bizanti~i. 'E'tsproc; a.1StV osao'tov se intrebuinteaza in lac de: Ka't,xJJ.ov 't(101tOV qls(lso{}at.
.
- ' 348 -
.- 349.-
in mancare. Cumpatarea este ~i hrana ~i placere liii - sanatate, iara ce este mai mult, C:evine spre vatamare, spre
d~zgust ~i boala. Ceeace face boala :,?i foamea, aceia face
~i t~buibarea ~i chiar mai grozave, fiindca acelea in putine zile au disparut ~i au slobozit pe om, pe ca.ndi
aceasta rozandu-I pe nesimtite :,?i tredtndul' in putrezeciune, 11 preda vr'unei boale indelungate ~i '. unei m0rt i
grozave. Noi insa consideram foamea ~a un lucru de
care trebuie sa fugim, in timp ce dupa imbuibare care
e mai grozava dec~t foamea, alergam intr'una.
Dara _ de unde vine boala aceasta, de unde aceasta
smintire? Nu zic ca sa ne bigor~m, sa ne tiranisim, d
numai ca sa mancam pe atata, pe cata placere are in
sine, adevarata pJaeere, care poate orani trupul, /cum,
!?i sa-l faea cu buna randuiala fata de energiile sufletului,.
~i bine intarit eu sanatatea. Cand tnsa devine ea inneeat
tn dezmerdari, atunci cbiar cepurile dela ' corabie, - cum
. ar zice cineva - cum ~i Jegaturile ei nu vor mai putea
a 1 tin ute strans contra valurilor ce napadesc, ~i atunci
intr~nd apa' inauntru totul desface ~i strica. Ful'tarea
de grija a hupului sa nu 0 faceti spre pofte,,) zice. ~i
luerul e foarte adevarat, caci imbuibarea este material
pentru poftele cele mai absurde, ~i chiar de ar 1 celce
se imbuibeaz:1 mai filozof decat toti 110zofii, de necesitate ca va patimi ceva din cauza vinnlui, din ca1,1za mancarilor, de necesitate ca se va topi pe nesimtite, !?i ca
flaeara va deveni mai mare. De aici apoi izvorasc curviile ..
de aid preacurviile, 1indca pantecele fiamand nu poate
2i<'imisli amoruri, :,?i chiar nici cumpatarea bine intrebuintata,
in timp ce imbuibarea este aceea care ' na:'?te poftele cele
absurde, aceea este care ,rnole~eaza trupul cu desmerdarile: ~i precum pamantul care este prea umedos na~te
yiermi, ca ~i baligarul eel plouat ~i' eu umezeala, in timp
ce acel care e aparat de umezeala aduce multe roade,.
~i chiar daca nu este eultivat, scoate iarba, iar daca e
cultivat, . produce roduri, tot . a:,?a ~i eu imbuibarea.
Deci, iubitilor, sa nu facem trupul netrebnie, :,?i nefolositor , ~i niei vatam,Uor, ci sa plantam 1ntr'1nsul roade
folositoare ~i plante aducatoare de roduri, ~i sa nu'l s\abim cudezmerdariIe, dici acele dezmerdari vor produce
350
OMILIA XXX
$i toatd certarea in timpul eel de fatd se pare cd nu
iard mai pe urmaroadd
de pace a d,rep/dtei dd celor pedepsi/i printr' ansa. Pentru
aceia manile cele stdbile fi genunchiurile cele stdbdnoage
vi Ie indreptati. $i cdrari drepte face/i, picioarelor voastre,
'ca nu ce este ~chiop sd rdtaceascd, ci maio var/os sa se
vindecC7> (Cap. 12, 11-13).
~ste de bucurie, ci de '-mahnire,
Cei ce beau doftorii amare, s9far mai 'ntai un oarecare desgust, iara dupa aceia simt tolosul. De felul acesta
este virtutea, de felul acesta ~i rautatea. Acolo :!1ai iotai
este placerea, ~i dupa aceia desgustulj pe eand aici mai
intai ,este neplacerea, iara dupa aceia placerea. Dara nimiC nu este egal, caei nu este tot una: de a fi cineva
mai intai . intristat, apoi muJtumit, . cu a fi mai intai multumit, !?i dupa aceia intristat. Cum a~a? Apoi aici a~tep
tarea viitoarei nemultumiri, mic~oreaza place rea prezenta,
in timp ce acolo a~teptarea viitoarei placeri ~i multumiri,
tae !?i indeparteaza violenta nemultomirei prezente, ~i pr~
cum se intampla acolo, ca nici-odata sa nu fie multumlt,
tot a~a ~i aici nici-odata nu va fi intristat. ~i nu numai
prin aceasta se poate vedea deosebirea, ei ~i de aiurea.
Adeca cum? Apoi niei cele ale timpurilor nu sunt deopotriv;3., ei eu mult mai maTi ~i mai covar~itoare. De aid
apoi ' !?i ceva mai mult se vede in cele duhovnice!?ti, de
aici apoi !?i Pavel se sile~te a introduce mangaierea, ~i
in ajutorul sau judecata ob~teasc;1, careia nu s'a putut
nimeni impotrivi, ~i nimeni nu s'a ineercat a se lupta Cll
. hot4ar.eaob~teasca. Cacicandcineva ar spune ceva mar-
ia
-.351
turisit de toti, toti seunesc !?i nimeni nu sta contra. < VA
mahniti, zice; aceasta ell drept cuvant, fiindcaa~a este
certarea, astfel de scop are . De aici apoia ~i adaos
astfel:
:)1 toaM certarea in timpul de Jara se pare cd nu este
de bucurie, ci de mahnile. Biue a spus el: se pare cd
nu este , fiindca certarea nu este spre mahnire, ci numai
di se PClie, ~i niei ca una este, i?i alta nu, ci toatih
.,.; 70atd certarea, zice, cd nu este de bucurie,d de ' mahniro, adeca !?i certarea omeneasca, ~i cea duhovniceasca.
~ezi cn,m el se lupta de la . ideile ob~te~ti? Se pare,
Zlce, ca nu este de bucurie, ci de mahnire , a~a ca in
realitate nu este. Caci care intristare na~te bncurie? Niciuna, precum nici bucurie nu na~te intristare.
lard mai pe urmd roadd de pace a dreptdtei dd eelor
pedepsi/i -Printr'ansa. Nu rod, ci made mnlte. Dara oare
ce insamna: eetor pedepsi/i printr'ansa? Adeca celor ce
au rabdat timp indelungat, celor ce au fost staruitori
t~mp . indelungat. Prive~te apoi cum el intrebuinteaza ~i
Zlcen placute la auz, caci n'a intrebuintat verbnl obi;muit
't:!1c.op'l}OCI.::J&(J~ = a fi pedepsit, ci 1()!J.va~c.o!1C1.t = rna exercltez. 1) A~a dara certarea este un fel de exercitiu, un
fel de gimnastica, care face pe Iuptat6r puternic,' ~i nebiruit in lupte, ne'nvins in razboae. Deci daca toata certarea este de acest fel de sigur ca ~i aceasta ,va fi tot
.a~a. A~~ ca t~ebui~ a a~tepta pe cele bune, ~i un sfar~it
placut ~l pa~mc. ~I sa nu te minunezi, ca fiind aspra !?i
greoae, are made placute, caci ~i coaja pomilor este
aproape fara nici un gust, ~i greoae, pe cand roadele
sunt dulci. A luat ins a exemplul din intelesul ob~tesc.
Deci daca de acestea trebuie a a~tepta, de ce va tntristati? zice. De ce va imputinati suferind cele triste.
CeJe ce trebuia a suferi, ati buferit deja; deci nu va imputinati. asupra recompensei". Vorbe!?te catra dan~ii ca
catra m~te luptatori in stadiu, ca catra ni~te razboinici.
Ai vazutcum ii inarmeaza, cum Ii , atata? . Mergeti
') In original acest vers est.:; "fla'tcpov OE uJ.pm5v ELPlJVlY.O'i 'toi<; Ol 'o:il
.rC)'DP.YlX~I1:t!Y~l~ &1tOOtOCJ.lcrL O~1(.aLOa6YlJC;;" care trildus ad literam ar Ii;
. <tii~
'ma, pe
~,.,na
drept:t zice. Aid elli vorbe~te ,de rationamentele lor omene~ti, ca adeca sa ~u se indo!a.sdi. cCa dad, ,certare~
vine din dragoste, Zlce; dad l~t are tnce~ut,ul ~m ingnjirea parinteasc3, daea duee lao un, bun sfar~tt, ~l a?eas~a
se dovede~te ~i prin fapte, ~l pnn vorbe" CU~ ~l pnn
toate in fine, - atunci pentru ce va irpputmatt ~ ? Astfe~
sunt numai cei ce se desnadajduiesc, cei ce nn sunt tan
in nadejdeacelor viitoare, cMerget i drept, zictt, e~ nu
cumva sa ~ehiop~tati) ci sa merget l ca la ir;tceput, caci c~l
ce merge ~ehiopatand, intarMa )jau!. At vazut cum m
noi sta de a ne vindeca?
,
Pacea sao tine{i eu toti, ;i sfintenia fara de c. are nzmeni nu va vedea pre Domnul.. (Vers. 14). Ceta ce a
spus mai sus Neparasind adunarea Ion ac~asta 0 ~p~n~
~i aiei, caei nu p~ate fae,e mai u~or de tn".l0~ t? lSptte,
ca a se dezbina cmeva dm adunare, ca a le~l dm rand.
Caci tu prive~te, cum In timp de lupt~ rupandu-se ran~
durile, du~manii nu vor mai avea ne,vo,ie ~e 0s.tenea1a, Cl
1i vor lua legati, gasindu-i impra~~latl, :;>1 pnn , aceasta
slabiti. cPacea sa 0 {ineti cu totii, Zlce, ~z sfi:nt:nza, , A~:
dara, ~i cu eei ee fac rau? De este cu pu~mta, zl,~e, cat
este pentru voi (cat atarnd de voi)! cu t~tz oamenu l::-ee
avand (Rom, 12" 18). Cat atarna d.e tme, zl:e, fil Impaciuitor, ,nevatamand cu nimic evsevlea~ insa IP, cele ee
patimesti rau sufere eu barbatie}). Cael putermca arma
in ispi;eest~ rabdarea re1~lor, A~a ~~ C~rist,os a facu~
puternici pe ucenicii sai, zlcand: ~<~ata 'va. trzmet p~~ vo~
ca oile in mijlocul lupi/or; /iti decz mlelePtt, ca ferptt, fZ
b/anzi ca poru1'libii~ (Math. 10, 16): Ce SpU1? s~nte~ tn
mijloeul lupilor, ~i tu ni p~r~nee~h de, a fi ca olle ~l ea
Da.1 ziee el', OImlC" nu ru~meaza atM
deI mult
porum b Ii.
.
i
pe eel ee face rau, ea a sufen nOI cu barb~t~e ee e ntampinate, ~i a nu ne apara nid eu Yorba, ~ICI cu fa.pta.
Aceasta ne face ~i pre noi mai fi10sofi, mal mare ?l fac~
~i plata, !?i chiar ~i pe aeeia ii, ~olose~te. Te a. ~atJoc~r~~
eutare? Tu, bineeuvinteaza-l. Pnve~te.ca~e ~a~tlgl de aiel.
raul 1-ai stins, plata prin aceasta ~l-al ea~ttgat, pe a~el~
I-a i ru~inat :;;i n-ai suferit niei un r{lu. c Pacea sd 0 tmelt
cu tofii ji ~jinteniea ... Ce va sa zica "sfin.teniea~? Adeca,
intelepciunea, purtarea demna in casatone. Daea cine'(Ta
OO
;.
352
353-
I). Deci, iubitilor., s:1 nu aruneati totu1 asupra dasc:11ilor, nu totul asupra povatuitorilor vo~tri; puteti ~i voi
singuri, ziee, sa v:1 edifieati. Ceia ce ~i Thesalonicenilor
scriinduli zicea: <+ Unul pre altul iiditi; precum ji laceti~,
~i iar:1~i: Mangaiafi"vd unul pre altul cu cuvintele acestea~. (I. Thesal. 5, 11. 4, 18). Aeeasta va sfatuim ~i
noi acum. Daca veti voi, veti face mai muite ~i mai mari '
de. cat noi; fiindca eel mai mult timp traiti impreuna, ~i.
eele al voastre mai bine Je ~titi voi, preeum' !?i defectele
voastre Ie .cunoa!?teti, ave~i apoi ~i mai multaindraznea111,
mai multa dragoste ~i mai 'multa obi~nuin~a. Toate acestea nu sunt lucruri mid spre invatatura, ci mari !?i hinevenite ajutoare, did . voi puteti cu mult mai bine de cftt '
noi ~i a man gaia, ~i a certa. !?inu numai aceasta, ci in.:.
-- -:-.----.---.---
. . ..
..
... - .-
~-
354 '-.
355-
356-
357
ldev~rat
:H~
OMILIA XXXI
Pacea sa (ine/i cu toti, .! i sjinteni;a /ara : de care nimeni nu va vedea pre Dumnezeu~. (Cap. 12, 14).
358 -
cu putint~ de a face rod dulce, fii?dc~ totnt' din ea esteamar, totul gretos, toate in fine plme de. dezgust.
.
c.$i printraceia, zice, sa se spurce multt:) ~dec~ pecel'
desfranati s~-i t~iati dintre voi: Sa nu fie :t~eva c~rvar
Ii spurcat ca /sa'll, care pentru 0 mancare ~t-a vandut
tntaia na#ere a sa). ~i cum a fost curvar Isav? N-a spus
aceasta ca Isav a fost curvar ci expresiunea csa nu fie'
~ineva ~urvap este zis~ spre deosebire de sfintenia sa
tinefj). cSa nu lie cine'Oa curvar ~i. ~purcat ca ]sav) adee~ iubitilor de panteee, nesUl.paOlt, tumet, eel~. duhovnieesti lep~dandu-le. c Carele pentru 0 mancare ~z-a vdndut "intaea na#ete a sa), adeca, care a dep;htat de ~a
sine aceast~ cinste dat~ de Dumnezeu, prin t:ar:d~vla,
lui, ~i pentru ' 0 mic~ ! pia cere a pierd?t slava ~l clI~s.tea
lui cea mare. Aeeasta '0 spune lor tntr un mod familIar,
aeeasta este a eelui neeurat, a eelui spureat. A~,! e~ n~.
numai eurvarul este neeurat, ei ~i maneaciosul sau lUbltorul de panteee, robul panteeelui, eaci ~i a~esta este
rob al alfei plaeeri, ~i deci este ' silit de a lmpl.l.a, a nedreptati pe altul, a rapi avutu~ altu~a,. a tace mn de fa?t~
urate eaci fiind rob al acelel patlml, de muite on ~ t
blest~m~. Acesta n-a erezut vrednic de nimie dreptul .de
tntaia na~tere, ~i deci avand ~rija numai de ,o:dih?a ce~
momentan~ ~i tree~toare, a ajuns pan~ la a ~l vlOde ~1
dreptul de 'i ntaia na~tere. Astfel ,e~ aeu~ dreptul de
tntaia na~tere este al nostru, ~i nu al Iudetlor. Tot od~ta
aeeasta se brode~te ~i fata de patima lor, ea eel. intal a
devenit eel de pe urma, ~i eel de pe , urm~ m~al; unul
pentru staruinta lui, eelalalt pentru trandaVla 1m.,
{( Ca #ili ca # dupa aceia vrdnd sa mo;teneasca, ~la~os
ioveniea, au fost neprimit, de vreme ce loc de pocatnla nu,
a ajlat, macar ca # cu lacrami 0 cauta) (Vers. 17). ~ar~
.ee vra sa spuna el aici? Gare nu eumva seoate poeamta}"
Ca.tu~i de putin. Dara atunci, ~u~ de n-a ailat loe de
podiint~? C~ dac~ era .desnadajdUIt de dansul, dac~ se
bocea in gura mare, de ce n-a aflat loc ~e poc~mt~ (
Pentru ca faptul nu era podHnt~. Prec~m tn~teta lUI Can~
nu era poc~intel - ~i aceasta a dovedlt-o omorul~ratelu~
selu A vel - tot a~a ~i aici cuvintele nu erau J?ocal1'~tl:i, ~l
aceasta 0 a dovedit omorul - celci ~i acesta eu mtentmnea
j
359-
uz
360-
.ce~rtc'h.
I}. De~i iubi~ilor, cati nu cred in Gheena, sa-~i aminteasca de acestea. Cati i~iinehipuie c:i pot pacatui fara
a fi pedepsiti, aces tea: sa Ie ' rumege in sine. De ce Isav
nn s'a invredriicit de iertare? Pentnica nu s'a pocait
pe cat tiebuia. Voie~ti poate a ~ti de 0 pocainta adevarata? Asculta despre pocainta lui Petru dupa ce s'a
'lepadat de Christos, caei povestind evanghelistul despre
aceasta,zice: "$i ie#nd afara a plans eu amar1> (Math.
26, 75). De aceia i s'a ~i iert<t.t lui acest pacat, pentru
. ca s'a podlit dupre cum a trebuit, - de~i jertfa inca nu .
se adusese, pacatul nu se . ridicase, caci inca stap.lnea
. ~i tiranisa. $i pentru casa afli ca lepadare'a lui Christos
nu a venit din cauza trandaviei lui, pe cat din canza ca
Dumnezeu iI parasise, certandu-l ca sa cunoasea hotarele
putintei omene~ti ~i sa nu contrazica in ceJe spuse de
dascaluJ sau, ' ~i nici sa se creaza mai mare decat ceilalti
ucenici, ci sa ~tie ca fara Dumnezeu nimic nu se poate
face, ~i ca "De nu ar zidi Domnulcelatea, in de~ert
s'ar osteni cei ee 0 zidese predansa ~ (Ps. 126, 5). Ca
deaceia ~i Christos numai lui i-a zis, ca data Satana
v' a eerut pre voi ea sa va eearna ca graul, iara eu m' am
rugat pentru tine, ca sa nu lipseasca credinta ta ... Luca
22, 31, 32). Fiindca ' era naturalca el sa cugete lucruri
mari, ~tiindu-se pe sine ca mai' mult decat pre toti tl
iubea pre el Christos, apoi la urma a plans cu amar, ~i
a Jacut ~i celelalte la fel cu plansul. Caci, ce n'a facut
"el dupa aceasta? In mii de primejdii s'a aruncat,~i prin
multe a dovedit el curajul ~i barbatia lui, 'c um ~i prezenta de spirit. S'a pocait !?i Iuda, tosa s'a pocait rau,
caci s'a spaozurat. S'a poca:it, pre cum am fost spus, ~i
Isav, sau mai bine zis, acesta nu s'a pocait, caci lacramile lui ou erau din cainta, ci din miinie ~i suparare mai
eu ' seama, dupa cum dovede,sc cele de dupa ace,a sta.
S'a pocait ,-l?ifericitul David, zicand astfel: Spala-voiNm toate no}/i{e ,patul . meu, , cu lacr.dm~le mele a#ernutu/
1) Parte~ mora/a. Despreadevlirata pocliinta, $i, eli noi trebuie in:,toate a
ne teme de Duniriezeu, ~i a indeplini sfihtele lui porunci,in 'illidejdeil rlisplatei celei l1e~niCe~ (Veron), -
~61
meu voiu ttdlz (Ps.6" 7), ~i pa,c atul facut de mult, dupa
_atatia ani, dupa atatea geoerafiuni, ca !?i cum s'arfi pe,trecut atunci, el il marturisea'~i se jelea. '
eeJ ce se pocaie~te nu trebuie a se tnturia, nid a se
salbataci, ci a se umili ca un desnadajduit; ca unul ce nu
are curaj, ca un condamnat, ca uonl ce numai prin mila
poate fi mantuit, ca u01,1l ce s'a aratat oerecuooscator
c~ltre bineHlcatorul sau, ca uo netreboic ~i vredoie de mii
de pedepse. Daea to ate a~estea Ie judeca cineva, -nu se
va maniea, nu se va scandaliza, nu va jaIi, ou va plange,
nu va suspina ~i oici se va -boci ziua. 1?i noaptea. eel ce
se pocaie~teJ nici odata nu trebuic a da uitarei pacatul
faeut, ci a ruga pe Dumnezeu, pe deoparte ca sa nu i-I
pomeneasca, iara pe de alta ca el singur sa ou-l uite
Qiciodata. Daca noi ne aducerri aminte de pacatale noastre,
Dumnezeu Ie va uita. Noi io~i-ne sa ne conda'moam, noi
In~i-ne sa ne acuz(lm, ca astfel yom imblaozi pe judedltor.
Paeatul marturisit,devine mai mie, nemarturisit se face
mai mare ~i mai ~atamatQr.Ca daca pacatul i~i mai adaoga neru~ioarea ~i nereeuno!?finta, apoi cum ar fi cu
putiota ca, eel ce nu euooa~te ca a pacatuit mai 'nainte,
sa se pazasea de a ou , mai cadea in aeeIea~i pacate?
Deci, iubitilor, sa ou oe lepadam de Christos, va rog,
nici sa devenimneru~ioati, ca ou cumva ~i fara voea
noastra sa fim pedepsiti. A auzit Cairi glasul lui Dumnezeu: c Un de este Avel, fratele tau?, Ia care el a raspuns: ( Nu ~tiu; au doara eu sunt pazitor al/Mtelui meu.
(Facer. 4, 9)? Ai - vazut cum aceasta a f::\cut inca mai
mare ~i mai grozav pacatul? Nu tot a~a tnsa a facut 1?i
Adam, tataI lui, ci auzind ' glasul lui Dumnezeu: AdamI!
unde e~(i? a raspuns: cAm auzit glasul tau, # lemandu-ma ca sunt gol, m'am aseunn (Ibid. 3, 9. 10).
Mare bun este iubitilor, de a~i cunoa~te cineva pacatele sale, ~i a ~i Ie aminti intruna. Nimic nu viodeca grel?alele cuiva, sau caderea in pacate, atat de sigur, - ca 0
amintire iotruna de eIe, . preeum 1?i vice-versa, oimic ou
face pe om mai trflndav, ~i aplecat spre pacat, ea uitarea
lor. $tii foarte bine, ca con~tiinta nu poate suferi acea
amiotire, ba inca chiar fuge de ea, 1?i este hartuita de
:relej tosa ~tapane~te-ti sufletul ~i pune-i frau, caei In-
362
toemai ' ea ~i un cal, n~rava1? l?i eu greu de ~inut in frau,.
tot a~a 1?i sufietul se nelini1?te~te, 1?i nu voie~te a, se eonvinge ea a pacatuit. Aceasta tnsa este cu totul satanicesc
locru. Noi cu toate acestea sa'l convingem ca a pacatuit,
~i sa se pocaiasca, ca astfe1 sa scape de osanda. Cad
cum pretinzi, spune'mi, de a te invrednici de iertarea
pacatelor, cand nu le-ai maiturisit de loc? Acel pacatos
numai este vrednic de filantropie 1?i de mila; dar~ tu
care nici odata nu te-ai eonvins ca ai pacatuit, cum pretinzi a fi miluit pentru cele savar~ite cu atata neru1?inare?
Sa ne convingem pe noi in1?ine ca am pacatuit, nu numai
eu limba, ci 1?i c,u cugetul. Nu numai sa ne numim pacatol?i, ei ~i pacatele sa Ie cantarim, ~i sa ni Ie amintim
pe fieeare dupa felul sau. Nu-~i spun doara ca sa 1e dai '
pe sine-ti in vileag, sau sa fii acuzat de altii ci ascultil
ee spune Prorocul: ' c.,[)escoperp. Domnului calea ta71 (Ps.
36, 5). Marturise1?te acestea lui Dumnezeu, marturise1?te-tipacatele judecatorului, rugandu-te daca nu eu limba cel
pu~in eu cugetul, ~i astfel te vei invrednicia fi miluit.
Daca pururea vei avea in eugetul tau paeatele facute, _
nici odata nu vei c1eveti pe aproapele tau. Daca e~ti
convins cu adevarat ca e~ti pacatos, de sigur ca a~a vei
face, fiindca nimic nu poate umili pe suflet atat de mult ,
ea pacatele prin sine inse~i, ~i examinate dupa felul lor,
Avandu-Ie ve~nic in minte, nici odata nu vei c1eveti, nu
te vei mania, nu vei barfi, nu ve( cugeta lucruri mari
de tine, nu vei cadea iara~i in ele, iara spre cele bune
vei fi tnca mai aprig.
363-
364-
OMILIA XXXII
Pentru cd nu vtali' apropiat, de muntete, care se putea
pipai, ~i de focul ce ardea, fi de nor, fi de cea/a, fi de
vi/or. $i de viersul trambi/ei, fi de glasul cuvintelor, care
cei ce l'au auzit, st au rugat ca sa nu Ii se mai grdiascd
lor cuvant. Cd nu puteau suferi ceia ce Ii se spunea: macar # liard de s'ar atinge de munte, cu pietre se va omori,'
sau cu sdgeata se va sageta. Si ala infrico~at lucru era
uia ce se vedea. Moisi a zis, sPdimantatu-m' am # md cutremur; ci v' ati apropiat de Sion, # de cetatea Dumne;"
z'!ului celui viu, de lerusalimul cd ceresc, fi de zeci de
mii de ingeri. Si de adunarea eelor intai ndseufi car# sunt
scrifi in ceruri, fi de judecatorul tuturor Dumnezeu, fi de
duhurile dreptilor celor desdvdrfit. $i de lisus mijlocitorul
legei celei noua, fi de sangele stropirei, care graiefte mai
bine de cat Ave!. (Cap. 12, 18-24):
Minunate erau cele ale templului din legea veche, eu
sfanta sfintelor; minunate fara~i au fost ~i eele pet,recute
pe muntele Sinai: focul, intunerecuI, ceata, duhul cel de
vifor, cd s'a aratat, zice, Dumnezeu in Sinai,-~i to ate
acestea se ~tiau din veehime. Noul Testament insa nu a
avut nevoie de nimic din acestea, ci a fost dat in forma
de conversatiuni sublime de Domnul ~i Dumnezeul nostru lisus Christos. Prive~te acum cum face comparatiune
tntre ambele Testamente. $i .eu drept cuvant ca toate
acestea Ie-a pus Ia urm~, caci cand i-a convins pre dan!?ii
prin md de exemple, cand a dovedit calea fiecaruia din
ele, ,atunci in fine fiind mai dinainte condamnat Testamentul Veehiu, Cll u~urinta se ocupa de acestea. $i ce spune
el? c Cd nu v' ati apropiat, zice, de muntele care se putea
pipdi, fi de focul ce ardea, 1i de nor, fi de cea/d, . ~i de
vi/or, fi de viersul trambitei, ii de glasul c'uvinteLor, carC'.
cd cc I-au auzit s' au rupat. ca sd nu Ii se mai fTrtiiascd
366
367-
368' -
edi~i~
de 0?Col!-ia, cu
observ~Fune!
eli este tot _a~a de confuz ~i in ce lelalte t:dl~ll, ca ~I al<;:1. _Dupa edlJla h~1 ,
J[utiani versul acesta este astfelconbinat:, Tun c er-g-o Moses lIt/Emf, m lnc autem
metuit ntlllus ; es tu-nc plebs stetit toladeoYsllm, nos autun etst a coelo ~eoyst~~
SUfflIlS. ver-umtamen pyopinquamlls Filio pei, et n01t sicut Moses. lAtuncl M?ISl
sa temut, acum insa ntl se teme nimenij ~i atunci mu1timea toata sta JOS ,
noLinsa suntem jos sub ce Iiu, ~i cu toate aces tea ~untem aproape de ~1U1
lui Dumnezeu, . iara n.u ca Mqisi). Chiar ~i a\la combmat acest vers, dimane
tot confuz:
369-
370-
'), Pa-r.t.ea m01'alti, Trebuie a face totul ca sa ou eadem din adevarata cet.ate, ~i despre eleimosina.
371 - ,
mai ales, ea am, spus ehiar pe nume pe eati~va dintr'ava arat~
voua muite case, care au luat de stapani pe du~ma:nii
,eel or ce s-au bbosit cufa~erea lor '- va ' spun; eel nu
numai case, ci~islugi, ~i intreaga avere a treeu t de
muItc-ori la du~mani. C~ ast.fel sunt cele omene~ti I
In ceruri tnsa de nimie din aeestea nu ' avem a ne
teme, ea ,n u eumva de pilda sa vina vr'un du~man al ce~
lui ,mort, ~i sa-i mo~teniasea a vutul, ,eaei aeolo nu este
niei nioarte, , niei desgust. Acolo sunt numai loca~urile '
sfintiIor, iara printre sfintii aciia bneurie ~i veselie, dupre
eumzice : Glas de bueurie fi de mantuire in corturilesfintilon(Ps. 117, 15). Aeelea sunt ve~nice, nu an sfc1r~it. Nu cad din prieina timpurilor, nu tree din mana
mana la stapani, ci taman in flo are inti-'una. ~ieu drept
cuvfmt, .fiindea nimi.c n? este . stri.eat ~i vremelnic in ~1f
acolo, Cl totul ve~me ~I nestndtclOS. In astfel de , cladlri,
deci, sa cheltuim banii no~tri. Nu ne trebuie nici me~
teri-, "nici lucratori, fiindca aeele case Ie zidese manile saraeilo'r, rnahile schiopilor, orbilor, ~i ale ciungilor. $i sa
nu te minunezi daca tot ace~tiia niprocura , chiar ~i tmparatia lui Dumnezeu, !;'i ni dau euraj fata de Durpnezeu.
Ca el~imosina este un me~te~ug foarte bun, sprijinitoare,
eelor ce 0 fae. Ea este prietena lui Dumnezeu, ~i ve~nie sta lc1nga dansul eerand eu u;mrinta de la dansul har
pentru ori-eine ar voi, numai daea nu va fi nedreptatita
de noi, - ~i este ,nedreptatita atunci, dnd facem miloste,nia din rapiri - iara dnd este cura~a, da mare euraj
,celor ee 0 fae Ea se roaga lui Dumnezeu ehiar , ~i pentru eei ce au respins-o, ba tnea atat de mare ii este pu, terea, ea se roaga p;:ma ~j pentru pacato~i. Ea sfarama
legaturile, impra~tie intunerecul, stinge foeul, omoara' vier'mile eel nestins, alunga sera!;,nitul dintilor. Inaintea ei eu
multa .u~urinta se deschid porti1e cerurilor, ~i 'precum,
dnd intra imparateasa nimeni dintre pazitori nu indrazne~te a eerceta cine l?i de unde este, ci toti de'ndata, 0
.primesc, tot a~a ~i eleimosina, cad tlnparateasa este eu
adevarat, iara pe oameni ii face deopotriva eu Dumne_..zeu.Fiti milostivi; ziee, precu.m # tatal vostru eel d~n '
cerluri milostiv esto (Luca6, "36)~Ea este inaripata ~i
, ee~tiia, ~i multe pove~ti aveam a , va spune, ' ~i
in
s;l~rint~J.1~,
372 - ,
~isboful
foarte pllicut, ce
.. Fru~os este pal,1nul, . tusa fat~ de da~sa este ,c a 0 Co'lp.f.an~, - ' at~,t ~e frumQ~sa ~i qe minunata este rasar(!a
ac~asta,. tntr'un,a s.y- uit{l 1n sus, ~i este tmpresurat~ de ()
mary slaya a lui Dumnezeu. Ea este fecioara care are
~~lpi . de aUf, str~nse cu mula ginga~ie, cu fata' alba ~i
bl~nd<'L tnariP':lta este !?i sprinten~, ~ista l~nga tronul
~~p~ratesc. C~nd vomfi judecati, [ai-a de veste va sta
~~ . fata, ;;i ne vaizbhi ~e pedeapsa, acoperindu-ne <?tl.
arip,~le ei. Pe aceasta 0 voie1ilte Dumnezeu, iara nu jertfa.
M.;ulte spune de ea, caci 0 iube~te at~t de mult. Pre
s.d,racul # pr~ v.44tt,va. '(Ia primi,zice, ~i calea . pdcdto~,ilor
o' v.a pierde .. (P~. 145,9). De d~nsa voie~te Dumnezeu
a fi ehemat. Indurat ~i milostiv este Domn~l, inddung
rdbddtor, ~i mult 11'!ilostiv, ~i adevdrab.;;i c Mila DomnuiUi pe~te tot pamdntul (Ps. 102, 8, 17), Aceasta a m~n
tuit neamul omenese J caci daca nu ne miluia pre noi.
pre toti ne-ar fi pierdut. Aceasta, fiind noi du~mani, ne-a
impaeat. Aceasta a faeut mii -de bunatati. Aceasta a facut
p,e Fiul lui Dumnezeu de a se face fob.
Aceasta sa 0 ravnim, iubitiJor, did printr'~nsa ne-am
mantuit. Aeeasta sa iubim, pe aceasta sa 0 . preferam
averilor, 1?i sa avem suftet milostiv ~i fara averi. Nimic
m~ poate mai bine earacteriza pe cre~tin, ca eleimosina ;
riimiC 'nu admir~ atM de mult pana !?i necredineio~ii ca
p,e b.arbatul milostiv. C:)ci de multe-ori avem !?i noi nevoie ' de mila aceasta, !?i de m~lteori zicem catra Du~
ne7eu : cMi/ue~te-md dupre mare mila ta.. (Ps .. 50, 3) ..
'M:ai intai sa incepem noi a milui, s'au mai bine zis, ' nu
noi incepem mai lntai, d,e vreme ee el mai tntai a aratat mila sa spre noi, - dara eel putin sa fim al doilea.
Ca dacaoamenii militiesc pre eel milostiv, chiar de arii
f~cut mii de paeate, apoi cu at~t . mai mult DumnezeJ:l .
.Asculta ce spune Prorocul: {dari;. eu ca un mas/in rodF
tor, zice, in easa lui Dumnezeu.. (Ibid. 51, 7). De felul
373-
ii;~~~4l , ~~
JllI.mt. sau 0 midi mlisurli.. pe care eu I-am dat mRomane$te prlntr 0 #iQiUi
-tie faiHa. spre a fi cat mai apropiat de intelesul- pe care sf. Chdsostom v,oiqte a-I imprima in aceastli. frazl.
374-
de ar fi, vom lua 'aceia~i plata ca !?i cei ce dati mai mult"
sau mai bine zis, chiar mai mult de dt eei cedau mii
. de talanti. Daca acestea Ie yom face, ne vom invrednici
~ezaurelor celor nepotrivite ale lui Dumnezeu, daca nU:
numai yom auzi, ci vom ~i face, daca nu numailaudam)
ei !?i prin fapt~ dpvedim. Carora fie ca cu totii sa ne 10vrednicim, prin Christos Iisus Dommil nostru, caruia tm-
preuna cu Tatal !?i cu Sf. Duh , se cade slava, stapanirea.
~i cinstea, acum !j>i pururea 9i in vecii vecilor. Amin:
OMILIA XXXIII
Drept aceia luand impar41ia lui Dumnezeu eea nemt~
cata, sd avem harul prin care sa slujim lui Dumnezeu
tntru buna tlacere, elt bund cueernicie ~i cu temere. Cd
Dumnezeul nostru este foc mistuiton. (Cap. 12, 28, 29}
375-
. uita/i, ca prin aceasta oare . carli ne~tiind au primit oaspeli pe ingeri~. (C~p. 13, 12). Prive!?teeumILporonce~te
de ap~zi cele prezente, !?inu adaoga altele. N':'a zis de
pilda: <Faceti,va iubitori de Jrath, ciiubirea de fra/i
sa ranu2na. $i iara~i n-a zis: fiti iubitori de straini., ca
~i cum n-ar fi fost,. ci iubirea de straini sa nu 0 uitali .. ,
ceia ce s-ar fi putut intampla in urma diferitelor necazuri. Pentru care !?i zice: {laasta oare-carii ne~tiind a~
primit pe ingeri. Ai viizut dta .cinste !?i c~~tig ?Ce va
sa zica {<ne-#iind adeca i~au primit ~i ospatat fara sa
fj'tie cine erau. De aceea tocmai ~i plata lor a fost mare, ,
cil ne!?tiind ca sunt ingeri, i au primit, caci daca arfi
l?tiut, n-ar fi fost nimic de mirare. Dniia zic ca aici se lasa a se intelege, ca e yorba si de Lot. chiar.
",Aduce/i-va aminte de eei legali, ea. cum ati Ii legali
cu dan~ii, de cei necajiti, ca. cum ~i voi infi-va a/ifi in
trup. Unstita este nunta intru toate, fi patul nespurcat.
lara pe curvari Ji pe prea curvari va judeca Dumnezeu.
Sa va fie obiceiul fara iubire de argint, fiind n:nll(umi/i
cu cele ee ave/iy" (Vers 3-5). Prive!?te c~t 'de multa vorba
face de prudenta. Pacea sa 0 tineti, zice, sa nu lie
cineva sau curvar, sauspurcab, ~i iara~i "Pe curvari ~i
.pe preacun1ari ii va judeca Dumnezeu. Ptetutindeni
optirea esteinsotita de osanda ce va lua.Cit dad!. a
spus mai intai ca Cinstita este nuntaJi patul nespurcah
arata prin aceasta ca cu dreptate a adaos ce.\e ce urmeaza. Daca nunta sa permis, apoi cu .dreptate curvarul ~i preacurvarul Siunt pedepsiti. Aici apoi se arunca cu
putere asupra ereticilor.
spus apoi ca, nimeni sa nu
fie curvar, ci spunfmd 0 singura data, la urma a adaos
ca un sfat obstesc
- nu ca cum s-ar adresa lor: Sa
,
va fie obiceiurile fara 'iubire de argint aratand filosofia
lucrului, adeca daca nu . cautam cele prisoselnice, ci ne
multumim cu cele strict trebuitoare. Mai sus. apoi zice ca
~i rapirea . averilor lor cu bucurie oau primit, iara aceasta nu este de cat indemn de a nu fi iubitori de argint. lndestulali (mul/umi/i) fiind, zice, eu cele ce ave/i ...
Dara iata !?i 0 alJa mc1ngaiere aici: Ca insu;i a zis: nu .
te voiu pafasi, niei te voiu lam, a;a ca indtaznirn noi a
;lice: Domnul este mie ajuto1, ;i nu ma voiu teme ce'mi
N-a
-,
376-
va face mie 01fl.ub (Vers. 6). ;ii aici mangaierea este, tot
pentru 'ispitele ce le incearca. '
Aduce/i-vd aminte de marii vO#1'i~ (Vers. 7). Aceasta
0 ' spunea ~i mai sus, indemnandu-i ~i zicand: <Pacea sa
o /ine{i cu tolii. Aceasta 0 zicea ~i Thesalonieenilor sfa'tuindu-i' ca sa aiba in cinste mare pe mai marii Ior.~
Aduce/iva aminte, zice, de mai ma1'ii vOftri, carii v'au
grim voud cuvantul lui Dumnezeu l , Ii privind 'la savar#rea vietei lor sa Ii urma/i credinla. Dara care legatura
de idei, ~i ce eontinuitatepoate fi aici? Ba inca e cea
mai minunata, caci c<vazandu1i viata' lor, zice, sa Ii urmati credinta, fiindea dintr'o viata eurata este eredinta.,.
Sau ca poate spune de puterea credintei, ea adeca cred
celorviitoare. De ~igur ca daca ar ,fi avut 0 viata necnrata, n-ar fi avut eredinta ~i s=ar fi indoit de cele viitoare. A~a. ca ;;i aici acela~i hicru it face.
, c/isus Christos ieri fi astazi, acela#, Ii in veci. ',La in-:
vdlaturi straine # de 'multe feluri sa nu va muta/i, cd
bine este cu darul sa 'lid intarili inimele, iara nu cu mancarile, ' dintru care nu s-au folosit, cd ce au ,umblat inlru
ddnsele.Y; (Vers. 8. 9). Expresiunea <Iisus Christos ieri #
astdzi, # in veci~ ' arata timpul eel nemarginit, trecutul,
prezentul ~i viitorul cel fara sfar~it. Adeca ati auzit ca el
este Arhiereu, tnsa nu un Arhiereu care are sfar~it, caci
el aeela~ este in veci. Fiindca se gas au ~i de aceia cadi
ziceau ea nu este, ~i ca va veni de acum tnainte, apoi
el zice ea Christos ieri ~i astazi, ~i acela~i tn veci. Inca
~i astazi Iudeii. spun ca alt Christos va veni, ~i deci Iipsindu-se de eel ee este cu adevarat, au eazut tn a~tep
tarea lui antihrist.
<La invdlaturi straine # de multe fe/uri sa nu va mutali - nu numai straine, ci ~i de muite feluri - <ca bine
es.te cu darulsa 'lid intarifi inimele, iard nu cu mdncdtile
Dintru care nu s-au folosit cd ee~ au umblat intru ddnsele~
Aici pe nesimtite face aluziune la cei ce introduc tn ctedinta observatiunea mancarilor, caci cu cred.inta to ate,
sunt curate de eredinta este nevoie, iara nu de mAneari.
c Cd aVem altar, din tare amdnea ,nu au putere eei t;e
rlujase cortului. <Cele ee sunt la noi, zice, nu sunt c~
cele Iudai'ce.
'
377-
378-
379 -
-,
380-
381
plinit toate, afara 'de poarta patimind. ' Aiei apoi arata ~i
pe eelce de buna voie patime~te, invederand ea nu numai
c;aerau acelea , cum s'ar tntampla, ci ~i tip eniu al eel or
de acum, ~i tnsa~i iconomia patimei era afara ........
Ai vazut, deei, ea noi ne imparta~itn din sangele eelui
ce a intrat Intru eele sfinte, cele eu adevarat sfinte, ~i
de jertfa de care singur Arhier~ul se bucura , Noi dara
ne tmparta~im din adevar. Deci, daca ne imp~rta~im sfinteniei, iara nu ocarei, apoi ocaraeste pricina sfinteniei.
Pre cum dara 'el a fost ocarAt, a~a ~i noi, ~i daca noi
ie;;im, ne imparta~im cudansul. $i ce va sa ziea oare
c sa ie#m la ddnsul? Adeca sa luam parte la patimile
lui, sa suferimocara lui. Nu cum s'ar brocH ne-a poroncit sa ramanem afara, ci pre cum el a fost ociirat ,ca uri
vinovat, tot a~a sa fim ~i noi. c $i printr'dnsul sa aducem jertfa de lauda pururea lui Dumnezeu~. De care
jertfa vorbe~te el aici? <Adeearoada buzelor ce se marturisesc numelui lui". Aeiia proadueeau oi, vitei,;;i-i da.deau preotului; noi nimie din acestea nu adueem, fara
numai multumire, ~i imitarea lui Christos tntru toate.
Aeeasta roada sa odrasleasca gura noastra. c Cacu jertf~
,d.e acestea se multumefte Dumnezeu:o 1)
Astfel de jertfa deci sa-i proadueem, ea sa 0 inalte
Tatalui, caci de altmintrelea nu se inalte, de cat prin
Fiul, :;;i mai bine zis, prin euget eurat ~i inima infranta.
Toate aeestea le-a spus penrru eei slabL Cum ea haru!
esteal Fiului, aeeasta este invederat, dici dealtmintrelea
ell,m cinstea lui e deopotriva' cu a TatMui? Ca toti, ziee,
sit cinsteasca pre Fiul, preeum cinrtese pre Tatab (loan
5, 23). Roada buzelor cese marturisese numelui lui"".
2) Deci, iubitilor, toate sa Ie rabdam eu multumire; ;;i
saracie, ~i boala, ;;i ori-ee de aeest fel, eaci adevaratele
noastre interese numai el Ie 1?tie. c Ca a ne ruga lie pTecum lrebuie, nu ftim" (Rom. ,8, 26) zice. Noi, earii nu
"0
"Tol(x6tiXl<; ltXP-&oc::it~
abiX()SOte:1:lttXl (; 6so<;", iam nici de cM cea Cn jertfe de acestea se imblanle~te Dumnezeu~ cum se gase$te in editi;t de Petersburg, din 1819. Verbnl
1!6(:(pSO'COOlI-tXl insamna. amultumi, , iara nn ~ imblanzi.
,'
Ii) ..l'artuJ morala. ,CUlD ca noi trebuie a , suferi ell multumire cele triste. !}i
d sirigui:1i1 bun eafe de a mli1tumi lui Duiririezeu, Gum' ca a\lerea este pie-deca spre m~ntuire. lVeron).
I) Aceasta este traducerea exacta a versului
382 -
in
383 -,-
OMILIA XX.XIV
.. A.rcultil/i pre mai marii vo#ri, ;i vasupune/i lor, cd
aceia privegheaza pentru sufletele voastre, ' ca cei ce au sa
.dea seamd; ca ' cu bucurie aceasta -sa 0 tacd, iard nu suspinand, cdci aceasla nu vd este voud de fdlos.
(C<fp. 13, 17).
Ran lueru este anarhia, ~i pbcina a ' multor nenorociri; este inceputul dezordinei ~i a confuziunei. Ca precum
c~nd vei lua capetenia ehoruhii, acel chor nu va mai fi
in regula, nici in cantare ~i nici tn ordine, precam ;;i
atunci cand departezi pe General din fruntea arinatei,
nu va mal fi ordinea ~i r~nduiala cuvenita la ineeperea
atacului" sau pre cum se 'int~mpla ~i cu corabia de \>e
mare, ca daea ii vei lua pe Capitan, 0 ai expus a se
scufunda, -tot a~a 9i dela turma dad! ai departat pe
pastor, totul ai rasttirnat 'pe dos; l?i ai nimicit. Mare rau
deci, este anarhia, ~i pricina de rasturnare, ' dara nu mai
mic rau este l?i nesupunerea celdr stap~niti, fiindea la
ux-ma aceia9 lucru . se int~mpla. Un popor care nu se
supune sUip~nitorului, este tot a~a ca cum n'ar avea,
, sau poate ~i mai rau, caei pe c~nd acolo daca poate ar avea
oarecare iertare pentru dezordine, aici insa nu are de loc,
ba chiar este ;;i condamnat.
Dara poate ea ar ' zice cine va, ca este ~i ' al treilearau
c~nd stap~nitorul este rau. $tiu ~i eu, ca nu un mic rau
este aceasta, ba inca un rau mai mare ;;i mai vatamator
'dec~t anarhiea, caci la urma urmei este mult mai bine
de a nu fi condusde nimeni, de cat a fi condus de ' un
stap~nitor rau. Ca pe dnd acela de multe ori poate a
scapat, de multe ori iara~is'a primejduit, acesta numai
'd ecat se va primejdui, fiind 'dusin prapastie. Apoi atund
*.
384"
386
evlavie. Nimic fata masun'L Simtind de aceasta mai inainte
de a se implini, plead, crezandute nevrednic de aeeasta,
iara daca vei fi luat eu sila, iara~i fii barbatos ~i t~mator
de Dumnezeu, pretutindeni aratand recuno~tinta: I)
Rugafi-va , zice, li pentru noi, ca nadajduim ca buna
cuno!tinta avem, zntru toate bine voind a petreco (Vers.
18)' Ai vazut di prin aceasta el se justifica oare cum ca '
scriindu-li lor ca un or necajiti, ca unor scarbiti, ca unEa
ce se gasau fata de dansul ca fafa de un calcator de lege,
cari( nu suferiaua auzi nici de numeie lui? Oed, fiindca
pretinde aceasta dela cei ce'l urau, ceiace aitii ar fi pretins deI~ cei ce-i iubeau, din aceasta cauza Ii spune: "Ca
nadajduim cii buna cuno!tinta avem . 'Sa nu'mi adud invinovatiri - zice, ca con~tiinta noastra cu nimic nu ne mustra,
nici nu rie ~tim pe noi, (;a v-am fi uneltit niscareva ;reIe:t.
Ca nadajduim, zice, ca b.u!!:..a cuno!tinta avem ' intru
toate , nu n.umai intre etnici, ei chiar ~i printre voi. Nimic
n-am faeut cu scap' de precupetire, nimic cu ipocriziel>.
De altfel erau ~i defaimati uniia pentru aceasta, dupe
cum se vede din Papt. ApostoJilor, dnd Iacob i-a zis:
S-a auzit de tine ca invefi pre jidovii cei dintru neamuri,
sa se depafteze de Moisi. Nu' ca un du~man, zice, Ie
scriu acestea, ci ca prieten , dupre cum se invedereaza
~i din cele ce urmeaza: $i mai mult va rog sa (aceti
aceasta, ca lara de zabava sa ma intorc la vOi,(vers. 19),
iara a-i ruga atat de mult e dovcida de 0 mare iubire;
ca lara de zabava sa ma int(lrc la voi:t. Aceasta tnsa
dovede~te ca nimic n-avea pe con~tiinta daea se silea a
se duce la dan~ii, ~i-i ruga ca sa se roage lui Dumnezeu
pentru dansul. De aceia el mai intai Ii cere rugaciuni
pentru dansul, iara dupa aceia Ii dore~te toate bunatatile.
lara Dumnezeul pacei' -deci nu va resculati contra
noastra - carele a scos din morfi pe pastoru.l oilor - aici
vorbe~te . de invierea morti1or cel mare - de aici ~i
pana la sfar~it Ii adevcre~te .cuvantul invierei - intru
sang~le legei cei vefnice, pre Domnul nostru lisus Christosj
sa va (aca'pe voi desavarlit intr-u tot lucrul bun, ca sa
1) Sfiltudle ee Ie da aid Sf. Chrisostom eelor ee nazuese a oeupa demo
mai ales, se gasesc pe larg expuse in Tratatlll desire Preofie, cap de opera Jiterara, care at rage admiratiunea tuturor cetitotilor.
riita~i biserice~ti,
387 -'
lacefi voea lUi, 'Jacani intru vol ce- est!! p!acut inaintea sa:
Iara~ marturisqte de dan~ii lucruri mari, caci expresiunea
<sa va taca pre' vol d!!savarfit insamna c~~ inceputul il
aveau, insa trebuia a Ii complectat. $i in fine se roaga
pentm dan~ii, ceiace este a unuia care ii dorea multo In
celelalte epistole el ' se roaga lui Dumnezeu la inceput
aici tnsa la sfar~it. Facand, zice, intru vdi ce esleplacut
inaintea sa, prin lisus Cliristos, caruia este slava in vecii
vecilor. Amin ~.
U va rog pre voi) Iratilor} ,primiti cuvantul mangaierei, ca pe scurt am scris voud (Vers- 22) . Ai va.zut ca
ceia .ce n-a scris nimanui, a scris acestora ? < Ca nu v,am
necajit pevoi, zice, cu vorbe multe~. Cred ca dan~ii nu
se aratau cu du~manie mare fata de Timothei,u, pe~tru
care l'a ;;i pustnaintea lor, zicand: Sa ltiti ca fratele
Timotheiu este slobod, ocu care/e, de va veni mai curand,
va voiu vedeapre voi (Vers. 23). Este slobod zice:
Cum, ~i de undea fost sloboz:t? Cred cll a fost inchis
in temnita, sau daca nu aceasta, apoi atunci din Athena
a fost slobozit, mai ales ca' ;;i !n Fapte-le Apostolilor se
spune.
lnchinati-va tuturor mai marilor VNtri, li tuturo?' sjintilor. lnchina-se .vfJUa cei ce sunt din ltalia. Harul cu voi
cu toti." Amin. (Vers. 24. 25). Ai vazut cum arata ca virtutea este nu numai de la Dumnezeu, ~i iara~i ca nu numai de la oameni? Caci expresiunea sa va (iua pre voi
desavarfit ,intru totul lucrul bun 'spune pare ca: avet i
oare care virtute, insa are nevoie de a fi desavar;;ita ~.
Dara oare ce va sa zid inlru tot1:(/ lucrul bun }) ? Adeca
a avea viata ~i credinta dreapta. c Ca sa jaciti voea lUi,
jacand intru voi ce este placut inaintea l~i . Jna~ntea lui
zice, ;;i in adevar ca aceasta e cea mal mare v)rtu~e, de
. a face inaintea lui Dumnezeu, ceiace este placut lUI, dupre cum zice ~i Prorocul: $i-mi va rasp/ali mie Domnul
dupii 'dreptatea mea fi dupa cura/enia manilor mete va rasplali mie1>. (ps. 17, 23)~ Dupa ce a scris atatea, el t~
tu;;i s'pune caa scris putine, in raport cu cele ce VOla
a li scrie, precum s[mne ~i aiurea: Frecum am scris mai
'nainte pe scurt, pe ctire ceLi~d putefi cunoaft~ ' in~elesut
mett in taina - lui Christos (Efes. 3 , 3. 4). $1 pnve~te
3~h
390
ca: -nn I-a jerfit, el a primit plata jertfitorului, adeca 'i s-a
dat ,premiul fadi saiaca treaba. Sa ni fie dara curate
patizele ~i neinvechite cdct se imvechefte fi imbdtrdnefte
aproapeesk -de peire~ (Ebr~ 8, 13). Sa nu fie gaurite, ea
n? cumva safaca nefolositoare energiea Duhului. c. Omul
t1'upescnu primefle cele ce sunt ale Duhului (I. Cor. 2,
14)., Caprecl)m panza paianjenulni riu ar putea sa se impotriveasca intimei vantului, tota~a ~i un stiflet lumesc;
preeum riici un om trupesc nu va putea primi ' vreodata
harul Duhului. Ca ~i intentiunile noastre cu nimie nu se
deos'e besc de panzele corabiei, numai Ia vedere poate
mai pastrau 0 uriire, sau 0 legatura intre dansele, in realitate 1nsa stmt lipsite de ori ce putere.
: Dadi noi Insa' privighem" nu vor fi cele ale noastre
astfel, ci din ori ce parte ar bate vantul, panzele noastre
totulvor suferi, ~ivor fi superioa,re tuturor, ~i mai puternicede cat toata navala apei. Fie de pilda, un om
drihovnicesc, ~i mii de rele sa-1 loveasca deodata, dara
de nici una din acestea sa nu fie atins. $i ce spun? Vie
asupra lui satacia, boala, batjocori, cIevetiri, tizilicuri,
ratle, ~i ori ee fel de pedeapsa, ori . ce fel de batjocori ~i
insulte, insa el tiind paredl afara de lume, ~i slobod de
patimile , trupului, va rade ~i'~i va bate joc de toate acestea. $i cum ca vorbele aces tea nu sunt de fala spuse,
mi se pare ca ~i astazi sunt de ace~tiia, ea de pilda cei
ce traiesc prin pustietati: Dan1, zici tu, nimic nu este
de mirare, dacatr~iesc prinpustieta~i. Eu tnsa spun, ca
~i in cetati sunt astfel de barbati neobositi. $i de voie~ti
am putea sa ~ti aratam ~i dintre cei de demult, Gande~
te-te Iil Pavel de pilda: ce rau n-a patimit el? Ce n-a
suferit? Cu toate acestea Ie a suferit pe toate cu barbatie,
Pe acesta, deei, sa-'I imitam, eanumai a~a yom putea
sosi cn eorabia vie~ei noastre la limanuri prielnice, dupa
o munea mare. S1 tindem, deci, cugetul nostru' spre ceriu,
~isa fim cuprin~i de doml acela, sa ne imbracam a!?a
zicand cu focul acela duhovnicesc, ~i eu para lui sa ne
incingem mijlocul nostru, Nimerii purtand para aceea cu
sine nu se va teme de eei pe carii intalnqte, chiar fiara
de ar ti, sau om, sau mii de curse, pe ca.t timp f'stE
aprins, ci toate Ie impiedeca, pe toate Ie da Ja oparte
Fladira e de hesuferit, para este grozava, caci totul mistuie. Cu acest foc, deci,sa ne imbracam, inaltand slava
Domnului nostru lisus Christos, caruia impreuna Cll Tatal
~i eu Sfantul Duh, sa cade slava; stapanirea~i cinstea, '
acurn ~i pururea ~i in vecii vecilor. Amin.
La 31 Mai 1914
FIN E
ERR 'ATA
. IX:
:z
RI'INDUL
16.
49
17
52 4 d:j. 1n
53
1
72 1n Nolli
81
3
5
84
~~
10
. Xp~ ..
nu s-a pus ....
Ie rididl
s-a urcat ....
Erisiarhi
talentaul
. nu eal
cine va
calrll unuia
10
88 tn Nolli
fLY'lJfLexY-'lJ(.I.ex'to<;;
13
dind nu spun
S6
12 d. j. 1n s.- vizilic
9B
11
. de ~i poale unuia
101
3
~i nuniai cal am ....
slovel
L.
5
10~
t)
aceasla s-a invrednlcil
9
$i aceasta '(Molsi)
01tspoex't6y ' ~o'tlY
4 ..115
12
.. asllizi~ ipsamnli pllrerea
auzind I-au manial
16
({9
catrll dedan~1i
2
inlru durerl se na~te
..
22
9 d. I. tn s. voili .poale vli dau
122
1.
~J manluirea
123 6 d. i. in s. ~i pornijupulrea
125 4 d. j. in
Fapl. Apos!. 21. 21
nu-~I mice~le posibil
12B14
dinacea :stramloare
". 6 d. j. tn
ac~la cll' de altu1
134
18
Mi se pare cll I-se abliluse
137
i
.face ~I ca ace~tiia
138
11
Tp S41J>-{)oPSljll)
.
140 lnNolli
verbu l 1to'tljll)
...
erezurl
142
2
poale deveni
5
21, 22; elc . crezul,erezul, erez
loate aces Ie crezurl
1n NOlli
~lIli cine Ie-a spus aceslea?
144
16
s.
s:
,,~
..
"...
slicredem
14513
'147 6 d; j. til s. di des pre cum.
'era natural ca ii
149
16
v'alltnvrednicit. zice...
1M
20
152 5 d. I. tn s. trebuleslio aplice
cu neputlrilli
155
21
: .. ' . lO .d. j.:tns. ,~I numal esle
~ipenlr.u acel splnl
;158
13
'dl :punmana pe dansa
-159
6
:163 16 d. j. tn s. nu-idal . mana
Tpsq:>Il)-{)op's41l)
verbul ' 1to'tljll) .
eresurll
pol deveni .
eres, eresul
toale aceste eresuri
~iili cine Ie-a spusacestea?
Pro roc, Ist9rlogral,A.pos- .
101 sau t::vanghelist
sa clldem
dl dupre cum
eranatural 'ca ' el
iata ctI v'all invrednlcU
irebule sllseaplice
cu .putin'lI
,~I Iatll. ell nu mal este
-~i ,penlru aceia .spirUdtll
ell.punAnd ., mAna...
.
nu~1 dau mana; ..
394-
395-
tC
RANDUL
In leo d.e
respinglitor
ne1egitim Cd ludeu?
pe departe scojand
Apoi cum p'e la sfar:;;it
167
2
168 12d.i.lnsus Pe care 0 anghirli ...
caare
169
5
.... 7d.l. insus marea deoseblrea
produci ca jartfll
171
3
172 8d. j. in sus nimic nu ':;;ia gre:;;iI
A se vedea Capito G. din
In Nolli
Fap!...
De ce nu munce$te, zice
173
5'
incat sli invoiascli '
173
1
nu numai cli sun!...
174
4
de la makele lor
.... 17 de jOs
le-al llicul un cer$elor
B
de ce nlci lu nu'l umile$ti
7
Tn mu\le,1ocuri spune aceasta
176 6 de jos
esle ac~asla
7
li9
Acrodirea
18
cu planelele 8
j
curios
:;;i cli mai sunlem
8
Sli conlez
18
...,
,eorlul manluirei
17
198
cugela1i la dansuI
15
206
Zeos
2 in Notli
eel. nou
2'1'1
22
.... 13d.J.Tnsu5 nume~le sa'u ,corl
aovlO(oljcrw
212
21
Dacll poale
216
2
pe caleplacule
217
19
a avea mlhluri
218
21
22510d.j.tnsus Mideriu :;;i Elamiteriu
Chivinii
J)"
7 tt .. "
n'a pus
226
6
mici pliT1i ':;;i
230 1 d. j.
fngrijoros
241
6
ospelele
""
16
Anonia
....
18
242 9 d. I. in sus puferea viei... Tu preot
se agafli de noi
249
7
257 13 d. j. in sus pan!! ziua
eeia a dovedit
258 18
"ltf " ,indi pulin orlee
261
am deveriil lIecari
6
263
n'u Ie crede
4
264
vor e$1i
19
I'a Illcuf ca s1L.
269
17
' 273 15 d. j.tnsus Precum larul
280 11 d. j. tn sus precum frebui~ ,
ne-am Uleul de ne ...
281 1.. .. '"
163 12 d. j. in sus
164 10.. .. ..
166
12
175
II
"
sa. se citealOoa.
respunzlilor
nelegiuil Cd Iudeii?
pedeoparle sc01and
Apoi cam pz la slar:;;i1
Pe care ea 0 anghirli
care
, mare deoseblrea
proaduci ca jartfli
nlmic nu 'Iia gre:;;iI
A se vedep cap. 9 din
Fapt. Ap.
,
De ce nu muricqtl, zici
indit s!i voiasdl
nu numal ,eli nu sunt
de la mancel ~ (doicele)
le-ai f!icul un cercetlitor
de ce nici Iu nu'l miluie$fi
in multelocuri spuind aceasta
este acesta'
Acrothinea
cu plantele
cuvios
:;;i cli ' l'Ioisunlem
,Sli cutez
Corlul mlirturiei
'cugeta1i la dansele
Zrio<;,
cel mai
nume$tetrupul sliu cort
crovdoljmv
Darli poate
pe cele pllicule
a avea marturl
Midenii :;;1 Elamilenii
Chirineii
n'a spus
micl poate $i
ingrijorat
ospefele
-,
Anania
puterea vletii ... Tu e:;;tI preoJ
se agafli de 1011
pane' ziua
eeia ce a dovedll
incll pujin oarece
am devenil lIecarl
nu Ie cred
vorbe$lf
I'a llicut pe Abel ca sl!;..
Precum locul...
precum Irebule
ne-am topl!...
RfiNDUL '
In leo
d.e
cl de avli' tncurajA
rO'bi al lIvarilor
ispile Mlnd Eglplenil
dar! nu vor
de rilu sau parafi
~i a vietii
,
4
11 d.l.in sus Cela cu ochiul ...
5
' , p!sinduv!
'~ "5" ~
Dalli ce va face Abel?
lIe aduceau, lie pe 'ascuns
1
5 .....
301 13. .. ..
314
17
318 15 d.l. tn sus
' 3236.,,"
nn
324
....
325
329
7 d.l. in sus
2 d, j. in sus
347
In Nolli
356
1
, 358
10
369 5 d. j. tn sus
4 n "
...
in Notll
3704 d. j. in sus
336
I ""
, 371
374
376
If
23
4
S~ cl~asc~
se
ceia ce oehiul. ..
glislnduvli
Darli 'ce va lace Abel?
I Ie aduceau fie pe falli"
fie pe ascuns
$1 mi-a tis mle
ciue are lemeie credlncloasli
If.A1)<;, aeOtijV
cO. lj<;,
3
. 377 10 d. j. tn sus ~eVooaa[ay
patimei era alarli ... '
380
4
in Not!
II
ooap(J"Cet'tlXt
CJcxo'tov
~IOVOOOX[IXV
DE ACELA$:
')
3)
4)
5)
6)
7)
8)
')
')
c,'Hr~
Galateni
Efeseni
Fllippeni
')
Romani
')
Coloseni
I ~i II Tesaloniceni
')
I Corinteni
EpistolelePastorale I ~i II Timoteiu,_
cUr~ Tit !?i Filimon
. epistolei II C(Ur~ Corinteni.
1) Comentariile epistolei
2)
')
Toate aceste volumuri din seria CQrnentariilor Sf.Chdsostorn, sunt ell des~var~ire ep\lizate.