Grup Scolar ,,C-tin Brancoveanu Horezu

Clasa a XIII-a C,Ruta progresiva

PROIECT
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN
PROFESIONAL NIVEL 3 DE CALIFICARE
SPECIALIZAREA: Tehnician n industria textil

ndrumtor: prof. ing.

Absolvent:

Cretu Ileana

Marcu Gh. Ana-Maria

2010

TEMA LUCRRII:
ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE CONFECTIONARE
PENTRU PRODUSUL,,PANTALON DE SALOPETA

CUPRINS

ARGUMENT
Cap. 1. CREAREA PRODUSULUI ETALON
Cap.2.ALEGEREA MATERIALELOR FOLOSITE LA REALIZAREA PRODUSULUI

2.1.Materiale de baza
2.2.Materiale auxiliare
Cap. 3. PROIECTAREA ABLOANELOR
3.1. Construirea tiparului de baz
3.2. Construirea abloanelor
3.3. Calculul suprafeei abloanelor
Cap. 4. ELABORAREA NORMEI INTERNE
Cap. 5. DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

5.1. Realizarea ncadrrilor

5.2. Determinarea consumului specific
5.3. Determinarea necesarului de materiale de baz i auxiliare. Calculaia de pre
Cap. 6. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECIONARE

Pregatirea si croirea materialelor

Procesul tehnologic de confectionare
Organizarea controlului tehnic.
Cap.7. MAINI I UTILAJE FOLOSITE LA CONFECIONAREA PRODUSULUI
Cap.8..DETERMINAREA INDICELUI DE MECANIZARE
MASURI DE PROTECTIA MUNCII
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT
Salopeta se utilizeaza ca imbracaminte de protectie la fabricarea sau manipularea
substantelor nocive pentru piele sau la locurile de munca unde exista pericolul prinderii
mansetelor sau poalelor hainei de catre organe de masini in miscare.
Prin urmare , salopeta trebuie sa indeplineasca cerinte legate in primul rand de destinatia
acesteia dar si cerinte generale de calitate impuse imbramintei.
Astfel, in elaborarea tehnologiei de confectionare dar si la realizarea produsului am
pornit de la aceste conditii.
Prin dimensiunile sale de baza Ic=169cm si CB=92cm, CS=94cm,Le=108cm ,pantalonul
de salopeta se incadreaza in talia III; pentru asigurarea dimensiunilor principale si pentru
confectionare am consultat STAS-ul 1280-71.
Prin tesatura aleasa ale carei caracteristici sunt prezentate in cap.2 , in formularul
,,Buletin de analiza produsul are capacitate de absorbtie, retentie a substantelor dar si de
protectie; produsul prezinta capacitate de izolare termica, permeabilitate la aer, rezistenta
la murdarire, la incarcare electrostatica.
Produsul prezinta fiabilitate prin proprietatile de mai sus si prin faptul ca asigura
comoditatea purtarii( pentru aceasta am construit corect tiparele reperelor pantalonuluispate, fata- si am realizat sabloanele necesare croirii).
Imbracamintea de protectie are rol de protectie a corpului omenesc in cadrul activitatilor
de productie sau in alte activitati individuale .
Salopeta de protectie face parte din aceasta categorie- imbracaminte de protectie, alaturi
de halatul de protectie, sortul de protectie si pantalonii cu pieptar.
In industria textila cel mai mult sunt purtate halatul de protectie si salopeta de protectie.
Salopeta de protectie este de fapt un costum salopeta compus din bluza si pantalon.
Pantalonul este drept, prevazut cu slit cu nasturi, cu o brida cu un nasture deasupra liniei
de terminatie,iar pe linia taliei are un canal(sant) pentru un siret care fixeaza pantalonul in
talie.
Am confectionat produsul respectand indicatiile STAS-ului, urmarind
ca pantalonul sa prezinte mentenabilitate si disponibilitate.
Necesarul de material,rezultat dupa realizarea incadrarii sabloanelor pe materialul dublu,
a fost Aef=13088cmp, suprafaa ncadrrii =Ai= 155x90=13950cmp
Ku=coeficientul de utilizare=93,82%, Sd=suprafata deseurilor=862cmp, pierderile
P=6,18%
Dupa elaborarea procesului tehnologic a rezultat un timp total de 84min
si un indice de mecanizare IM=(65x100)/84=77,38% .
Acesti indici pot fi imbunatatiti, la nivel de productie de serie, prin incadrari combinate
ale sabloanelor si prin achizitia de masini pentru cusut nasturi si butoniere.
Calitatea pantalonului de salopeta poate fi imbunatatita, cu respectarea cerintelor impuse,
prin cresterea Ku, ceea ce conduce la scaderea costului cu materialul.
De asemenea calitatea pantalonului poate fi imbunatatita prin cresterea calitatii
intregului proces de realizare a produsului: calitatea materiilor prime si materialelor,
performantele masinilor si utilajelor, calificarea si educatia personalului de deservire si

intretinere, calitatea mediului de lucru si ambiant si nu in ultimul rand, metodele de

organizare, control si conducere.

Cap. 1. CREATIA PRODUSULUI ETALON

Produsul etalon denumit i prototip reprezint partea din documentaia tehnic ce
stabilete aspectul, forma i caracteristicile finale ale produsului.
n general, stabilirea produsului etalon este determinat de mod, de condiiile climatice i
de destinaia produsului. De asemenea, forma produsului, linia modei i materialul din
care se confecioneaz produsul etalon determin costurile manoperei. Elaborarea
prototipului este determinat de diferii factori ca:
-destinaia produsului n care prototipul poate reprezenta mbrcminte de protecie, de
lucru, de sear, de odihn sau de sport. n acest scop se vor alege liniile de croiala
corespunztoare, care s asigure produsului caracteristicile determinate de destinaie.
-materialele folosite pot fi esturi sau tricoturi care dup aspect i modul de finisare pot
fi uni, cu efect de culoare ( dungi, carouri, jacard) scmoate, cu bucle, etc. La alegerea
modelului n funcie de material se ine seama de destinaia produsului i de mod.
-vrsta purttorului determin linia produsului. Poate fi mbrcminte pentru copii,
pentru adolesceni i pentru aduli, sau n funcie de sex: mbrcminte pentru femei i
pentru brbai.
Produsul ales ca tem a acestui proiect este pantalonul de salopeta.
Imbracamintea de protectie are rol de protectie a corpului omenesc in cadrul activitatilor
de productie sau in alte activitati individuale .
Salopeta de protectie face parte din aceasta categorie- imbracaminte de protectie, alaturi
de halatul de protectie, sortul de protectie si pantalonii cu pieptar.
In industria textila cel mai mult sunt purtate halatul de protectie si salopeta de protectie.
Salopeta de protectie este de fapt un costum salopeta compus din bluza si pantalon.
Pantalonul este drept, prevazut cu slit cu nasturi, cu o brida cu un nasture deasupra liniei
de terminatie,iar pe linia taliei are un canal(sant) pentru un siret care fixeaza pantalonul in
talie.

Aspectul produsului i detaliile se pot observa n reprezentarea de mai

jos:

Cap.2.ALEGEREA MATERIALELOR
2.1. Materiale de baza
Pentru realizarea produsului am ales ca material de baz o tesatura ale crei caracteristici sunt
prezentate n ,,Buletinul de ncercri :

2.2 Materiale auxiliare

- nasturii -am ales nasture din material plastic.
- aa de cusut ntr-o culoare apropiat de culoarea materialului de baz este realizat din
poliester i are fineea Nm 80/3, pentru cusaturile interioare si ata pentru tighelit pe fata Nm
40/2.

Cap.3. PROIECTAREA ABLOANELOR

3.1. Construirea tiparului de baz
Pentru construirea tiparului de baz sunt necesare urmtoarele msuri luate pe corp:
Ic=169cm si CB=92cm, CS=94cm,Le=108cm,CT=72cm,
Lslit=Le-Li=27cm
Li =81cm
Itiv=30cm
Fata pantalonului:
1-2=Ls=27cm
Ls=cs/2+3,5cm=27cm
2-3=cs/10+3,3cm=47/10+3,3=8cm
2-4=Li=81cm
4-5=(2-4)/2+10cm=50,5cm
3-6=cs/2-1cm=22,5cm
6-9=cs/10+1cm=5,7cm
3-10=(3-9)/2-0,5cm=13,6cm
12-13=12-14=ltiv/2-1cm=14cm
11-16=11-15
6-18=1cm
19-20=0,8cm
Spatele pantalonului:
3-21=cs/10=4,7cm
23-24=cs/2+1cm=24,5cm
10-22=(23-24)/4+2cm=8,1cm
10-25=(10-24)+4cm=21cm
15-26=16-29=2cm
13-28=14-29=2cm
11-31=11-30
17-32=1cm
27-33=(16-17)-0,5cm

3.2. Construirea abloanelor

Dup construirea tiparelor este necesar operaia de realizare a abloanelor. Aceasta
presupune adugarea la tiparul fiecrui detaliu al produsului a rezervelor de custur i a
celor de tiv.

3.3. Calculul suprafeei abloanelor

Pentru calculul indicilor de consum i a celor de pierderi, este necesar calcularea
suprafeei abloanelor. Am folosit metoda geometric de calcul a suprafeei abloanelor
adic am mprit ablonul n suprafee mai mici, cu forme regulate a cror arie se poate
calcula cu ajutorul formulelor matematice.
Afetei=a13+a14+a15+a16=106+702+900+864=2572cmp
Atfata=2542x2=5144cmp
Aspate=a17+a18+a19+a20=150+750+1302+1100=3302cmp
Atspate=3252x2=6604cmp
Asant=300cmp
Abuzunar=520cmp
Atbuzunare=1040cmp
Aef=13088cm

Cap.4. NORMA INTERNA

Cap.5 DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

5.1. Realizarea ncadrrilor
Dup executarea abloanelor se impune ncadrarea acestora pe material. La realizarea
ncadrrilor trebuie respectate o serie de condiii:
- direcia firului drept, marcat pe ablon trebuie s coincid cu direcia firului de urzeal;
- aezarea abloanelor pe material se va face cu respectarea indicaiilor marcate pe
abloane;
- aezarea i combinarea abloanelor pe material se va face avndu-se n vedere ca
suprafaa materialului s fie folosit ct mai raional;
- se va urmri ca nici unul din contururile abloanelor s nu se suprapun;
- se vor ncadra mai nti reperele mari i apoi, n spaiile libere, se vor plasa reperele
mici;
- respectarea flauului i a desenului de pe material este necesar la toate piesele
componente ale produsului.
Dup numrul de produse din ncadrare, ablonrile pot fi:
- ablonri simple, care cuprind abloanele pentru un produs i care pot fi aplicate att pe
materialul dublat ct i pe materialul desfcut;
- ablonri combinate, cuprind dou sau mai multe complete de abloane.
Datorit faptului c se realizeaz un singur produs, s-a ales varianta ncadrrii simple.
abloanele se vor aeza pe materialul dublu deoarece acest tip de ncadrare conduce la o
folosire mai raional a materialului.
Dup realizarea celei mai bune ncadrri se trece la conturarea abloanelor pe material
folosind creta de croitorie sau un creion special. Se vor transpune pe material toate
semnele de pe abloane.
Dup realizarea ncadrrii am calculat lungimea de material necesar realizrii produsului:

Calculul
suprafeei abloanelor
Afetei=a13+a14+a15+a16=106+702+900+864=2572cmp
Atfata=2542x2=5144cmp
Aspate=a17+a18+a19+a20=150+750+1302+1100=3302cmp
Atspate=3252x2=6604cmp
Asant=300cmp
Abuzunar=520cmp
Atbuzunare=1040cmp
Aef=13088cmp
Suprafaa ncadrrii =Ai= 155x90=13950cmp

5.2. Determinarea consumului specific

Ku=coeficientul de utilizare
Ku=Aefx100/Ai=(13088x100)/13950=93,82%
Sd=suprafata deseurilor
Sd=Ai-Aef=862cmp
Pierderile P=Sdx100/Ai=6,18%

5.3. Determinarea necesarului de materiale de baz i auxiliare. Calculaia de pre

Material
Material de baz estura
Nasturi
Aa de cusut

Cantitate
( buc, m, )
1,55

Pre /unitate
( lei/m, lei/buc )
10

Valoare
( lei )
15,5

4
1

0,5
1

2
1

Total = 18,50 lei

Cap. 6 ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE

CONFECIONARE
n ntreprinderile de confecii, executarea produselor de mbrcminte se
desfoar pe baza procesului de producie. Acesta cuprinde toate procesele tehnologice
care se desfoar n unitatea respectiv. Procesul de producie reprezint aadar
totalitatea activitilor desfurate n cadrul ntreprinderii pe baz de procese tehnologice.
Procesul de producie cuprinde mai multe etape, n fiecare dintre ele executndu-se
operaii specifice i poate fi reprezentat schematic astfel :

NMAGAZINAREA I RECEPIA
MATERIALELOR
PREGTIREA MATERIALELOR
PENTRU CROIT

CROIREA MATERIALELOR

CONFECIONAREA
SEMIFABRICATELOR
FINISAREA PRODUSELOR
NMAGAZINAREA PRODUSELOR
FINITE

-recepia calitativ
-recepia cantitativ
-nmagazinarea materialelor
-decatarea i clcarea materialelor
-controlul materialelor
-sortarea materialelor
-ablonarea
-calculul loturilor
-pnuirea materialelor
-secionarea panului
-decuparea detaliilor
-controlul i formarea pachetelor
-pregtirea semifabricatelor
-prelucrarea detaliilor principale
secundare
-asamblarea produsului
-curarea de ae i scame
-clcarea final
-controlul tehnic de calitate
-ambalarea i transportul
-nmagazinarea produselor

Nerespectarea tuturor fazelor procesului tehnologic n cadrul unei ntreprinderi de

confecii atrage dup sine apariia unor defecte mai grave sau mai puin grave la produsele
de mbrcminte.

Operatiile procesului tehnologic de confectionare

N
r
cr
t
1

Denumirea operatiei

Prelucrarea detaliilor
-executia slitului fetei, executare 4 butoniere
-confectionarea si montarea buzunarelor
-confectionarea clapelor de jos
-surfilare detalii
-calcare
-confectionare siret ajustare

Tip
Op
.

Timp
(min)

M
M
M
M
C
M

15
6
4
4
5
3

Asamblarea detaliilor
- Asamblare fata-spate pe cusaturile laterale, introducand M
clapele
M
- Asamblare fata-spate pe cusatura interioara
M
- Asamlare pe mijlocul spatelui
M
- executare lacas siret ajustare
M
- executare tiv
Finisare
-executare butoniera
-coasere nasturi
-introducere siret ajustare
-curatare de ate
-calcare
Timp mecanic TM=65min
Timp manual Tm=9min
Timp calcat Tc=10min
Timp total=84min

M
m
m
m
C

8
6
8
4
4
3
5
1
3
5

Organizarea controlului tehnic

Controlul tehnic de calitate are rolul sa asigure forma si aspectul modelului

aprobat, prevenirea unor defectiuni ale materialelor utilizate precum si evitarea
defectiunilor dimensionale sau de executie a produsului.
In acest scop la elaborarea tehnologiei de confectionare au fost prevazute masuri tehnice
care sa asigure produsului realizat calitatea necesara acestor deziderate.
Astfel, pentru prevenirea unor defecte in materialul utilizat a fost introdusa operatia de
control al materialelor inainte de croire .
Cat priveste forma si aspectul produsului, aceasta conditie tehnica a fost realizata la
proiectarea tiparelor si reproducerea sabloanelor .
Dimensiunile pantalonului de salopeta provin prin croirea pe baza sabloanelor prin
controlul pieselor dupa croire si prin respectarea conditiilor tehnice de confectionare
asupra latimii rezervelor de cusaturi si tivuri.
Controlul final de calitate este asigurat de catre un controlor capabil sa indeplineasca
aceasta functie in cadrul procesului tehnologic de confectionare. Acest control se
desfasoara pe baza standardului sau normei interne care precizeaza toate conditiile tehnice
pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.
Pentru confectiile din tesaturi, caracteristicile calitative verificabile de consumator
sunt:
- marimea confectiei
- rezistenta la actiunea diferitilor agenti fizico-chimici:rezistenta la frecare,la indoiri
repetate,la cusut,la rupere,la plesnire,rezistenta vopsirilor, imprimarilor,la
intemperii- agenti care depind de destinatia confectiei
- cerinte fiziologice si de confort:capacitatea de izolare termica,de transport a
umiditatii, de aerisire a corpului, de afi usor de intretinut, de anu contine elemente
iritante.
- Cerinte estetice si de prezentare
Principalele deficiente posibile:
- Defecte de croire: largire, scurtarea, lungirea sau deformarea pieselor croite
- Defecte de coasere sau finisare :devierea tighelelor, pas sarit sau suprapus,
montare inadecvata a manecilor, captuselilor sau a altor detalii, diferente de
nuante, absenta simetriei, diferente dimensionale,pete, butoniere festonate in
complet, nasturi lipsa, , montati la loc nepotrivit sau de diferite forme sau culori

Cap.7 MAINI I UTILAJE FOLOSITE LA CONFECIONAREA

PRODUSULUI

Pentru executarea produsului s-au folosit urmtoarele maini i utilaje:

1.MAINA SIMPL DE CUSUT
Pn la inventarea mainii de cusut, operaiile de coasere erau realizate manual, cu
ajutorul acului ceea ce necesita un timp ndelungat pentru executarea produsului.
Construirea unei maini care s mecanizeze operaia de coasere i s duc la creterea
productivitii s-a impus odat cu creterea produciei n confecii, determinat de cererea
mereu crescnd de produse textile.
Maina de cusut poate realiza un numr de 7000 8000 de mpunsturi pe minut i poate
produce cele mai complicate custuri cu cele mei diverse destinaii.
2. MAINA TRIPLOCK
- execut o custur elastic cu trei fire pentru unirea, surfilarea i rihtuirea concomitent
a marginilor reperelor. n ara noastr se utilizeaz diferite tipuri de maini triplock.
Acestea funcioneaz n general cu trei fire nfilate astfel: unul la ac i celelalte dou la
apuctorul inferior respectiv la apuctorul superior.
3. MAINA DE CLCAT
- necesar realizrii tratamentului umidotermic dup fiecare faz de asamblare dar i a
tratamentului umidotermic final.
Pentru desfurarea n bune condiii a activitii de confecionare i pentru obinerea unui
produs superior din punct de vedere calitativ am mai folosit:
- panglica centimetric pentru luarea msurilor pe corp,
- rigl, echer, florar, - pentru construirea tiparelor,
- creta de croitorie pentru trasarea conturului abloanelor pe material i pentru trasarea
semnelor de pe acestea,
- masa pentru croit o mas de dimensiuni mari i cu o suprafa neted care s permit
lucrul n bune condiii,
- foarfeci de croitorie pentru decuparea abloanelor i croirea materialului,
- ace cu gmlie necesare pregtirii produsului pentru proba I,
- ace i a de nsilat,
- masa pentru clcat necesar realizrii tratamentului umidotermic n condiii optime,
- perne pentru clcat pentru imprimarea formei spaiale produsului n timpul clcrii,
- pnz pentru clcat pentru a mpiedica formarea luciului pe faa materialului n timpul
tratamentului umidotermic final .

Cap.8.CALCULUL INDICELUI DE MECANIZARE

IM=(TMx100)/Ttotal
IM=(65x100)/84=77,38%
MSURI DE PROTECIE A MUNCII
La mainile simple de cusut se pot produce accidente de munc dac nu sunt luate msuri
de prevenire. Accidentele pot fi mecanice i electrice.
Accidentele mecanice pot surveni de la acul mainii [prin nepri la degete], de la
picioru [prin strivire], de la cureaua de transmisie [prin smulgeri i nepturi].
Accidentele electrice au drept cauz defectarea carcasei ntreruptorului, supranclzirea
motorului electric i producerea de scurtcircuite datorit nelegrii instalaiei la pamnt.
Pentru prevenirea accidentelor de munc sunt necesare:
- instruirea tehnic a personalului operativ;
- aplicarea dispozitivelor de protecie;
- folosirea echipamentului individual de protecie.
Cele mai importante msuri pe care trebuie s le cunoasc i s le respecte personalul
operator pentru prevenirea accidentelor de munc sunt :
A. nainte de nceperea lucrului se va verifica:
-dac masa mainii este fixat pe cadrul metalic de susinere;
-dac corpul mainii este montat n bolurile de articulaie cu masa de lucru;
-dac motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cdea n timpul
lucrului;
-dac instalaia electric este izolat i motorul este legat la pamnt;
-dac carcasa de la ntreruptor nu este spart sau czut de la locul ei;
-dac maina este dotat cu dispozitive de protecie la ac i transmisie;
-dac cadrul de susinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de
plut.
B.In timpul lucrului se vor respecta urmtoarele:
-curirea i ungerea se vor face numai dup ce maina a fost oprit i ntrerupt curentul
electric;
-punerea n funciune a mainii se face numai dup ce dispozitivele de protecie la ac i la
transmisie au fost montate;

-pornirea i oprirea mainii se vor face numai prin pedal, fr a se pune mna pe
volant;
-n timpul lucrului, privirea va fi ndreptat numai asupra lucrului i a utilajului;
-se interzice muncitoarelor s lucreze la main fr basma de protecie pe cap;
-schimbarea sau punerea curelei n timpul funcionrii mainii este interzis;
-toate interveniile i reparaiile la maina de cusut se vor face numai de personal calificat
n acest sens;
MSURI DE PROTECIE A MUNCII LA TRATAMENTUL UMIDOTERMIC
n procesul de tratare umidotermic a mbrcmintei se lucreaz cu maini nclzite
electric i acionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. n cazul n care nu sunt luate
msurile de prevenire necesare, aceste maini pot produce accidente mecanice, termice
sau electrice.
Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii minii de ctre presele sau
organele de lucru ale mainilor.
Accidentele termice se pot produce de ctre suprafeele nclzite ale mainilor i preselor
de clcat.
Accidentele electrice se pot produce din cauza instalaiilor electrice ce alimenteaz
mainile sau presele.
Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic este necesar respectarea
urmtoarelor msuri:
-nainte de nceperea lucrului, trebuie s se verifice starea funcional a mainii de clcat;
-mainile de clcat cu ntreruptoare sau dispozitive defecte nu se pun n funciune dect
dup remedierea acestora;
-la acionarea butoanelor de control electrice, n vederea prevenirii electrocutrilor sau a
scurtcircuitelor electrice, minile operatorului nu trebuie s fie ude;
-scoaterea techerului din priz se va face numai prin tragere de acesta i nu de cablul
electric;
-operaiile de reglare i ntreinere a mainilor se vor efectua n timpul staionrii lor i cu
sursa de alimentare electric decuplat;
-reglrile i reparaiile utilajelor de clcat se vor efectua numai de personalul calificat
pentru aceste operaii;
-locurile de munc la operaiile de clcare vor fi dotate cu covor de cauciuc sau grtar
de lemn.

Eticheta de intretinere

BIBLIOGRAFIE
* Stancu C.,Costache I.,Lucaci M.,Adler A.- Tehnologia confeciilor din esturi i tricoturi ; Ed. Didactic
i pedagogic, Bucureti1971
Gheorghe Ciontea - Utilajul i tehnologia meseriei Confecioner mbrcminte din esturi i tricoturi ,
Manual pentru clasele IX X licee industriale cu profil de industrie uoar i anii I II coli profesionale ; Ed.
Didactic i pedagogic, Bucureti 1997
Gheorghe Ciontea Tehnologia confeciilor textile i calcule n confecii , Manual pentru licee industriale cu
profil de industrie uoar, clasa a XII a i coli profesionale ; Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti1978
Ciutea M. ,Barladeanu M., Dragu P. Manualul croitorului , Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti 1996
Gheorghe Ciontea Tehnologia confeciilor din esturi - ; Ed. de stat Didactic i pedagogic, Bucureti 1961
* Industria textila(colectie STAS)-Ed.tehnica

Eticheta de prezentare
Producator:_________________________________________

Denumire
produs:_____________________________________________
Model:_____________________________________________________
_
Marimea/[inaltimea,grosimea]:__________________________________
Standard/Norma
interna:________________________________________
Pret:_______________________________________________________
_
Clasa de
calitate:______________________________________________

Instructiuni de intretinere