Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a avut o larga răspândire în primele decenii ale secolului, având avantajul că se pot utiliza
cilindrii cajelor degrosisoare şi pregătitoare pentru aceleaşi numere de profile I şi U. În
aceste condiţii parcul de cilindri este mai redus, micşorandu-se şi numărul de cilindri care
trebuiau restrunjiţi. În prezent aceste avantaje nu mai există deoarece la actualele
întreprinderi metalurgice, programul de producţie nu poate asigura succesiunea în timp a
laminării profilelor I şi U de acelaşi număr, iar restrunjirea poate fi realizată concomitent
pentru cilindrii tuturor cajelor. Dezavantajele acestui sistem sunt :
— înălţimea mare a semifabricatului-priză care se deformează cu un consum mare de
energie datorită reducerii suplimentare a aripilor calibrelor de tip I, producându-se şi o
pronunţată uzură a calibrelor pregatitoare, în care are loc această reducere ; consum
ridicat de cilindri datorită înclinării mici a aripilor, diametre mari ale cilindrilor la cajele
cu calibre de control de tip închis şi altele.
În prezent, practic acest sistem nu se mai utilizează.
Sistemul de calibrare cu aripi înclinate şi inimă curbată (fig. , b),
cu păstrarea unghiului de 90° între aripi şi inimă. La această metodă toate calibrele cu
excepţia celui finisor au înclinări de 15. . .25%. Aripile suplimentare care asigură
volumul de oţel necesar pentru menţinerea temperaturii la muchiile superioare ale inimii
sunt cu mult mai reduse decât în cazul calibrării de tip I. Înclinările mari ale aripilor
permit aplicarea unor reduceri intense, cu un consum de cilindri redus. Această metodă
de calibrare dă rezultate bune în practică. Ca dezavantaj s-ar putea enumera numai
creşterea lăţimii calibrului la cordoanele cilindrilor datorită creşterii înclinării aripilor
comparativ cu calibrarea de tip I, dezavantaj compensat încă prin numărul mai redus de
treceri şi micşorarea consumului de cilindri. Comparativ cu metoda cu aripi desfăşurate,
consumul de energie este pe ansamblu mai ridicat.
este după cum s-a arătat cea mai veche metodă de calibrare, dar fundamentarea sa
teoretică s-a făcut numai în ultima perioadă. După cum se poate constata metoda este o
combinaţie de calibre cu aripi desfăşurate pregătitoare şi calibre cu aripi cu înclinaţie
mărită pentru ultimele calibre (în sensul laminării). Trecerea de la calibrele desfăşurate la
calibrele cu înclinare marita se poate face fie într-un singur calibru (metoda Ross Beynon
— varianta americană) fie în mai multe calibre prin îndoirea treptată a aripilor (metoda
Starcenko — varianta sovietică). Avantaje ale sistemului : intensificarea procesului de
deformare în calibrele pregătitoare ca urmare a aplicării unei reduceri directe şi în
consecinţă reducerea numărului total de treceri; eliminarea calibrului de spintecare şi
micşorarea numarului de calibre fasonate ; reducerea consumului de cilindri datorită
configuraţiei calibrelor şi reducerii vitezelor relative dintre laminat şi cilindri ; consum
redus de energie; repartizarea uniformă a deformării pe diversele elemente ale profilului.
Particularităţi ale laiminării profilului U. Datorită configuraţiei sale finale,
profilul U impune realizarea unor condiţii specifice la laminare pentru obţinerea corectă
a profilului finit :
1) Întrucît la acest profil nu se poate aplica principiul de calibrare de la profilul I, cu
aripi deschise şi închise, pentru menţinerea temperaturii de laminare în vederea asigurării
unei plasticităţi corespunzătoare la muchiile inimii sunt prevăzute aripi suplimentare (cu
excepţia calibrului finisor).
2) Alternanţa aripilor deschise cu aripile închise la calibrarea pentru profilele I cu
reducerea aripilor deschise în aripile închise ale calibrului următor asigură permanent în
fiecare calibru controlul înălţimii aripii respective. Pentru asigurarea realizării înălţimii
aripilor la laminarea profilului U sunt prevăzute calibre de control, unde ca urmare a
reducerii pe înălţime aripile pot fi obţinute la dimensiunile dorite.
3) Formarea aripilor profilului U se desfăşoară în permanenţă numai în aripi
deschise (între doi cilindri), cu reduceri laterale importante, care pot asigura obţinerea
profilului U, cu un număr necesar mai redus de treceri comparativ cu acelaşi număr de
profile I. De obicei la sistemul de calibrare cu aripi drepte şi cu aripi înclinate, acestea au
deschiderile în jos. La sistemul de calibrare cu aripi desfăşurate, în varianta americană,
deschiderea aripilor se realizează în sus, deoarece în acest mod se poate asigura
„autocentrarea" laminatului, la trecerea de la calibrele cu aripi desfăşurate la cele cu aripi
înclinate.
Recomandări privind calculul dimensiunilor calibrelor
1) Calculul dimensiunilor calibrului finisor cuprinde aceleaşi etape ca şi la
profilul I. La calculul dimensiunilor la rece şi la cald se ţine cont de abaterile negative
prescrise pentru grosimea aripilor şi lăţimea inimii. La calculul înălţimii aripilor se va
ţine cont de abaterea pozitivă prescrisă prin standarde, pentru a preveni formarea
bavurilor în acest calibru, ce pot fi provocate de variaţiile de temperatură, sau de
supraumplerea sau uzura calibrului prefinisor.
2) Calculul dimensiunilor aripilor suplimentare. Calibrele de tip U pot
fi divizate în următoarele zone de calcul: inima profilului, aripile propriu-zise (deschise)
şi aripile suplimentare (fig.).
Numărul calibrului
În calibrul de spintecare
Ka(n+1) ≥ (6... 10) n [%] X 100.
Diferenţa între valorile coeficienţilor de similitudine Ka între două treceri
succesive poate fi în limitele ∆Ka = 5 — 18%, diferenţa crescând de la trecerea
prefinisoare spre calibrul de spintecare. În fig.
Numărul calibrului
Numarului
calibrului
in sens 1 2 3 4 5 6 7 8
contrar
laminarii
U14 1,5 2,0 3,0 3,0 3,0 4,0 5,0 -
U16 1,5 2,2 2,5 3,0 3,5 4,0 5,0 -
U18 2,3 3,0 3,0 3,5 3,5 4,0 6,0 -
U20 2,5 2,5 3,0 3,5 4,0 4,0 5,0 -
U22 3,0 3,0 3,1 3,5 3,5 4,5 6,0 6,0
U24 2,9 3,0 3,5 3,5 4,0 6,0 6,0 6,0
Numarului
calibrului
in sens 1 2 3 4 5 6 7 8
contrar
laminarii
U14 0,5 1,0 1,5 3,0 5,0 10,0 22,0* -
U16 0,5 0,7 1,3 2,5 5,0 9,5 23,0* -
U18 0,5 1,2 1,5 2,0 3,5 5,5 8,5** -
U20 0,5 1,0 1,2 1,5 3,5 5,5 8,5** -
U22 0,5 1,0 1,5 2,0 3,5 5,5 7,5 15,0**
U24 0,3 1,0 1,5 2,0 3,5 5,5 7,0 15,0**
*
Calibru de spintecare cu o trecere
**
Calibru de spintecare cu două treceri
sunt prezentate dimensiunile calibrării pentru profilul U16 pe un laminor 650 compus
dintr-o cajă degrosisoare, două caje trio şi o cajă duo finisoare. Metoda de calcul se
bazează pe respectarea egalităţii coeficienţilor de lungire ai inimii şi aripilor, cu utilizarea
liniei medii a calibrelor.
Dimensiunile.calibrului finisor se determină cu ajutorul relaţiilor cunoscute;
înclinarea exterioară a aripilor se stabileşte la 3,25% fiind compusă din înclinarea admisă
de GOST-56 (1,25%) şi posibilităţile de îndreptare ale maşinilor de îndreptat (2%).
Din datele practice rezultă că numărul de treceri fasonate la calibrarea cu îndoirea
treptată a aripilor este d: şase pentru U5 —U8; opt pentru U10 —U30; nouă pentru U33
—U40.
Pentru profilul U16, se aleg, în afara calibrului finisor (VIII), încă două calibre cu
aripi drepte (VII) şi (VI) cu înclinări de 40% respectiv 39%, un calibru intermediar, de
trecere (V), trei calibre cu aripi îndoite (IV, III, II) şi calibrul de spintecare (I).
Calibrul prefinisor este şi calibrul de control semideschis.
Calculul dimensiunilor calibrelor se face cu stabilirea prealabilă a reducerii inimii
(fig. 4.98).
Numarul calibrului
Valorile reducerii inimii pentru profile cu număr mai mic sunt situate deasupra, iar pentru
profilele cu număr mai mare dedesubtul curbelor pentru profilul U16. Lăţirea în calibrele
VIII-V se adoptă de 1—3 mm pentru întreg sortimentul de profile U: în calibrele IV—I,
unde temperatura este suficient de ridicată, lăţirea se poate limita, iar uneori laminarea
decurge cu micşorarea lăţimii (în sensul laminării), cu valori de 1—6 mm. Pentru profilul
U16 această micşorare este de 3 mm iar pentru U30 se poate adopta de 5 mm. Creşterea
aripilor, în sensul laminării este ∆ha = 0,5. . .3,0 mm.
Aripile calibrelor cu aripi îndoite se compun de fapt din două părţi: o parte
dreaptă şi una curbată; înălţimea părţii drepte ( h ) este egală cu lungimea conturului său
exterior, iar a părţii curbate ( R ), egală cu lungimea arcului determinat de raza medie
(Ram). Această rază se determină cu relaţia : Ram= Ra + 0,5a , unde Ra este raza conturului
exterior; a — grosimea aripei la capăt.
Practica laminării cu această metodă demonstrează că prinderea între cilindri şi
stabilitatea de laminare în calibrele intermediare (de „trecere") depinde de diferenţa
dintre proiecţiile orizontale, dintre două calibre succesive; această diferenţă poate fi de
maximum 5. . .30 mm, valorile mari referindu-se la profilele U cu număr mare.
Pentru profilul U 16, diferenţele între proiecţiile orizontale ale calibrelor IV—V şi
VI (calibrul V este calibrul intermediar de trecere) | sunt de 10,4 mm şi 12,5 mm între
calibrele V şi VI.
Proiecţia orizontală a calibrelor cu aripi îndoite (fig.)
Dimensiunile calibrelor intermediare la metoda “cu îndoire treptată” a aripilor.
se determină cu relaţia:
Bo = {360[ h -Rtg(45 - γ'/2)cosγ'—0,5 d)]-2aπα sinα. sin(α+γ)/πα+2[R+R'tg(45°—
γ'/2)cosγ+0,5d]sinγ+2Bcosγ, în care semnificaţia simbolurilor rezultă din fig..
Unghiul 2α, variază în limitele 0<2≤90°—(γ+γ').Dimensiunile calibrului
prefinisor (VII) şi anteprefinisor (VI) se pot determina cu ajutorul relaţiilor prezentate la
metoda de calibrare cu aripi înclinate. În continuare se va prezenta metodologia de calcul
pentru primul calibru cu aripi îndoite (V), care este şi calibru de trecere.
— Înclinarea porţiunii drepte a aripii se alege 40%.
— Grosimea inimii, d5 = d6 + ∆d6, unde d6 şi ∆d6 sunt grosimea şi reducerea
inimii în calibrul VI.
— Lăţimea inimii, B5 = B6 — ∆b6.
— Raza de curbare a inimii R5 = 75 mm.
— Lăţimea porţiunii curbe a inimii, B5 = 2πR52γ5/3600
— Lăţimea porţiunii drepte a inimii B = 0,5(B5 — B5).
— Proiecţia orizontală a inimii; 0,5 B 5i = B 5/cosγ5+(R5— B 5tgγ5)sinγ5.
— Dimensiunile aripilor suplimentare se adoptă constructiv.
— Lăţimea calibrului la vârful aripilor suplimentare, B5s = 550—
2(0,5d5+C5)sinγ5, unde: C5 este înălţimea aripei suplimentare.
— Creşterea aripei ∆ha în calibrul VI, 0,5 mm.
— Înălţimea aripii în calibrul V, h5 = h6 — ∆h6.
— Se adoptă înălţimea porţiunii drepte a aripei (K5).
— Înălţimea porţiunii curbe a aripii, h 5 = h5— K5.
— Suprafaţa inimii la calibrul V, S5i = d5 B5.
— Coeficientul de lungire a inimii în calibrul VI μ6=S5i/S6i.
— Suprafaţa aripii în calibrul V, S5a == S6a μ6.
— Grosimea aripei la vârf, a6 μ6.
Pentru determinarea grosimei aripei la trecerea de la partea dreaptă la cea curbă se
determină în prealabil grosimea aripii în calibrul VI la înălţimea k5, t6k=b6a—(b6a—
t6)K5/U6, unde : b6a este lăţimea aripei la bază t6=t7+0,1 mm; t7-grosimea aripei în calibrul
prefinisor (VII) corespunzătoare punctului de tangenţă dintre raza R şi conturul aripei (v.
fig.); U6—înălţimea porţiunii superioare a aripii (corespunzătoare grosimii tb)—similară
înalţimii constante C de la calibrarea profilelor U cu aripi înclinate (v. fig.)
— Grosimea aripii în punctul de trecere de la porţiunea dreaptă la cea curbă ;
t5k=t6kμ6.
— Suprafaţa porţiunii curbe a aripei, S 5a= 0,5(t5k+a5) h 5.
— Suprafaţa porţiunii drepte a aripii S 5a = S5a — S5a;
— Grosimea aripei la bază : b5 = 2S5a/k5—t5k.
— Raza interioară dintre aripă şi inimă, R’5=R'6 μ6. Pentru prinderea sigură a
laminatului între cilindri trebuie să se realizeze o trecere lină de la capătul aripei spre
saltul cilindrilor. Alegerea valorii razei de. racordare este foarte importantă deoarece
aceasta determină unghiul de îndoire al capătului aripei şi prin urmare mărimea proiecţiei
orizontale a calibrului. Pentru conturul exterior se adoptă o rază de îndoire : R5a = 70 mm.
— Raza de îndoire pe linia medie va fi R5m=R5a+0,5a5;
— Unghiul de îndoire al porţiunii curbe β5=h5-360o/2πR5a;
— Proiecţia orizontală a aripilor B50n=(k5+0,5d5)sinγ5+R5sin(90°-γ5)-R5sin(90°-
γ5-B5).
— Proiecţia orizontală totală a calibrului, B50 = B5i+2Ba50.
Dimensiunile calibrelor pentru celelalte treceri se determină în mod similar.
2) Calibrarea după varianta americană.
Fig. Calibrarea profilului U 228,6X88,9x11,43 mm cu desfăşurarea aripilor după metoda
americană.
În fig. este prezentată calibrarea profilului U de 228,6 x 88,9 x 11,43 mm după varianta
americană. Din analiza acestei calibrări se pot constata următoarele:
-Calibrarea constă din calibre cu aripi înclinate şi calibre cu aripi desfăsurate.
Înclinarea calibrelor cu aripi înclinate creşte de la 0,5° în calibrul finisor la 9° în primul
calibru cu aripi înclinate. Calibrul prefinisor este şi calibru de control semi-deschis.
Deschiderile calibrelor cu aripi înclinate sunt de tipul „în sus", pentru asigurarea
condiţiilor de stabilitatea laminatului la trecerea de la calibrele cu aripi desfăşurate la
primul calibru cu aripi înclinate. Aripile suplimentare sunt de formă triunghiulară şi au
suprafaţa redusă comparativ cu alte calibrări, deci deformarea este mai uniformă.
-Reducerea inimii creşte, de la calibrul finisor spre calibrul de spintecare de la 0,8
la 46,9 mm, fiind mai intensă în calibrele cu aripi desfăşurate. Reducerile relative sunt de
6,4—33,8% în calibrele cu aripi înclinate (patru calibre) şi de 35— 48% în calibrele
desfăşurate (3 calibre).
-Desfăşurarea aripilor, nu se realizează prin îndoirea acestora (ele rămân drepte şi
în primul calibru cu aripi desfăşurate) ci prin creşterea unghiului dintre aripi şi inimă şi
îndoirea corespunzătoare a inimii. La următorul calibru desfăşurat se realizează o uşoară
curbare a aripilor, în intenţia de a nu creşte prea mult înălţimea totală a calibrului.
Calibrele cu aripi desfăşurate au deschiderile alternate, cu înclinări de 5 şi 10°.
-În calibrele desfăşurate se aplică o reducere uniforma a inimii şi aripilor, ceea ce
asigură o calitate superioară a producţiei.
-Trecerea de la calibrele cu aripi desfăşurate la cele cu aripi înclinate se realizează
fără deformări prealabile ale aripilor sau cu ajutorul unor armături suplimentare;
presiunile pe dălţile pentru aripi sunt relativ reduse, având o durabilitate ridicată.
-Înălţimea semifabricatului priză este foarte redusă [~ 1,1 b (b este lăţimea aripii
în calibrul finisor)], cu consecinţele care decurg consum redus de energie, de cilindri ş.a.
Principiile variantei americane de calibrare cu aripi desfăşurate au fost utilizate
pentru calibrarea profilului U12, la laminorul de profile mijlocii G.S.H. S-au stabilit
următoarele :
1) Metoda poate fi aplicată pe laminoarele liniare din ţară cu utilizarea actualelor
calibrări, cu aripi drepte cu înclinarea redusă (3.. .5%) sau mărită (15... .20%) la ultimele
3—4 treceri, în sensul laminării deci cu folosirea actualelor garnituri de cilindri.
2) Deoarece calibrele existente au deschiderile în „jos", pentru asigurarea
stabilităţii în primul calibru cu aripi înclinate, se va realiza o construcţie specială a
cordoanelor cilindrilor. Considerăm că această construcţie asigură o prindere sigură între
cilindri şi o stabilitate mai bună în timpul procesului de deformarea aripilor decât în cazul
calibrării cu aripi complet desfăşurate şi chiar a celei cu îndoire treptată (fig.).