Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Determinarea Coeficientului Adiabatic Al Aerului Utilizand Metoda CLEMENT-DeSORMES
Determinarea Coeficientului Adiabatic Al Aerului Utilizand Metoda CLEMENT-DeSORMES
DEPARTAMENTUL DE FIZIC
LABORATORUL DE TERMODINAMIC I FIZIC STATISTIC
BN 119
2005
Cp
CV
AL AERULUI UTILIZAND METODA CLMENT-DESORMES
DETERMINAREA COEFICIENTULUI ADIABATIC =
1.Scopul lucrarii
Lucrarea are drept scop determinarea coeficientului adiabatic al aerului, presupus
gaz ideal si supus unor transformari termodinamice simple.
2.Definitii
Capacitatea calorica molara a unei substante reprezinta cantitatea de caldura
schimbata cu exteriorul de un mol din acea substanta pentru a-si varia temperatura cu un grad
dQ
C=
(1)
dT
Daca schimbul de caldura intre substanta si mediul exterior are loc la presiunea
constanta sau la volum constant, capacitatile calorice molare corespunzatoare vor fi C p ,
Cp
(2)
CV
(6)
3. Metoda lucrarii
Exista mai multe metode de determinare a coeficientului :
- metoda calorimetrica de determinare a capacitatilor calorice,
- metoda acustica-bazata pe dependenta de a vitezei sunetului n gaze, etc.
Pentru gazele ideale, vom descrie in anexa metoda propusa de Clment si Desormes.
4. Dispozitivul experimental (fig.1) consta dintr-un balon de sticla B cu capacitatea
de aprox. 20 l, prevazut la partea superioara cu un robinet R cu deschidere mare, prin care
comunica cu atmosfera si cu tubul lateral T care face legatura pe deoparte cu un manometru
cu lichid M si pe de alta parte cu pompa aspiratoare P prin intermediul robinetului r si a
tubului de cauciuc C.
Fig.1
5. Modul de lucru
Cu robinetele R si r deschise, se verifica daca presiunea aerului din balon e aceeasi cu
cea atmosferica (acelasi nivel al lichidului n ambele brate ale manometrului)
Se inchide robinetul R si cu robinetul r deschis, se aspira aer din balon cu pompa P,
apoi se nchide si robinetul r.
In acest mod s-a realizat n balon o anumita depresiune, masurata prin denivelarea
h(mm) a lichidului n ramurile manometrului-care se citeste si se noteaza. Starea aerului din
balon n acest moment:
- p1 = g (H h ),
- volumul V1 al balonului,
- T1 - temperatura camerei este starea initiala de echilibru.
Se deschide cu atentie robinetul R, pentru un timp foarte scurt; n acest mod, aerul
atmosferic patrunde peste aerul din balon comprimandu-l.
Rotirea robinetului R nu trebuie sa se faca brusc; el va fi rotit cu viteza potrivita,
ascultand suieratul provocat de intrarea aerului in balon.
Robinetul R trebuie nchis exact n clipa cnd se opreste suieratul, adica atunci cand sa terminat patrunderea aerului in balon, deci cand presiunea aerului din balon devine egala cu
presiunea atmosferica (nivelele lichidului n bratele manometrului vor fi egale).
Comprimarea brusca a aerului din balon are caracter adiabatic, deoarece pe durata
scurta a acestui proces aerul din balon nu are timp sa schimbe caldura cu peretii balonului.
Variatiile parametrilor de stare n timpul acestui proces adiabatic sunt foarte mici.
Starea de echilibru a gazului n acest moment e descrisa de valorile:
p 2 H , V2 V1 si T2 > T1 ale parametrilor de stare *
In continuare, aerul din balon incepe sa se raceasca pana ce se atinge din nou
temperatura camerei; racirea se produce la volum aproximativ constant si e nsotita de
*
Presiunea p 2 reprezinta de fapt presiunea masei totale de aer din balon, nu numai a celei existente la nceputul
comprimrii adiabatice. Volumul gazului existent initial in balon este evident mai mic dect al balonului doar n
primele momente ale intrarii gazului atmosferic
2
scaderea presiunii. Procesul de racire izocora nceteaza atunci cand presiunea indicata de
manometru se stabilizeaza, de aceasta data ntre nivelele lichidului din ramurile manometrului
existnd denivelarea h (care se citeste si se noteaza).
Starea finala de echilibru a aerului din balon va fi caracterizata de presiunea
p3 g (H h') si temperatura T1 a camerei.
Experienta se repeta de zece ori, schimband de fiecare data depresiunea h.
6. Indicatii pentru prelucrarea datelor experimentale
Cu valorile h si hmasurate de fiecare data, se calculeaza dupa relatia dedusa pe baza
metodei Clment si Desormes. Rezultatele se trec ntr-un tabel de forma:
Nr.crt.
h (mm)
h(mm)
h-h(mm)
h
h h'
ANEXA
Sa presupunem ca avem un recipient cu aer - presupus gaz ideal - la o presiune
p1 = (H - h)g unde gH e presiunea atmosferica masuraa cu un manometru cu lichid de
densitate iar gh e diferenta dintre presiunea atmosferica si cea din recipient, masurata cu
acelasi manometru. Gazul ocupa volumul V1 al recipientului si are temperatura T1 a mediului
ambiant. Daca acest gaz sufera o comprimare adiabatica, n urma careia volumul se
micsoreaza, presiunea creste la p2 = g H , iar temperatura creste si ea la T2 , ecuatia Poisson
care descrie procesul se va scrie:
T1 p11 = T2 p12
Inlocuind valorile presiunilor p1 si p 2 , ec.(7) devine:
(7)
1
T T
h
= 1 2 1
(8)
1
T2
H
1 ( 1)
T T
h
1 2 1
H
T2
(9)
de unde
T T
1
H 2 1 =
h
(10)
T2