Eval Risc

ANEXA A7.
2-1-P5 Identificarea i evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnviri

profesionale existente, stabilirea msurilor tehnice i organizatorice n vederea diminurii /
eliminrii acestora
Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA

Titlul proiectului: nva Automatica
Codul Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051
IDENTIFICAREA I EVALUAREA RISCURILOR DE

ACCIDENTARE I MBOLNVIRI PROFESIONALE
EXISTENTE, STABILIREA MSURILOR TEHNICE
I ORGANIZATORICE N VEDEREA DIMINURII /
ELIMINRII ACESTORA
Investete n oameni !
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii
Domeniul major de intervenie 2.1 Tranziia de la coal la viaa activ
Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/64051
Titlul proiectului: nva Automatica
Beneficiar: Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca
Evaluarea riscurilor privind sntatea i securitatea la locul de munc este realizat pentru
toate categoriile de posturi cuprinse n organigrama ntreprinderii. Odat riscurile identificate se
poate face pregtirea personalului utiliznd cadrul legislativ adecvat. n prezenta anex
partenerul P5 a realizat o selecie din lucrarea Evaluarea riscurilor de accidentare i
mbolnvire profesional ntocmit de Mirela Valeanu - evaluator autorizat mpreun cu
comisia format din Octavian Luchian - medic primar medicina muncii, Vasile Marinescu lucrtor desemnat S.S.M. cuprinznd componentele materialului care vizeaz profesiile de
automatist electronist, personal IT, respectiv personal TESA n general.
Lucrarea evideniaz un capitol de prezentare general n care se fac consideraii privind
ierarhizarea riscurilor funcie de valoarea lor i alocare eficient a resurselor destinate
securitii i sntii n munc. n capitolul de concluzii cnd se face evaluarea general a
riscului au fost pstrate i valorile riscurilor pentru celelalte locuri de munc de la partenerul
P5.
2. PREZENTARE LUCRARE
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in munca
in vigoare referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc
si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a
accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.
Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si / sau imbolnavirilor
profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala.
Notiunea de risc este definita in literatura de specialitate prin probabilitatea cu care
intr-un proces de munca intervine un accident sau o imbolnavire profesionala cu o anumita
frecventa si gravitate a consecintelor.
Scopul evaluarii nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoasterii situatiei reale
de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii muncii, pentru a se lua
masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date.
Metoda utilizata in prezenta lucrare permite ierarhizarea riscurilor in functie de
valoarea lor si alocarea eficienta a resurselor destinate securitatii si sanatatii in munca.
Principiul metodei consta in:

Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;
Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor;
Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului;
Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor
factorilor de risc;
Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor.
Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi
parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile
(principii incluse si in standardele europene).
Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a starii de securitate a muncii in unitati este
destul de veche dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operationale si generalizabile,
acceptandu-se unanim principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor doi parametri:
frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile.
Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru activitatile
desfasurate la S.C. IPA S.A. la locurile de munca stabilite.

Evaluarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala implica trei etape.
Etapa 1 analiza sistematica a activitatilor stabilite in scopul identificarii factorilor de
risc dependenti de cele patru componente ale sistemului de munca:
Executant;
Sarcina de munca;
Mijloacele de productie;
Mediul de munca.
Executant omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul
uman se regaseste n sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie n spatele
celorlalte componente. Astfel, att sarcina de munca, ct si mijloacele de productie sau o
parte din mediul de munca (mediul fizic) sunt concepute sau actionate de om. Sub aspectul
genezei accidentelor de munca intereseaza, dupa cum se va vedea ulterior, doar
deficientele executantului, celelalte deficiente (ale factorilor de conceptie si decizie)
regasindu-se n sistem la nivelul mijloacelor de productie, mediului si sarcinii de munca.
Sarcina de munca totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu de catre executant, pentru
desfasurarea procesului de munca;
Mijloacele de productie reprezinta totalitatea mijloacelor de munca (cladiri,
instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,
produse intermediare etc.) utilizate n procesul de productie a bunurilor materiale.
Mediul de munca reprezinta ambianta n care executantul si desfasoara activitatea.
Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spatiul de lucru,
conditiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului etc.), iar
pe de alta parte mediul social (relatiile de grup, raporturi pe orizontala si verticala etc.) mai
exact ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi
executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Procesul de munca reprezinta succesiunea n timp si spatiu a activitatilor conjugate ale

executantului si mijloacelor de productie n sistemul de munca. Pentru ca un proces de
munca sa aiba loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior sa coexiste n
spatiu si n timp si sa intre n relatie ntre ele.
Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de accidentare sau
imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului se transforma in
cauze.
Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua cauze: una
obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putind avea loc impactul intre victima si sursa care-i
afecteaza organismul. Sistemul de munca
n cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra n relatie
functionala prin intermediul sarcinii de munca.
n raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra
acestuia, n timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua
caracteristici esentiale: prezenta omului n calitate de executant si capacitatea elementelor
implica-te n realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de munca.
Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a
accidentelor de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite
ntelegerea mecanismului de aparitie a celor doua evenimente.
Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru
constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa
coexiste n spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la ntmplare, ci n virtutea unui scop
comun. Modul n care se produc interactiunile este esential pentru realizarea scopului
propus.
Daca fenomenul accidentarii si mbolnavirii profesionale este privit ca un efect
circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs
trebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se ntmpla n interiorul acestui spatiu de
circumscriere, respectiv n interiorul sistemului de munca.
n conditiile n care elementele implicate n realizarea procesului de munca
functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat
sistemul, respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul
unuia sau a mai mul-tor elemente, reprezentnd o abatere n functionarea prestabilita a
sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci la manifestarea tendintei sale de
autodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de

munca, generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale
constituente.
Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri
adecvate, rezida n chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici:
a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta
tehnica (mijloacele de productie si mediul fizic de munca).
b. Sistemul este dinamic, schimbndu-si starile sub actiunea legii timpului. Se
evidentiaza trei profiluri de stare, semnificativ distincte dupa probabilitatea producerii unor
abateri de la starea normala:
- profilul de stare cu tendinta optimizatoare;
- profilul de stare optima;
- profilul de stare involutiv.
c. Sistemul este integrat, ntelegnd prin aceasta ca modul sau de manifestare nu
este reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat sau la suma simpla
(aritmetica).
d. Sistemul este autoreglabil, adica poseda capacitatea de a folosi informatia despre
efectele actiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor abateri sau erori si
pentru perfectionarea actiunilor viitoare.
e. Sistemul de munca este determinist prin constructie si relativ aleator prin modul
concret de functionare.
Disfunctiile sistemului nu conduc ntotdeauna, obligatoriu, la vatamarea sau
modificarea starii de sanatate a organismului uman. Pentru ca sa se produca un astfel de
efect este necesar sa se constituie un lant cauzal, a carui ultima veriga este ntlnirea dintre
victima si agentul material care o lezeaza. Acest lant este alcatuit din factori (nsusiri,
stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munca,
care constituie cauze potentiale de accidentare si/sau mbolnavire profesionala,
respectiv factori de risc de accidentare si/sau mbolnavire profesionala (prescurtat
factori de risc). De regula, factorii de risc reprezinta abateri de la normal ale starii sau
modului de functionare al elementelor sistemului de munca.
Factorii de risc n sistemul de munca
Din cele aratate anterior rezulta ca spatiul de manifestare al factorilor de risc este
procesul de munca.
Pentru evidentierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor
accidentogene si ale abaterilor posibile la nivelul fiecarei componente a sistemului.
Factorii de risc proprii executantului
Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru
ndeplinirea sarcinii de munca reprezinta ntotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai
multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:
- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;
- erori de decizie;
- erori de executie;
- erori de autoreglaj.
Eroarea executantului se concretizeaza ntr-un comportament inadecvat din punctul
de vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analiznd
posibilitatile de eroare ale executantului n raport cu celelalte elemente ale sistemului de
munca rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de
munca.
Factorii de risc proprii sarcinii de munca
La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de
accidentare sau mbolnavire profesionala:
- continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca n raport cu scopul
sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee
gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);
- sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv
necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.
Analiznd aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii
de munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a
locului de munca.
Factorii de risc proprii mijloacelor de productie
Analiznd mijloacele de productie n raport cu executantul, rezulta lista de factori de
risc din ANEXA 1.
Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot
mani-festa sub urmatoarele forme:
- factori de risc mecanic, a caror actiune consta n eliberarea brusca, necontrolata si
contraindicata, a energiei cinetice incorporate n mijloacele de productie sau n parti ale
acestora;
- factori de risc termic, n cazul carora pericolul potential este dat de actiunea
energiei termice incorporate n mijloacele de productie la contactul sau manipularea
acestora de catre executant;
- factori de risc electric, la care pericolul consta n posibilitatea contactului direct sau
indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;
- factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice
nocive sau potential accidentogene ale substantelor utilizate n procesul de munca;
- factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential
accidentogena, n functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor
utilizate n procesul de munca.
Factorii de risc proprii mediului de munca
Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau
intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,
radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate
(suprasolicitare fizica).
Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezultat
este suprasolicitarea executantului.
Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, n raport cu actiunea lor negativa,
generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista
generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca.
Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare n sistemul de munca
Prin transformarea din posibilitate n realitate, actiunea factorilor de risc devine un
pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea uneia sau a mai
multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n cazul producerii unor
asemenea evenimente, nseamna ca factorii de risc s-au constituit n cauze (reale) de
accidentare sau mbolnavire profesionala.
Nu este nsa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. n anumite
conditii, diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului
uman, astfel nct un factor de mbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers.
De exemplu, pna la un anumit nivel zgomotul este factor de mbolnavire producnd
afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce nsa
la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui
semnal tehnologic important, determinnd implicit o reactie accidentogena a executantului.
Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o
mbolnavire profesionala, n functie de agentul transportat care este emanat n mediul de
munca prin fisura.
n legatura cu delimitarea n factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea
are la baza si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc n
sistemul de munca: variatii sau stari.
Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bruste
ale elementelor implicate n realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice
accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se
rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de
oprire, executantul se mpiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.
Starile sunt nsusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de
produc-tie cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le ntlnim mai ales n etiologia
bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin
caracterul ei relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare,
care poate conduce nsa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale.
Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o
variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate
conduce la accidentare.
n anumite cazuri, starile se pot transforma n variatii; prin cresterea brusca a
intensitatii, starile pot deveni variatii accidentogene. n ultima instanta, nsa, aceasta
transformare este ea nsasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de
munca reprezinta, n mod normal, un factor de mbolnavire deoarece afecteaza analizorul
vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate
provoca nsa un accident, prin orbirea directa a executantului.
n ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca n
a-numite conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De
exemplu, prezenta gazelor explozive rezultate n mod permanent din procesul tehnologic n
atmosfera locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita
de explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei
conducte reprezinta o variatie; n conditiile n care prin conducta circula un agent nociv, care
se raspndeste si se mentine n atmosfera continuu, nseamna ca variatia a generat o stare.
Un alt criteriu de clasificare util n analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:
- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai
mijloacelor de productie si mediului (fizic) de munca;
- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si
sarcinii de munca.
n functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca
sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:
-
principali, prin a caror suprimare se elimina n mod cert posibilitatea producerii
vatamarii organismului;
-
secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare
nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau mbolnavirii.
Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman

Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea sau diminuarea
uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n
primul caz survine un accident de munca, iar n al doilea, o boala profesionala.
n prezent, n functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri
de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice nsa,
legislatia din diverse tari limiteaza n mod conventional numarul bolilor considerate
profesionale. n functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot
fi:
- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
- boli de iradiere;
- boli prin expunere la temperaturi nalte sau scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii;

- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
- alergii profesionale;
- dermatoze profesionale;
- cancerul profesional;
- boli infectioase si parazitare;
- boli prin suprasolicitare;
- alte boli.
Relatia factori de risc cauze
Potrivit conceptiei deterministe, n realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fost
provocat de o cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rndul sau alte
efecte. Realitatea nconjuratoare ntr-o continua transformare se prezinta deci ca o
multitudine de nlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta
momentele finale - efectele - unor nlantuiri cauzale nedorite.
n paragrafele anterioare am aratat ca n sistemul de munca exista anumiti factori
(nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului
care, n anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit
prescurtat acesti factori de risc de accidentare si mbolnavire profesionala factori de risc. Ei
constituie deci cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.
n momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale
factorii de risc - se transforma n cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.
Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze)
re-prezinta factori (nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat
accidentul sau boala profesionala.
n continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirile
aparnd doar n raport cu momentul n care se analizeaza vis--vis de producerea leziunii.
De regula, nainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, cnd
posibilitatea s-a transformat n realitate, de cauze.
Dinamica fenomenelor de accidentare si mbolnavire profesionala
Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze,
una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre
victima si agentul material care i afecteaza organismul.

Mentinndu-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa
ai-ba loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv,
propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, nsa,
aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate lanturi cauzale.
Cunoasterea nlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece
ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs n situatii similare, precum si de stabilire
a masurilor de prevenire.
Prin urmare, dinamica accidentarii n munca poate fi descrisa ca o nlantuire de
cauze - efecte, indiferent ca este analizata n stadiul de potentialitate sau dupa
produce-rea evenimentului, care se deruleaza n cursul realizarii procesului de munca. La
un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe n timp de momentul
producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea n functiune a sistemului
de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea
leziunii.
n dinamica producerii accidentului, cauzele se nlantuie si se mbina din
"amonte" spre "aval", distingndu-se din acest punct de vedere doua modalitati de
legaturi:
-
nlantuirea lineara a cauzelor, astfel nct cauza din "aval" constituie efectul cauzei
din "amonte" si, la rndul ei, cauza efectului care i succede n aval;
-
mbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se
constituie ntr-o cauza situata n "aval" fata de acestea, si care, la rndul sau, poate
determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.
n orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor
legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta
pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte
doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt
cele a caror anihilare ntrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru
producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se mbina cu cauzele principale,
contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este
obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,
n sensul producerii efectului.
n dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :
a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care ncepe cu cauza situata cel mai
aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:

- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel nct pericolul nu poate fi
sesizat dect daca este urmarit n mod special;
- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;
- de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului att de catre executant,
ct si de catre factorii de decizie;
b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta n nlantuirea si
mbinarea mai multor cauze, genernd cauza finala; caracteristicile fazei sunt:
- are loc nlantuirea si mbinarea mai multor cauze, ntr-un interval scurt de timp;
- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;
- exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interveni
pentru prevenirea leziunii;
c) faza a III-a: producerea leziunii, faza n care actioneaza cauza finala:
- este faza definitorie a accidentului;
- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic
ambiant, care provoaca leziunea prin mbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;
- se produce ntr-un timp foarte scurt, astfel nct singurele posibilitati de a actiona
sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.
n raport cu locul lor n dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de
cauze: initiale, intermediare si finale, iar n functie de efectul produs: cauze directe,
respectiv cauza finala al carui efect este nsasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o
alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt ntotdeauna
indirecte; cu ct sunt mai n amonte fata de momentul producerii accidentului, cu att ofera
posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.
Practica a dovedit ca exista situatii n care identificarea tuturor cauzelor din interiorul
unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facnd
abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor
implicate n realizarea procesului de munca si au originea n afara sistemului de munca si
nainte de constituirea si intrarea sa n functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea
sau executarea mijloacelor de munca).
n consecinta, n modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa n
spatiu si timp, incluznd si deficientele generate n etapele de conceptie, proiectare si
executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de
munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.

Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei
caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare":
a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut n vedere, ea revenind
altor sisteme de munca, distincte.
b) n general, nu exista posibilitatea de stabilire, n momentul constituirii lor ca
deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.
c) n cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza
- efect; unei singure deficiente i pot corespunde efecte diferite, n functie de caracteristicile
celorlalte elemente mpreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.
n baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra ntr-un sistem de
munca elementele implicate n realizarea unui proces de munca le vom desemna ca
substrat cauzal al accidentelor de munca.
Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot
des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal.
n cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza ntr-un comportament
riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rndul sau,
aceasta este caracterizata de o serie de variabile, att cvasistatice (cum sunt aptitudinile,
experienta), ct si de moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente
sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces de munca, si care apar nainte ca
individul sa participe la realizarea acestuia.
Att un nivel corespunzator n raport cu sarcina de munca al cunostintelor si
deprinderilor profesionale, ct si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale
elementului "executant" care, desi iau nastere n afara sistemului de munca, genernd un
factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca.
Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente
relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. n
consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora n afara celor de natura factorilor
de risc.
Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra n sistemul de
munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si
proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .
Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, n cazuri foarte rare, limitelor
atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea,
daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri
intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu
sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii n timp a
efectelor lor.
n cele mai multe cazuri este vorba nsa de vicii ascunse, generate de greseli de
conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele
obisnuite.
Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de
munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.
Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime,
materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.
Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra n discutie ca
fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. n
cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si n cazul mijloacelor de
productie.
Lund n considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii
accidentarii, alegndu-se ca punct de plecare momentul n care ncepe formarea, respectiv
conceptia elementelor sistemului de munca. n consecinta, vom distinge doua faze ale
dinamicii producerii unui accident de munca:
- Prima se desfasoara n afara sistemului de munca n care are loc evenimentul,
anterior constituirii acestuia, respectiv n etapele de conceptie/formare, proiectare si
executie a elementelor sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si consta n
aparitia unor deficiente de natura substratului cauzal; ofera posibilitatea stabilirii si aplicarii
celor mai eficiente masuri de prevenire.
- Cea de a doua faza se deruleaza n interiorul sistemului de munca, din momentul
constituirii si intrarii acestuia n functiune, pna la ntreruperea sa prin accident. Ea se
manifesta ca o nlantuire de cauze - efecte, care reprezinta materializarile actiunii factorilor
de risc existenti n sistem, si parcurge trei subfaze: constituirea situatiei de accidentare,
desfasurarea situatiei si producerea leziunii.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul S.C. IPA
S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal
existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente (accidentesi/sau boli
profesionale inregistrate).
Etapa 2 stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile

identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident
de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare a
nivelului de risc.
Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de
diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca. Gravitatea consecintelor
impactului asupra executantului se incadreaza in sapte clase de gravitate: neglijabil
consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 - 45 zile, 45 180 zile,
invaliditate gradul III, II, I si deces.
In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzibila
posibila.
Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este asimilata dupa
standardele Uniunii Europene.
Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte
frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de persoane
expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o perioada
determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului de munca (activitate)
evaluat.
Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte linii si sase
coloane clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime previzibile.
Etapa 3 Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe baza
formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare activitate analizata se
calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati.
Formula de calcul al nivelului de risc global este:
n
Nr =
Ri X ri
ri
i=1
n
i=1
unde:
- Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;
- ri: rangul factorului de risc i;
- Ri: nivelul de risc pentru factorul i;
- n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe scala de incadrare a
nivelurilor de risc / securitate, constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre
nivelurile de risc si securitate.

Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii tuturor
riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestora
asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor
sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a fiecarui risc.
Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca,
documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.
Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un
nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita
desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea
accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5
peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea
acestuia.
Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru
fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de
masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de
diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat.
Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accidentelor
si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului
asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a
muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca
acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii
accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita
la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea securitatii si
sanatatii in munca.
3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1

TESA
3.1.1 PROCESUL DE MUNCA
Executantul se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de

date, folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator. Colaboreaza cu
utilizatorii de sisteme informatice din cadrul societatii .
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru n
domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit
si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamentele de munca folosite sunt:
Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

Imprimanta;
Fotocopiator;
Fax;
Scaner;
UPS;
Valori monetare;
Seif;
Telefon;
Accesorii de birotica / papetarie;
Foarfeca, cuter;
Mobilier specific de birou.
Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:
Dozator apa;
Aparat filtru pentru cafea;
Frigider.
Mijloace de protectie:
Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

Extinctor;
Materiale igienico-sanitare.
B. SARCINA DE MUNCA
Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind sistemul
informatic pus la dispozitie de catre angajator;
Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice;
Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
Prelucreza, indosariaza si arhiveazatoate documentele societatii asigurand
accesibilitatea ulterioara la informatii;
Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia sunt preluati
de persoanele de contact din cadrul companiei;
Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau cazare si de
emiterea corecta a acestora;
Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul departamentului;
Programeaza si participa la sedinte;
Implementeaza simentine o corecta administrare a diferitelor programe sau
documente ce tin de fluxul departamentului de care apartine;
Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei;
Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in
vederearealizarii obiectivelor propuse;
Organizeaza, coordoneaza si realizeaza ntregul proces de recrutare si selectie de
personal pentru posturile vacante;
Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;

Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si procedurilor stabilite
de companie la nivel global;
Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de competenta si
latura profesionala a activitatilor realizate de acestia;
Coordoneaza simentine intr-un mod corect si eficient dosarele angajatilor,
inregistrarea acestora in baza de date folosita de companie;
Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de recompensarea al
angajatilor conform performantei in serviciu, sub supravegherea Directorului de
Resurse Umane;
Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor companiei;
Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii medicale, de
asigurari de viata, furnizorii de servicii de personal si de salarizare, pe baza
contractelor incheiate intre companie si acestia;
Primeste si da comunicari;
Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau situatii cerute
de diverse foruri;
Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati;
Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea indeplinirii
obiectivelor macroeconomice si cele organizationale;
Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non-guvernamentale si alte
organizatii privind prestari reciproce de servicii;
Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora;
Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni;
Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din fonduri locale si
de stat;
Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le depune la
Administratia Financiara;
Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati;
Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe departamente;
Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate;
Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale,
conform prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a acestei activitati;
Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati bancare,
furnizori, etc.;
Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare;
Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii si institutiile
statului;
Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii;
Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii;
Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca suport n
luarea deciziilor;
Asigura interfata in relatiile cu clientii;
Desfasoara operatiuni de caserie;
Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii documentatiei specifice
societatii, la institutiile statului si la diverse unitati comerciale;
Respecta normele de conduita si procedurile interne;
Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de
prevenire si stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului,
prevazute de reglementarile si normele legislative in vigoare;
La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si
instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa
postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA cat si in
trafic;
Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a
aerului conditionat;
Este asigurata ergonomia locului de munca;
Iluminatul este mixt si suficient;
Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;
Incaperea este curata;
Pardoseala este neteda, nealunecoasa;
Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de

munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la
parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a
mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si
sanatate in munca;
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;
Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
Comunicari si actiuni accidentogene ;
Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de
oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si
narcotice) ;
Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager);
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in
locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele
de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n care acest lucru nu este
permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;
Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la parcurgerea pedestr a
traseelor n perimetrul exterior;
Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de
munca ,cu instruire incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor
ergonomice;
Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea
acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;
OMISIUNI
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

munca;
Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra
defectiunilor aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii
de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n
pozitia asezat;
Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata
videoterminalelor;
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia

scapulo-humerala si articulatia pumnului;
Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;
Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;
SUPRASOLICITARE PSIHICA
Ritm mare de munca;

Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati,
relatii neprincipiale intre membrii colectivului);
Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
Monotonia muncii;
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual;
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor
de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
FACTORI DE RISC TERMIC
Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt

preparate fierbinti;
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in
trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;
Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent
neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;
Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia
de mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;
FACTORI DE RISC CHIMIC
Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
Calamitti naturale (surprinderea n incint de ctre seism);
Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor
in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;

Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

deplasare.
UNITATEA:
S.C. IPA S.A.
NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99
SECTIA(DEPARTAMENT):
TEHNICO-ADMINISTRATIV
3.1.4
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
FISA NR.1
LOCUL DE MUNCA:
TESA
COMPONENTA
SISTEMULUI DE MUNCA
EXECUTANT
FACTORI DE RISC
IDENTIFICATI
ACTIUNI GRESITE
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR

DE RISC(descriere,parametri)
DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
Neamtu Mariana - Intervievat
CONSECINTA
MAXIMA
PREVIZIBILA
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie

initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o
alt manier dect prevederile procedurale sau cele
DECES
cuprinse in instructiunile specifice postului din care
sa rezulte stari periculoase sau nocive;
2.Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea
ITM 45-180 zile
pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul
exterior ;
3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului de lucru si a mijloacelor de
DECES
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a
DECES
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in
DECES
munca;
6.Parasirea locului de munca fara acordul
DECES
conducatorului locului de munca;
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor
DECES
existente;
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
DECES
CLASA DE CLASA DE
GRAVITATE FRECVENT
A
NIVEL
PARTIAL
DE RISC
9.Comunicari si actiuni accidentogene ;

10.Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor
alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau
dup administrarea unor medicamente (sedative
halucinogene si narcotice) ;
11.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in
calitate de pasager);
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
13.Nerespectarea instructiunilor specifice de
electrosecuritate;
14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari
aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis
in apropierea agentilor chimici inflamabili;
16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
ITM 3-45 zile
ITM 3-45 zile
DECES
DECES
17.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale,

santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n
DECES
perimetrul exterior;
18.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta n domeniul securitatii si
DECES
sanatatii n munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului
ITM 45-180 zile
de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;
20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
EXECUTANT
OMISIUNI
21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor

monetare manipulate cat si expunerea acestora in
public fara a se asigura asupra riscurilor;
22.Neefectuarea in timp util a unor operatii
indispensabile securitatii si sanatatii in munca;
23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai

echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute
DECES
in timpul lucrului;
24.Lucrul n conditii de neconformitate cu
CONTINUT
specifice: nemarcarea tensiunii de
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementrile
DECES
lucru
pe
unele
prize
de curent electric, lipsa truselor
R
medicale omologate;
SUPRASOLICITARE
25.Suprasolicitari
ale articulatiilor dorso-lombare
SARCINA DE MUNCA FIZICA
(efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; ITM 45-180 zile
26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere
INV gr.III
indelungata in fata videoterminalelor;
27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile
articulatia pumnului;
28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor
ITM 3-45 zile
interfalangiene;
29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor
ITM 3-45 zile
prelungite;
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE
30.Ritm mare de munca;
ITM 3-45 zile
PSIHICA
31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere
ITM 3-45 zile
mare;
32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii
DECES
neprincipiale intre membrii colectivului);
33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
34.Monotonia muncii;
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
MECANIC
DECES
NEGLIJABILE
35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la

utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor
ITM 45-180 zile
tehnice din dotare;
36.Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate
ITM 3-45 zile
incorect sau la manipularea manual;
37.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi
periculoase (nteptoare, tioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii ITM 3-45 zile
activitatii;
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC
TERMIC
FACTORI DE RISC
ELECTRIC
FACTORI DE RISC
CHIMIC
FACTORI DE RISC
FIZIC
38.Lovire de ctre mijloacele de transport auto la

deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si
DECES
sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de
traseu;
39.Accidente rutiere datorate: autoblocarii
functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frnare a autoturismului n mers,
DECES
exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri
(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;
40.Deterioararea accidentala a echipamentului
individual de protectie cat si a mijloacelor de
DECES
protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
41.Deteriorarea accidentala a echipamentelor
DECES
tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;
42.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu
DECES
avionul;
43.Ardere, oparire cauzate de caderea
(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate ITM 45-180 zile
fierbinti;
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in
timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in
DECES
timpul coliziunilor dintre autoturisme;
45.Incendii provocate de izolatii electrice
DECES
necorespunzatoare;
46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;
47.Electrocutare prin atingere direct la atingerea
accidental a unor ci de curent neprotejate sau
aflate accidental sub tensiune ;
48.Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de
mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;
49.Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici,
diluant, pasta corectoare;
50.Calamitti naturale (surprinderea n incint de
ctre seism);
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor
din arhiva unitatii ;
DECES
DECES
DECES
ITM 3-45 zile
DECES
NEGLIJABILE
MEDIUL DE MUNCA
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC
CHIMIC
FACTORI DE RISC
BIOLOGIC
52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul

defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea
geamurilor si a usilor;
53.Prezenta in zone cu potential pericol de
explozie(statie carburanti);
54.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)
prezente pe traseele exterioare de deplasare.
ITM 3-45 zile
DECES
DECES
Locul de munca nr.1

Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71
54
Ri X ri
Nrgi =
i=1
54
ri
i=1
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1)

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1
2.71
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de munca nr.1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt.
Denumirea factorului de risc
Nivel
partial de
risc
F6
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa

neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect
prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n
incinta sau n perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
tehnice din dotare;
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
lucru si de securitate si sanatate in munca;
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
de munca;
F7
F8
F9
F10
Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice,

ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea
unor medicamente (sedative
F1
F2
F3
F4
F5
F11
F12
F13
F14
F15
2
3
3
3
3
Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in

Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,
prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol
temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme

improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost
prevazut echipamentul din fabricatie;
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) n locuri n
care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici
inflamabili;
3
3
F16
F17
Cdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc. la

parcurgerea pedestr a traseelor n perimetrul exterior;
F19
Repartizare executant cu pregatire profesionala

necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire
incompleta n domeniul securitatii si sanatatii n munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de
munca;
Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara
respectarea regulilor ergonomice;
F20
F18
2
1
F27
Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare

manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se
asigura asupra riscurilor;
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile
securitatii si sanatatii in munca;
Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul
lucrului;
Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile
specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de
curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static)
lucrul preponderent n pozitia asezat;
Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata
in fata videoterminalelor;
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special
articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;
F28
F29
Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;
F30
Ritm mare de munca;
F31
F32
Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre

sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii
colectivului);
F33
F34
Monotonia muncii;
F35
Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea

usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;
Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau
la manipularea manual;
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase
(nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul
desfasurarii activitatii;
Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe
traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.
accidente de circulatie de traseu;
F21
F22
F23
F24
F25
F26
F36
F37
F38
3
3
3
3
2
2
1
1
1
3
F41
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii

mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a
autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de
protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut
echipamentul tehnic;
Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare
sau a aparaturii electrocasnice;
F42
F43
Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor

recipienti in care sunt preparate fierbinti;
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii
autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre
autoturisme;
F45
F46
F39
F40
F44
3
3
F49
Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a

unor ci de curent neprotejate sau aflate accidental sub
tensiune ;
Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea accidentala
a legaturilor la instalatia de mpmntare a unor echipamente
tehnice electrice;
Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta
corectoare;
F50
F51
Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva

unitatii ;
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a
aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie
carburanti);
Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe
traseele exterioare de deplasare.
F47
F48
F52
F53
F54
3
3
1
1
3
3
3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU

LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce
l ncadreaza n categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 1, din care se observa ca din totalul
de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse n limita de acceptabilitate. n ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
42.59% - factori proprii executantului;
20.37% - factori proprii sarcinii de munca;
27.78% - factori proprii mijloacelor de productie;
9.26% - factori proprii mediului de munca;
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
Locul de munca nr.1

IT
Executantul este responsabil cu implementarea de sisteme informatice cat si

intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza dotarea cu
tehnica de calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic utilizatorilor de programe
informatice din cadrul companiei;

Imprimanta;
Fotocopiator;
Fax;
Scaner;
Telefon;
Foarfeca, cuter;
Retroproiector;
Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si electrica, chei
fixe si dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea, ciocan de lipit );
Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere, firewall-uri,
modemuri analogice si digitale;
Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele;
Cabluri, mufe, etc.;
Ghilotina hartie;
UPS;
KVM;
Dozator apa;
Frigider.
Trusa medicala de de accordare a primului ajutor;

Extinctor;
B. SARCINA DE MUNCA
Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul
Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor instalate in toate
unitatile teritoriale;
Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii;
Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice implementate;
Asigura mentenanta retelei de calculatoare ;
Urmareste exploatarea tehnicii de calcul n reteaua locala de calculatoare conform
conditiilor normative adecvate;
Propune masuri de optimizare a exploatarii tehnicii de calcul si a retelei locale de

calculatoare;
Primeste sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul;
Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor;
Service tehnica de calcul imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea catre firma
care se ocupa de depanarea acestora reinstalarea sistemelor de calcul n retea
dupa depanare;
Remediaza defectiuni la servere verificare, constatare, schimbare hard discuri (
salvarea datelor );
Administrare servere acces la servere de la distanta, configurari pe servere, UP
date programe ( fisiere );
Cablari asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori, cablarea
propriuzisa, instalare prize de retea, cablu de retea, Patch panel, switch-uri,
conectare statie de lucru si server, conectare Router, verificare functionalitate;
Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si accesului la
baza de date, a disciplinei n retea;
Raspunde de ntretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a bazelor de
date, comunicatii n retea si transmiterii informatiei pe mediu magnetic spre interiorul
directiei si n relatie cu alte subunitati, indifferent daca ntretinerea se efectueaza
direct sau prin intermediar;
Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, n conformitate cu
instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea aplicatiei, concordanta
cerintelor cu resursele, pregatirea programului ce exploateaza aplicatia, asigurarea
asistente intensive pe perioada de experimentare si n exploatarea incipienta;
ntocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul de
ncarcare a tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a tehnicii de calcul,
asigurnd implementarea lor.
Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor n exploatare, propune
solutii sau perfectionari, analizeaza mpreuna cu celelalte compartimente functionale
noi cerinte de activitati informatizate;
Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii pe criterii de ncarcare
optima a configuratiilor de calcul;
Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de informatizare din
societate;
Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ de

exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor specifice;
Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru beneficiari;
Organizeaza si urmareste lucrarile de ntretinere si reparare a echipamentului de
calcul din dotarea societatii;
Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din dotare si de
implementarea n sistemele de retele a programelor de aplicatii specifice;
Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului de serviciu;
Mentine curatenia la locul de munca;
Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea impotriva incendiilor;
Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si cele privind
apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul societatii;
Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident;
Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice;
Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului de munca,
pentru care are pregatirea necesara si pentru care este autorizat si instruit.
C. MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA cat si in
trafic;
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute n sarcina de

munca sau de o alta maniera dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectie
de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective);
Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din
dotare;
Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a
materialelor utilizate;
Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;
Comunicari si actiuni accidentogene;
sanatate in munca;
Supraaprecierea limitelor personale;
Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;
Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la
parcurgerea pedestra a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior;
Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative,
halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare;
Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva

caderilor necontrolate;
permis;
Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora;
Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant (in calitate de pasager);
Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau
neomologate);
Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara
asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune;
Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;
Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor
operatii;
ergonomice;
OMISIUNI
Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a echipamentului individual
de lucru sau a mijloacelor de protectie specifice;
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii;
B. SARCINA DE MUNCA


videoterminalelor;
Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte
grele si/sau aplecari si ridicari repetate ;
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul preponderent n pozitia asezat;
Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;
Ritm mare de munca;

Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau
extrem de complexe;
Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a
echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de
echipamente in timpul montarii- demontarii si intretinerii;
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (ntepatoare, taioase,
alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate

fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate;
electrocasnice;
domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;
Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de
curatare si intretinere;


neprotejate sau aflate accidental sub tensiune;
Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia de
mpamntare in contact cu un bun conductor electric;

Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA

Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului
conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;
Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);

deplasare.
UNITATEA:
S.C. IPA S.A.
IT
3.3.4
FISA NR.3
LOCUL DE MUNCA:
IT
COMPONENTA
SISTEMULUI DE MUNCA
EXECUTANT
FACTORI DE RISC
IDENTIFICATI
ACTIUNI GRESITE


ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
Gheorghe Matei - Intervievat
CONSECINTA
MAXIMA
PREVIZIBILA

initiativa neprevazute n sarcina de munca sau de o
DECES
alta maniera dect prevederile procedurale sau
cele cuprinse in instructiunile specifice postului;
echipamentului individual de protectie de lucru si a
DECES
mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele
colective);
3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea
necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din
DECES
dotare;
DECES
5.Manipulare si transport defectuos a
echipamentului tehnic din dotare cat si a
ITM 45-180 zile
materialelor utilizate;
CLASA DE CLASA DE
GRAVITATE FRECVENT
A
NIVEL
PARTIAL
DE RISC
6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;
DECES

DECES
DECES
9.Comunicari si actiuni accidentogene;
DECES

munca;
DECES
11.Supraaprecierea limitelor personale;
DECES
12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor

existente;
DECES
ITM 3-45 zile
14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin

ITM 45-180 zile
pedestra a traseelor n incinta sau n perimetrul
exterior;
15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a
medicamentelor (sedative, halucinogene si
DECES
narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
DECES
electrosecuritate;
17.Transport de materiale in volum mare ce poate
DECES
acoperi raza vizuala de deplasare;
18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prin
neasigurarea acestora impotriva caderilor
DECES
necontrolate;
DECES
aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis;
20.Interventii la componente de masini in miscare in
DECES
timpul functionarii acestora;
21.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant
DECES
(in calitate de pasager);
22.Utilizare de aparate de masura si control care nu
DECES
corespund (defecte sau neomologate);
23.Interventii la echipamente tehnice fara
deconectarea de la reteaua electrica si fara
DECES
asigurarea masurilor care sa previna punerea
accidentala sub tensiune;
24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;
DECES
25.Succesiunea gresita a operatiilor / operatii,

reguli, procedee gresite / absenta unor operatii;
DECES
ITM 3-45 zile

ITM 45-180 zile
DECES
DECES
30.Omiterea utilizarii echipamentului individual de
EXECUTANT
OMISIUNI
protectie, a echipamentului individual de lucru sau a
DECES
mijloacelor de protectie specifice;
DECES
indispensabile securitatii muncii;
DECES
in timpul lucrului;
CONTINUT
specifice: nemarcarea tensiunii de
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementrile
DECES
lucru
pe
unele
prize
de curent electric, lipsa truselor
R
medicale omologate;
34.Suprasolicitarea
articulatiilor membrelor
superioare
in
special
articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile
FIZICA
INV gr.III
36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin
manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau
ITM 45-180 zile
aplecari si ridicari repetate ;
ITM 3-45 zile
interfalangiene;
38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare

39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor
lungi in calitate de pasager;
PSIHICA
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
MECANIC
ITM 45-180 zile
ITM 3-45 zile
ITM 3-45 zile

DECES
DECES
43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt

cu grad de raspundere mare sau extrem de
ITM 3-45 zile
complexe;
44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la
utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice,
dispozitive, accesorii sau scule actionate manual
ITM 45-180 zile
sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si
intretinerii;
periculoase (ntepatoare, taioase, alunecoase,
ITM 3-45 zile
abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;
ITM 3-45 zile
47.Cadere libera de materiale sau echipament
tehnic de la cotele superioare amplasate fara
DECES
asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate;
DECES
DECES
DECES
sediul societatii S.C. IPA S.A. accidente de
circulatie de traseu;
51.Autodeclansari, porniri accidentale ale
echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si
DECES
intretinere;
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
MEDIUL DE MUNCA
MEDIUL DE MUNCA
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC
TERMIC
FACTORI DE RISC
ELECTRIC
FACTORI DE RISC
CHIMIC
FACTORI DE RISC
FIZIC
FACTORI DE RISC
CHIMIC
FACTORI DE RISC
BIOLOGIC

DECES
necorespunzatoare;
fierbinti;
DECES
aflate accidental sub tensiune;
DECES
DECES
57.Potential electrostatic la deteriorarea

accidentala a legaturii la instalatia de mpamntare
DECES
in contact cu un bun conductor electric;
58.Lucrul cu substante iritante, toxice lipici,
ITM 3-45 zile
DECES
ctre seism);
60.Curenti de aer favorizati de deschiderea
geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de
ITM 3-45 zile
evacuare a aerului conditionat cat si in timpul
interventiilor in camera tehnica a serverelor;
61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor NEGLIJABILE
activitati;
62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie
DECES
(statie carburanti);
DECES
Locul de munca nr.3

63
Ri X ri
Nrgi =
i=1
63
ri
i=1
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1)

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1
2.75

Locul de munca nr.3
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt.
Nivel
partial de
risc
F5

neprevazute n sarcina de munca sau de o alta maniera
dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului;
individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din
dotare (inclusiv cele colective);
Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a
Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din
dotare cat si a materialelor utilizate;
F6
Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;
F7

de munca;
F9
Comunicari si actiuni accidentogene;
F10

F11
Supraaprecierea limitelor personale;
F12
Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;
F13
F1
F2
F3
F4
F8
F14
F15
Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,

prin mpiedicare la parcurgerea pedestra a traseelor n
incinta sau n perimetrul exterior;
Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor
(sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de
oboseala avansata;
3
3
3
2
2
3
F16
F17
Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza

vizuala de deplasare;
Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea
acestora impotriva caderilor necontrolate;
F18

care acest lucru nu este permis;
Interventii la componente de masini in miscare in timpul
functionarii acestora;
Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant (in calitate de
pasager);
Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund
(defecte sau neomologate);
Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la
reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna
punerea accidentala sub tensiune;
F24
Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;
F25
Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee

gresite / absenta unor operatii;
F26
F27
F36

munca;
Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a
echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de
protectie specifice;
securitatii muncii;
lucrului;
Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de
materiale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ;
F37
F38
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare lucrul

preponderent n pozitia asezat;
Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in
calitate de pasager;
F19
F20
F21
F22
F23
F28
F29
F30
F31
F32
F33
F34
F35
F39
3
3
3
3
3
3
3
3
1
2
2
F40
Ritm mare de munca;
F41

colectivului);
F42
F43
F51
Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de

raspundere mare sau extrem de complexe;
Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de
acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau
scule actionate manual sau de echipamente in timpul montarii
demontarii si intretinerii;
(ntepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul
Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la
manipularea manual;
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele
superioare amplasate fara asigurarea mpotriva deplasarilor
necontrolate;
traseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A.
Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in
timpul activitatilor de curatare si intretinere;
F52
F53

tensiune;
tehnice electrice;
F44
F45
F46
F47
F48
F49
F50
F54
F55
F56
F58
Potential electrostatic la deteriorarea accidentala a legaturii

la instalatia de mpamntare in contact cu un bun conductor
electric;
Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, diluant, pasta
corectoare;
F59
F57
1
1
3
3
3
3
3
3
3
3
1
3
F60
Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor,

de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in
dreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in
timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;
F61
Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;
F62
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie

carburanti);
F63


Locul de munca nr.3

AUTOMATIST ELECTRONIST
Executantul se ocupa de redactarea , documentarea si elaborarea

proiectelor de cercetare cerute de beneficiari.Totodata acesta se ocupa de realizarea
prototipurilor, de punerea lor in functiune cat se de testare acestora.

Imprimanta;
Fotocopiator;
Fax;
Scaner;
Floter;
UPS;
Boxe;
Telefon;
Foarfeca, cuter;
Letcon;
Trusa scule electro-mecanice;
Sfic;
Cleste sertizare;
Liza;
Carucior marfa;
Dozator apa;
Frigider.
Trusa medicala de acordare a primului ajutor;
Extinctor;
B. SARCINA DE MUNCA
Realizeaza documentarea privind proiectul de cercetare;
Elaboreaza documentatia necesara realizarii proiectului;
Gaseste si stabileste solutia tehnica pentru fiecare proiect;
Realizeaza modele si prototipuri;
Monteaza echipamentul tehnic;
Pune in functiune modele si prototipuri;
Efectueaza teste pe modele si prototipuri
Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrareade date,folosind sistemul
Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
Prelucreza, indosariaza si arhiveazatoate documentele societatii asigurand
accesibilitatea ulterioara la informatii;
Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si

instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa
postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea la birou, n interiorul incintelor IPA, in aer liber
cat si in trafic;
Apar variatii de temperatura in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturi extreme generate de fiecare anotimp;
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice;
In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor specifice de mediu
locului unde se deplaseaza.
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de
munc sau de o alt manier dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin mpiedicare la
parcurgerea pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a
mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
sanatate in munca;
Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice, ntr-un stadiu avansat de
oboseala sau dup administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si
narcotice) ;
Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in calitate de pasager);
permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;
ergonomice;
OMISIUNI
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

munca;
B. SARCINA DE MUNCA

Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) lucrul preponderent n

pozitia asezat;
videoterminalelor;
Ritm mare de munca;

Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
electrocasnice;
Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din
echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele
fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate
fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le
beneficiari);

Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in
trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;


neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;
Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor
in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturile extreme generate de anotimp;
Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari);

Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);
Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate, pulberi
pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul deplasarilor la beneficiari);

deplasare.
UNITATEA:
S.C. IPA S.A.
TEHNICO-ADMINISTRATIV
3.8.4
FISA NR.8
LOCUL DE MUNCA:
COMPONENTA
SISTEMULUI DE MUNCA
EXECUTANT
FACTORI DE RISC
IDENTIFICATI
ACTIUNI GRESITE


ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator
autorizat
Petre Visu - Intervievat
CONSECINTA
MAXIMA
PREVIZIBILA

initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o
alt manier dect prevederile procedurale sau cele
DECES
cuprinse in instructiunile specifice postului din care
sa rezulte stari periculoase sau nocive;
2.Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
ITM 45-180 zile
pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul
exterior ;
echipamentului de lucru si a mijloacelor de
DECES
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a
DECES
DECES
munca;
DECES
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor
DECES
existente;
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
DECES
CLASA DE CLASA DE
GRAVITATE FRECVENT
A
NIVEL
PARTIAL
DE RISC
9.Comunicari si actiuni accidentogene ;

10.Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor
alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau
dup administrarea unor medicamente (sedative
11.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in
electrosecuritate;
aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis
in apropierea agentilor chimici inflamabili;
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
DECES
ITM 3-45 zile

DECES
DECES
ITM 45-180 zile
EXECUTANT
OMISIUNI
ITM 3-45 zile

indispensabile securitatii si sanatatii in munca;
in timpul lucrului;
DECES
DECES
CONTINUT
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO
R
FIZICA

PSIHICA

reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de
DECES
lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
medicale omologate;
24.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare
(efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; ITM 45-180 zile
INV gr.III
26.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile
ITM 3-45 zile
interfalangiene;
FACTORI DE RISC
MECANIC
ITM 3-45 zile
29.Efectuare de operatii cu grad de raspundere

mare;
ITM 3-45 zile
DECES
DECES

MIJLOACE DE
PRODUCTIE
32.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la

utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor
ITM 45-180 zile
tehnice din dotare;
ITM 3-45 zile
periculoase (nteptoare, tioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii ITM 3-45 zile
activitatii;
DECES
sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de
traseu;
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
TERMIC
FACTORI DE RISC
ELECTRIC
36.Accidente rutiere datorate: autoblocarii

functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frnare a autoturismului n mers,
DECES
exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri
(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
DECES
DECES
39.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu
DECES
avionul;
40.Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri,
particule desprinse accidental din echipamente in
INV gr.I
miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul
deplasarilor le beneficiari);
41.Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri
rulante la deplasarea prin incintele fabricilor sau pe
DECES
traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul
deplasarilor le beneficiari);
42.Cadere libera de materiale sau echipament
tehnic de la cotele superioare amplasate fara
DECES
asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate (in
timpul deplasarilor le beneficiari);
fierbinti;
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in
timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in
DECES
timpul coliziunilor dintre autoturisme;
DECES
necorespunzatoare;
DECES

aflate accidental sub tensiune ;
DECES
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
MEDIUL DE MUNCA
MEDIUL DE MUNCA
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC
CHIMIC
FACTORI DE RISC
FIZIC
FACTORI DE RISC
CHIMIC
FACTORI DE RISC
BIOLOGIC

DECES
49.Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici,
ITM 3-45 zile
DECES
ctre seism);
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor
NEGLIJABILE
din arhiva unitatii ;
52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea ITM 3-45 zile
geamurilor si a usilor;
53.Variatii de temperatura aparute in timpul
activitatilor desfasurate in aer liber cat si
ITM 45-180 zile
temperaturile extreme generate de anotimp;
54.Expunere ocazionala la zgomot (in timpul
INV gr.I
deplasarilor la beneficiari);
55.Prezenta in zone cu potential pericol de
DECES
explozie(statie carburanti);
56.Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici,
substante chimice variate, pulberi
pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul ITM 45-180 zile
deplasarilor la beneficiari);
DECES
Locul de munca nr.8

57
Ri X ri
Nrgi =
i=1
57
ri
i=1
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 38(3x3) + 8(2x2) + 11(1x1)

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 38x3 + 8x2 + 11x1
2.73

Locul de munca nr.8
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt.
Nivel
partial de
risc
F6

neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect
prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n
incinta sau n perimetrul exterior ;
de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
tehnice din dotare;
de munca;
F7
F8
F9
F10
Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor alcoolice,

ntr-un stadiu avansat de oboseala sau dup administrarea
unor medicamente (sedative
F1
F2
F3
F4
F5
F11
F12
F13
F14
F15
2
3
3
3
3
Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in


care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici
inflamabili;
3
3
F16
F17

F19

munca;
F20
F21
F26

securitatii si sanatatii in munca;
lucrului;
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static)
F27
F28
Ritm mare de munca;
F29
F30

colectivului);
F31
F32
Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea

usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;
Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau
la manipularea manual;
(nteptoare, tioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul
traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii
mecanismului de directie sau a sistemului de frnare a
autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
F18
F22
F23
F24
F25
F33
F34
F35
F36
F37
3
3
2
2
1
1
1
3
F38

F39
F40
F41
F42
F43
F44
Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule

desprinse accidental din echipamente in miscare, din scule de
lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le beneficiari);
Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la
deplasarea prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare
in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le beneficiari);
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele
superioare amplasate fara asigurarea mpotriva deplasarilor
necontrolate (in timpul deplasarilor le beneficiari);
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii
autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre
autoturisme;
3
3
3
2
3
F45
F46
F49

tensiune ;
tehnice electrice;
Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta
corectoare;
F50
F51
Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva

unitatii ;
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a
aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor
desfasurate in aer liber cat si temperaturile extreme generate
de anotimp;
Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la
beneficiari);
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie
carburanti);
Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice
variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in
timpul deplasarilor la beneficiari);
F47
F48
F52
F53
F54
F55
F56
F57
3
3
1
1
2
3
3
2
3


Locul de munca nr.8
CAP.4. CONCLUZII GENERALE

4.1.CONCLUZIILE EVALUARII
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in
muncain vigoare referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii
de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire
a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii
acestora.
Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii ale
componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina de
munca, executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc.
Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de angajator ),
nu au fost inregistrate evenimente de acest gen.
Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea organismului uman
numai cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul
subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre persoana si agentul material care o
lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt considerate
cauze potentiale de accidentare, respectiv factori de risc.
Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea
acestora din posibilitate in realitate.
Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de
accidentare si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si
durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni factor
de accidentare si invers.
Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu
pericol de accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in vederea
stabilirii nivelului de risc atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de unitate, prin
cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de accidentare pentru cunoasterea acestora de catre
toti salariatii de la locul de munca respectiv.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de angajator ca se
desfasoara in cadrul S.C. IPA S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii
(metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istoric
evenimente, etc.).
Odata identificate principalele riscuri de accidentare, acestea au fost ierarhizate (in functie
de valoarea nivelului de risc) pentru a putea fi urmarite si asigurate conditiile si masurile
necesare inlaturarii sau reducerii acestora.
Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
pentru 9 posturi de muncadin cadrul S.C. IPA S.A. identificat si evaluat in conformitate cu
prevederile legale.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M.de evaluare a riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale in anul 1993.
Tinand seama de conditiile concrete existente la data analizei activitatii desfasurate in
cadrul societatii, a rezultat oportunitatea evaluarii nivelului de risc pentru urmatoarele
activitati, fiind ierarhizate si prezenate locurile de munca in functie de nivelul de risc, in
tabelul urmator :
Nr. loc
munca
1
2
3
4
5
6
7
8
9
DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA

TESA
CONDUCATOR AUTO
IT
PERSONAL CURATENIE
MEDIC
LEGATOR MANUAL
GESTIONAR MAGAZIE
LACATUS MECANIC
Nivelul
de risc
global
2.71
2.83
2.75
2.74
2.79
2.76
2.71
2.73
2.74
Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel :
9
Nga =
Nrgi X Nrgi
i=1
9
2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2.
73*2.73+2.74*2.74
2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74
Nrgi
i=1
Nivelurile partiale de risc pe fiecare loc de munca:
2.75
Rezultatele procesului de evaluare s-au materializat in fisele de evaluare pentru fiecare loc
de munca identificat stabilindu-se nivelul riscului atat pe loc de munca cat si la nivel de
unitate.
Completarea fiselor de masuri preventive se intocmesc pentru fiecare loc de munca al
caror nivel de risc partial se situeaza peste 3,5 valoare limita acceptata.
Este necerar sa facem precizarea ca ansamblul de activitati supuse analizei se desfasoara
cu maxim de responsabilitate. Reamintim ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul
7 reprezentand un nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima.
La aceasta limita desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind
echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale.
Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune
asigurarea masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor.
Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin
identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si
calificarea personalului au rezultat valori ale nivelului de risc cuprinse in intervalul
2,71-2,83.
Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati cumulate
conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le
executa.
Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca
in conditii de securitate a muncii, la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor
de raspundere pentru realizarea si respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare
activitate precum si a prevederilor legale in vigoare pentru activitatile evaluate.

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL UNITATII
Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligatia s asigure evaluarea

riscurilor de accidentare si mbolnvire profesional la locurile de munc, precum si s
reevalueze riscurile privind securitatea si sntatea angajatilor n vederea stabilirii
msurilor de prevenire ori de cte ori sunt modificate conditiile de munc,incluznd
schimbarea echipamentului tehnic,a procesului tehnologic, a substantelor chimice si a
preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munc, etc.;
Angajatorul trebuie s dispun reevaluarea riscurilor de accidentare si mbolnvire
profesional pentru toate locurile de munc, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care
sunt expusi la riscuri particulare; n urma acestei reevaluri, msurile preventive si metodele
de lucru stabilite de ctre angajator trebuie s asigure o mbunttire a nivelului de
protectie a angajatilor si s fie integrate n toate activittile unittii respective, la toate
nivelurile ierarhice.
4.2.RECOMANDARI
Reamintim inca odata faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati
cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari
pe care le executa.
La nivelul unitatii se vor avea in vedere urmatoarele:
Completarea semnalizarii de securitate si/sau sanatate in munca: marcarea prizelor,
marcarea tablourilor, marcarea elementelor electrice, marcarea cailor de acces,
achizitionarea de noi veste reflectorizante;
Efectuarea periodica a verificarilor PRAM;
Asigurarea si completarea (dupa caz) cu echipament de protectie pentru toate
categoriile de personal care necesita protectie suplimentara in timpul activitatii;
Amenajarea biroului aferent departamentului IT astfel incat sa fie posibila
deschiderea ferestrelor;
Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice;
Imbunatatirea sistemului de racire in camera serverelor;
Dotarea cu truse medicale omologate de acordare a primului ajutor pentru toate
punctele de lucru ale unitatii cat si verificarea periodica a chiturilor;
Acordarea de materiale igienico-sanitare pentru toate cateroriile de salariati
corespunzator activitatii desfasurate;
Acordarea facilitatilor prevazute de legislatia in vigoare in cazul temperaturilor
extreme: perioada calda(apa minerala carbogazoasa - 2-4 l/ persoana / zi); perioada
rece(ceai- 0.5 l / persoana/zi);
Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea
acestora(la centre specializate) ori de cate ori este nevoie;
Elaborarea planului de prevenire si protectie;
4.2.1 TESA
Recomandari tehnico-organizatorice:
In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:
1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor
echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai
mare, riscurile de natura vizuala, mentala datorate postului.
2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire
inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat
de minimum 90.
4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie
cuprinsa intre 200 si 260 mm..
5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante
aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm..
6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu
sursele de lumina (naturala sau artificiala).
7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si
pentru care nu au instruirea necesara.
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre
personal autorizat in acest scop.
9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la
tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare,
instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine
urmatoarele prevederi: :
a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale;

d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor
corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in
documentatia tehnica a calculatorului..
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in
succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris
ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul..
14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii.
15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata
o defectiune a acestuia..
17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere
autorizat.
18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote
deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control
si remediere.
19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura
la pamant.
20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal
autorizat in acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot
conduce la incendii.
22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de
carbon.
23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai
dupa deconectarea acestora de la sursa.
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia
tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de
catre imprimanta.
26. Se interzice fumatul in incaperile n care se gaseste un volum mare de documente.
27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra
tastaturii.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:
1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;
Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri
sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator
impotriva atingerilor directe;
2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si
suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu
intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la
sursa de current, in caz de pericol;
4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in
priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric;
5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile
evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare;
6. In situatii de necesitate:
se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;

se scoate consumatorul din priza;
interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform
prevederilor legale.
Se vor asigura urmatoarele:

Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.
Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
Acordare de materiale igienico-sanitare;
acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.
4.2.3 IT
desfasoara activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
Reguli de securitate la utilizarea calculatorului:
de minimum 90.

autorizat.
si remediere.
la pamant.
carbon.
24.
La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.

catre imprimanta.
tastaturii.
Reguli de securitate privind manipularea marfurilor/ produselor/materialelor:
1. Operatiile de manipulare, transport si depozitare al marfurilor grele sau cu
forme geometrice deosebite, care presupun dificultati mai mari de asigurare a
stabilitatii si manevrabilitatii acestora, vor fi supravegheate permanent de catre
conducatorii locurilor de munca, sau de catre alte persoane competente care
vor verifica:
sa nu fie prezente persoane straine, fara responsabilitati, in zona in care
sedesfasoara activitatea;
astfel de operatii sa nu fie executate de persoane sub 18 ani.
2. Pentru evitarea oricarui accident, in timpul manipularii maselor , angajatii si
ceilalti participanti la procesul de munca sunt obligati:

Sa se deplaseze numai pe caile de acces.
Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60(m), iar diferentele de
nivel nu pot fi mai mari de 4(m)-pe scara sau pe plan inclinat.
Inaltimea maxima la care se pot ridica individual mase pe verticala (fata de talpile
manipulantului) este de1,5(m).
In timpul manipularii maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate.
Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Reguli de securitate impotriva electrocutarii:


4.2.8 AUTOMATIST ELECTRONIST

desfasoara activitatea de automatist electronist sunt obligati sa respecte urmatoarele
prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:
de minimum 90.

autorizat.
si remediere.
la pamant.
carbon.
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
catre imprimanta.
tastaturii.
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:


Se vor asigura urmatoarele:

Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.
Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
Acordare de materiale igienico-sanitare;
acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.

Eval Risc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eval Risc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA A7.

2-1-P5 Identificarea i evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnviri

Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA

IDENTIFICAREA I EVALUAREA RISCURILOR DE

Principiul metodei consta in:

desfasurate la S.C. IPA S.A. la locurile de munca stabilite.

Procesul de munca reprezinta succesiunea n timp si spatiu a activitatilor conjugate ale

Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de

principali, prin a caror suprimare se elimina n mod cert posibilitatea producerii

secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare

nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau mbolnavirii.

Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman

- boli prin expunere la zgomot si vibratii;

victima si agentul material care i afecteaza organismul.

aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:

munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.

Etapa 2 stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile

nivelurile de risc si securitate.

3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1

3.1.1 PROCESUL DE MUNCA

Executantul se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de

3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

Calculatoare (PC) videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;

utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.

3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevzute n sarcina de

Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia

Ritm mare de munca;

FACTORI DE RISC TERMIC

Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt

FACTORI DE RISC ELECTRIC

Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

FACTORI DE RISC CHIMIC

Lucrul cu substante iritante, toxice toner, lipici, diluant, pasta corectoare;

FACTORI DE RISC CHIMIC

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99

FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR

DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

1.Executarea de operatii si lucrari din proprie

9.Comunicari si actiuni accidentogene ;

ITM 3-45 zile

ITM 3-45 zile

17.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale,

21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor

23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai

35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la

38.Lovire de ctre mijloacele de transport auto la

ITM 3-45 zile

52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul

ITM 3-45 zile

Locul de munca nr.1

0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1)

Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

LEGENDA FIGURA Nr.1

Denumirea factorului de risc

Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa

Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;