Cap.

2 -Trdductodre

in continuare, in tabelel e 2.4, 2.5 gi 2.6, sunt prezentate tipurile reprezentative ale elementelor sensibile
generatoare gi parametrice, precum gi utilizarea acestora.
Tab

Ti

p_u

elernentu

lU

elul 2.4 Tipu ril e rcpraentative ale elen entelor sensibile generatoare

i:sensi.,

Fenomenul.fizic,pe care se',.

bazeazd conversia

bilqenerator
electrodinamic
(de inductie)
termoelectric
piezoelectric

magnetostrictiv

electrochimic

Aplicarea.la conversia
marirnii mdsurate

.,-r

viteza de rotalie

generarea prin induclie a unei tensiuni

electromotoare sub actiunea mirimii de mdsurat

debit de fluide
vibratii

generarea prin efect termoelectric a tensiunii

electromotoare intre doui metale diferite
polarizarea electricd a unui cristal sub actiunea unor

forte (presiuni)
generarea unei tensiuni electromotoare prin
varialia inducliei remanente sub acliunea unei forle
(presiuni) asupra unor materiale magnetice

sibil parainetr'ic{parametrul,electric variabil)

forle
fo4e

- presiuni

generarea unei tensiuni electromotoare intre doi

electrozi situali in solulii cu concentralii de ioni

concentralia ionilor de hidrogen

(pH)

deplasdri liniare gi unghiulare

dimensiuni piese
vitezi rotatie

generarea unui curent electric pe baza efectului

fotoelectric sub acliunea radialiei luminoase
Tabelul 2,5 Cldsificareo elementelor sensibile

Tipul elernentului,sen-

temperatura

- presiuni

diferite
fotoelectric

paronetrice

Fenomenulfizic

Aplicarea la coqversia,
rndrirnii mdsurate

pe care se bazeazd conversia

deplasdri liniare gi unghiulare

grosime

varialia lungimii conductorului (sau a numdrului de

spire ale unui rezistor bobinat)

nivel

temperatura
varialia rezistivitS!ii cu temperatura
(termorezisten!e, term istoa re)

Rezistiv (R)

varia!ia rezistivitdlii sub acliunea cAmpului magnetic

varialia rezistivitSlii sub acliunea radialiilor
(fotorezistenle, fotoelemente)
varialia lungimii, secliunii 9i rezistivitdlii prin
intermediul unui element elastic deformabil
(termorezistente, piezorezistente)
varialia rezistivitSlii prin procese chimice

Inductiv

(L)

varialia lungimii, secfiunii sau permeabilit;!ii unor

porfiuni din circuitul magnetic, prin deplasarea
unei armdturi feromagnetice (intrefier variabil, miez
magnetic)
varialia lungimii, sec!iunii sau permeabilitdlii unor
porliuni din circuitul magnetic prin asociere cu

umiditate gaz
concentra!ii amestec gaze
vitezd gaze (debit)
vacuum
- camp magnetic
- inductie
- intensitate luminoasd
-

flux luminos

- forJb
- presiune

- concentralie

- umiditate

deplasari liniare qi unghiulare

dimensiuni piese
grosime
nivel
accelera!ia

viteza

elemente elastice, amortizoare, mase

varialia permeabilit5{ii magnetice sub acliunea unor

- forJe

for{e (maqnetostrictiune)

- presiuni

vibratii

TRADUCTOARE

Tipulelementului sensibil parametric (parametrul electric variabil)

Fenomenulfizic

Aplicarea la conversia

pe care se bazeazd conversia

mdrimiimdsurate

varialia distanlei sau a suprafetei comune

armdturilor prin deplasare
Capacitiv

- deplasdri liniare sau unghiulare

- presiune

varialia distantei sau a suprafelei comune a

armdturilor orin asocierea cu un element elastic

(C)

- altitudine

nivel

grosime

varialia permitivitdlii dielectricu lui

nivel
Tabelul 2,6 Utilizarea elementelor sensibile dupa

Mdrirnea fizicd

Mirimile fi zice derivate

mailnile

fizice detectate

Elemente sensibile utilizate

deplasare liniard
deplasare unghiulara

lungime (dimensiuni geometrice)

grosime
straturi de acoperire

Deplasare

rezistive

inductive
fotoelectrice
electrodinamice (de inductie)

nivel

deformalie (indirect for!d, presiune, cuplu)

altitudine
electrodinamice (de induclie)
fotoelectrice
termorezistive

vitezi liniard
vitezi unghiulari

Viteza

debit

rezistive I
inductive I
capacitive )

efort unitar
greutate
accelera!ie (vibralie)
cuplu
p[esiune
v6scozitate

Forta

Temperaturd

inductive
capacitive
piezorezistive
piezoelectrice
maqnetostrictive
termorezistenle
termistoare

temperaturd (solide, fluide, de suprafald)

- cSldurd (flux, energie)

-

termocupluri

conductibilitate termice

complexe (dilatare + deplasare)

rezistive -l
inductive I

debit de masd
Masd

Concentratie

greutate
densitate
componente in amestecuri de gaze
ioni de hidrogen in solulii

umiditate
luminoasi
Radialle

termici
nucleard

A/\

LJ

cu element elastic

cu element elastic

capacltrve

piezorezistive
piezoelectrice
maq netostrictive
- termoreztstive
- electrochimice
-

conductometrice
fotoelectrice

pirometru de radialie
elemente sensibile bazate Be ionizare

OBSERVATII EXPERIMENTALE LJ'

"Camera de luatvederirealizata cu un senzorvizuolliniar CCD (Charge Coupled Device) permite preluarea unei singure
linii din scena investigata;dacd se asociazd camerei un dispozitiv de deplasare relativa, cu viteza constanta, se poate obyine
o imagtne bidimenstonala a scenei, care, prelucrata corespunzdtor, conduce la recunoaSterea formelor preselor dtn scena.
,Senzorii integra;i de temperatura dispugi matricial lucreaza in infraroyu. Cu ajutorul lor, se obytne un cAmp de valorr

termice pentru corpul investigat (metoda termoqraficd folositd in medicina, dar 5i videornspectia termtcd o coblaielor
i

mpri mate, pri n a mprenta ter mica).

Cap.2 -Traductoare

Fabricantul traductoarelor definegte, prin curbele de etalonare, domeniile de utilizare ale acestora in care
solicitdrile mecanice, termice sau electrice nu antreneazi modificarea caracteristicilor traductorului, Domeniile
de utilizare sunt urmdtoarele:

domeniul nominal, caracterizat de valorile extreme care pot fi mdsurate fdra modificarea caracteristicilor
constructive;
o domeniuldedeteriorole,caracterizatdevalorileextremecarepotfimdsuratefdrdmodificareaireversibilS
a ca racteristicilor constructive;
domeniul de distrugere, caracterizat de valorile extreme care pot fi mdsurate cu modificarea ireversibild
a caracteristicilor constructive;
domeniulde lucru, reprezentAnd diferen!a dintre valorile limitd nominale de functionare.

Pierderile de energie care apar in timpul funcliondrii traductoarelor sau in timpul asamblSrii elementelor
componente pot fi urm6toarele:
o pierderi inevitabile prin disipafie, datorate func!iondrii traductorului confeclionat din componente fizice
reale (bobine, rezistenfe, condensatoare, mecanisme) a caror funcfionare necesitd un consum propriu de
energie;

c pierderi

tehnice, datorate asamblSrii elementelor componente ale traductorului intr-un dispozitiv cu un

randament de funclionare, care pot fi:
pierderi ohmice, datorate disipaliei in rezistivitatea electricd a conductorului de bobinaj;
pierderi prin curenli turbionari, datorate curenlilor Foucault prin bobina cu miez magnetic, definite cu

relalia:
L

Ro

=L-ry",

unde:

p
R.- pierderile produse de curenlii FoucaulU
o - rezistivitatea miezului;
I - inductanla bobinei;
( - coeficient ce !ine seama de natura miezului (tole, granular, masiv)
pierderi prin histerezis, definite de ecua!ia:

,\ nl

B_B =pi\H_H )x;\H_H

B
p,

gi

de permeabilitatea

sa.

,\2

- B' - varialia inaucliel magnetice

- permeabilitatea iniliala.

produse de varialia cdmpului magnetic de la H la H';

/Evaluare
1. Transcrieli

enunlurile de mai jos gi notafi in dreptul fiecdruia litera A, dacd apreciali cd enunlul este

adevdrat, sau litera F, dacd apreciati cd enunlul este fals.ln cazul unui rSspuns fals, realizali modificarea
textului, astfel incAt sd oblineli un enun! corect, iar in cazul unui rdspuns adevarat, justificali rdspunsul"
a) Mdrimile care oferd cele mai multe avantaje din punct de vedere al utilizdrii lor ca semnale in schemele
de automatizare sunt mSrimile electrice.
b)Traductoarele electrice pot fi proiectate pentru orice mdrime neelectricS.
c) Traductoarele se folosesc, cu precddere, la mdsurarea mdrimilor electrice pe cale neelectricS.
d) La un traductor, mdrimea de intrare,l gi cea de iegireX" sunt de aceeagi naturS,
e) Sensibilitatea traductoarelor trebuie privitd ca o caracteristicS de transfer.

TRADUCTOARE

2, Enumerali tipurile de semnale interpretate gi prelucrate de traductoare:

a)

.,,..

b) .."".
c) .,..,.

d) .......
3. Pragul de sensibilitate al unui traductor depinde de urmdtorii factori perturbatori:
a) .....

b) .....
c) ,. ,..
4. Asociali cifrele din coloana A cu literele corespunzdtoare rdspunsului corect din coloana B.

d, electrodinamice

5. Completati spaliile punctate,

astfelincat propoziliile si fie corecte gi complete,

de prelucrare a datelor si cu elementul de

a) Sistemele inteligente au traductorul asociat cu sistemul

execulie gi se numesc ..,.,.

b) Adaptorul are rolul de a ..

'' ::::::::: :: :::::,f :::::::l

::::

;;;;#:lffi.XiJ:il:"e'or

5i nu

'lrebuie

si

prezin'1e

CAPIIOLUL
ln acest capitol sunt prezentate urmdtoarele tipuri de traductoare: de pozifie 9i de deplasare, de mdsurare
a vitezelor, de temperaturS, de presiune, de for!d, de nivel, de debit, de umiditate, de mdsurare a mdrimilor
electrice 5i electroacustice.

Traductoarele de pozilie gi de deplasare sunt elemente care, la modificarea poziliei, furnizeazd,la iegire, o

mirime electrici proporlionalS cu deplasarea produsS. Pentru mdsurarea deplasirilor se utilizeazS: traductoare
rczistive (potenliometrice), traductoare inductive, traductoare capacitive, selsine, traductoare piezoelectrice,
taductoare cu radialii, traductoare numerice, traductoare de proximitate.
Traductoarele din aceastd categorie transformd o deplasare liniard sau unghiulard intr-o varialie a unui
parametru al unui element pasiv de circuit electric (rezistenld electricd, capacitate electricS, inductanld magneticd)

ftabelul3.1),
Tahelul

i.1

Traductoare de deplasare

transformd o deplasare liniard sau unghiulard intr-o variatie a rezistenlei unui reostat sau
unui potenJiometru semireglabil

transforma o deplasare liniard sau unghiulard intr-o varialie a capacitdlii electrice a unui
condensator prin migcarea armdturilor (de exemplu, distanld sau suprapunere)
transformd o deplasare liniari sau unghiulard intr-o variatie a inductanlei unuicircuit magnetic
(de exemplu, apropierea sau indepirtarea unui miez feromagnetic)

Varialiile parametrilor de circuit sunt determinate prin mdsurarea curentului absorbit sau a tensiunii
electrice corespunzdtoare.
Vom analiza in continuare principalele tipuri de traductoare de pozilie gi de deplasare.

El

Traductoare rezistive de deplasare

Transformi o deplasare liniard sau unghiulard intr-o

varialie a rezistenlei unui reostat sau a unui potenliometru semireglabil. Pot avea deplasare liniarS sau circulard (unghiulard).

Principiul de funclionare a traductorului rezistiv

de deplasare liniard este ilustrat in figura 3.1, unde este
reprezentat un potenliometru cu deplasare liniari ce
realizeazd modificarea rezistenlei ohmice proporlional cu
deplasarea cursorului.
Pista de contact este plasate de-a lungul traiectoriei
Fig.3.rTraductorrezistivdedeplasareliniara:I-rursor;2-pista
pe care se determind deplasarea, iar cursorul este solidar cu
de contact;3 - suport izolator;4 -infaSurare'
subansamblul mobil a cdrui deplasa re se mdsoa rd.
este realizati din conductor de crom (sau nichel-cupru, nichel-crom-fier cu rezistivitate mare) bobinat spiri lAngd

lnfigurarea

spird pe un suport izolator (fi9,3.1). Rezistenla se modifici proporlional cu deplasarea cursorului, rezult6nd
modificarea propor!ionali a tensiunii de iegire. ln figura 3.2 este reprezentatd schema de principiu a circuitul
poten,tiometric. Daci acesta este alimentat de la o sursd de tensiune sau intercalat in bratul unei punti rezistive,
atunci deplasarea liniard determind modificarea rezistenlei ohmice conform relafiei: Rx =

!
t

TRADUCTAARE

Exemplu de parametri ai unui traductor rezistiv de

deplasare:
diametrul minim al conductorului:0,05 mm;
viteza maximi a cursorului: 1 m/s;
deplasdri mdsurate: de ordinul centimetrilor;

.
.
.
.

numdrul maxim de utilizdri: aproximativ

1,,

106.

Precizare: in circuitele tip punte potenliometrul se

conecteazi ca gi reostat.

Fig.

j,2

Schemo de principiu

potenliometrului

$tiafi ci... ?
r' Orga de lumini din teatrele anilor

t 960 nu funcliona cu tiristoare, ci era realizata cu potenliometre de iurent

foarte mare, bobinate spira lAngd spird, pe un sup;ort izolator, Deplasarea era realizata de un operator, prin
aclionarea unor manivele. Practic, deplasarea era tradusa intro varialie proporlionala a curentului.

Deplasarea liniard determind modificarea rezistengei ohmice proporlional cu distanla. Pentru deformalii
sau deplasdri mici, de ordinul micrometrilor, se folosescfireletensometrice. Acestea sunt realizate dintr-un fir
metalic de mare rezistivitate, montat ?ntre doud foile de hArtie. Practic, se realizeazd mdrci tensometrice care se
lipesc pe piesele a cdror deformajie urmeazd sd o mdsurim. Astfel, orice mdrime care depinde de deformalia
mecanicd poate fi mdsuratd cu traductoare tensometrice. in figurile 3.3 gi 3.4 ,sunt reprezentate variante
constructive ale tensometrelor cu fir si cu mdrci.

Terminale de

conlrtrlefe

Fig,3.3 Firtensonetilc

Fig, 3,4 Mdrci tensonetrice

ln figura 3.5 este reprezentat un potenliometru cu deplasare circulard

ce realizeazd modificarea rezistenlei ohmice propor,tional cu unghiul de
deplasare al cursorului.

La traductoarele rezistive cu deplasare circurard (unghiutard),

mdrimea de intrare este o rotagie unghiulari (q) care se transformd in varialia

rezistentei circuitului, Astfel, la iegire, oblinem o varialie a tensiunii (u,)

proporfionald cu unghiul de rotalie de la intrare.
Deplasarea unghiulard determind modificarea rezistenlei ohmice
proporlional cu unghiul de rotagie,
Un exemplu de astfel de traductor rezistiv este potenliometrul de
construclie circulard, realizat prin bobinarea pe suport izolant circular a unui
fir rezistiv peste care alunecd un cursor sau alt material rezistiv. La iegirea
potenfiometrului, rezistenla (R") gitensiunea de iegire (u*) depind de unghiul
de rotalie (a). Se poate scrie relalia:
U

a**

ax

Fig, 3,5 Traductor rezistiv cu deplasare

circulara

Cdp. 3

TiPuri de

traducto@

rezistive cu deplasare unghiulard'

ln figura 3.6 sunt reprezentate diferite tipuri constructive de traductoare

Fig,

i.6Troductoare ruistive de deplasare unghiulard

O oesnnveTrr O

principiul de funclionare al traductoarelor rezistive unghiulare este identic cu cel

geometricd' Existd' de asemenea'
al traductoarelor cu deplasare liniarS, diferd doar forma
care migcarea de rotalie se
potenliometre multiturd, ca cel din
mi;care rectilinie cu rezolutie
demultiplici printr-un angrenaj mecanic
cd rotalie-migcare rectiliniard'
foarte mare, Se realizeaziin aiest mod o
erau realizate selectoarele
tfel
utilizarea rolilor dinlate a melcului

frin

9i

figu
9i
a
d

de canale din aparatele TV din anii 1980'

Tr a d u ct o a r e P i e zo e I e ct r i ce

traducto
piezoelectric consti
cdnd sunt supuse la s
Fenomenul a
Sunt

cJioneazd pe principiul piezoelectric (magnetostrictiv). Efectul

fele atunci
e de a se incdrca cu sarcind electricd pe unele dintre

compreslune'
alte
de cuar! (Sio2), Proprietdli piezoelectrice mai prezintd 9i
titanul de bariu, plumb 9i zirconiu'
cristale, precum:turmalina, oxidul de zinc, niobatul de litiu,
au nevoie de amplificatoare, deoarece tensiunea
schimb
Sunt fiabile, nu necesitd surse de alimentare, in
generatd in circuit este foarte micd.
cu sarcini electrice proporlional cu forla
in figura 3.7 este reprezentat un cristal de cuarl care se incarci
o aplicalie directd a acestei proprietSli (fi9' 3'8)'
exterioard care se aplicd asupra lui. Cdntarul electronic Ltt.

Fig, 3,8

Aplkalii lle cilstllului piuoelectric

$tiafic6... ?
r' Traductoarele ptezoelectrtce se folosesc, preponderent,

la mdsurarea acceleraliilor, vitezelor, presiunilor' vibraproporsional

sub influen;a unet tensiuni electrice externe, cristalele se deformeaza
siilor, oscilaliilor mecanice.
cu valoarea tensiunir aPlicate.
piezoelectrice deinalta frecven;a (tweeter)'
Traductoarele piezoelectrice intra in componenla drfuzoarelor
piezoelectric'
pe
ln nanotehnologie, se construiesc roboli cu micromotoare bazate efectul

d
>

Traductoore inductive de deplasare

intr-o varialie a inductanlei unui

,l .ln fr rnrfinnarp al
unui miez feromagnetic). Principiul de funclionare al
circuit magnetic (de exempru, apropierea sau indepdrta.ea
transformd o deplasare liniard sau unghiulard
tl
de traductoare
tlP utr
Acest tip
ACeSI

TRADUCTOARE

traductorului inductiv de deplasare, precum gi cele doud variante care pot fi realizate, sunt ilustrate in figura 3.9
pentru traductorul cu armdturd mobilS gi in figura 3.10 pentru traductorul cu miez mobil.

Fig, 3,9 Traductor cu

orndturd nobild (pentru deplasdrl mki):

armdturd mobild;2

- arndturdfud;3 -

solenoid,

Fig, 3,1 0 fraductor cu

l-

miu nobil (pentru deplasdri mari):

bobind cilindfud;2

Parametrii electrici ai circuitului se modifici in funclie de

pozilia subansamblelor.
Functionarea traductoarelor inductive are la bazd varialia
geometriei circuitului (cuplajului) magnetic in funclie de deplasare,
care se traduce intr-o varialie de inductivitate proprie sau mutuald.
Componentele mobile ale traductoarelor inductive (armitura,
respectiv miezul) sunt solidare cu subansamblul a cdrui deplasare
trebuie determinatd.
Modificarea poziliei acestora produce, intr-un circuit
magnetic, modificarea inductivitdlii, deci a curentului absorbit de
solenoid, respectiv de bobina cilindricS. Solenoidul este alimentat
in curent alternatiq iar curentul indicat de ampermetru este direct

- miumagneticmobil,

Fig,

j,ll

tuya

lui Faraday

proportional cu deplasarea.
Pentru reducerea perturbaliilor de naturd electromagneticd, intreg ansamblul se ecraneazd. Cugca
lui Faraday, din figura 3.i1, exemplificd modul in care se realizeazd proteclia impotriva cdmpurilor parazite, in
interiorulacesteia nu mai apar perturbatii.
Pentru deplasdri de ordinul centimetrilor se utilizeazd traductoare inductive diferenliale cu miez magnetic
mobil, ca cel prezentat in figura 3.1 2. Din punct de vedere constructiv, acesta conline doua infigurdri primare (1)
9i doud secundare identice (2), plasate pe cele doud carcase izolante care sunt montate pe un tub din material
nemagnetic (plastic, textolit, alamS). in interiorul tubului se deplaseaza liber un miez din fier moale (3). Practic,
sunt realizate doud transformatoare identice, montate pe aceea$i carcasd.

- bobine primare;
- bobine secundare;
3 - miez magnetic;
4 -ti)it;
5 - distanlier;
6 - capace.
1

Fig, 3,1

2 Consftuclio toduftorului inductiv

Funclionarea traductorului se bazeazd pe principiul varialiei cuplajului magnetic,

secundarul celor doud transformatoare identice, la deplasarea miezului magnetic,
Avantajele traductorului inductiv diferenlial cu miez magnetic mobil sunt urmStoarele:
domeniul de mdsurare de ordinulcentimetrilor;
reproductibilitate 5i rezolulie ridicatd;
insensibilitate la deplasdrile radiale;
posibilitatea protec!iei la medii corozive, la presiuni gitemperaturi ridicate,

.
.
.
.

intre primarul 9i

Cap, 3

Tipuri de traductoare

gi

principiul de funclionare

Functioneazd pe principiul modificdrii capacitSlii (O a unui condensator, atunci cAnd variazd fie distanla
(d) dintre armdturile lui, fie suprafala (5) a armdturilor, fie constanta dielectrica a mediului dintre armdturi (e),

conform relaliei:

C=e{=eoer{
dd

Principiul de funcgionare al unui traductor capacitiv de deplasare poate fi infeles pornind de la relalia de
calcul a capacitSlii unui condensator.ln funclie de mdrimea variabilS (e, S, d), se deosebesc trei categorii de astfel
de traductoare: cu dielectric variabil, cu suprafatd activd variabilS, cu distantd variabild.
in figurile 3.13, 3.14 5i 3.1 5 sunt reprezentate diferite variante consiructive ale traductoarelor capacitive
de deplasare.

Fig. 3,1 3 Traductoare cu

Fig,

3,l4Tradudor

cu

suprafold activd vorinbild

dielectricvariabil

Fig, 3.1 5 Tradudor cu distanld variabild

Exemple

. Modificarea dielectricului permite mdsurarea:umiditalii aerului

sau a gazului,

imnr trifhfi din naza

conSinutului de particule 5i de

. Modificorea suprafeyei permite masurarea:distanlelor mic| a cupfufui pe arbore,

. Modificarea distan;ei dintre armaturi permite mdsurarea: distanlelor mici, a presiunii, a vitezei,

a accelera;iei.

ln figura 3.16 este prezentat circuitul unui traductor capacitiv cu dispozitiv simplu de afi9are realizat cu un
detector gi un voltmetru.
Pentru traducerea deplasdrilor unghiulare, se utilizeazd tipuri constructive de traductoare, la care,
tn funclie de unghiul de rotire q a armiturii mobile, se modificd suprafala de suprapuneie dintre armdturi. ln
consecinld, se schimbd valoarea capacitdlii (vezi condensatoarele variabile din aparatele radio, utilizate pentru
acordarea pe frecvenla postului de emisie, ca cel din figura 3.17),

Csr

Fig, 3.16 Circuit cu truductor capadtiv

F ig,

3,1 7 Condensator vo riabil

TRADUCTOARE

An

LJ'

OBSERVATII

LJ

Y Toate traductoarele capacitive funclioneaza in curent alternativ.

Y Traductoarele capacitive sunt de mare sensibilitate,
Y Traductoarele capacitive cu modificarea distanlei d dintre armdturi au

o caracteristica statica neliniard,

Interferenla este fenomenul de suprapunere gi de compunere a efectelor a doud (sau a mai multor)
migcarivibratorii provenite din surse
a

diferite.

ur

Fenomenul de interferenlS este ilustrat in figura 3.18.

Se considerd sursele S., gi S, de oscilalii armonice, intr-un mediu
omogen gi izotrop, care emit unde cu aceeaqi amplitudine, aceea5i
frecvenla gi cu diferenld de faza nul5.
Se considerd punctul P situat la distanqa d., fagd de sursa
S, gi la distanla d, fal6 de sursa Sr, iar cele doud distanle sunt
Fig, 3,18 Exenplificarea fenomenului de inturterenla
considerabil mai mari decdt distanqa dintre sursele S, 9i Sr.
Prin interferen!5 rezultd unde sta!ionare in spaliu. Amplitudinea undei rezultante este o mdsurd a diferentei
de drum (dr - dz) dintre cele doud unde, gi implicit, o rndsuri a distangei dintre cele doud surse, iar pentru un
punct (P)fixat este independenti de timp. Unitatea de mdsuri care exprimd aceastd dependenld este lungimea
de und5. Determinarea in punctul P a doui maxime, de amplitudini succesive, insemnd o cre$tere (scddere) a
distanfei dintre surse cu .1,.
Daci S' 9i S, sunt doud surse de lumind situate pe aceeagi dreaptd gi P un plan perpendicular pe dreaptd,
imaginea oblinute in planul P va fi o familie de cercuri, Aceastd imagine de cercuri se modificd odatd cu varialia
distanlei dintre surse, astfel incAt tn acelagi punct P se succed zone de iluminare maximd sau/5i minimS, Rezultd
cd metoda care trebuie aplicatd pentru mSsurarea distanlei (deplasdrii) este plasarea in punctul P a unui
fotoelement care sd sesizeze trecerea succesivd prin zone de iluminare maximd 9i, implicit, varialia distanlei

cu

k 1..

Tendinlele actuale pentru mdsurarea deplasdrii sunt legate de o

tehnicd frecvent int6lnitd, care utilizeazd laserul, numitS interferometria.
Datoritd complexitdlii lor, interferometrele laser sunt denumite sisteme
de mdsurare, dar acestea pot fi incadrate in categoria traductoarelor. Un
exemplu cunoscut de interferometru este interferometrul Michelson, al
cdrui principiu funclional este schilat in figura 3.19,
Lumina colimatd de la o sursd S este divizatd cu ajutorul divizorului
de fascicul DF (o oglinda semitransparentd) in doud fascicute ce se
reflectd pe oglinzile O, gi, respectiv, Or, dupd propagarea pe doua direclii
ortogonale. Undele reflectate se reintorc la oglinda semitransparentd DF
Fig.3,l9 Principiul funqional al
prin
reflexie,
respectiv,
transmisie,
sunt
suprapuse
pe
i nte rferom et ru I u i M i ch el s o n
detectorul
D
care
9i,
mdsoard intensitatea in cdmpul de interferenld al celor doud unde.
Interferometrul Michelson, construit de Michelson in anul 1881 gi perfeclionat impreund cu Morley in
anul 1887, std la baza mai multor metode interferometrice, fiind deosebit de util, in principal in determinarea
distanlelor mici,
ln figura 3.20 este prezentat principiul constructiv al
unui interferometru Michelson: L laser cu heliu-neon; /, gi
o1
/, sistem de lentile; S oglinda semitransparentd; O, gi
O, - oglinzi reflectoare; SD - sistem de deteclie a franjelor de
interferenlS; L, qi L, - lungimi diferite intre S qi oglinzile O,, Or.
Fasciculul luminos provenit de la laserul L este trecut prin
sistemul de lentile /,, t pentru a-i reduce divergenla, apoi divizat
de oglinda semitransparenti S. Cele doud fascicule sunt reflectate
de oglinzile O, gi Or, iar prin suprapunere aceste fascicule dau
Fig. j,20 Schema de principiu a interferonetrului Michetson
na$tere unuifenomen de interferent;, materializat printr-un sistem

de franje"

Cap,3 -Tipuri de traductoare

n^\
LJ' OBSERVATII

gi

principiul de funclionare

Principiulmetodeiinterferometrice de mdsurare a deplasdrilor se bazeazd pe compararea distanleide masurat

cu lungimea de unda emisd de o sursd de referinla Si exprimarea acestei distanle printr-un numdr propor.tional cu
numdrul de franje de interferenla sesizate intr-un anumit punct, Franja reprezintd fiecare dintre dungile alternativ
luminoase fiintunecoase obsinute pe un ecran, prin fenomenul de interferenSd luminoasd.
Traductoarele bazate pe tehnica interferometricd sunt utilizate cu succes in mdsurarea cotelor, a deplasarilor
5i a avansurilor la masinile-unelte. Echipamentele industriale reolizate pe aceste principii conlin traductoare de inalta
performanSa 5i sunt prevdzute cu dispozitive de afigare gi/sau conversie, destinate conducerii automate a proceselor,

l.

Transcrieli enunlurile de mai jos gi notali in dreptul fiecaruia litera A, dacd apreciali cd enunlul este
adevdrat, sau litera F, dacd apreciali cd enunlul este fals. ln cazul unui rdspuns fals, realizali modificarea textului, astfel incdt sd oblineli un enun! corect, iar in cazul unui rdspuns adevirat, justificali
rdspunsul.

a) Traductoarele capacitive au la bazd

varialia inductanlei unui condensator in funclie de dimensiunile

geometrice ale condensatorului.
b) Funclionarea traductoarelor rezistive de deplasare se bazeazd pe dependen{a neliniard care existd intre
rezistenla electrici R (a rezistorului) Si lungimea sa /"
c) Fenomenul fizic folosit la traductoarele capacitive pentru mdsurarea nivelurilor unor lichide dielectrice
se bazeazd pe varialia dimensiunilor geometrice ale unui condensator.
d) Traductoarele capacitive au la bazd varialia rezistenfei unui condensator in funclie de dimensiunile
geometrice ale condensatorului"
e) Funclionarea traductoarelor reostatice se bazeazd pe varialia exponenlialS a rezistenfei cu temperatura la unele materiale semiconductoare.
f ) Funclionarea traductoarelor capacitive se bazeazd pe varialia rezistenlei unui condensator in
funclie de dimensiunile geometrice ale condensatorului.

ll. Pentru fiecare dintre cerinlele de maijos, scrieli litera corespunzdtoare rdspunsului corect.
1. Traductoarele parametrice rezistive oot fi;

a)de induclie;

b) piezoelectrice;

c) reostatice;

d) fotovoltaice.

2. Traductoarele rezistive de deplasare transformi deplasarea in varialia:

a) rezistenlei unui potenfiometru sau a unui
c) inductanfei unui circuit magnetic;

reosta!

3. La un traductor capacitiv cu suprafa!5 variabild:

a) distanfa dintre armdturi este
c) suprafala pe care cele doui armdturi se suprapun este

variabilS;

lll. Asoci

b) capacitdlii unui condensator;

d) temperaturii unui fl uid.

b)dielectriculse deplaseazd dupd axa Ox;

variabil6; d) suprafafa armdturilor este variabilS.

punza
ld
citrele
ifrele din coloana A cu literele
raspunsu
literel corespunzatoare

Modificarea potentialelor de electrod la modificarea concentratiilor

U
u

ol coloana
corect din
cotoa

B.

a. Traductortensometric

acide sau bazice

b. Traductor inductiv
2, Variatia rezistentei unui rezistor
3. Varialia atdt a lungimii, c6t gi a secliunii unui conductor (fir sau fila- c, Traductor caoacitiv
ment din material conductor sau semiconductor)
4. Modificarea lunqimii 6 a intrefierului, sub actiunea mdrimii de intrare
5. Varialia capacitSlii unui condensator in funclie de dimensiunile
oeometrice ale condensatorului

d. Traductor electrochimic
e. Traductor oiezoelectric

f.

Traductor rezistiv

H*ffirtr
*,&rnpletali

spaliile libere din frazele urmdtoare care descriu principiul de funclionare

.a6g*wdedePlasare:

traductoarelor

...

dintre armSturi fixi, iar dielectricul este

cu dielectric variabil are
'.. putdndu-se deplasa dupd una dintre axele Ox sau Oy'
conectirii in
*BDaca dielectricul se deplaseazd dupd axa Ox, capacitatea traductorului este echivalentd
"' eo $l
a doud condensatoare cu dielectrici diferili: unul

*[htraductor

.-....,.

cu

,,,.

...., ' .
celdlalt cu
conectdrii in
c) Dacd dielectricul se deplaseazd dupd axa Oy, capacitatea traductorului este echivalentd
,,.e0 $i
... a doud condensatoare cu dielectrici diferifi: unul
.....,. t'
celdlalt cu

cu

"...

d)UntraductorcusuprafalSvariabildare.... ,'.,.,.dintrearmiturifixd5i"""
armdturilor, de asemenea, fixi. Ceea ce variazd este
armdturi se suprapun (sunt,,drept in drept"),

e)

insd,

.,. pe care' cele doUd

dintre armSturi variazl

La traductoarele cu distanld variabild,.

,..,, iar suprafala armdturilor 9i ,. '..

cu

'..,.. sunt aceleagi'

acceleratia reprezinti

Viteza este o mdrime vectoriald care caracte rizeazddeplasarea in unitatea de timp, iar
cre$terea vitezei unui corp, in migcare, in unitatea de timp.
de
Deoarece direcfia de depiasare a corpului in migcare este, in majoritatea cazurilor, fixatd, traductoarele
acesteia.
sensul
eventual,
vitezei
9i,
vitezd dau la iegire un semnal ce reprezintd modulul
aplicaliei.
Existd traductoare care mdsoard fie viteza unghi rlar5, fie viteza liniarS, in funclie de cerinlele

E Traductoore de viteza unghiulord (turalie)

tn continuare, sunt prezentate cateva dispozitive din categoria traductoarelor

cu ajutorul cdrora se poate

determina viteza unghiulard.

) Tahogeneratoare
Sunt traductoare de turalie gi func!ioneazd ca microgeneratoare de curent continuu sau alternativ
care genereazd tensiuni electrice propor!ionale cu viteza de rotalie a arborelui cu care sunt cuplate, Existd
tahogeneratoare de curent continuu gi de curent alternativ. Tahogeneratoarele consumd o putere de 1,50 W care
este neglijabi16 la puteri mari de antrenare, dar la puteri mici apar erori de mdsurare a turaliei, Tahogeneratoarele
sunt frecvent utilizate pentru determinarea vitezei motoarelor electrice.
Tahogeneratoarele de curent continuu sunt traductoare capabile sd evalueze cdt mai fidel, pe cale
electrici, viteza de rotalie a unui arbore, in principiu, aceste magini sunt generotoare de curent continuu care
trebuie sd prezinte o caracteristico tensiune indusa - vitezd cdt mai liniard, pentru un domeniu cdt mai intins de
varialie a vitezei de rotalie a rotorului,
Dupd modul de excitalie, tahogeneratoarele de curent continuu pot fi:
- cu excitalie separatd;
pol inductor bobina inductoare
- cu magneli permanenli.
in figura 3"21 este reprezentatd construclia unui
tahogenerator de curent continuu cu excitalie.
La rdndul lor, tahogeneratoare de curent alternativ sunt
colector
de doud tipuri:
:

slncrone;
asincrone

Fald de alte tahogeneratoare (sincrone, de exemplu)

tahogeneratoarele de curent continuu prezinta avantaiul lipsei
eroriide faza, adictt valoarea curentului de sarcind nu depinde
de caracterul sarcinii.

pol inductor

Fig.3,2l lahogeneratot

de curent

continuu

Constructiv ins5, aceste tahogeneratoare sunt mai complicate, deci mai scumpe, iar cheltuielile de
intrelinere, datoritd prezenlei contactului perie-colector, sunt mai ridicate; totodatd, necesitd 9i filtre de

Cap, 3

-Tipuri de traductoare;i principiul de func,tionare

deparazitare (condensatoare in paralel) care mdresc constanta de timp. Cu toate cd prezinti aceste dezavantaje,
tahogeneratoarele de curent continuu sunt cele mai rdspAndite traductoare de vitezd folosite in sistemele
automate 5i, de cele mai multe ori, sunt integrate in construclia servomotoarelor a cdror vitezi trebuie evaluatS,

) Traductoare de turafie cu senzor magnetic

Frecvent utilizat ca element sensibil magnetic in construclia
traductoarelor de turalie este senzorul magnetic comutator, integrat,
bazat pe efectul Hall (fig" 3.22. a, b: SMC - senzor, M - magnet, D - disc
feromagnetic, A - ax, T - tambur feromagnetic)"
Domeniul de turaliiin care poate fi utilizat senzorul magnetic
a) ecranarea cdmpului b) concentrarea
comutator este larg: 1 + 107 rot/min.
magnetic cdnpuluinagnetit
Un avantaj important constituie structura integratd,
Fig, 3 ,22 Detector de turalie cu senzor magnetic
miniaturizatd a SMC"
Dezavantaje: necesitatea atagirii unui disc feromagnetic pe
axul aflat in migcare de rotalie. Senzorul magnetic comutator, ca oricare detector de turalie cu funclionare in
impulsuri, poate fi introdus intr-o schemd de traductor pentru turalie.
U n exem plu in acest sens poate fi observat fig u ra 3.23 'a Referirli vhezd crrerr (re referirt6 | rer
in care este reprezentat un traductor de turaJie cu senzor
magnetic de tipul BSM 230, precum 9i modul de stabilizare a
turaliei unui motor utiliz6nd tahogeneratorul cuplat la motor.
Semnalele de la iegirea tahogeneratorului sunt prelucrate in
circuitul de reacfie, astfelincAt sd stabilizeze turalia motorului

il

in condiliiextreme,
in figura 3.23,b este prezentat un traductor de turalie
realizat cu senzorul de proximitate TCA 105N, pentru turalii
cuprinse intre 100 9i 30.000 rot/min.

Fig, 3,23,0 fraductor de turalie cu senzor

psM

) Stroboscopul (strobotahometrul sau lampa

stroboscopici)
Este un dispozitiv folosit pentru a produce lumina
pulsatorie, Stroboscoapele sunt utilizate in aplicalii industriale
gi gtiinlifice. Stroboscoape speciale, capabile s5 pulseze lumina
de sute de ori pe secundd, sunt folosite in industrie pentru a
mdsura turalia pieselor aflate in migcare de rotalie.

Fig. 3,23,b lraductor

210

nagnetic

Disc

deturalie

cu senzor de

proxinitate

mdsurarea turaliei fdrd un contact mecanic cu obiectul aflat in rotalie.

prin
care un corp in vibralie sau rotalie pare imobil dacd este iluminat cu
Se folosegte inerlia ochiului omenesc,
impulsuri scurte, a cdror frecvenld de repetilie este egald cu frecvenla de vibralie sau rotalie a corpului sau este
un multiplu intreg al acesteia. in prezent, se folosesc stroboscoape cu sclipiri luminoase. Metoda stroboscopici
permite misurarea celor mai mici turalii care se intAlnesc in tehnicd. Frecvenla impulsurilor poate atinge valoarea
de 1,000 Hz, la care corespunde turalia de 60.000 rot/min. Efectul stroboscopic este bazat pe impulsuri de luminS'
O migcare observatd in lumini stroboscopicd este descompusi secven!ial, cu frecvenJa de lucru a stroboscopului.
Obiectul de mdsurat in rotalie este iluminat periodic, cu impulsuri de mare intensitate 9i de scurtd durati.
Dacd intre frecvenla impulsurilor luminoase gi frecvenla de rotalie a obiectului existd egalitate sau daci raportul
acestor mirimi este un numir intreg, obiectul va fi iluminat mereu in aceeagi pozilie $i, datorite inerliei ochiului,

Stroboscopul de

se va

turalii permite

obline o imagine stabild.

TRADUCTOARE

Principiul de funclionare

gi o

aplicalie

efectului stroboscopic (controlul turaliei la un pick-up) sunt redate

in figura 3.25.

Fi g. 3,2

5 Apli cagi i al e strob oscopulu

Turalia se determind numeric, inmullind frecvenla impulsurilor cu raportul dintre numdrul marcajelor
stabile (care apar datoritd ilumindrii) gi numirul marcajelor reale,
in figura 3.25.b, este reprezentat un pick-up la care marcajele de pe exteriorul platanului servesc la reglajul
precizie
al turaliei de redare"
de
La versiunile mai ieftine, reglajul se baza pe impulsurile de lumini ale unui bec alimentat de la releaua cu
frecvenla de 50 Hz"
Figura 3.26 ilustreazd schematic imagini secvenliale oblinute prin efect stroboscopic"

Fig,

j,26

Stroboscop de putere pentru descompunerea imaginii unei

m$cari

Exemple
Aplicalii ale stroboscopului:
Descrierea secvenliala a deplasarii mAinii la jocul de golf,
Lu m i n a a nti col i zi u ne pe

ntru

avi oa

n e.

Descrierea secvenliald a deplasarii rolii unui autoturism aflat in miScare.

Videostroboscopie: vizualizarea miScarti corzilor vocale, intro secvenla de film.

) Traductoare de turalie cu senzor cu efect Hall

Efectul Hall este un efect galvanomagnetic observat pentru prima datd de Edwin
Herbert Hall in 1880. Acest efect constd in aparilia unui c6mp electric transversal gi a unei
diferenle de potenlial intr-un metal sau semiconductor parcurse de un curent electric,
atunci c6nd ele sunt introduse intr-un cAmp magnetic, perpendicular pe direclia curentului
(fig.z.zt),
Senzorii pe baza efectului Hall sunt folosili pentru:
. a misura c6mpurile magnetice;
. a mdsura intensitatea curenlilor electrici: senzori de curent;
. a detecta pozilia fali de un ax de rota!ie (cutie de viteze) - senzorii de pozilie fara
contact utilizali mai ales in automobile;
. sistemele de mdsurare a vitezei in transportul feroviar;
. tastatura instrumentelor muzicale moderne (organe, organe digitale, sintetizatoare),
evitAndu-se astfel uzura, care este des intAlnitd la comutatoarele electrice convenlionale,

Cap, 3

Tipuri de traductoare

gi

principiul de f unc,tionare

.
.

domeniul satelililor artificiali, in special la proiectarea elicelor acestor satelili.

a monitoriza vitezele de rotatie intre 0,01 rot/min Si 10.000 rot/min, in orice mediu.
ln fioura 3.28 este redat modul de
arnplasare a senzorului Hall pe un motor
i dectric si schema de conectare a circuitului,
Sistemul este complex gi cuPrinde
vn disc in impulsuri (ale cdrui dimensiuni 9i
tnateriale sunt alese in func!ie de aplicalie),

rnontat pe capdtul arborelui in rotalie sau

o carcasa in impulsuri (o br5lard din doud
\h.--'t\!
piese asamblate), pentru situaliile in care
capdtul arborelui nu este disponibil.
Discul (sau carcasa) conlin, de
Fig. j.28 Motor cu senzor Hall A31 41 montat pe stator
polaritate
permanenli
de
reguld, 16 magneli
alternantS, al cdror cAmp magnetic este monitorizat de un senzor intern cu efect Hall.
CAnd discul (sau carcasa) se rotegte, alternanla polilor magnetici prin dreptul senzorului Hall creeaza o
tensiune dreptunghiulard la iegire, cu 8 impulsuri/rotafie"
Se mdsoarS frecvenla impulsurilor de iegire 9i se compard cu valoarea fixatd pentru semnalizare (fixarea
se face cu un comutator de game cu 2 pozilii gi 2 comutatoare rotative cu 10 pozilii fiecare, pentru zeci 9i unitdli).
Distanla radialSintre senzor;i magneli este de pAnd la 12 mm, astfelincet aceste traductoare se pot folosi
gi pentru arbori cu vibia!ii mari. Pe arbore sunt montali magneli al ciror c6mp este sesizat de un senzor Hall
montat pe statof.

) Traductoare de turafie cu senzor capacitiv de pozilie

Adaptorul electronic pentru acest tip de traductor are un convertor sarcini-tensiune, un convertor A'N 9i
un microcontroller. Figura 3.29 eviden!iazd grafic suprafelele care se suprapun periodic atunci cAnd discurile sunt
deplasate unghiular, ca ;i in cazul condensatorului variabil de la aparatele radio.
Senzorul are un rotor plasat intre doud pldci stator coaxiale.
Viteza de rotalie se determind mdsurAnd varialia unghiului drp in dt gi calculAnd raportul co = drp/dt.
Algoritmul dd pozilia unghiulard absolutd, in gama 2n/N rad, unde 2nlN este unghiul la centru al celor 4 sectoare
emildtoare. Informalia unghiulara este egantionate cu viteza 1lT.
Viteza unghiulard se calculeazd ca diferenld a doud mdsurdtori consecutive de unghi, multiplicatd cu
viteza de egantionare,

Emilbtot

Rotor

Recel:tor

Fig, 3.29 Troduttor cu senzor capacitiv

) Traductoare de accelera!ie
Accelerometru! este un senzor care mdsoard acceleralia pe baza inerliei corpurilor. Pentru masurarea
acceleraliei unui corp, senzorul se monteazi pe suprafala acestuia, ln figura 3.30 este reprezentatd grafic o
capsulS de circuit integrat cu direcliile de reaclionare, dispunerea terminalelor integratului, o schemd electricS
bloc, precum 9i o variantd de montare a senzorului,
ln tehnica de mdsurare a accelerafiilor, se pot utiliza accelerometre:
. piezoelectrice (de compresie, de forfecare, cu lami in consoli);
. piezorezistive (cu amplificator mecanic, timbre tensometrice, fibre optice);

cu reactie.

TRADUCTOARE

Funclionarea se bazeazd pe modificarea capacitdlii senzorilor interni ai accelerometrului.

Z<x Z

ORg

OPinlindicator

VoutX

NC

sT

NC

VoutY

->

GND

NC

NC

<oo
EZZZo

MUX multiplexoL DEMUX demultiplexor.

ts.JUUU

Fig, 3.30 Circuit integrat pentru accelerometru cu schema bloc interna

Y Accelerometrele piezoelectrice se utilizeazd ca traductoare de joasi frecven!d, precum gi la mdsurarea

acceleraliilor constante (in cazul vehiculelor), in banda de frecvenle O + 1.000 Hz.
Acceleromeffele piezoelectrice de compresie, figura 3.31,a, se realizeazd constructiv dintr-o piesd a cirei
vibralie se mdsoard gi o placd de bazd 1, ce reprezinte suportul a doud pastile piezoelectrice 2, pe care se plaseazi
masa seismici m' Pretensionarea sistemului este realizati cu ajutorul resortului 3, tntreg ansamblu fiind introdus
in carcasa 4 9i prevdzut cu mufa de conectare 5, Traductoarele piezoelectrice sunt robuste, preiau undele
longitudinale, au o frecvenld de rezonantd ridicatd, dar prezintd gi o sensibilitate transversalS, ceea ce face ca
sensibilitatea totalS sd varieze in funclie de unghiul de orientare intre o valoare maximd gi minimi.
Pentru reducerea influenlei sensibilitSlii transversale, pe traductor se marcheazd direclia pe care aceasta
este maximd gi minimd, fiind necesard respectarea ei la montare.
Accelerometrele piezoelectrice de forfecare sunt realizate constructiv sub formd cilindricd in curent
alternativ; ca in figura 3.31,b, sau sub formd prismaticd triunghiulard. Sunt prevdzute cu o placd de bazd 1, pastila
piezo de formd cilindrici 2, care se fixeazd cu adezivul conductor 3, masa seismicd 4 gi carcasa 5. Vibrafiile produc
unde de forfecare in pastila piezoelectricS. Comparativ cu accelerometrele de compresie, sensibilitatea acestor
traductoare este redusd la varialii de temperatura 9i tensiuni mecanice din piesa de bazi, prezentdnd o anumiti
fragilitate.

a) de conpresie

Q defortecare

Fig, 3,31 Accelerometre piezoelectrice

ln figura 3,32 se prezintd o aplicalie a unui senzor piezoelectric, precum

gi

graficul aferent.

Frecvenla

Fig. 3,j2: a) aplkalie senzor piezoelectric; b) zona de Iiniaritate a mracteilsticii de raspuns

Cap, 3

-Tipuri de traductoore

gi

principiul de funclionare

D Accelerometrele piezorezLstlve funclioneazS pe principiul modificdrii rezistenlei

sub actiunea unei deformalii mecanice a timbrelor tensometrice (fig. 3.33).
Sunt realizate din:masa seismicd 1, suspendata de lama elasticd 2,incastratd
in suportul 3. Deformalia este mdsuratd cu timbrele tensometrice 4.

Comparativ cu accelerometrele piezoelectrice, cele piezorezistive prezintd

avantajul unei impedanle echivalente reduse. De asemenea, sunt mai pulin sensibile
Ia infl uenlele exterioare.

$tiafici...

Telefoanele mobile moderne confin un senzor accelerometru care menline pozilia

imaginii pe verticala atunci cAnd rotim telefonul.

Y Accelerometrelecu reaclie lucreazd in banda de frecvenle reduse, uzual 0 + 100 Hz, pi se utilizeazd destul
de pulin, deoarece sunt foarte fragile gi au un pre! de cost ridicat.

Pentru mdsurarea vitezelor liniare, in general, se aplici metoda direct5, prin determinarea distanlei intr-un
anumit interval de timp sau prin cronometrarea timpului de parcurgere a unei anumite distante.

) Determinarea vitezei liniare din turalie

Se face asociind viteza liniard cu o migcare de rotalie (ca la motoarele electrice rotative
care antreneazd o
cremalierd sau o rolS care calcd pe materialul ce se deplaseazi liniar),

Principiul de lucru este urmdtorul: se mdsoard turafia cu un traductor de turalie gi,.aleg6nd convenabil
constanta traductorului, acesta poate indica direct valoarea vitezei.
Metoda este aplicabila.doar in cazurile c6nd nu existd alunecare.

) Determinarea vitezei prin cronometrarea

timpului de parcurgere

a unei

distanle cunoscute

Paralel cu traiectoria mobilului a cdrui vitezd se mdsoara, in doud puncte fixe se afla doud ansambluri
optoelectronice, formate din sursd opticd gi fotodetector, care Iucreazd prin reflexie.
Distanla intre ansambluri este cunoscutd 9i se alege astfel incAt sd rezulte calcule c6t mai simple.
Intpulsul cu duratd invers proporlionald cu viteza mobilului (reflectorizant) se obline folosind un circuit
bistabil, setat de impulsul dat de primul ansamblu fotoelectric resetat de impulsul dat de al doilea fotodetector,
$i
Viteza mobilului se calculeazi impdrlind distanla dintre cele doud sonde fotoelectrice la durata impulsului

oblinut la iegirea bistabilului.

) Determinarea vitezei prin mdsurarea

distanlei parcurse intr-un interval de timp cunoscut

Metoda folosegte un senzor optoelectronic incremental de deplasare. lmpulsurile primite de la un
fotodetector sunt numdrate intr-un timp fix, de duratd (I),
O rigla gradatS cu repere distanlate uniform, aflatd intre o sursd de radia!ii optice gi un fotodetector, se
migcd solidar cu mobilul
lmpulsul de duratd T este oblinut de la un generator monoimpuls, lmpulsurile de la fotodetector sunt
numdrate pe durata I atAt timp cet o poartS logicd,,$l"este deschisd de impulsul de la generatorul monoimpuls.
Numdrul inscris in numdrdtor este N = f. I, unde f este frecvenla impulsurilor de la fotodetector.
Daci in timpulT mobilul parcurge distanla x, atunci rezultd: N

=T=k,

TRADUCTOARE

) Determinarea cu vitezometrul

in

cu efect Doppler cu laser multilinie

Efectul Doppler conste in varialia frecvenlei unei unde emise de o sursd de oscilalii, dacd aceasta se afld
migcare fald de receptor. Astfel, lungimea de unda se scurteaza c6nd sursa sonord se apropie de ascultdtor,

iarindllimea sunetuluiurcd.

La

indepdrtarea de ascultdtor,lungimea de unda se mdreSte, iarinallimea sunetului

coboarS.
Efectul Doppler a fost descris pentru intAia oard din punct de vedere gtiinlific de cdtre Christian Doppler in
anul 1842 gi confirmat cdliva ani mai t6rziu prin experimente desfdgurate cu ajutorul unui tren in mi;care.
Efectul Doppler descrie diferenla de percep!ie a frecvenlei dintre momentul in care un val de sunete
pdrdsegte sursa 9i momentul in care acesta ajunge la observator, fiind, de fapt, un rezultat al migcdrii relative a
sursei de sunet sau a observatorului in sine. Frecvenla mdsoard distanta dintre sunetele inalte. Dacd sursa de
zgomot se migcd inspre observator, sau observatorul se migcd spre sursa de zgomot, distanla dintre sunetele
inalte va fi perceputd de citre observator ca fiind mult mai micd, intrucdt fiecare sunet inalt va trebui sd parcurgd
mai pulind distan!5 p6nd sd ajungd la urechile observatorului,
Pe de altd parte, cdnd sursa de zgomot sau observatorul se indepdrteazd, sunetele inalte trebuie sd
parcurgd o distanld mai mare pdnd si ajungd la uiechea ascultitorului. Aga se poate explica fenomenul de
cregtere 9i descre;tere a sunetelor unei sirene in momentul in care acestea sunt in apropierea noastre"
Efectul Doppler subliniazd faptul cd multe fenomene diferd atunci cdnd le tratdm din punct de vedere al
experienlei proprii, Frecvenla sonori a unei sirene cre$te sau scade fa!5 de tine, un simplu cetdlean agezat pe o
bancd, insd pentru gofer.ul ambulanlei lucrurile stau altfel. El nu percepe diferentele de frecvenfd, pentru cd, de

fapt, acestea nu existd.

.
.

Aplicalii ale efectului Doppler:

radarul de mdsurat viteza unui obiect in mi5care - aparatele radar mdsoard lungimea de unda a undelor
radio reflectate de o magind in migcare, prin aceasta putendu-se stabili viteza mobilului;
deplasarea spre rotu - in astronomie, efectul Doppler ne dd certitudinea cd Universul nu este static, deoarece, conform acestui principiu, stelele ce se depSrteazd de noivor avea lumina deplasatd spre,,partea
rogie" a spectrului, in vreme ce acelea care se apropie vor avea lumina deplasati spre,,partea albastrd"
a spectrului. Ceea,ce ne dd certitudinea cd Universul se afld in expansiune este faptul cd majoritatea
observaliilor ne arati cd lumina care ajunge la noi este deplasatd spre ro5u.
ultrasonografia - permite mdsurarea vitezei de deplasare a sdngelui in vase.

Sistemele convenlionale permit mdsurarea vitezelor in gama km/s intr-o perioadd de aproximativ 20 ps,
cu rezolulie temporalS sub 50 ns.
Deplasarea de frecvenld Doppler Af este proporlionalS cu viteza v a punctului de impr5gtiere a suprafelei
solide:
Lf -f .v/c,unde f estefrecvenla laserului
Informa!ia se obline cu analizoare (interferometre Michelson sau Fabry-Perot), ce au insd contrast al
franjelor 9i gama spectrald scizute.
Pentru a mdri contrastul, trebuie mdritd intensitatea radialiei laser.
Analiza deplasar:ii de frecvenld Doppler cere folosirea radialiilor optice monocromatice cu lalimea
spectrald sub gama spectrald liberd a interferometrului, uzual cu laser cu o frecven!5,
Rezultate mai bune se oblin pentru radialii optice multilinie: dacd mai multe radia!ii monocromatice
ilumineazd simultan interferometrul Fabry-Perot, fiecare radialie produce un sistem de franje de interferenld,
Cdnd distanta dintre liniile de radialii optice este egalS cu gama spectrald liberd a interferometrului, franjele de
interferenld se suprapun.
Cele mai bune rezultate s-au oblinut cu spectru de canale de la interferometrul Fabry-Perot, care filtreazd
un fascicul colimat de la un laser de bandd larg5, Interferometrul este transparent doar la frecvengele optice
in rezonanld cu frecvenla fundamentalS a cavitd!ii, distanla dintre frecvenle fiind egalS cu gama spectrald a

interferometrulu i.
in figura 3.35 este reprezentat, prin desene sugestive, modul de producere a fenomenului de dilatare
compresie a undelor sonore,

5i

Cap.3 -Tipuri de traductoare

gi

principiul de funclionore

d'.\-Exemple

'

in cazul cAnd un tren se apropie de noi, sunetul cre5te in inalyime, iar cdnd se indeparteaza, sunetul coboard in
inalyime (fi9. fia ).

6' ,.r\/
-*avvv
F'

Complimale

Dilatare

tirnp-perioadd
Lungimea de

titnp-per'ioadd
Lungimea
de undd

undd se
scufteazd

se

Flecventa ur'cd

Fig,

i.j5

\/\/V

miregte

Frecvenla
coboald

Conpresia 5i dilatareo undei sonore

Traductor de vitezi cu senzor potentiometric

Pentru masurarea vitezelor scdzute, cu valori sub
rot/min, metodeie numerice uzuale necesitd timp de
mesurare mare, deoarece trebuie detectat cel pulin un
front cresc5tor al semnalului de la senzorul de vitezd,

Rs
intr-un timo de masurare dat"
Senzorul de vitezd cu potenliometru rezistiv fdrd t
contact are acuratele 0,80/o pentru viteza de 1 rotlmin,
intr-un timp de mdsurare de 0,2 s.
Schema de principiu a traductorului cu senzor
de vitezi potenliometric fird contact este reprezentatd
in figura 3.36, Schema conline un potenliometru fAr;
contact 9i un oscilator. Senzorul de vitezi scdzutd este un
potenliometru rezistiv modificat cu contact alunecdtor,
fdrd contact cu stratul rezistiv.
Migcarea electrodului mobilare ca efect modificarea
curentului l, prin capacitatea C., curent care dd informalia
despre viteza de mSsurat 9i poate fi convertit in semnale cu
perioada modulatd folosind un oscilator de relaxare,
ln figura 3.37 sunt reprezentate diagramele
oscilatorului Martin pentru cazul cAnd se mi5c5 electrodul
mobilal senzorului.

vJ2
Fig. 3.36 Schena oscilatorului Martin modificat

Panta:

Fig.

j,j7

(Io

I.)/Ci"r

Diagramele oscilatorului Martin modificat

TRADUCTOARE

"
.
.

Traductorul de vitezd cu senzor potenliometric prezinte urmdtoarele dezavantaje:

erori datorate timpului de intArziere a circuitului de procesare;
tensiuni de decalaj gi curenli de polarizare ai integratorului 5i ai comparatorului;
zgomot mare de elantionare, in special pentru timp scurt de mdsurare,
Dezavantajele se elimini misurdnd mai multe perioade ale semnalului de iegire din oscilator

9i

oblinAnd

o vitezd medie.

Temperatura este o mdrime fizicd ce caracterizeazS starea de incdlzire a unui corp sau a unui sistem fizic'
Mdsurarea temperaturii se bazeazd pe diferite fenomene 9i efecte fizice, in care modificarea temperaturii

determind modificdriale unor proprieta!i sau caracteristiciale materialelor:

varialia dimensiunilorgeometrice;
varialia rezistenlei electrice;
aparilia unei tensiuni electromotoare de-a lunguljoncliunii a doui metale;
variatia intensitdtii radiatieiemise;
varialia frecvenlei de rezonanld a unui cristal de cuar!,
Termometrele constituie cele mai simple instrumente de mdsurare a temperaturii, ale cSror principale
caracteristici funclionale sunt cuprinse in tabelul 3.2"

.
.
.
.
.

fabelul 3,2 Caracteilsticile f unctionole ale termometrelor

Domeniulde
utilizare

Tipul termometrului
Termometru cu tijd metalicd
Termometru cu arc bimetalic
Termometru cu lameli
bimetalicd

Al, alamd, Ol
Al, alamd, Ol

-100 + 100 "C

Alama/Ol+ invar

nometrice

cu vapori

Termometre manometrice
cu qaz

regulator sau indicator

Eter etilic

-120 + 200

Toluen
Hexan

Alcool
Mercur
Etan sau propan

Termometre ma

de tiP

Aoa

Mercur

Alcooletilic
Termometre manometrice
cu lichid

Aparate robuste

0 + 1.100 "C
Aparate de tip indicator,
-30 + 700 "C
+
"C
sem na lizare, reg u latoare
100
-90
+
75
"C
-100
-80 + 320 "C
-50 + 320'C
-35 + 600'C
-40 + 0'C
Aparate ce transmit indicalia
-20 + 150"C
la distantd (max. 100 m)
-60 + 160'C

Galiu
Termometre cu lichid

Caracteristici

Butan

-60

Azot, argon, CO,

"C

+ 600'C

Mdsurarea temperaturii unui corp se bazeazd pe fenomenul de schimb de cdldurd intre corpuri cu grade
diferite de incdlzire gi pe varialia cu temperatura a propriet5lilor fizice ale unor materiale.
ln tabelul 3.3 sunt prezentate cfiteva valori ale temperaturilor de bazi,
Tabelul 3,3

fenperaturi de bozd

Celsius
-273,15 "C

Kelvin
Zero absolut
Punctul de topire al qhetii
Punctul triplu al apei
Punctul de fierbere al apei

OK

273,15

273,15 K

373,1339

Fahrenheit
-459,67 "F

0'c

32'F

0,01 "c

32,018

99,9839'C

21 1 ,97 10 "F

"F

Cap. 3

- Tipuri

de traductoare gi principiul de funclionare

cA
ftialici...

Mai mult de 500/o dintre defectele care apar la produsele electronice au la baza abordarea superficiald sau
chiar eludarea aspectelor referitoare la solicitarile de tip termic. Actualmente, pe plan mondial, mai multe
firme producdtoare de software realizeazd instrumente care permit evaluarea ,i corectarea problemelor
de naturd termicd pe care le intdmpina proiectantul de sisteme electronice din diverse domenii ale
ingineriei: telecomunicalii, aviasie, auto, industria spa\iald, mdsurare Si control, computere, medicind,
surse de alimentare etc.
. :A-Analiza termicd Si de fiabilitate virtuald ,,puncteazd" aspectele
Elelllcllte,/
negative ale viitoarei placi reale 5i permite estimarea a priori
a problemelor legate de supraincalzire (fi7. 3.38). Astfel, prin
de
modificarea dispunerii componentelor de pe placa virtuala,
f iabilitate
pdna la obsinerea unui rezultat corespunzator, proiectantul
poate economisi timpul 5i banii care ar fi fost cheltui,ti pentru
fabricarea produsului real, echiparea Sitestarea sa,
ln urma simuldrii, se ob;in doua tipuri de hdrfi:

\-

"
.

hdrlitermice ffhermal Map)

harti de fiabilitate(Failure Rate),
ln cazul componentelor microelectronice hdrlile termice prezintd temperatura chip-ului (joncliunii)
temperatura capsulei, iar in cazul componentelor pasive, doar temperatura capsulei.

Tehnica mdsurdrii industriale a temperaturii se bazeazd pe utilizarea urmitoarelor tipuri de traductoare:

termoelectrice; termorezistive; pirometre de radialie"
Pe lAngi aceste tipuri de traductoare, se utilizeazd, adesea, traductoarele cu bimetal Si actinometrul.
Tabelul 3,4 fipuri detraductoare

Tip de traductor

cu semiconductori

Domeniulde
temperaturi['C]

-55 + 150

detenperaturd

Si

caructeristicile sennificative

Caracteristici
liniaritate
reoetabilitate

necesitd o sursd de excitare

sensibilitate 10 mV/K sau 10 mA/K

termocuplu

-184 + 2.300

caracteristici repetabile

cu rezistentd variabilS

*200 + 850

liniaritate bund

necesitd o joncliune rece

compensatoare
necesitd o sursi de excitare

acurate!e

cost redus

liniaritate slabd
sensibilitate buni

necesitd o sursd de excitare

termistorul

-75 + 300

El Trad u cto ar e te r m o rezi stive

Surrt rezistoare sensibile la temperatura, confe

din materiale conductoare sau semiconductoare

rezistivitate variazd cu temperatura. Se realizeazd
de la proprietatea materialelor conductoare de a-gi
rezistivitatea, deci rezistenta electricd, atunci cAnd tem
Fig. j,i
lor se modifici,
R = Ro (1 + a'A0), unde:
R - rezistenla electricd la o temperatura oarecare;
oC);
Ro - rezistenla electricd la temperatura de referin!5 (20
cr - coeficient de varialie a rezistenlei cu temperatura;
A0 - varialia de temperaturd.
in figura 3.39 sunt prezentate cAteva tipuri constructive de termorezisten!e.

9 Term

rakten,te

TBADUCTOARE

Masurdnd rezistenga electricd a unui conductor ce are o anumitd temperaturS, se pot obline informalii
despre valoarea temperaturii respective,
Termorezistenla se realizeazd din materiale la care rezistenla electricd variazd cu temperatura liniar, intr-o
plajd cdt mai extinsd de valori. 5e aleg materiale semiconductoare, la care fenomenele de conducgie sunt mult

maicomplexe.
Termorezistenlele conductoare (metalice) sunt confeclionate din metale pure, precum: fierul, cupru,
nichelul sau platina. Varialia rezistenlei metalelor in funclie de temperaturd este liniard.
Avantajele termometrelor cu rezistenld electricd sunt:

precizie ridicatd;

posibilitatea centralizdrii controlului temperaturilor prin conectarea mai multor termometre la un singur
aparat de mdsurS;

posibilitatea inregistririi automate

Te r morezi

ste nle semi co n d u cto

temperaturii.
are (ter mistoare)

Sunt confectionate prin presare din oxizii, carburile

sau sulfurile unor metale ca: nichel, cupru, plumb, magneziu,
Acestea se caracterizeazd printr-o lege devaria!ie exponenliald
gi prin faptul ca au o inerlie termicd, practic, nuld, Rezistenla
termistoarelor scade cu cre'terea temperaturii, dupd o relalie

exponentialS:

r._:__:_

Bl

Rr =Rne

tr
L-

l
I

To)

Tipuriconstructive

Simbol

Fi9,3.40 Termistoare

Forma constructiv5 a termorezistenlei contribuie la micgorarea radialiei termice gi a scurgerii de cdlduri

prin cablul de semnal, imbunitSlind performantele mdsurdtorii,
ln faza iniliald au fost utilizate pentru temperaturi scdzute, intre 1 + 35 K (germaniu) gi < 20 K (carbon), dar
datoriti perfecliondrii tehnologiei siliciului, in ultima perioadd (in special, in tehnica circuitelor integrate) acesta
se folosegte dopat cu impuritdli de tip,,n'i
ln tehnicd se utilizeazd termistoare a cdror sensibilitate este superioari cu cel pugin un ordin de marirne
fa!5 de termorezisten!e,
Avantajele principale pe care le prezintd termistoarele in comparatie cu termorezistenlele sunt:
valoarea mare a coeficientului de varialie cu temperatura rezistenlei electrice, care poate ajunge p6nd b
3o/o pe grad Celsius. Acest factor determind sensibilitatea mare a termistoarelor;
rezistivitatea mare a semiconductoarelor permite construirea de traductoare cu o rezistenld ohmicd mare
Acest fapt face posibild utilizarea termistoarelor pentru mdsurdri la distanld, deoarece se poate negiiia
influenla rezistenlelor mult mai mici a conductoarelor de legdturi;
deoarece termistoarele se pot confecliona cu dimensiuni reduse, inerlia termicd gi influenla termistoruld
asupra cdmpului de temperaturd sunt neglijabile.
Termistoarele prezintd dezavantajul cd nu se pot executa cu toleranle reduse. Din aceastd cauz4
termistoarele trebuie sd fie prevdzute cu rezistenle montate in serie sau in paralel pentru a se obline anumie:
valori nominale ale rezistenlei 9i ale coeficientului de varialie cu temperatura al rezistenlei.
Un alt dezavantaj al termistoareloril constituie faptul cd parametrii-R^ gi Bvariazd in timp. Din aceg'
motive, termistoarele, in general, nu mai sunt interschimbabile gi este necesard o gradare individuald a aparatebFl
de mdsurat. Datoriti sensibilitSlii mari qi a faptului cd valoarea coeficientului de varialie cu temperatura d.
rezistenlei unui termistor este negativS, termistoarele se utilizeazd gi pentru compensarea varialiei unor rezi
cu temperatura (de exemplu, in scheme electronice cu tranzistoare).
Domeniul de mdsurare este cuprins in intervalul de temperaturd -200 + 400 oC, insi sunt sensibih
qocurile termice care pot distruge materialul protector, iar opera!ia de interganjabilitate este dificild,
ln funclie de natura materialelor utilizate la construclia termistoarelor, acestea pot avea coeficient de,
varialie al rezistenlei negativ - numite termistoare NTC (NegativeTemperature Coefficient) - sau pozitiv, nu

"

term istoare PTC (Pos itive Tem peratu re Coeffi cient).

ln misurdri, ca traductoare de temperaturd, se folosesc, de obicei, termistoare NTC.

Datoritd sensibilitetii lor foarte mari, termistoarele sunt indicate la mdsurarea diferenliald a temper
atingAnd rezolulii de ordinul 0,0i oC.

Cap.3 -Tipuri de traductoare

gi

5i

principiul de funclionare

Se bazeazd pe efectul termoelectric direct Seebeck gi sunt folosite la mdsurarea temperaturii cuptoarelor
a mediilor gazoase, lichide sau pulverulente, in gama de temperatura -200 + 2400 oC,

ln figurile 3.41 sunt reprezentante principiul de funclionare al termocuplului

gi

variante constructive ale

acestu ia,
'U-LLEII,+::::-{I
--rErfFlf,A-

Fig, 3,41 Ternocuple: a) principiul termocuplului; b)

tipuri constructive

Functionarea se bazeazd pe tensiunea electromotoare (tensiune termoelectromotoare) ce apare in

punctul de sudurd (joncliune) a doud materiale diferite A (Nichel) 5i B (Crom) supuse incdlzirii. Aceastd tensiune
este proporlionalS cu temperatura masuratd. Circuitul format din cele doud conductoare (termoelectrozi) poartd
numele de termocuplu.
Enu=f(T), unde:
E-- tensiunea electromotoare in punctul de sudurS;
Z- temperatura mdsurata in grade K.
Termocuplele sunt componente utilizate la mdsurarea temperaturii, realizate din doi conductori metalici
necapsulaliintr-un tub metalic qi unili la o extremitate (joncliune prin sudurd). La varialia temperaturiiin zona
punctului de joncliune se produce varialia de tensiune care se poate citi la capetele celor doi conductori gi care,
convertitS, furnizeazd valoarea temperaturii in zona joncliunii. Termocuplul este cel mai rdsp6ndit traductor
pentru masurarea temperaturii 9i prezintd urmdtoarele caracteristici: este ieftin, robust gi poate opera intr-un
domeniu larg de temperaturi,
ln figura 3.42 este prezentate schema de principiu a unui sistem de achizilie de date care conline:
. multiplexor analogic (MUX) pentru seleclionarea senzorilor de intrare;
. amplificator de instrumentalie (Al);
. convertor analog-digital (CAD);
. interfa!5 pentru cuplajul cu calculatorultip IBM-PC pe portul paralel;
" termocuple.

LAAnF

c3
5@|oF

selec{ie

oanal START

Fig. 3,42 Schena unui sistem de achizilie de date

ElTraductoarele pirometrice (traductoore de radialiiinfraropiisau calorice)

Sunt folosite pentru mdsurarea temperaturilor mari (600 + 2.000 oC) ale unor corpuri, fdr5 contact direct
intre elementul sensibil gi corp.

Traductoarele pirometrice de radialie totalS funclioneazd pe baza dependenlei dintre temperatura

TRADUCTOARE

absolute T a unui corp inc6lzit

de pirometre.

gi

energia totald

E,

radiatd pe toate lungimile de und5, Radialia termicd este sesiza6

ln figura 3.43 este prezentat principiul de funclionare al acestui tip de traductoare,

Corpul 1, av6nd suprafala emisivd 2, transmite radialia termicl spre
detectorul 3, cu ajutorul unei diafragme 4 gi a unei oglinzi concave 5.
Pentru absorblia totald a radialiilor de cdtre detector, care poate fi
un termocuplu, acesta va trebui si fie negru.
La aceste traductoare, mdsurarea temperaturii nu depinde de
distanla dintre suprafata emisivd qi pirometru (oglindi). Existenla unor

il
'4

reflexii suplimentare duce la aparilia unor erori de mdsurare, deoarece

Fig, 3,43 Principiul defunc.tionare al
corpul poate reflecta gi sursa care il incilzegte,
t ro d u cto ru I u i p i rom etr i c
Un pirometru mdsoard energia termici radiatd de un
corp ce are o anumitd temperaturS, Aceastd energie depinde de
temperatura corpului respectiv gi se propagd in spaliu sub formd de
unde electromagnetice.ln figura 3.44 este reprezentat un pirometru
portabil cu afigaj electronic Ai modul de lucru cu acesta,
Pirometrele sunt destinate temperaturilor foarte mari (mii
de grade). Mdsurarea temperaturii se efectueazd prin metode firi
contact, adici prin pirometrie (din greacd,,,piro,,- foc).
Elementul sensibil al unui pirometru este o lampd cu
filament de wolfram a cdrui culoare poate fi modificatd prin varierea
curentului care trece prin filament.
Mdsurarea se face prin comparalie: pe imaginea suprafelei
radiante (care emite energie termicd) se suprapune aceastd lampi,
Prin reglarea curentului din filament, se modificd temperatura
Fi9,3.44 Pirometre
acestuia, deci 9i culoarea sa, p6nd cdnd imaginea filamentului dispare. in
acest moment, temperatura masurati
r, este egald cu temperatura filamentului z1 Deci, valoarea curentului prin filament este o mdsurd a temperatur6
suprafelei radiante. in figura 3.45 este reprezentatd reaclia filamentulul la
diferite temperaturi de lucru,

ffi

fr

Tr)lr
Docd filamentul

ldmpii

este

maiinchis

decdt

suprafola rodiontd, tempetoturr filomentului este

mai mica decdt temperatura de mdsurot,

T^=ft
Ctegterea curentului prinfilament produceincdlzireo ocestuiq
Si,treptat, se ajunge lo situolia cdnd
filamentul nu se moivede pentru cd are aceeoSiculoore co gisuprafa;o radioitd.'

fr<lr

0 noud creStere o cutentului

piln filament produce o incdlzhe mai more, iar filomentul incepe

Si
so
moi deschisd - chiar alb - fald de suprafalo catdd.

se vada din nou, dor cu o nuon,to

Fig. 3.45 Principiul mdsurarii temperaturii cu

pironetrul

Mdsurarea temperaturii cu ajutorul termistorului

Materialul utilizat in fabricarea termistoarelor este un oxid sau un
amestec de oxizi de metale cu
er, cupru, tungsten, uraniu). Alegerea acestor materiale
ul de varialie cu temperatura al rezistentei electrice. oe
imd de utilizare. in figura 3.46 este irustraid caracteristica
(coeficientur de varialie cu temperatura
ar rezistenlei
e diferite tipuri de capsule care se utilizeaza in conditii

Cop, 3

- Tipuri

de traductoare ;i principiul de funclionarc

F ig,

3,46 Variali a rezistenlei

Fig.3.47

termisto rului tu tem peratu ro

Schema de montaj

Cel mai simplu circuit de mdsurare al varialiilor foarte mici este circuitul de mdsurare cu logometru
magnetoelectric care este reprezentat in figura 3.48.

Traductorul Rs, in conexiune cu 3 borne, este

legat in circuitul de mdsurare prin 3 condrictoare avAnd
rezistenlele Ry, Rn 5i Rir. Suma rezistenfelor de linie R,, gi
Ry, este adusd la rezistenta nominalS de 10Q sau 20O cu
ajutorul rezistenlelor de egalizare R,, 9iR", ce se conecteazd
suplimentar in circuitul de mSsurare. Rezistoarele R' 9i R,
stabilesc domeniul de mdsurare, iar Rn limiteazd curentul
prin termorezistor.

ft
o
h
f
u

t2

AlimentAnd circuitul de la sursa de tensiune E, devialia logometruluiva fi proporlionalS cu

raportul curenlilor ce se stabilesc prin bobinele B,
gi Br, conform relaliei:

Ir\_ I & +R, + Ret+Rr +RBr')_ .r"'r

^ _ ,(
"-'[
'\ \]-tl
,/ \ R"+R*.Rr+R*
))-r\a)
independentd de tensiunea de alimentare,
O largd rdsp6ndire in practici o au punlile
de rezistenfe (Wheatstone), care conlin intr-unul
din brale un termistor. Figura 3.49 conline variante
constructive ale traductoarelor termice care pentru
9i

mdrirea preciziei se monteazd in bralele punlilor

rezistive. in majoritatea cazurilor, termistorul este
plasat la o distan!5 apreciabild de punte. Pentru a
reduce influenla rezistenlelor de linie, el se conecteazd
prin 3 fire foarte apropiate tntre ele, eventual rdsucite.

El

F ig.

3,49 Traductoare termice, Circuite de ndsurdrc

cu

punli Ulheatstone

Traductoare cu bimetal

Termometrele metalice cu bimetal sunt destinate mdsurdrii temperaturii diferitelor medii fluide sau solide.
Termometrele realizate din olel inoxidabil sunt recomandate pentru utilizarea in medii agresive (corozive), cu
prali, in industria cauciucului, industria chimicd gi industria petrochimicS.
Bimetalul este un subansamblu realizat din doud metale cu coeficient de dilatare diferit, sudate intre ele,
care supuse temperaturii se deformeazd proporlional cu varia!ia acesteia.

IEADUCTOARE

ln figura 3.50 este reprezentat schematic

modul de funclionare a unui bimetal gi forme
geometrice constructive ale acestora, in tabelul 3,5
sunt cuprinse caracteristicile de temperaturd 6 = f@
pentru bimetale cu lungimea de 100 mm grosimea
;i

lameleide

1 mm,

Fi9,3.50 Binetale
fabelul 3,5 Cnrocteristid qle bimetolelor
I

MnNi-Fe
20Ni-6Mn74Fe
20Ni-6Mn74Fe

0,095

0,095

Ni

36Ni-64Fe
36Ni-64Fe
42Ni-58Fe
46Ni-54Fe
36Ni-64Fe

0,096

foarte mici

20Ni-6Mn74Fe

Fe

0,06

0,06

2ONi-6Mn74Fe

0,195

foarte micd

0,.l55

0,120

0,1 15

2s0

1,09

250 + 300
350 + 4OO
400 + 450

0,76
0,68
0,6

250
600

0,16
0,26

Reglarea temperaturii la L)n cazan incdlzit cu abur

prcstunca
aburulu

flux
dcbit dc abrtr

dc

Apd

(Mdrinlco dc

Elcmcnt dc exccutjc

tcnsiunca tcmroclcctricA
(Mdsura }?)

f&!!eys!e_
determinare
d
di

Pentru
prin mdsurdtori se utilizeazd instrumente numite actinomerre.
constanta solard este, prin
e energie pe care o primegteintr-un minut, de la soare, o suprafali
pland de 1 cm2 aSezatd la
- Pdmdnt. perpendicular pe direcfia razelor solare.
in activitatea de misurare a radiometriei meteorologice care se desfdgoard in
cadrul observatorului de
atele utilizate este actinometrur termoelectric AT - 50
ozitiv actinometru care convertette energia luminoasd

Cap, 3

Tipuri de traductoare

Si

principiul de funclionarc

Firele A gi B sunt supuse unul la soare gi unul este umbrit. Pe

ele se monteazd doud termocuple identice, conectate in opozilie la

un galvanometru. Firul B este conectat prin reostat la sursa de

curent continuu. Energia necesard aducerii firului B la aceeagi
temperatur; cu firul A este egalS cu energia solard absorbitd de
firulA,

l. Transcrieli enunlurile de mai jos gi notali in

//

///

Fig,3.5l Actinometru

dreptul

fiecaruia litera A, daci apreciali ci enunlul este adevdrat, sau litera F, daci apreciali cd enunlul este fals.ln
cazul unui rdspuns fals, realizali modificarea textului astfel incAt sa oblineli un enun! corect, iar in cazul
unui rdspuns adevdrat, justificali rSspunsul.
1, Termocuplul este un traductor de temperaturS.
2, Traductoarele termorezistive sunt rezistoare sensibile la temperaturd.
3" Termocuplul este un traductor parametric,

4, Un traductor de temperaturd se realizeazd pornind de la proprietSlile materialelor conductoare de

a-gi modifica capacitatea.

ll. Pentru fiecare dintre cerinlele de maijos, scrieli litera corespunzdtoare rdspunsului corect.
1. Pentru mdsurarea temperaturii cuptoarelor electrice gi a mediilor gazoase, lichide gi pulverulente se folosesc

traductoare:
a) piezoelectrice;

b)termocuple;
d)de induclie.

c) termomanometre;

2. Termorezistenla este un traductor de:

for!5;
b) presiune;
c)temperaturd;
d)debit.
3. Pentru mSsurarea temperaturii cuptoarelor electrice gi a mediilor gazoase, lichide gi pulverulente,
folosesc traductoare:
a) piezoelectrice;
b)de induc!ie;
c) termomanometre;
d)termocuple.
4, Termistoarele sunt traductoare termorezistive realizate din materiale:
a)

a) conductoare;

b)izolatoare;

c) semiconductoare;

d)dielectrice.

5, Efectul Seebeck std la baza funcliondrii:

a) termorezistentelor;

termocuplelor;
6. Simbolul alSturat reorezintd:

se

b) tensometrelor;

d) traductoarelor inductive,

c)

a)termocuplu;
b)!ermistor;
c) traductor potenliometric;
d) traductor inductiv.
7. ln coloana A sunt prezentate componentele unor elemente de automatizare sau ale unor mijloace de
mdsurare, iar in coloana B, structura din care fac parte, Faceli asocierea literelor din coloana A cu cifrele
corespu nzdtoa re rdspunsu

ui

corect

n coloa na B,

termocuolu
robinet
3. bloc de amolificare
4. dispozitiv pentru producerea cuplului activ
5. convertor analoo diqital
1.

a. requlator automat

2.

b. aparat diqital
c.

voltmetru analoqic

d. traductor de temoeraturd
e, element de prescriere
f.

element de executie

TRADUCTOARE
8, Scrie1i, pe caiete, informalia corectd care completeazd spaliile libere.
a)Termocuplurile sunt traductoare generatoare care transformd temperatura intr-o

b)Termorezistenlele semiconductoare se mai numesc gi ..,........,..,,......... .

c) Construclia termorezistenlelor se bazeazd pe proprietatea materialelor de a-si modifica
d)Termistorul

se folosegte

in special la temperaturi

.....,..,..,..,,...,...,.

Presiunea este o mdrime fizici egalS cu raportul dintre valoarea foriei gi aria
suprafelei corpului respectiv,
Presiunea este absolutd atunci c6nd se m6soari in raport cu vidul absolut,
Presiunea sonord este cauzatd de undele sonore.
Presiunea relativi sau efectivi se obline prin mdsurarea ca o diferenli fald de
presiu nea atmosfericd.

ln funclie de domeniul presiunilor de mdsurat, elementele sensibile ale acestor

traductoare diferS.
Unitatea de mdsurd a presiunii este pascalul (1 Pa = 1 N/m2), in tehnicd preferdndu- se barul(l bar = 1F
5e folosesc ai alte unitSli derivate:
otmosferafizicd (1atm reprezintd presiunea hidrostaticd echivalentd a unei coloane de mercur cu der#ii
tatea de 1 3,595 g/cm3, cu inSllimea de 760 m m, la acceleralia gravitaliona ld g = 999,66 6 cm/s2);
milimetri coloand de mercur (1 mm Hg = 1 torr - presiunea hidrostaticd a unei coloane de mercur
inSllimea de 1 mm, in condiliile anterioare);
milimetricoloand de apd (1 mm HrO reprezintd presiunea hidrostaticd echivalentd unei coloane de apa
in5ltimea de 1 mm).
Precizim cd presiunea normali, luati ca referin!5 in tehnicd, este presiunea exercitatd de o coloand
mercur cu inillimea de 735,56 mm (echivalentul unei atmosfere tehnice), difera de pre siunea atmosfericd normt#i
care corespunde presiunii hidrostatice echivalente unei coloane de mercur cu inSltimea de 760 mm la 0 .C #

'
,

'

&

g =980,666 cm/sz.

Domeniul presiunilor din tehnicd este deosebit de vast (fig. 3.52). Presiunea reprezintd un parametru de
pentru
bazd
majoritatea proceselor tehnologice in care se folosesc fluide,
I

vacuum I vacuum I vacuum : presiune presiune I supratensiune: nresiuni

exfrem tehnic
micd i'medie ' tehnici j'foarte

to-e
suDpreslune

i'

lo

{------{

104

lbarl

t----------r suprapresiune
i

Fig, 3,52 Domenii de varialie

presiunii tehnice

in figurile 3,53 sunt reprezentate dispozitive elastice utilizate in mdsurarea presiunii fluidelor sau gazelon
Deoarece presiunea se definegte pe baza forlei, rezultd ci metodele de mdsurare sunt asemdndtoare cr-r
cele pentru mdsurarea forlelor. Ceea ce diferd este forma elementelor sensibile,

.:y-:

#=
M em

b ran e :

d if e r i te

f o r n e g eo m ett i ce

Tuburi: a) silfon; b) tub Bourdon

(t - oval; 2 - eliptk;

Fi9,3,53 Elemente de ueculie

- in D)

Piston cu resort

Cap, 3

Tipuri de traductoare ;i principiul de func,tionare

s-L
$tiafici...

r'

sfdrtitul secolului al XIX-Iea, fra;ii Curie descopera fenomenul piezoelectric: cristalele de cuarl presate pe doud
feye opuse produc,intre alte doua feSe opuse, o tensiune proporfionala cu p;ys5iLtr., exercitata.
Cuarlul este cel mai raspAndit mineral din naturd (cca 16%o) Si, din punct de vedere istor'ic, este primul material
La

piezoelectric.

r'

r'

Nu numai cuarlul (SiO) are proprietdyi piezoelectrice, ci

Siturmalina, oxtdul de zinc Si titanatul de bariu,
Cilstalele de cuarS sunt folosite la ceasurile electronice de mAnd 5i la ceasurip de precizie, a cdror eroare in
masurarea timpului este foarte mtca, de cdteva zecimi de secunda intr-o mie de ani. De asemenea, se folosesc
ln urrl
hrirhete
niozaolarf rira sau
cnt t aprinzdtoare
nnrin>Xtnnr^
tu
tcLc ptczuutcLLilce
^^^+,, aragaz,
pentru
Monocilstalele de cuarl arttficial, obSinute prin solidificare dirijata, se utilizeazd la oscilatoarele electronice,

Daca este taiat in pldci subSiri, dupa anumite orientari 5i cu grosimi foarte exacte, cuarlul capata o frecvenla de
rezonanla extrem de precisd, dependenta de dimensiunile placii.

O ossnRvaTlr ExpEnlr,IENrarn O
Undele sonore sunt caracterizate prin presiune givitezd:pentru procesele
tehnologice in care intervin aceste unde, foarte importantd este presiunea,
deoarece viteza particulelor, fiind foarte mice, este dificil de determinat.
Vibraliile sonore sunt ,,culese" de pavilionul urechii. Undele intrd in
conductul auditiv gi ajung la timpan. Acesta incepe sd vibreze gi informalia este
transformatd (prin componentele anatomice ale urechii) in impulsuri electrice
care sunt transmise la creier.
Putem spune cd timpanul este un traductor de presiune (acustici) la purtdtorl
Schema de principiu a unui microfon are in componenld o membrand care preia presiunea acustice o
ti
transformd intr-o deplasare care se transmite unui traductor (fig. 3.54). Pentru a elimina influenfa varialiilor de
presiune ale mediului ambiant prin capilar, cavitatea $i exteriorul comunicd.

|-

membrona;

- capilar;
- carcosd;
4 - cavitateinchisd (capsulo microfonului);
5 - spretraductorul electric,

Fig,

j,54 Mkrofon - schena

de

prindpiu

Presiunea reprezinti un parametru de stare a solidelor elastice, a lichidelor

a gazelor sau a vaporilor caracterizati prin raportul dintre
gi normald la o suprafa!5 gi mdrimea acestei suprafele sau

unitatea de suprafalS. Unitatea de mdsura in

gi

forla uniform distribuitS

forla care actioneazd pe

Sl este N/m2"

Traductoarele pentru misurarea presiunii poartd 9i denumirea de

traductoare manometrice gi sunt realizate, in principal, cu elemente elastice sau
cu clooot.

Traductoarele manometrice cu elemente elastice sunt cele mai uzuale in

tehnica mdsurdrii presiunii (fi9. 3.55).
Principiul de funclionare al traductoarelor de presiune (elementele sensibile
ale acestora) constS, in general, in convertirea unei presiuni tntr-o deplasare liniard
care, la rAndul sdu, este convertitd intr-o varialie de tensiune cu ajutorul unui montaj

Fig. 3,5 5 Manonetru

pentru

presiuneo apei

TfrADUCTOARE

potenliometric (fig.3.56).Tensiunea de iegire din traductorul de presiune va fi datd

de relalia:

U,'

=-J2-.(J,
Rr+R, =42-.g,
R

Principiul de mdsurare al acestor aparate se bazeazd pe deformarea elasticd

a elementului de mdsurare sub acliunea presiunii fluidului de mdsurat. ln funcgie
de tipul elementului elastic se deosebesc urmdtoarele manometre: tub elastic
(Bourdon), cu membrand, cu capsuld, cu burdufuri (fig.3.57).
Fiq.3.56

1I

Tradudortip Bourdon

I,

Traductor cu burduf

Fig,3.57 fipuri de

Tendinlele actuale de inlocuire a aparaturii analogice cu aparatura digitalS nu au ocolit nici traductoarele
de presiune.ln figura 3.58 sunt prezentate cdteva tipuri de traductoare diqitale.

Fig, 3,58 Manonetre

digitale

ln figura 3.59 sunt prezentate c6teva tipuri constructive de traductoare de presiune,

Fig, 3,59 Tipuri constructive de traductoore de presiune

Domenii de aplicalie in diverse sectoare industriale: sisteme hidraulice, sisteme pneumatice,

sisteme
gi de proces, relele de alimentare cu apd si gaz,in industria constructoare
laboratoarele
de
cercetare,
9i

chimice

Cap, 3

An

L/

OBSERVATTE

- Tipuri

de traductoare

;i principiul de funclionare

L)

Traductoarele tactile sunt utilizate Dentru determinarea

formei suprafe,tei unui obiect. Cele mai utilizate sunt cele rezistive,
realizate matricial. Elementul maticei este format din doi electrozi,
Prin deformare, sub acliunea unei presiuni se modifica rezistenta
echivalentd a celulei,
Schema principiala a unui astfel de traductor este prezentotd
in figura 3.60, Fiecare element al matricei se conecteoza la o matrice
de decodare prin multiplexare (MUX) care sesizeazd modificarea
curenlilor din matrice in roport cu zona solicitatd, stabitind in acelasi
timp gi coordonatele excitafiei. CAN este un convertor analogic

numeric.

Pentru mdsurarea subpresiunilor se utilizeazd vacuumetrele Pirani,

traductoarele de vacuum cu ionizare cu catod cald sau rece (penning),
traductoarele cu ionizare prin radialii (alfatron) gitraductoarele de tip magnetron.
Vacuumetrele Pirani sau cu fir cald funclioneazd pe principiul
dependenlei conductivitSlii termice a gazelor in raport cu presiunea. Introduc
erori de mdsurare de ordinul 2+10o/o care cresc cu scdderea presiunii, domeniul
lor de aplicare limit6ndu-se la 10-1 Pa.
Principial, in figura 3.61, se prezintd un traductor de vacuum cu ionizare
cu catod cald, Acesta este realizat din incinta A in care se introduce presiunea
de mSsurat, catodul K incalzit de un filament 9i inconjurat de grila G ce este
' Fa
f-r
alimentatd la un potenlial pozitiv fala de catod 9i cilindrul colector C care este
Fig, 3,61 Varuunetru cu fir cald
alimentat la un potenlial negativin raport cu catodul.
CAmpul electric creat de grilS antreneaza electronii emigi de catod care, ciocnind moleculele de gaz, re
transformd in ioni pozitivi gi sunt captali de electrodul colector. Prin mdsurarea curentului produs de electroni l_
din circuitul grilei pi a curentului ionic l* din circuitul electrodului colector, se deterrnind valoarea presiunii cu
rela!ia:

r
p = k,i!, kfiind o constantd dependentd de geometria electrozilor,

Utilizarea elementelor piezorezistive

s-a

impus datorit5 dezvoltdrilor tehnologice din

domeniile micro gi nanotehnologiilor.
Piezorezistivitatea este proprietatea

unui corp de a-gi modifica rezistivitatea sub

acfiunea unui cdmp de tensiuni (de naturd
mecanicd) la care acesta este supus.

ei

U'=Q+$[P!

Un astfel de element sensibil are diaPCz

fragma de preluare a presiunii cu diametrul
de 1,25 mm, frecvenla proprie de rezonanlS
de 70 kHz, suportd o suprapresiune de pAnd la
3 ori presiunea nominalS, asigurd o liniaritate
Fig. 3,62 Traductor piuorezistiv
sub 0,25o/o gi un histerezis sub 0,1 %, fiind capabil sd lucreze in domeniul de temperaturd -180 'C
greutate intre 0,08 + 11 g 9i pot mdsura presiuniintre 0,1 + 1400 bar.
Traductoarele piezorezistive nu se utilizeazi de sine stdtitoare, ele se monteazi in bralele unor punli
rezistive compensate cu termistoare ca s5 se previni erori in rezultatul masurdrilor (fig. 3.62),
I

TRADUCTOARE

Forla este o mdrime fizicd vectoriald derivatd

(vezifigura 3"63 Modul de acliune a forfelor), Principial,
misurarea forlelor se poate face cu orice traductor
de deplasare, dacd acestuia i se atageazd un element
elastic in serie cu forfa ce trebuie determinatd.
ln continuare, sunt prezentate principalele
de
traductoare de forgi.
tipuri

ElTraductoare elastice

Fig, 3,63 Morlul de agiune a

forlelor

de cuplu

Traductoarele elastice se bazeazd pe modificarea reversibil5 a formei unei structuri de bazd (bard, inel)
sub actiunea forlei aplicate: mdsurdnd lungirea sau contraclia structurii respective, se obgin informalii despre
mirimea forlei care a determinat-o. Aceste traductoare pot avea forma de cilindru plin, tub sau bard pdtrati
(fig.3.64).

L
Fig, 3,64Traductoare elastice:

dlindru, tub, bard

ln cazul traductorului de cuplu asociat cu traductorul inductiv

diferenlial, pe arborele 1, avdnd diametrele diferite D gi d, sunt plasate la o
distanla /fald de suprafala de separare a secliunilor, bobinele 2 gicircuitul
magnetic 3 (fig.3.65).
Solidar cu sectiunea de diametru mai mare a arborelui, se fixeazd
o armdturd mobilS 4, a cdrui pozilie este perfect simetricS in raport cu
bobinele dacd nu apare un cuplu. Cdnd arborele este supus unui cuplu
va avea loc o deplasare a armaturii mobile datoritd deformdrii acestuia,
modific6ndu-se cele doud inductivitS!i ale bobinelor.
Recomanddri tehnice: tensiunea mecanicd maximi nu
trebuie sd depSgeascit 2/3 din tensiunea mecanicd limita de
forfecare, iar in cazul in care pe lAngd forfecare mai apare gi
fenomenul de indoire a axului, ceea ce duce la erori suplimentare,
lungimea axului trebuie redusS, astfel scdzdnd gi sensibilitatea.

ln figura 3,66 sunt prezentate

c6teva aplicalii

Fi9,3,65 Traductor de cuplu

ale

trad uctoarelor de fort5.

F ig,

El

Trod

ctoa re

te n

3,66 Aplkolii ale traductoarelor de forfa

som etri ce rezi stive ( m d rci te n so m etri ce)

Aceste traductoare funclioneazd pe efectul tensorezistiv des'coperit de lordul Kelvin in 1856, efect ce constd
in modificarea rezistenlei electrice in funclie de tensiunea
mecanicd, prin modificarea lungimii, secliunii gi rezistivitSlii
electrice p, Aplicaliile industriale ale efectului tensometric igi
fac aparilia mult mai tdrziu, abia prin anul 1920.
Sunt formate dintr-un fir conductor sublire, lipit pe
un suport de hArtie sau material izolant (fig.3.67).Traductorul
se lipegte pe un element elastic ce se deformeazd datoritd
acliunii forlei. Aceastd deplasare determind o varialie a

eforturilor
f (inti Oireclia
ndere-compresiune)
axa
t
|

filament

F ig,

3,67 Marca tensometricd

Cap. 3

Tipuri de traductoare

gi

principiul de funcliondre

lungimii firului conductor gi, implicit, o varialie a rezistenlei sale electrice. Uzual, varia!ia rezistenlei este pusi in
evidenld printr-un circuit in punte Wheatstone,
sunt realizate in doui variante: cu filament semiconductor gi difuzate.
Filamentul semiconductor, decupat dintr-un monocristal semiconductor cu lungimi pAnd la un milimetru
gi grosimi de ordinul 10-2 mm, este conectat la doud conductoare
;i este montat pe suport.
in cazul traductoarelor difuzate, se realizeazd difuzia unor impuritdliintr-o zond a unui substrat de silicon
monocristalin. Acest lucru permite realizarea unei configuralii de 4 traductoare montate in punte, cu aplicabilitate
simpld in tehnica circuitelor integrate, cu menliunea c5 rezistivitatea, in cazul cristalelor de siliciu, crette pAnd la
temperaturi de aproximativ 120 oC, dupd care aceasta se reduce,
Datoritd deformdrii suportului, rezistenla R a timbrelor tensometrice se va modifica atdt din cauza
lungimii /, cAt 5i a secfiunii s, respectiv a rezistivitdlii electrice p.
Pe lAngd sensibilitatea longitudinalS manifestatd in lungimea firului, apare qi o sensibilitate transversal;"
Din acest motiv, la traductoarele cu folie, porliunile transversale sunt mari.
Temperatura produce concomitent trei fenomene: dilatarea piesei, dilatarea firului traductorului

gi

modificarea rezistenfei acestuia. AlegAnd convenabil materialele, devine posibilS compensarea acestor efecte
(realizare dificild in practicd), prin compensarea erorilor cu temperaturd, utilizAnd montaje diferenliale sau
montaje compensate termic.
in cazul traductoarelor de cuplu cu timbre tensometrice sau cu traductoare inductive, la rotirea arborelui
este necesari realizarea unor legdturi electrice intre circuitele de mdsurare gi traductoare, care, in principiu, pot fi
cu contact sau fdrd contact.
Va ri a nta fi rd contact folosegte tra nsformatoa re rotitoa re.
ln principiu, orice mdrimi fizice care depind de o deformalie mecanicd pot fi mdsurate prin mdrci
tensometrice (deplasdri, acceleragii, parametrii ai vibragiilor mecanice, forge;i cupluri etc.).
Pe arborele magnetic 1 al traductorului de cuplu din
se plaseazd doud inele magnetice 2, cu ajutorul cSrora

figura 3.68

se inchide circuitul magnetic al armSturii fixe, prin intermediul

celor doud intrefieruri 6, Pe armdtura fix5, respectiv pe cea mobilS
(arbore) sunt plasate infSgurarile 3,4 ale transformatorului,

Datoritd dependenlei inductivit5liide cuplaj cu mdrimea

intrefierului, acesta trebuie menlinut constant, condilie dificil
realizat tehnologic. Daci traductoarele se monteazd pe arbore,
este necesar sd existe doua cai de transmitere a informaliei, una
prin care se transmite semnalul de alimentare, alta prin care se
va culege infbrmalia de mdsurare,

de

Fig. 3,68 Traductor de cuplu

EN
$tiafi ci...

r'

Un timbru tensometric are rezistenla nominala intre 100 ;i 500 O Si poate masura deformayii de cdliva milimetri
pAna la cdliva centimetrL
Materialele conductoare utilizate la realizarea timbrelor te.nsometrice sunt aliaje de niche|crom (nichrom),
nichel-crom-cupru-fier (karma), platina-wolfram, nichel-cupru (constantan).
Trmbreletensometrice semiconductoare au sensibtlitatea mult mai mare decdt cele metalice,insd sunt neliniare
(dependenfa rezistivitate1orld nu este o ecua,tte de gradul l).

lgi bazeazi funclionarea pe varialia permeabilitdlii magnetice a unor materiale feromagnetice, datoritd
tensiunilor mecanice,
Sub acliunea unui cAmp magnetic, substanlele magnetice i9i modific5 geometria (dimensiunile),
precum 9i unele mdrimi de naturi mecanicS, mai precis, modulul de elasticitate. Acest fenomen este reversibil,
ceea ce ne arat; cd se produce o modificare a curbei de magnetizare, implicit a permeabilitSfii magnetice sau a
inducliei remanente, sub acliunea unor tensiuni mecanice. Aceastd interacliune dintre momentele magnetice

elementare

ti

releaua cristalini reprezintd proprietate de magnetostricliune

a substanlelor magnetice"

TRADUCTOARE

proprietdli s-au realizat traductoare de

for;d la care variazd permeabilitatea magnetici sau induclia
remanentS, ln figura 3,69 este reprezentata construclia unui
traductor magne-tostrictiv care funclioneazd pe principiul
varialiei inducliei remanente. igi modifica induclia magnetului
permanent la solicitdri mecanice.
+=p, unde k este o constantd ce depinde de natura
Pe baza acestei

Aria sec

Linie de cemp
I

ao

magnetului (1 0-eT/N.m-z); rezultd cd traductorul se poate utiliza

@ (Solenalia)
doar pentru mdsurarea unor forle dinamice"
Traductorul are dezavantajul unei robustete mecanice
"Y' r'w' "uusLtv' 't'us"e'uJ'tt1"v
ridicate; are o impedanle electricd micd gi este sensibir ra
de temperaturS' TotodatS, se impune limitarea frecvenfei maxime a mdrimii de mdsurat, aceasta trebuind si fie
mai micd decAt frecvenla de rezonanld mecanicd.

varialii

Aceste traductoare au o complexitate ridicatS, func!ionand pe principiul transformSrii succesive a

mdrimilor, prin transformarea forlei F intr-o deplasare Al, cu ajutorul unui traductor elastic, deplasare care, ta
rdndul sdu, este misuratd cu un traductor electric,
Traductoarele electrice de deplasare pot fi rezistive, capacitive sau inductive, ultimele av6nd o utilizare
maifrecventd.

ln figura 3.70 este reprezentat un traductor inductiv diferenlial de tip

transformator, compus din:

21

tijS;

arcuri spirale;

6
- infdquriri;
3
4 - distanlier;
5 - miez magnetic.
Traductoarele cu elemente elastice (arcuri spirale, inele dinamometrice,
Fig, 3,7 0 fraduaor inductiv
console) prezinti deformalii mari pentru sarcini micigi sunt prevdzute cu limitatoare
diferenlial
de deplasare mecanicd, pentru a nu se deteriora la suprasarcini accidentale,
Miezul magnetic plasat pe axa tijei mobile asupra cdreia aclioneazd forga F se pozilioneazd in raport cu
infdgurdrile traductorului cu ajutorul celor doud arcuri cu sensul de infigurar. opur, in scopuicompensdrii
erorilor

de temperaturS.

Tensiunea de iegire nominalS poate fi de ordinul 1 V, la tensiuni de alimentare de c61iva volli; frecvenga
de
lucru atinge ordinul kilohertzilor, iar domeniul de mdsurare al acestor traductoare este de circa +'1 daN, pentru

deplasiride + 0,5 mm.

in figura 3.71 este ilustratd funclionarea unui traductor

optoelectronic. Au plasate pe arbore, la o distanld d, doud discuri
perforate cu fante transparente gi opace. practic, existd doui
posibilitSli de mdsurare.
a)Cu modulafie de amplitudine
..r.. _
Sursa de lumind S 9i fotodetectorul FD sunt plasate in
\r. .r/,,r,r.
afara sistemului gi, deoarece zonele transparente aferente celor
Discuri cu fante
doud discuri sunt plasate decalat cu 1/4din perioada geometricd,
F ig, 3,7 | Traductor opto electron ic
va rezulta, in absenla cuplului, dacd arborele se roteste, o
succesiune de impulsuri cu durata de 1/4 din perioadd, La aparilia unui cuplu, datoritd rdsucirii
arborelui, se
produce o modificare a poziliei relative a planelor celor doud discuri
implicit,
a
ldlimii
impulsurilor,
5i,
Mdrimea misurati reprezint5 o valoare medie a semnalului de la ie;irea fbtodetectorului
FD, Datoriti
faptului cd fluxul luminos al sursei nu este constant, este necesard calibrarea in amplitudine
a impulsurilor ta
fotodetector.

Cap.3

- Tipuri

de traductoare ,i principiul de func,tionare

b) Cu modulalie de faz6
se plaseazS intre cele dou6 fotodetectoare
FD, gi FD, aSezate de o parte de alta a discurilor.
,suf:?.s
$i
In cazul rotirii arborelui gi transmiterii
cuplului prin acesta, datoritd. modificdrii poziliei
relative a celor doud discurr,
va ap5rea un defazaj suplimentar intre
semnalele produse de cele doud fotodetectoare, proporlional
cu cuplul
transmis.

r-

Exemple

, Standul din figura

3,72 este utilizat pentru corec,tia rotoarelor

12.000 + 24.000 rot/min.

A=

Tl deschb, D2 stlrrs
obtun! D2 aprins

B= T1

MDE3123.05
Fig, 3.72

MDR4213.11

khema electronicd a traductorului optoelectronic

Traductoarele bazate pe metode optice se pot

utiliza numai in regim dinamic gi, spre deosebire de
metodele prezentate anterior, nu necesitd contact
intre arbore 9i partea de misurare. in figura 3.73
este prezentat
un dispozitiv pentru studiur corpuriror aflate in
mi5care de rotaiie.

Motor Cablu
electrlc accelerometru

Accelerometre Senzor
turafie Achizhii
piezoelectrice sldefaze
;;;"

calculator
Fig. 3,73 Dkpozitiv

pentru studiut corpurilor oflatein niScare de rotalie

vibrafiile sunt mitcdri oscilatorii in jurul

unui punct caracterizate prin amplitudine, vitezd, acceleratie,

frecven!d' Pot fi de joasd sau de inaltd frecven!5,
libere sau intrelinute, amortizate sau neamortizate,
determjnistice
sau aleatoare, de transla!ie, torsiune, incovoiere.
Vibraliile sunt evidenliate prin trei parametri:
amplitudine, vitezd, acceleraqie.
$ocurile sunt mi$c5ri sub formd de impulsuri singulare cu duratd

scurtd, fiind descrise

variafieintimpsauprinva|oricinematicemaxime.v!V|!9,

dearxrrnp.ksdF

TRADUCTOARE

El

Trad uctoa rel e sei sm i ce

Sunt traductoare mecanice de tip inerlial.

in practicd, mdsurarea vibraliilor se face

prin intermediul forlei care aclioneazd asupra
unei mase seismice din componenla unor
traductoare seismice, ca in figura 3.74,

Traductorul seismic poate fi descris

funclional 9i in domeniul frecven!d, ceea ce ne
aratd cd mirimea de iegire este propor!ionalS
cu acceleratia, traductorul func!iondnd ca
accelerometru seism ic, construclie ce presu pu ne
o masd seismicd redusd gi o suspensie tare.

Fig, 3,74 Stand pentru studiul

vibraliilor

Funclionarea traductorului seismic ca vibrometru impune utilizarea unui filtru trece-sus, constructiv
putend reduce amortizarea sau crette masa seismicd prin aceasta scdzdnd sensibilitatea"
Ca unitate de misurd pentru acceleralii se folosegte m/s2 (acceleralia gravitalionali g = 9,81 m/s2), iar
punerea in evidenld a deplasirii masei seismice se face cu traductoare adecvate de deplasare, vitezd sau presiune
(fortd).

Realizarea unei mirci tensometlice

Figd de

documentare

O metoda simpli gi frecvent utilizatd de mdsurare a forlelor gi a cuplurilor este cea bazatd pe folosirea
traductoarelor tensometrice rezistive (mdrci tensometrice).
Principalele caracteristici ale mdrcii tensometrice sunt determinate de natura materialului din care acestea
se realizeazi:

a) Mirci tensometrice din conductor metalic

Acestea pot fi: cu capete libere, aderente prin lipire, transferabile pe suprafald gi mdrci sudabile.

Marca tensometricd ce are capetele libere (nelipitd) consti dintr-o sdrmd (cupru, nichel sau crom) cu
diametru de circa 0,025 mm, intinsd intre doui suporturi. Se utilizeazd doar la doze tensometrice destinate
operaliilor de cAntdrire, deoarece pentru alte aplicalii nu oferd o precizie suficient de bund datoriti sensibilitatii
reouse.

Marca aderentd prin lipire (numiti marcd lipitd) este fixatd cu un adeziv special pe suprafala piesei
supuse la efort,
ln figura 3.75 este prezentat principiul de funclionare al unei mdrci tensometrice.
tAxa deformntiei

Axa rensibila

(directia eforturilor)
Axa
-l

conectori

--

transver$ali

--.

L = lungime.r activd a

JvlT

Fig. 3.7 5 Funclionurea mdrcii tensometrice

Terminalele conductoare sunt confeclionate, de reguld, din aliaje Ni-Cu, OL-Cu, Ni-Ag, Ni-Cr. Aceste
terminale se imbracd in plastic sau in man;oane de sticld (dacd sunt utilizate in medii cu temperaturi inalte)"
Mdrciletransferabile se executd pe suporturiadezive (vezifigura 3.75), care se dispun pe suprafala piesei
supuse la efort, fdrd alt liant. Materialul suport este, de obicei, plasticul sau poliesterul, poliamida, azbestul etc.
Mdrcile sudabile se monteazd pe suporli metalici" Fiind de dimensiuni reduse, montarea pe suprafala
solicitata se face prin tehnici speciale de microsudurd (in puncte).

Cap, 3

Tipuri de traductoare

$ principiul de func,tionare

b) Mdrci tensometrice din folii metalice

Sunt realizate dupd tehnologia circuitelor imprimate, Materialul foliei este nicromul (Ni-Cr)

sau

constantanul, Aceste mdrci sunt utilizate atunci cdnd, pentru mdsurarea forlelor mari, nu sunt suficient de robuste
mdrcile din conductor metalic.
Configuralia de tip rozetd se utilizeazd in situaliile in care nu se cunosc direcliile de aplicare a eforturilor.

b)
Fig.s,T6Mdrcitensometricedinfolii:a)ldginenormald;b)la,timesporitd;c)detiprozetd

c) Mdrcitensometrice

oblinute prin depuneri metalice. Aceste mirci

solicitatd la eforturi.
Avantaje: dimensiuni reduse

gi

rezistenld la temperaturiinalte (<1.200 "C

se realizeazd direct pe suprafala

).

d) Mirci tensometrice semiconductoare. Acestea funclioneazd pe baza fenomenului

piezorezistiv
proporlionald
produsul
p
dintre
cu
este
invers
Rezistivitatea
a
unui
semiconductor
int6lnit la semiconductoare.
sarcina electricS, numdrulde purtdtori gi mobilitatea acestora,
Principalul avantaj oferit de mdrcile tensometrice semiconductoare este sensibilitatea foarte mare
(K

= 50-200),
Ada ptoa r e p e nt r u tr a d u cto a re te

n so r

ezi stive

Deoarece varialiile rezistenlei electrice a mSrcii tensometrice (MT), supuse la deformafii, sunt mici, se
impune utilizarea unor adaptoare performante. Un adaptor de acest tip cuprinde doud blocuri distincte:
1, O schemd de misurare de tip punte Wheatstone, in care se conecteazd elementele sensibile (mdrcile),
nu

miti punte tensometricS,

2. Un circuit final de conversie si amplificare in semnal utilisemnal

unificat).
Mdsurared forlei cu aiutorul unei mdrci tensometrice
Scheme de

montai

O punte tensometricd poate fi formatb din 1 pAnd la 4 elemente

sensibile, in funclie de precizia (sensibilitatea) dorit6, La a.legerea
schemei de conectare, in funclie de scopul urmdrit, se !ine seama de
faptul cd efectele din doud brale (laturi) adiacente ale punlii se scad, iar
efectele din doub brale (laturi) opuse se aduni.
Cele mai utilizate tipuri de punli sunt: sfert de punte, semipunte,
pu nte completd (fi1. 3.77)
Figura 3J7 .a reprezintd montajul in sfert de punte, cu un singur
senzor tensorezistiv, notat Rr, gi trei rezistoare calibrate (Rr, Rr, Ro) in
"

adaptor"

Figura 317.b prezintd montajul semipunte, cu doui mdrci

tensometrice exterioare, Rr, Rz ;i doui rezistoare calibrate (R, 9i Ro)
aflate in adaptor"
Figura 3.77.c prezinte puntea completS; are conectate mdrci
tensometrice in fiecare laturi a punlii.

Fig, 3.77 Tipuil de punfi: a) sfert de punte;

b) semipunte; c) punte conpletd

TRADUCTOARE

Aceste punli (Wheatstone) se alimenteaza de la o sursd de tensiune constantd U., iar pe diagonala oe
mdsurare se obiine semnalul de iegire U", care, in cazul punlilor dezechilibrate, este folosit direct ca o mdsurd

a varialiei in bralele active ale punlii, Puntea se echilibreazd inaintea oricdrei mdsurdtori (prin intermediul
rezistenlelor calibrate 9i ajustabile sau al altor potenliometre auxiliare legate in laturile punlii Wheatstone)"
Dupd aplicarea solicitdrii mecanice, puntea rdm6ne dezechilibratd, iar U"+ 0 exprimd valoarea efortului
care a produs deformare (for1a sau cuplu),
AN

LJ

OBSERVATII

LJ

in principiu, orice mdrimi fizice care depind de o deformare mecanicd pot

tensometrice (deplasdri, acceleralii, parametrii ai vibraliilor mecanice, forle gi cupluri).

fi

mdsurate prin mdrci

Tobel cu rezultate

Completali tabelul urmdtor cu valorile mdrimilor identificate.

Rl

tol

R''
tol

Ra

R,

U,

tol

tol

tvl

tvl

2.
3

Mdsurarea nivelului permite gi cunoagterea altor parametri afla1i in corespondenld cu nivelul, precum
volumul gi densitatea.
Misurarea nivelului in recipienli este deosebit de importantd pentru multe procese tehnologice, dar giin
ceea ce privegte evaluarea stocurilor existente; se realizeaza pentru lichide, suspensii, pulberi sau granule.
Nivelul unui lichid reprezintd cota suprafelei libere a lichidului dintr-o incinti (cazan, rezervor, lac oe
acumulare) 9i reflectd volumul total de lichid relinut in incinta respectivd, Nivelul se mdsoard in unitSli de lungime
(metri) gi valoarea lui este indicatd in raport cu un nivel de referinld (cota zero).
De reguld, nivelul se mdsoard la lichide, dar, uneori, se poate vorbi gi despre nivelul unor substanle solide
(de exemplu, cerealele dintr-un siloz sau praful de cdrbune dintr-un bunclr).
ln procesul de misurare a nivelului pot apdrea diverse probleme speciale, ca de exemplu: vase speciale
presiune
sub
sau la temperaturi inalte, prezenla spumei la suprafala exterioard, corozitatea substanlelor folosite
etc, Mdsurarea poate fi continud, atunci cAnd evaluarea mdsurandului se face in permanen!d, sau in puncre,
atunci cAnd se urmdregte doar atingerea unor niveluri critice,
Metodele de mdsurare pot fi directe, in cazul in care se mdsoard nivelul substanlei din vasul in care se
gdse;te, sau indirecte, cdnd nivelul se determind prin intermediul unor mdrimi intermediare, ca: presiunea, masa,
atenuarea unei radialii etc.
ln principiu, metodele de mdsurare a nivelului derivd din metodele de mdsurare a altor mErimi, ele fiind
doar adaptate mdsuririi nivelului.
Aparatele pentru mdsurarea nivelului poartd denumirea generalS de nivelmetre, qi ele pot fi: cu indicare
directd, cu plutitor, cu imersor, hidrostatice, capacitive, rezistive, radioactive etc. La alegerea unui anumit tip oe
nivelmetru se iau in considerare: natura gi proprietSlile fizico-chimice ale fluidului, felul vasului in care se mdsoard
nivelul, temperatura fluidului, precizia de mdsurare ce trebuie realizatd, limitele intre care variazit nivelul,
necesitatea reglSriisau semnalizarii unor valoriale nivelului, condiliile de mediu in care lucreazd aparatul, modul
de afi;are a rezultatului mdsurdrii.
ln continuare vor fi prezentate sistematizat principalele metode de misurare a nivelului,

Nivelmetrele bazate pe forla arhimedicd funclioneazd pe principiul

numai pentru lichide. Se construiesc in variantele cu piutitor si cu imersor.

Arhimede gi pot fi utilizate

Cap,3 -Tipuri de traductoare;i principiul defunclionare

in figurile 3.78 gi 3.79 sunt reprezentate schematic sisteme de mdsurare a nivelului cu plutitor cu citire
valorilor direct de pe siala mecanicd sau electromecanic6.

Fi9,3,78 Masurarea nivelului lichidului din rezervor

) Traductoare cu plutitor
din figura 3.79,pozi,tia relativi a tamburului 1 dd indicalii despre nivelulxal lichidului,
iar contragreutatea 2 echilibreazi migcarea plutitorului 3, care se afld in permanenl; pe suprafala lichidului.
MSsurarea se bazeazd pe legea lui Arhimede.
Plutitorul, aflat in permanen!5 la suprafala lichidului, este legat printr-un fir ce trece peste un tambur la o
contragreutate; pozilia relativd a tamburului dd indicalii referitoare la nivelul lichidului. De remarcat cd metoda
poate fi folositd 9i in cazul mdsurdrii nivelului pulberilor sau granulelor, daci in cadrul metodei ce urmSreste
tensiunea din firul de suspendare, iar o schemd adecvatd menline tensiunea din fir la o anumitd valoare.
La utilizarea traductorului cu plutitor, nu este necesard cunoasterea densitdtii lichidului.
La traductorul

Legea luiArhimede: Asupra unui corp cufundatintrun

fluid se exercita o forld verttcala, orientata de jos in sus,
alcarei modul este egal cu greutatea fluidului dezlocuit,

Fig, 3,79 Traduttor cu

plutitor: |

tonbur;

contragreutate; 3 - plutitor

) Traductoare cu imersor
Forla elasticd a resortului 9i forla arhimedicd sunt echilibrate de greutatea imersorului care este partial
introdus in lichid gi suspendat de resort. lmersorul i5i modificd pozilia in funclie de nivelul lichidului, ca in figura
3.80. La traductoarele cu imersor este necesar si se cunoascd densitatea lichidului.

Fig, j,S0Traductor ru imersor:

- resort;2 -

imersor.

TRADUCTOARE

Nivelmetrele care funclioneazi strict pe baza forlei arhimedice sunt cele cu imersor. lmersorul este parlial
introdus in lichid gi este suspendat cu ajutorul unui resort. La echilibru se poate scrie:

F"+Fo=@unde;

F"reprezintd forla elastici a resortului, F. este forta arhimedica, iar G greutatea imersorului.
Principala sursd de erori o reprezintd dependenla densitd!ii de temperaturS, insi aceste erori pot fi
compensate.
Schema din figura 3.81 prezintd un sistem de reglare automatd a unui nivel constant.
marlme directoare W
parghia

parghia
debit de intrare,
mdrime perturbatoare

$,

,"nu,u,o,

flotor

4
mArime de reglai Y

ventil de reglare

marime de referin(a X

ffiF

direc(ia de aclionare
Fig, 3.81 Reglarea

nivelului

de

lkhid

O categorie de traductoare cu plutitor mai evoluate din punct de vedere tehnic o

reprezintd traductoarele cu servomecanism. Acestea realizeazd cuplajul intre elementul
de execulie aclionat de servomecanisme gi tija potenliometrului din traductorul de pozilie.
in figura 3.82 este reprezentat un servomecanism electromecanic, Utilizeazd un imersor de
dimensiuni reduse, agalat de un fir rezistent gi flexibil, care este desfSgurat de pe un tambur
(fi9" 3,83)" Resortul este inlocuit de un servomotor electric care pozilioneazd exact plutitorul
in contact cu fluidul.
Acest modul, compus din axe 9i roli dinlate, este conceput pentru a converti plaja
de migcare a axului elementului de execulie al vaneiintr-o plaja de migcare de rotalie unici,
Fi9,3.82
pentru toate tipurile de servomecanisme (300").
Servomecanism
Pozilia unghiulara a axului modulului de preluare a deplasdrii (actuator) este convertitd
in curent,
Principiul de funclionare se bazeazd pe utilizarea unui sistem ingenios de cdntdrire, care compa16
continuu greutatea plutitorului 9i forla arhimedicd (vezifigura 3.83), Frecarea mecanicd a servomecanismului gi a
indicatorului local nu influenleazd eroarea 9i sensibilitatea acestui tip de traductor. Nici turbulenlele din rezervor
nu afecteazi direct performanlele, deoarece existd un circuit integrator al servomecanismului care elimind efectut

varialiilor bruqte de nivel.

&
Fig, 3,83 Traductor cu servomeconism

Cap.3

Tipuri de traductoore

gi

principiul de funclionare

Acest trad,uctor mdsoard nivelul mediu, chiar dacd existS varialii brugte ale produsului din rezervor, Se pot
atinge erori de mdsurd mai mici de 1 mm pe un domeniu de mdsurd de 40 m. Prin urmare, au precizie gifiabilitate
mare,

llMetode

cu

radiolii

Determinarea nivelului cu ajutorul radialiilor este deosebit de avantajoasd, deoarece folosegte metode
de mdsurare fdrd contact. Aceste metode pot fi folosite in condilii speciale ca: recipiente sub presiune sau la
temperaturiinalte, medii deosebit de corozive sau periculoase etc. De multe ori metodele cu radialii pot fi folosite
fdrd a se interveni asupra recipientului, deoarece radialiile pot vedea prin perelii vasului.
ln cazul unor condilii speciale (temperaturi ridicate, medii corozive, periculoase etc.), mdsurarea nivelului
se efectueazd fdrd a interveni asupra recipientului, adicd fdrd contact, apelAnd la ultrasunete sau microunde"
Dupd natura radialiilor folosite, nivelmetrele se pot clasifica in:
a) Nivelmetrele cu microunde care au labazit faptul cd materialele conductoare reflectd microundele,in
timp ce materialele dielectrice le atenueazS.
b) Nivelmetre cu ultrasunete care sunt asemdndtoare aparatelor de mdsurat grosimi cu ultrasunete.
c) Nivelmetre cu radialii nucleare.

) Traductorulde
intre

nivelcu microunde

Este reprezentat in figura 3.84. Microundele sunt unde hertziene a cdror lungime de undd este cuprinsd
1 mm (300 GHz)li 1 m (0,3 GHz).

transmite prin intermediul antenei de emisie AE un fascicul de microunde

spre lichidul conductor, de unde acesta se reflectd gi este captat de antena de recepgie AR 9i transmis
receotorului R.
Timpul de tranzit al impulsului de microunde reprezintd o mdsurd a distanlei pdnd la suprafala de separare.
Deoarece viteza de propagare este foarte mare (practic, viteza luminii), intervalul de timp misurat este
ceea
ce face ca erorile de mdsurare sd nu poatd fi mai mici de 1-2o/o.
redus,
Un emi!5tor de microunde

Fig, 3,84Truductor de nivel cu

microunde:1

receptor de miuounde;

emildtor de mkrounde;

AR (antend de recep.tie);

AE (antend de emisie); 5

- Iithid

onductor (refledd microundele) sau

d i el ectr i c (ate n

u e az

a m i c ro u n d el e)

Traductoarele radar sunt traductoare pentru masurarea nivelului de lichid care utilizeazd microunde cu
frecvenla, in general de 1O GHz. Distanla parcursd este calculatd prin compararea semnalului emis cu cel reflectat,
Traductoarele radar de nivel nu au componente mecanice in mi5care. Acestea utilizeazd doar o antend, in interiorul
rezervorului. Astfel, rezultd un cost foarte scdzut al mentenantei,
ltt'\

Exemple

. in figura 3.85

sunt prezentate cdteva aplrcasil ale sistemului radar

'_ffi)
Fig.3,85 Aplicalii sle radarului

TRADUCTOARE

Undele electromagnetice se propaga cu o vitezd apropiati de viteza luminii. Datoritd nivelului mic de
mdsurat (1 + 35 m)qia rezoluliei impuse, o metodd bazatit pe mdsurarea timpului este aproape imposibili. Solulia
constS in mdsurarea defazajului dintre semnalul emis de antend gi cel reflectat de suprafala lichidului.
in funclie
de acest defazai se poate mdsura nivelul.Traductoarele radar au o precizie foarte bund, pot mdsura atdt niveluri
ale lichidelor, cAt si ale solidelor.

) Traductoarele de nivel ultrasonice

Funclioneazd similar cu sistemul radar, pe baza undelor propagdrii ultrasonice (vezi figura
3'86). Acestea sunt reflectate de suprafala de separalie dintre doud medii. Se mdsoari timpul

de propagare dus-intors dintre locul de generare a undelor ultrasonice gi suprafala reflectantd,

Viteza de propagare a undelor acustice este in funcgie de natura gi de particularitdlile mediului.
Viteza este mai mic5 decdt in cazul undelor electromagnetice gi lungimea de undd eite mai mare,
fapt care permite mdsurarea timpului de propagare.
in figura 3.87 este prezentatd schema bloc a unei instalatii cu traductor ultrasonic.

\,. .Fig. 3.86

lraductor

ultrasonic

hol ll E
pin de
referinf6

-:
-__l

Fig. 3,87 Traductor de nivel ultrasonic

De remarcat c5, pentru medii de separa!ie gazos-lichid, intensitatea undei reflectate este atenuati fatd de

unda incidentS-directd.
Un aparat de mdsurare cu traductor ultrasonic a nivelului conline o sondd ultrasonicd care inglobeazd un
piezocristal em ititor/receptor de unde ultrason ice,
Bloculemilitor/receptor BE/R asigurd comanda PCER gi recep!ia semnalelor reflectate de pinul de referin!6,
respectiv de suprafala lichidului. Blocul de comparalie BC, impreund cu oscilatorul OSC gi cu numdrdtorul N, (pus
sd lucreze ca divizor de frecven!5 cu factorul KN), formeazS un circuit cu blocare de fazd pLL.

) Nivelmetre cu radiatii

nucleare

nclioneazd pe baza metodei de mdsu rare folosind radiali i

radioactive gi se aplicd la mdsurarea nivelului lichidelor agresive, tn
medii toxice sau explozive, cu temperaturi ridicate etc.
Fu

Funclional, se bazeazd

pe principiul de atenuare

radiatiilor nucleare de cdtre pulberi sau lichide, utiliz6nd, de obicei,

ca substanle radioactive pe cele generatoare de radia!ii y: 60Co,
cu perioada de injumdtalire de 5,3 ani, gi 137Cs, cu perioada de

injumdtdlire de 33 de ani.
Ca 9i traductoarele cu ultrasunete, traductoarele cu radialii
F ig, 3,88 Trad uctor cu radiali i
nucleare pot fi realizate 9i in variante de urmdrire automatS a nivelului, una din schemele principiale put6ndu-se
realiza dupi schema din figura 3,88. Pe recipientul cu lichid se plaseazd traductorul emi!5tor E traductorur
9i
receptor R, primulfiind comandat de oscilatorul O gitransmi!6nd un fascicul de ultrasunete prin lichid (cu atenuare
micd) sau prin aer (cu atenuare mare),
Semnalul receplionat de R este amplificat prin A 9i se aplicd detectorului de prag DP. Cu ajutorul unui
amplificator de putere AP gi servomotorului 5M se da comandd de deplasare simultand a celor doud traductoare
in aga fel incdt acestea sd rdm6nd in zona de separare aer-lichid.

Cap,3

Tipuri de traductoare

Si

principiul de funclionare

Cu prec2area cd metoda este avantajoasd in cazul unor recipiente cu acces numai din exterior, dificultdlile
constructive fiind legate de realizarea pdrlii mecanice, trebuie relinut cd ultrasunetele se pot folosi numai in cazul
lichidelor, iar radialiile nucleare se pot utiliza pentru orice fel de substan!e, in acest caz receptorul fiind un contor

de radia!ii, emitdtorul fiind sursa radioactivd.

Din pdcate, utilizarea radialiilor nucleare nu este hotdratd doar de om, ci poate fi influenlatd 9i de
evenimente naturale qi imprevizibile care pot deveni qi necontrolabile. Pericolul radialiilor nucleare face ca
obiectele contaminate radioactiv sd devind, la 16ndul lor, surse
de radialii nucleare ceea ce presupune decontaminarea lor, ln
acest sens, cele mai sensibile organe umane la radialiile nucleare
sunt organele hematopeice, ochii gi organele de reproducere, iar
cele mai pulin sensibile sunt mAinile gi picioarele. Din aceastS
cauzd, existd aparate pentru detectarea radialiilor nucleare, iar
detectoarele cel mai des folosite la mdsurarea nivelului de radialii
Fig, 3,89 Contodre Geiger-Miiller
sunt contoarele Geiger-Mtiller (fi9. 3.89).

fl
$tiafi ci...

( Toate metodele de masurare a nivelului care se bazeaza pe unde reflectate au avantajul

ca nu conlin piese in miscare sau in contact cu lichidul, nu au nevoie de calibrari la
schimbarea lichidului de lucru etc.; permit masurariin domeniul 89 mm + 6 m cu o
precizie de 0,50/o la ieSirea analogica;ieSirea este disponibila directin echivalent numeric;
domeniul poate fi extins la

10

+ 30 m, cu scaderea corespunzatoare a preciziei

de lipit cu
undeultrasonirc

Fiq.3.90 Pistol

Tipurile constructive de traductoare de nivel sunt diverse

gi

depind de principiul de funcfionare.ln figura

3,91 sunt prezentate cAteva dintre acestea,

I
I
Tr a d u cto

Tradudoare de nivel radar fdrd contact

Tr a d u cto a re u lt r a s o n i ce

are ca p a citi v e

Fig, 3.91 lraductoore de nivel,

PilofREK

fipuri construdive

in figurile 3,92gi3.93 sunt prezentate schemele de funclionare

rezervoarelor cu lichide.

Fig, 3,92 Citirea temperaturii cu senzor

diferililor senzori care mdsoard parametrii

Fig, 3.93 Control electronic al

nivelului

TRADUCTOARE

Nivelmetrele bazate pe proprietdlile electrice de material iau

in considerare faptul cd materialele al cdror nivel se mdsoard pot sd fie
dielectrice sau conductoare, rezultdnd metode de mdsurare diferite.
Pentru materialele dielectrice, mdsurarea nivelului se poate
face cu ajutorul metodelor capacitive (fig. 3.94), intr-un vas metalic
este plasat central un electrod metalic eventual prevdzut cu un invelig
izolator (teflon); dacd inallimea vasului este ft, iar a lichidului este x,
capacitatea totalS intre electrodul central qi vas este data de relalia:
F ig, 3,9 4 N ivelmetru capacitiv
C,= C1 + C2
in anumite cazuri se !ine seama gi de Co, capacitatea condensatorului format intre peretele interior al
vasului gi electrodul central (de diametru cl), pe lungimea h cAnd rezervorul este gol,ln acest caz:
C,= J(Cr, C2, Cs)

Aceastd metodd poate fi aplicata in cazul lichidelor sau pulberilor dielectrice dacd E, ) 2, varialia de
capacitate fiind de 10 + 100 pF. Sursa principalS de erori o constituie modificarea permitivitSlii dielectrice cu
temperatura, deficien!5 ce poate fi inldturatd prin utilizarea de metode de compensare adecvate.
Pentru cazul materialelor conductoare, cu o conductibilitate
o > 10-2 S/m, se pot folosi nivelmetre rezistive, principiul funclional
al acestora fiind prezentat in figura 3.95" Rezistorul R este plasat

in interiorul vasului metalic pe toatd inallimea

acestuia, lichidul
conductor gunteazi o porliune a rezistenlei, astfel incdt rezistenla
totald din circuit devine:
R: R' +Rt
Dacd se !ine cont gi de rezistenla echivalentd a lichidului r(x),
Fig. i.95 Nivelnetu raistiv
rezistenfa totald devine:
R: j(Rr, Rr, r(x))
Principaluldezavantaj alacestor dispozitive deriva din faptulcd temperatura
gi natura lichidului influenleazd conductibiliatea o, fenomen ce poate fi ameliorat
utilizAnd un rezistor cu bandd elastica, realiz6nd un nivelmetru dupd schema de
principiu din figura 3,96,
Rezistenla bobinatd este introdusi intr-o teacd ce conline o bandd elasticd
conductoare care se deformeazi sub acliunea presiunii lichidului, scurtcircuitAnd
Fi9,3,96 Ruistor cu bandd elasticd
o parte din spire, Metodele descrise pot misura niveluri p6na la 1 + 2 m, cu precizii
relativ bune.

ldentificali in figura 3,97 modul in care se realizeazd montarea traductoarelor de nivel pe rezervoarele de
mdsurd.
LVDT
Deplasa rea

miezului LVDT

Tub de izolare
Resort de

Tijd cu
probd
lzotala

Potenlial nul

compilmale
P tuiltor
Perete exterior

Mediu
cond uctiv

Miezul probei
metalice
' Vas cu pereli
metalici

Fig. 3,97 Montareotraductoarelor de nivel pe rezervoare de mdsurs

Cap,3

- Tipuri

de traductoare gi principiul de funclionare

Analizafitraductorul de nivel din figura alSturatd,

a) Precizali denumirea elementelor notate cu 1,2;
b) Precizali semnificalia nota!iei,,x" de pe figurd;
c) Explicali modul de funclionare al acestui traductor.

Mdsurarea debitului este o problemd legatd de curgerea unuifluid; ca fenomen, curgerea este caracterizatd
prin vitezd, dar, de cele mai multe ori, intereseazd debitul.
Prezenla unui traductor intr-un fluid poate influenla curgerea acestuia.
Debitul este un parametru caracteristic fluiduluiin migcare 9i poate fi:
volumic Q, - volumul de fluid care trece printr-o secliune a conductei de curgere, in unitatea de timp;
masic Q,- masa de fluid care trece printr-o secliune a conducteide curgere, in unitatea de timp,
Deci, debitul este cantitatea de fluid care trece intr-o unitate de timp prin secliunea unui canal, a unei
conducte sau printr-o albie.
Mdsurdrile de debit sunt legate de principiul conservdrii masei: o masd staticS care intrd intr-un sistem in
unitatea de timp este egald cu masa care iese din sistem in aceeagi unitate de timp.
Debitmetrul este instrumentul pentru mdsurarea debitului unui fluid care trece
printr-o conductd intr-o unitate de timp (fig. 3,98). Practic, in func!ie de volumul de
aer ce traverseazd secliunea debitmetrului, acesta trimite informafii cdtre calculatorul
motorului, acesta din urmd gtiind astfel ce cantitate de carburant trebuie introdusd in
motor pentru o ardere optimd.

'
'

Debitul de energie reprezintd energia debitatd de o instalalie intr-o unitate de

timP'
'

Fig,3,gSDebitmetrul

Principiul de mdsurd al debitului constd in mdsurarea vitezei fluidului, din care rezultj debitul, CAnd se
doregte masurarea vitezei de curgere a unui fluid, se alege ca rotor o turbind, iar c6nd este vorba de un gaz se
folosegte o elice gi debitmetrul poartd numele de anemometru. Adesea se utilizeazd anemometre cu fir cald
constituite dintr-un fir rezistiv parcurs de un curent constant care il incSlzegte, fir rezistiv plasat in calea
fluidului care curge. in acest fel se realizeazd un schimb termic intre fir gi gazul a cdrui intensitate depinde
de viteza de curgere a fluidului,
Numdrarea rotaliilor se face prin intermediul unui magnet permanent solidar cu rotorul care, prin
intermediul unui releu Reed (reed (eng.) = trestie, sublire) sau al unei bobine fixe, transformd fiecare rotatie intr=un
impuls electric,
Releele Reed constau dintr-un tub de sticld inchis in care se gdsesc doud
lamele elastice; in zona contactului, pe suprafala lamelelor este dispus un strat de
iridiu, platini sau aliaje ale acestora (fi9.3.99).Tubul de sticld este vidat sau este umplut
I
cu un gaz inert, Acfionarea contactului se face cu ajutorul unui c6mp magnetic creat
Fig, j,99 Releu Reed
de o bobinS parcursi de curent. Aceste relee se realizeazd sub formd de elemente
capsulate paralelipipedice, din mase rdginoase in care se introduce tubul 5i bobina releului, la exterior aflAndu-se

doarterminalelemetalicepentruconexiuni.ReleeleReedauconsumneglijabil,timpdeaclionaremic(1
+2m/s),
frecvenla de comutare mare (500 comutdri/s), durata de viald ridicatd (108 + 1012 comutdri).
Mds-urarea debituluifluidelor se poate realiza ca urmare a modificdrii regimului de curgere prin intermediul
unui corp fizic sau prin intermediul unor fenomene care sunt influenlate de curgere.
Sistemul de mdsurare folosit se alege in funclie de urmdtorii factori: tipul fluidului (lichid, gaz, aburi sau
suspensii), densitatea fluidului, vdscozitatea, puritatea, nivelul debitului, tipul debitului (turbulent sau laminar),
tipulconductei, condiliile de mediu (temperaturS, presiune etc.), acuratele etc.
Cel mai simplu traductor de debit se bazeazd pe observalia ci un fluid care curge poate punein migcare
de rotalie un sistem mecanic,

TRADACTOARE

Astfel, existd inlSnluirea prezentatd in figura 3,100:

Fig, 3.1 00 Schema de

fungionare a trqductorului de turatie

@otrtd
sunt traductoare de debit simplu din punct de vedere constructiv,
care se obline prin montarea unei palete pe direclia de curgere a fluidului
(fis.3.101).

Datoriti curgerii fluidului, asupra paletei acgioneazd o forld care o

rote$te in jurul articulaliei cu unghiul o,, rotire care este pusd in evidenld
printr-un traductor de deplasare unghiulard; cu cat forla este mai mare,
Fig, 3.101 Traductor cu poleta
cu at6t unghiul o de deplasare este mai mare.
Dezavantajul acestuitip de traductor constd in faptul cd mdsurarea modificd debitul de curgere a fluidului.
Prin urmare, informajia care se obline este insolit6 de erori.
Pentru evitarea dezavantajelor trebuie sd linem seama cd apele industriale sunt bune conducdtoare de
electricitate, practic sunt un conductor lichid care curge (se deplaseazd)cu o anumiti viteza.
Existd astfel doud dintre conditiile necesare pentru a genera o tensiune electromotoare prin fenomenul
de induclie (fig. 3,102):

t
Fig,

j,l

02 Generarea tensiunii

electrcmltoore
Lr
Rr

Acestea realizeazd o dependenlS funclionala intre o mdrime neelectricd de

intrare gi mdrimea de iegire electrica, prin varialia unei inductanle (vezi figura 3.103),

Deplasarea x a miezului magnetic intre cele doua bobine, care constituie

traductorul diferen!ial, determini varia!iiin sensuri opuse ale inductiviti!ilor.Tensiunea
de iegire Z, se mdsoari pe priza mediand a traductorului gi este direct proporlionald
cu deplasarea miezului magnetic, respectiv cu indlgimea la care se gdsegte plutiiorul.

ll

Tro d u ctoare el ectro m a g n eti ce d e deb

it

L2
R2

V
Fig, 3,103 Traductor inductiv

Aceste traductoare sunt utilizate pentru mdsurarea vitezei de deplasare a fluidelor bune conducdtoare
de
electricitate, principiul lor de funclionare baz6ndu-se pe legea inducliei electromagnetice, Schema de principiu
a unui astfel de traductor este prezentatd in figura 3,104.
Debitmetrul electromagnetic permite mdsurarea debitului de curgere datoritd tensiunii electromotoare
produse de un fluid conductor electric in migcare. Este un debitmetru freivent folosit,
fiind altreilea ca utilizare
dupa debitmetrele cu piese mobile.
Debitmetrul electromagnetic se bazeazd pe tensiunea electromotoare indusd de un fluid conductor in
migcare in electrozii componenli ai debitmetrului)

Cap.3

- Tipuri

de traductoare $ principiul de funcgionare

electrod (metalic

pol magr{etic'(al

unLri

electromagnet)
curgere)
Fig.

j,104 lraductoare elettronagnetice

de debit

in varianta simplificatd prezentata, pe un tub nemagnetic (izolator) prin care curge fluidul cu viteza v, se
executi o bobini in aer (existd variante constructive la care bobina se executd pe un miez magnetic) gi se prevdd
doi electrozi Er gi Er.
Electromagnetul produce un cAmp magnetic de induclie B, ale cSrui linii de c6mp sunt ,,t6iate" de
conductorul lichid format de fluidul care curge cu viteza v (orientatd perpendicular pe secliunea de curgere,
dinspre planul desenului)"
lntre cei doi electrozi metalici, conectati la un voltmetru 4 se culege o tensiune electromotoare indusd
datd de relalia: e: k" H , v . D, unde:
FI- intensitatea campului magnetic creat de bobind;
D - diametrultubului;
k

constantS.

Indicalia voltmetrului Zeste proporlionalS cu viteza de curgere, deci cu debitulfluidului,

Mdsurdtorile nu sunt influenlate de vAscozitatea fluidului, densitatea sau conductibilitatea acestuia si nici
de modul de curgere laminar sau turbulent.
Precizia de misurare este de + 10lo la lichide cu o conductibilitate minimd de 100 prS/cm gi viteze de
0 + 1 m/s p6nd la 10 m/s.

Debitmetrul electromagnetic mdsoard debite 9i volume conducdtoare de curent electric, Aceste

debitmetre nu conlin piese mecanice in migcare, Prin urmare, lichidul nu va int6lni obstacole in timp ce curge,
ceea ce permite evitarea daunelor provocate de eventuale elemente solide nedorite in lichid. Partea internd a
senzoruluide misurare este izolatA electric. Lichidul prelucrat nu este niciodatd in contact cu materialul senzorului
sau cu materialul flangei.
Debitul de lichid determina discul oscilant sd se roteascd in
jurul propriului ax, Un electromagnet multipol se rotegte in sensul
acelor de ceasornic si comanda un contact Reed (fig,3,105) prin
intermediul capacului carcasei. Determinarea debitului se face prin
numararea pulsurilor, Contactele releului sunt actionate de c6moul unui
magnet permanent.

Sistemul de mdsurd este instalat direct la pompa 5ilsau

conductd ;i mSsoard intreaga cantitate de lichid transferat

la

Fig, 3,1 05 Debitmetru electromagnetic

Releu Reed

(fi9, 3.106).

Debitmetrele

de induclie electromogneticd au o

Baterie

constructie simplS, o precizie 9i fiabilitate inalte, nu asigurd nici o

micgorare a presiunii lichidului, iar indicaliile lor nu depind de
temperatura, presiunea, vAscozitatea lichidului. in plus, temFig,3.106 Circuit
peratura lichidului poate si varieze de la -20 oC gi pend la 200 oC"
Singura restriclie de utilizare a lor se referd la conductivitatea electricd a lichidului, care
nu trebuie si fie mai micd de 5 uS/cm.
ln figura 3.107 este reprezentatd construc!ia simplificati a unui debitmetru
electromagnetic, constituit dintr-o porliune de conductd din material nemagnetic,
amplasatd intre polii unui electromagnet, constituit din 2 bobine cu curent continuu
sau alternativ de excitatie.

cu releu Reed

Fi9.

j.107

TPA,DUCTOARE

determinat de ea. Aceastd tensiune se amplificd 9i se transformi de dispozitivul

secundar in semnal standardizat de curent 4 + 20 mA.
Pentru a micgora gabaritele traductorului, bobinele de excitatie se
alimenteazd cu curent alternativ de frecvenla inaltd, insd, in acest caz, tensiunea
indusd se insumeazd cu o componentd sinusoidali ca la transformatoare,
Aceasta din urmd este apoi compensatd in dispozitivul secundar de amplificare
qiconvertire,

@e
/--

va ri a b i I d ( rota m

Fig, 3.108 Debitnetre de

magnetica

indugie

S|TBANS MAGFL0W Siemens

etre)

tegtre fluid

La baza funclion5rii acestor aparate, numite

ti
desticri ,11:dy.:ojre .cu strangulare variabilS, std principiul
echilibririi forlei gravita!ionale (greutatea)
a unui imersor
cu for!5 ascensionalS, provocatd de o cddere de presiune
care trebuie men!inutd constante, gi care depinde de viteza
de deplasare verticald a unui fluid (fig. 3.109).
Rotametrele pot fi utilizate at6t pentru gaze, c6t gi
pentru lichide, cu o precizie de 1 + 2o/o,p un domeniu de
varialie al debitului relativ restrans.

Schema

\-!gsgrurd

de principiu a unui rotametru

este

prezentatd in figura 3,110, Funclionarea sa se bazeazi pe

echilibrul plutitorului / aclionat de for,ta gravitalionald in
Fig, 3,1 09 Componentele
rotamettului
raport cu debitul de fluid gi secliunea variabild a tubului Fig, i.110 Scheno de principiu a
unui rotometru
conic 2, Deplasarea liniara a plutitorului este convertitd
intr-un semhal electric, prin intermediul unui traductor inductiv diferenlial de deplasare 3.
Asupra plutitorului, pe ldngd greutatea G gi forla arhimedicd Fo, aclioneazd o forla dinamicd ascensionald
Fo, careeste proportionali cu pdtratul vitezei,
LuAnd in considerare o curgere stalionard ;i notdnd cu p, v, densitatea, respectiv volumur plutitorului,
;i
po
cu
densitatea lichidului, la"echilibru se poate scrie:

E. po.V- + k. po !+ = p. s. Z, unde:
S - suprafala plutitorului de diametru d,
fr- coeficient de curgere.

Plutitorul se va deplasa tntr-o zoni de diametru D, care poate fi exprimat in funclie de h

f(d, h)
in aceste condi!ii, debitul masic e se poate exprima in funclie de h:

D:

Q:

gi d:

f(h)

ci debitul masic Q este direct proporlional cu inSllimea la care se gdsegte plutitorul.

Rotametrele mdsoard debite de ordinul 10a + 200 m3lh, in limitele
e,no,/e,,i,= 10, cu precizii de ordinul
procentelor gi introduc rezistenle in curgerea fl uidului, rezistenle ce pot fi impoiiante in unele
aplicalii industriale.
in exploatare, se mai pot utilizali debitmetre cu ttrangulare, la care forla dinamic6 rotegte paletele unei
.,
turbine, viteza de rotalie a acesteia fiind o mdsurd a debitului.
Au dezavantajul unei comportdri neliniare 5i introduc rezistenle importante in curgerea
fluidului.
Rezultd

in figura 3.1 1 I este prezentat un sistem automat de misurare

in locuinle avem nevoie de mijloace de masurare destinate

9i reglare a debitului.

sd mdsoare, sd memoreze gi sd afigeze, in

condiliile de mdsurare, volumul apei care trece prin interiorul traductorului de mdsurare. Acestea se bazeaza
oe

Cap.3 -Tipuri de traductoare

gi

principiul defunc,tionare

un sistem mecanic de numSrare cu demultiplicare aclionat de un sistem cu palete ce sunt puse in migcare de,
volumul de lichid care trece prin conducta. Un exemplu, in acest sens, de traductoare de debit utilizate in locuinte
este reprezentat in fiqura 3,1.l2.

Mlsurarea debitului

Fig, 3.111 Sktem

autonat

de masurore Si reglare a

debitului

.\

n9
SY

gi'z

EE a lp
\

indice de
multiplicare
a valorii citite

4m3
9n,

'x0

90'0

Valoarea indicatd
de apometru este
9814,48 m3
Fig.3.l l2 Traductoare de debit din loruin,te (apometrc)

itmetre ultrasonice)
Se instaleazd un emi!5tor si un receptor de ultrasunete in lungul unei conducte gi se mdsoara timpul scurs
intre emiterea unui impuls gi receplionarea sa. Acest timp depinde de viteza de transmitere a sunetului prin lichid
9i de viteza de curgere a fluidului (curgere care poate fi turbulent5), Lichidul nu trebuie sa conlind impuritdfi,
deoarece dispersia undelor sonore datoratd impuritdlilor solide in dispersie ar impiedica mdsurarea corectd,
Acest principiu de mdsurare se folosegte in special pentru conducte
RECEPTOR
de diametru mare gi atunci cAnd alte metode de mdsurare nu pot fi
folosite,
Deoarece undele emise au formd sferici nu este nevoie sd se
pozilioneze emildtorul 9i receptorul unul in fala celuilalt, ci sd se EE
respecte un anumit unghi rp in raport cu direclia conductei. Deci, cele
Unghi p
doud elemente nu este necesar sd intre in interiorul conductei, ceea
ce ar conduce la pierderi de presiune, in practicd se folosesc sisteme
duble: se mdsoard mai intAi timpul de transfer ca in figura 3.1j3 (in
EMITATOR
sensul de curgere al fluidului), apoi se inverseazd funcliile celor doud
Fig, 3,1 | 3 Debitmetru ultrasonic, Principiu de
elemente (emildtorul gi receptorul) gi se mdsoard noul timp intre
functionore

TRADUCTOARE

emiterea

ti receptia semnalului.

Diferenla intre cei doi timpi este folositd pentru determinarea vitezei de

curgere a fluidului.

Debitmetrul ultrasonic SITRANS F prezentat in figura 3,i 14 este utilizat

pentru mdsurarea debitului lichidelor conductive gi nonconductive electric. Viteza
sunetuluiin mediu, amplitudinea ultrasonicS, temperatura conductei gi cantitatea

contorizati pot fi trimise cdtre sistemul de control sub forma unui semnal de
iegire adilional apropiat de valoarea debitului, in vederea monitorizarii calitilii

produsului. Viteza sunetului permite o corelare directd cu densitatea mediului sau

concentraliei din amestecurile binare, iar amplitudinea sunetului oferd o corelalie
cu vdscozitatea mediului. Principalele utilizdri ale debitmetrelor SITRANS F sunt
a

in urmdtoarele
farmaceuticd,

in

domenii: industria chimicd, industria petrochimicd, industria

gineria enbrgeticd.

Fig, 3,1 | 4 Debitmetrul ultrasonic

SITRANS F

Figa de lucru
Regulatorul de tensiune

Funclionarea se bazeazd pe varialia rezistenlei coloanei

de cdrbune in funclie de presiunea exercitatd asupra ei, Mirirea
sau micgorarea presiunii asupra rondelelor este realizati de
electromagnet prin cre$terea sau sciderea curentului prin spirele
acestuia.

Datoriti inerliei sistemului, tensiunea la borne scade sub

valoarea ce trebuie menlinutd constantd, realiz6nd prin aceasta o
varialie a tensiunii in jurul valorii nominale, un timp mai indelungat,
Efectua!i misurdtori succesive pentru presiuni diferite,
Ridicali caracteristica de rdspuns gi explicali alura acesteia,
in mod frecvent, astfel de sisteme cu reaclie sunt utilizate pentru automatizari.

ctrolitice)
Permit mSsurarea concentratiei electrolililor pe baza misurdrii conductivit5tii (rezistivitStii electrice
acestora),

Traductoru I de umiditate incorporeazd un senzor de u m id itate ca pacitiv.

Acest senzor este alcdtuit dintr-o folie dielectricd speciald pe care s-a depus, pe
ambele pdrti, o peliculS subgire de aurr4ntreg ansamblul fiind incapsulat intr-o
carcasd din masd plastici perforatd. Ansamblul mai sus amintit gi reprezentat

in figura 3.115 se constituie intr-un condensator plan al cdrui dielectric

igi

modificd constanta dielectricd sub influenla umiditd!ii mediuluiambiant, astfel

modifi

cd

ndu-se capacitatea electrice,

Fig, 3.1 1 5 Senzor capacitiv

plan, printre care trece solulia a cdrei concentratie trebuie mdsuratd.

R.: f(r), deoarece o*: f(c) unde:
R" - rezisten!a necunoscutS;
o, - conductivitatea necunoscutd;
c

concentrafia solutiei.

Cap, 3

- Tipuri

de traductoare;i principiul de funclionare

c4...
Umiditate
Umiditatea
tHinrn.-^^iugtw)cuPtc

Umidometru
Higrometrie
Higrometre

aparate utilizate pentru masurarea umiditayii atmosferice.

temperatura la care vapoili de apd dintr-un gaz ajung la saturasie.

Punct de roud

o
o

.'

Mdrimile fizice care descriu cantitativ umiditatea sunt:

umiditatea absolutS 11.r" - cantitatea de apd conlinutd intr-un volum definit de aer;
umiditatea de saturalie H"n, - cantitatea maximd de apd ce poate fi conlinutd intr-un volum
definit de aer;
umiditatea relativd H,n,- raportul dintre umiditatea absoluti gi cea de iaturalie;
condensul - dovada indirectd a existenlei unei umiditali ridicate.
Pentru a misura umiditatea gazelor se aplici metode prin care se realizeazd o dependenld
intre diverse

marimi fizice 9i umiditate: metoda gravimetrica, metoda hidrometricd, metoda punctului

de roud, metoda
osihrometrici.
PlecAnd de la aceste metode generale pentru misurarea umidit;lii gazelor,vom prezenta
in continuare
ciiteva tipuri constructive de traductoare.
l

ichidelor

Si a

gazelor (analizatoare)

Permit determinarea concentraliei unor componente intr-un amestec dat pe baza mdsurdrii unor

proprietS!i fizico-chimice ale amestecurilor respective.

Daca intr-un anumit volum Z, constituit din doud sau mai multe componente, acestea ocupd volume
V2, V3., ., rezultd valoarea concentraliile lor: cr,
F, y, , , , :

par!iale Vt,

u --.

::.
,.
j
'

Vt^V.V,
p
-'t/"'v"

Se observd c5,

v
intruc6t Vt+ Vz+ Vzl- . .: V, se obline:

cr.+0+l*,..=1

[xprimAnd concentraliile respective in procente se obline relalia:

(o/o) +
P9o) + y(o/o) + .., = 1 00(%)
in practicd, se deosebesc doud tipuri de analizoare:fizice gi chimice.
Analizoarele fizice se bazeazd pe influenla concentraliei unui amestec asupra proprietdlilor fizice
ale amestecului. De exemplu, densitatea aerului pur este mdi mic; decAt a amestecului de aer cu CO" sau
conductibilitatea termicd a aerului curat este mai buna decAt a aerului impurificat cu CO, sau cu SOr,
Analizoarele chimice se bazeazS pe masurarea aceloragi proprietSlifizice care se modificd in urma unor
reaclii chimice la care participd 9i componente din amestec a caror concentralie trebuie determinati,
in industrie se folosesc multe tipuri de analizoare:termoconductometrice, termomagnetice, termochimice,
cu radialii gi cromatografice.
La o presiune normali gi o temperaturd de 20 oC, cantitatea de vapori de apd este de
maxim 17,5 g/m3, aceasta valoare reprezentend umiditatea absolutd a mediuluiambiant (in
condiliile de clima specifice !drii noastre). in ceea ce privegte umiditatea relativd a mediului
ambiant, aceasta poate lua valori intre 63 $ 670/o. Tot in contextul umiditdtii aerului se
determina 1i punctul de roud, adicd temperatura la care saturarea aerului cu vapori de apd
atinge punctul maxim, urmarea fiind aparilia condensului(picdturifine de apb) la suprafata
unor produse.
cx,

TRADUCTOARE

Aldturi de alli factori de mediu, precum temperatura, umiditatea, compozilia gi circulalia aerului, lumina
alte radialii, umiditatea are un rol important in buna pdstrare in depozite a mdrfurilor alimentare.
Mdsurdtorile de umiditate se pot face pe doui cdi:
se mdsoard masa n a vaporilor de apd conlinuliintr-un volum dat Zde aer atmosferic;
se determind presiunea actualapv a vaporilor de apa din atmosferS,
Umiditatea se poate determina cu ajutorul urmdtoarelor aparate: higrometre cu fir de par, higrometre de

solard gi

r
.

condensare (higrometrul Aluard), psihrometre, umidimetre rezistive.

) Higrometrele cu fir de pdr sunt

aparate care indicd direct valoarea umiditdlii
aerului, la un moment dat. in figura 3,116
este reprezentat cadranul unui higrometru
5i in figura 3.1 17 schema bloc a unei stalii de
meteorologie cu afigare digitali a datelor.
Astfel de echipamente simple se produc
pentru locuinle qi se gdsesc pe piald la preluri
Fig, 3,1 | 6 Higrometru cu fir
accesibile. Se bazeazd pe principiul modificdrii
Fig. 3.117 kntralizares dotelor
de par
lungimii unui material higroscopic (fir de pdr
degresat), in funclie de varialiile umidit;!ii aerului. Modificdrile lungimii firului de par sunt transmise printr-un
resort la un ac indicator, care se deplaseazd in fala unui cadran etalonatin valori ale umiditdlii relative a aerului,
dela0+10070.
Cei trei senzori din figura 3.1 17 folosesc o tensiune de alimentare de 5 V iar rezultatele mdsurdtorilor sunt
transmise citre un microcontroller. Acolo este folosit convertorul analogic-digital al microcontrollerului. Se pot
mdsura tensiuni din gama 0 + 5 V de pe opt intr5ri analogice multiplexate. Dacd semnalul de la intrare este prea
mic in amplitudine, convertorul are facilitatea de preamplificare a acestuia. in urma conversiei, rezultatele sunt
transmise cdtre afigajul LCD,

Higrometrele de condensare (higrometrul Aluard) mdsoard umiditatea prin

determinarea punctului deroua(deaburire).Ricind un corpin atmosferS,acesta seva aburi
la temperatura pentru care presiunea valorilor saturali este egalS cu presiunea actualS a
vaporilor de ap5.ln figura 3,118 este redati schematic construc!ia unui higrometru cu
condensare.
Este alcdtuit dintr-un rezervor metalic ,4, in jurul ciruia se afld o placd metalicd B,
AtAt suprafata rezervorului A, c6t ;i cea a placii B sunt lustruite identic, pentru ca, prin
diferenla de reflexie a luminii, sd se poatd observa cea mai micd aburire. Rezervorul are ra
partea superioard o p6lnie P, pe unde se toarna eterul, un termometruT gi doua tuburi cu
robinetele r,gi rr, unul la st6nga gi altul la dreapta. Prin tubul din dreapta sufldm aer ca sd
mdrim viteza de evaporare a eterului gi astfel temperatura lui sa scadd. Tubul al doilea
Fig,3.ll8 Higrometru cu
serve5te pentru iegirea vaporilor de eter,
condensare
Psihromefrele se bazeazd pe mdsurarea vitezei de evaporare a apei, care depinde de deficitul
higrometric, Practic, se determind temperatura, umiditatea relativd
gi punctul de rou5,

Psihrometrul cu aspiralie Assmann (fig.3.1 19) este constituit

din doud termometre, unul obiSnuit, denumit termometru uscat

ti altul, termometrul umed, avAnd rezervorul acoperit cu o pSnzd

Termometrul
uscat

TennornetltrI
umed

sublire, umezitd cu apd distilata. Viteza de evaporare a apei de pe

tifon, deci intensitatea rdcirii, variazd cu viteza de ventila!ie, dar

tinde cStre o valoare limit; pentru viteze de ventilalie superioare
valorii de 2,5 m/s. Aparatul este prevdzut in partea superioard cu un
aspirator cu arc, care asigura viteza de ventilalie necesara pentru
ambele termometre,

Aer a cdrui U.
se mdsoard

Principiul psihrometrului

Fig. 3.119 Psihrometru cu aspiru,tie Assmann

Cap, 3

Tipuri de traductoare

gi

principiul de functionare

Exemple

'

Traductorul din figura 3,120 masoara umrditatea relattva in intervalul 0 + 100 o/0, Schema electrica confine un
amplificator drferenStal realizat cu circuitul LM30B 5i genereaza la ieSire o tensiune de 2,9 + 3,9 V,
1-5U

c3

L@@uF

Tt-aducton
urnidi tatF
neai.stiv
RB
5-r.K

KJ

ce

5@pF

r@K

Fig, 3.1 20 Schena electrica a traductorului pentru

umiditate

Umidimetrul rezistiv este prezentat in figura 3.121.

Elementul sensibil la umiditate este introdus in bralele
unei punli 9i compensarea cu temperatura se face cu un termistor
R7,. Termistorul micgoreazd efectul temperaturii asupra rezistenlei
traductorului de umiditate. Elementul sensibil la umiditate are
termistorul de compensare cu temperatura integrat in traductor.
Rezisten!a senzorului se modificd la umiditate, determin6no
aparilia unei tensiu ni de dezechilibru proportionale cu umiditatea"

Fi 9. 3.1 2 1 U midi metru

ruistiv

lucru
Transferul termic al perelilor
Coeficientul de conductivitate termicS depinde atat de densitatea materialului, cAt 5i de umiditatea

acestu ia.

Echipamentul prezentat in figura 3.122 permite evaluarea unui perete exterior in ceea ce privette
acumularea de cSldurd pe parcursulzilei ;i eliberarea acesteia in interior,in perioada de noapte.

Fig, 3.1 22 Echipament

pentu evoluarea acumuldrii

de cdldurd intr-un perete exterior

in schema electronicd din figura 3.122 elementul sensibil este realizat din doui conductoare de cupru,
dispuse pe o placd de cablaj imprimat, impreund cu R, giR, rezistenla de contact a elementului sensibil formeazd
divizorul de tensiune pentru polarizarea bazei lui Zr. Curentul de colector al tranzistorului T, reprezintd abaterea
(semnalul de eroare) care este amplificat de ?,

TRADUCTOARE

Circuitul integrat 4011 din schemd simuleazd regulatorul automat care comandS elementul de execulie
format dintr-un releu electromagnetic" Poarta A din circuitul integrat IC, lucreazi ca un Trigger-Schmitt,
transformSnd semnalul de la colectorul lui Z, in semnal digital (O gi 1). Acest semnal este aplicat la intrarea porlii
B, care lucreazd pe post de inversor. La iegirea porlii -B avem semnal 1 logic cdnd elementul sensibil sesizeazd
umiditate, respectiv ,,0" logic, cdnd elementul sensibil nu sesizeazi umiditate, Semnalul de la iegirea porlii B
este aplicat prin intermediul rezistorului R, pe baza tranzistoruluiT,, care cupleazd in circuit bobina releului K,,
respectiv dioda electroluminiscen te LED 1,
La conectarea bobinei releuluiKl, acesta comutd contactul P, din pozifia e,in pozi\ia S,, inchizAnd gi
deschinz6nd circuite electrice. Circuitul este prevSzut cu un stabilizator de tensiune format din circuitul integrar
1Cr gidoud condensatoare pentru filtraj pe intrarea gi ieqirea lui. Alimentarea se realizeaza cu o tensiune cuprinsd
intre 6 qi 18 V,

Transportul, distribulia gi utilizarea energiei electrice au impus utilizarea traductoaretor pentru mdrimi
electrice at6t ?n producerea 9i transportul energiei electrice, cAt 9i in scopuri de reglare gi de supraveghere locala
sau la distantS,
ln general, principiul de funclionare al traductorului se bazeazit pe conversia mirimilor electrice preluate
direct (de la relea) sau prin intermediul unor elemente primare de transformare, in semnale unificate de tensiune
sau curent"
Cele mai utilizate sunt traductoarele care servesc la conversia urmdtoarelor mdrimi electrice: curent,
tensiune, rezistenlS, capacitate, inductan!5, putere, frecven!5 (abatere de frecvenli), defazaj qi factor de putere.
Avdnd in vedere diversitatea de aplicalii, se pot construi variante ale aceluiagi tip de traductor, av6nd
caracteristici statice diferite.
in general, dependenla intrare-iegire este liniard,

dar la traductoarele de curent $i/sau tensiune (folosite

pentru supravegherea parametrilor energetici) aceste
caracteristici se impun neliniare, Principalele tipuri de
caracteristici ale traductoarelor sunt reprezentate in figura
3.123.
Cele mai utilizate sunt traductoarele care servesc ta
conversia urmdtoarelor mdrimi electrice: curent, tensiune,
putere, frecvenlS (abatere de frecvenld), defazaj gi factor
de outere,

De reguld, mdrimile de intrare in traductoarele

electrice nu se aplica direct, ci prin intermediul unor
elemente auxiliare standardizate: gunturi electrice,
divizoare de tensiune (pentru mdrimile continue),

yN

transformatoare de curent qi transformatoare de tensiune

(pentru mdrimile alternative)
Fig, 3,1 23 Tipuri de caracteristici statice ole traductoarelor
Forma caracteristicilor statice a traductoarelor de
mdrimi electrice este impuse de elementul sesizor sau de circuitul folosit.
ln general, dependenla intrare-iegire este liniarS, dar la traductoarele de curent gilsau tensiune, acesii
caracteristici se impun neliniare,

Parametrii principali specificali in cataloagele firmelor producdtoare de traductoare sunt:

semnalul de iegire - este curentul sau tensiunea electrica cu limitele de varialie standardizate ale mirin,i,
de iegire (yr,n $i y.u*);

precizia de mdsurare

timpulde rispuns -

- este de 0,5 + 1o/o,la traductoarele pentru mdrimi electrice;

este de ordinulzecilor dems,sutelor de ras sau de ordinul secundelor, pentru tracu,:-

toare ce funclioneaza pe principiul conversiei (prin redresare

gi filtrare),
rezistenla de sarcini - variazd in funclie de tipul semnalului unificat gi de domeniul (ecartul) de varia--*.
al acestuia, dupd cum urmeazd:

Cap. 3

Tipuri de traductoare

gi

principiul de funclionare

a) pentru semnal unificat de curent:

R" = (0 + 6) kO - pentru ecart 1e = 5 mA;
R" = (0 + 3) kO - pentru ecart 1" = 10 mA;
fi" = (0 + 600) O - pentru ecarl I" = 20 mA.

bj pentru semnal unificat de tensiune, rezistenla de sarcind R, > 2 kO

tensiune neperturbatd.

asigurd la iegirea traductorului o

Tabel 3,7 Date de catalog ale traductoarelor

Semnale de curent continuu

Tipul
A

Y.,n [mAl
U

Y..* [mAJ

Semnale de tensiune continua

Tipul

[V]

Y,nin

0
n

2,5

10

+2,5
+5

10

+10

2,5
B

2,5

tt \

Y'o[V]

-10

+10

10

-0,5
D

-10

+O(
+2,5

+10

+5
+10

rlO

2,5

+2,5

10

+10
+20

20

doud puncte ale unui circuit electric pentru protejarea

$untut este un rezistor electric conectat tntre
porliunii de circuit cuprinse intre aceste puncte'
forme geometrice, iar
Constructiv, gunturile au forma unor bare, cu secliuni transversale de diferite
curenlilor de misurat'
practic sunt rezistoare calibrate, dimensionate corespunzitor pentru valorile nominale ale
de dilatare cu
coeficientul
are
deoarece
manganina,
Materialul frecvent utilizat la confeclionarea tunturilor este
temperatura este foarte mic. $unturile pot fi privite ca 9i convertoare curent-tensiune.
La trecerea unui anumit curent corespunde o cSdere de tensiune.
La capete, barele au terminatii masive 9i borne de prindere a Suntului in
circuitul de fo116 (fi9' 3'124):
un
1 - 1'- borne de curent (pentru prindere in circuit ce trebuie si asigure
contact ferm care sd nu introduca o rezistenld suplimentard in circuit);
2 - 2' - borne de tensiune (de dimensiuni mici)'
industriole se construiesc pentru valori ale tensiunii de:

1',

Fig,

j.124

$unturile

60 mV; 75 mV; 150 mV; 300 mV,

Valorile standardizate ale curenlilor nominali sunt:
I- = 25 A; 40 A; 1 50 A; 300 A; 400 A; 600 A; 1 .000 A; 2.500 A; 6.000 A; 10.000 A; 1 5.000 A.
Precizia guntului este cuprinsd in domeniul [0,5" '"1]Vo'

gunt Sh destinat

un
schema incdrcdtorului pentru acumulatori din figura 3.125 este reprezentat;i
de curenttraductoare
extinderii domeniului de mdsurare a miliampermetrului. $unturile pot fi catalogate ca 5i
pe
rezistorui
tensiune
tensiune, deoarece cretterea curentului determinS o cregtere proporlionald a cdderii de

in

5U

nr,

TRADUCTOARE

1oPMos

mA

Fig, 3,1 25 Circuit cu

ynt

e este un circuit format din doui sau mai multe rezistoare conectate in serie
$i
une contin ud. Pe fiecare rezistor cade o fracliune din va loarea tensiunii de alimenra re,
rului respectiv.
Divizoarele de tensiune sunt folosite pentru preluarea tensiunilor mari gi pentru micgorarea valorii
acestora
la valorile necesare intrdriiin traductoare. Divizoarele de tensiune sunt realizate
din doua sau mai multe rezistoare
conectate in serie.ln figura 3.126 sunt reprezentate diferite scheme de principiu cu circuite
divizoare:

alimen
in func

)"
a) divizor rezistiv

b) divizor

ruistivcu sarcind
fig,

rezistivd

c) divizor cu

3,1 26 Divizoare de

tensiune

prog detensiunefixSi
stabilizat

d)divizor

linitator de

supratensiune

in cazulcircuitului din figura 3.125.b relatia de divizare este:

D
rr2
ff -rr
v1-v1
Rr+ R,
in acest caz, se_impune ca variatia rezistenlei cu temperatura si fie neglijabild, iar pentru tensiunile
mari,
rezistoarele R' giRr sd fie rea lizate din ma i m u lte rezistoa re conectate in serie giiipitu rile
de iegdturd sd fie rotu njite
pentru a evita efectul Corona (aparilia de ioniin fluide neutre, cum este aerul atmosferic,
sublnfluenla cdmpurilor
electrice puternice)"
Transformatoarele de tensiune sunt destinate reducerii valorilor tensiunilor alternative
mari de 0,4 kv,
6 kV,20 kV t t O kV,220 kV +OO kV la tensiuni secundare standard de 100 V sau I
1O V.
Clasa de precizie realizatd de aceste transformatoare este;
0,1;0,2; Q,5;1;3.

ln figura 3,127 sunt prezentate c6teva tipuri constructive de transformatoare de tensiune.

2500 /300 / ?750

E lluoo

roooo

rrsoov

u"

r:l
g%t"
a) schena unui

transformator de

Iaborator

b) schena

transfornatorului de tensiune ru divizor

capacitiv,format din condensotoarele

Fig,

e$

d) trqn sformator

C,

j,127 lipuri constructive detransformatoate

in
de

rdfini

izolat

Cap.3

Tipuri de traductoare

gi

principiul de funclionare

Transformatoareledecurentsemai numesc,,reductoaredecurent"gi suntfolosite pentruprelucrarea

(mic;orarea) curenlilor alternativi mari (de la 6,000 A la 5 A), Prin conversia acestora se oblin curenli secundari cu
valori standard de maxim 5 A sau 1 A direct proporlionali cu curenlii mari din releaua de putere sub observalre,
curenlicare in acest fel se pot mdsura in condilii de siguranl5 cu aparataj care suporta curenli relativ mici.
in figura 3,128 sunt reprezentate scheme de principiu ale unor transformatoare de curent.

t,

Fig,3,l2Sfransformatonre de curcnt

Aceste transformatoare de curent au o tnfSgurare primard gi una pAna la trei infagurdri secundare. Una din
infd;urdri este pentru mdsurdri, iar celelalte dou; pentru proteclie prin relee gi proteclie diferenlia15"
Clasele de precizie realizate de aceste transformatoare sunt:

0,1;0,2;0,5;1 qi3.
Ultimele clase (0,5;

1; 3)

sunt clasele pentru uz industrial.

t,,

:
r;
,
'
,
i
1
-t;
-;
r:
:

Jraductoarele de curent continuu igi bazeazd func!ionarea fie pe utilizarea ca element sensibil a unui
echipaj mobil de tip magnetoelectric, a cdrui deplasare este compensatd prin reaclie de semnalul unificat de
iegire (traductor in circuit inch is), fie pe conversia unei cdderi d e tensiu ne intr-un sem na I un ificat, utilizd nd scheme
electronice de amplificare giconversie tensiune-curent (cazultraductoruluiin circuit deschis),
Traductorul de curent continuu magnetoelectric (fig, 3,1 29)funclioneazi prin compensare de cuplu gi se
mh'
tno rlin 'l^ud echipaje magnetoelectrice: echipajul de intrare (EI), care primegte semnal direct proporlional
'n
cu valoarea curentului de intrare 1, gi echipajul de reaclie (ER), care este streb;tut de curentul de iegire l" Cele
doud bobine mobile ale echipajelor EI I ER sunt legate rigid prin axul 1, pe care se afld paleta de aluminiu 2,
care se poate roti (in plan orizontal)in intrefierul traductorului inductiv de tip transformator, alcdtuit din bobinele
3 gi 4. Oscilatorul (OSC) deinaltd frecvenld alimenteazd cu semnal sinusoidal bobina primard 3. Acela;i semnal
sinusoidal se va regisi in bobina secundard 4, mai mult sau mai pulin, in funclie de pozilia paletei2. Acest semnal
(de la bornele bobinei 4)va fi amplificat, redresat gi filtrat, apoi se aplicd unui convertor tensiune - curent prin
blocul amplificator- convertor (ACTC). Din bloculACTC rezultd curentul de ie5ire (1")care strdbate rezistenla de
sarcina (R,) gi bobina mobili a echipajului de reaclie (ER).

El
ER

echipaj magnetoelectrk de intrare;

eehipoj nagnetoelectric de ieSire (reacfie);

lSC

A(l C -

ostilator sinusoidal;

am p I ifi cator- convetto r ten si u ne- curent;

SA

sursa de alimentore;
S

^ Sunt electric;

Ro

* rezistenla adilionala;

Rs

rezistenla de sarcina;

| -ax;
de aluminiu;
3 5i 4 - bobine cu intrefier, in montoj detip transformator,
2

Fig,

j.l

- paleto

29 Schema de principiu a troductorului de curent magnetoelectric

IRADUCTOARE

efectivd)
Funclioneazd pe baza redresdrii semnalului sinusoidal (fig. 3.130).
- curent de intrare;
Ira(t) - curent prin rezistenla de adaptare Ro.
Usp- tensiunea de iegire a blocului de filtrare;
ir(r)

Kr"9i Kro- rapoarte de transfer ale transformatoarelor de adaptare, respectiv de curenU

Ku" - factor de transfer al blocului de filtrare,
Aceastd schemd poate funcliona corect dacd varialiile frecvenlei sunt de maximum + 1Oo/o faqd de frecvenla
nominald la care au fost etalonate 5i poate funcliona fird sursd de energie auxiliarS,
i,

(t)

"--l

le

TC'

o,'o{il

"t

Rs

L -----------J

Fig, j"1 30 Traductor de curent

alternativ

cvenld
Au rolul de a asigura semnale unificate (curent sau tensiune) propo4ionale cu frecvenla, Este folosit in circuite
de mdsurare ;i reglare. Schema bloc al unui traductor de frecventd cu medierea impulsurilor este reprezentatd in
figura 3.131,
Principiile funclionale care stau la baza traductoarelor de frecven!5 constau in realizarea unei dependenle
liniare frecvenld-tren de impulsuri calibrate, urmatd de o mediere temporalS a impulsurilor gi de o conversie in semnai
unificat de tensiune.

Fl

formotor de impukuri;

M
DM

5R
ACTC

- monostabil;

dhpozitiv de mediere)

sursd de

referintd;

amplificator convertor tensiune- curent;

SA

surse de alimentare,

U nu*
Fig, 3,131 Traductor de frecven ,td ru mediereo

impulsurilor

Formatorul de impulsuri Fl transformd unda sinusoidalS in undd dreptunghiulard, cu aceleagi treceri prin zer*
impulsurile oblinute comandd monostabilul M, la iegirea cdruia se oblin impulsuri de duratd gi amplitudine a cirofrecvenlS de aparilie este direct proporlionald cu frecvenla semnalului de intrare. Prin medierea acestor impulsu-;
in dispozitivul de mediere in DM, se obline o tensiune direct propo(ionalS cu frecventa.

i'n general, cdmpul acustic intr-un punct rezultd din suprapunerea undelor sonore reflectate multtp:-,
formAnd un cdmp difuz.
Mdsurarea mdrimilor acustice este o problemd destul de complexi, atdt din cauza fenomenelor c,:
difraclie, c6nd lungimea de undd este comparabila cu dimensiunile obstacolelor, cAt 5i rdspunsuluiin frecventE
=:
traductoarelor acustice, care depinde de unghiul de incidenli in c6mp difuz,

Cap, 3

- Tipuri

de traductoore gi

principiul de funclionare

Traductoare electroacustice sunt subansamblurifunclionale care transformi energia acusticd in energie

electricd gi invers,
Presiunea sonord sau presiunea acusticd este cauzatd de o undd sonord,
Nivelul presiunii sonore este raportul presiunii sonore efective, comparate cu o presiune de referinld.
Presiunea sonord poate fi mdsuratd cu ajutorul microfonului pentru masurarea in aer.
Sonometrele mdsoard nivelul de presiune acusticd gi sunt utilizate frecvent in studii de poluare acusticd
pentru determinarea nivelului de zgomot,
in funclie de energia primard cu care lucreazS, traductoarele electroacustice, deosebim:
traductoare care transformd sunetele in curent electric de audiofrecven!5 (AF): microfoane, doze;
traductoare care transformd curenlii electrici de audiofrecven!5 in sunete: casca, difuzorul, gravorul de disc.
O altS categorie de traductoare o constituie capetele de redare-imprimare ale magnetofoanelor gi ale
casetofoanelor, care transformi cAmpul magnetic variabil in curent de AF gi invers.
Sursele de semnal 9i traductoarele electroacustice sunt pdrli componente ale aparaturii electronice
destinate reproducerii 9i transmiterii programelor sonore.
Din grupa traductoarelor electroacustice, vom analiza, in continuare, microfoanele 9i difuzoarele.

.
.

El

Microfoanele

Sunt traductoare folosite la mSsurarea presiunii acustice. Sunt singurele aparate electroacustice capabile
sd capteze oscilaliile sonore naturale, din care motiv sunt denumite 5i surse de semnal primare, Practic, lucreazd
ca traductoare convertind presiunea sonord in curent.
ln mod obignuit, microfonul se gasegte situat intr-un cAmp sonor caracterizat de presiunea P gi debiteazd
la borne o tensiune electricd U.

Microfoanele capteazd semnalele produse

in spaliul inconjurbtor transformdnd

oscilaliile acustice

(mecanice) in oscilalii electrice, oblinend la iegire semnale electrice de audiofrecvenld,

Se clasificd dupd mai multe criterii:

.
.
.
.

dupd principiul constructiv;

dupd principiul de funclionare;
dupd caracteristica de directivitate;
dupd impedanla de iegire,
Din punct de vedere al principiului constructiv, existd doud tipuri de microfoane: microfoanele cu c6rbune,
utilizate in telefonie, care funclioneaza pe principiul comanddrii unei surse de curent continuu 5imicrofoanele
utilizate in electrostaticd, funclion6nd pe principiul transformdrii energiei.
Dupa construcfie, microfoanele pot fi: cu rezistenld variabild; cu cdrbune; cu bobina mobili; cu bandd;
condensator; cu electreU cu cristal.
Dupa principiul de funclionare, microfoanele pot fi: cu rezistenlS variabild, electrodinamice, electromagnetice ;i piezoelectrice.
Dupd caracteristica de directivitofe, microfoanele pot fi: cu caracteristicd de directivitate simplS 9i cu
caracteristica de directivitate compusS.
Dupa impedonla de ie;ire, pot fi: de impedanld micd (50 O, 150 O, 200 + 500 O) 9i de impedan!5 mare
(20 + s0 kO).
in figura 3.132 sunt prezentate cAteva tipuriconstructive de microfoane gisecliuniprin acestea care pun
in eviden!5 pdrlile lor componente.

conductori electrici

unoe 4
sonore +

miez magnetic

hoblna
cablu ecranat

dlafragma

Fig, 3,132 Tipuri constructive de nicrofoone Si secliuni

c0tlectare

prin acestea

'RADUCTOARE

Caracteristici electrice gi acustice ale microfoanelor

Caracteristicile electrice care influenleazd calitatea sonord sunt: sensib ilitatea, caracteristica de frecvenSd'
distorsiunile, zgomotul propriu 9i impedanfa de iegire.
Directivitatea
care
Analiza unitard a transformdrii oscilaliilor acustice in semnale electrice se studiazd cu caracteristica
exprimd sensibilitatea in funclie de frecvenld gi direclia din spaliu a oscilaliilor acustice'

Microfon bidirectional de ordin

Fig, 3,1

Microfon unidirectional de ordin

3 Caracteristici de directivitote

de unghiul de incidenld
Caracteristica de directivitate este reprezentarea graficd a sensibilitiliifunclie
de rotalie, se reprezinta
simetrie
avdnd
care,
(echipajul
mobil)
;i
undelor sonore in raport cu normala la diafragmd
de
directivitate,
sub forma unei polare,ln figura 3.133 sunt reprezentate caracteristici

Sensibilitatea

in energie electricd.
Este calitatea microfonului de a transforma eficient energia acustic;
oblinutd la bornele microfonului 9i
U,
efective
exprimd cantitativ prin raportul dintre valoarea tensiunii
Se

valoarea presiunii acustice P ce se exercitS asupra microfonului:

U(mIr)

o
" - r(pbar)

Car act er i sti ca de f r ecvenld

Rdspunsul microfonului reprezinti nivelul tensiunii la

bornele microfonuluiin funclie de frecvenld, la aplicarea unei
oscilalii acustice de intensitate constantA.
Se prezintd grafic cu frecvenla in abscisd (scara este, de
la bornele microfonului

reguld, logaritmicd) gi nivelultensiunii

in ordonatd (in general, exprimatd in dB).
Forma caracteristicii unui microfon pentru voce este
redatd in figura
Neuniformitatea caracteristicii de frecvenld reprezintd
valorile extreme (maximd 9i minimd) ale tensiunii date de
microfon in raport cu tensiunea de referinla' Ca nivel de

3,134'

r3
0
-3

'ro

ultt

2ftlh

Fig, 3,1 34 furacteristica de frewenld a nicrofonului

referinld se considera nivelul debitat de microfon la frecvenla

de 1 kHz 9i un nivel acustic de 30 dB.
la distorsiunile neliniare pe
Distorsiunile neliniare duc la aparilia armonicilor. Urechea umani este sensibilS
neplScuti,in tehnica modernd a microfoanelor
care le sesizeazd dela2,/o.Distorsiunile mai mari de 10%fac audilia
Hl-Fl pentru studiouri)'
s-au obginut distorsiuni sub 0,5olo in banda de 20 + 20.000 Hz(cazul microfoanelor

Raportul sem nal lzg omot

se exprimd in dB'
Raportul dintre tensiunea utild gi cea de zgomot pentru o presiune acusticd stabilitd
de 60 dB (adicd de
ln cazul microfoanelor de calitate se obline la o pr-esiune de 1 prbar raportul semnal/zgomot
1.000 de ori),

Cap. 3

Tipwri de traductoare ;i principiul de funcgionare

Rezistenla internd a microfoanelor depinde de principiul de funclionare 5i de tipul constructiv al acestora.

in majoritatea cazurilor, rezistenla internd este chiar impedanla de iegire a microfonului. De valoarea rezistentei
interne depinde 9i nivelultensiunii de zgomot.
Rezisten,ta de ie$re

Reprezintd rezistenla la bornele de iegire gi care nu este neapdrat rezistenla proprie R, a microfonului,
cAnd in ansamblul microfonic este incoroorat un transformator.

Barida de frecvenld
Este domeniul de frecven!5 in care sensibilitatea nu are o abatere in dB mai mare dec6t o valoare prescrisd
(de exemplu 3 dB) fa15 de sensibilitatea evaluatb la frecvenla f = 1 ,000 Hz, datd in prospect,
in prezent, in masurdri se folosesc urmdtoarele tipuri de microfoane: electrodinamice, de tip condensator,
cu electret.

bazeazd pe introducerea unei tensiuni electromotoare intr-o bobind

ce se deplaseazd in cAmp magnetic. Este compus dintr-un magnet

permanent, o bobind circulard mobilS 9i o membrand realizatd din

mase plastice (fig. 3.135),
Membrana este in contact direct cu masa de aer,

in spatele

membranei, este fixatd o bobini cilindricd, situatd intre polii

magnetului, adici in flux magnetic constant, creat de pliiacestuia=
,tEE
Sir'diHl
Dac6 in masa de aer apar vibralii acustice, acestea vor actioria asrF{"
@.1,?Sfia&- ##f
membranei, deplasAnd-o, Odati cu aceasta, se l.a dedasa s b*b.ire
mobild a cdrei mi;care va aduce la intersectarea liniilarci-.ca'rl.ui r+:g:ld{Etr-ier-sderl}agtr*- ffinF*a.s*isl=te;
liniilor cAmpului magnetic, la capetele bobineiva aoErea o iee$u*c ktroqr{e,".T" irtdusa de audiofuecvenl5'
Sensibilitatea microfoanelor cu bobind r:oobiiS este cuprinsa inae fl.i ;! 0"2 rnVilrbar, iar nivelul tensiunii
de iegire este cuprins intre 0,1 ;i 0,5 mV. Microfoaneie de calitate medie cu banda de 80 + 12'000 Hz, au o abatere
de t4 + 6 dB. Distorsiunile acestui tip de microfon nu depigesc 2oio.in cazul microfoanelor semiprofesionale Hl-Fl,
distorsiunile sunt de 0,5 + 1 ,So/oin banda de frecventd datd.

Microfonul condensator este un microfon de presiune la care deplasarea

membranei este transformatd intr-o varia!ie de capacitate. in figura 3"136 este
reprezentati o secliune printr-un microfon condensator 9i simbolizate elementele
constructive,
Dintre toate microfoanele ce aclioneazd pe principii electroacustice,
,/,
='!.1.
rA
microfonul condensator este cel mai bun transductor. Termenul transductor membrana
metalicd
convertette
o
formd
ti
define;te orice dispozitiv care primegte energie de o anumiti
F ig, 3,1 3 6 Mi oof on condensator
intr-o altd formd de energie.
principiul de funclionare se bazeazd pe varialia capacitdlii in funclie de oscilaliile sonore. Este alcituit
dintr-o incintd acusticd ce formeazi armdtura fixd ;i o membrand de masd plastici metalizatd ce formeazd
armdtura mobild a condensatorului, Odatd cu vibraliile membranei mobile sub influenla oscilaliilor sonore, se
modificd corespunzdtor gi capacitatea electricS.
lntre cele doud armituri se formeazi o pernd de aer care readuce membrana mobilS in pozilia ini!ial5,
dupd incetarea presiunii.
Rezistenla interni a microfonului condensator este foarte mare, iar nivelul semnalului de iegire foarte mic,
avAnd o valoare de 0,05 + 1 mV,
Banda de frecven!| este de 20 + 20"000 Hz, cu abaterea de 1 dB 9i un raport semnal/zgomot de 65 + 75 dB.
Rezistenla de iegire a acestuitip de microfon este nominalizatd la 200 O, Nivelul semnalului de iegire este
de 5 + 10 mV. Sensibilitatea microfoanelor condensator
I

Microfonul cu electref se bazeazi pe proprie

a prezenta o polarizare permanentd, prin intermediul
permanent,
Electretul (fig, 3.137) este un material dielectric care prezinti polarizalie
la temperatura ambiantd,fdrd a fi deformal.

permanentb

Fig.3.137 Capsuld

electet

IN,DUTOARE
Func!ionarea gi construclia microfonului cu electret este asemdnitoare cu cea a microfonului condensator,
Folia de electret (care inlocuiegte folia metalizatd de la microfonul condensator) se metalizeazd pe una din fele
9i va constitui armdtura mobild a condensatorului, Armdtura fixd, rigidd, se realizeazd din metal gi are o formd
constructivd asemdndtoare cu cea de la armdtura fixd a microfonului condensator. Peste armdtura fixd se asazd

fala nemetalizatd (izolatS) a foliei electretului"

Figura 3,138 prezintd o capsulS electret

gi scheme

tr

electrice de conectare a acesteia.

f
l-

rF,

La arnDlificator

Fig,3,l38 Mkrofon

cu

electret

lntre folia electret gi armdtura fixd existS un strat de aer de ordinul milimetrilor,
Grosimea foliei de electret este foarte mic5, capacitatea electrici este mai mare ca in cazul microfonului
clasic cu condensator, Microfoanele cu electret de calitate medie au caracteristica de frecven!5 cuprinsi in
intervalul 20 + 20.000 Hz, ctr abatere de + 3 dB. lmpedanlele uzuale sunt: 50 A,250 O, 600 O gi 1,000 O,
Raportul semnal/zgomot la construcliile mai simple este 45 + 55 dB, iar la tipurile de calitate, 60 + 65 dB,

El

Difuzoarele

Sunt dispozitive in care energia electricd de audiofrecvenla de la iegirea receptorului sau a amplificatorului

se transformd in sunet. Aceastd transformare se face prin mai multe sisteme, gi anume: electromagnetic,
electrodinamic, piezoelectric ai electrostatic. Constructiv difuzorul are o parte fix5, carcasa, care sustine partea
mobili (fig. 3.139).

Fig. 3,1

j9

Difuzoare 5i indntd cu difuzoore

Difuzorul realizat pe sistet?tul electromagnetic are o construclie simpld care se bazeazd pe acliunea
cdmpuluimagneticalternqtiv.Se compune dintr-un magnet permanent careintre cei doi poliare montatd o bobind
prin care circuli un curent de audiofrecvenld emis de amplificator. Prin mijlocul bobinei se gdsegte montatd,
circul6nd liber, o lamelS elasticd de olel care la un capdt este atagatd de o membrand in formd A. pAtni. (pentru
anumite cerinle poate si fie pland). Datorita curentului de audiofrecven!5 gi sub acliunea cdmpului magnetic
alternativ lamela vibreazd antrenAnd membrana difuzorului, emi!5nd sunete. Cu toate ci acest tip de difuzor are
o sensibilitate bund, caracteristica de redare a frecvenlelor este foarte.proastd qicu distorsiuni mari,
Difuzorul realizat pe sisfemul electrodinamic se poate realiza in doui tipuri constructive: cu magnet
permanent 9i cu electromagnet sau cu excita!ie (necesitd un montaj care sd asigure o alimentare in curent
continuu pentru bobina electromagnetului),

Cap, 3

r
i
l

- Tipuri

de traductoare ;i principiul de funclionare

in care se monteazd o bobind leqata rigid de o membrand fixata in partea oe sus a

carcasei metalice, iar la nivelul legaturii cu bobina de un element numit fluture, care
stopeazd iegirea completd din c6mp a bobinei(fig.3.140).

Curentul electric de audiofrecvenld care trece prin bobind creeazd in jurul

acesteia un c6mp magnetic alternativ care prin interacliune cu cAmpul magnetic
permanent al magnetului sau electromagnetului produce o forla ce deplaseazd bobina
pe verticald.

Acest tip de difuzor se caracterizeaza printr-o caracteristicd de frecventd buna

luieste de la cdteva fraciiunide

gi o gamd largd a puterilor radiate (fig,3.141). Puterea

watt la zeci gi sute de wati.

Fig, 3,141 Difuzor electrodinamic: bobino,

nenbratv

Fig, 3.1 40 Segiune prin difuzor

rya;k recr@

Principiu|defunc1ionarea|difuzoarla{baG+!=f@,
.:girj
este urmdtorul: pe armdturile elementE:lu, c,.:=;1F_'i*:?k

alternativi de audiofrecvent;. Flen':ri;' -,:=e ;i :.sri: =-p_=:*: =r..gHi3nEE.

li- a:==*;
-s:,.:
frecvenld, Oscilaliile sunt tr;n-<ll:rsi :-r-*.=r,1. -r::: -,3r: ;,1
=+.--,=*r:_-.
piezoelectric, care produce vibratil sca:i:. r"i:j?:: p a: c+L,zcEre sr pieieazi
-;---ipentru redarea frecventelor audic sLrpericare. peste 8.000 Hz. Puterea lor este

nca

Sursa ?uritlad de
oarecum limitatd de rezistenla mecanica a elementului piezoelectric.
len9l!re inalli
Difuzorul realizat pe sistemul electrostotic (fig. 3,142) se poate compara
cu un condensator, Din punct de vedere constructiv, este compus dintr-un
electrod fix gi un electrod mobil (se pot numi fiecare Si armdturd)"
Fig, 3,1 42 Difuzor elettrostatic
Electrozii sunt confec!ionali dintr-o peliculS dielectricd foarte sublire,
metalizatb pe una din pdr1i. intre cei doi electrozise aplicd o tensiune continud care creeazd cdmpul electric inilial,
La aplicarea tensiuniialternative de audiofrecvenld armdtura mobilS va vibra, produc6nd sunete.
Calitatea redirii in domeniul frecvenlelor inalte este mult mai bund fafi de sistemul electrodinamic,
ajungAnd sd redea sunete p6nd la 20kHz.
Pentru o bund sonorizare, difuzorul trebuie montat intr-o incintS sau intr-un sistem acustic.
Pentru a obline o deplasare liniard a armdturii mobile (in funclie de tensiunea aplicatd) se pot folosi doi
electrozi ficgl in loc de unul singur, ca in figura anterioar5. ln acest caz, pentru a putea emite sunete efectiv,
electrozii ficgi trebuie sd fie plSci perforate sau grile de s6rm5,

Realizarea unui traductor inductiv

Traductoarele inductive se construiesc sub forma unor bobine cu miez magnetic, de inductanld:
L

IV

=;lH ), unde:Iy'- numarul de spire al bobinei; R - reluctanla totald.

" Reluctanla R a circuitului magnetic este datS de relalia:
6
lz,rnl
^ lr. +_=-:-1K=
^l"""l,unoe:
t,f SL 4'r.5o.10-'lWJ
I Wl
/r- lungimea circuitului magnetic; fq - permeabilitatea fierului | ,
lAspm l

|;

TRADUCTOARE

sr- secliunea miezului de fier [m2];so - secliunea activi a intrefierului lm2l;

- lungimea intrefierului [m].

Rezultd cd inductanla bobinei se modificd prin varialia reluctanlei R (numarul de spire fiind constant);
reluctanla, la rAndul sdu, variazd in funclie de lungimea intrefierului 6, ca urmare a deplasdrii armdturii mobire,
Bobina traductorului inductiv este conectatd intr-un circuit de curent alternativ cu o tensiune (V) gi o
frecvenl5 (Hz) constante, in aceastd situalie, valoarea curentului ce parcurge bobina traductorului inductiv este:
6

I = -f:-:---.--,
r/R'+ a' 't

unde

este rezistenla ohmicd a bobinei.

Dat fiind cd U, R gi rr: sunt constante, rezultd:1: lS).

Curentul 1 este mdrimea electricd de iegire a traductorului inductiv, iar mdrimea de intrare esre o

deplasare 6.
in general, aceste traductoare se utilizeazd pentru mdsurarea deplasdrilor mici.
ln figurile 3'143 9i 3"144 este schematizat principiul de funclionare al traductorului inductiv

gi

a circuitului electronic,

L,1"N

schema bloc

\j/ F
It-r_t
t

b
Fig.3,l43 Traductoare inductive:

o)

principiuldefunc.tionore; b) schema bloc; c) simbolizore

@-"lJ

Fig, 3,1 44 Traductoare inductive: pozitii defunqionare, sonde inductive

Schema de montaj
Figura 3.145 prezintd modul de conectare altraductorului inductivintr-un montajde testare a acestuia,
20
10
5

Fig. 3,1 45 Troductoore inductive, schema de montaj experimento!

Nomenclatorul aparatelor
intrerupdtor bipolar
siguranle fuzibile

voltmetru 0 + 300 V curent alternativ (electromagnetic)

ampermetru electromagnetic 0 + 1 A

rezisten!a de sarcind 10 + 15 O (circa 100 W)

R,

traductor inductiv

{ry- 3 - fipuri de traductoare ti principiul de func,tionare

Modul de ltsp
din figura 3'144'
l!' t=iti=i*rcnform schemei
Se verifici c
este suprapusd pe coloanele miezului'
in pozilia ini#E xmrw;:r":i =;3 :o.-s::js. iar armatura mobild
deci intrefierul esta ri= 3,
alimentare a bobinei la voltmetrul v care va fi de
Se inchide i+s:r&usw G gr rrrit*:;:"': leniiunea de
220V,

^-

':'
.:::-da

din

la deplasarea succesivd a armdturii mobile a traductorului,

rirefierul 6. La deplasdrile armdturii, se citesc valorile corespunzdtoare

unitate
ale curentului ind'<aa
Tabele

ryns=-ga;-i i-

rur@

jos'
Rezultarebcn:.ir'.fu *eefu-'rdtorilor se trec in tabelul de mai

Sdde
;in'lrnJ

misuritori
0

l5

10

20

r iAl

cu rezu!{aieie din tabel se ridicd caracteristica traductorului inductiv

li n

I:

fl6), care trebuie sd aibd o formd

iara (aproximatii"l-

O ossEnvATrt $r coNcruztl O
Se

inductiv studiat'
vor nota observatiile referitoare la alura caracteristicii traductorului

lucru
Mdsurarea sensibilitilii microfoanelor
Mdsurarea sensibilit;!ii (a eficacitd!ii sau a factorului
transmitere a presiunii sonore) se face cu ajutorul pistofonului'

de

PistofonuIesteosursdsonorddeprecizieutiIizatdpentru
calibrarea rapidd gi precisd a aparatelor de mdsurare a sunetelor'
sonore
sau pentru masurarea factorului de transmitere a presiunii

I .u,.,, d,
ooLariza te
pentrLl

la

nr

icrotolltll

condensaLol

Fig. 3,146 Pistofonul, schema montaiului

experimental

Pentru mdsurare, se utilizeazi schema din figura 3'146'

electrodinamic'
mdsuritori asupra unui microfon condensator 9i asupra un-ui microfon
La microfonul
ecran'
de
fald
neecranat'
la firul
Microfonul condensator se polarizeazd cu o tensiune de 1,5 V
compard datele
Se efectueazd

iegirea prin transformator. se

electrodinamic, mdsurdtoarea se va efectua la iegirea directd 9i la
fi
cu cele din prospect. in timpul mdsurdtorilol pistofonul va
Camera anecolda
!inut in pozilie verticalS"
Deoarece un difuzor nu are un rispuns constant in
microfon
tot domeniul frecvenlelor audio, trasarea caracteristicii de
3'147
figura
din
bloc
hemei
'
frec

mic

resiune constanti tn vecindtatea

ealizeazd un control automat al

Fig. 3,1 47

Mdsurareo coracteristicii de frecvenla

putere egald cu 1/10 din puterea nominald. Se citegte nivelul la iegirea microfonului de mdsurat, pentru toate
frecvengele din gama audio. Mdsurdtorile se fac pe mai multe tipuri de microfoane gi se compard cu cele din
prospecte.
Ridicarea caracteristicii de directivitate se face tot ?n camera anecoidi, mont6ndu-se microfonul de
mdsurat pe o masd rotitoare,
Frecvenla aplicatd difuzorului este cea pentru care sensibilitatea microfonului este maximd sau frecvenla

de 1 kHz gi sursa se plaseazd la 50 cm de microfon, Se mdsoard tensiunea la ie;irea microfonului pentru unghiurile
dintre axa incintei gi axa microfonului de: 0o, 30o, 60o, goo,12o., i 50., 1 go",21'0o,240",270., 330", 360",
Mdsurdtorile se efectueazd pe mai multe tipuri de microfoane,

Aceste structuri includ at6t traductorul propriu-zis, cdt gi circuitele de conditionare a semnalului

procesare a acestuia.

si

Dezvoltarea alertd a tehnologiei microelectronicii a permis realizarea unor traductoare integrate

miniaturale, cu o fiabilitate ridicatd prin reducerea numdrului de conexiuni gi lipituri, cu o proteclie
ridicatd la
actiunea agenlilor externigiacliunea perturbatiilor, Cu toate cd prelul de cosi al acestortraductoare
este relativ
ridicat, prin avantajele pe care le oferd gi !indnd cont de interganjjbilitatea lor, la produclia de serie
devin net
superioare (performanle gi cost) traductoa relor obignu ite
Ca material de bazd pentru execulia acestor traductoare se foloseqte siliciul din care
se pot produce u;or
rezistenle, condensatoare, diode gi tranzistoare, Folosind metoda de depunere a unor pelicule
,rbgiri, din alte
materiale, ce sunt compatibile cu tehnologia siliciului, ot fi oblinute gi alte dispozitive
ca: termocuple (Bi-Sn),
tr
magnetorezistoare (ln, Sb), traductoare higroscopice (cu polimeri), traductoare cu unde acustice
de suprafald
sAW (Zno) etc., domeniul temperaturilor de lucru fiind de -50 + +t 50 oc.
Trebuie linut cont de prezenla echipamentului electronic tn apropierea mdsurandului gi de
influenga
acestuia asupra funcfionirii componentelor realizate prin tehnica circuitelor integrate.
Din categoria traductoarelor integrate le putem enumera pe cele cu senzori elastici (lamd,
membrand)
folosite la accelerometre c6nd lama elasticd este completatd cu o masd seismicd. De asemenea, se pot
realiza
structuri termice pentru mdsurarea unei diferenle de temperaturd ce e necesard pentru mdsurarea
altor mdrimi,
Primele traductoare integrate realizate practic au fost cele de temperaturi, care, degi
nu prezintd un
domeniu extins c50 + +150 oc), igi gdsesc aplicabilitate in tehnicd.
in prezent, multe dintre traductoarele integrate sunt produse in serie, cu aplica;iiin special in produclia
bunurilor de larg consum, in industria automobilelor sau in mdsurdrile din biologie'gi ecologie.
Aplicaliile traductoarelor integrate nu se rezumi numai la realizarea acestora in serie mare,
ci, prin tehnici
moderne de proiectare ca ASIC (Application Specific Integrated Circuit), se pot realiza traductoare
integrare
:
specializate unor procese bine
Cercetdrile actuale incearcd eliminarea traductoarelor clasice cu cele integrate, procesul
de realizare at
acestora fiind in continud perfeclionare vizAnd atAt diversificarea gamei, cregterea performanlelor
gi a fiabilitalii,
dar;i gdsirea unor noi metode gi principii de mdsurare,
Utilizdnd tehnica circuitelor integrate s-au realizat traductoare integrate ultrasonice
in tehnica pOSFET (in
diferite variante), precum gi traductoare cu unde de incovoiere.

definite.

'

Traductoarele din aceastd categorie includ traductorul integrat gi elementele de prelucrare

care fac posibild
folosirea semnalului de iegire direct de cdtre sistemele informa'cizate (calculatoare), Ele
includ un microprocesor
gi o interfala de comunicafii.
li n

Microprocesorul are rolul de a gestiona achizilia datelor, efectua corecliile datorate

altor mirimi,

iarizarea caracteristicii de transfer,

Cap.3 -Tipuri de trdductoare

gi

principiul defunclionare

Un traductor inteligent poate cuprinde mai multe traductoare integrate: unul qrincipal (care preia
mdrimea de la mdsurand) gi altele secundare (care preiau mdrimile care influengeazd mdlurarea 5i care vor fi
folosite pentru coreclii),
Se realizeazi simultan in cazul aceluiagi CIP traductoare integrate gi elemente de prelucrare, d6nd
posibilitatea interfaldrii cu diferite circuite de prelucrare,
Prin introducerea unui procesor in componenla traductorului gi realizarea unei interfele de comunicare
bidireclionald cu exteriorul, a devenit posibild cregterea nivelului de procesarein cadrultraductoarelor inteligente,
Traductoarele inteligente pot introduce funclii suplimentare precum: afigarea localS a valorii mdsurate,
autocalibrarea dispozitivului de mdsurare, codificarea informaliei transmise, stocarea temporard a datelor,
sintetizarea gi filtrarea logicd a datelor mdsurate etc.
Elementul de bazd este constituit din traductorul principal ce preia informaliile de la mdsurand gi care
poate fi identificat printr-un cod ce este stocat in memoria PROM. Mdrimile de influenfd acfioneazd asupra
traductoarelor secundare, semnalele provenite de la acesta (este inclus gi traductorul principal) sunt transmise
unui sistem de achizilii de date format dintr-un multiplexor, amplificatorul A, circuitul de egantionare 9i memorare
CEM gi convertorul analogic numeric CAN. Microprocesorul prP indeplinegte rolul de a gestiona achizilia datelor,
coreclia mdrimilor de influen!5, influenla caracteristicii de transfer qi diagnosticarea traductoarelor. in memoria
PROM sunt stocate programul de operare, tabele de coreclii gi liniarizare etc,, pe lAngi codul de recunoa;tere al
traductorului, iar in memoria RAM sunt stocate datele curente de operare sau acelea ce urmeazS a fi transmise.
Prin interfala bilateralS se realizeazd conectarea traductorului inteligent cu un calculator central printr-o
magistralS externd ce poate fi utilizatd gi pentru alte traductoare.
Masura nd

d'[

-]

Ii,i.ir.:'i
Trad uctor
Secun0a I

Mirimide
referi

n!i

Magistrald extern{
(comunicalii cu alte
traductoare gi
calculatorul central)

F ig,

3.1 48 Traductor cu

niuoprocesor

Alegerea traductorului, dintr-o gama relativ extins5 oferit5 de firmele constructoare, pentru o anumitd

aplicalie necesard utilizatorului, reprezinti o problemi tehnico-economicd. Solulia corecti line seama de
particularitSlile funclional-constructive ale traductoarelor, determinate de locul, rolul 9i durata de utilizare a

acestora in automatizarea proceselor i nd ustriale.

Caracteristicile funclionale qi performanlele traductoarelor, precum gi mdsura in care caracteristicile reale
corespund cu cele ideale 9i ce condilii sunt necesare pentru o buna concordanld intre acestea sunt influenlate, in
exploatare, de o serie de parametri precum:

Caracteristici energetice
Orice operalie de misurare implicd un consum energetic. Puterea, prin integrarea cdreia rezultd energia
consumatd poate fi preluatd total sau parlial de la mdrimile de mdsurat.
1

TRADUCTOARE

Pentru caracterizarea puterii solicitate de la mdsurand, fiecdrui traductor i se precizeazd in catalog sau
pe placa indicatoare: impedanla de intrare pentru aparatul receptor, tipul sursei auxiliare (curent continuu sau
curent alternativ), valoarea parametrilor (tensiune, curent) gi limitele admisibile de varia!ie ale acestor parametri,
2. Caracteristici

constructive

Calitatea efectivd a unui traductor este determinatd at6t de conceplia care dd principiul de funclionare,
cdt ;i de modul in care este realizat constructiv acesta.
Condi!iile efective de funclionare oferite de industrie pot impune cerinle constructive diferite, chiar dacd
mdsurandul gi intervalul de varialie al acestuia sunt aceleagi.
Caracteristicile constructive determind modulin care un traductorigi pdstreazd caracteristicile funclionale
sub acliunea mdrimilor de influen!5 care se exercitd in cazul diverselor aplicalii, in cele ce urmeazd se prezintd
cdteva din caracteristicile constructive ale trad uctoa relor:

Robustelea

Robustelea este o noliune de ordin calitativ. Este datd de capacitatea traductorului de a funcliona corect
in condilii de gocuri, vibralii, varialii mari de temper;turi, umiditate, presiune, agen!i nocivi (chimici sau biologici).

) Copacitatea de supraincdrcare

Aceastd noliune define;te proprietatea unui traductor de a suporta valori ale mdrimii de mdsurat care
depSgesc limita superioard a domeniului - fard ca prin aceasta s5 rezulte modificdri ale performanlelor func!ionale
(lin iaritate, precizie, sensibilitate) sau deteriordri constructive.
Capacitatea de supraincdrcare se exprimd prin raportul intre: valoarea maximd nedistructibild gi limita
superioard a domeniului. Prin valoare nedistructibil6 se inlelege valoarea mdsurandului peste limita superioari a
domeniului care, dupd ce igiinceteazd acgiunea, permite revenirea traductorului la caracteristicile iniliale.
CapacitSlii de supraincdrcare i se asociazi un timp de exercitare:timp scurt (cand solicitarea este numitd
goc); timp indelungat (pentru suprasarcina) .

Proteclia climaticd
tip de proteclie reprezinti ansamblul de mdsuri care se iau in cadrul calculelor de dimensionare
gi alegere a materialelor, pieselor gi componentelor, in proiectarea formei 9i detaliilor constructive (in special
ale carcasei), in stabilirea acoperirii suprafelelor gi a tehnologiei de executie, pentru a se asigura cd acliunea
complexi a factorilor climatici pe o anumitd duratd si nu influenleze nefavorabil proprietalile funclionale sau
aspectul traductorului - in condigiile reale de utilizare,
) Proteclia contro exploziilor
Proteclia antiexplozivi cuprinde mdsurile specifice aplicate in construclia gi montarea traductoarelor (de
regulS a celor electrice gi electronice) cu scopul de a evita aprinderea atmosferei explozive exterioare de cdtre
regimurile de funclionare ale acestora.
) Proteclia anticorozivd
Acest tip de proteclie se are in vedere din faza de proiectare 9i urmdregte ca elementele sensibile 9i
restul elementelor constructive sd reziste acliunii corozive a unor factori din mediul ambiant. Astfel, elementele
sensibile se construiesc din materiale care nu sunt afectate de agenli corozivi, iar suprafelele exterioare ale
traductoarelor se protejeazd cu substange (acoperiri) de proteclie anticorozive, utiliz6nd una dintre metodele:
Acest

vopsire, ga lvanizare, cad m iere, n ichela re etc.

Gradele normdle de protecgie

Traductoarele (electrice gi electronice), apar!inAnd categoriei utilajelor electrice, trebuie asigurate cu

proteclii specifice acestor utilaje, referitoare la proteclia persoanelor contra atingerii pirlilor interioare aflate sub
tensiune, cdt 5i contra pitrunderii corpurilor striine solide, contra patrunderii apei gi proteclia contra deterioririlor
mecanice, Gradele normale de proteclie pentru produsele electrotehnice, inclusiv traductoare sunt stabilite prin
norme specifice ;i standarde,
) Efectele gocurilor gi ale vibraliilor mecanice
in timpul funclionarii sau pe durata transportului traductoarele pot fi supuse unor gocuri sau vibralii
mecanice. $ocurile pot apdrea in cazul unor obiecte mobile terestre, maritime, aerospa!iale ori generate de
fenomene seismice.
Printr-o serie de standarde se precizeaza incercirile la gocuri gi vibralii, c6t 9i constatarea rezultatelor
acestor solicitari.

Cap.3

Tipuri de traductoare si principiul de funclionare

I Cerinle impuse traductoarelor:

. sd reaiizeze prelucrarea primard a informaliei;
. si asigure o siguranld ridicatd in exploatare;
. sd furnizeze un semnal suficient de mare la iegire gi o precizie ridicatd;
. prezenta traductorului sd nu modifice mdrimea mdsuratd;
. sd permitd alegerea domeniului de misurare gi reglarea sensibilitdlii;
. sd suporte suprasarcind de durat5 fdri defecliuni;
. sd fie imun la perturbalii;
. sa aibd un grad ridicat de adaptabilitate in ceea ce privegte amprasarea;
' sa aibd o construcfie rigidd, rezistenti la gocuri gi la solicitdrile mediuluiinconjurdtor;
. sa aibd un gabarit redus 5i o masd mici;
' sd fie realizate in construclie modula16, astfel incAt sd permitd interschimbabilitate;
. sd aibi conexiuni simple la intrare gi la iegire;
. sd permitd o reglare giintrelinere c6t mai simple;
. sa respecte regulile de proteclie a muncii;
. sa aibd un prel scdzut,

1. Traductoarele sunt dispozitive care realizeazd conversia

unor mdrimi fizice (temperaturd, depdasarg presiune, for!5 etc.)in alte mdrimifizice, cel rnaiadesea electrice, sau a unor mirimielectricein atte rnjrimi
electrice, in scopul masurSrii parametrilor acelor mdrimi gi a informdrii, respectiv, a lu;rii unor deciziiin
consecinlS,
2. Traductoarele se folosesc, cu precddere, la misurarea mirimilor neelectrice pe cale electricd.
3. Structura generalS a unui traductor cuprinde: elementul sensibil, adaptorul, elemente de transmisie, sursa
de energie.
4. intre mSrimea de intrare gi mdrimea de iegire, mdrimifizice de naturd diferitS, existd o relalie de dependenla
x" = f(x1) sdu y = f(x) cunoscuta, in literatura de specialitate, sub denumirea de caracteristicd staticd.
5. Rezolulia trebuie privitS ca o caracteristicd de ie5ire.
6. Sensibilitatea trebuie privitd ca o caracteristica de transfer,
7. Pragul de sensibilitate, ca o caracteristicd de intrare,
S.Calitatea traductoarelor este cu atAt mai bund cu cdt sensibilitatea este mai mare 5i cu cAt rezolulia gi
pragul de sensibilitate au valori mai reduse.

l. Pentru fiecare dintre enun!urile urmdtoare, precizali litera corespunzitoare rispunsului corect.
1,ln figuri aldturat5, este prezentat:
a) un termocuplu;
b) un termometru;
c) un traductor rezistiv;
d) un traductor capacitiv.
2. Funclionarea termometrelor cu rezistenld electrici are la bazS:
a) varialia rezistenlei electrice a unui conductor, in funclie de temperatur;;
b) transformarea cSldurii primite din exterior intr-o tensiune electricd;
c) dilatarea corpurilor lichide 9i solide, ca urmare a cregterii temperaturii;

d) dilatarea rezistenlei electrice a unui conductor, tn funclie de temperaturd.

3,

ln figura alSturatd este prezentat principiul de funclionare:

a) a unuitermocuplu fier-constantan; b) a uneitermorezistente;
c) a unuitermometru;
d) a unuitermocuplu nichel-crom.

TRADUCTOARE

4.ln figura alSturatd este prezentat principiul de funcfionare:

a) a unui termocuplu fier-constantan; b) a unei termorezistenle;
d) a unuitermocuplu nichel-crom, / i *ur)
c)a unuitermometru;
- \"Y/
rluielectric
v
este:
electric este:
5,lntr-un sistem automatizat, rolul traductorului
a) de a amplifica semnalul mdsurau
b) de a transforma semnalul de mdsurat in semnal electric;
d)de a limita semnalul de misurat.
c) de a mdsura direct o mdrime;
6.

Termistorul este un traductor:

b) de deplasare;
d) de temperaturS,

a) de nivel;
c) de for!5;

7. Un exemplu de traductor de nivel este traductorul:

a) cu membrand elasticS;
b)cu elice;
c) cu

plutitor;

d) rezistiv.

8, Un traductor de for15 este, de exemplu:

a) timbrul tensometric;

b)pirometrul;

c) silfonul;

d) electromagnetul.

9, Un traductor este caracterizat de:

a) precizie, fine!e, sensibilitate, stabilitate; b) fine!e, sensibilitate, rapiditate, stabilitate;
c) rapiditate, fine!e, precizie, sensibilitate; d) stabilitate, precizie, sensibilitate, rapiditate.

Termocuplul este un traductor parametric care transformd varialia de temperaturd a mediului ambiant in:
b) varia!ie de tensiune termoelectromotoare;
a) variatie de rezistenld;
de
d) variatie de inductantd.
c) varialie
curenU

10.

1. Funclionarea

traductoarelor parametrice inductive se bazeazi pe :

b) varia!ia rel uctanlei ci rcuitul ui magnetic;
traductorul; d) modificarea parametrilor neelectrici.

a) legea inducliei electromagnetice;

c) modificarea curentului electric ce strdbate

tipuri de traductoare se numesc generatoare, deoarece :

a) necesitd o sursd de energie in circuitul de iegire; b) sunt folosite ca generatoare de energie (putere) electricS;
c) mdrimea de iegire este un curent sau o tensiune electrica; d) genereazd energie neconvenlionald.

12. Unele

debitului unui fluid se pot folosi:

b) traductoare termorezistive;
a) traductoare de nivel;
d) traductoare de presiune.
c) traductoare capacitive;

13. Pentru mdsurarea

ll. Transcrieli enunlurile de mai jos gi notali in dreptul fiecdruia litera A, dacd apreciali ci enunlul este
adevdrat, sau litera F, dacS apreciali cd enunlul este fals, in cazul unui rdspuns fals, realizali modificarea textului astfel incAt sd oblineli un enun! corect, iar in cazul unui rdspuns adevdrat, justificali
rispunsul.
a) Un traductor de densitate se poate obline dintr-un traductor cu imersor,
b) La traductorul de nivel cu microunde, acestea sunt reflectate sau atenuate.
c) Timbrele tensometrice semiconductoare sunt mai pulin sensibile decdt cele metalice,
d) Areometrul este un traductor densitate-tensiune.
e) Fotodioda este un traductor electric de energie radianti.
f ) Traductoarele generatoare transformd mdrimea de mdsurat direct intr-o tensiune electricd.
g)Termocuplele sunt traductoare parametrice, bazate pe efectul Seebeck.
h)ln instalaliile termice la care timpul mort este mare, este necesard utilizarea sistemelor de reglare cu

regulator tip

i)

j)

PD.

Latraductoareletermorezistive semiconductoare (termistoare), rezistenta termistoarelor cregte cu crelterea

temperaturii.
Sistemele de reglare a temperaturii din instalaliile frigorifice sunt realizate, in majoritatea cazurilor, prin
intermediul echioamentelor specializate cu requlator automat.

Cap.3 -Tipuri de traductoare

.* tu #r**

lll ai

principiy]!:lyl'fio'on

c..(

de calcul a capacitdlii unui condensator plan, C = T,enumerali categoriile de

de deplasare. Alegeli una dintre aceste categoriiii explicali, cu ajutorul unei

;-:-=;=:.a*= =ciirive
:i::*f-F* ;rir<ipiu I de fu ncliona
fV"

9i

re,

acestora'
ro.lcana A sunt prezentate traductoare parametrice rezistive, iar in coloana B denumirile
din coloana B.
s.-rieti pe foaie asocierile corecte dintre fiecare cifri din coloana A gi litera corespunzitoare
B.
A.

:-

Termorezistive
1

il

(termistoare)

l1

ir

semiconductoare

I
b"

Termorezisten!e

Tensometrice

3"

Termocuple

5.

Fotorezistive

Piezorezistive

tipuri de traductoare, iar in coloana B sunt enumerate mirimi neelectrice.

Precizali asocierile corecte intre traductoare 9i mdrimile pentru care se utilizeazd'

V. in coloana A sunt enumerate

B.

A.

traductorul cu imersor
2. traductorul cu armaturi mobilS
3. pistonul cu resort
1.

a. deplasare

b, presiune
c. nivel
d"

debit

Vl. Scrieli pe foaie cuvintele potrivite care completeazd spaliile libere:

a) Termorezistenlele semiconductoare se mai numesc 5i """""""""""' '
intr-o
b)in functionarea unui termocuplu varia!ia de ..,..,..,,..,..,.,.,., a mediului de mdsurat este transformatd
varialie de tensiune

vll.lnvestigali mediul in care vd desfSgurali activitatea cotidiand, la 5coal5

9i acas5, pentru a descoperi

situalii sau instalalii in care se utilizeazi traductoare'

Ce fel de traductoare sunt acestea?
Comoletati tabelul urmitor:
Nn

crl

Instala!ia

Tipul traductorului

-d

frer.r.c.l-u
1,

2.

+.
5,

7,

8.

10

Alimpie,

Masurarea electrica a mdrimilor neelectrice, Editura de Vest, Timigoara, 1996

Bichir, N., Mihoc, D., Bolan C., Hilohi, 5., Magini, aparate, acliondri gi automatizdri- manual pentru clasele
a XFa gi a Xll-a, licee industriale 5i gcoli profesionale, Editura Didacticd gi PedagogicS, R.A., Bucuregti, 1 993
Bolan, N,V., Bolan, C., Papadache,l., AcliondriSiautomatizdri- manual pentru licee industriale Siscoli profesionale, Editura Didacticd gi Pedagogicd, Bucuregti,l 985
Cdlin, S,, Dumitrache, 1., Dimo, P., Automatizdrielectronice, Editura Didacticd gi PedagogicS, Bucuregti, 1972
Cdlin, S., Popescu, 5,, Aparate, echipamente gi instalalii de electronicd industriald - automatizdri - manual
pentru clasele a XFa 5i a Xll-a licee industriale, Editura Didacticd gi Pedagogicd, R.A,, BucureSti, 1993
Cdlin, S., Pascu, A,, Popescu, 5., Echipamente electroniee pentru automatizdri - manual pentru licee industriale $i de matematica-fizica cu profil de electrotehnica 5i matematica-electrotehnicd, clasa o Xl-a, Editura
Didacticd gi PedagogicS, Bucuregti, 1985
Cdf in, S., Pascu, A., Popescu, 5., Echipamente electronice pentru automatizdri- manual pentru licee industriale
gi de matematica-fizicd cu profil de electrotehnicd, clasa a Xll-a, Editura Didacticd 5i Pedagogici, Bucuregti,
1,,

1987
Cepigcd, C., Julea, N.,Traductoare 5i senzon, Editura ICPE, Bucuregti, 1998
Cosma, D., Mareg, F., Dick, D., Chivu, A., Electronicd - Tehnologii gi mdsurdri, Editura CD PRESS, Bucuregti,
2008
Cosma, D,, Mareg, F., Chivu, A., Danielescu, G.M., Vdiddhazan ,l,,Teste 5i probleme pentru bacalaureat 5iolim-

piade - electrotehnicd gi electronicd, Editura ARVES, Craiova 2006

11. Cosma, D., Mareg, F., Chivu, A., Danielescu, G.M., Vdiddhdzan, 1., Teste gi probleme - electrotehnicd 5i
electronicd, Editura ARVES, Craiova 2007
12 Dolga, V., Senzori 5i troductoare, Universitatea Politehn ica, Timigoara ,2002
13
Florea, S., Dumitrache, 1., Gdburici, V., Munteanu, F., Dumitriu, S,, Catani, 1., Electronjca industriald $i
automatizdn, Editura Didacticd gi PedagogicS, Bucuregti, 1983
14. Hilohi, S., Ghinea, D., Bichir, N., Elemente decomanda 5icontrolpentru acliondrigisistemedereglare automata
- manual pentru clasele a Xl-a 5i a Xll-a, Editura Didacticd gi Pedagogici, Bucuregti ,2002
15.

lonescu, G., Dobrescu, R., Droagcd, B., Gufu, A., Hohan, 1., Molin, 5., Musceleanu, 1., Popescu, D,,
Sgirciu-Dogeanu, V., Strenc, A., Vd rbdnes cu,R,,Traductoare pentru automotizdri industriale, Ed itura Tehnicd,

Bucuregti, 1985
16. lsac, E., Mdsurdri electrice 5i electronice - manual pentru clasele a X-a, a Xl-a 5i a Xll-a, Editura Didacticd gi
Pedagogicd R,A., Bucu re gti, 1 997
17. Mareg, F., Bdldgoiu, T,, Fetecdu, Gr., Enache, S., Federenciuc, D., Elemente de comandd 5i control pentru acliondri gi sisteme de reglare automata - manual pentru clasele a Xl-a 5i a Xll-a, Editura Economici,
Bucure5ti, 2002
18 Mareg, F., Fetecdu, G., Federenciuc, D., Elemnte de comanda gi control pentru acliondri gi sisteme de reglare
automata, auxiliar curricular pentru liceu tehnologic profil electrotehnic, clasa a Xl-o, Editura N'ERGO, Galali,
2001
19

Mira, N., Bichi.r, N., Bolan, C., Hilohi, 5., MaSini, apqrate, ac,tiondri gi automatizdri, Editura Didacticd
Pedagogicd RA, Bucuregti,

20. Mihoc,

gi

997

Automatizdri - manual pentru licee 5i Scoli de maigtri, Editura Didacticd

gi Pedagogica,
Bucuregti, 1978
21. Mihoc, D., Simulescu, D,, Popa, A., Aparate electrice 5i automatizari, Editura Didacticd gi Pedagogice, 1982
22. Papadache, 1., Automatizari industriale - iniliere, aplicalii, Editura TehnicS, Bucuregti, 1 978
23. Pintea, M., Sisteme de automatizare - Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului, profiltehnic - Programul PHARETVET RO 2003/00s - 551.05.01 - 02
24 Popescu, $t., Mihoc, D., Dumbravd, E., Samoilescu, O., Acliondri Si automatizdri - nidnual pentru licee de
specialitate, anii lV 5iV gi pentru gcoli de maiStr| Editura Didactica gi PedagogicS, Bucuregti ,1973
25 Terti5co, M., Stamata, A., Antonescu, M,, Soare, C,, Neagu, A,, Glatz, Al., Aparate de mdsurat 5i automatizari
in industria chimica, Editura Didacticd gi Pedagogicd, Bucuregti, 1986
26. Tertipco,'M., Stamata, A,, Antonescu, M,, Soare, C., Aparate de masurat 5i control, Automatizarea producliei,
Editura Didacticd gi Pedagogicd, R.A, Bucuregti, 1994
D., Popescu, 5,,

CAPITOLUL 1 - MARIMILE FIZICE NEELECTRICE SI UNITATILE DE MASURA ALE ACESTORA.......5

1.1.

Mirimile fizice utilizate in

Evaluare
Evaluare
Evaluare

tehnici

."......,9
,. ," ", , 13
.. ", ". "14

misurare,
,.

1.2. Conceptul de
1.3. Mijloace de misurare .
1.4. Sistemul internalional de unitili de
1.5. Multiplii 9i submultiplii unitSlilor de

Evaluare

CAPITOLUL 2 _

.. ,. .. ,, ,. ,5

.. ,, .. .. ,. ..

mdsuri
misurd

TRADUCTOARE

..,,

36

.37
,. ." .52
,, .,

.. .. ..

2.1 Definilie .,
2.2 Alegerea traductoarelor

.33

., .. ,, .. .. ", .

,, ,, ., .,

54

"

,59

.... ". ".,59

,. ". ". ", ., " 60
,. .. ,. .. ". .. , 61

..

in domeniul traductoarelor.,
general
de funclionare ., ..
2.4 Principiul
2.5 Schema bloc Aenerald a unuitraductor
2.5 Caracteristicile traductoarelor , ,.
2.7 Condilionarea semnalului
2.8 Clasificarea traductoarelor.
2.9 Parametriispecificitraductoarelor.,
2"10 Limite de utilizare ale traductoarelor.
2.11 Pierderile de energie
2.3 Tendinfe actuale

.. .. ..

.62

.,.......,,..62
65

,. ,, ,. ,. ., ,

,,

,,.. ,... " 68

.. ,. ., ..
".

.. ..

.68

" "'.71

.' .' ", " ,73

"..,,73

Evaluare

',..

".73

.'..,',,,75
3.1 Traductoare de

Evaluare

pozilie;i de deplasare..,

,.

.',,,....75
.. ..

vitezelor
.,

3.2 Traductoare pentru misurarea

3.3 Traductoare de temperature .. ..

Evaluare

3.4
3.5
-- 3.6
3.7

Traductoare
Traductoare
Traductoare
Traductoare

Evaluare

de
de
de
de

.' ,.

presiune
for!i..
nivel..
debit.

umiditate
electrice,.
3.10 Traductoare electroacustice.
3.1 1 Traductoare integrate,. ..
3.12 Traductoare inteligente

.,

Evaluare

' 81

82
90

""
.".'.. '97
." ,

.' ", .. ", .' . 98

,' '. ,102
., .. '.
'. .'

08

15

.. .. ..1 15

,' .. .' ,. ",120

3.8 Traductoare de
3.9 Traductoare pentru mdrimi

3.13 Factori care influenteazi functionarea traductoarelor"

"

,. ,' .. '. .. .

" '.124
'.128

., ..

.' .. .. .. ..136
..

..

" " .. '. '.136

.' .. ..137
1?O
'. .. .. J z
'

BIBLIOGRAFIE..