RESURSE ENERGETICE

CARBUNII
ABSTRACT

In viitorul apropiat, carbunele energetic fosilizat, petrolul si gazele vor avea

cea mai mare pondere in resursele energetice. Carbunii continua sa fie
principala resursa pentru realizarea energiei electrice, peste tot in lume

INTRODUCERE
Crbunii reprezint una dintre cele mai importante substan e
minerale utile. Se remarca, intre combustibilii minerali, prin volumul
mare al rezervelor sigure, vechimea exploatrii si utilizrile variate,
fiind nu numai o valoroasa sursa de energie primara, ci si materie prima
pentru industria chimica. Carbunele este una din cele mai importante surse primare
de energie,lui revenindu-i aproape 70 % din energia nglobat
n rezervele certe de combustibili fosili.
1. CLASIFICARE
Carbunele se casifica in:
a) Carbune superior (antracit si huila)
b) Carbune inferior (Carbune brun, lignit si turba).
Antracitul - are o mare putere calorica (8200-9200kcal/kg) si o concentratie de
93% -97%C.
Huila- are o putere calorica de 7000-9000kcal/kg si o concentratie de 75%-93%C.
Huila,impreuna cu antracitul, reprezinta 75% din rezervele mondiale de carbune.
Carbunele brun - are o putere calorica de 3500-7200 kcal/kg si un continut de 5075%C,fiind folosit la fabricarea cocsului si in termoenergie.
Lignitul - are o mare raspandire pe glob. Este considerat carbunele energetic cu un
continut de carbon de 30-50%C, avand o putere calorica mica, de 1600-3500
kcal/kg.

Turba - este putin folosita in prezent, pe plan mondial, avand valoare calorica
redusa (sub3000kcal/kg).
2. CEREREA DE RESURSE ENERGETICE
Intr-o economie din ce in ce mai globalizat, strategia energetic a unei
ri se realizeaz in contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan
mondial. Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in
2003,iar rezervele mondiale de huil asigur o perioad de peste 200 de ani, chiar
la o cretere a nivelului de exploatare. Previziunile indic o cretere economic,
ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice. Se estimeaz c,
aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global, vor
fi acoperite n continuare de crbune. Concomitent cu creterea consumului de
energie va crete i consumul de crbune. Datele centralizate de Consiliul Mondial
al Energiei (CME) arat o cretere cu aproape 50 % a extraciei de crbune la nivel
mondial n anul 2005 fa de anul 1980.
3.CRESTEREA DEMOGRAFICA
Prognoza demografica apare ca o crestere a populatiei planetei cu cel putin 6
miliarde pana la aproxmativ 8 miliarde in 2020. In evaluarile acesteia, Consiliul
Mondial al Energiei presupune o crestere cu mai mult de 50% la energia electrica
pana in 2020.
Piata de carbuni va cunoaste modificari structurale, pe viitor, in timp ce procentele
de crestere economica in tarile din lumea a treia vor fi semnificativ mai mari decat
cele din tarile avansate. Carbunele este o sursa alternativa de energie atat in tarile
din lumea a treia cat si in cele in curs de dezvoltare, in cele industrializate, in
acelasi timp cu o crestere globala a consumului de carbune, lignitul va castiga
teren. Putem spune ca datorita cresterii puternice a solicitarii de energie si lipsei de
alternative, avem nevoie de un acord general pentru ca acest carbune va juca un rol
important ca sursa de energie, pentru a acoperi necesarul de energie pana in 2020.
De aceea, carbunele va ramane principala sursa de energie cu viitor.
Cresterea solicitarii globale in ceea ce priveste energia este generata de cresterea
demografica si de procesul de crestere a diferentelor economice in tarile din lumea
a treia.
4.SITUATIA PE PLAN MONDIAL

Dintre toti combustibilii minerali,carbunii detin cele mai mari rezerve certe si
probabile. Carbunele ramane, asadar,o mare rezerva de energie a globului
si,valorificat in conditiile unei tehnici superioare, va servi omenirea inca multe
veacuri.
n raport cu ceilali combustibili fosili crbunele are o serie de avantaje
indiscutabile:
Se gsete din abunden.
Poate acoperi nevoile societii umane pe o period mare de timp,
permind elaborarea unor strategii energetice pe termen lung.
Este rspndit pe o arie geografic mult mai larg dect petrolul sau
gazul natural.
Preul este relativ stabil, fiind puin influenat de factorii politici.
Nu exist probleme majore privind transportul de la surs la consumator.
Tabelele 1 i 2 prezint situaia rezervelor certe recuperabile, respectiv
producia de carbune pe plan mondial,pentru anul 1999. Dupa cum se poate
observa,luand ca referinta anul 1999,rezervele certe recuperabile de carbune pot
satisface cererea mondiala pentru aproximativ 225 ani.

Tabelul 1 : Rezerve certe recuperabile de crbune pe plan

mondial, milioane tone, 1999

Tabelul 2: Producia de crbune pe plan mondial, milioane tone, 1999

Producerea energiei electrice va urma un proces de restructurare i nnoire a

capacitilor energetice prin reabilitarea unitilor existente viabile, nchiderea
unitilor neviabile i construcia de noi uniti de producere a energiei electrice.
5.SITUATIA IN PLAN NATIONAL
In Romania intre combustibilii minerali clasici (carbune,petrol si gaze
natural)carbunii ocupa primul loc dupa marimea rezervelor.
Tabelul 3 :Resurse naionale de crbune [mil. tone]

Huil-Majoritatea zcmintelor de huil din Romnia sunt concentrate n bazinul

carbonifer al Vii Jiului, puterea calorific medie a rezervelor sigure fiind de 3.650
kcal/kg. Zcmintele de huil din Romnia sunt situate n condiii geo-miniere
complexe, iar caracteristicile mineralogice, ce influeneaz calitatea se situeaz la
limita inferioar.
Lignit- Cea mai mare parte a rezervelor sigure de lignit (95%) sunt localizate n
Bazinul Minier Oltenia (judeele Gorj, Mehedini i Vlcea), puterea calorific a
rezervelor sigure fiind cuprins ntre 1.650 i 1.950 kcal/kg, cu o valoare medie de
1.800 kcal/kg. Zcmintele de lignit aflate n exploatare dispun de rezerve de peste
400 milioane de tone. Rezervele de lignit concesionate pot asigura exploatarea
eficient a acestora pentru nc aproximativ 15 ani, la un nivel al produciei de
circa 30 mil. tone/an.
Tabelul 4 :Productia nationala de carbune [tone] 2008-2013

Ca urmare a restructurrilor sectoarele minier i energetic din Romnia, n prezent,

ntreaga producie de huil este realizat de Divizia Minier a Complexului

Energetic Hunedoara prin 4 exploatri miniere i de Societatea Naional de

nchideri Mine Valea Jiului SA prin trei exploatri miniere. Dei n ultimii ani
producia naional de huil a avut o tendin descresctoare, Romnia ocup locul
7 ntre productorii de huil din rile membre ale Uniunii Europene. Oferta de
huil la nivelul actualilor productori din Romnia este mai mic dect cererea, iar
gradul de asigurare la nivelul actual de producie (1,5 mil tone anual) este de 36
ani. n ultimii trei ani, producia de lignit din Romnia s-a diminuat pe fondul
reducerii cererii de lignit energetic.
6.SOLUTII DE GESTIONARE DURABILA
Dezvoltare durabil, prin creterea eficienei energetice pe tot lanul resurse,
producere, transport, distribuie, consum, promovarea utilizrii resurselor
energetice regenerabile, reducerea impactului asupra mediului.

CONCLUZII
Pe viitor, carbunele va avea o contributie importanta in realizarea energiei
electrice. Se va aplica politica pentru scutirea energiei active mai mult decat cea
pentru a o produce, printr-un proces complex de inlocuire a tehnologilor de
consum energetic si prin restructurarea economiei.

Bibliografie
1. P.Ptracu Producerea energiei si mediul n contextul
dezvoltrii durabile, Editra Politehnic, Bucureti, 2006;
2. C.Popescu - Energia Electrica Mondiala si Nationala , Revista
minelor