SISTEM INFORMATIC PENTRU EVIDENTA

PERSONALULUI SI CALCULUL
SALARIILOR
PROFESOR: C. CARSTEA
STUDENT: NICULESCU ANA MARIA
BRASOV
2007

CUPRINS:
CAP I Introducere.....................
1.1

Motivatia alegerii temei - Obiecive.........

1.2 Sistem informational,sistem informatic............

CAP II Definirea unor notiuni si parametrii economici care intervin in studiul

problemelor de personal si salarizare............
2.1 Angajarea - angajator,angajat - contractul de munca......
2.2

Analiza sistemului de calcul, evidenta si controlul salariatilor...

2.3 Salariul de baza.....................

2.4 Determinarea salariului brut..............
2.5 Sporuri la salariul de baza...............
2.6 Indemnizatii de conducere...............
2.7 Contributia de asigurarile sociale - CASS...........
2.8 Contributia de asigurari sociale de sanatate - CASS......
2.9 Fondul de somaj.....................

2.10 Deducerile personale...................

2.11 Venit neimpozabil - Venit impozabil.............
2.12 Alte datorii.......................

CAP III Studiu de caz - Evidenta personalului si calculul salariilor la Gimnaziul de

Stat "Alexandru Ceusianu".............
3.1 Analiza detaliata a sistemului economic utilizat Descrierea structurilor de date
si a legaturilor dintre ele.....
3.2. Editari de situatii pentru evidenta personalului si a salarizarii...
BIBLIOGRAFIE.........................
ANEXE

CAP I INTRODUCERE
1.1 Motivatia alegerii temei -Obiective
Am ales aceasta tema tinand cont de importanta pe care o are compartimentul Personalsalarizare intr-o societate comerciala sau institutie si implicit a acestui subsistem in sistemul
Socitate economica, si importanta pe care o are componenta umana in realizarea feed-back-ului
si reglarea (autoreglarea) sistemului in sine.
Am studiat in acest sens activitatea Compartimentului Personal-salarizare de la o scoala
din orasul Reghin, sistemul informatic pentru evidenta personalului si salarizarii, pe care l-am
descris in cap. 3.1.
In ceea ce priveste aportul meu la imbunatatirea activitatii de evidenta a personalului am
creat o baza de date care cuprinde mai multe obiecte precum :tabele, rapoarte, interogari, pe care
o voi descrie in capitolul 3.2.

1.2 Sistem informational, sistem informatic

n viata noastra de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obisnuit, ba chiar
indinspensabil n unele cazuri. Se poate spune, pe drept cuvnt ca traim ntro societate informatizata . n zilele noastre, ntlnim calculatoare peste tot,
de la bacanul din colt, care-si tine evidentele sale cu ajutorul unui PC si pna
la ghiseul la care platim telefonul. Peste tot sunt calculatoare, legate
eventual ntre ele si formnd astfel retele de calculatoare. Toate acestea se
datoreaza faptului ca ne dam seama din ce n ce mai mult ca PC-ul ne
usureaza munca. Dar trebuie de subliniat faptul ca un calculator este de fapt

o "masinarie" care prelucreaza o serie de informatii pe care i le dam.

Informatia, este elementul esential din acest ntreg lant. De fapt, n practica
ntlnim, printre altele, doua concepte legate de aceasta si anume sistemul
informational si sistemul informatic.
Sistemul informational este
ansamblul de elemente implicate n
procesul de colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informatii.
Rolul sistemului informational este de a transmite informatia ntre
diferite elemente . De exemplu, n cadrul unei unitati economice, roulul
sistemului informational este de a asigura persoanele din conducere cu
informatii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de alta
natura..
n cadrul sistemului informational se regasesc : informatia vehiculata,
documentele purtatoare de informatii, personalul, mijloace de comunicare,
sisteme de prelucrare a informatiei, etc.
Printre posibile activitati desfasurate n cadrul acestui sistem, pot f
enumerate :achizitionarea de informatii din sistemul de baza, completarea
documentelor si transferul acestora ntre diferite compartimente,
centralizarea datelor, etc.
n cadrul sistemului informational, majoritatea activitatilor se pot
desfasura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare si
apoi, rezultatul poate f transferat mai departe, catre alt compartiment spre
prelucrare.Transferul se poate face si el pe cale electronica, prin intermediul
unei retele de calculatoare sau cu ajutorul modemului.
Ansamblul de elemente implicate n tot acest proces de prelucrare si
transmitere a datelor pe cale electronica alcatuiesc un sistem informatic.
ntr-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie
a datelor, alte componente hardware, softwer-ul, datele
prelucrate,
personalul ce exploateaza tehnica de calcul , teoriile ce stau la baza
algoritmilor de prelucrare, etc.
Se poate spune deci, ca sistemul informational este inclus n sistemul
informatic, acesta din urma find o componenta esentiala a primului.
Sistemele informatice acopera cele mai diverse domenii.n functie de
specializare, avem :

Siteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip

de problema dintr-un anume domeniu;

Sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga

de probleme din mai multe domenii;

Sisteme locale, programele necesare prelucrarilor de date si datele se

afla pe un singur sistem de calcul;

Sisteme pe retea, sistemul functioneaza ntr-o retea de calculatoare, caz

n care, datele si programele pot f distribuite mai multor statii de lucru ce
fac parte din acea retea.

n ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru n

retea, avantajele find evidente : transfer de date ntre statii foarte rapid,
costuri minime, etc.
n functie de localizarea datelor si de locul n care sunt efectuate
prelucrarile, putem avea sisteme informatice :

Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul;

Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare n

retea;

Cu prelucrari centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singura statie

de lucru, indiferent de numarul statiilor pe care sunt informatiile de
prelucrat;

Cu prelucrari distribuite, mai multe calculatoare prelucreaza datele

provenite de la unul sau mai multe calculatoare din retea;
Dupa domeniul n care functioneaza, sistemele pot f clasifcate :

De baze de date, specializate n gestiunea unor cantitati mari de date;

Pentru prelucrari stiintifce, specializate pe anumite domenii stiintifce;

Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor

masini,scule,unelte computerizate;

Dupa nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice n structura

organizatorica a societatii, putem avea :

Sisteme informatica pentru conducerea activitatilor la nivelul unitatilor

economice;

Sisteme la nivelul organizatiilor cu structura de grup;

Sisteme informatice teritoriale;

Sisteme informatice la nivel de ramura si subramura si la nivel economic

national;

Sisteme de uz general.
Dupa activitatea ce o automatizeaza, sistemele pot f :

Pentru conducerea productiei;

Pentru activitatea comerciala;

Pentru evidenta contabila;

Pentru evidenta materialelor si marfurilor;

Pentru evidenta personalului si salarizare;

Pentru evidenta mijloacelor fxe.

Acete sisteme au o aplicare imediata n cadrul rezolvarii unor probleme de

natura economica. Deci una dintre ramurile cele mai informatizate este
economia.
nca din cele mai vechi timpuri, omul, chiar fara sa stie, era preocupat de
acest domeniu - economia. Omul avea nevoie, pentru a trai, de o serie de
elemente indispensabile, cum ar f apa, hrana, arme pentru a se apara de
animale; odata cu evolutia lui, au crescut si necesitatile, pe lnga cele vechi
au aparut si altele : haine, mijloace de transport, unelte, etc. Astfel apare
conceptul de interes economic.
Pentru a satisfane anumite nevoi, este necesar sa se consume anumite
bunuri, anumite resurse. Totalitatea elementelor utilizate la producerea de
noi bunuri necesare poarta numele de resurse economice. Aceste resurse
sunt limitate, deci trebuie gestionate corespunzator, n vederea satisfacerii
prioritare a nevoilor cele mai stingente.
Astfel apare problema economica generala care reprezinta munca
depusa de om n vederea alegerii si folosirii resurselor pentru a-si satisface
ct mai bine nevoile.

Activitatea desfasurata de om pentru gasirea si prelucrarea resurselor

economice se numeste activitate economica..
Acesta lege se regaseste si n zilele noastre, n sensul ca omul, munceste
pentru a-si procura cele necesare traiului. Cu ct cstiga mai mult, cu att
cresc si nevoile acestuia.
n cazul intreprinderilor , acestea desfasoara o activitate de productie,
veniturile obtinute din valorifcarea acestora permitnd acesteia continuarea
activitatii si chiar a dezvoltarii. Aici, nevoile sunt cele de a ramne n
competitie pe piata, iar resursele sunt constituite din materia prima folosita,
forta de munca, mijloacele de productie, etc. Criteriul satisfacerii nevoilor n
cazul unei intreprinderi se transforma n telul urmarit de aceasta - obtinerea
de proft maxim.
Pentru realizarea acestei dorinte, unitatile economice trebuie sa-si
perfectioneze continuu activitatea. Utilizarea tehnicii de calcul, mareste
considerabil efcienta economica.. Unul dintre mijloacele prin care activitatea
economica este automatizata este dat de sistemele informatice de gestiune
economica.
n cadrul unitatilor economice sunt o multitudine de activitati ce pot f
supuse informatizarii. Acestea pot f mpartite n grupe, n functie de
compartimentele n care se desfasoara.
Spre exemplu, n cadrul compartimentului productie se poate informatiza
activitatea de stabilire a structurii productiei si de dimensionare a sa,
programarea si urmarirea productiei, etc. n cadrul compartimentului
fnanciar-contabil, activitatea ar putea f informatizata aproape n totalitate,
la fel ca si activitatea din cadrul compartimentului personal-salarizar. Fiecare
dintre compartimentele unei unitati economice poate f informatizat ntr-o
masura mai mare sau mai mica, ideal nsa ar f ca toate acestea sa fe
nglobate ntr-un sistem informatic global de gestiune economica la nivelul
ntregii intreprinderi.
Pentru realizarea unui sistem informatic efcient , trebuiesc avute n
vedere unele reguli de baza, ce au fost deduse din practica.
Abordarea globala modulara.
La proiectarea sistemului trebuie avuta n vedere legatura acestuia cu
lumea exterioara, posibilitatile de comunicare cu alte sisteme similare,
compatibilitatea cu sisteme de alta natura, posibilitatea includerii sistemului
ntr-un sistem mai complex, sau posibilitatea includerii altor sisteme.
Criteriul eficientei economice.

Principalul criteriu ce sta la baza realizarii sistemului este cel economic.

Cu alte cuvinte, la proiectare trebuie avut nnvedere ca raportul dintre
rezultatul sau rezultatele directe sau indirecte obtinute prin implementarea
si folosirea sistemului economic si totalitatea costurilor de realizare sa fe ct
mai mare. Cu alte cuvinte, trebuie sa fe rentabil.
Orientarea spre utilizatori.
La realizarea sistemului trebuie sa se aiba n vedere cerintele si
preferintele utilizatorilor. n acest sens, trebuie purtata o discutie cu
utilizatorii n prealabil si pe baza sugestiilor si preferintelor lor sa se treaca la
proiectarea propriuzisa.
Asigurarea unicitatii introducerii datelor.
De cele mai multe ori o serie de date trebuiesc utilizate n mai multe
locuri n cadrul sistemului informatic. La proiectarea sistemului, trebuie ca
datele sa fe introduse o singura data, iar sistemul sa distribuie automat
datele n celelalte locuri n care este nevoie de ele.
Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului.
Acest principiu decurge tot din orientarea spre utilizator.Trebuie
discutat cu utilizatorul nainte de a trece la proiectare, pentru a nlatura de la
nceput o serie de neajunsuri .Trebuiesc discutate modalitatile de introducere
a datelor si adaptarea aplicatiei la nevoile utilizatorului, modul de calcul si
prelucrare al datelor.
Solutie generala, independenta de configuratia actuala a
sistemului informatizat.
Sistemul proiectat nu trebuie, pe ct posibil, sa fe dependent de
dotarea tehnica actuala a benefciarului, ci trebuie avute n vedere eventuale
noi achizitii de tehnica de calcul, o eventuala schimbare a sistemului
informatic.
Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.
Trebuiesc avute n vedere posibilitatea ca sistemul sa poata f
nbunatatit n raport de cerintele viitoare ale frmei benefciare.
Sistemele informatice pun probleme serioase la realizarea lor. n
functie de modul de abordare, costurile pot f mai mici sau mai mari,
rezultatele mai bune sau mai putin bune.
De-a lungul timpului s-au conturat doua tipuri de astfel de strategii :

Ascendenta ("bottom-up" de jos n sus, de la mic la mare)

Descendent ("top-down" de sus n jos, de la mare la mic).

Strategia ascendenta

n conformitate cu aceasta strategie, rezolvarea unei anumite

probleme ncepe cu rezolvarea problemelor de detaliu, minore. Solutiile sunt
agregat n vederea solutionarii unei probleme mai complexe. Se procedeaza
asfel pna ce se ajunge la vrf, la solutionarea problemei globale.
Dezavantajul acestei metode consta n necesitatea cunoasterii n
detaliu al domeniului problemei de rezolvat nainte de trecerea la rezolvarea
propriuzisa.
Strategia descendenta
Este opusa celei ascendente, abordnd problema de la general la
particular, de sus n jos.
Este studiata problema global, ncercnd descompunerea ei n
probleme mai mici si se trece la rezolvarea subproblemelor astfel rezultate.
Rezolvarea subproblemelor se face prin aceiasi metoda, adica prin
descompunerea lor n alte subprobleme, si tot asa pna se ajunge la
probleme a caror rezolvare este cunoscuta..
Aceasta strategie prezinta avantajul ca ofera n orice moment o
imagine de ansamblu asupra problemei de rezolvat.
Pentru realizarea unui sistem informatic sunt implicate multe persoane,
materiale, timp, etc., ceia ce implica n fnal costuri ridicate. Din acesta
cauza, modul de abordare a problemei proiectarii este foarte important. n
decursul timpului s-au cristalizat cteva metodologii standard de proiectare.
Principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic
sunt :

Analiza sistemului existent - se studiaza sistemul informatic existent si se

stabilesc neajunsurile sale si cerintele ce urmeaza a f satisfacute de
viitorul sistem informatic. n acesta etapa se stabileste rentabilitatea
folosirii sistemului informatic.

Proiectarea sistemului informatic - se concepe sistemul, elementele

componente ale acestuia, structura lor si modul de realizare.Datorita
complexitatii, aceasta etapa este la rndul ei descompusa n doua etape :

Proiectarea de ansamblu - se stabileste arhitectura de ansamblu,

modul de descompunere pe componente, intrarile si iesirile
sistemului. Se fnalizeaza printr-o schema de ansamblu a sistemului
n care sunt incluse toate aceste elementele.

Proiectarea de detaliu - fecare element descris n etapa anterioara

este descris n detaliu.

Elaborarea programelor - se scriu programele sistemului ntr-umn limbaj

ales anterior.

Implementarea sistemului - dupa ce a fost realizat sistemul se trece la

implementarea sa.

Exploatarea si ntretinerea sistemului - aceasta este faza fnala a

proiectului n care se trece la exploatarea acestuia. Este necesara n
paralel si o serie de operatii de ntretinere a acestuia.

CAP II DEFINIREA UNOR NOTIUNI SI PARAMETRII ECONOMICI

CARE INTERVIN IN STUDIUL PROBLEMELOR DE PERSONAL SI
SALARIZARE
2.1 Angajarea - angajator,angajat - contractul de munca
Prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze
forta de munca pe baza de contract individual de munca.
Angajarea se face in urma completarii contractului individual de munca (vezi Anexa 1)
conform contractului colectiv de munca existent in unitatea respective pe ramura,in acest referat
in cadrul Gimnaziului De Stat Alexandru Ceusianu din Reghin.
Fiecarui contract I se da un numar din regsitrul de evidenta.Astfel,fiecare salariat are alt
numar de inregistrare in registrul de evidenta.
nvedereastabiliriidrepturilorsiobligatiilorsalariatilor,angajareasefaceprinincheierea
contractuluiindividualdemunca.
Incheiereacontractuluiindividualdemuncasefacepebazaconditiilor
stabilitedelege,curespectareadrepturilorfundamentalealecetateanuluisinumaipecriteriul
aptitudinilorsicompetenteiprofesionale.
Contractulindividualdemuncasencheienscris,ndouaexemplare,cteunul
pentrufiecareparte(angajatorsisalariat),nmaxim60deziledeladataangajarii.

 Angajarea cadrelor didactice asociate se va realize pe baza Tabelului de acoperire a orelor

prin plata cu ora si cumul elaborate de catedra. Acest document confirma desfasurarea
concursului nominalizand persoanele declarate reusite si care vor acoperi posturile didactice
vacante prin cumul si plata cu ora. Angajarea se va realiza. dupa caz, prin contract individual de
munca pe durata determinata sau prin contract de munca pe durata determinata si timp partial de
munca. Angajarea personalului didactic titular se realizeaza prin ncheierea unui contract de
munca pe perioada nedeterminata, cu norma de baza, completa, ntrega ntre institutie si titular.
La angajare fiecarie persoane I se intocmeste un carnet de munca,in cazul in care nu a mai
lucrat in alte unitati. Incadrarea se face in conformitate cu grilele.(vezi Anexa 2)
Orice contract sinalagmatic conduce la nasterea de drepturi si obligatii reciproce ale partilor,
a caror interdependenta intemeiaza, de altfel, specificitatea acestei categorii de contracte. Cum
contractul individual de munca face parte din categoria contractelor sinalagmatice, si in cazul
acestuia pot fi intalnite drepturi si obligatii reciproce ale partilor care, in ansamblu, formeaza
efectele contractului individual de munca.
Aceste efecte ale contractului individual de munca pot fi:
principale, cuprinzand obligatia salariatului de a presta munca si obligatia angajatorului de a
plati salariul;
derivate, cuprinzand toate celelalte obligatii ale partilor.
Distinctia este relevanta in ceea ce priveste ipoteza suspendarii contractului individual de
munca: ceea ce se suspenda sunt numai efectele principale ale acestuia, in timp ce, in principiu,
efectele derivate subzista. Astfel, potrivit art. 49 alin. 2 si 3 din Codul muncii,
suspendarea contractului individual de munca are drept efect suspendarea prestarii muncii de
catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
Pe durata suspendarii, pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor, daca prin
legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contractele individuale de munca
sau prin regulamentele interne nu se prevede altfel.
Potrivit art. 37 din Codul muncii, "drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre
angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de
munca si al contractelor individuale de munca".
Tot astfel, efectele contractului individual de munca se pot produce:
intre parti;
in raport cu tertii. In aceasta categorie intra, spre exemplu, obligatia angajatorului de plata a
contributiilor si impozitelor aflate in sarcina sa, obligatie la care este tinut in raport cu statul, nu
cu salariatul.

Unele obligatii ce decurg din contractul individual de munca revin ambelor parti, la momente
diferite si cu sanctiuni diferite, dar cu un continut asemanator. Un exemplu in acest sens il
constituie obligatia de informare, care le revine, deopotriva, ambelor parti contractante.

2.2 Analiza sistemului de calcul, evidenta si controlul salariatilor

Drepturile de personal - reprezinta drepturile banesti si n natura cuvenite personalului

pentru munca prestata.

Marimea salariilor se stabileste prin negocieri colective sau,dupa caz, individuale ntre
persoanele juridice sau fizice.
Fiecare unitate patrimoniala si stabileste prin contract colectiv de munca propriul sistem de
salarizare care include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare , formele de
premiere, alte elemente de salarizare.
Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, aplicnd sistemul de
salarizare fixat n contractul colectiv de munca. Persoanele fizice si juridice care angajeaza
personal salariat nu pot negocia si stabilii salariul tarifar prin contractul individual de munca sub
salariul tarifar minim pe tara, care este fixat prin norme legale pentru un program de lucru de 170
de ore, n medie, pe luna, caruia i corespunde un anumit nivel de salariu tarifar orar minim pe
tara.
Formele de salarizare practicate de o unitate patrimoniala care foloseste personal
salariat pot fi: acordul direct, acordul indirect, salarizarea pe baza de tarife sau
cote procentuale din veniturile realizate. Acordul direct sau indirect se aplica individual sau
colectiv. Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta n
contractul colectiv de munca ncheiat la nivelul fiecarei unitati.
Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea.
Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:
Sporuri pentru conditii grele de munca cum sunt: sporuri pentru conditii
grele , periculoase, nocive sau penibile de munca;
Sporuri pentru orele lucrate peste programul normal de lucru si lucrul n
zilele libere si sarbatorile legale. Prin contractul colectiv de munca sau
contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare fel de spor si se
mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.
Sporuri pentru vechime n munca ,
Sporuri pentru lucrul n timpul noptii;
Sporuri pentru exercitarea unei functii suplimentare;
Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea " sporului de fidelitate fata
de intreprindere" n functie de vechimea n aceeasi unitate si
rezultatele obtinute n munca. In contractul colectiv de munca sau in contractul individual de
munca se nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de
baza.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
Premiile acordate din fondul de premiere constituit pe seama fondului de

salarii;
Cota - parte din profit ce se repartizeaza salariilor;
Alte adaosuri.
Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si
normative de personal. Normele de munca pot fi exprimate si sub forma de norme de timp,
norme de productie, sfera de atributii sau alte forme corespunzatoare specificului activitatii.
In afara drepturilor pentru munca prestata (salarii), salariatii beneficiaza si de alte
drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor de munca ,
cum sunt indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel, care se
platesc din fondul de salarii; indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati din fondul de
salarii sau din bugetul asigurarilor sociale; alte drepturi de personal.
Salariul - reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii prestate.
Salariile acordate personalului constituie pentru unitatea care efectueaza plata o
cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile. Salariul brut impozabil cuprinde
salariul brut de baza la care se adauga sporurile;indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel,
compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor; avantajele in
natura.
Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariu de baza;
compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului
Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub
forma baneasca ci sub forma de bunuri si servicii.
Principalele retineri din salariu sunt: impozitul pe salariu; contributia salariatilor
pentru pensia suplimentara; contributia personalului la asigurarile sociale si de
sanatate , avansurile banesti si avantajele in natura acordate; retineri din valori
datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate, alte retineri din
salariu.
Retinerile din salariile personalului reprezantand chirii; cumparari cu plata in rate
sau alte obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare
a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.

2.3 Salariul de baza

Salariul de baza poate fi stabilit pe ora, zi sau luna, pentru personalul din sectorul bugetar,
salariile de baza , potrivit legii, sunt lunare.
In cazul in care o persoana nu a lucrat intreaga luna , salariul corespunzator perioadei
lucrate se calculeaza prin inmultirea salariului de baza ce revine pentru
o zi lucratoare din acea luna (calculat prin impartirea salariului de baza lunar la
numarul de zile lucratoare din luna respectiva , stabilite potrivit legii) cu numarul
de zile lucrate.
Trecerea de la salariile lunare la cele orare sau zilnice se face prin utilizarea duratei medii
anuale, in ore sau in zile ale unei luni.
Durata medie pentru anul 1999 este de 21,5 zile lucratoare/luna, respectiv 172 ore/luna.
Personalul, pentru care salariul lunar se calculeaza pe baza salariului orar zilnic,
nu mai primeste in toate lunile acelasi salariu, intrucat numarul de zile lucratoare
si respectiv numarul de ore lucratoare variaza de la luna la luna, dar se asigura o
legatura mai buna intre cheltuielile de personal si volumul de munca prestat.

SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+ INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT

(pt.personalul didactic)

(GRADATIA DE MERIT)+INDEMNIZATIA DE DIRIGINTE+INDEMNIZATIA DE INV.SPEC

SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT

(PT.PERSONALUL AUXILIAR)

(GRADATIA DE MERIT)+SPORUL DE STABILITATE+INDEMNIZATIA DE

INV.SPEC

SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+ SALARIUL DE MERIT

(pt. personalul nedidactic)

2.4 Determinarea salariului brut

Salariul este expresia baneasca a partii din venitul national destinat consumului individual
si repartizata celor ce muncesc, proportional cu cantitatea si calitatea muncii depuse. Salariile se
platesc angajatilor n doua transe: chenzina I (avans) si chenzina a II-a (lichidare). Plata
chenzinei I se face pe baza "Listei de avans chenzinal", iar plata chenzinei a II-a pe baza
"Statului de plata al salariilor".
Venitul reprezinta sumele sau valorile ncasate sau de ncasat din: livrari de bunuri,
executari de lucrari, prestari de servicii, executari de obligatii legale sau contractuale.
Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani si/sau
natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate n baza unui contract de individual
de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru
incapacitate de munca.
Potrivit noii reglementari, sunt asimilate salariilor, pe lnga veniturile prevazute n
Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, si sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial
si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru
indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, n tara si n strainatate, n
interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice.
Veniturile salariale obtinute de angajati se compun din:
Salariu de baza + Alte drepturi salariale = Venit brut
Sau
Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat

2.5 Sporuri la salariul de baza

Sporurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care
se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente.

2.5.1. Angajatii din invatamint(personal didactic,didactic auxiliar si nedidactic) beneficiaza la

functia de baza de un spor de vechime in munca de pina la 25% diferentiat in functie de
vechimea in munca.(art 7 din HG.281/1993)
intre 3-5 ani vechime in munca = 5%
intre 5-10 ani vechime in munca = 10%
intre 10-15 ani vechime in munca =15% din SALARIUL DE BAZA
intre 15-20 ani vechime in munca = 20%
peste 20 de ani vechime in munca = 25%
Pentru acordarea sporului de vechime in munca,angajatorul va lua in considerare toate
perioadele lucrate de catre salariat indiferent de locurile de munca.
Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii
urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca prevazuta in transa respectiva.
Sporul de vechime in munca se acorda si personalului pensionat pentru limita de virsta
corespunzator vechimii in munca dobindita in intreaga activitate,numai daca acesta este angajat
in baza unui nou contract de munca.
Daca un angajat are doua sau mai multe norme in aceeasi unitate sau in unitati diferite
,acesta beneficiaza de spor de vechime numai o singura data la unitatea unde are functia de baza.
Pensionarii pentru limita de virsta care se angajeaza pe baza unui contract individual de
munca ,beneficiaza de sporul de vechime corespunzator vechimii in munca dobindite in intreaga
activitate.
2.5.2 Sporul pentru lucru in timpul noptii . Potrivit art. 115 din Codul muncii, se considera
munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22:00 6:00, cu
posibilitatea abaterii in cazuri justificate, cu o ora in minus sau in plus fata de aceste
limite.Persoanele al caror program de lucru se desfasoara in timpul noptii, durata timpului de
munca este mai mica cu o ora decat durata muncii prestata in timpul zilei, fara ca acesta sa aduca
o scadere a remunerarii. In contractul colectiv de munca unic national s-a prevazut ca unitatile
unde procesul muncii este neintrerupt sau conditiile specifice ale muncii o impun, programul de
lucru din timpul noptii poate fi egal cu cel al zilei.
Munca prestata in timpul noptii se plateste un spor de 25% din salariul de baza,
daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru.
De acest spor beneficiaza si salariatii care lucreaza in conditii deosebite , unde
Durata timpului de munca este mai mica de 8 ore pe zi.

2.5.3 Sporul pentru ore suplimentare. In contractul colectiv de munca se prevede ca orele
prestate la solicitarea patronului peste programul normal de lucru stabilit in unitate sunt
suplimentare .Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor,
dar pentru prevenirea sau inlaturarea unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora,
salariatii au obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel ce angajeaza.
Orele suplimentare se compenseaza cu timpul liber corespunzator, iar cele care nu au putut
fi compensat pana la sfarsitul lunii se platesc cu un spor fata de tariful pentru orele normale.
Potrivit art.120 din Codul muncii, sporul este de :
50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru
100% din salariu de baza pentru orele ce depasesc primele 2 ore pentru
munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si
in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.
Aceste cuantumuri de sporuri pentru orele suplimentare sunt prevazute si pentru
unitatile bugetare. Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120 ore.
2.5.4 Spor predare simultana(art 8b din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic care
asigura predarea simultana la doua ,trei sau patru clase de elevi si reprezinta 7%,10%,15% din
salariul de baza.
2.5.5. Spor conditii vatamatoare(art.8a din HG 281/1993,art.14 din OG 3/2006)-se acorda
personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii
periculoase,vatamatoare,nedorite si dificile si este de pina la 10% din salariul de baza.
(proportional cu timpul lucrat).
Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului se stabilesc de
catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
2.5.6 Spor conditii grele de munca(art 8c din HG 281/1993)-se acorda personalului
didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii grele de munca, si
este de pina la 15% din salariul de baza.
Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului si conditiile de
acordare se stabilesc de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
2.5.7 Spor pentru control financiar preventiv(art.13 alin 7 din Legea 84/2003)-se acorda
persoanelor desemnate sa efectueze controlul financiar preventiv propriu dintr-o unitate si este de
pina la 25% din salariul de baza.La unitatile unde se numesc doua sau mai multe persoane care
sa exercite activitatea de control financiar preventiv propriu sporul de 25% se imparte la numarul
persoanelor.

2.6 Indemnizatii de conducere

Exista INDEMNIZATIA DE CONDUCERE:
- directorul are un spor intre 25%-35%
- directorul adjunct are un intre 20%-25%
- secretarul sef are un spor intre 8%-15%

INDEMNIZATIA DE CONDUCERE: se acorda in raport cu functia de conducere

indeplinita,marimea unitatii de invatamint si compexitatea activitatii.Este o indemnizatie care
face parte din salariul de baza si se calculeaza ca procent la salariul de incadrare.
Indemnizatiile de conducere
pentru contabili sefi - maxim 40% din salariul de incadrare(OG 3/2006)
pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare(OG 4/2006)
Nota pentru judetele pilot:
pentru directori - maxim 50% din salariul de incadrare
pentru directori adj. - maxim 40% din salariul de incadrare
pentru contabili sefi - maxim 40% din salariul de incadrare
pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare

2.7 Contributia de asigurarile sociale - CAS

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatie platii contributiei la
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, n functie de conditiile de munca n
care este ncadrat personalul angajat, si anume:
30% pentru conditii normale de munca
35% pentru conditii deosebite de munca
40% pentru conditii speciale de munca
n contabilitatea agentului economic angajator, contributia acestuia la asigurarile sociale se
nregistreaza:
Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului
6451 "Contributia unitatii la asigurarile sociale"
Pe de alta parte, n obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul sistemului public
de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, nregistrate n creditul contului 4311 "Contributia
unitatii la asigurarile sociale".
Din contextul reglementarilor n vigoare, rezulta ca baza de calcul a contributiei agentului
economic angajator la sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale este "fondul
total de salarii". n aceasta baza de calcul intra:
Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfasoara activitati pe baza de contract
individual de munca;
Drepturile salariale brute ale persoanelor care si desfasoara activitatea n functiile colective
sau care sunt numite n cadrul activitatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata
mandatului, precum si membrii cooperatori din organizatiile cooperatiei mestesugaresti;
Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfasoara activitati exclusiv pe baza de
conventii civile de prestari servicii si care realizeaza un venit salarial brut pe an calendaristic
echivalent cu cel putin trei salarii medii brute pe economie.

Contributia angajatului la asigurarile sociale este n valoare de 9,5%, cota aplicata venitul brut.

2.8 Contributia de asigurari sociale de sanatate - CASS

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat si nesalariat au obligatia sa
contribuie la fondul special pentru asigurarile sociale de sanatate ntr-o cota de 7% aplicata
asupra fondului de salarii.
Prin fondul de salarii asupra caruia se aplica cota de 7% se ntelege suma veniturilor n bani
si/sau natura obtinute de o persoana fizica pentru munca prestata n baza unui contract individual
de munca sau a unei conventii civile de prestari de servicii, ncheiate potrivit legii, indiferent de
perioada la care se refera. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac
parte din fondul de salarii si urmatoarele drepturi:
Indemnizatiile pentru plata concediilor medicale n caz de boala, prevenirea
mbolnavirilor, ntarirea si refacerea sanatatii, pentru primele 10 zile lucratoare, care,
potrivit legii, se suporta din fondul de salarii al angajatorului;
Indemnizatiile din activitatile desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite
potrivit legii;
Drepturi de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi ale cadrelor
militare, acordate potrivit legii;
Indemnizatia lunara bruta cuvenita administratorilor la companii/societati nationale, societati
comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar,
precum si la regiile autonome;
Sumele primite de reprezentanti n comisiile tripartite, conform legii;
Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala, acordate n bani si n natura de catre
angajator.
Termenul limita de virare a contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor sociale de
sanatate este data platii pentru chenzina a II-a, dar nu mai trziu de 25 ale lunii urmatoare pentru
luna expirata. Pentru perioada de ntrziere se datoreaza majorari aferente ntrzierii achitarii
impozitelor. Dca datoria nu se achita n termen de o luna de la data scadenta, Casa de Asigurari
de Sanatate va introduce dispozitia de ncasare silita.
n contabilitatea angajatorului, contributia acestuia la bugetul asigurarilor sociale de sanatate
se nregistreaza:
Pe de o parte, n cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 "Contributia
angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate".
Pe de alta parte, n obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul asigurarilor
sociale de sanatate, reflectate n creditul contului 4313 "Contributia angajatorului pentru
asigurarile sociale de sanatate".
Contributia angajatului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate este n valoare de 6,5%, cota
aplicata venitului brut.

2.9 Fondul de somaj

Persoanele fizice si juridice romne si straine, cu sediul n Romnia, care angajeaza
personal salariat romn, sunt obligate sa contribuie la bugetul asigurarilor pentru somaj, ntr-o
cota de 2,5 % aplicata asupra fondului total de salarii brute realizate de urmatoarele categorii de
asigurati:

 Persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau

persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventie civila de prestari
servicii si care realizeaza un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii
de baza minime brute pe tara;
Functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire;
Persoanele care si desfasoara activitatea n functii elective sau care sunt numite n cadrul
autoritatii executive, legislative, ori judecatoresti pe durata mandatului;
Militarii angajati pe baza de contract;
Persoanele care au raport de munca n calitate de membru cooperator;
Alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit unor legi
speciale;
n contabilitatea agentului economic angajator, obligat sa conduca contabilitatea n partida
dubla, contributia acestuia la fondul de somaj se nregistreaza:
Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452
"Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj".
Pe de alta parte, n obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul asigurarilor pentru
somaj, reflectate n creditul contului 4371 "Contributia unitatii la fondul de somaj".
Contributia angajatului la bugetul asigurarilor pentru somaj este n valoare de 1%, cota
aplicata venitului brut.

2.10 Deducerile personale

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de
deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile.Aceasta deducere este
fixata de la 1 ianuarie 2005 la suma de 250 lei pentru persoanele fizice care au un venit brut
lunar de pina la 1000 lei inclusiv.
pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere deducerea este de-250 lei
pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere deducerea este de -350 lei
pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere deducerea este de-450lei
pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere deducerea este de -550 lei
pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere -650 lei
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri lunare brute intre 1000 lei si 3000 lei, deducerile
personale sunt degresive si se calculeaza in felul urmator:
Venit brut
lunar dn

Deducerea personala lunara stabilita pentru un contribuabil n

functie

salarii (VBL)

Fara persoane n
ntretinere

Pna la 1.000
De la 1001 la
3.000

250
250 x [1-(VBL1.000)/2.000]

de numarul persoanelor aflate n ntretinere

Cu o
Cu 2
Cu 3 persoane
Cu 4 sau mai
persoana n
persoane n
n ntretinere
multe
ntretinere
ntretinere
persoane n
ntretinere
350
450
550
650
350 x[1450 x[1550 x[1-(VBL- 650 x[1(VBL(VBL1.000)/2.000]
(VBL1.000)/2.000 1.000)/2.000
1.000)/2.000
]
]
]

Peste 3000

- Pentru stabilirea deducerilor personale potrivit , venitul brut lunar din salarii se rotunjeste la
nivel de leu, fara subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fractiunile de peste 50 de bani inclusiv
si prin neglijarea fractiunilor de pna la 50 de bani.
- Sumele reprezentnd deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii cuprins ntre
1.001 si 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, n sensul ca fractiunile sub 10 lei se
majoreaza la 10 lei.
-Prin venituri din salarii realizate ncepnd cu luna iulie 2005 se ntelege orice suma primita
sub forma de salarii ncepnd cu data de 1 iulie 2005, cu exceptia platilor reprezentnd lichidarea
pe luna iunie 2005 sau venitul din salarii pentru luna iunie 2005 care se plateste o singura data pe
luna n luna urmatoare si care sunt considerate venituri din salarii aferente lunii iunie 2005.

2.11 Venit neimpozabil - Venit impozabil

Venituri neimpozabile:
-ajutoarele de inmormintare
-bursele scolare
-premiile acordate sportivilor si antrenorilor
-alocatia zilnica de hrana pentru sportivi
-alimentatia de efort acordata sportivilor
-prima de instalare
-indemnizatia de risc maternal,indemnizatia de maternitate
-indemnizatia pentru cresterea copilului pina la virsta de 2 ani
-indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav
-indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca(boala obisnuita)
Venituri impozabile:
-salarii de baza
-sporuri,indemnizatii si adaosuri de orice fel
-premii lunare 2% si premiile anuale-salariul 13
-indemnizatiile de concediu de odihna
-plata cu ora,ore suplimentare
VENITUL IMPOZABIL-se determina la locul unde angajatul are functia de baza prin
aplicarea cotei de 16% asupra venitului net.
VENITUL NET= Venitul brut - 1% - 9,5% - 6,5% - Deducerea personala - cotizatia de
sindicat - contributia la schemele facultative de pensii pina la 200 de Euro pe an.
Un angajat care are norma didactica in mai multe unitati scolare va beneficia de deducerea
personala si va fi impozitat pentru intreaga norma la unitatea unde are functia de baza.
Un angajat care cumuleaza doua norme in aceeasi unitate va beneficia de deducerea personala
numai la functia de baza,iar veniturile obtinute din cele doua norme se vor cumula si se vor
impozita o singura data.
Un angajat care cumuleaza doua norme in unitati diferite,va beneficia de deducerea personala
numai la unitatea unde are functia de baza,iar impozitarea se va face la fiecare din cele doua
unitati.

Un angajat care are o norma didactica intr-o unitate si are si plata cu ora in aceeasi
unitate,veniturile acestuia se vor cumula,se va acorda o singura deducere personala,iar
impozitarea se va face la venitul total cumulat.
Un angajat care are o norma didactica intr-o unitate si plata cu ora in alta unitate,va beneficia
de deducerea personala o singura data la unitatea unde are norma intreaga,iar impozitarea
veniturilor se va face de fiecare din cele doua unitati.

2.12 Alte datorii

a. Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale - se plateste in exclusivitate de
catre angajatori si este variabila, in functie de nivelul de risc cuantificat pe baza indicatorilor de
morbiditate si imbolnavire profesionala. Limitele minima si maxima intre care variaza
contributia sunt de 0,5 % si 4%, aplicate asupra fondului brut de salarii.
Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
Persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca,
indiferent de durata acestuia, precum si functionarii publici;
Persoanele care si desfasoara activitatea n functii elective sau care sunt numite n cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si
membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si
obligatii sunt asimilate, n conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la 1);
somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate
potrivit legii;
Ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata practicii profesionale.
Prevederile prezentei legi nu se aplica personalului militar si civil angajat pe baza de contract
si personalului asigurat n sistemul propriu al Ministerului Apararii Nationale, Ministerului
Administratiei si Internelor, Serviciului Romn de Informatii, Serviciului de Informatii Externe,
Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, precum si celui din
structurile militarizate ale Ministerului Justitiei.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media
veniturilor salariale brute realizate n ultimele 6 luni.
n cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli
profesionale, beneficiaza de despagubire n caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa
caz: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, n conditiile
dreptului comun, sau, n lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile
ocazionate de deces.
Cuantumul despagubirii n caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate
de Institutul National de Statistica.
b. Comisionul datorat Casei Nationale de Pensii - calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii
realizat pentru completare carnetelor de munca sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru
verificarea si certificarea legalitatii nregistrarilor;
ntreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, n limita unei cote de pna la 1,5 %
aplicata asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal,
avnd ca destinatii principale:

 Functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate n administrarea

ntreprinderilor, cum ar fi: gradinite, crese, dispensare, cabinete medicale, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, scoli;
Acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii
salariatilor.
Acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de transportul salariatilor la si de la locul de
munca.
Acoperirea partiala a cheltuielilor privind biletele de tratament si odihna pentru salariatii
proprii si pentru membrii de familie ai acestora.
Acordarea de ajutoare unor salariati care au suferit pierderi n gospodarie proprii, ca
urmare a unor calamitati naturale.
Acordarea de ajutoare pentru nmormntare sau pentru acoperirea unei parti din cheltuieli
n cazul unor boli grave sau incurabile.
c. Contributia pentru concedii si indemnizatii - conform Ordinului 269/2006 se introduce
contributia pentru concedii si indemnizatii incepnd cu data de 1 ianuarie 2006.Cota de destinata
platii indemnizatiilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2006 privind
concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, este de 0,75% aplicata la fondul de
salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentnd indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor
supuse impozitului pe venit si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate.

CAP III Studiu de caz - Evidenta personalului si calculul salariilor la

Gimnaziul de Stat "Alexandru Ceusianu" din Reghin
3.1 Analiza detaliata a sistemului informatic; Descrierea structurilor de date si a
legaturilor dintre ele
Sistemul informatic in discutie este :
-specializat pentru a rezolva probleme dintr-un anumit domeniu- acel al evidentei
personalului si a salarizarii ;
- local- programele necesare pentru prelucrarea datelor si datele se afla pe un
singur sistem de calcul.;
-este un sistem de baze de date (tinand cont de domeniul in care funtioneaza).
La Gimnaziul Alexandru Ceausianu sunt angajati 76 de persoane din care:
61 cadre didactice din care:

41 profesori din care:

20 cu gradul I

 10 cu gradul II
8 cu definitivat
3 debutanti

20 invatatori din care:

5 cu studii superioare si sunt platiti ca si Institutori
15 cu studii liceale (Liceul Pedagogic)

10 persoane nedidactice
5 persoane auxiliar didactice
Aceasta unitate de invatamnt foloseste o aplicatie pentru evidenta personalului si a
salarizarii realizat de societatea Unisoft, care gestioneaza baze de date Foxpro.
Voi descrie in continuare fluxul informational legat de evidenta angajatilor si a salarizarii :achizitioanarea de informatii,completarea documentelor si transferul acestora intre
compartimente.
La angajarea unei persoane se intocmeste un "Contract colectiv de munca" care cuprinde
datele personale ale angajatului, pe baza caruia persoana este introdusa in baza de date
"Personal" de catre secretara scolii, cea care creaza si actualizeaza bazele de date si care editeaza
situatiile de personal si salarizare, intrucat intro scoala nu exista un Compartiment de Personal si
Salarizare separat, numarul angajatilor fiind relativ mic.
In fisierul "PERSONAL" (cu personalul institutiei ) se regasesc datele fiecarui angajat:
-Marca ( un cod numeric asociat ficarui angajat, dat automat de aplicatie la introducerea
unei noi persoane);
-C.N.P.-ul persoanei;
-Numele;
-Prenumele;
-Functia;
-Specializarea;
-Gradul didactic;
-Data incadrarii;
-Data incetarii activitatii;
-Tip pers.(angajat, conventie, suspendat, demnitar, functionar public)
-Vechime la incadrare;
-Vechime in domeniu
-Salar de baza(cf. studiilor, gradelor, vechimii-din grila de salarizare);
-Tarif orar;
-sporuride baza si alte sporuri;
-Grupa de munca,;
-Coeficient deduceri personale, etc.

Formularul (macheta) de adaugare/ modificare /stergere/ cautare/ vizualizare angajat este de

forma .

Al doilea fisier este fisierul "SALARII"si contine lista cu intregul personal - zile lucrate,
ore norma ore suplimentare,ore noapte,salariul tarifar de incadrare,suma ore suplimentare,alte
sporuri si plata cu ora ,suma ore noapte,concedii de odihna (zile/indemn),concediu de boala
(zile/indemn),concediu fara plata, toate aceste campuri fiind de tipnumeric ,.formularul de
introducere/ modificare/stergere date ( fiind prezentat si in Anexe- Macheta Salarii) fiind de
forma :

Orele de noapte sunt platite pentru paznicii care presteaza ore de noapte si sunt platite cu
25% din salariul de incadrare pentru orele prestate in aceste conditii.
Sporurile acordate in aceasta unitate sunt:
sporuri de stabilitate - care la persoanele didactice sunt incluse in salar;acesta e evidentiat
separate numai la persoanele didactice auxiliare;
sporul privind gradatia de merit sau salariul de merit - care este de 20% respective 15%;
sporul de stres - care se aplica numaila persoanele didactice auxiliare,la persoanele
didactice e inclus in salar;
dirigentia - in procent de 10% care se acorda profesorilor diriginti si invatatori sai
institutorilor;
sporul de vechime - se acorda tuturor persoanelor care audepasit vechimea de 3 ani.
alte sporuri - sporul de bibliotecar,spor de clase simultane(la aceasta scoala nu este
cazul).
Incadrarea persoanelor se face conform normelor fiecarei persoane.In catedra fiecare
persoana are 16 sau 18 ore(16 ore/sapt-cadreele didactice cu gradul I si o vechime mai mare de
25 de ani). Orele peste norma se considera ore suplimentare si se retribuie la plata cu ora.
Plata cu ora inseamna salariul tarifar de incadrare impartit la numarul de ore total(16 sau
18ore/sapt si 64 sau 72 ore/luna). Rezultatul impartirii se inmulteste cu numarul de ore din
saptamana/luna respective.
Evidenta personalului se editeaza atat la fiecare ordonanta de guvern privind modificarea
salariilor precum si la trecerea intr-o alta transa de salarizare a unuia dintre angajati.
Transele de salarizare sunt:
cu vechime pana la 2 ani
intre 2 - 6 ani
intre 6 - 10 ani
intre 10 - 14 ani
intre 14 - 18 ani
intre 18 - 22 ani
intre 22 - 25 ani
intre 25 - 30 ani
intre 30 - 35 ani
intre 35 - 40 ani
peste 40 ani
O alta rubrica este cea a premiilor regasita sub denumirea de "PREMII" - se acorda 2%/lunar
tuturor angajatiilor unitatii.Acesta se calculeaza la salariul brut.
Alte sume:pot fi cuprinse diferentele de salarii din luniile precedente neacordate din anumite
motive.
Tot in acest program se tine evidenta venitului brut,venitului net,deducerilor care reprezinta
o suma care se scade fiecaruiangajat nefiind impozabil,aceasta variaza in functie de salar si in
functie de persoanele care se afla in intretinerea angajatiilor respective. Exista un venit
neimpozabil de care beneficiaza persoanele care se afla in concedii de lehuzie sau persoanele
care sufera de boli incurabile.
Retinerile :
contributii asigurari sociale CAS 6,5 % din salariul brut

 ajutorul de somaj reprezinta 1 % din salariul brut sise retine tuturor angajatiilor in afara
persoanelor angajate cu cumul de functii adica a pensionariilor
fondul de sanatate reprezinta 6 % din salariul brut
cotizatia de sindicat reprezinta 1 % din salariul de incadrare si se retine tuturor
membriilor de sindicat
impozitul reprezinta 16 % pentru toate persoanele in afara de cele scutite de impozit
alte retineri
Legatura dintre cele doua baze de date se realizeaza prin campul MARCA angajatului, care este
cheie unica.
Odata creata baza de date se pot edita o serie de situatii, unele la cerere ( de cite ori este
nevoie), iar altele periodic ( lunar / anual), la efectuarea platii salariilor angajatilor/ la incheierea
anului fiscal.
Din program se poate executa una dintre urmatoarele comenzi:
listare personal, listare fise personal, listare fise fiscala, registrul electronic salariati,
centralizator stat functiuni, stat de functiuni, dispozitii salarizare, putandu-se edita astfel una
dintre urmatoarele situatii:
-Stat de functii;
-Situatia incadrarii- cu necesarul pentru buget- situatie prezentata
compartimentului Contabilitate- care la data de 1 a fiecarei luni prezinta Trezoreriei Situatia
necesarului pentru plata salariilor;
-Lista personalului;
-Stat de virament drepturi banesti-se editeaza lunar pentru banca ;
-Fluturasii de salarizare-care se distribuie fiecarui salariat pentru a lua la
cunostinta drepturile sale salariale-se editeaza lunar
-Fisa fiscala-editata anual pentru fiecare angajat la incheierea anului fiscal
-Fisa de evidenta a salariilor unui angajat pe anul..-document editat la cererea
angajatului ;
Aceste situatii se afla exemplificate in Anexe
In acest program se pot efectua urmatoarele operatiuni:indexarea salariilor, modificarea
impozitelor,formule salarii,formule particulare,preluare formule, recalculare, formule carduri.,
sarbatori legale,recalculare salar tarifar.

Se intocmesc dispozitii de salarizare la fiecare modificare de salar care se fac conform

ordinului guvernului sau la fiecare crestere salariala acordata in urma trecerii unei noi transe.
Viramentele de la banca sunt insotite de un stat de virament drepturi banesti si o discheta cu
datele privind repartizarea pe fiecare angajat a drepturilor.Viramentele la banca se fac printr-un
Ordin de plata.
Se intocmesc state de salarii care se indosariaza in fiecare luna. Acestea nu mai sunt semnate
de salariat pentru ca sunt virate direct in conturile de la banca.
Exista un registru in care se evidentiaza fiecare persoana cu datele personale inclusiv cartea
de munca (vezi Anexa 4). La fiecare modificare de salar se intocmeste un stat de functiuni.
Acesta cuprinde numele si prenumele, Functia si studiile, specializarea, gradul didactic, vechime
in munca, norma saptamanala, transa vechime, etc(este la Anexa).

3.2.

Editari de situatii pentru evidenta personalului si a salarizarii

In descrierea aplicatiei de evidenta automatizata a personalului si salarizarii

utilizata la Gimnaziul de Stat Alexandru Ceusianu din Reghin (realizata in foxpro) am
facut referire la documentul Situatia incadrarii cu personal la data... , (numita si stat
de functii care se editeaza in vederea calculului necesarului bugetar in data de 1 a lunii si
se repartizeaza compartimentului Contabilitate pentru aprobari). Am creat cu datele din
aceasta situatie tabela Statfunctii in Access, cu urmatoarele campuri :

Unde :
Retributia =salariul de baza.
suma reprezinta suma corespunzatoare sporului de vechime si se calculeazaca :
Suma=sporvechime%*(retributia+ indemnizcond+salarmerit)
Totalbrut=retributia + indemnizcond + salarmerit +suma+spornoapte)
Platacuora -reprezinta numarul de ore suplimentare
Retriblunara-reprezinta suma pentru orele suplimentare sau cadrele platite cu ora si se
calculeaza dupa formula :retributia/64*4*platacuora ;

retributia/64-reprezinta tariful orar pt. Plata cu ora ;

Totaldrepturi=retriblunara+totalbrut.
Campul Marca este cheie unica ; tipul fiecarui camp se vede mai sus.
Am creat-o in Excel si am importat-o intr-o tabela Access.
Am creat apoi un raport din aceasta tabela , o interogare si un raport din interogare, care sunt
listate in anexe.

In scopul editarii unei liste cu numele tuturor salariatilor, adresele si numerele lor de
telefon(foarte utila dealtfel si nu exista la secretsriat o astfel de lista) am creat o tabela numita
AGENDA care contine doar marca, adresa si telefonul angajatilor, numele si prenumele
preluindu-l din tabela STATFUNCTII ( se putea si din tabela DATE SALARIATI)
Structura acestei tabele este:

Situatia editata are forma:

Alte doua tabele create au structurile:

Relatiile dintre tabele:

Un exemplu de formular creat:

Am atasat si la anexe mai multe interogari si formulare.