SISTEM INFORMATIC PENTRU EVIDENTA

PERSONALULUI SI CALCULUL

SALARIILOR

CUPRINS:

CAP I Introducere…………………………………………………….

1.1  Motivatia alegerii temei – Obiecive…………………..

1.2       Sistem informational,sistem informatic………………………………

CAP II Definirea unor notiuni si parametrii economici care intervin in studiul problemelor de
personal si salarizare…………………………….

2.1 Angajarea – angajator,angajat - contractul de munca……………….

2.2 Analiza sistemului de calcul, evidenta si controlul salariatilor…….

2.3 Salariul de baza…………………………………………………..

2.4 Determinarea salariului brut……………………………………

 2.5 Sporuri la salariul de baza………………………………………

2.6 Indemnizatii de conducere………………………………………

2.7 Contributia de asigurarile sociale – CAS……………………………

2.8 Contributia de asigurari sociale de sanatate – CASS…………….

2.9 Fondul de somaj………………………………………………………

2.10 Deducerile personale…………………………………………………

2.11 Venit neimpozabil – Venit impozabil……………………………….

2.12 Alte datorii……………………………………………………………

CAP III Studiu de caz – Evidenta personalului si calculul salariilor la Gimnaziul de Stat
“Alexandru Ceusianu”……………………………….

3.1       Analiza detaliata a sistemului economic utilizat Descrierea structurilor de date si a legaturilor
dintre ele………….

3.2. Editari de situatii pentru evidenta personalului si a salarizarii…….

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..

ANEXE

CAP I INTRODUCERE

1.1 Motivatia alegerii temei -Obiective

Am ales aceasta tema tinand cont de importanta pe care o are compartimentul Personal-
salarizare intr-o societate comerciala sau institutie si implicit a acestui subsistem in sistemul Socitate
economica, si importanta pe care o are componenta umana in realizarea feed-back-ului si reglarea
(autoreglarea) sistemului in sine.
 Am studiat in acest sens activitatea Compartimentului Personal-salarizare de la o scoala din
orasul Reghin, sistemul informatic pentru evidenta personalului si salarizarii, pe care l-am descris in
cap. 3.1.

In ceea ce priveste aportul meu la imbunatatirea activitatii de evidenta a personalului am creat

o baza de date care cuprinde mai multe obiecte precum :tabele, rapoarte, interogari, pe care o voi
descrie in capitolul 3.2.

1.2 Sistem informational, sistem informatic

În viata noastra de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obisnuit, ba chiar indinspensabil în unele
cazuri. Se poate spune, pe drept cuvânt ca traim într-o societate informatizata . În zilele noastre,
întâlnim calculatoare peste tot, de la bacanul din colt, care-si tine evidentele sale cu ajutorul unui PC
si pâna la ghiseul la care platim telefonul. Peste tot sunt calculatoare, legate eventual între ele si
formând astfel retele de calculatoare. Toate acestea se datoreaza faptului ca ne dam seama din ce în ce
mai mult ca PC-ul ne usureaza munca. Dar trebuie de subliniat faptul ca un calculator este de fapt o
“masinarie” care prelucreaza o serie de informatii pe care i le dam. Informatia, este elementul
esential din acest întreg lant. De fapt, în practica întâlnim, printre altele, doua concepte legate de
aceasta si anume sistemul informational si sistemul informatic.

Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare,

transmisie, prelucrare, etc. de informatii.

Rolul sistemului informational este de a transmite informatia între diferite elemente . De

exemplu, în cadrul unei unitati economice, roulul sistemului informational este de a asigura
persoanele din conducere cu informatii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de
alta natura..

În cadrul sistemului informational se regasesc : informatia vehiculata, documentele purtatoare

de informatii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a informatiei, etc.
 Printre posibile activitati desfasurate în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate :achizitionarea
de informatii din sistemul de baza, completarea documentelor si transferul acestora între diferite
compartimente, centralizarea datelor, etc.

În cadrul sistemului informational, majoritatea activitatilor se pot desfasura cu ajutorul

tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare si apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe,
catre alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face si el pe cale electronica, prin
intermediul unei retele de calculatoare sau cu ajutorul modemului.

Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare si transmitere a datelor pe

cale electronica alcatuiesc un sistem informatic.

Într-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte
componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploateaza tehnica de calcul ,
teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.

Se poate spune deci, ca sistemul informational este inclus în sistemul informatic, acesta din
urma fiind o componenta esentiala a primului.

Sistemele informatice acopera cele mai diverse domenii.În functie de specializare, avem :

        Siteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problema dintr-un
anume domeniu;

        Sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga de probleme din mai multe
domenii;

        Sisteme locale, programele necesare prelucrarilor de date si datele se afla pe un singur sistem de
calcul;

        Sisteme pe retea, sistemul functioneaza într-o retea de calculatoare, caz în care, datele si
programele pot fi distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea.
 În ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru în retea, avantajele fiind
evidente : transfer de date între statii foarte rapid, costuri minime, etc.

În functie de localizarea datelor si de locul în care sunt efectuate prelucrarile, putem avea
sisteme informatice :

        Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul;

        Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare în retea;

        Cu prelucrari centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singura statie de lucru, indiferent de
numarul statiilor pe care sunt informatiile de prelucrat;

        Cu prelucrari distribuite, mai multe calculatoare prelucreaza datele provenite de la unul sau mai
multe calculatoare din retea;

Dupa domeniul în care functioneaza, sistemele pot fi clasificate :

        De baze de date, specializate în gestiunea unor cantitati mari de date;

        Pentru prelucrari stiintifice, specializate pe anumite domenii stiintifice;

        Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor masini,scule,unelte

computerizate;

Dupa nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice în structura organizatorica a societatii,

putem avea :

        Sisteme informatica pentru conducerea activitatilor la nivelul unitatilor economice;

        Sisteme la nivelul organizatiilor cu structura de grup;

        Sisteme informatice teritoriale;

        Sisteme informatice la nivel de ramura si subramura si la nivel economic national;

        Sisteme de uz general.

Dupa activitatea ce o automatizeaza, sistemele pot fi :

        Pentru conducerea productiei;

        Pentru activitatea comerciala;

        Pentru evidenta contabila;

        Pentru evidenta materialelor si marfurilor;

        Pentru evidenta personalului si salarizare;

        Pentru evidenta mijloacelor fixe.

Acete sisteme au o aplicare imediata în cadrul rezolvarii unor probleme de natura economica.
Deci una dintre ramurile cele mai informatizate este economia.

Înca din cele mai vechi timpuri, omul, chiar fara sa stie, era preocupat de acest domeniu -
economia. Omul avea nevoie, pentru a trai, de o serie de elemente indispensabile, cum ar fi apa,
hrana, arme pentru a se apara de animale; odata cu evolutia lui, au crescut si necesitatile, pe lânga cele
vechi au aparut si altele : haine, mijloace de transport, unelte, etc. Astfel apare conceptul de interes
economic.

Pentru a satisfane anumite nevoi, este necesar sa se consume anumite bunuri, anumite resurse.
Totalitatea elementelor utilizate la producerea de noi bunuri necesare poarta numele de resurse
economice. Aceste resurse sunt limitate, deci trebuie gestionate corespunzator, în vederea satisfacerii
prioritare a nevoilor cele mai stingente.

Astfel apare problema economica generala care reprezinta munca depusa de om în vederea
alegerii si folosirii resurselor pentru a-si satisface cât mai bine nevoile.

Activitatea desfasurata de om pentru gasirea si prelucrarea resurselor economice se numeste

activitate economica..
 Acesta lege se regaseste si în zilele noastre, în sensul ca omul, munceste pentru a-si procura cele
necesare traiului. Cu cât câstiga mai mult, cu atât cresc si nevoile acestuia.

În cazul intreprinderilor , acestea desfasoara o activitate de productie, veniturile obtinute din

valorificarea acestora permitând acesteia continuarea activitatii si chiar a dezvoltarii. Aici, nevoile
sunt cele de a ramâne în competitie pe piata, iar resursele sunt constituite din materia prima folosita,
forta de munca, mijloacele de productie, etc. Criteriul satisfacerii nevoilor în cazul unei intreprinderi
se transforma în telul urmarit de aceasta - obtinerea de profit maxim.

Pentru realizarea acestei dorinte, unitatile economice trebuie sa-si perfectioneze continuu
activitatea. Utilizarea tehnicii de calcul, mareste considerabil eficienta economica.. Unul dintre
mijloacele prin care activitatea economica este automatizata este dat de sistemele informatice de
gestiune economica.

În cadrul unitatilor economice sunt o multitudine de activitati ce pot fi supuse informatizarii.

Acestea pot fi împartite în grupe, în functie de compartimentele în care se desfasoara.

Spre exemplu, în cadrul compartimentului productie se poate informatiza activitatea de stabilire a

structurii productiei si de dimensionare a sa, programarea si urmarirea productiei, etc. În cadrul
compartimentului financiar-contabil, activitatea ar putea fi informatizata aproape în totalitate, la fel ca
si activitatea din cadrul compartimentului personal-salarizar. Fiecare dintre compartimentele unei
unitati economice poate fi informatizat într-o masura mai mare sau mai mica, ideal însa ar fi ca toate
acestea sa fie înglobate într-un sistem informatic global de gestiune economica la nivelul întregii
intreprinderi.

Pentru realizarea unui sistem informatic eficient , trebuiesc avute în vedere unele reguli de baza,
ce au fost deduse din practica.

Abordarea globala modulara.

La proiectarea sistemului trebuie avuta în vedere legatura acestuia cu lumea exterioara,

posibilitatile de comunicare cu alte sisteme similare, compatibilitatea cu sisteme de alta natura,
posibilitatea includerii sistemului într-un sistem mai complex, sau posibilitatea includerii altor
sisteme.

Criteriul eficientei economice.

Principalul criteriu ce sta la baza realizarii sistemului este cel economic. Cu alte cuvinte, la
proiectare trebuie avut înnvedere ca raportul dintre rezultatul sau rezultatele directe sau indirecte
obtinute prin implementarea si folosirea sistemului economic si totalitatea costurilor de realizare sa
fie cât mai mare. Cu alte cuvinte, trebuie sa fie rentabil.

Orientarea spre utilizatori.

La realizarea sistemului trebuie sa se aiba în vedere cerintele si preferintele utilizatorilor. În acest

sens, trebuie purtata o discutie cu utilizatorii în prealabil si pe baza sugestiilor si preferintelor lor sa se
treaca la proiectarea propriuzisa.

Asigurarea unicitatii introducerii datelor.

De cele mai multe ori o serie de date trebuiesc utilizate în mai multe locuri în cadrul
sistemului informatic. La proiectarea sistemului, trebuie ca datele sa fie introduse o singura data, iar
sistemul sa distribuie automat datele în celelalte locuri în care este nevoie de ele.

Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului.

Acest principiu decurge tot din orientarea spre utilizator.Trebuie discutat cu utilizatorul
înainte de a trece la proiectare, pentru a înlatura de la început o serie de neajunsuri .Trebuiesc
discutate modalitatile de introducere a datelor si adaptarea aplicatiei la nevoile utilizatorului, modul
de calcul si prelucrare al datelor.

Solutie generala, independenta de configuratia actuala a sistemului informatizat.

Sistemul proiectat nu trebuie, pe cât posibil, sa fie dependent de dotarea tehnica actuala a
beneficiarului, ci trebuie avute în vedere eventuale noi achizitii de tehnica de calcul, o eventuala
schimbare a sistemului informatic.
 Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.

Trebuiesc avute în vedere posibilitatea ca sistemul sa poata fi înbunatatit în raport de cerintele

viitoare ale firmei beneficiare.

Sistemele informatice pun probleme serioase la realizarea lor. În functie de modul de

abordare, costurile pot fi mai mici sau mai mari, rezultatele mai bune sau mai putin bune.

De-a lungul timpului s-au conturat doua tipuri de astfel de strategii :

        Ascendenta (“bottom-up” de jos în sus, de la mic la mare)

        Descendent (“top-down” de sus în jos, de la mare la mic).

Strategia ascendenta

În conformitate cu aceasta strategie, rezolvarea unei anumite probleme începe cu rezolvarea

problemelor de detaliu, minore. Solutiile sunt agregat în vederea solutionarii unei probleme mai
complexe. Se procedeaza asfel pâna ce se ajunge la vârf, la solutionarea problemei globale.

Dezavantajul acestei metode consta în necesitatea cunoasterii în detaliu al domeniului

problemei de rezolvat înainte de trecerea la rezolvarea propriuzisa.

Strategia descendenta

Este opusa celei ascendente, abordând problema de la general la particular, de sus în jos.

Este studiata problema global, încercând descompunerea ei în probleme mai mici si se trece la
rezolvarea subproblemelor astfel rezultate. Rezolvarea subproblemelor se face prin aceiasi metoda,
adica prin descompunerea lor în alte subprobleme, si tot asa pâna se ajunge la probleme a caror
rezolvare este cunoscuta..

Aceasta strategie prezinta avantajul ca ofera în orice moment o imagine de ansamblu asupra
problemei de rezolvat.
 Pentru realizarea unui sistem informatic sunt implicate multe persoane, materiale, timp, etc.,
ceia ce implica în final costuri ridicate. Din acesta cauza, modul de abordare a problemei proiectarii
este foarte important. În decursul timpului s-au cristalizat câteva metodologii standard de proiectare.

Principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic sunt :

        Analiza sistemului existent - se studiaza sistemul informatic existent si se stabilesc neajunsurile
sale si cerintele ce urmeaza a fi satisfacute de viitorul sistem informatic. În acesta etapa se stabileste
rentabilitatea folosirii sistemului informatic.

        Proiectarea sistemului informatic - se concepe sistemul, elementele componente ale acestuia,
structura lor si modul de realizare.Datorita complexitatii, aceasta etapa este la rândul ei descompusa
în doua etape :

        Proiectarea de ansamblu - se stabileste arhitectura de ansamblu, modul de descompunere pe

componente, intrarile si iesirile sistemului. Se finalizeaza printr-o schema de ansamblu a sistemului în
care sunt incluse toate aceste elementele.

        Proiectarea de detaliu - fiecare element descris în etapa anterioara este descris în detaliu.

        Elaborarea programelor - se scriu programele sistemului într-umn limbaj ales anterior.

        Implementarea sistemului - dupa ce a fost realizat sistemul se trece la implementarea sa.

        Exploatarea si întretinerea sistemului - aceasta este faza finala a proiectului în care se trece la
exploatarea acestuia. Este necesara în paralel si o serie de operatii de întretinere a acestuia.

CAP II DEFINIREA UNOR NOTIUNI SI PARAMETRII ECONOMICI CARE INTERVIN

IN STUDIUL PROBLEMELOR DE PERSONAL SI SALARIZARE

2.1 Angajarea – angajator,angajat - contractul de munca

Prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta
de munca pe baza de contract individual de munca.
 Angajarea se face in urma completarii contractului individual de munca (vezi Anexa 1) conform
contractului colectiv de munca existent in unitatea respective pe ramura,in acest referat in cadrul
Gimnaziului De Stat Alexandru Ceusianu din Reghin.

Fiecarui contract I se da un numar din regsitrul de evidenta.Astfel,fiecare salariat are alt numar
de inregistrare in registrul de evidenta.

În vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor salariatilor, angajarea se face prin incheierea

contractului individual de munca.

Incheierea contractului individual de munca se face pe baza conditiilor

stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetateanului si numai pe criteriul

aptitudinilor si competentei profesionale.

Contractul individual de munca se încheie în scris, în doua exemplare, câte unul

pentru fiecare parte ( angajator si salariat), în maxim 60 de zile de la data angajarii.

Angajarea cadrelor didactice asociate se va realize pe baza Tabelului de acoperire a orelor prin
plata cu ora si cumul elaborate de catedra. Acest document confirma desfasurarea concursului
nominalizand persoanele declarate reusite si care vor acoperi posturile didactice vacante prin cumul si
plata cu ora. Angajarea se va realiza. dupa caz, prin contract individual de munca pe durata
determinata sau prin contract de munca pe durata determinata si timp partial de munca. Angajarea
personalului didactic titular se realizeaza prin încheierea unui contract de munca pe perioada
nedeterminata, cu norma de baza, completa, întrega între institutie si titular.

La angajare fiecarie persoane I se intocmeste un carnet de munca,in cazul in care nu a mai lucrat
in alte unitati. Incadrarea se face in conformitate cu grilele.(vezi Anexa 2)

Orice contract sinalagmatic conduce la nasterea de drepturi si obligatii reciproce ale partilor, a
caror interdependenta intemeiaza, de altfel, specificitatea acestei categorii de contracte. Cum
contractul individual de munca face parte din categoria contractelor sinalagmatice, si in cazul acestuia
pot fi intalnite drepturi si obligatii reciproce ale partilor care, in ansamblu, formeaza efectele
contractului individual de munca.

Aceste efecte ale contractului individual de munca pot fi:

■ principale, cuprinzand obligatia salariatului de a presta munca si obligatia angajatorului de a plati

salariul;

■ derivate, cuprinzand toate celelalte obligatii ale partilor.

Distinctia este relevanta in ceea ce priveste ipoteza suspendarii contractului individual de munca:
ceea ce se suspenda sunt numai efectele principale ale acestuia, in timp ce, in principiu, efectele
derivate subzista. Astfel, potrivit art. 49 alin. 2 si 3 din Codul muncii,

suspendarea contractului individual de munca are drept efect suspendarea prestarii muncii de catre
salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.

Pe durata suspendarii, pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor, daca prin legi
speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contractele individuale de munca sau prin
regulamentele interne nu se prevede altfel.

Potrivit art. 37 din Codul muncii, „drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre
angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de
munca si al contractelor individuale de munca“.

Tot astfel, efectele contractului individual de munca se pot produce:

■ intre parti;

■ in raport cu tertii. In aceasta categorie intra, spre exemplu, obligatia angajatorului de plata a
contributiilor si impozitelor aflate in sarcina sa, obligatie la care este tinut in raport cu statul, nu cu
salariatul.
 Unele obligatii ce decurg din contractul individual de munca revin ambelor parti, la momente
diferite si cu sanctiuni diferite, dar cu un continut asemanator. Un exemplu in acest sens il constituie
obligatia de informare, care le revine, deopotriva, ambelor parti contractante.

2.2 Analiza sistemului de calcul, evidenta si controlul salariatilor

Drepturile de personal – reprezinta drepturile banesti si în natura cuvenite personalului pentru

munca prestata.
Marimea salariilor se stabileste prin negocieri colective sau,dupa caz, individuale între
persoanele juridice sau fizice.
Fiecare unitate patrimoniala îsi stabileste prin contract colectiv de munca propriul sistem de
salarizare care include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare , formele de
premiere, alte elemente de salarizare.
Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, aplicând sistemul de
salarizare fixat în contractul colectiv de munca. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal
salariat nu pot negocia si stabilii salariul tarifar prin contractul individual de munca sub salariul tarifar
minim pe tara, care este fixat prin norme legale pentru un program de lucru de 170 de ore, în medie,
pe luna, caruia îi corespunde un anumit nivel de salariu tarifar orar minim pe tara.
Formele de salarizare practicate de o unitate patrimoniala care foloseste personal
salariat pot fi: acordul direct, acordul indirect, salarizarea pe baza de tarife sau
cote procentuale din veniturile realizate. Acordul direct sau indirect se aplica individual sau colectiv.
Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta în contractul colectiv
de munca încheiat la nivelul fiecarei unitati.
Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea.
Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:
· Sporuri pentru conditii grele de munca cum sunt: sporuri pentru conditii
grele , periculoase, nocive sau penibile de munca;
· Sporuri pentru orele lucrate peste programul normal de lucru si lucrul în
zilele libere si sarbatorile legale. Prin contractul colectiv de munca sau
contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare fel de spor si se
mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.
· Sporuri pentru vechime în munca ,
· Sporuri pentru lucrul în timpul noptii;
· Sporuri pentru exercitarea unei functii suplimentare;
Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea “ sporului de fidelitate fata de
intreprindere” în functie de vechimea în aceeasi unitate si
rezultatele obtinute în munca. In contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca
se nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
· Premiile acordate din fondul de premiere constituit pe seama fondului de
salarii;
· Cota – parte din profit ce se repartizeaza salariilor;
· Alte adaosuri.
Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si
normative de personal. Normele de munca pot fi exprimate si sub forma de norme de timp, norme de
productie, sfera de atributii sau alte forme corespunzatoare specificului activitatii.
In afara drepturilor pentru munca prestata (salarii), salariatii beneficiaza si de alte
drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor de munca ,
cum sunt indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel, care se platesc
din fondul de salarii; indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati din fondul de salarii sau din
bugetul asigurarilor sociale; alte drepturi de personal.
Salariul – reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii prestate.
Salariile acordate personalului constituie pentru unitatea care efectueaza plata o
cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile. Salariul brut impozabil cuprinde
salariul brut de baza la care se adauga sporurile;indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel,
compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor; avantajele in natura.
Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariu de baza;
compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului
Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub
forma baneasca ci sub forma de bunuri si servicii.
Principalele retineri din salariu sunt: impozitul pe salariu; contributia salariatilor
pentru pensia suplimentara; contributia personalului la asigurarile sociale si de
sanatate , avansurile banesti si avantajele in natura acordate; retineri din valori
datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate, alte retineri din
salariu.
Retinerile din salariile personalului reprezantand chirii; cumparari cu plata in rate
sau alte obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare
a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.

2.3 Salariul de baza

Salariul de baza poate fi stabilit pe ora, zi sau luna, pentru personalul din sectorul bugetar,
salariile de baza , potrivit legii, sunt lunare.
In cazul in care o persoana nu a lucrat intreaga luna , salariul corespunzator perioadei lucrate se
calculeaza prin inmultirea salariului de baza ce revine pentru
o zi lucratoare din acea luna (calculat prin impartirea salariului de baza lunar la
numarul de zile lucratoare din luna respectiva , stabilite potrivit legii) cu numarul
de zile lucrate.
Trecerea de la salariile lunare la cele orare sau zilnice se face prin utilizarea duratei medii
anuale, in ore sau in zile ale unei luni.
Durata medie pentru anul 1999 este de 21,5 zile lucratoare/luna, respectiv 172 ore/luna.
Personalul, pentru care salariul lunar se calculeaza pe baza salariului orar zilnic,
nu mai primeste in toate lunile acelasi salariu, intrucat numarul de zile lucratoare
si respectiv numarul de ore lucratoare variaza de la luna la luna, dar se asigura o
legatura mai buna intre cheltuielile de personal si volumul de munca prestat.

SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+ INDEMNIZATIA DE

CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT

(pt.personalul didactic) (GRADATIA DE MERIT)+INDEMNIZATIA DE

DIRIGINTE+INDEMNIZATIA DE INV.SPEC
 SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE
CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT

(PT.PERSONALUL AUXILIAR) (GRADATIA DE MERIT)+SPORUL DE

STABILITATE+INDEMNIZATIA DE INV.SPEC

SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+

SALARIUL DE MERIT

(pt. personalul nedidactic)

2.4      Determinarea salariului brut

Salariul este expresia baneasca a partii din venitul national destinat consumului individual si
repartizata celor ce muncesc, proportional cu cantitatea si calitatea muncii depuse. Salariile se platesc
angajatilor în doua transe: chenzina I (avans) si chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe
baza „Listei de avans chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe baza „Statului de plata al salariilor”.
Venitul reprezinta sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrari de bunuri, executari de
lucrari, prestari de servicii, executari de obligatii legale sau contractuale.
Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau natura
obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate în baza unui contract de individual de munca
sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate de munca.
Potrivit noii reglementari, sunt asimilate salariilor, pe lânga veniturile prevazute în Ordonanta
Guvernului nr. 7/2001, si sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte
entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizatia
primita pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul
serviciului, pentru salariatii din institutiile publice.
 Veniturile salariale obtinute de angajati se compun din:
Salariu de baza + Alte drepturi salariale = Venit brut
Sau
Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat

2.5      Sporuri la salariul de baza

Sporurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care

se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente.

2.5.1. Angajatii din invatamint(personal didactic,didactic auxiliar si nedidactic) beneficiaza la functia

de baza de un spor de vechime in munca de pina la 25% diferentiat in functie de vechimea in
munca.(art 7 din HG.281/1993)

intre 3-5 ani vechime in munca = 5%

intre 5-10 ani vechime in munca = 10%

intre 10-15 ani vechime in munca =15% din SALARIUL DE BAZA

intre 15-20 ani vechime in munca = 20%

peste 20 de ani vechime in munca = 25%

Pentru acordarea sporului de vechime in munca,angajatorul va lua in considerare toate

perioadele lucrate de catre salariat indiferent de locurile de munca.

Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii

urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca prevazuta in transa respectiva.

Sporul de vechime in munca se acorda si personalului pensionat pentru limita de virsta

corespunzator vechimii in munca dobindita in intreaga activitate,numai daca acesta este angajat in
baza unui nou contract de munca.
 Daca un angajat are doua sau mai multe norme in aceeasi unitate sau in unitati diferite ,acesta
beneficiaza de spor de vechime numai o singura data la unitatea unde are functia de baza.

Pensionarii pentru limita de virsta care se angajeaza pe baza unui contract individual de
munca ,beneficiaza de sporul de vechime corespunzator vechimii in munca dobindite in intreaga
activitate.

2.5.2 Sporul pentru lucru in timpul noptii . Potrivit art. 115 din Codul muncii, se considera munca
in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22:00 6:00, cu posibilitatea
abaterii in cazuri justificate, cu o ora in minus sau in plus fata de aceste limite.Persoanele al caror
program de lucru se desfasoara in timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora
decat durata muncii prestata in timpul zilei, fara ca acesta sa aduca o scadere a remunerarii. In
contractul colectiv de munca unic national s-a prevazut ca unitatile unde procesul muncii este
neintrerupt sau conditiile specifice ale muncii o impun, programul de lucru din timpul noptii poate fi
egal cu cel al zilei.
Munca prestata in timpul noptii se plateste un spor de 25% din salariul de baza,
daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru.
De acest spor beneficiaza si salariatii care lucreaza in conditii deosebite , unde
Durata timpului de munca este mai mica de 8 ore pe zi.

2.5.3 Sporul pentru ore suplimentare. In contractul colectiv de munca se prevede ca orele prestate
la solicitarea patronului peste programul normal de lucru stabilit in unitate sunt suplimentare
.Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor, dar pentru
prevenirea sau inlaturarea unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii au
obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel ce angajeaza.
Orele suplimentare se compenseaza cu timpul liber corespunzator, iar cele care nu au putut fi
compensat pana la sfarsitul lunii se platesc cu un spor fata de tariful pentru orele normale.
Potrivit art.120 din Codul muncii, sporul este de :
· 50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru
· 100% din salariu de baza pentru orele ce depasesc primele 2 ore pentru
munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si
in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.
 Aceste cuantumuri de sporuri pentru orele suplimentare sunt prevazute si pentru
unitatile bugetare. Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120 ore.

2.5.4 Spor predare simultana(art 8b din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic care asigura
predarea simultana la doua ,trei sau patru clase de elevi si reprezinta 7%,10%,15% din salariul de
baza.

2.5.5. Spor conditii vatamatoare(art.8a din HG 281/1993,art.14 din OG 3/2006)-se acorda

personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii
periculoase,vatamatoare,nedorite si dificile si este de pina la 10% din salariul de baza.(proportional cu
timpul lucrat).

Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului se stabilesc de catre

Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

2.5.6 Spor conditii grele de munca(art 8c din HG 281/1993)-se acorda personalului

didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii grele de munca, si este
de pina la 15% din salariul de baza.

Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului si conditiile de

acordare se stabilesc de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.

2.5.7 Spor pentru control financiar preventiv(art.13 alin 7 din Legea 84/2003)-se acorda
persoanelor desemnate sa efectueze controlul financiar preventiv propriu dintr-o unitate si este de
pina la 25% din salariul de baza.La unitatile unde se numesc doua sau mai multe persoane care sa
exercite activitatea de control financiar preventiv propriu sporul de 25% se imparte la numarul
persoanelor.

2.6      Indemnizatii de conducere

Exista INDEMNIZATIA DE CONDUCERE:

- directorul are un spor intre 25%-35%
- directorul adjunct are un intre 20%-25%
- secretarul sef are un spor intre 8%-15%
 INDEMNIZATIA DE CONDUCERE: se acorda in raport cu functia de conducere
indeplinita,marimea unitatii de invatamint si compexitatea activitatii.Este o indemnizatie care face
parte din salariul de baza si se calculeaza ca procent la salariul de incadrare.

Indemnizatiile de conducere

      pentru contabili sefi - maxim 40% din salariul de incadrare(OG 3/2006)

      pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare(OG 4/2006)

Nota pentru judetele pilot:

      pentru directori - maxim 50% din salariul de incadrare

      pentru directori adj. - maxim 40% din salariul de incadrare

      pentru contabili sefi - maxim 40% din salariul de incadrare

      pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare

2.7      Contributia de asigurarile sociale – CAS

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatie platii contributiei la
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, în functie de conditiile de munca în care
este încadrat personalul angajat, si anume:
      30% pentru conditii normale de munca
      35% pentru conditii deosebite de munca
      40% pentru conditii speciale de munca
În contabilitatea agentului economic angajator, contributia acestuia la asigurarile sociale se
înregistreaza:
Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului 6451
„Contributia unitatii la asigurarile sociale”
 Pe de alta parte, în obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul sistemului public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale, înregistrate în creditul contului 4311 „Contributia unitatii la
asigurarile sociale”.
Din contextul reglementarilor în vigoare, rezulta ca baza de calcul a contributiei agentului
economic angajator la sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale este „fondul total
de salarii”. În aceasta baza de calcul intra:
Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfasoara activitati pe baza de contract individual
de munca;
Drepturile salariale brute ale persoanelor care îsi desfasoara activitatea în functiile colective sau
care sunt numite în cadrul activitatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului,
precum si membrii cooperatori din organizatiile cooperatiei mestesugaresti;
Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii
civile de prestari servicii si care realizeaza un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu cel
putin trei salarii medii brute pe economie.
Contributia angajatului la asigurarile sociale este în valoare de 9,5%, cota aplicata venitul brut.

2.8      Contributia de asigurari sociale de sanatate – CASS

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat si nesalariat au obligatia sa

contribuie la fondul special pentru asigurarile sociale de sanatate într-o cota de 7% aplicata asupra
fondului de salarii.
Prin fondul de salarii asupra caruia se aplica cota de 7% se întelege suma veniturilor în bani si/sau
natura obtinute de o persoana fizica pentru munca prestata în baza unui contract individual de munca
sau a unei conventii civile de prestari de servicii, încheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care
se refera. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de
salarii si urmatoarele drepturi:
      Indemnizatiile pentru plata concediilor medicale în caz de boala, prevenirea îmbolnavirilor,
întarirea si refacerea sanatatii, pentru primele 10 zile lucratoare, care, potrivit legii, se suporta din
fondul de salarii al angajatorului;
Indemnizatiile din activitatile desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite
potrivit legii;
       Drepturi de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare,
acordate potrivit legii;
Indemnizatia lunara bruta cuvenita administratorilor la companii/societati nationale, societati
comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar,
precum si la regiile autonome;
      Sumele primite de reprezentanti în comisiile tripartite, conform legii;
      Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala, acordate în bani si în natura de catre angajator.
Termenul limita de virare a contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate
este data platii pentru chenzina a II-a, dar nu mai târziu de 25 ale lunii urmatoare pentru luna expirata.
Pentru perioada de întârziere se datoreaza majorari aferente întârzierii achitarii impozitelor. Dca
datoria nu se achita în termen de o luna de la data scadenta, Casa de Asigurari de Sanatate va
introduce dispozitia de încasare silita.
În contabilitatea angajatorului, contributia acestuia la bugetul asigurarilor sociale de sanatate se
înregistreaza:
Pe de o parte, în cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 „Contributia
angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate”.
Pe de alta parte, în obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul asigurarilor sociale de
sanatate, reflectate în creditul contului 4313 „Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de
sanatate”.
Contributia angajatului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate este în valoare de 6,5%, cota
aplicata venitului brut.

2.9      Fondul de somaj

Persoanele fizice si juridice române si straine, cu sediul în România, care angajeaza personal
salariat român, sunt obligate sa contribuie la bugetul asigurarilor pentru somaj, într-o cota de 2,5 %
aplicata asupra fondului total de salarii brute realizate de urmatoarele categorii de asigurati:
      Persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau persoanele care
desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventie civila de prestari servicii si care realizeaza un venit
salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baza minime brute pe tara;
      Functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire;
       Persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatii
executive, legislative, ori judecatoresti pe durata mandatului;
      Militarii angajati pe baza de contract;
      Persoanele care au raport de munca în calitate de membru cooperator;
      Alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit unor legi speciale;
În contabilitatea agentului economic angajator, obligat sa conduca contabilitatea în partida dubla,
contributia acestuia la fondul de somaj se înregistreaza:
Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452
„Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj”.
Pe de alta parte, în obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul asigurarilor pentru
somaj, reflectate în creditul contului 4371 „Contributia unitatii la fondul de somaj”.
Contributia angajatului la bugetul asigurarilor pentru somaj este în valoare de 1%, cota aplicata
venitului brut.

2.10  Deducerile personale

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de
deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile.Aceasta deducere este fixata
de la 1 ianuarie 2005 la suma de 250 lei pentru persoanele fizice care au un venit brut lunar de pina la
1000 lei inclusiv.
      pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere deducerea este de-250 lei
      pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere deducerea este de -350 lei
      pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere deducerea este de-450lei
      pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere deducerea este de -550 lei
      pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere -650 lei
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri lunare brute intre 1000 lei si 3000 lei, deducerile
personale sunt degresive si se calculeaza in felul urmator:
  
Venit brut Deducerea personala lunara stabilita pentru un contribuabil în
lunar dîn functie
de numarul persoanelor aflate în întretinere
salarii (VBL) Fara persoane în Cu o Cu 2 Cu 3 persoane Cu 4 sau mai
 întretinere persoana în persoane în în întretinere multe
întretinere întretinere persoane în
întretinere
Pâna la 1.000 250 350 450 550 650
De la 1001 la 250 x [1-(VBL- 350 x[1- 450 x[1- 550 x[1-(VBL- 650 x[1-
3.000 1.000)/2.000] (VBL- (VBL- 1.000)/2.000] (VBL-
1.000)/2.000] 1.000)/2.000] 1.000)/2.000]
Peste 3000 0 0 0 0 0
   
- Pentru stabilirea deducerilor personale potrivit , venitul brut lunar din salarii se rotunjeste la nivel
de leu, fara subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fractiunile de peste 50 de bani inclusiv si prin
neglijarea fractiunilor de pâna la 50 de bani.
    - Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii cuprins între 1.001
si 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul ca fractiunile sub 10 lei se majoreaza la 10
lei.
-Prin venituri din salarii realizate începând cu luna iulie 2005 se întelege orice suma primita sub
forma de salarii începând cu data de 1 iulie 2005, cu exceptia platilor reprezentând lichidarea pe luna
iunie 2005 sau venitul din salarii pentru luna iunie 2005 care se plateste o singura data pe luna în luna
urmatoare si care sunt considerate venituri din salarii aferente lunii iunie 2005.

2.11  Venit neimpozabil – Venit impozabil

Venituri neimpozabile:
-ajutoarele de inmormintare
-bursele scolare
-premiile acordate sportivilor si antrenorilor
-alocatia zilnica de hrana pentru sportivi
-alimentatia de efort acordata sportivilor
-prima de instalare
-indemnizatia de risc maternal,indemnizatia de maternitate
-indemnizatia pentru cresterea copilului pina la virsta de 2 ani
-indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav
-indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca(boala obisnuita)
 Venituri impozabile:
-salarii de baza
-sporuri,indemnizatii si adaosuri de orice fel
-premii lunare 2% si premiile anuale-salariul 13
-indemnizatiile de concediu de odihna
-plata cu ora,ore suplimentare
VENITUL IMPOZABIL-se determina la locul unde angajatul are functia de baza prin aplicarea
cotei de 16% asupra venitului net.
VENITUL NET= Venitul brut - 1% - 9,5% - 6,5% - Deducerea personala – cotizatia de sindicat –
contributia la schemele facultative de pensii pina la 200 de Euro pe an.
Un angajat care are norma didactica in mai multe unitati scolare va beneficia de deducerea
personala si va fi impozitat pentru intreaga norma la unitatea unde are functia de baza.
Un angajat care cumuleaza doua norme in aceeasi unitate va beneficia de deducerea personala
numai la functia de baza,iar veniturile obtinute din cele doua norme se vor cumula si se vor impozita
o singura data.
Un angajat care cumuleaza doua norme in unitati diferite,va beneficia de deducerea personala
numai la unitatea unde are functia de baza,iar impozitarea se va face la fiecare din cele doua unitati.
Un angajat care are o norma didactica intr-o unitate si are si plata cu ora in aceeasi
unitate,veniturile acestuia se vor cumula,se va acorda o singura deducere personala,iar impozitarea se
va face la venitul total cumulat.
Un angajat care are o norma didactica intr-o unitate si plata cu ora in alta unitate,va beneficia de
deducerea personala o singura data la unitatea unde are norma intreaga,iar impozitarea veniturilor se
va face de fiecare din cele doua unitati.

2.12  Alte datorii

a. Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale – se plateste in exclusivitate de

catre angajatori si este variabila, in functie de nivelul de risc cuantificat pe baza indicatorilor de
morbiditate si imbolnavire profesionala. Limitele minima si maxima intre care variaza contributia
sunt de 0,5 % si 4%, aplicate asupra fondului brut de salarii.
Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
      Persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata
acestuia, precum si functionarii publici;
      Persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatii
executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o
organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, în conditiile
prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la 1);
      somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit
legii;
      Ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata practicii profesionale.
Prevederile prezentei legi nu se aplica personalului militar si civil angajat pe baza de contract si
personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apararii Nationale, Ministerului
Administratiei si Internelor, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe,
Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, precum si celui din
structurile militarizate ale Ministerului Justitiei.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media
veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni.
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale,
beneficiaza de despagubire în caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul
supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, în conditiile dreptului comun, sau,
în lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despagubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate de
Institutul National de Statistica.

b. Comisionul datorat Casei Nationale de Pensii – calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii
realizat pentru completare carnetelor de munca sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru
verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor;
Întreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, în limita unei cote de pâna la 1,5 %
aplicata asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, având
ca destinatii principale:
      Functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate în administrarea întreprinderilor,
cum ar fi: gradinite, crese, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,
cluburi, camine de nefamilisti, scoli;
      Acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariatilor.
      Acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de transportul salariatilor la si de la locul de munca.
      Acoperirea partiala a cheltuielilor privind biletele de tratament si odihna pentru salariatii proprii si
pentru membrii de familie ai acestora.
      Acordarea de ajutoare unor salariati care au suferit pierderi în gospodarie proprii, ca urmare a unor
calamitati naturale.
      Acordarea de ajutoare pentru înmormântare sau pentru acoperirea unei parti din cheltuieli în cazul
unor boli grave sau incurabile.
c. Contributia pentru concedii si indemnizatii – conform Ordinului 269/2006 se introduce
contributia pentru concedii si indemnizatii incepând cu data de 1 ianuarie 2006.Cota de destinata
platii indemnizatiilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2006 privind
concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, este de 0,75% aplicata la fondul de salarii
sau, dupa caz, la drepturile reprezentând indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse
impozitului pe venit si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

CAP III Studiu de caz – Evidenta personalului si calculul salariilor la Gimnaziul de Stat
“Alexandru Ceusianu” din Reghin

3.1     Analiza detaliata a sistemului informatic; Descrierea structurilor de date si a legaturilor

dintre ele

Sistemul informatic in discutie este :

-specializat pentru a rezolva probleme dintr-un anumit domeniu- acel al evidentei

personalului si a salarizarii ;

- local- programele necesare pentru prelucrarea datelor si datele se afla pe un singur sistem de
calcul.;

-este un sistem de baze de date (tinand cont de domeniul in care funtioneaza).

 La Gimnaziul Alexandru Ceausianu sunt angajati 76 de persoane din care:

      61 cadre didactice din care:

        41 profesori din care:

     20 cu gradul I

     10 cu gradul II

     8 cu definitivat

     3 debutanti

        20 invatatori din care:

     5 cu studii superioare si sunt platiti ca si Institutori

     15 cu studii liceale (Liceul Pedagogic)

      10 persoane nedidactice

      5 persoane auxiliar didactice

Aceasta unitate de invatamnt foloseste o aplicatie pentru evidenta personalului si a salarizarii

realizat de societatea Unisoft, care gestioneaza baze de date Foxpro.
Voi descrie in continuare fluxul informational legat de evidenta angajatilor si a salarizarii :-
achizitioanarea de informatii,completarea documentelor si transferul acestora intre compartimente.
La angajarea unei persoane se intocmeste un “Contract colectiv de munca” care cuprinde
datele personale ale angajatului, pe baza caruia persoana este introdusa in baza de date ”Personal” de
catre secretara scolii, cea care creaza si actualizeaza bazele de date si care editeaza situatiile de
personal si salarizare, intrucat intro scoala nu exista un Compartiment de Personal si Salarizare
separat, numarul angajatilor fiind relativ mic.
 In fisierul “PERSONAL” (cu personalul institutiei ) se regasesc datele fiecarui angajat:
-Marca ( un cod numeric asociat ficarui angajat, dat automat de aplicatie la introducerea unei
noi persoane);
-C.N.P.-ul persoanei;
-Numele;
-Prenumele;
-Functia;
-Specializarea;
-Gradul didactic;
-Data incadrarii;
-Data incetarii activitatii;
-Tip pers.(angajat, conventie, suspendat, demnitar, functionar public)
-Vechime la incadrare;
-Vechime in domeniu
-Salar de baza(cf. studiilor, gradelor, vechimii-din grila de salarizare);
-Tarif orar;
-sporuride baza si alte sporuri;
-Grupa de munca,;
-Coeficient deduceri personale, etc.
Formularul (macheta) de adaugare/ modificare /stergere/ cautare/ vizualizare angajat este de forma .
 Al doilea fisier este fisierul “SALARII”si contine lista cu intregul personal – zile lucrate, ore
norma ore suplimentare,ore noapte,salariul tarifar de incadrare,suma ore suplimentare,alte sporuri si
plata cu ora ,suma ore noapte,concedii de odihna (zile/indemn),concediu de boala
(zile/indemn),concediu fara plata, toate aceste campuri fiind de tipnumeric ,.formularul de
introducere/ modificare/stergere date ( fiind prezentat si in Anexe- Macheta Salarii) fiind de forma :
 Orele de noapte sunt platite pentru paznicii care presteaza ore de noapte si sunt platite cu 25%
din salariul de incadrare pentru orele prestate in aceste conditii.
Sporurile acordate in aceasta unitate sunt:
        sporuri de stabilitate - care la persoanele didactice sunt incluse in salar;acesta e evidentiat
separate numai la persoanele didactice auxiliare;
        sporul privind gradatia de merit sau salariul de merit - care este de 20% respective 15%;
        sporul de stres - care se aplica numaila persoanele didactice auxiliare,la persoanele didactice e
inclus in salar;
        dirigentia - in procent de 10% care se acorda profesorilor diriginti si invatatori sai institutorilor;
        sporul de vechime – se acorda tuturor persoanelor care audepasit vechimea de 3 ani.
        alte sporuri – sporul de bibliotecar,spor de clase simultane(la aceasta scoala nu este cazul).
Incadrarea persoanelor se face conform normelor fiecarei persoane.In catedra fiecare persoana are
16 sau 18 ore(16 ore/sapt-cadreele didactice cu gradul I si o vechime mai mare de 25 de ani). Orele
peste norma se considera ore suplimentare si se retribuie la plata cu ora.
Plata cu ora inseamna salariul tarifar de incadrare impartit la numarul de ore total(16 sau
18ore/sapt si 64 sau 72 ore/luna). Rezultatul impartirii se inmulteste cu numarul de ore din
saptamana/luna respective.
Evidenta personalului se editeaza atat la fiecare ordonanta de guvern privind modificarea
salariilor precum si la trecerea intr-o alta transa de salarizare a unuia dintre angajati.
Transele de salarizare sunt:
      cu vechime pana la 2 ani
      intre 2 – 6 ani
      intre 6 – 10 ani
      intre 10 – 14 ani
      intre 14 – 18 ani
      intre 18 – 22 ani
      intre 22 – 25 ani
      intre 25 – 30 ani
      intre 30 – 35 ani
      intre 35 – 40 ani
      peste 40 ani

O alta rubrica este cea a premiilor regasita sub denumirea de “PREMII” – se acorda 2%/lunar
tuturor angajatiilor unitatii.Acesta se calculeaza la salariul brut.
Alte sume:pot fi cuprinse diferentele de salarii din luniile precedente neacordate din anumite
motive.
Tot in acest program se tine evidenta venitului brut,venitului net,deducerilor care reprezinta o
suma care se scade fiecaruiangajat nefiind impozabil,aceasta variaza in functie de salar si in functie
de persoanele care se afla in intretinerea angajatiilor respective. Exista un venit neimpozabil de care
beneficiaza persoanele care se afla in concedii de lehuzie sau persoanele care sufera de boli
incurabile.
Retinerile :
      contributii asigurari sociale CAS 6,5 % din salariul brut
      ajutorul de somaj reprezinta 1 % din salariul brut sise retine tuturor angajatiilor in afara persoanelor
angajate cu cumul de functii adica a pensionariilor
      fondul de sanatate reprezinta 6 % din salariul brut
      cotizatia de sindicat reprezinta 1 % din salariul de incadrare si se retine tuturor membriilor de
sindicat
      impozitul reprezinta 16 % pentru toate persoanele in afara de cele scutite de impozit
      alte retineri
Legatura dintre cele doua baze de date se realizeaza prin campul MARCA angajatului, care este cheie
unica.
Odata creata baza de date se pot edita o serie de situatii, unele la cerere ( de cite ori este
nevoie), iar altele periodic ( lunar / anual), la efectuarea platii salariilor angajatilor/ la incheierea
anului fiscal.
Din program se poate executa una dintre urmatoarele comenzi:
listare personal, listare fise personal, listare fise fiscala, registrul electronic salariati, centralizator stat
functiuni, stat de functiuni, dispozitii salarizare, putandu-se edita astfel una dintre urmatoarele situatii:
-Stat de functii;
 -Situatia incadrarii- cu necesarul pentru buget- situatie prezentata compartimentului
Contabilitate- care la data de 1 a fiecarei luni prezinta Trezoreriei Situatia necesarului pentru plata
salariilor;
-Lista personalului;
-Stat de virament drepturi banesti-se editeaza lunar pentru banca ;
-Fluturasii de salarizare-care se distribuie fiecarui salariat pentru a lua la cunostinta
drepturile sale salariale-se editeaza lunar
-Fisa fiscala-editata anual pentru fiecare angajat la incheierea anului fiscal
-Fisa de evidenta a salariilor unui angajat pe anul….-document editat la cererea
angajatului ;
Aceste situatii se afla exemplificate in Anexe
In acest program se pot efectua urmatoarele operatiuni:indexarea salariilor, modificarea
impozitelor,formule salarii,formule particulare,preluare formule, recalculare, formule carduri.,
sarbatori legale,recalculare salar tarifar.

Se intocmesc dispozitii de salarizare la fiecare modificare de salar care se fac conform ordinului
guvernului sau la fiecare crestere salariala acordata in urma trecerii unei noi transe.
Viramentele de la banca sunt insotite de un stat de virament drepturi banesti si o discheta cu
datele privind repartizarea pe fiecare angajat a drepturilor.Viramentele la banca se fac printr-un Ordin
de plata.
Se intocmesc state de salarii care se indosariaza in fiecare luna. Acestea nu mai sunt semnate de
salariat pentru ca sunt virate direct in conturile de la banca.
Exista un registru in care se evidentiaza fiecare persoana cu datele personale inclusiv cartea de
munca (vezi Anexa 4). La fiecare modificare de salar se intocmeste un stat de functiuni. Acesta
cuprinde numele si prenumele, Functia si studiile, specializarea, gradul didactic, vechime in munca,
norma saptamanala, transa vechime, etc(este la Anexa).

3.2.  Editari de situatii pentru evidenta personalului si a salarizarii

 In descrierea aplicatiei de evidenta automatizata a personalului si salarizarii utilizata la
Gimnaziul de Stat «Alexandru Ceusianu » din Reghin (realizata in foxpro) am facut referire la
documentul « Situatia incadrarii cu personal la data... », (numita si « stat de functii » care se
editeaza in vederea calculului necesarului bugetar in data de 1 a lunii si se repartizeaza
compartimentului Contabilitate pentru aprobari). Am creat cu datele din aceasta situatie tabela
Statfunctii in Access, cu urmatoarele campuri :

Unde :

Retributia =salariul de baza.

suma reprezinta suma corespunzatoare sporului de vechime si se calculeazaca :

Suma=sporvechime%*(retributia+ indemnizcond+salarmerit)

Totalbrut=retributia + indemnizcond + salarmerit +suma+spornoapte)

Platacuora –reprezinta numarul de ore suplimentare

 Retriblunara–reprezinta suma pentru orele suplimentare sau cadrele platite cu ora si se calculeaza
dupa formula :retributia/64*4*platacuora ;

retributia/64-reprezinta tariful orar pt. Plata cu ora ;

Totaldrepturi=retriblunara+totalbrut.

Campul Marca este cheie unica ; tipul fiecarui camp se vede mai sus.

Am creat-o in Excel si am importat-o intr-o tabela Access.

Am creat apoi un raport din aceasta tabela , o interogare si un raport din interogare, care sunt listate in
anexe.
In scopul editarii unei liste cu numele tuturor salariatilor, adresele si numerele lor de telefon(foarte
utila dealtfel si nu exista la secretsriat o astfel de lista) am creat o tabela numita AGENDA care
contine doar marca, adresa si telefonul angajatilor, numele si prenumele preluindu-l din tabela
STATFUNCTII ( se putea si din tabela DATE SALARIATI)

Structura acestei tabele este:

Situatia editata are forma:

Alte doua tabele create au structurile:

Relatiile dintre tabele:

Un exemplu de formular creat:

Am atasat si la anexe mai multe interogari si formulare.

http://www.scritube.com/economie/SISTEM-INFORMATIC-PENTRU-EVIDE21113162219.php