Tema proiectului

Proiectarea unei esturi din fire tip mtase i pregatirea ei n

vederea confecionri fustelor pentru fete.

CUPRINS:

Argument
Capitolul I. Proiectarea firelor:
1.Materii prime pentru obinereafirelor tip mtase.
2.Operaiile procesului tehnologic de filare.
3.Procese tehnologice de filare.

Capitolul II. Proiectarea esturii:

1.Caracteristicile tehnice ale esturi.
2.Desenul nvdirii.
3.Calculul parametrilor specifici.
3.1. Calculul numrului speei.
3.2. Calculul limi speei.
3.3. Calculul limi iei i limi n dreptul lamelelor.
3.4. Calculul cocleilor.
3.5. Calculul masei esturi.
4.Operaiile procesului tehnologic de esere.
5.Procese tehnologice de esere.
6.Calculul necesarului de materie prim pentru 10 000 metri de estur.
7.Finisarea esturi.
8.Modele de esturi,produse.

Capitolul III. Pregtirea pentru confecionare a trsturilor n vederea

confecionriifustelor pentru fete.
1.Descrierea produsului.
2. Materiale folosite la confecionarea mbrcmintei.
2.1. Materiale de baz.
2.2.Materiale auxiliare.
2.3.Alegerea materialelor pentru confecionarea produselor.
3.Procesul de producie n confecii
4. nmagazinarea i recepia materialelor.
4.1. nmagazinarea materialelor.
4.2.Receptia materialelor.

5. Pregtirea materialelor pentru croire.

6.Croirea materialelor.
7.Stabilirea produsului tehnologic de confectionare

Capitolul I. Proiectarea firelor

1.Materii prime pentru obinerea firelor tip mtase.
Proprietatea

Valoarea

Caracterizare

Masa specific

1.250 kg/m3

Culoarea

Albglbuie,verzuie,
aurie

Dup degomare devine alb, deoarece pigmenii sunt

coninui de sarcin.

Luciul

Plin

Crete luciul dupa degomare, cea mai lucioas fibr

natural.

Lungime

500-800 m

Depinde de rasa viermelui,de condiiile de hran si de

ntreinere.

Finee

20-40 m
Nm 1.800-6.000
0,55-0,16 tex

Depinde de stratul gogoii din care s-au extras fibrele.

Higroscopicitate

30%
11%

Comportare la
cldur

Rezist pn la
temperatura de
110oC

Comportare la
ardere

Ard incet,cu
flacr
luminoas, se
umfl,
rezult cenu
spongioas de
culoare
neagr.

Metoda de identificare

Rezistena la
traciune

3-5 cN/den

Mai rezistent dect lna

Cea mai uoarfibr natural

-n mediu umed
-n condiii normale
Se descompune la 170oC,
rea conducatoare de cldur i electricitate.

Alungire la
Rupere

20-25% uscat;
30% umed.

Mai mic dect la ln

Comportare la
substane alcaline

Sensibil,se
folosesc
soluii diluate;
Se dizolv n
soluii
alcaline.

Degomare

Comportare la
substane acide

Sensibil;
Rezist la acid
organici diluai.

Acizi organici diluai se folosesc la operaia de

avivare.

Comportare la
substane oxidante

Rezist n soluii
diluate de:
-ap oxigenat:

Hipocloritul de sodiu concentrat dizolv fibra:

Apa oxigenat se utilizeaza la albire,pentru mtasea
parial degomat.

Identificarea fibrelor prin tratare cu soluie de 10% Na OH

la cald

2.Operaiile procesului tehnologic de filare:

Operaii
tehnologic

Definiie

Scop

Observaii

e
1

Amestecare

-reunirea mai multor

componenti fibroi cu caracteristici
asemntoare sau diferite

-de a obine o mas

furioas omogen si
uniform

-se relizeaz
n bataj
la card i la
laminor,prin
dublarea
benzilor

Destrmarea

-desfacerea progresiv a ghemotoacelor de

material fibros

-individualizarea
fibrelor

-se relizeaz
n bataj i la
card

Curirea

-eliminarea din masa furioas a

impuritilor i a fibrelor defecte

Cardarea

-destrmarea final a ghemotoacelor de

fibre, pn la individualizare,
-ndreptarea i paralelixarea fibrelor
-curirea de impuriti i eliminarea
fibrelor scurte
-amestecarea intim a fibrelor

-transformarea pturii
de ghemotoace ntr-o
niruire continua cu un
anumit grad de
orientare i paralelizare
a fibrelor

-are loc la
card

-subierea niruirii de fibre: -se poate

realiza prin descretirea i paralelizarea
fibrelor, ndeprtarea impuritilor i a
fibrelor scurte i n special prin deplasarea
fibrelor unele pe lng altele n lungul
niruirii;
-alimentarea simultan a dousau a mai
multor semifabricate i debitarea unui
singur semifabricat;

-obinerea fineii
stabilite pentru fir

-ncepe la
card i se
continua pe
ntreg fluxul
tehnologic

Laminarea

Dublare

-se relizeaz
n bataj, la
carda i la
maina de
pieptnat

-de a uniformiza i
amesteca materialul
fibros

Pieptanare

-ndreptarea i paralelizarea fibrelor;

-curirea masei fibroase de impuriti i
fibre defecte;

-obinerea unor fire de

calitate,cu finee mare,
rezistente i uniforme

-se relizeaz
pe maina de
pieptnat

Torsionare

-operaia prin care se aplic niruirii de

fibre un anumit numr de torsiuni pe
unitate de lungime(metru)

-se asigur rezistena

necesar
prelucrarilor
ulterioare

-se relizeaz
la flaier si la
maina de
filat cu inele

nfurare

-depunerea ordonat a semifabricatelor i a

firului n suporturi/pe suporturi potrivite;

-se asigur
transportarea
semifabricatelor i a
firului la fazele
urmtoare, pstrnd
calitatea acestora

3.Procese tehnologice de filare

Capitolul II. Proiectarea esturii

1.Caracteristicile tehnice ale esturi:
ltc=105cm;
lf=100cm;
Du=450 fire/10cm;
Db=360 fire/10cm;
Cu=8%;
Cb=6%;
Nmn=200;
Nmb=170;
legtura:atlaz 5/2;
Nfu=4500 fire;
Compoziia fibroasa: vscos.

2.Desenul navadiri
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
1
2
C =1
nfr =5
nfe =2,5

3. Calculul parametrilor specifice.

3.1 Calculul numarului spetei
Du

N SP=

nfc( 1+

Cb
)
100

450
=169,8( casute/10 cm)
1+6
2,5(
)
100

3.2 Calculul latimii spetei

LSP=l c 1+

Cb
6
=105 1+
=111,3 cm
100
100

) (

3.3 Calculul limii iei i limii n dreptul lamelelor

B i=Lsp +l 1=111,3+6=117,3 cm
l 1=( 6+8 ) cm
Ll=Bb +1=118,3 cm
3.4 Calculul cocleilor
N Ci I =

Nfw
4500
C +Crez =
1+10=910 coclei
nfr
5

N C I =N C II =N C III =Nci IV =NciV =910 coclei

Ntc=910 5=4550 coclei

3.5 Calculul masei esturii

Cu
)
100
[ g /m ]
Nmu

Nfu (1+
M u=

M b=

bb 10 Lsp
[ g/m ]
Nmb

Db [fire/ 10 cm]

Lsp [ m ]

C
8
Nfu(1+ u ) 4500(1+
)
Mt
100
100
2
[ g/m ] M u =
M t =N u + M b [ g /m ] M t =
=
=24,3 g /m
lc
Nmu
200
1

M b=

bb 10 Lsp 360 10 1,113

=
=23,56 g/m
Nmb
170

M t =M u + M b=24,3+ 23,56=47,86 g /m
1

Mt =
2

M t 47,86
=
=45,58 g /m2
lc 1,05
1

4. Operaiile procesului tehnologic de esere

Pentru obinerea unei testuri sunt necesare dou sisteme de fire: de urzeal i de bttura ,care
sunt incrucisate perpendicular,dupa o anumita regula impusa de legatura tesaturii.Inainte de a
ajunge pe masina de tesut aceste fire sunt supuse unor prelucrari pentru a le imbunatati calitatea
si pentru a fi transpuse sub o anumita forma (bobine,urzeli,canete).
Firele de urzeala sunt bobinate,reunite si rasucite,urzite,incleiate,navadite,lipite sau inodate.
Firele de batatura sunt bobinate si canetate.
Operatiile tehnologice pentru obtinerea unei tesaturi sunt:
Bobinarea firelor

Nvdirea urzelilor

Reunirea-rsucirea firelor
Urzirea firelor

Canetarea firelor
Teserea

Incleierea urzelilor

Finisarea esturilor

-Bobinarea are rolul de a curi firele de scame, impuriti vegetale, noduri necorespunztoare,
poriuni deslinite, locuri slabe i a le transpune pe formate mari.
-Reunirea i rsucirea au rol de a da firelor un anumit numr de torsiuni pe metrul liniar, n
vederea mririi rezistenei firelor la traciune si frecare.
-Urzirea are rol de a aseza firele de urzeala paralele pe un support,numit sul de urzeala,intr-o
anumita latime, lungime,desime si numar.

-Incleierea are rol de a acoperi firele de urzeala nerasucite cu o pelicula subire de apret, n
vederea prevenirii scmorii i ruperii firelor la trecerea peste sau printer organelle de lucru ale
mainii de esut i la formarea esturii.
-Navadirea const n trecerea firelor de urzeala prin cocletii itelor, dup o anumit regula, prin
casutele speei,prin lamelele pentru controlul urzelii n vederea obinerii esturii.
-Canetarea (tevuirea) are rol de a aeza firele de bttur pe formate special (tevi,canete) care sa
poata fi introduce cu usurin n suveica.
-Teserea-obinerea esturilor prin ncruciarea perpendicular a firelor de urzeala cu cele de
bttura.
-Finisarea are rolul de a conferi materialelor textile toate nsuirile necesare purtrii.

5.Procese tehnologice de tesere

Procesul tehnologic de tesere reprezinta totalitatea operatiilor prin care materia prima, firele ,
sunt transformate in produsul finit numit tesatura .Industrial ,tesaturile se obtin prin :
-procesul tehnologic clasic,in care se folosesc masinile de tesut cu suveica
-procesul tehnologic neconvetional,prin utilizarea masinilor de tesut speciale,fara suveica.
Procesul tehnologic de tesere cuprinde:
I.Operatii de pregatire pentru tesere prin care se imbunatateste calitatea firelor si se realizeaza
trecerea lor pe formate specifice procesului de tesere:bobine,urzeli sau canete:
-firele de urzeala sunt bobinate , reunite si rasucite, urzite, incleiate, navadite, lipite sau innodate:
-firele de batatura sunt bobinate si canetate:
II.Operatia de tesere propriu-zisa prin care se obtine tesatura.
Inainte de a ajunge pe masina de tesut, firele de urzeala sunt supuse unor operatii de pregatire,
care au rolul de a le imbunatati calitatea si de a le trece de pe formatele initiale , pe care au fost
livrate din filaturi (tevi,copsuri, bobine) pe formate specifice (bobine,suluri de urzeala).Aceste
operatii se mai numesc si de preparstie s tesaturii:bobinare, reunire si rasucire, urzire, incleiere,
navadire, lipire sau innodare.
Procesele de prelucrare a firelor de urzeala si batatura cuprind operatii comune , cat si operatii
diferite, specifice destinstiei- in functie de tipul tesaturii. Numarul de operatii din cadrul
procesului tehnologic de tesere este determinat, de asemenea , de felul tesaturii.
Pentru tesaturile albite sau vopsite in bucata procesul tehnologic de pregatire a firelor este mai
scurt.Firele de urzeala sunt mai solicitate in procesul de tesere,din care cauza sunt supuse mai
multor operatii de pregatire.

Ordinea si numarul operatiilor de pregatire a firelor pentru tesere depind de natura materiei prime
prelucrate, de contextura si destinatia produsului finit,tesatura.

6. Calculul necesarului de materie prim pentru 10 000 m de testur

N uz=

Lc mu 10000 24,3
=
=243 kg
1000
1000

Lc = lungimea esturii crude [ m ]

mu = masa urzelii [ g/m ]

Nbat=

mb = masa btturii [ g/m ]

Lc mb 10000 23,56
=
=235,6 kg
1000
1000

7. Finisarea esturii
Finisarea reprezint totalitatea operaiilor fizico-chimice i mecanice la care sunt supuse
materialele textile n scopul obinerii unor proprieti conform destinaiei i a unui aspect estetic
deosebit

Fibre naturale

Fibre chimice

Fire

Tesaturi

Tri
cot
uri

Co
voa
re

Netesute,pasie

Materiale nefilate

FINISARE

Capitolul III. Pregtirea pentru confecionare a trsturilor n vederea

confecionrii fustelor pentru fete.
2.Materiale folosite la confectionarea imbracamintei.
2.1..Material de baza
Material de baza se numeste
functia principala la produs si
confectionarea fetei produsului.

Produse finite

materialul care indeplineste

este intrebuintat la

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt:

tesaturile,tricoturile,blanurile,pieile naturale sau sintetice si tesaturile netesute.
Clasificarea
esturilor
estur
i tip
bumba
c

asturi
tip in i
cnep

esturi
tip ln

esturi
tip
mtase

esturi
sintetice

Lenjerie
de corp

Lenjerie
de corp

mbrc
-minte
subire

Lenjerie
de corp

Lenjerie
de corp

Lenjerie
de pat

Lenjerie
de pat

mbrcminte
semigroa
s

mbrc
-minte
subire

mbrc
-minte
subire

mbrc
-minte
subire

mbrc
-minte
groas

mbrc
-minte
subire

mbrc
-minte
groas

mbrc
-minte
groas

mbrcminte
semigroa
s
mbrc
-minte
groas

2.2 .Materiale auxiliare.

Ca materiale auxiliare se considera materialele utilizate la confectionarea imbracamintei, are, in
functie de produs si model, pot lipsi din componenta produsului.Principalele materiale auxiliare
sunt captuselile, intariturile, ata de cusut, furniturile si diverse garnituri.

Materiale auxiliare
Cptueli

ntrituri

Furnituri

Garnituri
Aa de cusut

Rol
Dubleaza detaliile produselor,
marindu-le rezistenta la
purtare, sifonabilitate si
stabilitate a formei si a
dimensiunilor.
Mareste rezistenta la purtare,
la sifonare si de a asigura
stabilitatea pe conformatia
corpului.
Maresc rezistenta la la purtare,
asigura izolatia termica

Infrumuseteaza produsul
vestimentar
Asamblarea i prelucrarea
mbrcmintei .

Exemple de materiale
Tesatura de seraj, tesatura
satin, tesatura atlaz, tesatura
golf, captuseala de maneci.

Panza vatir, vatirul cu lana,

canafasul, rosharul.

Vata, bretul, elasticul,

moleschinul, banda ntritoare
pentru susinere, banda cu
vna, banda de retenie
Dantela, suitaul, coliorii
Ata pentru cusaturi tighel, ata
pentru butoniere, ata pentru
broderie.

3.Procesul de productie in confecti

Procesul de productie este totalitatea activitatilor desfasurate in cadrul intreprinderii pe baza de
procese tehnologice care au drept scop transformare materialelor prime in produse finite.
Procesul de
productie

Inmagazinarea si receptia
materialelor

Pregatirea
materialelor pentru
croit

Croirea materialelor

Confectionarea
semifabricatelor


Finisarea produselor

Inmagazinarea
produselor finite

4.Inmagazinarea si receptia materialelor.

4.1.Inmagazinarea materialelor.
Scopul inmagazinari
Pastrarea si
conservarea materialelor

Conditii tehnice
-incaperile destinate ca magazii sa fie uscate si
fara posibilitati de igrasie pentru a feri
materialele de degradari;
-amplasarea magaziilor se va face in fluxul
procesului de productie cat si mai aproape de
sectiile de croit;
-incaperile destinate ca magazii trebuie sa
asigure conditii de mediu optime: temperature
15-18 C , umiditatea 60-65%, iar lumina
naturala sa fie indirect;
-sa fie luate masuri de prevenire a aparitiei de
rozatoare, molii sau alti daunatori care ar putea
degrada materialele.

4.2.Receptia materialelor.
Tipuri de receptie
Receptia calitativa

Receptia cantitativa

Scop
Verificarea materialelor achizitionate cu
colectia de mostre omologate si efectuarea
unor analize de laborator care sa verifice
parametrii fizico-chimice si materialelor
controlate.
Verificarea materialelor intrate in inteprindere
din punct de vedere cantitativ daca acestea
corespund documentelor de livrare ca numar
de baloturi, lungime, latime etc

5.Pregatirea materialelor pentru croire.

Operatia
Decatarea

Calcarea

Control

Continutul operatiei
Operatia de eliminare a luciului si reducerea a
contractiei din tesaturi.Aceasta operatie se
efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea
lor in scopul fixarii la dimensiunile normale.
Procesul umidotermic care se aplica
materialelor textile, in scopul netezirii si
imprimarii unui aspect mai placut prin
aplatisarea si eliminarea denivelarilor formate
in masa materialului.
Controlul calitativ are ca scop cunoasterea
caracteristicilor fizio-chimice ale
materialelor.Datorita faptului ca sub aspect
chimic materialele textile se controleaza in
cadrul receptiei, la pregatirea tesaturilor pentru

Sortarea

Sablonarea

Spanuirea

croit se controleaza numai din punct de vedere

dimensional si al aspectului.
Controlul cantitativ are ca scop cunoasterea
dimensiunilor fiecarui ballot de material
destinat operatiei de croit.O atentie deosebita
se acorda uniformitatii latimii materialelor
dintr-un balot.
Operatia de sortare este specifica tesaturilor si
se determina prin gruparea baloturilor pe
latimi.In scopul folosiri rationale a tesaturilor
la operatiile urmatoare este necesar ca intr un
lot sa fie folosite numai tesaturi cu aceeasi
latime.
Operatia de conturare a sabloanelor pe
suprafata materialului de croit.Aceasta operatie
cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si
apoi trasarea conturului pe material.
Operatia prin care materialul se aseaza in
straturi suprapuse cu lungimi si latimi
egale.Dupa felul de asezare a astraturilor,
spanuirea poate fi dublu lat sau desfacut, cu
fata intr-un singur sens sau fata in fata.

6.Croirea materialelor.
Operatia
Sectionarea
spanului

Decuparea

Continutul operatiei
Operatia de sectionare trebuie sa se efectueze
cu respectarea unor conditii tehnice ca:
-respectarea liniei de trasaj si evitarea
abaterilor de la conturul stabilit prin sablonare;
-pastrarea pozitiei foilor in span si evitarea
inclinarii acestuia cand are inaltimea maxima;
-sectiunile rezultate din span sa aiba marimea
accesibila transportului optim la masina de
decupat.
La efectuarea operatiei de decupare trebuie

detaliilor

Controlul si formarea
pachetelor

respectate urmatoarele conditii tehnice.

-taierea spanului se va face pe linia de trasaj
pentru a nu se modifica dimensiunile si
formele detaliilor;
-la taiere se vor decupa,in primul rand,detaliile
mari si apoi cele cu dimensiuni mici,
-spanurile formate din materiale lucioase se
vor fixa cu cleme speciale sau prin puncte de
coasere;
-detaliile decupate din span se formeaza in
pachete pe marimi de produse corespunzatoare
sablonarea utilizate.
Controlul detaliilor este operatia de verificare a
semifabricatelor sub aspect cantitativ si
calitativ.Controlul se face cu sabloane de croit,
care se aplica pe pachetele cu detalii pentru a le
verifica forma si marimea.Aplicarea
sabloanelor se face pe ambele fete mai ales la
spanurile inalte unde datorita inaltimii exista
pericolul ingustari detaliilor din partea de
jos.Pe sondaj se verifica numarul straturilor din
pachete pentr a controla cantitatile existente.

BIBLIOGRAFIE

1.Virginia, Marticarv, Daniela, Givrgiu : Materii prime texile - Manual pentru clasa a XI-a,
Ed.Ec 2001.
2.Cornelia, Spantu : Tehnologii textila Manual pentru clasa a XI-a, Ed.Ec. 2002.

3.Georgeta, Isac.Felicia, Ieiesia : Auxiliar curicular Sc.de Arte si Meseri pentru clasa a IX-a.
4.Ciontea, Gheorge : Utilajul si tehnologia meseriei Confectioner imbracaminte din tesaturi si
tricoturi Ed.D.P. Bucuresti, 1999.
5.Ciontea, Gheorghe : Proiectarea imbracamintei Manual pentru locee ind.cu profil de
ind.usoara, Ed.d.p. ,Bucuresti, 1993.
6.Liana, Iuonac.Mavinela, Zvac : Manual pentru cultra de specialitate clasa a IX-a, Ed.Oscar
Print Bucuresti, 2006.