Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTERNA A
PAMANTULUI
Astfel , s-a ajuns la concluzia ca interiorul Pamantului este format din trei
importante invelisuli concentrice : nucelul , mantaua si scoarta terestra .
Aceasta structura poate fi comparata cu aceea a unui ou.
Mantaua este urmatorul invelis care reprezinta o mare parte din structura
interna a Pamantului. Este situate in tre 70 si 2 900km adancime . Partea
inferioara a man -talei este foarte densa. In partea superioara a mantalei se
formeaza materie topita, numita magma. De asemenea , aici iau nastere
circuite de de curenti magmatici (asema-natori celor dintr-un vas in care
fierbe apa). Acesti curenti, prin presiunea pe care o exercita asupra scortei de
deasupra, reusesc sa o fragmenteze intr-o serie de blocuri uriase , numite placi
litosfrice. Acestea sunt purtate de curentii magnetici pe mantaua superioara.
Scoarta terestra
Scorta terestra reprezinta invelisul extern, solid, al planetei. Are
grosimi mai mari pe continente (70-80km)si mai mici sub oceane (5-15
km). Scoarta continentala este formata dintr-o mare varietate de roci,
iar in scoarta oceanica predomina roci grele , de origine magmatica.
Partea superioara a mantalei are rolul cel mai important in producerea
fenomenelor ce se resimt in scoarta terestra
Mineralele
Rocile
Rocile magmatice
Rocile magmatice s-au format prin racirea si intarirea magmei. Magma din
mantaua superioara patrunde in scoarta terestra prin unele crapaturi ale
acesteia, putand ajunge pana aproape de suprafata. Prin racirea si intarirea
magmei, la adancimi mari ale scoartei, se formeaza rocile magmatice de
adancime. Dintre acestea, foarte raspandit este granitul.
Prin eruptiile vulcanice, magma ajunge la suprafata Pamantului sub
forma de lava. Prin intarirea lavelor se formeaza rocile magmatice de
suprafata (vulcanice). Cele mai raspandite sunt adezitul si bazaltul.
Ricile
sedimentare
Rocile sedimentare. O prima categorie de astfel de roci a luat
nastere la suprafata scoartei, prin actiune ade distrugere a rocilor
existente, de sub forma de grohotisuri, pietrisuri, nisipuri si
malauri. Rocile faramitate si transportate de ape ajung pe fundul
raurilor, marilor sau oceanelo, unde se depun sub forma de strate.
In decursul timpului, prin cimentare naturala, pot deveni roci
sedimentare cimentare. In bazele de sedimentere, pietrisurile
devin conglomerate, nisipurile se transforma in gresii, iar malurile
in argile si marne.
In mari se depun schelete si cochilii calcaroase ale unor
vietuitoare, formandu-se treptat strate de calcar. Asemenea roci
poarta numele de roci organogene. Carbunii,petrolul si gazele
naturale sunt tot roci organogene, formate prin descompunerea
resturilor vietuitoarelor.
Rocile metamorfice