Ruinurile Trgovitii

de Vasile Crlova
Descarc aceast pagin ca EPUB
Informaii despre aceast ediie

Poezie scris n 1828, tiparit la 20 martie 1830 n Curierul Romnesc cu o prezentare a lui Ion He

O, ziduri ntristate! O, monument slvit!

n ce mrime nalt i voi ai strlucit,
P cnd un soare dulce i mult mai fericit
i rvrsa lumina p-acest pmnt robit!
Dar n sfrit Saturnu, cum i s-a dat de sus,
n negura uitrii ndat v-a supus.
Ce jale v coprinde! Cum totul v-a pierit!
Subt osndirea soartei de tot ai nnegrit!
Din slava strmoasc nimic nu v-a rmas.
Oriunde nu se vede nici urma unui pas.
-n vreme ce odat oricare muritor
Privea la voi cu rvn, cu ochiu-ainttor,
Acum de spaim mult se trage napoi
ndat ce privirea i cade drept pe voi...
Dar nc, ziduri triste, avei un ce plcut,
Cnd ochiul v privete n linitit minut:
De mil l ptrundei, de gnduri l uimii.
Voi nc n fiin drept pild ne slujii
Cum cele mai slvite i cu temei de fier
A omenirei fapte din faa lumei pier;
Cum toate se rpune ca urma ndrt,
Pe aripile vremii de nu se mai art;
Cum omul, cnd s fie n toate svrit,
Pe negndite, cade sau piere n sfrit.
Eu unul, n credin, mai mult m mulumesc
A voastr drmare pe gnduri s privesc,
Dect zidire nalt, dect palat frumos,
Cu strlucire mult, dar fr un folos,
-ntocmai cum pstorul ce umbl pre cmpii,
La adpost alearg cnd vede vijlii,
Aa i eu acuma, n viscol de dureri,
La voi spre uurin cu triste viu preri.
Nici muzelor cntare, nici mil voi din cer,
O Patrie a plnge cu mult jale cer.
La voi, la voi ndejde eu am de ajutor;
Voi suntei de cuvinte i de idei izvor.
Cnd zgomotul de ziu nceat preste tot,

Cnd noaptea atmosfera ntunec de tot,

Cnd omul de necazuri, de trude ostenit
n linitirea nopii se afl adormit,
Eu nici atunci de gnduri odihn neavnd,
La voi fr sfial viu singur lcrmnd
i de vederea voastr cea trist nsuflat
A noastr neagr soart descoper nencetat.
M vz lng mormnt al slavei strmoeti
i sim o tnguire de lucruri omeneti;
i mi se pare nc c-auz un jalnic glas
Zicnd aceste vorbe: "Ce, vai! a mai rmas,
Cnd cea mai tare slav ca umbra a trecut,
Cnd duhul cel mai slobod cu dnsa a czut".
..........................
..........................
Acest trist glas, ruinuri, p mine m-au ptruns
i a huli viaa n stare m-au adus.
..........................
..........................
Deci priimii, ruinuri, ct voi vedea pmnt,
S viu spre mngiere, s plng pe-acest mormnt,
Unde tiranul nc un pas n-a cutezat,
Cci la vederea voastr se simte spimntat!