STAREA CALITII APELOR DE SUPRAFA.

Zone critice sub aspectul

poluarii apelor
Totalul cursurilor de ap codificate ale rii noastre este de 78.905 km.
Activitatea de supraveghere a calitii apelor a fost organizat n anul 2007 n
principal pe cursurile mijlocii i inferioare ale cursurilor de ap (pe o lungime de
26.506 km), unde se manifest impactul aciunilor umane asupra mediului, respectiv
asupra calitii apelor. S-au realizat de asemenea i msurtori n seciuni de
referin ale cursurilor de ap, situate n special n zonele superioare, unde acest
impact este minim.
Starea calitii rurilor interioare
Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic, a calitii globale a
apei, n fiecare seciune de supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator
n parte, valorile cu asigurare de 90%, respectiv 10% n cazul oxigenului dizolvat,
sau valorile medii, iar acestea au fost comparate cu valorile limit ale claselor de
calitate prevzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultnd astfel
ncadrarea ntr-una din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprini n Ordinul nr.
161/2006 au fost mprii n 5 grupe principale:
grupa regim de oxigen ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-Mn,
CCO-Cr ;
grupa nutrieni ce cuprinde: amoniu, azotii, azotai, azot total,
ortofosfai, fosfor total, clorofila a ;
grupa ioni generali, salinitate ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu,
calciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfai;
grupa metale ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele
plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost ncadrate la grupa de substane
prioritare;
grupa micropoluani organici i anorganici ce cuprinde: fenoli,
detergeni, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substane precum PAH-uri,
PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan,
tetracloretan, etc. au fost ncadrate la grupa substanelor prioritare.
Fiind variabile aleatoare, afectate de o mulime de cauze, prelucrarea datele
de calitatea apelor se face cu ajutorul unor proceduri statistico-matematice. n
consecin, caracterizarea calitii apei, pe bazine hidrografice i la nivel naional,
rezult din estimarea numeric i procentual a cazurilor nregistrate, relativ la
ncadrarea seciunilor de supraveghere pe categorii de calitate; repartiia lungimii
cursurilor de ap pe categorii de calitate din punct de vedere chimic.
Elaborarea sintezei calitatii apelor curgatoare de suprafata pe anul 2007 s-a
bazat pe prelucrarea datelor primare privind analizele fizico-chimice a apelor, date
obtinute n peste 824 de sectiuni de monitorizare, amplasate astfel: 26 n b.h.*
Tisa; 69 n b.h. Somes; 97 n b.h. Crisuri; 79 n b.h. Mures; 43 n b.h. Bega-Timis;
12 n b.h. Nera-Cerna; 50 n b.h. Jiu; 131 n b.h. Olt; 18 n b.h. Vedea; 75 n b.h.
Arges; 43 n b.h. Ialomita; 124 n b.h. Siret; 27 n b.h. Prut; 30 in b.h. Dunare.
b.h.* - bazin hidrografic
In anul 2007, analiza biologica a calitatii cursurilor de apa in cadrul celor 11
bazine hidrografice s-a efectuat pe baza monitorizarii urmatoarelor elemente

biologice: macronevertebrate, microfitobentos, fitoplancton, macrofite acvatice si

pesti.
In caracterizarea saprobiologica a calitatii cursurilor de apa rolul determinant
l-a avut macrozoobentosul. S-a tinut seama in mod special de evolutia indicelui
saprob calculat si stabilit conform metodei Pantle-Buck.
n cursul anului 2007, calitatea global a apelor curgtoare de suprafa,
evaluat n funcie de situaia celor 824 seciuni de supraveghere, conform datelor
din tabelul 4.4.1.2. a fost distribuit astfel: clasa I 23.8 %; clasa a II-a - 45 %;
clasa a III-a 18.8 %; clasa IV - 7.9 %; clasa a V-a 4.5 %.
Conform datelor cuprinse n tabelul 4.4.1.3., din lungimea total a rurilor
monitorizate n anul 2007 de 26.506 de km: 6.211 km (23.4 %) s-au ncadrat n
clasa I de calitate, 11.783 km ( 44.5 %) n clasa a II-a, 5.638 km (21.3 %) n clasa a
III-a, 1.921 km (7.2 %) n clasa a IV-a i 953 km (3.6 %) n clasa V-a.
Raportat la totalul cursurilor de ap codificate de 78.905 km, neluand in
consideratie poluarea datorita fondului natural i considernd c lungimea
cursurilor de ap nesupravegheat are apa de calitatea I II, rezult c 1.2 % se
ncadreaz n clasa V, 2.4 % n clasa a IV-a, 7.1 % n clasa a III-a si 89.2 % se
ncadreaz n clasa III-a.
In anul 2007, din punct de vedere saprobiologic, analiza globala a celor
26.374 km lungime de ruri, monitorizata in 778 de sectiuni a evidentiat
urmatoarele:
- 6.652 km (25.22 %) s-au incadrat in clasa I-a de calitate, stare ecologica
foarte buna;
- 12.887 km (48,86 %) s-au incadrat in clasa a II a de calitate, stare
ecologica buna;
- 5.262km (19,95 %) in clasa a III - a de calitate,stare ecologica moderata;
- 1.168 km (4,43 % ) in clasa a IV-a de calitate, stare ecologica slaba;
- 405 km (1,54 %) in clasa a V-a de calitate, stare ecologica proasta.
n continuare sunt prezentate pe bazine hidrografice, cazuri de depiri, mai mult
sau mai puin semnificative, ale limitelor admisibile ale clasei a IV-a de calitate, la
unul sau mai muli parametri, la seciunile de supraveghere de ordinul I, precum i
cauza potenial a acestor depiri: cauze naturale, poluri punctiforme, poluri
difuze.
n general, cota cea mai mare din potenialul de poluare n cazul surselor de poluare
punctiforme aparine unitilor din domeniile gospodriei comunale, industriei
chimice; urmeaz, apoi, agenii economici dn industriile extractiv i metalurgic.
Poluarea difuz se refer la intrri de poluani n mediul acvatic cu o provenien
mai greu de identificat i controlat. Este aici inclus n special poluarea din
agricultur, depunerile solide i /sau lichide dn atmosfer. Sursele difuze, de
asemenea, includ polurile cauzate de consumul de produse/materii prime prin
industrie (industria extractiv) sau populaie.
Bazinul hidrografic Tisa
Din punct de vedere al repartitiei rurilor pe tronsoane caracteristice, s-a
constatat ca din lungimea totala de 569 de km investigata pe ansamblul bazinului,
36 km ( 6.3 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate, 141 km (24.8%), n clasa a II-a,

21 km (3.7 %), n clasa a III-a, 320 de km (56.2 %) n clasa IV si 51 de km (9 %) n

clasa V.
S-au inregistrat unele depasiri ale limitelor admisibile pentru clasa a V-a la o
serie de indicatori in sectiunile: am.Baia Borsa (Zn, Cu) si av.Baia Borsa (Zn, Cd,
Fe, Cu) pe rul Cisla; am.cfl.Tur ( Mn, Zn) pe raul Turt.
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h.Tisa a fost necorespunzatoare,
referitor la indicatorii Pb, Cr si Ni in majoritatea sectiunilor unde au fost
monitorizare aceste substante .
Polurile menionate, n afara de cauze naturale i poluri difuze, provin si
din activiti din industria extractiv: E.M.Baia Bora, E.M.Turt, etc.
Analiza saprobiologica a Bazinului Hidrografic Tisa s-a efectuat pe o lungime
totala de 569 km cuprinzand 14 cursuri de apa si un numar de 24 sectiuni de
monitorizare. Din lungimea totala de 569 km de rauri monitorizate 309 km (54,3%)
s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna, 214 km (37,6%) sau incadrat in clasa a II a de calitate - starea ecologica buna, 17 km (3,0%) s-au
incadrat in clasa a III- a de calitate - starea ecologica moderata, iar 29 km (5,1%) sau incadrat in clasa a V- a de calitate - starea ecologica proasta .
Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii
ecologice:
Clasa a V-a de calitate stare ecologica proasta 29 km
Raul Cizla, sectiunea av. Baia Borsa confluenta 9 km;
Raul Turt, sectiunea av. Mina Turt confluenta 20 km.
Bazinul hidrografic Some
Pe tronsoane caracteristice, fata de totalul investigat pe bazin de 1845 de
km, 492 km (26.7 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate, 721 km (39.1 %) s-au
ncadrat n clasa II de calitate, 502 de km (27.2 %) n clasa a III-a, 53 de km (2.9 %)
n clasa a IV-a si 77de km (4.2 %) n clasa V.
In afara de rezultatele caracterizarii globale, sunt de relevat sectiunile n
care, la unul sau mai multi parametri, s-au nregistrat depasiri (individuale) ale
limitelor admisibile ale categoriei a V-a: Rodna (Fe) pe paraul Bailor; Chirales (Fe)
pe r. Dipsa; Sasarm (Fe) pe r. Somesul Mare; am.cfl. Nadas (PO4) pe r. Popesti
am.cfl.Somes Mic ( CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2, Nt, Rez.Fix, Cl, SO4, Fe) pe r.
Zapodie; Cicarlau (Nt) pe r. Somes; Busag ( Mn, Cd) pe r. Lapus, Copalnic (Mn,
Cd) pe r. Cavnic; Baia Mare ( Mn, Cu, Cd) pe rul Sasar; am. cfl. Sasar (Zn, Mn,
Cu, Cd, Fe) pe r.Firiza; am. cfl. Somes (Fe, Mn, Cu, Zn, Cd) pe r.Ilba; Berveni
(Ptot) pe rul Crasna; Borla (Cu, NO2, PO4) pe r. Zalau.
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Somes a fost
necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Cu si Ni in majoritatea sectiunilor
unde au fost monitorizare aceste substante .
Polurile menionate, n afar de cauze naturale i poluari difuze, provin din
activiti din industria chimic (Terapia Cluj, Somes Dej), industria metalurgic
(Romplumb Baia Mare), industria extractiv (E.M.Baia Sprie, E.M.Herja,
E.M.Cavnic) i zootehnie (Agroflip Bontida).

Evolutia calitatii apei in b.h. Somes din punct de vedere saprobiologic a fost
urmarita in anul 2007 pe 34 cursuri de apa in 66 sectiuni de monitorizare in
lungime totala de 1845 km.
Din lungimea totala de 1845 km de rauri monitorizate in B.H. Somes, 370 km
reprezentand 20,05 % s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte
buna; 702 km, reprezentand 38,04 % s-au incadrat in clasa a II a de calitate - starea
ecologica buna; 506 km, reprezentand 27,43 % in clasa a III a de calitate - starea
ecologica moderata; 217 km, reprezentand 11,76 % in clasa a IV a de calitate starea ecologica slaba; 50 km, reprezentand 2,71 % s-au incadrat in clasa a V a de
calitate - starea ecologica proasta.
Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii
ecologice:
Clasa a IV-a de calitate stare ecologica slaba 217 km
Paraul Bailor, sectiunea E.M. Rodna confl. 8 km;
Raul Sieu, sectiunea aval confl. Bistrita confl.- 34 km;
Raul Bistrita, sectiunea aval municipiul Bistrita confl.- 13 km;
Raul Somesul Mic, sectiunea aval confl. Nadas confl. - 82 km;
Raul Popesti, sectiunea izv. confl. 12 km;
Raul Zapodie, sectiunea izv. confl. 11 km;
Raul Cavnic, sectiunea, E.M. Cavnic confl. 25 km;
Raul Zalau, sectiunea aval Zalau - confl.- 32 km.
Clasa a V-a de calitate stare ecologica proasta 50 km
Raul Lapus, sectiunea av. confl. Sasar confl.- 7 km;
Raul Firiza, sectiunea amonte confl. Jidovaia confl.- 5 km;
Raul Sasar, sectiunea E.M. Baia Sprie confl. - 19 km;
Raul Ilba, sectiunea izvoare - confluenta - 10 km;
Raul Crasna, sectiunea aval confl. Merghes frontiera - 9 km.
Bazinul hidrografic Cri
Pe tronsoane de ru caracteristice, s-a constatat ca, din lungimea totala
monitorizata, de 2025 de km, 491 Km (24.2 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate,
1139 de km (56.2 %) n clasa a II-a, 287 km (14.2 %) in clasa a III a, 82 km (4 %)
in clasa a IV-a si 26 km (1.3 %) in clasa a V-a.
S-au inregistrat cazuri de depasire a limitelor admisibile pentru clasa a V la
diversi indicatori in urmatoarele sectiuni: Varsand ( Pt, PO4) pe c.Morilor; Mlastina
de la Iaz ( Fe, O2) pe r. Iaz; Zauan Bai ( Mn) pe r.Ip; Av. Huedin ( PO4, O2) pe r.
Crisul Repede; Sintea- ferma ( O2) pe r. Valea Noua-Chiser.
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Crisuri a fost
necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Ni, Cd, Cr in cca. 30 % din sectiuni.
In legatura cu indicatorul Cu,
calitatea apei din b.h. Crisuri a fost
necorespunzatoare in majoritatea cazurilor.
Calitatea apelor din punct de vedere saprobiologic in bazinul hidrografic
Crisuri in anul 2007 a fost monitorizata in 88 sectiuni de supraveghere pe lungime
totala de 1937 km din care: 68 km reprezentand 3,5 % s-au incadrat in clasa I de
calitate - starea ecologica foarte buna, 1287 km reprezentand 66.4 % s-au incadrat

in clasa in clasa a II a de calitate - starea ecologica buna, 582 km reprezentand

30.1% s-au incadrat in clasa in clasa a III a de calitate - starea ecologica moderata.
Bazinul hidrografic Mure
Situatia n lungul rurilor se prezinta astfel: din totalul de 2586 de km
monitorizati, 592 de km (22.9%) s-au ncadrat n clasa I, 1358 km (52.5%) n clasa a
a II-a, 402 km (15.6 %) in clasa a III-a , 186 km (7.2 %) in clasa a IV-a si 48 de km
(1.9 %) n clasa a V-a.
Depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile ale
clasei a V-a de calitate, la unul sau mai multi parametri, s-au nregistrat n cazul
urmatoarelor sectiuni de supraveghere: am. Baia de Aries (Cu) pe rul Aries;
Campeni (Cd, Mn) pe rul Abrud; Lechinta (Reziduu fix) pe rul Lechinta;
am.confl.Aries (SO4, Fe, Mn, Cu, Cd, Zn) pe r.Valea Sesei; Craiesti(Cr) pe rul
Trnava Mica;
Micasasa (Cd) si am. Blaj (Cd) pe rul Trnava Mica;
Am.confl.Mures (Reziduu fix, SO4, Fe, Mn, Cu, Zn, Cd, Ni) pe r.Certej;
am.confl.Mures (O2, CBO5, CCO-Cr, NH4, Nt, PO4, Pt) pe C.Mures Mort; Turnu
(PO4, Pt) pe canalul Ier.
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Mures a fost
necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Ni, Cd, Cu, Cr in cca. 20 % din
sectiuni.
Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati
din industria chimica (Sometra Copsa Mica, Azomures Tg. Mures, Bicapa Tarnaveni,
Stratus Mob Blaj), industria extractiva (E.M.Abrud, E.M.Baia de Aries, Zlatna),
metalurgie (SC Mittal Steel Hunedoara) si gospodarie comunala (Tg.Mures, Reghin,
Deva, Hunedoara, Alba Iulia, Medias, Arad.
Polurile difuze cauzate de industria extractiv (ex. b.h. Arie) au drept cauz
apele de mina evacuate din galeriile active i prsite i apele care spal haldele
de steril, dizolvnd substanele active care se mai gsesc n minereu (Fe, Cu, Zn).
Analiza saprobiologica a Bazinului Hidrografic Mures Aranca s-a efectuat
pe o lungime totala de 2.690 km din care: 2586 km bazinul hidrografic Mures
propriu-zis si 104 km in bazinul hidrografic Aranca.
Din punct de vedere saprobiologic, calitatea apelor raurilor din cele doua
bazine hidrografice s-a efectuat in 79 de sectiuni, 77 in bazinul hidrografic Mures si
2 in bazinul Hidrografic Aranca.
Din lungimea totala de 2586 km de rauri monitorizate in B.H. Mures , 1017
km reprezentand 39,33 % s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica
foarte buna; 1460 km reprezentand 56,46 %, in clasa a II-a de calitate - starea
ecologica buna; 37 km reprezentand 1,43 % in clasa a III-a de calitate - starea
ecologica moderata; 20 km reprezentand 0,77 % in clasa a IV-a de calitate - stare
ecologica slaba; 52 km reprezentand 2,01 % in clasa a V-a de calitate - stare
ecologica proasta.
In anul 2007 in Bazinul Hidrografic Mures din numarul total de km analizati
2586 din punct de vedere saprobiologic, 109 km reprezentand 6 sectiuni nu s-au
incadrat in clasa I si a II a de calitate.
Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii
ecologice sunt urmatoarele:
Clasa a IV- a de calitate stare ecologica slaba 20 km

Canal Mures Mort la Pecica 20 km;

Clasa a V -a de calitate stare ecologica proasta 52 km
Abrud la Campeni 24 km;
Valea Sesei la Valea Sesei amonte confluenta cu Ariesul - 10 km;
Certej la Brsau 18 km.
In bazinul hidrografic Aranca analiza saprobiologica s-a efectuat pe raul
Aranca in 2 sectiuni de supraveghere pe distanta de 104 km cuprinsa intre izvor
Sanicolau-Mare pe o lungime de 50, km si Sanicolau-Mare - Valcani, amplasata la
km 101 fata de izvor.
Raul Aranca in anul 2007 indicele de saprobitate a inregistrat valori cuprinse
intre 2,39 2,49 care au incadrat apa in clasa a III a de calitate - starea ecologica
moderata.

Bazinul hidrografic Bega-Timi

Sub aspectul calitatii globale, fata de lungimea totala monitorizata, de 1471
km, 297 km (20.2%) s-au ncadrat n clasa I, 857 km (58.3%) s-au ncadrat n clasa
a II-a, 229 km (15.6 %) n clasa a III-a de calitate si 88 km (6%) s-au ncadrat n
clasa a IV-a.
S-au nregistrat depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor
admisibile pentru clasa a V-a de calitate, la unul sau mai multi indicatori, n
urmatoarele sectiuni: Cheveresu Mare (Pt) pe rul Surgani; Am.cfl.Barzava (CBO5,
NH4, PO4, Pt) pe rul Birdanca.
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Bega-Timis a fost
necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Ni, Cu, Cr in majoritatea sectiunilor.
Principala surs punctiform de poluare este municipiul Timioara.
Din punct de vedere saprobiologic, calitatea apelor rurilor din Bazinului
Hidrografic Bega-Timis-Caras a fost monitorizata in 30 de sectiuni pe 1452 km.
In anul 2007 starea calitatii apei raurilor in cadrul Bazinului Hidrografic Bega
Timis Caras a fost evaluata pe baza analizelor de fitobentos, fitoplancton,
ihtiofauna si macrozoobentos, cat si pe baza elementelor fizico-chimce suport:
oxigen dizolvat, incarcare organica determinata prin CCOCr, CBO 5 , nutrienti ( NNH4, N-NO2, ortofosfati si fosfor total si concentratia fractiunii dizolvate a metalelor
grele: cadmiu, , crom, cupru, nichel, plumb, zinc.
Din lungimea totala de rauri monitorizate 82 km (5,65 %) s-au incadrat in
clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna, 881 km (60,67 %) in clasa a II-a
de calitate - starea ecologica buna, 489 km (33,68 %) in clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata.
Comparativ cu anul 2006, in anul 2007 in sectiunea Birdanca de la izvor
confluenta Barzava (22 km) s-a evidentiat imbunatatirea starii eclogice, apa s-a
incadrat in Clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata
Bazinul hidrografic Jiu
Pe tronsoane de ru caracteristice, din lungimea totala monitorizata n anul
2007, de 1579 de km, 1026 de km (65 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate, 509
km (32.2 %) in clasa a II-a, 40 km (2.5 %) in clasa a IV-a si 4 km (0.3%)in clasa a Va.

Considerate in mod individual, situatii de depasire a limitelor clasei a V-a sau nregistrat, sporadic si nesemnificativ, in cazul urmatoarelor sectiuni: am.cfl.Jiu
(Reziduu fix) pe rul Cioiana; Filiasi (NH4, NO2, Ntot) pe rul Carnesti; Negoiesti
(Cl, Na) pe rul Amaradia; Pod C.F. Facai (CBO5, NH4, NO2, Ntot, PO4, Pt) pe Canal
Colector Craiova.
Principalii poluatori sunt municipiul Craiova, Petrom SA DOLJCHIM Craiova.
In anul 2007 calitatea apelor din bazinul hidrografic Jiu a fost monitorizata din
punct de vedere saprobiologic pe 1507 km lungime, in 49 sectiuni de monitorizare.
Din lungimea totala de de rauri monitorizate in b.h. Jiu , 885 km (58.73 %) sau incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna ; 604 km (40.07 %)
in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 18 km (1.2 %) in clasa a III-a de
calitate - starea ecologica moderata.
Bazinul hidrografic Olt
Referitor la repartitia rurilor pe tronsoane caracteristice, se constata ca, fata
de lungimea totala investigata , de 3459 km, 900 km (26%) s-au ncadrat n clasa I
de calitate, 1649km (47.7 %) n clasa a II-a, 666 km ( 19.3 %) n clasa a III-a, 161
km (circa 4.7 %) n clasa a IV-a si 83 km (2.4 %) n clasa a V-a.
S-au nregistrat depasiri individuale ale limitei clasei a V-a , la unul sau mai
multi parametri, n urmatoarele sectiuni: Hoghiz (Fe) pe rul Olt; Vlahita (Fe) pe
rul Homorodul Mic; am.cfl.Homorod (Fe) pe rul Homorodul Mic; am.cfl.Olt (Fe)
pe rul Homorod; am.cfl.Olt (Fe) pe rul Corbul Ucei; av.Halchiu (NH4) pe rul
Vulcanita; aval Brasov (NH4, O2, CBO5, CCO-Cr, PO4, Pt) pe rul Timis; av.iaz
decantare (SO4 , Mn, Fe) pe rul Chirui; am.cfl.Barsa (NH4) pe rul Ghimbasel;
am.cfl.Cibin (NH4) pe rul Rusciori; av.Agnita (NH4) pe rul Hartibaciu; av.pod DN
(Rez.Fix, Cl, Na) pe Paraul Sarat; Govora (Cl) pe raul Govora; am.cfl.Olt (NO2) pe
rul Milcov; am.cfl.Oltet (Fe) pe rul Barlui; Pielesti (Cl) pe rul Teslui (NO3);
am.cfl.Olt (NH4, Pt, PO4) pe rul Caracal.
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Olt a fost necorespunzatoare,
referitor la indicatorii Pb, Ni, Co, Cu, Cd in 14 % din sectiuni.
Principalele sursele de poluare punctiforme din acest bazin provin din
activitati din industria chimica (Oltchim Rm.Vlcea, U.S.Govora, Viromet Victoria),
zootehnie (Suinprod Let, S.C.Galligallo S.A. Codlea, S.C. Europig S.A. Poiana
Marului), etc. si gospodarie comunala (M.Ciuc, Brasov, Sibiu, Rm.Vlcea, Slatina).
Din punct de vedere saprobiologic, in anul 2007, evolutia calitatii apei rurilor
din bazinul hidrografic Olt, in lungime totala de 3208 km a fost urmarita in 109 de
sectiuni de monitorizare.
Din lungimea totala de 3208 km de rauri monitorizate in B.H. Olt, 1874 km
(58,42 %) s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna; 904 km
(28,18 %) in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 294 km (9,16 %) in
clasa a III-a de calitate - starea ecologica moderata; 122 km (3,8 %) in clasa a IV-a
de calitate - starea ecologica slaba, iar 14 km (0,44 %) s-au incadrat in clasa a V-a
de calitate - starea ecologica proasta.
Zone critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice:

Clasa a IV- a de calitate stare ecologica slaba, 122 km:

Raul Olt, cf. Valea Mare cf. Valea Rosie 29 km;
Raul Homorodul Mic, Vlahira am. cf. Alunis 16 km;
Raul Ghimbasel, am. cf. Durbav cf. Barsa 7 km;
Canal Timis, am. Brasov cf. Ghimbasel 2 km;
Raul Vulcanita, am. cf. Crepes cf. Homorod 4 km;
Raul Cozd, av. cobf. Palos cf. Homorod 2 km;
Raul Cibin, Mohu cf. Olt - 13 km;
Raul Hartimbaciu, cf. Valea Stricata am. cf Zavoi 32 km;
Raul Ruscior, am. cf. Valea Serpuita cf. Cibin 1 km;
Raul Milcov, Milcov cf. Olt 1 km;
Raul Barlui, am. cf. Gengea cf. Oltet 4 km;
Raul Caracal, Caracal cf. Olt 11 km.
Clasa a V- a de calitate stare ecologica proasta, 14 km:
Raul Barsa, cf. Ghimbasel cf. Olt 3 km;
Raul Timis, Brasov cf. Ghimbasel 5 km;
Raul Homorod (Ciucas), am. cf. Vulcanita cf Olt 6 km.
Bazinul hidrografic Arge + Vedea
In b.h. Vedea, din totalul de 932 Km investigati, 336 Km (circa 36.1%) s-au
incadrat in clasa a II-a, 419 de Km (45 %) in clasa a III-a, 61km (6.5%) in clasa IV-a
si 116 km (12.4 %) in clasa a V-a.
n bazinul rului Vedea se releva cazurile de depasire a limitelor admisibile
pentru clasa a V-a de calitate , la unul sau mai multi parametri, care s-au produs n
cazul urmatoarelor sectiuni: av.Poiana Lacului ( Reziduu fix, Cl, Ca) si Ciobani
(Reziduu fix, Cl) pe rul Cotmeana; Sinesti ( NH4, NO2, PO4, Pt) pe rul Plapcea;
aval Costesti ( O2, CCO-Cr, NH4, PO4, Pt) pe rul Teleorman.
n b.h. Arge pe lungimi de ru caracterizate de aceeasi categorie de
calitate, situatia s-a prezentat astfel: din 2681 de km monitorizati n 2007, 323 km
(12 %) s-au ncadrat n clasa I, 1090 km (40.8 %) n clasa a II-a, 977 km (36.4 %) n
clasa a III-a, 178 km (6.6 %) in clasa a IV-a si 110 km (4.1 %) in clasa a V-a.
Pentru bazinul Arges s-au produs depasiri ale limitelor admisibile pentru
clasa a V-a de calitate in sectiunile: Clatesti (PAH-uri) pe Raul Arges; Suseni ( NH4,
PAH-uri) pe rul Dmbovnic; Glambocata ( Rez.Fix, Cl) pe raul Sabar; Balaceanca
(O2, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, NH4, Ntot, PO4, Ptot, fenoli, detergenti, PAH-uri)
si Budesti (O2, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, NH4, PO4, Ptot, fenoli, detergenti, PAHuri) pe rul Dmbovita; am.confl.Arges (Cl) pe raul Budisteanca.
In legatura cu evaluarea metalelor grele (Cu, Cr, Pb, Cd) din categoria
substantelor prioritare/prioritar periculoase, monitorizate in aproape toate cele 75 de
sectiuni din b.h. Arges, calitatea apei din b.h. Arges a fost necorespunzatoare,
referitor la indicatorul Cu in 30 % din sectiunile monitorizate.
Referitor la evaluarea micropoluantilor organici din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, monitorizate in aproape toate cele 75 de sectiuni din
b.h. Arges, depasirile, fata de limitele in vigoare, semnalate in 70 % din sectiunile
monitorizate la o serie de indicatori ( hexaclorbenzen, DDT, endrin, aldrin, trifluralin,
etc.) trebuiesc privite cu rezerva datorita faptului ca limitele de detectie ale
aparatelor cu care s-au efectuat analizele sunt mai mari decat obiectivele de calitate
prevazute in normative.

Principalele uniti poluatoare provin din activiti din industria chimic (SNP
Petrom SA Arpechim Pitesti), industria constructoare de maini (Dacia Piteti) sau
din activiti din domeniul gospodriei comunale (municipiile Bucureti i Piteti).
Calitatea apelor curgatoare din punct de vedere saprobiologic a fost urmarita
in b.h. Vedea pe lungime totala de 932 km, in 18 sectiuni de monitorizare: 6 pe raul
Vedea, 2 pe raul Cotmeana, 3 pe raul Teleorman, cate una pe raurile Plapcea,
Bratcov, Burdea, Cainelui, Nanov, Clanita si Teleormanel si in b.h. Calmatui pe o
lungime de 139 km in 4 sectiuni.
Din lungimea totala de 932 km monitorizati in B.H. Vedea , 620 km (66,52%) sau incadrat in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 312 km (33,48 %) in
clasa a III -a de calitate - starea ecologica moderata.
In Bazinul Hidrografic Calmatui, cei 139 km monitorizati (100%) s-au incadrat
in categoria moderata.
In anul 2007 din punct de vedere saprobiologic, apele din bazinul hidrografic
Arges au fost monitorizate pe o lungime de 2567 km ruri, in 77 de sectiuni de
monitoring.
Din totalul de 2567 km analizati 178 km (6,93%) s-au incadrat in clasa I de
calitate - starea ecologica foarte buna; 796 km (31.00 %) km s-au incadrat in clasa a
II-a de calitate - starea ecologica buna; 974 km (37,95 %) s-au incadrat in clasa a
III- a de calitate - starea ecologica moderata; 405 km (15,78 %) s-au incadrat in
clasa a IV-a de calitate starea ecologica slaba, iar 214 km (8,34%) s-au incadrat in
clasa a V- a de calitate starea ecologica proasta.
Zone critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice:
Clasa a IV- a de calitate stare ecologica slaba, total 405 km:
Raul Neajlov, sectiunea confl Dambovnic-am. ev. SC Service Avicola Mihailesti 27
km;
Raul Neajlov, sectiunea ev. SC Service Avicola Mihailesti confl Arges 40 km;
Raul Dambovnic, sectiunea am confl. Gligan confl. Arges 78 km;
Raul Golavacioc, ev. Publiserv Videle confl. Calnistea - 50 km;
Raul Sabar, sectiunea Tantava Varteju 15 km;
Raul Sabar, sectiunea Varteju confl. Arges 36 km;
Raul Ciorogarla, sectiunea autostrada Buc. Pitesti confl Sabar 2 km;
Raul Milcovat, sectiunea izvor, confl. Glavacioc 45 km;
Raul Ilfov, sectiunea derivatie Mircea Voda confl Dambovita 57 km;
Raul Cocioc, izv. confl. Sabar 38 km;
Raul Luica, izv. confl. Arges 17 km.
Clasa a V- a de calitate stare ecologica proasta, total 214 km:
Raul Arges, sectiunea Budesti confl. Dunare 53 km;
Raul Dambovnic, sectiunea izvor - am. Confl. Gligan 32 km;
Raul Dambovita, sectiunea Glina am. Confl. Pasarea 11 km;
Raul Dambovita, sectiunea am. Confl. Pasarea-confl Arges 20 km;
Raul Colentina, sectiunea Colacu confl. Dambovita 80 km;
Raul Balaria, sectiunea izvor confl. Neajlov 18 km.
Bazinul hidrografic Ialomia
Pe lungimi de ru cumulate pe tronsoane caracteristice, calitatea apei a
prezentat urmatoarea repartitie: din 1249 de km investigati n anul 2007, 23 de km

(1.8%) de clasa I, 413 de km (33.1%) de clasa a II-a, 642km (51.4 %) de clasa a IIIa, 162 km (13 %) de clasa a IV-a si 9 km (0.7 %) de clasa a V-a.
S-au produs depasiri ale limitelor admisibile pentru clasa a V-a n
urmatoarele sectiuni: am. Morenii ( PAH) si Baltita ( PAH) pe rul Cricov; av.
Ciorani ( Rez. Fix, Cl, Na, SO4) pe rul Cricovul Sarat; Moara Domneasc (CBO5,
PAH) pe rul Teleajen; am.Urziceni (reziduu fix, Cl) pe rul Sarata; Goga (CBO5,
CCO-Cr, O2, NH4, PO4, Pt, PAH) pe rul Dambu; Predeal (PAH); av. Nedelea
(PAH); Tinosu (PAH) si Adancata ( Cl) pe rul Prahova; Slobozia ( Fenoli) pe
rul Ialomita.
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, in cazul metalelor grele: Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, Zn, in
cca. 70 % din sectiuni au aparut depasiri fata de limitele prevazute in HG 351/2005.
Referitor la evaluarea micropoluantilor organici din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, depasirile, fata de limitele in vigoare, semnalate la o
serie de indicatori ( hexaclorbenzen, DDT, endrin, aldrin, trifluralin, etc.) trebuiesc
de asemenea privite cu rezerva datorita faptului ca limitele de detectie ale
aparatelor cu care s-au efectuat analizele sunt mai mari decat obiectivele de calitate
prevazute in normative.
In afara de poluarile difuze si poluarile produse din cauze naturale (ex.
Cricovul Sarat), principalele surse de poluare punctiforme provin din activitati din
industria chimica si petrochimica (Petrobrazi
Ploiesti, Lukoil Ploiesti), din
gospodaria comunala (Trgoviste, Ploiesti, Slobozia).
In anul 2007 calitatea apelor curgatoare din punct de vedere saprobiologic in
Bazinul Hidrogafic Ialomita, a fost monitorizata pe lungime totala de 1249 km in 31
de sectiuni, iar in Bazinul Hidrografic Calmatui pe 304 km in 8 sectiuni de
supraveghere.
Din cei 1249 km lungime rauri monitorizate in B.H. Ialomita, 209 km
reprezentand 16,73 % s-au incadrat in clasa I de calitate - stare ecologica foarte
buna; 369 km reprezentand 29,54 % s-au incadrat in clasa a II-a de calitate - stare
ecologica buna; 578 km reprezentand 46,28 % s-au incadrat in clasa a III-a de
calitate - stare ecologica moderata; 83 km reprezentand 6,65 % s-au incadrat in
clasa a IV-a de calitate - stare ecologica slaba; 10 km reprezentand 0,8 % s-au
incadrat in clasa a V-a de calitate - stare ecologica proasta.
Zone critice, care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii
ecologice:
Clasa a IV -a de calitate stare ecologica slaba total 83 km
Raul Ialomita, sectiunea evacuare Urban varsare - 37 km;
Raul Dambu, sectiunea amonte Ploiesti confluenta SE Ploiesti - 8 km;
Raul Sarata, confluenta raul Naianca am. Urziceni - 38 km.
Clasa a V -a de calitate stare ecologica proasta total 10 km
Raul Dambu, sectiunea confluenta SE Ploiesti varsare - 9 km;
Raul Sarata, sectiunea am. Urziceni varsare 1 km.
In anul 2007 in Sub-bazinul Hidrografic Calmatui au fost monitorizati 304 km
lungime rauri in 8 sectiuni de monitorizare dupa cum urmeaza:
Raul Calmatui 152 km 2 sectiuni de monitorizare cuprinse intre izvor si
confluenta cu Fluviul Dunarea;
Raul Berza 26 km 1 sectiune de monitorizare;
Raul Argova 23 km 1 sectiune de monitorizare;
Raul Vanata 37 km 1 sectiune de monitorizare;

Raul Corata 12 km 1 sectiune de monitorizare;

Raul Belciugatele 21 km 1 sectiune de monitorizare;
Raul Colgeag 33 km 1 sectiune de monitorizare.
Din totalul de 304 km analizati in Sub-bazinul Hidrografic Calmatui 283 km
(93,10 %) s-au incadrat in clasa a II a de calitate - starea ecologica buna, 21 km
(6,90 %) km s-au incadrat in clasa a III a de calitate - starea ecologica moderata.
Bazinul hidrografic Siret
Pe tronsoane de ru, situatia din anul 2007 se prezinta astfel: din 4228 de
km, lungime totala monitorizata, 1499 km (35.5%) s-au ncadrat nclasa I, 1658de
km (39.2 %) n clasa a II-a, 681 de km (16.1 %) n clasa a III-a, 172 de km (4.1 %) n
clasa a IV-a si 218 km (5.2%) n clasa a V-a.
Sectiunile n care valorile medii globale ale unor indicatori au depasit limitele
clasei a V-a au fost urmatoarele: aval Bacau (Ntot, NH4) pe rul Bistrita; Tulnicii
(Ntot) si Colacu ( Cl) pe rul Putna; aval Comanesti (CBO5, NH4) pe rul Urmenis;
Tescani ( Cl, Na) pe rul Tazlau Sarat; Tulburea, Nicolesti (reziduu fix, Cl, SO4, Na)
si Maicanesti ( Reziduu fix, Cl , Na) pe rul Rmnicul Sarat (caracterizat de o
puternica incarcare minerala naturala); Reghiu (Cl, Na) si Rastoaca ( Na) pe rul
Milcov; av.Slanic Moldova (Na , Cl) pe rul Slanic; Lopatari (reziduu fix, Cl) si
Cernatesti (reziduu fix, Cl) pe rul Slanic(Bz); av. Gherghesa (CBO5, NH4, reziduu
fix) pe rul Buzoel; Balta Alba (CBO5, NH4, reziduu fix, Cl) pe rul Boldul; am. cfl.
Crasna (NH4, Pt), am. cfl. Tutova(Fe, Ni) pe rul Brlad; aval Vaslui ( O2, CBO5,
NH4, PO4, Pt, Det.) pe rul Vaslui; Cudalbi (SO4) pe rul Geru.
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, in cazul metalelor grele: Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, Zn, in
cca. 60 % din sectiuni au aparut depasiri fata de limitele prevazute in HG 351/2005.
Referitor
la
evaluarea
indicatorilor
din
categoria
substantelor
prioritare/prioritar periculoase, in cazul micropoluantilor organici, in urmatoarele
sectiuni s-au inregistrat depasiri fata de limitele in vigoare 1: Siret (atrazin), Lespezi
(PAH-uri - benz(a)antracen, benz(a)piren); av. Pascani (pentaclorbenzen,
hexaclorbenzen) pe rul Siret; Mihovenii (benz(a)antracen) pe raul Suceava;
Fundu Moldovei (benz(a)antracen), Baia (benz(a)antracen, dieldrin) pe raul
Moldova; Roznov (atrazin, trifluralin), av.Bacau (PAH-uri - fenantren) pe raul
Bistrita; Zanesti (atrazin) pr Bistrita-canal UHE; av. Comanesti
(PAH-uri benz(b)fluoranten, antracen) pe raul Urmenis; Dumbrava (antracen) pe raul Ozana;
Gainesti (benz(a)antracen, dieldrin) pe raul Ciumarni.
In legatura cu evaluarea micropoluantilor organici din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, depasirile, fata de limitele in vigoare, semnalate la o
serie de indicatori mentionati mai inainte ( hexaclorbenzen, DDT, dieldrin, endrin,
aldrin, trifluralin, etc.) trebuiesc de asemenea privite cu rezerva datorita faptului ca
limitele de detectie ale aparatelor cu care s-au efectuat analizele sunt mai mari
decat obiectivele de calitate prevazute in normative.
Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati
din industria chimica (Chimcomplex Borzesti, Carom Onesti, Rafo Onesti), industria
celulozei si hrtiei (Letea Bacau), zootehnie sau din activitati din domeniul
gospodariei comunale (Bacau, Brlad, Vaslui, Suceava, etc.).
1

Depasirile semnalate la o serie de indicatori ( hexaclorbenzen, lindan, trifluralin, etc.) trebuiesc privite cu
rezerva datorita faptului ca limitele de detectie ale aparatelor sunt mai mari decat obiectivele de calitate
prevazute in normative

In anul 2007 analiza saprobiologica a Bazinului Hidrografic Siret a fost

urmarita pe lungime totala de 4203 km din care 2908 km bazinul hidrografic Siret
propriu-zis, 652 in sub-bazinul Brlad si 643 in sub-bazinului Buzau.
In anul 2007 starea calitatii apei raurilor in cadrul Bazinului Hidrografic Siret
a fost evaluata pe baza analizelor de fitobentos, fitoplancton, ihtiofauna si
macrozoobentos.
Din lungimea totala de 2908 km de rauri monitorizate in B.H. Siret, in 89
sectiuni de monitoring, 1061 km (36,49 %) s-au incadrat in clasa I de calitate starea ecologica foarte buna; 1434 km (49,31%) s-au incadrat in clasa a II-a de
calitate - starea ecologica buna; 366 km (12.59 %) in clasa a III-a de calitate starea ecologica moderata; 47 (1,61 %) km in clasa a IV-a de calitate (starea
ecologica slaba).
Din punct de vedere saprobiologic in anul 2007 in Bazinul Hidrografic Siret
din 2098 km, 75 sectiuni reprezentand 2495 km nu s-au incadrat in clasele I si a IIa de calitate.
Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii
ecologice sunt urmatoarele:
Clasa a IV -a de calitate stare ecologica slaba 47 km.
Urmenis (izvoare) confl Trotus 12 km;
Pozeni (izvoare) confl Suceava 32 km;
Bistrita intre av. Lac agrement Bacau confl Siret - 3 km;
In anul 2007 starea calitatii apei raurilor in cadrul Sub-bazinului hidrografic
Barlad a fost evaluata pe baza analizelor de fitobentos, fitoplancton, ihtiofauna si
macrozoobentos.
In sub-bazinul Brlad analiza saprobilogica in anul 2007 a fost efectuata pe o
lungime de 652 km ruri in 12 sectiuni de supraveghere .
Din cei 652 km monitorizati , 389 km (59.7 %) in clasa a II-a de calitate
stare ecologica buna; 208 km (31.9 %) in clasa a III-a de calitate stare ecologica
moderata; 44 km (6.7 %) in clasa a IV a de calitate stare ecologica slaba si 11 km
(1.7%) in clasa a Va de calitatea - stare ecologica proasta.
Din punct de vedere saprobiologic in anul 2007 in sub-bazinul Barlad 263
km nu s-au incadrat in clasele I si a II-a de calitate.
Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii
ecologice sunt urmatoarele:
Clasa a IV-a de calitate stare ecologica slaba 44 km
Raul Geru sectiunea aval Cudalbi confluenta raul Siret - 44 km.
Clasa a V-a de calitate stare ecologica slaba 11 km
Raul Vasluiet, sectiunea av. Vaslui confl r. Barlad 11 km.
In anul 2007 starea calitatii apei raurilor in cadrul Sub-bazinului hidrografic
Buzau a fost evaluata pe baza analizelor de fitobentos, fitoplancton, ihtiofauna si
macrozoobentos.
In sub-bazinul Buzau analiza saprobiologica a fost efectuata pe 643 km, in
14 sectiuni de supraveghere.
Din lungimea totala de ruri , 343 km (53.34 %) s-au incadrat clasa I de
calitate stare ecologica foarte buna; 300 km (46.66 %) in clasa a II a de calitate
stare ecologica buna .

Bazinul hidrografic Prut

Din punct de vedere al evolutiei calitatii n lungul rurilor, n raport cu
categoriile de calitate normate, rezultatele urmaririi calitatii apelor din bazin releva
urmatoarea situatie: fata de lungimea totala de ruri investigata n 2007 de 1567
km, 822 de km (52.5 %) n clasa a II-a, 492km (31.4 %) n clasa a III-a, 227 km
(14.5%) n clasa a IV-a si 26 km (1.7 %) in clasa a V-a.
Cazurile n care s-au depasit limitele admisibile ale clasei a V-a la unul sau
mai multi indicatori, s-au produs n sectiunile: Oroftiana (PAH), Radauti (PAH),
Stanca (PAH), Ungheni (Nt), Prisecani (Nt), Dranceni (PAH), Bumbata (PAH),
Oancea (PAH), Sivita(PAH), Giurgiulesti (PAH) pe rul Prut; av. Trusesti (PAH),
Victoria ( Nt) si Oprisenii ( PAH, Fe) pe rul Jijia; Podu Iloaiei (Nt, SO4) si Holboca
(O2, CBO5, Nt, PO4, Pt, Cd) pe rul Bahlui; av.Darabani ( O2, CBO5, CCO-Cr, NH4,
PO4, Pt, PAH) pe rul Podriga; Beresti ( NO3, PAH) pe rul Chineja; Dimitrie
Cantemir ( Pt, PAH ) si Murgeni (PAH) pe rul Elan; Stefanesti (SO4 ) pe rul Baseu;
av. Dorohoi (O2, NH4, PAH) si Todireni (PAH) pe rul Jijia; am. cfl. BahluiDorohoi (
Ntot, PAH) pe rul Nicolina.
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Prut a fost necorespunzatoare,
referitor la indicatorii Ni, Cu, Cr, Pb, Se in majoritatea sectiunilor monitorizate.
Indicatorii Cu si Se inregistreaza valori ridicate, cauza datorandu-se probabil unei
incarcari de fond existente.
In afara de poluarile difuze, destul de importante, poluarile punctiforme provin
din activitati din zootehnie, industrii si gospodaria comunala (Botosani, Iasi, Husi).
In bazinul hidrografic Prut in anul 2007, analiza saprobiologica a fost
efectuata pe o lungime totala de 1567 km in 27 de sectiuni de supraveghere si au
cuprins raul Prut si afluentii Baseu, Jijia, Podriga, Sitna, Miletin, Bahlui, Nicolina,
Elan si Chineja.
Din lungimea totala de 1567 km de rauri monitorizate in Bazinul Hidrografic
Prut 1279 km (81,62 %) s-au incadrat in clasa a II-a de calitate - starea ecologica
buna; 173 km (11,04 %) in clasa a III-a de calitate - starea ecologica moderata; 115
km (7,34 %) in clasa a IV-a de calitate - starea ecologica slaba.
In anul 2007 in Bazinul Hidrografic Prut, din punct de vedere saprobiologic
288 km s-au incadrat in clasa a III-a si a IV-a de calitate.
Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii
ecologice sunt urmatoarele:
Clasa a IV- a de calitate stare ecologica slaba 115 km
Raul Podriga sectiunea localitatea Darabani acumularea Mileanca 11 km;
Raul Jijia localitatea Dorohoi confluenta raul Berzec 13 km;
Raul Sitna sectiunea aval Botosani confluenta raul Burla 28 km.
Raul Bahlui localitatea Podul Iloaie confluenta cu raul Nicolina 15 km;
Raul Chineja sectiunea Beresti amonte acumularea Foltesti 48 km.
Bazinul hidrografic Litoral
Calitatea apei este exprimata in raport cu repartitia lungimii rurilor si
conform informatiilor furnizate de sinteza bazinala, majoritatea rurile monitorizate
s-au incadrat in clasa a III-a (Casimcea, Slava, Taita) si a IV-a (Telita, Ciucurova),
iar raul Hamangia s-a incadrat in clasa a V-a.

Bazinul hidrografic Litoral insumeaza 64 de cursuri de ruri cu lungimea

totala de 834 km si suprafata de 5.480 kmp din care sunt monitorizati 302 km.
De asemenea in cadrul Bazinului Hidrografic Litoral se monitorizeaza si
canalul Dunare - Marea Neagra (67 km) si canalul Poarta Alba Midia Navodari (27
km).
In anul 2007 din punct de vedere saprobiologic s-au analizat un numar de 8
ruri: Casimcea, Slava, Hamangia, Telita, Taita, Ciucurova, Gura Dobrogei si
Nuntasi in lungime totala de 302 km
Casimcea (69 km) cu indice saprob de 2,69, clasa a III-a de calitate, stare
ecologica moderata;
Slava (38 km) cu un indice saprob de 2,68, clasa a III-a de calitate, stare
ecologica moderata;
Hamangia (33 km) cu un indice saprob de 3,01, clasa a IV-a de calitate,
stare ecologica slaba;
Telita (48 km) cu un indice saprob de 2,66 s-a incadrat apa in clasa a III-a de
calitate stare ecologica moderata;
Taita (57 km) cu un indice saprob cuprins intre 2,85 -2,87 s-a incadrat in
clasa a IV-a de calitate, stare ecologica slaba;
Ciucurova (24 km) cu indice saprob de 2,69 clasa a III-a de calitate, stare
ecologica moderata;
Gura Dobrogei (11 km) cu indice saprob de 2,59 clasa a III-a de calitate,
stare ecologica moderata;
Nuntasi (22 km) cu indice saprob de 2,52 clasa a III-a de calitate, stare
ecologica moderata.
Din cei 302 km monitorizati, 212 km (70.20%) s-au incadrat in clasa a III-a de
calitate stare ecologica moderata si 90 km (29.8%) s-au incadrat in clasa a IV-a de
calitate stare ecologica slaba.
Canalul Dunare Marea Neagra (67 km) a fost studiat din punct de vedere
calitativ in 5 sectiuni: Bief I Cernavoda - indice saprob 2,42 potential ecologic
moderat, Bief II Cervanoda - indice saprob 2,28 potential ecologic bun, aval Saligny
- indice saprob 2,21 potential ecologic bun, av. Medgidia - indice saprob 2,43
potential ecologic moderat, Poarta Alba - indice saprob 2,25 potential ecologic bun.
Canalul Poarta Alba Midia Navodari (27 km) a fost studiat din punct de
vedere calitativ in 2 sectiuni: av. Confl. Ramura Luminita si Priza Galesu, evidentiind
un indice saprob de 2,1, corespunzator potentialului ecologic bun
Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii
ecologice sunt urmatoarele:
Clasa a IV-a de calitate stare ecologica slaba 90 km
Raul Hamangia pe intreg cursul 33 km;
Raul Taita pe intreg cursul 57 km.

Lista principalelor tronsoane de ru cu apa situat n clasa V de calitate

(d.p.d.v. chimic), conform evalurii situaiei nregistrate n anul 2007
Tabel 4.4.1.1.

Bazinul
hidrografic

Cursul de
apa
Cisla
Turt
Ilba
Somes-Tisa
Lapus
Cavnic
Sasar
Mures
Canal Mures
Mort
Certej
Paraul Sarat
Olt
Caracal
Chirui
Timis

Tronsonul
Av. Baia Borsa - confluenta cu rul Viseu
E.M. Turt - confluenta cu rul Tur
Izvoare - confluenta
amonte confluenta cu rul Somes
E.M.Cavnic - confluenta cu rul Lapus
E.M.Baia Sprie - confluenta cu rul Lapus
intreg tronsonul
amonte confluenta cu rul Mures
izvor cfl.Olt
Caracal cfl.Olt
Izvor - cfl. Varghis
Izvoare cfl.Ghimbasel

Lungime
(km)
9
20
10
7
25
19
20
18
11
21
16
35

ArgesVedea
Ialomita
Siret
Prut

Pasarea
Dmbovita
Sabar
Dambu
Rm.Sarat
Vasluet
Podriga
Bahlui

Izvor cfl.Dambovita
Glina - confluenta cu rul Arges
Izvor am.cfl.Potop
Cfl. SE Ploiesti - varsare
amonte confluenta cu rul Siret
Av. Vaslui cfl. R. Barlad
Darabani - ac.Mileanca
Confl. R.Nicolina - confluenta cu rul Jijia

48
31
31
9
137
11
11
15

REPARTIIA SECIUNILOR DE MONITORIZARE PE CLASE DE CALITATE

CONFORM SITUAIEI GLOBALE EVALUATE N ANUL 2007
Tabelul 4.4.1.2

Nr.
crt.

Bazinul
hidrografic

Nr.
total
sect
.

Repartitia sectiunilor pe clase de calitate

I

II

III

IV

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Tisa

26

11.5

30.8

3.8

10

38.5

15.
4

Somes

69

21

30.4

26

37.7

13

18.8

4.3

8.7

Crisuri

97

22

22.7

55

56.7

14

14.4

5.2

MuresAranca

79

15

19

42

53.2

14

17.7

6.3

3.8

Bega-Timis

43

18.6

23

53.5

18.6

9.3

Nera-Cerna

12

75

25

Jiu

50

27

54

19

38

Olt

131

36

27.5

53

40.5

26

19.8

11

8.4

3.8

Vedea

18

22.2

10

55.6

5.6

16.
7

10

Arges

75

14

18.7

29

38.3

24

32

6.7

11 Ialomita

43

4.7

21

48.8

14

32.6

11.6

2.3

12

Siret

124

35

28.2

53

42.7

22

17.7

5.6

5.6

13

Prut

27

11

40.7

25.9

25.9

7.4

14

Dunare

30

13.3

24

80

6.7

T O T AL

824

196

23.8

371

45

155

18.8

65

7.9

37

4.5

CENTRALIZATORUL LUNGIMILOR DE RU CUMULATE PE CATEGORII

DE CALITATE CONFORM SITUAIEI GLOBALE EVALUATE N ANUL 2007
Tabelul 4.4.1.3

Nr
crt

Bazinul
hidrogr
afic

Lungi
me
totala
km

Repartitia lungimilor pe clase de calitate

II
III
IV

km

km

km

km

km

Tisa

569

36

6.3

141

24.8

21

6.7

320

56.2

51

Somes

1845

492

26.7

721

39.1

502

27.2

53

2.9

77

4.2

Crisuri

2025

491

24.2

1139

56.2

287

14.2

82

26

1.3

MuresAranca

2690

592

22

1358

50.8

506

18.8

186

6.9

48

1.8

BegaTimis

1471

297

20.2

857

58.3

229

15.6

88

NeraCerna

390

252

64.6

138

35.4

Jiu

1579

1026

65

509

32.2

40

2.5

0.3

Olt

3459

900

26

1649

47.7

666

19.3

161

4.7

83

2.4

Vedea*

1133

398

35.1

419

37

200

17.7

116

10.
2

Arges

2681

323

12

1093

40.8

977

36.4

178

6.6

110

4.1

11 Ialomita*

1401

23

1.6

413

29.5

642

45.8

162

11.6

161

11.5

12

Siret

4228

1499

35.5

1658

39.2

681

16.1

172

4.1

218

5.2

13

Prut

1567

822

52.5

492

31.4

227

14.5

26

1.7

14

Dunare

1075

280

26

787

73.2

0.7

15

Litoral

393

100

25.4

208

52.9

52

13.2

33

8.4

26506

6211

23.4

11783

44.5

5638

21.3

192
1

7.2

953

3.6

10

T O TAL

* inclusiv rul Calmtui

SITUATIA GLOBALA A LUNGIMILOR DE RAU DIN ROMANIA IN ANUL 2007, CUMULATE PE CLASE DE CALITATE, IN
FUNCTIE DE STAREA ECOLOGICA (MACROZOOBENTOS)
Tabel nr. 4.4.1.4
Bazinul hidrografic

Lungimea
totala
(km)

1.
2.
3.
4.

Tisa
Somes
Crisuri
Mures-Aranca

5.
6.

7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.

Nr.
Crt.

FOARTE BUNA

BUNA

MODERATA

SLABA

PROASTA

km

km

km

Km

km

569
1845
1937
2690

309
370
68
1017

54,30
20,5
3.5
37.81

214
702
1287
1460

37,6
38.04
66.4
54.28

17
506
582
141

3,0
27.43
30.1
5.24

217
20

11.76
0.74

29
50
52

5,1
2.71
1.93

Bega-Timis-Caras
Nera-Cerna

1452
390

82
-

5,65
-

881
390

60,67
100

489
-

33,68
-

Jiu
Olt
Vedea-Calmatui
Arges
Ialomita+Calmatui
Siret
Prut
Dunare
Desnatui
Litoral

1507
3208
1071
2567
1553
4203
1567
1075
384
302

885
1874
178
209
1404
202
-

58.74
58.42
6.93
13.45
33.41
52.60
-

604
904
620
796
652
2123
1279
922
53
-

40.07
28.18
57.89
31.00
41.98
50.51
81,62
85.77
13.80
-

18
294
451
974
599
574
173
153
79
212

1.20
9.16
42.11
37.95
38.57
13.66
11,04
14.23
28.58
70.20

122
405
83
91
115
25
90

3.8
15.78
5.34
2.16
7,34
6.51
29.80

14
214
10
11
25
-

0.44
8.34
0.65
0.26
6.51
-

Total general

26.320

6.598

25.06

5.262

20.00

1168

4,44

405

1.54

12.887 48,96

Starea calitii lacurilor

Datele centralizate n tabelul 4.4.2.1. prezint pentru anul 2007 situaia
principalelor lacuri monitorizate n Romnia, realizat pe bazine hidrografice n
funcie de categoriile de troficitate.
Tabelele 4.4.2.2. i 4.4.2.3. prezint situaia calitii apei lacurilor naturale,
respectiv situaia calitii apei lacurilor poluate cu nitrai din surse agricole, realizat
pe bazine hidrografice.
n tabele s-au folosit urmtoarele notaii: UO ultraoligotrof; O - oligotrof; M
mezotrof; E - eutrof; H hipertrof.
Calitatea principalelor lacuri din Romnia in raport cu gradul de troficitate
Datele centralizate in tabelul 4.4.2.4. evidentiaza urmatoarele:
-

din punct de vedere al nutrientilor (azotul mineral total si fosforul total): din
100 lacuri monitorizate, 4 lacuri (4.00 %) au corespuns categoriei
ultraoligotrofe, 2 lac (2.00%) categoriei oligotrofe-mezotrofe, 17 (17.00
%) categoriei mezotrofe, 14 (14.00 %) categoriei mezo-eutrofe, 30
(30.00 %) categoriei eutrofe, 11 (11.00 %) categoriei eutrof-hipertrof si
22 (22.00 %) categoriei hipertrofe.

Datele centralizate in tabelul 4.4.2.5. evidentiaza urmatoarele:

-

din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice: din 100 de lacuri

monitorizate, 24 lacuri (24.00 %) au corespuns categoriei ultraoligotrofe,
25 lac (25.00%) categoriei oligotrofe, 15 (15.00 %) categoriei mezotrofe,
4 (4.00 %) categoriei mezo-eutrofe, 16 (16.00 %) categoriei eutrofe, 1
(1.00 %) categoriei eutrof-hipertrof si 15 (15.00 %) categoriei hipertrofe.

Calitatea principalelor lacuri din Romnia in raport cu chimismul apei

Analiza datelor din tabelul centralizator 4.4.2.6. conduce la urmatoarele
concluzii:
-

din totalul de 100 lacuri, 45 de lacuri (45.00 %) s-au incadrat in clasa I

de calitate, 27 (27.00 %) in clasa a II-a, 13(13.0 %) in clasa a III-a, 11
(11,0%) in clasa a IV-a si 4 (4.00%) in clasa a V-a de calitate.

SITUATIA CALITATII GLOBALE A APEI PRINCIPALELOR

LACURI DIN ROMNIA, IN ANUL 2007
Tabelul 4.4.2.1.

Nr.
crt.
gen.

Nr.
crt.
b.h.

1.

Cursul de
apa
pe care
este
amplasat
lacul

Lacul
3

Calitatea apei (categoria)

Volumul
total
(milioane
m3)

Folosinta principala

Nutrienti:
azot total
si fosfor
total

Biologie

acumulare

Tur

29.0

complexa

1. Bazinul hidrograficTisa
Calinesti-Oas

2. Bazinul hidrografic Somes

2.

Buhaescu

glaciar

0,004

UO

Natural de
excavatie

3.

Stiucilor

4.

Bodi-Mogosa

natural

Sasar

0,3.9

complexa

EH

UO

5.

Colibita

acumulare

Bistrita

101.2

complexa

UO

6.

Gilau

acumulare

Somesul Mic

4.2

complexa

7.

Firiza - Strmtori

acumulare

Firiza

16.6

complexa

8.

Vrsolt

acumulare

Crasna

39.9

complexa

9.

3. Bazinul hidrografic Crisuri

acumulare
Dragan

Dragan

124

energie electrica

10.

Iad

33,8

energie electrica

O-M

Lesu

acumulare

Cigher

33,7

atenuare viituri

Crisul
Repede

63,3

atenuare viituri

11.

Taut

acumulare

12.

Tileagd

acumulare

13.

Bucura

glaciar

Rul Mare

0,487

14.

Ighis

acumulare

Ighis

13.4

alimentari cu apa

15.

Bezid

acumulare

Cusmed

31.0

atenuare viituri

16.

Teliuc (Cincis)

acumulare

Cerna

41.0

E-H

17.

Hateg

acumulare

Rul Mare

14.5

alimentari cuapa
apaapaaaaaaapaaaa
energie electrica

18.

Surduc

acumulare

Gladna

66.3

complexa

19.

Trei Ape

acumulare

Timis

6.3

complexa

M-E

20.

Gozna

acumulare

Brzava

12.0

complexa

M-E

21.

Secu

acumulare

Brzava

15.1

complexa

M-E

22.

23.

4. Bazinul hidrografic Mures

5. Bazinul hidrografic Bega-Timis

6. Bazinul hidrografic Nera-Cerna

24.
25
26.

Herculane

acumulare

Cerna

15.7

complexa

M-E

Valea lui Iovan

acumulare

Cerna

126.0

complexa

M-E

7. Bazinul hidrografic Jiu

1

Lacul Mic- Giormane

turism

Valea de Pesti

acumulare

Jiul de Vest

5.0

alimentari cu apa

UO

UO

Isalnita

acumulare

Jiu

1.4

alimentari cu apa

8. Bazinul hidrografic Olt

27.

Sfanta-Ana

Vulcanic

Tusnad

0.250

UO

28.

Balea

glaciar

Cartisoara

0.240

UO

29.

Arpas

acumulare

Olt

1.1

alimentari cu apa

30.

Frumoasa

acumulare

Frumoasa

10.6

alimentari cu apa

UO

31.

Sacele

32.

Cornet

acumulare

Trlung

18.3

acumulare

Valea Mare

0.7

alimentari cu apa

UO

alimentari cu apa

E-H

33.

Gura Rului

acumulare

Cibin

15.5

alimentari cu apa

O-M

34.
35.

Govora

acumulare

Babeni

acumulare

Olt

19.0

energie electrica

Olt

78.3

energie electrica

E-H

36.
37.
38.

10

Vidra

acumulare

Lotru

340.0

complexa

UO

11
12

Bradisor
Strejesti

acumulare
acumulare

Lotru
Olt

38.0
31.0

complexa
energie electrica

M
H

E
E

39.

13

Ipotesti

acumulare

Olt

5.2

energie electrica

UO

40.

Balta Comana

41.

Vidraru

natural de
lunca
acumulare

Neajlov

6.000

Arges

473.0

complexa

M-E

42.

43.

Zigoneni

acumulare

Arges

13.4

energie electrica

Vlcele

acumulare

Arges

44.0

energie electrica

44.

Budeasa

acumulare

Arges

55.0

complexa

45.
46.

Golesti

acumulare

Arges

86.0

complexa

Rusor

acumulare

Rul Trgului

68.0

energie electrica

UO

47.

Gradinari

acumulare

Ilfovat

12.4

complexa

48.

Facau

acumulare

Ilfovat

3.0

irigatii

49.

10

Pecineagu

acumulare

Dmbovita

69.0

energie electrica

UO

50.

11

Vacaresti

acumulare

Dmbovita

54.0

complexa

51.

12

Lacul Morii

acumulare

Dmbovita

19.6

atenuarea viiturilor

E-H

52.

13

Cernica

acumulare

Colentina

8.8

complexa

E-H

9. Bazinul hidrografic Arges

10. Bazinul hidrografic Ialomita

53.

Snagov

natural

Ialomita

17.2

agreement

54.

Caldarusani

natural

Ialomita

4.5

agreement

E-H

55.

Amara

natural

Ialomita

2.6

terapeutic

56.

Fundata

natural

Ialomita

10.0

terapeutic

57.

Pucioasa

acumulare

Ialomita

11.0

alimentari cu apa

58.

Paltinu

acumulare

Doftana

62.3

alimentari cu apa

UO

59.

Dridu

acumulare

Ialomita

60.0

complexa

60.

Maneciu

acumulare

Teleajen

58.0

complexa

UO

61.

Lala

Lala

0.039

UO

UO

62.

Lacul Rosu

natural

turistic

M-E

UO

63.

Rogojesti

acumulare

Siret

48.4

complexa

M-E

64.

Bucecea

acumulare

Siret

24.5

complexa

65.

Galbeni

acumulare

Siret

71.0

complexa

66.

Calimanesti

acumulare

Siret

44.3

energie electrica

67.

Dragomirna

acumulare

Dragomirna

17.0

alimentari cu apa

68.

Izvorul Muntelui

acumulare

Bistrita

1230.0

complexa

M-E

69.
70.
.
71.

Btca Doamnei

acumulare

Bistrita

10.0

energie electrica

M-E

10

Poiana Uzului

acumulare

Uz

90.0

alimentari cu apa

11

Tungujei

acumulare

Sacovat

25.0

complexa

UO

11. Bazinul hidrografic Siret

glaciar

72.

12

Puscasi

acumulare

Racova

20.7

complexa

UO

73.

13

Solesti

acumulare

Vasluiet

47.0

complexa

UO

74.

14

Rpa Albastra

acumulare

Simila

25.8

omplexa

UO

75.

15

Cuibul Vulturilor

acumulare

Tutova

54.6

complexa

UO

76.

16

Jirlau

natural

Valea Boului

5.6

piscicultura

M-E

77.

17

Amara

natural

Buzoel

3.6

pscicultura

78.

18

Balta Alba

natural

Boldul

5.1

terapeutica

79.

19

Siriu

acumulare

Buzau

158.0

complexa

M-E

80.

20

Cndesti

acumulare

Buzau

4.4

complexa

M-E

81.

Stnca Costesti

acumulare

Prut

1400.0

complexa

82.

Negreni

acumulare

Baseu

19.8

complexa

83.

Mileanca

acumulare

Podriga

9.5

complexa

84.

Catamaresti

acumulare

Sitna

14.0

piscicultura

85.

Halceni

acumulare

Miletin

49.5

alimentari cu apa

86.

Prcovaci

acumulare

Bahlui

5.5

alimentari cu apa

87.

Tansa

acumulare

Bahlui

33.0

complexa

88.

Razelm (Razim)

natural

Dunare

909.0

piscicultura

89.

Ciuperca

natural

Dunare

0.3

agrement

90.

Galatui

natural

Berza

8.5

piscicultura

91.

Sinoe

Dunare

211.0

piscicultura

E-H

92.

Bugeac

natural
tranzitoriu
natural

Dunare

41.1

piscicultura

93.

Oltina

natural

Dunare

60.0

piscicultura

94.

Portile de Fier I

acumulare

Dunare

2900.0

energie electrica

Portile de Fier II

acumulare

Dunare

1000.0

energie electrica

M-E

Frasinet

acumulare

Mostistea

180.0

complexa

E-H

Iezer

acumulare

Mostistea

280.0

complexa

E-H

57.0

piscicultura

piscicultura, irigati,
agrement agreiment
terapeutic

12. Bazinul hidrografic Prut

13. Bazinul hidrografic Dunare

95
96.
97.

10

14. Bazinul hidrografic Litoral

98.

Tasaul

natural

99.

Siutghiol

natural

88.7

100.

Techirghiol

natural

41.8

101.

Tatlageac

natural

14.0

piscicultura

E-H

102.

Mangalia

15.7

Therapeutic

103.

Nuntasi

natural
tranzitoriu
natural

9.3

104.

Corbul

natural

24.7

Therapeutic
piscicultura si irigatii

105.

Babadag

liman fluviatil

litoral

42,0

H
M-E

piscicultura si irigatii

SITUATIA CALITATII APELOR LACURILOR NATURALE IN ANUL 2007

Tabelul 4.4.2.2.
Calitatea apei (categoria)
Nr.
crt.
gen.

Nr.
crt.
b.h.

Lacul

Natura lacului

Volumul
total
(mil. m3)
6

Folosinta
principala

Nutrienti:
azot total si
fosfor total

Biologie

Bazinul Hidrografic Somes

1.

Buhaiescu

Glaciar

0.004

UO

2.

Stiucilor

Natural

3.

Bodi-Mogosa

Natural de
excavatie

0.39

turism

E-H

UO

UO

turism

Bazinul Hidrografic Mures

4.

Bucura

Glaciar

0.487

Bazinul Hidrografic Jiu

5.

Lacul MicVictoria
Giormane

Natural

Bazinul Hidrografic Olt

6

Sf Ana

Natural vulcanic

0,250

UO

Balea

Glaciar

0,240

UO

UO

Bazinul Hidrografic Arges

8

Balta Comana

Natural de lunca

6.000

Bazinul Hidrografic Ialomita

9

Snagov

Natural

17.2

agrement

10

Caldarusani

Natural

4.5

agrement

E-H

11

1.

Lala

Glaciar

turism

UO

UO

12
.

2.

Lacul Rosu

Natural de surpare

turism

M-E

UO

piscicultura

E-H

Bazinul Hidrografic Siret

Bazinul Hidrografic Dunare

13

Galatui

Natural

8.5

SITUATIA CALITATII APEI LACURILOR POLUATE CU NITRATI DIN SURSE

AGRICOLE IN ANUL 2007
Tabelul 4.4.2.3.

Nr.
crt.
gen.

Nr.
crt.
b.h.

Cursul de apa
pe care este Volumul
amplasat
total
lacul
(mil. m3)

Lacul
3

Folosinta principala
7

Calitatea apei
(categoria)
Nutrienti:
azot total
si fosfor
total
Biologie
8

Sursa de poluare

10

1. Bazinul hidrografic Siret

1.

Galbeni

acumulare

Siret

71,0

complexa

SC Agricola
International SA
Ferma lui Nicolae
Balcescu

2.

2.

Cuibul-Vulturilor

acumulare

Tutova

54,6

complexa

Surse difuze cu
nitrati

3.

3.

Tungujei

acumulare

Sacovat

25,0

complexa

UO

Surse difuze

4.

4.

Puscasi

acumulare

Racova

20,7

complexa

UO

Surse difuze

2. Bazinul hidrografic Prut

5.

Negreni

acumulare

Baseu

19,8

complexa

Surse difuze

6.

Parcovaci

acumulare

Bahlui

5,5

alimentari cu apa

Surse difuze

7.

Tansa

acumulare

Bahlui

33,0

complexa

Surse difuze si
piscicultura intensiva
Surse difuze
piscicultura intensiva

8.

Halceni

acumulare

Miletin

49,5

alimentari cu apa

3. Bazinul hidrografic Litoral

9.

Babadag

liman fluviatil

Litoral

42,0

piscicultura si irigatii

M-E

SC Pig Com Satu

Nou

10.

Nuntasi

laguna

Litoral

9,28

terapeutica

SC MARIA
TRADING SRL

11.

Mangalia

liman fluviomaritim

Litoral

15.7

terapeutic

Suin Prod Albesti si

Avicola Constanta

12.

Tasaul

liman fluviomaritim

Litoral

57.0

piscicultura

SC AGROIND Tour
Sibioara

13.

Corbul

fluvio-maritim

Litoral

24.7

piscicultura si irigatii

SC AGROIND Tour
Complex Corbu

INCADRAREA PRINCIPALELOR LACURI DIN ROMNIA

IN CATEGORII DE TROFICITATE, IN ANUL 2007, IN FUNCTIE DE VALORILE NUTRIENTILOR
Tabelul 4.4.2.4
Bazinul
hidrografic

Nr.total
de
lacuri
UO

Gradul de troficitate
M
M-E

O-M

E-H

Tisa

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Nr.

Nr.
1

%
100,0

Somes

28.57

42.85

14.29

14.29

Crisuri

25.0

50.0

25.0

Mures

20

40,0

40,0

Bega-Timis

75.0

25,0

Nera-Cerna

100

Jiu

33.3

66.7

Olt

13

7.69

7.69

38.46

23.07

15.39

7.69

Arges

13

15.39

7.69

30.77

15.39

30.77

Ialomita

33.33

50.00

16..67

Siret

18

5.56

11.11

38.89

27.78

16.66

Prut

28.57

71.43

Dunare

10

30.0

40.0

30.0

Litoral

14.29

14.29

14.29

57.13

TOTAL

100

4.00

2.00

17

17.00

14

14.00

30

30.00

11

11.00

22

22.00

INCADRAREA PRINCIPALELOR LACURI DIN ROMNIA IN CATEGORII DE TROFICITATE, IN ANUL 2007, IN FUNCTIE DE
VALORILE BIOMASEI FITOPLANCTONICE
Tabelul 4.4.2.5.
Bazinul
hidrografic

Nr.total
de
lacuri

UO

Gradul de troficitate
M
M-E

O-M

E-H

Tisa

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Nr.
1

%
100,0

Nr.
-

%
-

Nr.
-

%
-

Somes

42.85

28.57

14.29

14.29

Crisuri

25.0

50.0

25.0

Mures

80,0

20.0

Bega-Timis

25,00

75.0

Nera-Cerna

100,0

Jiu

33.3

33.3

33.4

Olt

13

38.46

15.39

30.76

15.39

Arges

13

15.38

46.15

23.08

15.39

Ialomita

33.33

16.67

16.67

33.33

Siret

18

38.89

27.78

27.78

5.55

Prut

85.71

14.29

Dunare

10

20.0

10.0

40.0

30.0

Litoral

14,29

28.57

57.14

TOTAL

100

24

24.00

25

25.00

15

15.00

4.00

16

16.00

1.00

15

15.00

INCADRAREA PRINCIPALELOR LACURI DIN ROMNIA IN CATEGORII DE CALITATE, CONFORM CHIMISMULUI APEI

Tabelul 4.4.2.6.

Bazinul
hidrografic

Nr.total
de
lacuri

Clasa de calitate

II

Nr.

Nr.

III
%

IV

Nr.

Nr.

Nr.

Tisa

100

Somes

71,4

14,4

14,4

Crisuri

50,0

50,0

Mures

40,0

60,0

Bega-Timis

25,0

Nera-Cerna

75.0
100

33.3

Jiu

66.7

Olt

13

10

76.92

23.08

Arges

13

46.15

15,39

30.77

7.69

Ialomita

50.00

16,67

33.333

Siret

18

10

55.56

33.33

11.11

Prut

28.57

14.29

57.14

Dunare

10

40.00

30.00

30.00

Litoral

57,14

42,86

TOTAL

100

45

45.00

27

27.00

13

13.00

11

11.00

4.00

4.4.3. Starea calitii fluviului Dunrea

Starea calitii apei fluviului Dunrea, n anul 2007, s-a apreciat pe baza
prelucrrii informaiilor furnizate n 30 seciuni de control, amplasate pe Dunre, ct
i pe braele Tulcea, Chilia, Sulina i Sf. Gheorghe.
Din punct de vedere al evolutiei calitatii n lungul rurilor, n raport cu
categoriile de calitate normate, rezultatele urmaririi calitatii apelor din bazin releva
urmatoarea situatie (figura 2.1.14.b): fata de lungimea totala investigata n 2007 de
1075 km, 280 de km (26 %) s-au ncadrat n clasa I, 787 km (73.2 %) s-au ncadrat
n clasa a II-a si 8 km (0.7%) s-au incadrat in clasa a III-a
In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor
prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei Dunarii a fost necorespunzatoare,
referitor la indicatorii Cu si Se in majoritatea sectiunilor unde au fost monitorizare
aceste substante . De asemenea si la indicatorii Cr, Pb si Cd s-au inregistrat
depasiri, dar in cazuri mai rare.
In anul 2007 analiza saprobiologica a fluviului Dunarea pe teritoriul
romanesc fost urmarita pe o lungime totala de 1075 km in 15 sectiuni de monitorig
pe fluviul Dunarea.
Analiza saprobiologica a fluviului Dunarea pe cei 1075 km monitorizati pe
teritoriul romanesc din care: 646 km monitorizati de Directia Apelor Jiu si 429 km de
Directia Apelor Dobrogea - Litoral in 15 de sectiuni de monitoring a evidentiat
urmatoarele aspecte: 922 km (85,77 %) s-au incadrat in clasa a II-a de calitate starea ecologica buna si 153 km (14,23 %) s-au incadrat in clasa a III-a de calitate starea ecologica moderata.
Din totalul de 1075 km al Fluviului Dunarea pe teritoriul romanesc 153 km
reprezinta zone critice, care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii
ecologice din care:
Clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata 153 km
Dunarea sectiunea, Chiciu Cernavoda 72 km;
Dunarea sectiunea, Giurgeni confl. Siret 81;