Sunteți pe pagina 1din 117

1 ORGANON

ORGANON
Unica i suprema datorie a unui medic este aceea de a reda sntatea oamenilor
bolnavi ~ sau, aa cum se spune, de a-i vindeca '
_______________________________________________________________________
1 Misiunea lui nu este,-ins, aceea de a construi- aa - numitele sisteme esand
speculaii i ipoteze lipsite de coninut in legtur cu natura intern esenial a
proceselor vitale i cu modul in care bolile se formeaz in interiorul invizibil al
organismului (sisteme cu care atat de muli medici i-au risipit, cu ambiie talentul i
timpul lor); de asemenea, misiunea lui nu este nici aceea de a incerca s ofere
nenumrate explicaii cu privire la fenomenele bolilor i cauza lor exact (care
intotdeauna va rmane ascuns), explicaii imbrcate in cuvinte neinteligibile i intr-un
mod de exprimare abstracte, care sun foarte savant i care ii impresioneaz pe
ignorani ~ in timp ce omenirea strig in zadar dup ajutor. De astfel de reverii savante
(care au fost denumite medicin teoretic i pentru care s-au instituit catedre speciale)
ne-am sturat i cred c este timpul ca toi aceea care se consider medici s inceteze a
mai inela omenirea suferind cu vorbria lor goal i s nceap odata s acioneze,
adic s ajute i s vindece cu adevrat.
@2
Idealul cel mai inalt al terapiei este refacerea rapid, bland i permanent a
sntii sau, altfel spus, indeprtarea i anihilarea in intregime a bolii pe calea cea mai
scurt, mai sigur, i mai puin duntoare, conform unor principii uor de ineles.
Dac medicul inelege corect ce anume trebuie vindecat in cazul unei boli, adic
in fiecare caz de boal in parte (cunoaterea bolilor), dac inelege corect ce anume
este curativ intr-un medicament, de fapt ce este curativ in fiecare medicament luat
separat (cunoaterea puterilor medicinale), i dac tie cum s adapteze conform unor
principii bine definite, ce anume este curativ la un medicament cu acel ceva pe care el
1-a descoperit a fi patologie in cazul unui pacient astfel incat s aib loc vindecarea ~ el
va trebui s adapteze toate acestea atat in ceea ce privete alegerea cea mai potrivit a
unui medicament pentru cazul din faa sa (alegerea remediului, a medicamentului
potrivit), cat i in ce privete modul de preparare i cantitatea exact a acestuia (doza
potrivit) i perioada potrivit pentru repetarea dozei: ~ in sfarit, dac el cunoate
obstacolele ce stau in calea vindecrii i tie cum s le indeprteze astfel incat
vindecarea s fie permanent, atunci el tie cu adevrat cum s vindece temeinic i
raional i este un adevrat practician al artei de a vindeca..
ORGANON
Astfel, medicul este tui aprtor al sntii dac cunoate lucrurile care o
perturb, i care produc boala i dac tie cum s le indeprteze de oamenii sntoi.
De un mare ajutor pentru medic in procesul vindecrii este cunoaterea exact a

particularitilor cauzei excitante a unei boli acute precum i cunoaterea celor mai
semnificative etape din evoluia unei boli cronice; pentru a-i permite s descopere
cauza fundamental a bolii, care se datoreaz, de obicei, unei miasme cronice. in
aceste investigaii trebuie luate in considerare: constituia fizic a pacientului (in special
in afeciunile cronice), trsturiic lui morale i intelectuale, ocupaia, modul de via i
obiceiurile sale, poziia social, relaiile de familie; varsta, viaa sexual, etc.
Observatorul fr prejudeci ~ pe deplin contient de inutilitatea speculaiilor
transcendentale ce nu primesc nici o confirmare din partea experienei ~ indiferent de
cat de mare este capacitatea lui de inelegere nu va vedea in cazul fiecrei boli decat
schimbrile aprute in sntatea trupului i a mintii ( fenomene morbide, accidente,
simptome) care pot fi perceputc prin intermediul simurilor, deci, numai deviaiile de la
starea de sntate anterioar a individului acum bolnav pe care le simte chiar pacientul
i care sunt remarcate de cei din jurul lui i observate de ctre medic. Toate aceste
semne perceptibile reprezint boala in ansamblul ei; impreun ele formand adevratul
i unicul portret al bolii.2
2. De aceea, nu tiu, cum a fost posibil pentru medicii de la parul bolnavului s-i.
permit a presupune c, fr cea mai atent observaie a simptomelor i fr s se
ghideze dup acestea in efectuarea tratamentului, ar putea s caute i s gseasc numai
in interiorul ascuns i necunoscut ceea ce trebuie vindecat la boala respectiv,
pretinzand, arogani i ridicoli, c ar fi capabili fr s dea prea mult atenie
simptomelor, s descopere schimbarea care a survenit in interiorul invizibil al
organismului i s o indrepte prin intermediul unor medicamente (necunoscute!) i mai
mult decat atat, s considere un asemenea procedeu ca fiind unicul tratament raional i
radical.
Arunci, pentru medic, tot ceea ce poate fi cunoscut prin simuri, prin fenomenele
pe care acestea le afieaz nu reprezint chiar boala insi de vreme ce el nu poate
vedea fiina spiritual care produce boala - fora vital ? De altfel nici nu este necesar
s o vad ci doar s ia cunotin de aciunile sale morbide pentru a putea, mai apoi, s
vindece boala.

Ce altceva caut vechea coal de medicin in interiorul ascuns al


organismului ca o prima causa morbi
de vreme ce resping ca obiect de tratament i
dispreuiesc reprezentarea sensibil i clar a bolii, simptomele care ni se adreseaz atat
de limpede? Ce altceva doresc ei s vindece la boli dac nu chiar aceste simptome ?
ins, aa cum in cazul unei boli de la care nu trebuie indeprtat 3 nici o cauz

excitatoare sau menintoare evident (causa occasionalis), nu putem sesiza nimic


altceva decat simptomele patologice, va trebui (avand in vedere posibilitatea existenei
unei miasme i acordand atenia cuvenit circumstanelor auxiliare @ 5) s ne orientm
doar dup aceste simptome care vor cere i vor indica prin ele insele remediul potrivit
pentru vindecarea bolii respective - in plus, totalitatea acestor simptome, acest tablou
aparent al esenei interne a bolii, adic fora vital perturbat, trebuie s fie
principalul sau singurul mijloc, prin care boala poate anuna de ce remedii are nevoie i
care poate determina alegerea celui mai indicat dintre acestea ~ intr-un cuvant,
totalitatea4 simptomelor trebuie s fie, intr-adevr, principalul i singurul lucru pe care
medicul trebuie s-1 ia in considerare in fiecare caz al unei boli i pe care trebuie s-1
ndeprteze prin mijloacele specifice artei sale astfel incat boala s fie vindecat i
transformat in sntate;
3.
Este de prisos s mai spunem c orice medic inteligent va indeprta aceste
simptome, acolo unde ele exist; de obicei indispoziia va ceda instantaneu. El va
indeprta florile puternic mirositoare dintr-o camer, flori care au tendina de a cauza
sincope i suferine de natur isteric, va extrage din conice corpul strin care produce
inflamarea ochiului; va slbi bandajul prea strans de pe un membru rnit care amenin
s produc cangren i va aplica un altul mai potrivit, va descoperi i va lega artera
rnit care poate provoca leinul; va incerca s elimine prin vrstur fructele de
Belladonna care au fost inghiite; va extrage substanele strine care au ptruns prin
orificiile corpului (nas, gat, urechi, uretr, rect, vagin); va zdrobi calculii vezicali; va
deschide anusul neperforat al nou-nscutului etc.
'4' in toate timpurile, medicii de coal veche, netiind cum s ofere alinare au
incercat s combat i, dac este posibil, s suprime cu ajutorai rnedicamentelor, pe ici
pe colo, doar un singur simptom din mulimea acestora in cazul unei boli ~ ceea ce
reprezint un procedeu unilateral care sub numele de tratament simptomatic s-a soldat
doar cu dispreul universal, deoarece prin el nu numai c nu s-a catigat nimic, dar
prin folosirea lui s-a produs in schimb, mult durere. Un singur simptom nu reprezint
pentru intreaga boal mai mult decat inseamn un singur picior pentru om. Acest
procedeu este cu atat mai condamnabil cu cat astfel doar un singur simptom este tratat
printr-un remediu antagonic (numai intr-o manier enantiopatic i paliativ) datorit
cruia, dup o uoar ameliorare, simptomul se agraveaz din ce in ce mai mult.
Este de neconceput i imposibil de demonstrat prin experimente c, dup
indeprtarea tuturor acestor simptome ale bolii i a intregii colecii de fenomene
perceptibile, ar mai putea rmane altceva in afara strii de sntate sau c modificarea
patologic din interior ar fi putut rmane neeradicat.
5 Cand un pacient a fost vindecat de boala sa de ctre un medic autentic, intr-o
4 ORGANON

asemenea manier c nu a mm rmas nici o urm a bolii, nici un simptom morbid i


toate semnele sntii s-au intors definitiv, cum este atunci posibil ca, fr s insulte
bunul sim, cineva s afirme c intr-un asemenea individ s-ar mai afla intreaga boal
trupeasc, ascuns inc in interiorul organismului? i totui conductorul vechii coli
de medicin, Hufeland, susine acest lucru cu urmtoarele cuvinte: "Homeopatia poate
inltura simptomele dar boala rmane." (Homeopathie,?. 27, 1,19). El susine aceast
teorie pe de o parte datorit rezistenei sale ia progresul fcut de homeopai in
beneficiul omenirii, iar, pe de alt parte, pentru c inc se mai aga de noiuni complet
materiale in ceea ce privete o boal, pe care nu este capabil s o priveasc ca pe o stare
a organismului care este schimbat, in mod dinamic, de ctre fora vital perturbat
morbid, ca pe o stare a sntii, el privete boala ca pe ceva material care, dup ce
vindecarea o avut loc, mai rmane inc pandind intr-un col in interiorul corpului
pentru ca, dup cateva zile de sntate perfect, s izbucneasc din nou dup voia ci!
Cat de teribil continu s fie orbirea vechii patologii! De aceea nici nu este de mirare c
a reuit s produc un sistem de terapii care nu se ocup decat cu uciderea bietului
pacient.
9
In starea de sntate a omului fora vital spiritual, dinamismul care anim
corpul material (organismul) domnete intr-o suveranitate deplin i menine toate
prile organismului intr-o stare de funcionare vital admirabil i armonioas atat in
ceea ce privete simurile cat i funciile acestuia astfel incat spiritul raional ce
slluiete in organism poale folosi liber acest instrument viu i sntos pentru a atinge
inaltele idealuri ele existenei umane.
@10
In absena forei vitale organismul material nu este capabil s simt, s
funcioneze sau s se autoprotejeze. Numai datorit acestei fiine imateriale (principiul
vital) care animeaz organismul material, atat in starea de sntate cat i in cea de boal,
poate el s-i menin funciile vitale.
6,
E mort i acum este supus doar puterii vieii fizice exterioare; se descompune
i se transform din nou in constituenii si chimici
Cand o persoan se imbolnvete primul lucru care este perturbai de influena
dinamic/activ {Materia peccans) a unui agent morbid ostil vieii este tocmai aceast
for vital spiritual, prezent pretutindeni in organism. Numai acest principiu vital
5 ORGANON
este deranjat intr-o asemenea msur incat poate provoca organismului acele senzaii
neplcute i procese neregulate pe care le numim boli Fora vital, fiind invizibil i
fcandu-se cunoscut doar prin efectele sale asupra organismului, ii poate exprima
perturbarea patologic numai prin manifestrile bolii asupra simurilor i a funciilor

acelor pri ale organismului ce pot fi perceptibile unui observator i unui medic adic
prin simptomele bolii aceasta fiind singura cale de a se putea face cunoscute.7
7" Ce este influena dinamic, puterea dinamic? Planeta noastr, in virtutea unei
energii ascunse, invizibile, tace ca lumea s se invart in jurul ei timp de 28 de zile i
cateva ore iar luna, la randul ei, produce in mrile nordice, la intervale regulate (cu
unele variaii ce apar cand este lun plin i lun nou) o alternan de flux i reflux.
Acestea nu au loc prin ageni materiali i nici prin dispozitive mecanice, aa cum sunt
acestea folosite in cazul activitilor umane; i astfel vedem numeroase alte evenimente
ce ne privesc ca fiind rezultatele aciunii unei substane asupra altei substane fr a fi
capabili s recunoatem legtura sensibil. intre cauz fi efect Numai o persoan
cultivat, antrenat prin comparaii i deducii, ii poate forma un fel de idee intuitiv
referitoare la aceste fenomene care s-1 situeze dincolo de influenele materiale sau
mecanice. Aceast persoan le va numi pe acestea ~ efecte dinamice, virtuale, adic le
va considera rezultatul unei energii i aciuni absolute, specifice i pure a unei substane
asupra altei substane.
De exemplu, efectul dinamic al influenelor nocive asupra omului sntos, ca i
energia dinamic a medicamentelor asupra principiilor vieii in refacerea sntii nu
inseamn nimic altceva decat o infecie i in nici un caz ceva material sau mecanic. La
fel cum energia unui magnet care atrage o bucat de oel sau de fier nu este material
sau mecanic. Se poate vedea cum bucata de fier este atras de un pol al magnetului dar
felul n care se produce acest fenomen nu se vede. Aceast energie invizibil a
magnetului nu are nevoie de mijloace auxiliare mecanice (ms&eriaie), carlige sau
parghii, pentru a atrage fierul. Magnetul se atrage pe sine i aceasta acioneaz asupra
bucii de fier sau asupra unui ac de oel printr-o energie inerent, pur conceptual,
invizibil, imaterial, adic dinamic, i comunic acului de oel energia magnetic la
fel de invizibil (dinamic). Acul de oel devine el insui magnetic, chiar i la o distan
la care magnetul nu-1 mai stinge, i magnetizeaz alte ace de oel cu aceeai proprietate
magnetic (dinamic) cu care a fost inzestrat anterior de ctre magnet, la fel cum un
copil bolnav de variol sau pojar ii transmite unui copil sntos din. apropiere intr-o
manier invizibil (in mod dinamic) variola sau pojarul, adic il contamineaz de la
distan fr ca ceva material de la copilul bolnav s se duc sau s se post duce ctre
copilul sntos. O influena pur, specific, conceptual transmite copilului din
apropiere variola sau pojarul in acelai fel in care magnetul comunic acului din
apropiere proprietatea magnetic.
in acelai fel trebuie judecai efectul medicamentelor asupra omului viu.
Substanele, care sunt folosite ca medicamente, sunt medicamente numai atata timp cat
ele posed, fiecare in parte, propria energie specific de a altera starea de sntate a
omului printr-o influen conceptual, dinamic, prin fibre senzoriale vii asupra
principiului conceptual al vieii. Proprietatea medicinal a acestor substane

materiale pe care noi le numim, medicamente este legat doar de energia lor de a produce
schimbri in. starea de sntate a vieii animale. Influena lor (dinamic) conceptual de
a schimba medicinal sntatea depinde numai de acest principiu conceptual al vieii.
Aa cum apropierea unui pol magnetic poate induce doar energie magnetic oelului
(printr-un fel de infestare) dar nu poate induce alte proprieti (de ex. mai mult
duritate, ductilitate etc.), la fel orice substan medicinal special schimb printr-un fel
de infecie, acea stare de sntate a omului intr-o manier specific care ii aparine
numai ei i nu intr-o manier specific altui medicament, aa cum, in mod sigur
apropierea unui copil bolnav de variol va transmite unui copil bolnav manei variol i
nu pojar. Aceste medicamente acioneaz asupra strii noastre du sntate in intregime
fr a transmite pri materiale ale substanelor medicinale ci intr-un mod dinamic, ca
printr-o infecie, O energie mult mai tmduitoare poate fi gsit in cazul celei moi mici
doze a celor mai dinamizate remedii, in care se poate gsi, conform calculelor numai
atat de puin substan material cat se poate imagina si concepe de cea mai aritmetic
minte decat in dozele mari ale substanelor din acelai medicament. Cea mai mic doz
poate conine aproape in intregime cea mai pur energie medicinal conceptual,
dezvoltat liber i poate produce in mod pur dinamic efecte de o asemenea anvergur,
efecte ce nu vor putea fi atinse niciodat de substana medicinal in stare neprelucrat
administrat in doze mari.
Energia medical nu se gsete in atomii componeni ei acestor remedii puternic
dinamizate i nici in suprafaa lor fizic sau matematic (prin care energiile mai
puternice ale acestor remedii dinamizate sunt interpretate, dar in zadar devreme ce sunt
inc indeajuns de materiale). Mai degrab, in granulele impregnata sau in soluia lor se
afl acea for medicinal, specific, eliberat, dezvluit, coninut de substana
medicinal care acioneaz in mod dinamic prin contactul cu fibra animal vie asupra
intregului organism (fr a-i transmite acestuia nimic material care s nu fie mult
atenuat) i care acioneaz cu atat mai puternic, mai liber i mai imaterial cu cat energia
a fost obinut prin dinamizare.
. Arunci in epoca noastr.care este ludat pentru abundena ei der ganditori este
absolut imposibil s considerm energia dinamic fiind ca ceva netrupesc, de vreme ce
vedem zi de zi fenomene ce nu pot fi explicate in nici un alt fel? Dac privim ceva
greos i ne vine s vrsm, aceasta se datoreaz cumva vreunui vomitiv care ne-a intrat
in stomac i ne-a obligat la aceast micare antiperistaltic ? Nu a fost oare doar efectul
dinamic al aspectului ingreotor acionand asupra imaginaiei? i dac cineva ridic
un bra, se intampl aceasta datorit vreunui instrument material vizibil, o parghie s
zicem? Nu este doar energia dinamic conceptual a voinei acelei persoane care ridic
braul?
Doar fora vital afectat patologic este cea care produce bolile 8 astfel incat
fenomenele morbide perceptibile simurilor noastre exprim, in acelai timp, intreaga

perturbare morbid a dinamismului intern; altfel spus, ele dezvluie boala in intreaga ei
manifestare; de asemenea dispariia, sub tratament, a tuturor fenomenelor i
schimbrilor morbide,- care difer* de operaiile vitale in stare de sntate implic
neaprat refacerea integritii forei vitale, adic insntoirea intregului organism.
8- Cum aceast fora vital face ca organismul s afieze fenomenele morbide,
adic cum produce ea boala, ei bine acest fapt nu are nici o utilitate practic pentru
medic i va rmane intotdeauna un secret pentru el; Stpanul vieii i-a relevat
simurilor lui numai ceea ce este necesar s tie despre boal i ceea ce trebuie s
cunoasc pentru a putea vindeca acea boal.
De aceea, boala (excluzand cazurile chirurgicale) aa cum este ea considerat de
alopai ca fiind un lucru separat de organism i de fora vital care il insufleete,
ascuns in interior ~ este o absurditate ce a putut fi imaginat doar de minile ce poart
pecetea materialismului. Aceast absurditate a transformat de-a lungul a mii de ani,
sistemul medicinii dominante intr-o art a rului incapabil de a vindeca.
@4
Nu exist nici o boal vindecabil, nici o alterare morbid vindecabil care s nu
se iac cunoscut medicului cu adevrat interesat prin intermediul semnelor morbide i
al simptomelor ~ acest lucru fiind in deplin conformitate cu buntatea infinit a
atoatetiutorului Ocrotitor al vieii umane.
@15
Afeciunea forei vitale (perturbate patologie) ce insufleete corpul in interiorul
vizibil oi acestuia i totalitatea simptomelor perceptibile produs de aceast afeciune in
organism, care reprezint boala existent constituie un intreg: ele surit unul i acelai
lucru. Organismul este, intr-adevr, instrumentul material al vieii dar el este de
neconceput, fr insufleirea imprtit lui de ctre fora vital dttoare de via,
instinctiv, reglatoare aa cum nici fora vital nu este de conceput in absena
organismului. De aceea, cele dou, luate impreun formeaz un intreg dei gandirea
noastr pentru a uura inelegerea separ acest intreg in dou concepte distincte.
@16
Agenii externi malefici care duneaz organismului sntos i perturb ritmul
armonios al vieii pot stinge i afecta fora vital numai intr-uri mod dinamic, spiritual
(spirit-like). La fel, toate aceste perturbri patologice (bolile) nu pot fi vindecate de
ctre medic altfel decat acionand asupra forei vitale cu medicamente care au puteri
(virtual dinamice9) spirituale, perceptibile sensibilitaii nervoase prezente pretutindeni in
organism. Deci, numai printr-o aciune dinamic asupra forei vitale, remediile pot
restabili sntatea i armonia vieii dup ce schimbrile din sntatea pacientului,
perceptibile simurilor noastre, adic (totalitatea simptomelor) au dezvluit boala
suficient de mult unui medic cu adevrat interesat, dandu-i astfel posibilitatea de a o
vindeca

9l Cele mai grave boli se pot produce prin perturbarea forei vitale, prin
intermediul imaginaiei i vindecate cu aceleai mijloace.
Cum in cazul vindecrii realizate prin indeprtarea totalitii semnelor
perceptibile i a simptomelor bolii are loc in acelai timp i indeprtarea10 schimbrii
interne a principiului vital creia i se datoreaz boala ~ in consecin dispariia acesteia
in intregime - rezult c medicul trebuie doar s indeprteze toate simptomele pentru
ca, in acelai timp, s anihileze schimbarea intern, adic perturbarea patologic a forei
vitale sau mai exact spus, boala nsi.n Anihilarea bolii, refacerea sntii, acestea
sunt singurele i cele mai inalte eluri alc unui medic cais ii cunoate adevrata menire
i pentru care ajutorul acordat celor bolnavi nu const numai in vorbrie goal.
Un vis avertisment, o fantezie superstiioas sau o prezicere solemna c
moartea va aprea intr-o anumit zi, la o anumit or au produs adeseori toate semnele
aparitiei i dezvoltrii unei, boli, a morii care se apropie sau chiar a morii la acea or
anunata, lucru ce nu s-ar fi putut intampla fr producerea simultan a schimbm
interioare (corespunzand strii observate in exterior); i in asemenea cazuri toate
semnele morbide care indicau apropierea morii au fost adesea risipite printr-o cauz
identic, printr-o inelciune abil sau prin puterea de a crede contrariul i astfel
sntatea s-a refcut brusc, lucru ce nu s-ar fi putut intampla fr indeprtarea, prin
aceste remedii morale, a schimbrilor morbide interne i externe care ameninau cu
moartea.
11 Doar in acest fel a putut Dumnezeu, Aprtorul omenirii s dezvluie
inelepciunea i buntatea Sa in legtur cu vindecarea bolilor la care este predispus
omul, artandu-i medicului ce trebuie s indeprteze din aceste boli pentru a le anihila
i pentru a restabili sntatea Dai ce am fi putut crede despre inelepciunea i buntatea
Sa dac ar fi aruncat intr-o obscuritate misterioas ceea ce trebuie vindecat in boli
(dup cum afirm coala dominant de medicin, care pretinde c posed calitatea
supranatural de a cunoate natura interioara a lucrurilor), i daca Ei ar fi inchis acel ceva
in
interiorul ascuns fcand astfel imposibil omului cunoaterea corect a bolii i deci
fcand imposibil vindecarea?
@22
Cum, in afar de indeprtarea totalitii simptomelor i a semnelor unor boli, nu
se poate face nimic altceva, la fel medicamentele nu vor arta prin nimic c sunt
curative decat prin tendina lor de a produce simptome morbidc unor persoane
sntoase i de a le indeprta pe acestea in cazul persoanelor bolnave; rezult, pe de o
parte, c substanele devin remedii i sunt capabile de a anihila o boal numai atunci
cand produc anumite efecte i simptome, adic atunci cand produc o anumit stare
morbid artificial care este capabil s elimine i s distrug simptomele deja existente,
adic boala natural pe care dorini s o tratm. Pe de alt parte, pentru ca totalitatea

simptomelor s fie vindecate trebuie cutat acel medicament (In funcie de experiena ce
dovedete dac simptomele de boal sunt indeprtate i transformate in sntate in
modul cel mai rapid, sigur i permanent de simptome medicinale similare sau opuse )
care a dovedit a avea cea mai mare tendin de a produce simptome similare sau opuse.
12Cellalt mod posibil de a folosi medicamentele pentru tratarea bolilor, in afara
acestor dou, este metoda alopatic, in cate sunt administrate medicamente, a cror
simptome nu au nici o relaie patologic direct cu boala, nici asemntoare i nici
opuse ci simt eterogene de simptomele bolii. Acest procedeu joac, dup cum am mai
artat, un rol criminal, iresponsabil in viaa pacientului prin aceste medicamente
violente, periculoase a cror aciune este necunoscut i care sunt alese dup simple
presupuneri i administrate in doze mari i dese. La fel, prin operaii dureroase fcute
cu intenia de a indrepta boala ctre alte regiuni i care epuizeaz fora vital a
pacientului, prin vrsturi, purgaii, transpiraii, salivare, dar mai ales prin risipirea
sangelui ce este de neinlocuit asa cum se fac ele de ctre practica obinuit
atotstpanitoare, folosit orbete i neindurtor, de obicei sub pretextul c medicul ar
trebui s imite i s urmeze natura bolnav in eforturile sale de a se autoajuta, fr s se
gandeasc cat de iraional este acest fapt, de a imita i urma aceste eforturi atat de
imperfecte i de nepotrivite ale forei vitale neinteligente, instinctive ce este implantat
in organismul nostru, de vreme ce cat aceasta este sntoas continu viaa,
dezvoltand-o armonios dar nu poate s-i vindece singur boala Cci dac ar fi. avut o
asemenea capacitate (de a se vindeca pe sine) nu ar fi permis niciodat organismului s
se imbolnveasc. Cand este imbolnvit de ageni nocivi principiul nostru vital nu
poate face nimic altceva decat s-i exprime depresia cauzat de perturbarea regularitii
vieii sale, depresie exprimat prin simptome, prin mijloace prin care el cere ajutorul
unui medic inteligent. Dac acest ajutor nu sosete, principiul vital se strduiesc s
se salveze, amplificand boala, in special prin evacuri violente, indiferent de
consecine, adesea cu cele mai mari sacrificii sau chiar cu preul vieii.
in scopul vindecrii energia vital atacat morbid are o capacitate prea mic de a
imita de vreme ce toate schimbrile i simptomele produse de ea in organism reprezint
insi boala. Care medic inteligent ar dori s o imite cu intenia de a vindeca fr s-i
sacrifice astfel pacientul?
11 ORGANON
Doar experimentul pur i cercetrile minuioase nu pot convinge c simptomele
persistente ale bolii sunt departe de a fi inlturate i eliminate de simptomele opuse ale
medicamentelor (ca in metodele antipatice, enantiopatice sau paliative) i c,
dimpotriv, ele revin dup o scurt i aparent ameliorare, cu o intensitate crescut i o
agravare evident. (@ 58-62, 69).
De aceea doar metoda homeopatic de administrare a remediilor promite s fie
de ajutor. Prin aceast metod cutm un medicament care, printre alte medicamente

(ale cror efecte patogene sunt cunoscute datorit testrii lor pe indivizi sntoi), axe
puterea i tendina de a produce o stare morbid artificial cat mai apropiat de aceea a
cazului bolii neurale in cauz.
Numai experimentul pur ~ singurul ghid infailibil in arta vindecrii ~ ne inva
c, de fapt, doar acel medicament caro prin aciunea sa asupra corpului omenesc
sntos i-a demonstrat capacitatea de a produce cel mai marc numr de simptome
asemntoare cu cele observabile in cazul bolii aflat in tratament, deci doar acel
medicament - administrat in doze mici, corect potenate ~ va indeprta cu adevrat,
rapid, radical i definitiv totalitatea simptomelor strii morbide (@ 6-16), adic va
vindeca boala existent- La fel, numai experimentul pur ne inva c toate
medicamentele, far excepie, vindec acele boli ale cror simptome se aseamn cei
mai mult cu ale lor, nelasand niciuna din acestea nevindecat.
Nu m refer aici la acel gen de experien cu care medicul, obinuit al vechii
coli se laud, dup ce au lucrat ani de zile cu o mulime de prescripii complexe in
cazul unui numr de boli pe care nu le-au investigat niciodat cu atenie, dar pe care
credincioii principiilor colii lor le-au considerat ca fiind deja descrise in lucrrile de
patologie sistematic i au visat c ar putea descoperi in ele vreo materie morbific
imaginar sau crora (bolilor) le-au atribuit alte cateva anormaliti interne imaginare.
Aceti, practicieni au vzut intotdeauna ceva in ele, dar n-au tiut ce reprezint acel
ceva pe care l-au vzut i au obinut rezultate, de la forele complexe care acionau
asupra unui obiect necunoscut pe care nici o fiin uman ci numai Dumnezeu le-ar fi
putut descoperi - rezultate de la care nu se poate inva nimic i din care nu se poate
catiga nici un fel.de experien, 50 de ani de astfel de experiene sunt la fel cu 50 de
ani de privit la infinit intr-un caleidoscop umplut cu obiecte colorate, necunoscute; mii
de figuri care se schimb continuu despre care nu se tie nimic.
Aceast afirmaie se sprijin pe urmtoarea lege neural homeopatic care a fost
uneori vag acceptata dar care nu a fost niciodat pan acum pe deplin recunoscut
i careia i se datoreaz fiecare vindecare real ce a avut loc vreodat:
n organismul viu o afeciune dinamic mai slab este intotdeauna eliminat de
una trial puternic,dac aceasta din urm ( dei diferit prin natura sa) este totui
foarte asemanatoare in modul de manifestare.
14 Astfel sunt vindecate atat afeciunile fizice cat i cele morale. Cum se face c
la apariia zorilor strlucitorul Jupiter dispare din privirea observatorului? Printr-o
putere similar foarte marc care acioneaz asupra nervului su optic - strlucirea zilei
care se apropie! in situaia unor mirosuri fetide, cum se linitesc do obicei nervii
olfactivi afectai do acestea? Printr-o inhalare care afecteaz simul- mirosului intr-o
manier asemntoare dar mai puternic; Nici muzica nici vreo prjitur dulce care
acioneaz asupra altor simuri nu pot vindeca acest dezgust olfactiv. Cum inbu
soldatul cu iretenie strigtele demne de mil ale celui care mrluiete spre campul de

10

lupt ca s nu fie auzite de privitorii plini de compasiune? Prin sunetele ascuite ale
cimpoiului, insoite de rpiala tobelor! Dar bubuitul indeprtat al torurilor dumanului
care umplu armat-a sa de team! Prin bubuitul puternic al tobelor celor mari!.Pentru c
nici pentru unul, nici pentru celalalt nu ar fi de ajuns nici imprirea unor uniforme
strlucitoare i nici apostrofarea regimentului. - in acelai fel suprarea i durerea vor
fi infruntate de minte prin imaginarea unor alte motive mai mari de durere care sa
intampl altuia indiferent dac aceasta este sau nu pur ficiune. Consecinele nocive
ale unei bucurii prea mari vor fi indeprtate prin butul unei cafele care produce o stare
a minii excesiv da voioas. Naiuni ca cea a Germaniei care de secole ce scufund
treptat din ce in ce mai mult intr-o apatie lipsit de suflu i intr-un feudalism degradant
trebuie mai intai s fie scufundat i mai adanc in praf, de ctre ocupanii din vest pan
cand situaia ei va deveni intolerabil; prerea lor proast despre ci inii va fi
astfel depit i indeprtata; ei vor reinvia in demnitatea lor de brbai i apoi, pentru
prima oar ii vor ridica capetele ca germani.
@27
De aceea, puterea tmduitoare a medicamentelor se bazeaz pe simptomele lor,
asemntoare celor ale bolii dar mai puternice decat acestea (@ 12-26), astfel incat
fiecare caz de boal luat separat va fi anihilat i eliminat pentru totdeauna, in cel mai
sigur rapid i radical mod cu putin, numai printr-un medicament capabil s produc
(in sistemul uman), intr-o manier cat mai asemntoare i complet, totalitatea
simptomelor acestei boli, care in acelai timp vor fi mai puternice decat boala.
intrucat aceast lege natural a vindecrii a fost confirmat de orice experiment i
orice observaie real din lume, ea este o realitate ce nu poate fi negat; explicaia
tiinific legat de felul in care ea are loc conteaz mai puin; de aceea nu voi acorda o
importan prea mare incercrilor al cror scop a fost obinerea unei astfel de explicaii
Dar urmtorul punct de vedere pare a fi cel mai apropiat de adevr intrucat se bazeaz
pe o experien indelungat.
@29
Cum fiecare boal (caro nu este exclusiv de natur chirurgical) const numai
intr-o schimbare dinamic, morbid, deosebit a energici noastre vitale (a principiului
vieii) manifestat la nivelul simurilor i a micrii, la fel, in fiecare tratament
homeopatic, acest principiu vital schimbat de boala natural, este confiscat prin
administrarea unei fore medicinale selectate in conformitate cu asemnarea
simptomelor, de o manifestare a unei boli artificiale- asemntoare ceva mai puternic.
Aceast manifestare a bolii artificiale i consum repede fora eliberandu-1 pe pacient
de boal, vindecandu-l Dinamismul (dynsmis-ul) astfel eliberai poate acum s
continue viaa, in stare de sntate, Acest proces do cea moi inalt probabilitate se
bazeaz pe urmtoarele afirmaii.
@ 30

11

Corpul uman pare a fi mult mai puternic afectat in sntatea sa de ctre


medicamente (in parte, pentru c noi putem controla dozajul lor) decat de stimuli
morbizi naturali ~ cci bolile naturale sunt vindecare i depite tot. numai datorit unor
medicamente adecvate.15
i5 Durata scurt a aciunii forelor morbide artificiale, pe care noi le numim
medicamente, face posibil ca'dei acestea sunt mai puternice decat bolile naturale, s
poal fi mult mm uor depite de ctre fora vital comparativ cu felul in care ar
putea-o face bolile naturale mai slabe, care numai datorit duratei de aciune de obicei
mai lungi, uneori timp de o via (psora, sifilis, sicoza), nu vor putea fi niciodat
indeprtate i distruse doar de fora vital, pan cand medicul nu va afecta fora vital
intr~o manier mai puternic printr-un agent care produce o boal foarte asemntoare
dar mai puternic, adic un medicament homeopatic. Vindecarea bolilor care dureaz
de muli ani (@ 46) prin apariia variolei i a pojarului (a cror evoluie este de numai
cateva sptmani) sunt procese cu un caracter asemntor.
@31
Forele ostile, in parte psihice, in parte fizice, pe care le intalnim de-a lungul
existentei noastre pmanteti i care sunt denumite ageni ai bolilor nu au puterea de a
perturba sntatea omului in mod necondiionat.16; noi ne imbolnvim din cauza lor
numai aunci cand organismul nostru este suficient de disponibil la atacul acestor ageni ai
bolii astfel incat simurile i functiile organismului s fie schimbate i perturbate fa de
normal; deci, aceti ageni ai bolilor nu imbolnvesc pe oricine i nici nu produc
16
Cand numesc o boal drept o perturbare a strii de sntate a omului nu
intenionez catui de puin s dau prin asta o explicaie hiperfizic a naturii interioare si
bolilor in general sau a oricrui caz de boal in. particular. Prin aceasta expresie doresc
s-sublimez c bolile nu sunt i nu pai fi nite schimbri mecanice sau chimice alo
substanei materiale a corpului, i nu depind ele o substan material morbid ci c ele
sunt intotdeauna perturbari dinamice spirituale (conceptuale) ale vieii.
@,32
Dar acest lucru este total diferit in cazul agenilor patogeni artificiali pe care noi ii
numim medicamente. Orice medicament adevrat acioneaz ntotdeauna, in orice
circumstan, asupra oricrei fiine umane vii si provoac in acestea simptomele sale
specifice (perceptibile in mod clar, dac doza a fost suficient de mare) astfel incat orice
organism uman viu poate fi afectat i, cum s-ar zice, inoculat cu o boal
1 medicamentoas in orice moment i necondiionat. Acest lucru ins, aa cum am artat
mai sus, nu se intampl in cazul bolilor naturale.
Legat de acest fapt s-a demonstrat, m mod indubitabil prin toate experimentele
posibile, c organismul uman. viu ore o mai mare disponibilitate de a fi influenat de
puterile medicinale decat de agenii bolii i de miasmele infecioase sau, cu alic cuvinte

12

s-a demonstrat c agenii bolii posed o for de perturbare a sntii omului


subordonat i condiional, adesea foarte condiionat, n timp ce agenii medicinali
au o putere absolut, necondiionat mult superioar cehi dinti.
17 Un fapt izbitor in coroborare cu acesta este c anterior anului 1801, cand
scarlatina uoar a lui Sydenham mai aprea intampltor epidemic printre copii aceasta a
atacat fr excepie pe toi copii care scpaser intr-o epidemie anterioar. In
Konigslutter intr-o epidemie similar la care ani fost martor, dimpotriv toti copiii care
au luat in timp o doz foarte mic de Belladonna au rmas neafectai de aceast boal
infantil foarte infecioas. Dac medicamentele pot proteja oamenii de vreo boal care
bantuie prin preajm ele trebuie s posede o putere mult superioar de a afecta fora
noastr vital.
Fora mai mare a bolilor artificiale produse de medicamente nu este, totui,
singura cauz a puterii lor de a vindeca bolile naturale. Pentru ca ele (medicamentele)
s poat produce o vindecare trebuie, mai presus de orice; s poat provoca in corpul
uman o boal artificial ci mai asemntoare cu boala tratat, boal artificial care
avand o putere oarecum sporit, s transforme intr-o stare morbid foarte asemntoare
principiul instinctiv al vieii care, in sine, este incapabil de orice reflecie sau act de
memorare. Boala artificial nu doar o eclipseaz pe cea natural ci chiar anihileaz
deranjamentul produs de ea Acest lucru este atat de adevrat cu atat mai mult cu cat
nici mcar Natura insi nu poate vindeca o boal anterioar prin adugarea unei noi
boli diferite indiferent cat de puternic ar fi acesta. La fel, tratamentul medical alopai
nu poate vindeca deoarece medicamentele folosite in acest caz sunt incapabile s
produc la individul sntos o stare de boal asemntoare celei care este tratat.
Pentru a ilustra aceasta vom considera, in trei cazuri diferite, atat ceea ce se poate
intampla in natur cand se intalnesc intr-o singur persoan dou boli naturale diferite
cat i rezultatul tratamentului medical obinuit al bolilor cu medicamente alopate
nepotrivite care sunt incapabile s produc o stare de boal artificial asemntoare
bolii care este tratat. Prin aceasta vom demonstra c nici mcar natura nu poate
vindeca o boal diferit, deja instalat, prin alta ce nu este homeopatic, chiar dac
aceasta este mai puternic, deci, cu atat mai puin o vor face medicamentele oricat de
puternice ar fi ele, dac nu sunt folosite homeopatic.
@36
Dac dou boli diferite care se intalnesc, in acelai timp, intr-o fiin omeneasc
au aceeai for sau, mai mult dac boala mai veche este cea mai puternic, noua boal
va fi respins de cea veche care nu-i va permite s o afecteze. Un pacient suferind de o
boal cronic sever nu va fi infectat cu o dizenterie moderat de toamn sau de o alt
boal epidemic. Ciuma lui Levant, dup spusele lui Larry,18 nu izbucnete acolo unde
scorbutul este dominant iar oamenii care sufer de eczem nu vor fi nici ei infectai.
Rahitismul, pretinde Jenner, anuleaz efectul vaccinului. Von Hildenbrand crede c

13

oamenii suferinzi de ftizie nu sunt predispui la febrele epidemice cu un caracter mai


puin violent.__________________________________________________
" Memoires et Observations" in Description de 18 I'Egypte, tom. i.
@37
in acelai fel o boal cronic veche, aflat sub tratament medical obinuit, va
rmane nevindecat i neschimbat dac este tratat in conformitate cu metoda aopai
obinuita, adic cu medicamente incapabile s produc la indivizii sntoi o stare de
sntate asemntoare bolii, chiar dac tratamentul ar dura ani intregi i nu er avea un
caracter prea violent, similar cu vreo o parte abolii. Deoarece practica de zi cu zi ne
demonstreaz din plin acest fapt nu consider ca fiind necesar exemplificarea lui.
19 Dar dac este tratat cu remedii alopatice violente se vor forma alte boli in
locul ei care vor fi mult mai dificile i mai periculoase pentru via.
II. Ce se ntmpl ns atunci cnd noua boal diferit esU mai puternic? in
acest caz boala iniial, fiind mai slab va bate in retragere i va fi suspendat temporar
prin adugarea bolii mai puternice pan cand aceasta din urm ii va fi incheiat evoluia
sau va fi fost vindecat. Apoi vechea boal, boala iniial se reinstaleaz nevindecat.
Dup Tulpius20 doi copii, afectai de un fel de epilepsie, au scpat de atacurile
epileptice dup o infecie cu iricofik (iineq); dar, imediat ce erupia de pe cap a
disprut, atacurile de epilepsie au reinceput aa cum se manifestaser la inceput.
Schoph 21 a observat dispariia scabiei odat cu instalarea scorbufului, dar dup
vindecarea acestuia scabia a aprut din nou. O infecie violent cu tifos a intrerupt
evoluia ftiziei care ins a continuat imediat ce tifosul s-a vindecat.22 Dac mania apare
la un pacient ftizie ea va indeprta aceast boal cu toate simptome ei; dat dac mania
dispare, ftizia revine imediat, cu consecine fatale.23 Cand pojarul i variola atac
simultan cu aceeai intensitate un copil, pojarul care se manifest primul este, de obicei,
oprit in evoluie de variol care apare ulterior, reciproca este valabil, dar dup
Manget24 se intampl adesea ca inocularea varioiic s fie suspendat timp de patru zile
de apariia pojarului, urmand ca, dup descuamarea acestuia din urm, variola s-i reia
evoluia. Chiar i atunci cand vaccinul aniirujeolic se manifest de ase zile i se
iuslatciuAi pujiuul, uiilauuuea vaudmului itunaiie staionaii i vaiiola. nu icapaie panti oc
pojarul nu i-a urmat cursul lui regulat de apte zile. 2S in timpul unei epidemii de
pojar, aceast boal a atacat mai muli indivizi aflai in a patra sau a cincea zi de la
infectarea cu variol i a impiedicat dezvoltarea variolei; pan ce nu i-a terminat
propria evoluie, dup care variola a reaprut i i-a continuat procesul pan la
dispariie.26 AJdevrata scarlatin Sydenham,27 uoar, catifelat, cu aspect erizipelatos,
insoit de faringjt a fost intrerupt in a patra zi de variola vacilor care i-a urmat
cursul regulat i abia dup ce acesta a luat sfarit a reaprut scarlatin; cu o alt ocazie
ins, cum ambele boli aveau aceeai intensitate, variola vacilor i-a intrerupt evoluia in
a opta zi datorit apariiei scarlatinei Sydenhaua i areola roie a vrsatului a disprut

14

pan cand scaxlatina s-a vindecat., dup care variola vacilor i-a reluat imediat evoluia
pan la propria vindecare. 28. Pojarul a suspendat variola vacilor: in ziua a opta cand
variola vacilor ajunsese aproape de punctul culminant a izbucnit pojarului; in aceast
situaie variola vacilor a rmas staionar i nu i-a reluat complet evoluia pan cand
nu a avut loc dcscuamarca pojarului astfel incat in cea de a 16-a zi arta ca i cum ar
fi fost intr-a 10-a, dup Kortum 79'
Chiar i dup izbucnirea pojarului inocularea variolei vacilor i-a fcut efectul
dar nu i-a continuat cursul pan ce pojarul nu a disprut - subliniaz Kortum30.
Eu insumi am vzut cum creionul (angina parotiea) a disprut imediat ce o
inoculare de vaccin a avut loc i i-a atins apogeul Numai dup dispariia complet a
acestora din urm i a areolei sale roii a reaprut tumefacia febril a glandelor
parotide i submaxilare, care este determinat de o miasm specific, urmandu-i
cursul de 7 zile.
i astfel se ntmpl cu toate bolile diferite: boala mai puternic o suspend
pe cea mai slab (dac nu se complic una pe cealalt, ceea ce se intampl rar in
afeciunile acute), dar niciodat ns nu se vindec una pe cealalt.
21 in Hufeland's Journal, XV, 2.
22 Chevalier,in Hufeland's Neuesten Annalen derfranzosischen Heilkunde,
ii, p. 192 .
23 Boala ftiziei, care vine pe neateptate cu toate fenomenele sale poate inceta,
ins revine curand dup aceea i ucide prin indeprtarea bolii. Reil
Memorab., fasc. iii, v, p. 171
24 in Edimb. Med. Comment, pt i, I.
25 John Hunter, On The Venereal Diseases, p. 5 .
26 Rainay in Edimb. Med. Continent, iii, p. 480 .
27 Foarte corect descris de Wiihering i Plenciz, dar diferind mult de purpur
(sau Roodvonk), care este adeseori denumit, in mod greit scarlatin. Abia in ultimii
ani cele dou, care erau iniial boli foarte diferite, au inceput s semene una cu cealalt,
in simptome lor.
Jenner, in Medicinische Annalen, august, 1800, p. 747 . 29 in
Hufeland's Journal derpraktiscfmnArzneikunde.XX, 3, p. 50
.
Loc. cit.
Adepii colii de medicin ortodox au observat toate acestea de-a lungul
secolelor, ei au vzut c insi Natura nu poate vindeca vreo boal cu o alta, indiferent
cat de puternic ar fi aceasta, dac noua boal este diferit de cea deja existent in corp.
Ce putem deci s mai credem despre ei dac ne gandim c au continuat s trateze bolile
cronice cu medicamente, prescripii capabile s produc Dumnezeu cine tie ce fel de
stri morbide - mai intotdeauna acestea fiind, oricum, diferite de boala tratat? i chiar

15

dac medicii n-au observat cu atenie natura pan acum, rezultatele mizerabile ale
griului lor ar fi trebuit s Is arate c au apucal-o pe un drum gruit. Nu au
;<L atunci, cand dup obiceiul ior foloseau un tratament alopst agresiv pentru a
-J bolol cronic, c de fapt ei creau doar o boal artificial diferit de cea iniial,
.: atata timp cat era intreinut nu fScea nimic altceva decat s in in frau, s
st- pende boala original ce oricum revenea mai tarziu, i era firesc s se intample aa
de vreme ce fora dimimiM a padentului nu mai putea accepta continuarea atacurilor
alopate asupra vieii? in acest mod, o erupie de scabie va disprea destul de repede de
pe piele sub aciunea unor pugative violente repetate in mod frecvent; dar cand
pacientul nu mai poate suporta boala artificial intestinal diferit i nu mai poate hia
purgative, atunci ori va reizbucni vechea erupie cutanat ori psora intestinal va
declana ea insi nite simptome grave, iar pacientul, pe lang acea boal veche
uediminust in vreim fel, va trebui s indure i chinul unei digestii ruinate i dureroase
i s-i impart fora in dou locuri. Astfel, cand medicii ortodoci menin ulceraii
artificiale ale pielii i scurgerile lor in exteriorul corpului, in vederea eradicrii unei boli
cronice, ei nu-i vor otinge NICIODAT obiectivul, ei nu VOT aduce NICIODAT
vreun fel de vindecare folosind astfel de mijloace odat ce aceste ulceraii cutanate
artificiale sunt complet strine i alopatice fa de boala intern; dar, deoarece iritaia
produs de cateva esuturi este, mcar uneori, o boal diferit mm puternic, atunci
boala intern va fi uneori redus IE tcere i suspendat timp de o sptman sau dou.
ins ea este doar suspendat i asta doar pentru o scurt perioad de timp, timp in care
puterile il prsesc pe pacient. Aa cum Pehiin 31 i alii au mrturisit c epilepsia
supresat muli ani cu ajutorul sangerrilor se reintoarce invariabil, intr-o form
agravat, indat ce sangerrilor li se permite vindecarea. Dar purgativele pentru scabie
i scurgerile pentru epilepsie nu pot fi ageni mai eterogeni, moi diferii nu pot fi
metode de tratament mai alopate, mai obositoare decat sunt prescripiile obinuite,
alctuite din ingredieni necunoscui i care sunt folosite in practica obinuit pentru
nenumrate alte forme de boal. Aceste mixturi nu fac altceva decat s slbeasc
organismul i singura lor realizare este inbuirea i suspendarea maladiei pentru un
timp fr ins a o putea vindeca i, mai mult, cand sunt folosite timp indelungat adaug
intotdeauna o nou stare de boal celei mai vechi.
Obs. phys. med., lib.ii, obs.30 .
@40
III Ce se intampl ins in cazul cand boala cea nou, dup ce a acionat timp
indelungat asupra organismului, se altur ca mrime i amploare celei vechi, care
este diferit i formeaz impreun cu ea o boal complexat Fiecare va ocupa o regiune
particular a organismului, sau, ca s spunem aa, fiecare ii va ocupa doar locul carc-i
aparine in mod caracteristic adic organele pentru care are au o afinitate special
lsand restul in seama celeilalte boli. Astfel, un pacient sifilitic poate deveni psoric i

16

invers; ins aceste dou boli diferite una de cealalt nu se vor putea vindeca reciproc.
La inceput, simptome venerice vor fr inute in frau i suspendate temporar atunui cand
ii va face apariia erupia psoric, dar in timp, intrucat (sifilisul este cel puin la fel de
puternic ca i psora) ele se vor asocia n, adic fiecare va prelua numai acele pri ale
organismului pentru care au afinitate, i astfel pacientul va deveni tot mai bolnav i mai
dificil de vindecat.
Cand dou boli acute contagLoase diferite se intalnesc, de exemplu variola i
pojarul, de obicei una o va suspenda pe cealalt, aa cum am vzut mai inainte; totui
au existat i cateva epidemii severe in care, in cazuri rare dou boli acute diferite au
aprut simultan in acelai corp i s-au combinat pentru scurt timp. in timpul unei
epidemii in care variola i pojarul au fost r^edorninante in acelai timp, din 300 de
cazuri ( in care aceste boli s-au evitat ori s-au suspendat una pe cealalt, i pojarul a
atacat pacienii la 20 de zile dup izbucnirea variolei iar variola la 17, 18 zile dup
apariia pojarului, astfel incat prima boal ii terminase evoluia) a existat un singur caz
in care P. Russell33 a intalnit aceste boli diferite la o singur persoan, in acelai timp.
Rainey M a vzut fost martorul apariiei simultane a variolei i pojarului in cazul a dou
fete. J. Maurice 35 , in intrega lui activitate, nu a intalnit decat dou asemenea cazuri.
Cazuri asemntoare se mai gsesc in operele lui Ettmuler3'5 i in lucrrile catorva altor
practicieni.
Zencher n a vzut variola vacilor evoluand impreun cu pojarul i purpura.
La randul lui, Jenner a vzut cum variola vacilor i-a urmat nestingherit evoluia
in timpul unui tratament cu mercur pentru sifilis.
32 Prin experimente atente i tratamente ale unor bolilor complexe de acest gen,
sunt acum ferm convins c nu are loc nici o amestecare real a ceiot dou, dnr cil inLiuu
asemenea eaz ima exist in organism independent de cealalt i vindecarea lor va ii
complet efectuat printr-o schimbare judicioas a celui mai bun preperat din mercur
cu remediul specific pentru psor, fiecare administrat in cea mai adecvat doz i sub
cea m potrivit form.
Mult mai frecvente decat asocierile i complicaiile survenite in urma combinrii
bolilor naturale in acelai corp sunt complicaiile morbide care se produc in urma
folosirii indelungate a unui tratament medical neadecvat (metoda alopatic). Bolii
naturale care urmeaz a fi vindecat i se adaug apoi, prin repetarea constant a
medicamentelor nepotrivite, condiii morbide noi, adesea foarte suprtoare,
corespunztoare naturii acelui agent; acestea se dezvolt treptat i complic maladia
cronic de care sunt diferite (i pe care nu o pot vindeca prin similaritatea de aciune,
adic homeopatic), adugand vechii boli o maladie artificial nou, diferit, de natur
cronic i imbolnavindu-1 astfel de dou ori pe pacient, facandu-i vindecarea dificil i
de multe ori imposibil. Multe din cazurile pentru care se cer sfaturi in revistele
medicale precum i inregistrrile altor cazuri intalnite in lucrrile de specialitate intresc

17

acest adevr. Asemntoare sunt i numeroasele cazuri in care sifilisul complicat, in


special cu psora sau cu gonoreea cronic cu negi, nu se vindec prin administrarea unui
tratament indelungat i repetat cu doze mari de preparate de mercur neadecvate ci
dimpotriv, ii ocup locul in organism alaturi de boala cronic cauzat de mercur ,
care intre timp a evoluat formand astfel impreun o boala, complicata, monstruoas,(care poart numele de boal veneric mascat) care, daca nu este incurabila, poate fi
vindecat,.doar cu mari dificulti
38 Asta deoarece mercurul pe lang simptomele morbide prin care datorit
similaritii poate vindeca in mod homeopatic boala veneric, are printre efectele sale i
multe altele diferite de cele ale' sifilisului, de exemplu tumefierea i ulcerarea oaselor,
efecte care, atunci cand mercurul este folosit in doze mari cauzeaz maladii noi i
provoac ravagii mari in corp, mai ales atunci cand este complicat cu psora, dup cum
se intampl deseori.
(a)
insi Natura permite, aa cum am afirmat, apariia in unele cazuri^ dou (sau
chiar trei) boli naturale in acelai corp. Dar trebuie s remarcm c aceast complicare
are loc doar In cazul a dou boli diferite una de cealalt, care in conformitate cu legile
eterne ale naturii nu se pot indeprta, anihila sau vindeca una pe cealalt. Aceast
complicaie pare s se realizeze in aa fel incat cele dou sau trei boli impart orgsnisraiu
intre ele, fiecare ocupand organele i sistemele pentru care au o afinitate caracteristica.
Acest fapt poate avea loc fr discreditarea unitii vieii.
@43
Dar rezultatul este complet diferit cand, intr-un organism se intalnesc dou boli
similare adic atunci cand unei boli deja instalate i se adaug o alta asemntoare mai
puternic. in asemenea cazuri vom vedea cum poate avea loc o vindecare ^pnn
operaiile naturii i vom primi o lecie despre modul in care omul ar trebui s se trateze.
@44
Dou boli similare nu se pot (aa cum am afirmat in bolile diferite I) respinge
una pe cealalt, nici (aa cum am artat in bolile diferite in II) nu se pot suspenda una
pe cealalt astfel incat boala veche s revin dup ce boala cea nou i-a inchegi ciclul;
ia fel dou boli astmnStoan (dup cum am demostralin ni in legtur cu afeciiiaiie
diferite ) nu pot coexista in acelai oi^anism sau nu pot forma impreun o boal dubla
complex.
Da! dou boM care este adevrat difer, in natur, * dar care sunt foarte
asemntoare in fenomenele i efecte lor i in suferinele i simptomele pe care le
produc separat, se vor anihila intotdeauna una pe cealalt ori de cate ori se vor intalni
in acelai organism; in special boala mai puternic o va anihila pe cea mai slab i
aceasta pentru simplul motiv c puterea morbid mai mare, atunci cand invadeaz
sistemul, va aciona, din motiv de similaritate de aciune, tocmai asupra aceleiai-pw$ a

18

organismului care fusese anterior afectat de iritaia morbid ram slab, aceasta din
urm nemaiputand astfel s acioneze in aceste pri, ci doar s dispar;39 sau, cu alte
cuvinte, noua putere morbid asemnaoare dar mai puternic, va controla senzaiile
pacientului i de aceea principiul vieii in conformitate cu specificul ei nu va mei putea
simi boala similar mai slab ~ care va disprea ~ deoarece aceasta nu a fost niciodat
ceva material ci o afeciune dinamic ~ (conceptual) ~ spiritual. Pe viitor, principiul
vieii va fi afectat, temporar, de aceast for morbid nou asemntoare, dar mai
puternic.
* vezi nota @ 26.
La fel cum imaginea flcrii unei lmpi este depit i teers de pe retina
noastr de ctre o raz de soare mai puternic care acioneaz asupra ochiului.
Am putea cita multe exemple de boli naturale care au fost vindecate homeopatic
prin intermediul altor boli ce prezentau simptome asemmto^e dac acest lucra ar fi
necesar. Dar intrucat dorim s vorbim despre lucruri precise i indubitabile, ne vom
concentra atenia doar asupra acelor (cateva) boli care sunt, in mod invariabil, aceleai
i care provin dintr-o miasm determinat i care, in sfarit, merit intr-adevr o tratare
mai larg.
Dintre acestea variola, atat de temut datorit numrului rna^e al simptomelor
sale grave, ocup un loc de frunte i a indeptat i vindecai o serie de maladii cu
simptome asemntoare.
S ne gandim doar cat de des variola produce oflalmie, cauzand uneori chiar
orbireS i totui, prin varioiacea /inocularea cu variol, Dexoteux4P a vindecat definitiv o
oftalmie cronic. Acelai lucru I-a fcut i Leroy.41
O orbire de 2 ani, dup supresia unei erupii a scalpului, s-a vindecat complet
dup variol, conform spusclof lui Klein.
Cat de des produce variola surditate i dispnee! i amandou aceste boli cronice
au fost vindecate cand variola i-a atins apogeul, dup cum a observat J.F.Class.
Tumefierea unui testicol, uneori chiar foarte sever, este un simptom obinuit al
variolei i de aceea, a putut, dup observaiile lui Kleiii44 s vindece, prin similaritate, o
titmefacie mare i dur a testiculului stang tumefacfie datorat unei contuzii. Un alt
autor a relatat un caz similar.
Printre simptome neplcute ale variolei se afi i dezinteria; variola a vindecat un
caz de dizenterie; acionand ca agent morbid asemntor (dupFr. Wendt).At>
Variola contractat dup vaccinare datorit atat puterii ei mai mari cat i marii
similariti va indeprta imediat variola vacilor in mod homeopatic nepemiiindu-i s
ajung la maturitate, iar, pe de alt parte variola ajuns la maturitate, va diminua
variola vacilor abia instalat, imblanzind-o,47 dupmrtariile lui Muhry 48 i ale multor
altora.
in seral de vaccin inoculat exist,. pe lang alte elemente care protejeaz

19

impotriva variolei o substan total diferit ce determin apariia unei erupii cutanate
generale, format de obicei din couri mici, uscate, (arareori mari, supurate),
inconjurate de o areol roie i mic adeseori combinat cu pete rotunde, roii, foarte
pruriginoase. La muli copii aceast erupie apare cu cateva zile nainte de apariia
Keolelor roii ale vaccinei; dar mult mai des ea apare cu mai multe zile dup i dispare
doar dup cateva zile, lsand in urm nite pete mici, roii dure. O serie de autori au
observat49 c, bonle cutanate ale copiilor, adesea vechi i suprtoare, sunt vindecate
complet i'definitiv intr-o manier homeopatic, prin inocularea vaccinei.
Unul dintre simptomele specifice variolei vacilor este producerea unei tumefacii
a braului.50 Dup izbucnirea vmolei vacilor, acesta a vindecat un bra wnflai, jumtate
paralizat.5I
Febra caxe insoete vmola i COTC se instaleaz odat cu apariia areolei roii a
vindecsi homeopatic febra intermitent in cazul a doi indivizi, dup cum raporteaz mei
tanrul Hardege, 52 care confirm astfel observabile lui J.Hunter " cere a sesizat c
dou tipuri de febr (boli asem&itosre) nu pot coexista in acelai organism.
Febra i tuea specifice pojarului'prezint o maie asemnare cu tuea convulsiv
i Bosqunlon M a fost cel care a observat c in timpul unei epidemii in cadrul creia se
manifest ambele afeciuni citate mai sus, muli dintre copiii care au contractat pojarul
(ca a doua boal) au scpat de tuea convulsiv. Ar fi rmas cu toii (prin ac|kuiea
pojarului) spiai i imposibil de a fi infectai de tuse convulsiv i toate epidemiile ce
decurg din ea, dac tuea convulsiv ar fi fost complet asemntoare pojarului adic
dac ar fi avut i o erupie cutanat similar. Aa cura stau lucrurile pojarul poate apra
doar o parte din bolnavii de tuse convulsiv i numai in cadrul aceleiai epidemii.
Dar cand pojarul vine in. contact cu o boal care este similar cu ei in ceea ce
privete simptomul su principal, erupia, el va distrage in mod sigur i va vindeca
(fiomeopatie) cea de a doua boal. Kortum a observai, legat de cele spuse mai sus cn
izbucnirea pojarului a vindecat 33 complet i pentru totdeauna o erupie herpetic
cronic, O erupie miliar cu senzaie puternic de arsur i agravat de fiecare
schimbare a vremii prezent pe fa, gat i brae, i care dura de 6 ani a fost redus la
'o simpl umfltur cutanat atunci cand a izbucnit pojarul; dup ce acesta i-a incheiat
ciclul, exantema s-a vindecat, rar a mai reaprea vreodat.57
.
4 1 Acesta pare s fie motivul pentru acest fapt remarcabil de benefic i anume
acela c de la distribuirea general a variolei vacilor a lui Jenner, variola uman nu a
mai aprut niciodat sub form de epidemie sau in form virulent ca mai inainte cu
40-50 de ani cand un ora vizitat de aceast boal pierdea cel puin o jumtate i adesea
chiar trei sferturi din copiii si prin moartea lor provocat de aceast mizerie
nenorocit.
Ar fi greu de gsii exemple mai convingtosie i mai gritoare decat cele

20

prezenta?8 moi sos care s-1 poat inva pe medic ce fel de egent morbid artificial s
aleag pentru o vindecare sigura, rapid i definitiv conform cu procesul care are loc
in natur.
Dup cum am vzut in exemplele de mm sus c nici natura i nici arta medicului
nu pot vindeca, in nici o imprejurare, o boal deja instalat printr-un agent morbid
diferit, indiferent csi de puternic ar fi acesta, boala poate fi vindecat numai printr-un
agent care este similar fn simptome i cumva mai puternic, conform legilor cleme,
irevocabile ale naturii care pan acum nu au fost recunoscute.
Ar trebui s fi intalnit mult mai multe asemenenea vindecri homeopatice dac
observatorii le-ar fi acordat o atenie mai mare i dac natura nu ar fi fost atat de srac
in boli homeopatice care s acioneze ca remedii.
(50
insi natura atotputernic nu are la dispoziie, dup cum vedem, decat puine
instrumente de vindecare homeopatic in afara bolilor miasmatice cu efect constant:
scabia, pojarul i venala" ageni morbizi care 9 privii ca remedii, sunt fie mai
periculoi pentru via i mai de temut decat boala pe care o vindec, fie sunt de o
asemenea manier (ca scabia), incat, dup ce au efectuat vindecare, solicit la randul lor
tratament. De aceea, folosirea lor ca'remedii homeopatice este dificil, nesigur i
periculoas.- De asemenea, exist prea puine boli care ii gsesc remediul similar in
vaioi pojar sau scabie. De aceea, natura nu pote vindeca decat foarte puine maladii
cu efutorul acestor remedii homeopatice riscante i nesigure i astfel de vindecri sunt
cu atat" mai periculoase i prezint serioase dezavantaje cu cai, spre deosebire de
medicamente, dozajul ior nu. poate fi diminua conform circumstanelor; mi mult,
pacientul afectat de o maladie analog de lung durat, va fi supus la o nou, lung i
periculoas boal (variol, pojar sau scabie) cere, la randul ei va trebui vindecat.
Totui, dup cum s-a vzut, putem obine cateva vindecri remarcabile din intalnirea
norocoas a acestor boli, acestea reprezentand tot atatea dovezi elocvente ale marelui
adevr i ale legii unice anetoxii: Vindecai prin similariiaiea simptomelor!
58 i principiul contagios exantematic prezent in limfa variolei vacilor.
59 Adic variola i pojarul
Aceast lege terapeutic este evident pentru toate minile luminate, iar faptele
prezentate simt suficient de convingtoare. Pe de alt parte, este uimitor s vedem cat
de multe avantaje are omul fap de vindecrile intampltoare pe cere le ofer Natura cea
nemiloas. Pentru c omul are la dispoziie cateva mii de ageni morbizi homeopatici
pentru a-i elibera semenii de suferine, iar aceti ageni au fost distribuii prin Creaie
divin peste tot in substanele medicinale. Acetia ii ofer medicului mijloacele pentru a
crea toate tipurile posibile ds stri de boal prin care s trateze homeopatic toate bolile
naturale imaginabile i inimaginabile. Dup ce i-au stins scopul curativ, aceti ageni
morbizi (substane medicinale) sunt copleii de fora vital i dispar imediat, fr a mai

21

ti nevoie de un al doilea tratament pentru propria vindecare (ca in czui scabiei).


Medicul poate dilua, subdiviza i potena aceti ageni morbizi artificiali, pan aproape
de limita infinitului, sczand astfel dom lor pan cand ei devin mai puin puternici
decat bolile naturale asemntoare pe care le trateaz; de aceea, prin aceast metod
incomparabil dispare necesitatea oricrui atac violent asupra organismului, chior i in
cazul vindecrii unei boli inrite, de lung durat; vindecarea prin aceast metod are
loc printr-o tamziie uoar, aproape imperceptibil i cu toate acestea rapid de la
starea de boal natural la o stare de sntate permanent.
@52
Exist doar dou metode principale de vindecare: una bazat doar pe atenta
observare a naturii, pe experimentarea atent i pe experiena pur, metoda
homeopatic, niciodat folosit cu bun tiin inaintea mea, i o a doua, care nu face
lucrurile de mai sus, metoda alopat (heteropatic). Fiecare este opus inia celeilalte i
numai acela care nu le cunoate pe amandoiM se poate amgi cu ideea c ar putea exista
vreo apropiere intre ele ssu chiar o unire a lor. Numai o astfel de persoan ar putea fi
inlr-atat ds ridicol incat s incerce ambele metode in acelai timp, conform dorinei
pacientului. Aceast practic poate fi numit, fr exagerare, o trdare criminal a
homeopatiei divine.
@53
Adevratele vindecam uoare au loc doar prin metoda homeopatic care (cum am
aflat in capitolele @ 7-25) prin experiene i deducii este in mod incontestabil cea mei
adecvat i prin e crei art se obin cele mai rapide i mai sigure vindecri. i asta se
intampla pentru c aceast art a "vindecrii se bizuie pe legea etern i infailibil a
naturii.
Arta vindecrii pur homeopatice este singura metod corect , posibil a artei
umane, cea mai dreapt cale de vindecare, tot atat de sigur curo. este o linie dreapt ce
unete dou puncte.
@S4
Metoda alopatic de tratament a folosit multe lucruri in lupta impotriva bolii, dar
exact pe cele nepotrivite (alloea) domnind de-a lungul secolelor sub diferite forme
numite sisteme. Cu timpul, fiecare dintre aceste sisteme a fost urmat de un altul complet
diferit, toate ins acordandu-i cinstea de s se numi, nu-i aa, Medicin Raional.60
Fiecare dintre fondatorii unor asemenea sisteme i-a insuit arogant felul in care
el a reuit s penetreze stat esena intim a vieii omului sntos, cot i pe cea a omului
bolnav i ca atare, el a decretat ce anume trebuie adraisliat astfel incat boala s dispar
i cum anume poate fi ea determinat s dispar pentru ca omul suferind de acea boal
s redevin sntos. Toate acestea ins se bazau pe presupuneri nefondate i supoziii
arbitrate, fr o observaie cinstit a naturii i fr o ascultare lipsit de prejudeci a
vocii experienei. Pentru ei bolile erau stri care reapreau cam in aceeai manier. Cele

22

mai multe sisteme au descris, au clasificat i botezai bolile imaginate de ele in mod
diferit. S-au eixibuit medianei aciuni care ar fi trebuit s vindece aceste stri nefireti
lygajieuiHmeroasele Materie Medica62)
60 De parc in instituia unei tiine, bazate numai pe observarea naturii- pe
experien i experimentul pur, speculaia rtcit i argumentele scolastice i-ar putea
gsi locul.
Pan in cele mai recente timpuri ceea ce este vindecabil in boal a fost
considerat ceva material ce trebuie indeprtat de vreme ce nimeni nu-i putea inchipui
. un efect dinamic (@ 11 nota) el ggenpor morbizi, aa cum medicamentele acioneaz
asupra vieii organismului animal.
Pentru a umple paharul infaturii de sine pan# la capt aici au fost amestecate
(foarte savant) in mod constant, intr-adevr, mult mai multe medicamente in aanumitele
prescripii pentru a fi administrate in doze mari i frecvente i de aceea via
uman, preioas i uor de distrus, a fost in constant pericol in mainile acestor
pervertii. in special prin folosirea setonului sangerrii, emeticelelor, plasturilor,
fontanelelor, purgativelor, i cauterizrilor.
Oricum, publicul s-a convins repede c suferinele celor bolnavi au crescut i sso.
nuanaii pe msur ce apreau fiecare dintre aceste sisteme i metode de
tratament, dac els erau urmate exact. Medicii alopai ax fi rmas de mult vreme fr
clientel dac nu si fi existat acele eliberri paliative obinute in timp prin remedii
obinute empiric i a cror aciune instantanee aparent nu i-ar fi amgit pe pacieni.
@56
Cu ajutorul metodei paliative (antipatic, enantiopatic) introdus prin
invturile lui Galen "Contraria contrariis" acum 17 secole, medicii, au putut spera pan
astzi s catige increderea pacienilor fluturandu-le in fa iluzia unei ameliorri
aproape instantanee. Cat de nefolositoare i periculoasa este aceast metod de
tratament (in cazul unei boli ce nu evolueaz rapid) vom vedea in cele ce urmeaz. Este
intr-adevr unul dintre modurile de tratament adoptat de alopai care a avut un fel de
legtur evident cu o parte a suferinelor cauzate de boala natural, dar ce fel de
legtur? Exact cea opus relaiei corecte i care ar trebui evitat cu atenie dac nu
dorim s-1 inelm i s ne batem joc de pacientul care ne cere ajutorul.
63 S-a incercat crearea unui ai 3-lea mod de folosire a medicamentelor in cazul
bolilor prin intermediul Izopatiei, dup cum este numit ~ adic, o metod de tratare a
unei boli date prin acelai principiu contagios care o produce. Dar chiar recunoaterea
acestuia putea fi fcut, la urma ramelor vzand c virusul care este administrat
pacientului este mult potenat i ca urmare, intr-o stare schimbat i deci cura este
efectuat numai prin opunerea unui simillimum unui simillimum. A incerca s vindeci
prin intermediul aceleiai potente morbide (pan la identificarea total) contrazice toat
inelegerea uman normal i toat experiena, Aceia care au descoperit isopatia s-au

23

gandit probabil la beneficiul pe care omenirea l-a avut de la variolarea cu variola


vacilor prin care individul variolat este protejat inpotriva oricrei infecii viitoare cu
variol, de parc aceasta ar fi fost vindecata in avans. Dar amandou bolile, atat variola
vacilor cat i variola sunt doar asemntoare dar in nici un caz una i aceeai boal. in
multe privine ele sunt diferite, mai precis in evoluia mult mai rapid i blandeea
variolei vacilor i mai ales prin acest fapt c ea nu este niciodat contagios pentru om
numai prin simpla apropiere. Vaccinul universal a pus punct tuturor epidemiilor acelei
variole mortale inspimanttoare intr-o asemenea msur incat generaiile de azi nu mai
au o viziune clar asupra epidemiei de variol din timpurile variolei.
in plus, in acest fel, anumite boli specifice animalelor ne pot da, cu siguran,
remedii i fore medicinale pentru boli umane importaite foarte asemntoare i pot
lrgi, din fericire, stocul nostru de remedii homeopatice.
Dar s foloseti o materie morbid uman (un Psorin luat din scabia uman) ca
remediu pentru aceeai scabie uman sau pentru alte rele provenite din acestea?
Nimic bun nu poate iei din aa ceva, ci doar necazuri i agravarea bolii.
Pentru a-i pune in practic aceast metod antipatic, medicul obinuit
administreaz pentru un singur simptom suprtor, dintre atatea alte simptome ale bolii
repective peste care el trece cu nepsare, un medicament cunoscut ca fiind capabil s
produc exact opusul simptomului morbid care trebuie inlturat i de la care aiopatul se
poate atepta la cea mai rapid ameliorare (un paliativ). Ei prescrie doze mari de opium
pentru orice fel de dureri, deoarece acest drog amorete rapid simirea i administreaz
acelai remediu i pentru diaree, cci acesta oprete rapid micarea peristaltic a
intestinului i 2. face insensibil, e1 administreaz purgative atunci cand pacientul sufera
de mult vreme de constipaie; folosete opium in cazul insomniilor, deoarece acesta
produce rapid un somn adanc, comatos; el scufund mana ars in ap rece, care
datorit gradului sczut de temperatur, pare s alunge instantaneu, magic chiar,
durerea provocat de arsur; el ii prescrie pacientului care se plange de frig i de lipsa
cldurii vitale bi fierbini care il inclzesc imediat; el ofer celui cu slbiciune cronic
vin i acesta il inviorreaz i il aduce la via pe pacient. Exist i alte msuri terapeutice
antipatice asemntoare, ins ele nu sunt multe la numr, cci coala de medicin
obinuit nu cunoate aciunea primar caracteristic decat la un numr mic de pacieni.
Dac in judecarea acestui mod de a face medicin mai putem trece cu vederea
circumstana c este un tratament simptomatic total gresit (vezi nota la @7), in care
medicul ii focalizeaz atenia ntr-o manier limitat doar asupra unui singur
simptom i in acest fel nu se poate, deci, atepta la o vindecare a intregii boli, ceea ce,
in fond, ii dorete pacientul, trebuie pe de alt parte s cercetm dac a existat vreun
caz (in care s-a folosit aceast metod antipatic intr-o afeciune cronic) in care dup
ameliorarea temporar nu s-a produs o agravare marcat a simptomului ce fusese iniial
imblanzit intr-o manier paliativ, o agravare de fapt a intregii boli. i orice practician

24

cu adevrat interesat va fi de acord ca dup o asemenea ameliorare scurt, antipatica, va


urma agravarea n fiecare caz, fr nici o excepie, cu toate c medicul obinuit i-a
luat obiceiul de a-i da pacientului su o alt explicaie pentru aceast agravare,
punand-o pe seama malignitii bolii sau chiar pe seama apariiei unei boli noi,64
Pan acum, medicii au fost prea puin obinuii s observe bolile cu acuratee,
totui agravarea care urmeaz unui asemenea tratament paleativ nu putea s le scape in
intregime. Un exemplu izbitor de acest gen se gsete in lucrarea lui J.H.Schulze Diss,
qua corporis humani momentanearum alterationum specimina quoeam expenuniur
(Dizerteie despre cum anumite indicaii ale schimbrilor momentane ale corpului sunt
recunoscute), Halae, 1741, pag 298: "Opiaceele alin in general cele mai severe dureri,
produc insensibilitate care se menine o perioad uneori fix de timp; dup ce aceast
perioad a trecut durerile reapar curand i in scurt timp cresc pan la gradul lor iniial
de severitate'5 (Willis, Pharm rai., @7, cap. i, p. 298). in continuare la pag 295: "Cand
puterea opiului s-a terminat colicile revin nesczand in severitate pan cand nu simt din
nou anihilate de acelai drog". J.Hunter (Despre bolile venerice, p. 13) spune c vinul
si tonicele dau amplificare slab aciunii fr ins a oferi o for real i puterile
corpului se pierd dup aceea, proporional cu felul in care s-au mrit, prin asta
necatigandu-se nimic.
Simptomele importante ale unei boli persistente nu au fost niciodat tratate cu
asemenea remedii antagonice paliative fr ca o stare opusa, o revenire - o agravare
intr-adevr palpabil a bolii - s nu apar dup cateva ore. Pentru o somnolen
persistent in timpul zilei, medicul a prescris cafea, a crei aciune primar este aceea de
a inviora; i cand aceasta i-a consumat aciunea, somnolena ele peste zi. a crescut.
Pentru trezirile dese din timpul nopii el a prescris seara (fr a-i psa de alic simptome
ale bolii) opium, care prin aciunea sa primar produce un somn adanc i tamp,dar s-a
dovedit ca in nopile urmtoare pacientul a dormit i mai puin decat. inainte; diareei
cronice el i-a opus, fr a da atenie celorlalte senine morbide, acelai opium, a crui
aciune primar este s constipe i dup o incetare temporar a diareei, fotul s-a
inruttit; mai exist i alte dureri violente, de toate felurile, care revin frecvent, pe care
UJI medic le~a putut suprima cu opium, dar numai pentru o scurt perioad de timp;
dup aceast perioad durerile revin intotdeauna cu o severitate mai mare, adeseori
insuportabil, sau locul lor este luat de afeciuni mult mai grave. Pentru tuea nocturn
de lung durat medicul obinuit n~a tiut altceva decat s administreze opium, a crui
aciune primar este s suspende orice iritaie; tuea a incetat in prima noapte, dar in
urmtoarele nopi ea a devenit mult mai grav i dac a continuat s fie supresat iar i
iar prin acest paliativ luat in doze tot mai mari, pe lang boala iniial au aprat i febra
i transpiraia nocturn; slbiciunea vezicii i prin urmare incapacitatea de a urina, s-a
incercat s fie vindecat prin folosirea antipatic a cantaridei ce stimuleaz trecerea
urinei; evacuarea urinei a fost, cu siguran, posibil la inceput, dar apoi vezica urinar

25

a fost mai puin capabil de stimulare i contractare, paralizia sa fiind iminent; cu doze
mari de droguri purgative i sruri laxative (cere stimuleaz m intestine evacuarea
frecvent) s-a incercat vindecarea unei contipaii cronice, dar ca aciune secundar
intestinele s-au inchis i mei tare; medicii obinuii caut s vindece debilitatea cronic
administrand vin care stimuleaz doar in aciunea sa primar i deci, ca urmare, forele
slbesc i mai mult in aciunea secundar; prin substanele amare i condimentele
fierbini, el incearc s intreasc i s inclzeasc stomacul cronic slab i rece, dar in
aciunea secundar a acestor paliative, care sunt stimulante doar intr-o prim faz,
stomacul devine i mai inactiv; lipsei de lung durat a cldurii vitale i senzaiei de frig
li se prescriu, desigur, bi fierbini, dar cu atat mai slab i mai rece se simte pacientul
dup aceea; arsurile grave simt o ameliorare instantanee dup aplicarea apei reci peste
ele, dar apoi durerea devine de nesuportat i inflarnaia se rspandete i crete i mai
mult; aiopafii trateaz obstrucia nazal cronic produs cu remedii care produc strnut
i rinoree, dar nu observ c acest tratament antipatic agraveaz boala in mod progresiv
prin aciunea lui secundar, astfel incat nasul este infundat chiar mai mult decat inainte;
prin electricitate i galvanism, care in aciunea lor primar stimuleaz puternic aciunea
muscular, membrele cu slbiciune cronic i aproape paralizate au fost stimulate la
micri mai active, dar urmarea (aciunea secundar) a fost dispariia sensibilitii
musculare i paralizia complet; prin sangerri s-a incercat vindecarea congestiei
cronice a capului, dar acestea au fost intotdeauna urinate de congestii i mai puternice.
Medicii obinuii nu cunosc alt modalitate mai bun de a trata torpoarea paralitic a
corpului i amintii cuplat cu pierderea cunotinei, cum se intampl in multe cazuri de
tifos, decat aceea de a administra doze mari de vaierian, pentru c aceasta este nul
dintre cei mai puternici ageni medicinali care cauzeaz animaie i crete facultatea
motorie; in ignorana lor, aceti medici nu tiu c aceast aciune este doar o aciune
primar i organismul, dup ce efectul valerianei a trecui, cade cu siguran (in urma
aciunii secundare antagoniste) intr-o imobilitate i stupoare i mai pronunat, mai
exact, ajunge la paralizia organelor mintale i corporale i apoi moare; ei nu ineleg c
aceste boli in cazul crora ei folosesc din plin valeriaiia, care in astfel de situaii este un
remediu antipatic ce acioneaz in mod opus, sfaresc in mod indubitabil prin mo arie.
Medicul de coal veche este incantat65 c poate ameliora pentru cateva ore viteza
pulsului slab i rapid din caexie administrand o prim doz necombinat de degeel
purpuriu (care in aciunea sa primar incetinete pulsul); dor in curand viteza pulsului
crete din nou l cum dozele acum din ce in ce mai mari, produc o incetinii e din ce in
ce mai accentuata- pan la dispariia total- se ajunge ca in aciunea secundar pulsul
s devin imposibil de numrat; dispare astfel somnul, pofla de mancare, forele
slbesc, iar rezultatul este in mod invariabil, moartea sau nebunia. coala veche, cu
teoriile sale false, nu pote pricepe - dei experiena ,. inva intr-o manier teribil ~
cat de'des este agravat boala sau cat de des apar manifestri i mai grave datorit

26

aciunii secundare a unor asemenea remedii antipatice (antagonice).


Aceste efecte nefericite sunt, firesc, consecinele folosirii medicamentelor in mod
antipatic. Medicul obinuit ii imagineaz c poate iei>din dificultate prescriind o doz
:mai mare la fiecare nou agravare, ceea ce produce ins doar o alt scurt ameliorare66
a simptomelor i datorit nevoii de a crete continuu doza acestui paliativ apare fie o
alta boal mai grav, fie o stare de incurabilitate i uneori chiar moartea. Niciodat ns
nu va avea loc vindecarea unei boli cronice.
66 Toate paliativele obinuite date pentru suferina celor bolnavi au (cum se vede
aci) ca efect o amplificare a aceleiai suferine, iar vechii medici trebuiau s le repete in
doze cat mai puternice pentru a obine o modificare asemntoare care, oricum, nu era
niciodat permanent i clei suficient pentru a impiedica o reapariie amplificat a
bolii. Dar Broussais, care in urm cu 25 de ani era mulumit de amestecul fr sens al
diferitelor medicamente i care i-a terminat, de altfel, domnia in Frana (luciu pentru
cwe omenirea ii este recunosctoare) a introdus aa-numitul lui sistem fiziologic (tar a
line seama de metodele homeopatice pe atunci deja existente), o metod de tratament,
care in timp ce uura efectiv i prevenea in permanen reintoarcerea tuturor
suferinelor, era in acelai timp aplicabil tuturor bolilor omenirii; iu cm pe care
paliativele ce se foloseau pe atunci nu erau capabile.
Fiind incapabil de a vindeca boala, cu remedii uoare, inocente, prin care s
refac sntatea, Broussais a gsit cea mai uoar cale de a elina suferinele
pacientului, cale care pe acesta I-a costat din ce in ce mai mult, pan la pierderea vieii
-o metod de tratament care vai! a prut suficient de bun pentru contemporanii lui. in
msura in care pacientul ii pstreaz fora, boala sa va fi mai evident iar durerile vor
fi simite mult mai puternic. Pacientul va geme, va ipa, va plange i va cere ajutor din
ce in ce mai mult astfel incat medicul nu poate veni prea curand pentru a-i oferi alinare.
Broussais nu a avut nevoie decat s elibereze fora vital, s o micoreze din ce in ce
mai mult, cu atat mai mult cu cat pacientului i se lua sange, cu atat mai mult cu cat
lipitorile i ventuzele sugeau lichidul vital (cci dup Broussais sangele Inocent i de
nemlocuit era responsabil pentru aproape toate bolile). in aceeai, proporie pacientul ii
pierde puterea de a moi simi vreo durere sau de &~i exprima starea agravat pnn
plangeri i gesturi violente. Pe msur ce slbete din ce in ce mai mult, pacientul pare
mai linitit, cei din jurul lui se bucur de starea lui aparent imbuntit, gafa sa se
intoarc in aceeai msur la reinnoirea suferinelor sale - fie ele spasme, sufocri, fric
sau durere, pentru c l-au linitit aa de frumos mai inainte i au promis uurare pe mai
departe. in bolile de lung durat, dac pacientul i-a pstrat ceva din fora sa, el a fost
lipsit de mancare, supus la o cur de infometare pentru a deprima viaa cu i mai mult
succes i pentru a-i inhiba starea de nelinite. Pacientul slbit se simte incapabil s
protesteze impotriva unor msuri similare ca sangerri cu lipitori, vezicaie, bi
fierbini, este prea slbit s mai poat refuza folosirea lor. Faptul c unor asemenea

27

reducii i epuizri atat de des repetate ale energiei vitale le urmeaz moartea nu este
observat de pacient, care este deja aproape incontient, iar rudele sale orbile de
imbuntirea chiar i a ultimelor suferine ale pacientului prin sangerare i bi fierbini,
nu pot inelege i sunt mirate cand, in tcere, pacientul moare.
"Dar Dumnezeu tie c pacientul pe patul su de boal fost tratat- cu violen, cci
ineptura unor iniei lanete nu este cu adevrat dureroas, iar soluia de gum arabic
(Eau de Gourme, aproape singurul medicamente pe care I-a folosit Broussais) era bun
la gust i aparent fr aciune - muctura lipitorilor insignifiant, iar sangerarea a fost
fcut cu grij de ctre medic, bile fiebini nu puteau decat s uureze starea sa, deci
boala trebuie s fi fost fatal inc de la inceput, astfel incat pacientul, in ciuda tuturor
eforturilor medicului, a trebuit s prseasc acest pmant." in acest fel se consolez
rudele i mai ales motenitorii celui decedat.
Medicii din Europa i de oriunde au acceptat acest tratament de convenien a
tuturor bolilor conform unei singure legi, de vreme ce aceasta ii salva pe ei de la o
gandire mai aprofundat (cea mai laborioas munc de sub soare !). Ei trebuie s aib
grij" s-i aline mustrrile de contiin i s se consoleze cu ideea c nu ei au fost
iniiatorii acestui sistem i c aceast metod de tratament a fost folosit de mii de am
de adepii lui Broussais i c, probabil, oricum totul s-ar fi terminat prin moartea
pacientului, dup cum au fost ei invai de maestrul lor." Astfel, mii de doctori au fost
greit invai s verse (cu sange rece) sangele cald al pacienilor lor care puteau s fie
vindecai i astfel, datorit metodei lui Broussais, s ia viaa a milioane de oameni, mai
muli decat au czut pe campurile de btlie ale lui Napoleon. Va fi fost oare voia
Domnului ca acest sistem al lui Broussais, care a distrus medico! viaa unor pacieni
vindecabili, s precead homeopatia pentru a descliide ocliii lumii fa de adevrata
tiin i art a medicinei, homeopatia, in care toi pacienii curabili ii gsesc sntatea
i o nou via, atunci cand aceast art, cea mai grea dintre toate, este practicat de i.m
medic intr-o manier pur i constant ?
@61
Dac medicii ar fi capabili s reflecteze la rezultatele triste ale folosim
rnedicamentelor antagonice, ei ar fi descoperii demult marele adevr CA
ADEVRATA I RADICALA ARTA A VINDECRII TREBUIE CUTATA
TOCMAI IN PARTEA OPUS A UNUI ASEMENEA TRATAMENT ANTIPATIC AF,
SIMPTOMELOR BOLII; ei s-ar fi convins c, intrucat o aciune medical antagonic
32 ORGANON
simptomelor bolii (un medicament folosit antipatic) este urinat doar de o ameliorare
temporar, inversul acestei proceduri, folosirea homeopatic a medicamentelor in
conformitate cu similaritatea simptomelor trebuie s aduc o vindecare complet i
definitiv (dac, in acelai timp, s-au folosit opusul dozelor mari, i anume dozele
infime). Dar, nici agravarea evident care a urmat tratamentului lor antipatic, nici faptul

28

c nu a existat nici un doctor care s realizeze o vindecare definitiv a unei boli cronice,
decat in cazul in care vreun agent medical homeopatic nu a fost, din intamplare,
ingredientul principal al prescripiilor sale i, in fine, nici mcar faptul c toate
vindecrile rapide i complete infptuite vreodat de natur s-au datorat interveniei
asupra vechii boli a unei boli noi cu caracter similar nu i-a invat, de-a lungul atator
secole, nu i-a convins de acest adevr, de aceast cunoatere, singura care poate veni cu
adevrat in ajutorul celor bolnavi.
Urmtoarele descoperiri, derivate din numeroase observaii, explic rezultatele
periculoase ale tratamentului antipatic, paliativ i efectele benefice ale celui opus lui,
tratamentul homeopatic. Nimeni inaintea mea nu le-a remarcat vreodat dei sunt atat
de palpabile, de evidente i dei au o importan infinit pentru arta vindecrii.
@63
Orice agent care acioneaz asupra vitalitii, orice medicament care perturb mai
mult sau mai puin foia vital i produce o anumit schimbare in starea de sntate a
individului pentru, o perioad mai lung sau. mai scurt de timp. Aceast aciune o
numim aciune primar Dei este produsul atat al puterilor medicinale cat i al celor
vitale, aceast aciune se datoreaz in principal primei fore (adic medicamentului).
Aciunii sale se strduiete fora noastr vital s-i opun propria sa energie.
Aceast aciune de rezisten este, intr-adevr, o aciune automat a instinctului
nostru de aprare i este numit aciune secundar sau contraaciune.
@, 64
in timpul aciunii primare a medicamentelor asupra corpului nostru sntos (aa
cum se va vedea in exemplele urmtoare) fora noastr vital pare s se comporte pur i
simplu intr-o manier pasiv, receptiv i se manifest de parc ar fi obligat s
primeasc in ea impresiile puterii artificiale cere acioneaz din afar i cuie ii schimb
starea de sntate; dar apoi ea pare s se mobilizeze la loc, aa cum era iu inceput si s
dezvolte (A) exact condiia (starea) de sntate opus {contra-aciunea, aciunea
secundar) acestui efect (aciunea primar) produs asupra ci, dac intr-adevr, exist
un asemenea opus. Intensitatea acestei aciuni este proporionala cu efectul (aciunea
primarii) exercitat asupra ei de agentul medicinal sau morbid i, de asemenea, cu
propria ei energie; - sau (B) dac o astfel de stare opus aciunii primare nu exist m
natur ea incearc s-i reafirme autoritatea eliminand, schimbarea produs in. ea din
exterior (de ctre medicamente) i restabilindu-i funcia ei normal (aciunea
secundar, aciunea curativ).
(65
Exemplele din categoria (A) sunt familiare tuturor. O man scufundat in ap
fierbinte este la inceput mult mai cald decat cealalt man care nu a fost supus
aceleiai incercri (aciune primar); dar dup ce este scoas din ap i complet uscat,
curand ea devine rece, chiar mult mai rece decat cealalt man (aciune secundar). O

29

persoan inclzit in urma unor exerciii sportive (aciune primar) este, dup incetarera
lor, afectat de o stare de frig i de tremurturi (aciune secundar). Unuia cniia ieri ii
era cald de la prea mult vin but (aciune primar), astzi fiecare pal de vant i se pare
prea rece (contraaciune a organismului, aciune secundar). Un bra care a fost inut
mult vreme intr-o ap foarte rece este la inceput mult mai palid i mai rece decat
cellalt (aciune primar); dar, dup ce a fost scos din ap i uscat, el devine nu doar
mai cald decat cellalt, ci i mai rou i inflamat (aciune secundar, reacie a forei
vitale). O vioiciune excesiv apare dup o cafea tare (aciune primar), dar apoi
toropeala i lenea se instaleaz pentru o lung perioad de timp (reacie, aciune
secundar), acestea disprand doar in cazul in care se administreaz in continuare calea
(palieri de scurt durat). Somnul greu, tamp, cauzat de opium (aciune primar) este
urmat de o insomnie mai pronunat (contrareacie, aciune secundar). Dup
constipaia produs de opium (aciune primar), urmeaz diareea (aciune secundar),
i dup o purgaie cu medicamente care irit intestinele urmeaz o constipaie de cateva
zile (aciune secundar). i astfel se intampl intoteauua ca dup aciunea primar a
unui medicament ce produce, luat in doze mari, o schimbare puternic in starea de
sntate a miei persoane sntoase, fora vital, in aciunea secundar, s produc chiar
opusul aciunii primare (dac- aa cum am artat, mai sus - aceasta exist).
@ 66
Dar nimeni nu va observa la un corp sntos - i acest jucru e uor de vzut - o
aciune secundar antagonic derivat din aciunea dozelor miline de medicamente
homeopatice. O doz mic a oricruia dintre aceste medicamente produce o aciune
primar care este perceptibil doar unui observator foarte nlent; dar organismul v i n
folosete impotriva unei astfel de doze doar atata reacie (aciune secundar) cnlu. C:MC
nevoie pentru refacerea strii de normaliiate.
@ 67
Aceste adevruri de necontestat, care ni se ofer spontan prin observarea naturii
i prin experien, ne explic aciunea benefic ce are loc in timpul tratamentului
homeopatic; in timp ce pe de alt parte, demonstreaz perversitatea tratamentului
antipatic i paliativ efectuat prin intermediul medicamentelor care se comport
antagonic.67
Numai in. cazurile cele mai -urgente, in care pericolul ce amenin viaa i
anun moartea iminent, nu las timp pentru aciunea unui remediu homeopatic - nu
ore, uneori nici mcar sferturi de or, i chiar minute - de ex. la asfixieri, fuigern,
sufocri, inghe, inecuri etc. - in toate aceste evenimente, ca o msur preliminar, este
admisibil i judicios, s se stimuleze iritabilitatea i sensibilitatea (viaa fizic) cu
paliative cum ar fi de ex. ocuri electrice uoare, clisme cu cafea tare, cu mirosuri
stimulatoare, inclzirea gradat etc. Dup ce s-a efectuat stimularea, organele vitale ii
reiau cursul in maniera lor sntoas de odinioar, pentru c aici nu exist nici o boal*

30

care s fie indeprtat, ci pur i simplu o obstrucie i o intrerupere o forei vitale


sntoase. Acestei categorii ii aparin diverse antidoturi la otrvirii? scule: ieim'"
pentru, acizi minerali, Hepar-sulph. la otrvirile cu metale, cafea i camfor (i
ipecacuanha) pentru intoxicaia cu opiu. etc.
Nu inseamn c uit remediu homeopatic a fost prost ales pentru cazul unei boli
din cauz c unele dintre simptomele medicinale doar sunt antipatice catorva dintre
simptomele minore i mei. puin importante ale bolii, clac doar celelalte, simptomele
specifice bine marcate (caracteristice), mai puternice, sunt acoperite de acelai
medicament ale cnii simptome sunt similare, adic dac simptomele bolii, sunt depite
in for, distrase i eliminate, celelalte simptome opuse vor disprea, de asemenea, de ta
sine dup expirarea termenului aciunii medicamentului fr a intarzia catui de puin
vindecarea.
* i totui nona sect ce amestec aceste dou sisteme apeleaz (in van) ia aceast
observaie, pentru a putea avea o-scuz pentru gsirea peste tot a unor asemenea
excepii de la regula general in ceea ce privete bolile i pentru a-i justifica folosirea
de convenien a paleativelor alopatice i a altor gunoaie alopatice nocive, fcand
aceste doar pentru a se scuti de povara cutrii unui remediu homeopatic adecvat
pentru fiecare coz de boal in parte, i astfel ei pretind a fi medici homeopai, .fr a fi
ins aa ceva.
@68
In tratamentul homeopatic experiena ne inva c, din dozele incredibil de mici
ale medicamentului (vezi @ 275-237) cerute de aceast metod de tratament, care sunt
suficiente (datorit similaritii, simptomelor lor) pentru a coplei i indeprta boala
natural asemntoare din calea principiului vital, deci, cum spuneam. experiena
ne inva c in organism va rmane intr-adevr - dup dispariia bolii - o anumit cantitate
(dac se poate spune aa) de boal medicinala, dar care, datorita infirnitstii
extraordinare a dozei, este atat de mic i dispare atat de repede (in comun acord cu ea
insi) incat fora vital nu mm este nevoit s foloseasc, impotriva acestei mici
perturbri artificiale a sntii sale nici o reacie mai puternic, ci doar atata cat este
necesar pentru a-i transforma starea actual de sntate intr-o stare de sntate
definitiv (@64,B).
@69
in metoda de tratament antipatic (paliativ) are loc, cu siguran, opusul celor
prezentate mai sus. Simptomul medicinal pe care medicul il opune simptomului bolii
(de exemplu: insensibilitatea i stupefacia cauzat de opium in aciunea sa primar
asupra durerii acute) nu este, in mod sigur, striii, nu este in totalitate alopatic fa de
cel de al doilea (simptomul bolii); exista o relaie evident intre simptomul medicinal i
cel al bolii, m ea este reversul a ceea ce ar trebui s fie. Se intenioneaz astfel ca
anihilarea simptomului bolii s fie fcut printr-un simptom medicinal opus, ceea ce

31

este imposibil. Fr indoial c medicamentul, ales in mod antipatic, atinge exact acelai
punct bolnav din organism ca i medicamentul ales homeopatic, conform cu aciunea
similar pe care o produce; dar primul (medicamentul antipatic) acoper intr-o msur
foarte mic simptomul opus al bolii i numai ca un opus i il face imperceptibil
principiului nostru vital doar pentru o scurt perioad de timp, astfel incat in prima faz
de aciune a paliativului antagonic fora vital nu percepe nimic dezagreabil nici din
partea simptomului bolii i nici din partea simptomului medicinal, ca i cum cele dou
s-ar fi neutralizat dinamic unul pe cellalt (de exemplu: puterea stupefiant a opiumului
ore acest efect asupra durerii). in primele minute fora vital se simte aproepe bine i nu
percepe nici stupefacia produs de opium, nici durerea cauzat de boal. Dar, intrucat
simptomul medicinal antagonic nu poate (spre deosebire de tratamentul homeopatic)
ocupa locul perturbrii morbide prezente m organism, in senzaia principiului vieii
infaiandu-se ca o boal artificial asemitodre, mai puternic i nu poate astfel
(spre deosebire de medicamentul homeopatic) s afecteze fora vital ca o boal
.similar, artificial astfel incat s poat lua locul bolii iniiale, medicamentul paliativ
trebuie (fiind un lucra total diferit de boala iniial i opus ei) s prseasc
deranjamentul morbid fr a-i fi eradicai; el numai il transform cum am mai spus,
intr-o aparent neutralizare68 dinamic, neperceput de la inceput de fora vital, dar ca
orice boal medicinal se extinde in curand i nu numai c va lsa boala iniial in
starea in care a gsit-o, dar va obliga fora vital (aa cum e normal, aa cum o fac toate
paliativele ce sunt administrate in doze mari, pentru a produce o insntoitre
permanent) s produc o stare opus (vezi @ 63-64) acestui medicament paliativ, care
este reversul aciunii medicamentoase, acest revers fiind analog cu boala natural inc
prezent i nedistrus, ce va fi - in mod necesar - intrit69 i agravat prin aceast
adugire (reacia impotriva paEativului) produs de fora vital. Simptomul bolii
(singurul din multele altele ale bolii) se va agrava dup ce aciunea paliativului se va
fi ncheiat; ci se va agrava proporional cu mrimea dozei de paliativ folosit. In
acelai fel (pentru a pstra acelai exemplu), cu cat doza de opium administrata pentru a
elina o durere va fi mal mare, cu atat va crete in intensitate durerea (depindu-i
intensitatea iniial) imediat ce opiumul i-a epuizat aciunea.70
In organismul viu nu poate avea loc o neutralizare permanent a senzaiilor
contrare sau antagonice, aa cum se intampl in laboratorul chimic cu substane de
caliti opuse unde, de ex., acidul sulfuric i potasiu! se unesc pentru a forma o
substan total diferit, o sare neutr, care acum nu mai este mei alcalin, nici acid i nu
se poate descompune nici mcar la cldur. Asemenea amestecuri i combinaii totale
pentru a forma ceva permanent neutru i indiferent nu au loc niciodat datorit
impresiilor dinamice ale unei naturi antagoniste existente in aparatul nostru senzitiv. in
asemenea cazuri, la inceput poate aprea doar ceva asemntor neutralizrii i o
indeprtare reciproc, dar senzaiile antagonice nu se indeprteaz definitiv una pe

32

cealalt. Lacrimile unui om indoliat vor fi uscate doar pentru o perioad foarte scurt
de timp de o glum reuit, cci oricum glumele sunt uitate rapid, iar lacrimile vor
curge din nou i mai abundent.
Aa simpl cum este aceast propoziie, ea a fost greit ineleas i in opoziie
cu ea unii au afimat c paliativul in aciunea sa secundar trebuie s fie la fel de capabil
s vindece cum o face remediul homeopatic prin aciunea sa primar. Dar cei ce au
fcut aceast afirmaie nu se gandesc c aciunea secundar nu este produsul unui
medicament, ci in mod invariabil se datoreaz aciunii antagonice a forei vitale asupra
organismului i c, deci, aciunea secundar care rezult din reacia forei vitale la
folosirea unui paliativ este o stare asemntoare cu simptomele bolii pe care paliativul a
lsat-o neeradicat, boala fiind amplificat i mai mult datorit acestei reacii a forjei
vitale asupra paliativului.
Ca intr-o temni intunecat, in care prizonierul cu mare dificultate poate
recunoate obiectele din jurul lui; atunci cand lampa cu alcool este aprins brusc totul
este imediat iluminat in cea mai consolatoare manier pentru nefericitul incins acolo;
dar cand flacra este stins, cu cat mai strlucitoare a fost, cu atat mai intunecat va fi
noaptea care il. inconjoar i acest fapt ii va scdea i mai mult. posibilitatea de a vedea
ceva in jur.
@70
Din ceea ce am prezentat deja nu putem s nu tragem minatoarele concluzii: Tot ceea
ce prezint un caracter morbid real i care trebuie vindecat, adic o boal, poate fi
descoperit() de iui medic numai observand cu atenie suferinele pacientului i
schimbrile vizibile ale strii de sntate ale acestuia sau, mai exact spus, observand
totalitatea simptomelor prin care boala indic medicamentul adecvat vindecrii sale, in
timp ce, pe de alt parte, orice cauza mfmui ninbnilS bolii, orice calitoie ocult
sau.principiu morbid imaginar nu sunt altceva derai iluzii.
Aceast perturbare a strii de snt^e pe care noi o numim boal po^e fi
transformat in sntate numai printr-o alt revoluie produs asupra strii de
sntate cu ajutorul medicamentelor a cror putere curativ unic const numai in
schimbarea strii de snatMe a omului - altfel spus, intr-o excitare specific a
simptomelor morbide - i aceast putere curativ poate fi afM cu cea mai mare
claritate i puritate numR prin testarea medicamentelor pe corpul sntos.
Conform tuturor experienelor, o boal nMual nu va fi niciodat vindecat cu
ajutorul unor medicamente care posed puterea de a produce intr-un individ sntos
o stare morbid strin (simptome morbide disimilare), stare care difer de aceea a
bolii naturale (deci boala natural nu va fi niciodat vindecat printr-o metod de
tratament alopat). Mai trebuie, de asemenea, observat c nici in natur nu poate
avea loc vreun tratament in care boala iniial s poat fi indeprtat, anihilat i
vindecat prin adugarea unei alte boli diferit de ea, indiferent cat de puternic ar fi

33

boala cea nou.


Mai mult, experiena no dovedete c, prin intermediul rnedicamentelor care au
tendina de a produce in individul sntos un simptom morbid artificial, antagonic
unui singur simptom al bolii ce trebuie vindecat, nu va avea loc niciodat
vindecarea unei boli cronice, ci doar o ameliorare temporar, urmat intotdeauna de
agravarea acelei boli cronice; altfel spus, acel tratament antipatic i paliativ folosit in
bolile cronice grave este absolut ineficient.
Cel de-al treilea i singurul mod de tratament posibil (cel homeopatic), in care
pentru totalitatea simptomelor unei boli neurale, se folosete un medicament
capabil de a produce cele mai asemMtoare simptome posibile in individul sntos,
medicament administrat in doze adecvate, este singura nietod tmduitoare
eficient de vreme ce bolile, care sunt simple iritaii dinamice perturbatoare ale
forei vitale, simt invinse i fiirid astfel eradicate uor, total i definitiv nu pot decat
s inceteze a mai exista. Aceasta este produs cu ajutorul iritsfiei perturbatoare
determinat de medicamentul homeopatic in senzaiile principiului vital. Pentru c in
cazul acestui procedeu svem exemplul Naturii insi eliberate, cand unei boli mai
vechi i se adaug una nou simite ei prin cse prima este rapid anihilat i
@71
intrucat acum nu mai exist nici un dubiu asupra faptului c bolile omenirii
constau doar in grupuri de anumite simptome i pot fi anihilate si transformsie in
sntate cu ajutorul substanelor medicinale, dar numai cu acelea care sunt capabile de
a produce in mod artificial simptome morbide similare (i aceasta este metoda in toate
tratamentele adevrate), putem afirma c operaia de vindecare este cuprins in
urmtoarele trei puncte, trei etape:
I. Cum stabilete medicul ce anume este necesar de tiut pentru a vindeca o
boal?
II. In ce fel va inva, va deprinde el tiina instrumentelor adaptate pentru a
vindeca bolile naturale, mai exact spus tiina puterilor paiogenicc alc medicamentelor?
III. Care este cea mai adecvat metod ds folosire a acestor ageni morbizi
artificiali (medicamentele) in vindecarea unei boli neurale?
72
In ceea ce privete primul punct, cele ce urmeaz vor servi drept o prim vedere
general. Bolile la care este predispus omul sunt fie procese morbide rapide ale forei
vitale perturbate in mod nefiresc, care au tendina de a-i incheia evoluia mai incet sau
mai rapid, dar intotdeauna intr-o perioad de timp moderat - i pe aceste boli le
numim boli acute; sau exist boli de o asemenea natur incat prin debuturi uoare,
adeseori imperceptibile, ele perturb organismul viu, fiecare intr-o manier
caracteristic i il deviaz treptat de la starea de sntate intr-o asemenea msur incat
energia vital instictiv numit for vital, a crei funcie este de a apra sntatea, va

34

opune acestor boli (la inceput i in timpul dezvoltrii lor) o rezisten neputincioas,
neadecvat, nefiind capabil s le alunge de una singur i trebuind s sufere - fr
putina de a face ceva - rspandirea lor (a bolilor) i propria perturbare, din ce in ce
mai accentuat, pan ia limit, cand organismul este distrus. Aceste boli se numesc boli
cronice. Ele sunt cauzate de o infecie dinamic cu o miasm cronic.
@73
in ceea ce privete bolile acute, ele sunt fie de o asemenea natur incat atac
fiinele umane individual, cauza excitatoare fiind influenele nocive la caxe acestea
sunt expuse in mod particular. Abuzul de mancare sau lipsa acesteia, impresiile fizice
puternice, emoiile mentale i altele sunt cauzele excitatoare ale unor asemenea afeciuni
acute febrile; in realitate, totui, ele sunt de obicei doar o explozie temporar a psorei
latente, care se va reintoarece, in mod spontan, in starea ei de hibernare dac bolile
acute nu au avut un caracter prea violent i au fost repede inbuite. Sau ele pot fi de o
asemenea natur incat s atace cateva persoane in acelai timp, pe ici pe colo {sporadic)
prin intermediul unor influene meteorice sau telurice i a agenilor nocivi dispoziia de
a fi afectai morbid de ctre acestea avand~o numai cateva persoane la un moment dat.
La acestea se mai adaug acele boli in cazul crora mai multe persoane sunt atacale de
suferine foarte asemntoare provenind de la aceeai cauz {boii epidemice), aceste
boli devin de regul infecioase {contagioase) cand ele apar in mijlocul unor mase largi
de oameni. Atunci apar strile febrile,71 fiecare avand o natur aparte i, deoarece
cazurile de boal au aceeai origine, ele se instaleaz in toi aceia care prezint un
proces morbid identic, care dac este lsat in voia lui, se va consuma singur pan la
dispariie i vindecare, intr-o perioad moderat de timp. Calamitile rzboiului,
inundaiile i foametea sunt adesea cauzele excitatoare ale acestor boli. Uneori ele
(cauzele) sunt i miasme acue specifice, care apar in aceeai manier (cunoscute sub
denumiri tradiionale) i care fie c atac persoanele o singur dat in via, cum ar fi
variola, pojarul, tuea convulsiva, vechea i uoara scarlatin72 Sydenham roie aprins,
oreionul etc, fie c apar des, intr-o manier destul de asemntoare cum ar fi ciuma din
Levant, febra galben a regiunilor de coast, holera asiatic i altele.
71 Medicul homeopat care nu ia in considerare concluziile dinainte stabilite,
nscocite de coala obinuit (care a fixat doar puine nume pentru asemenea febre, pe
lang care natura atotputernic indrznete s produc i altele, astfel incat ei s poat
trata aceste boli conform catorva metode stabilite) nu va recunoate denumirile de febr
de inchisoare, febr bilioas, febr tifoid, febr putrid, febr nervoas sau febr
mucoas, dar le va trata pe fiecare in parte conform caracteristicilor lor.
72 Dup 1801 medicii au confundat o anumit purpur rniliar (roodvonk), care
venea din vest, cu scarlatin, in ciuda faptului c aceste dou boli manifestau simptome
complet diferite, a faptului c remediul scarlatinei se gsea in Belladonna, pe cand cel al
purpurei in Aconitum i, in sfarit, in ciuda faptului c prima boal era de obicei doar

35

sporadic, pe cand cea de a doua era invariabil epidemic. in ultimii ani se parc c cele
dou boli s-au unit, intampltor, pentru a forma un fel de febr eruptiv specific,
pentru circ nici Belladona, nici Aconitum nu mai pot fi considerate remedii
homeopatice.
Printre bolile cronice trebuie s le socotim inc (ce pcat!) i pe acelea cu care ne
intalnim, atat de des, produse artificial in cursul tratamentelor alopatice datorit folosirii
indelungate a mcdicamnetelor eroice, violente, in doze mari, crescande: calomclul,
sublimatul coroziv, unguentele pe baz de mercur, riitratul de argint, iodul i unguentele
sale, opiumul, vakriana, sconta de tinehona i chinina, degeelul rou, acidul prusie,
sulful i acidul sulfuric, purgativele73, venesecia, sangerarea abundent, lipitorile,
scuigciiic etc, piin cuie ciicigta vitalii esle luicuii slabila pauk ia u urnita nemiloasa i
alteori, dac pacientul nu moare, este deranjat in mod nefiresc (de fiecare substan
intr-o manier specific) inix-o asemenea msur incat, pentru a menine viafa
impotriva acestor atacuri inamice i distinctive, trebuie s se produc o revoluie in
organism, adic fie s priveze una din prile acesteia de iritabilitate i sensibilitate, fie
s Ic excite pe acestea in mod exagerat, adic s produc dnata'e sau contractare,
relaxare sau incordare sau chiar distrugerea total a unor anumite pri i s dezvolte
schimbri organice nefireti, pe ici pe colo, in interior sau exterior (schilodind
organismul intern sau extern). Fora vital face toate aceste lucruri doar pentru a apra
organismul de o distrugere complet a vieii datorat asalturilor ostile, reinnoite ale
unor asemenca fore distructive
73 Singurul caz posibil de pletora se prezint la femeia sntoas, cu cateva zile
inaintea ciclului, prezentand o anumit senzaie de plenitudine a sanilor fi a uterului,
dor fr inflamaie.
74 Dintre toate metodele posibile pentru vindecarea bolilor nu poare fi imaginat
una mai iraional, mai nepotrivit i mai profund alopatic ca aceea a lui Broussais,
mm exact tratamentul prin sangerare si infometare care pentru muli ani s-a rspandit pe
o marc parte a pmantului. Nici un om inteligent nu poate gsi in aceast metod ceva
medicinal sau care s ajute d.p.d.v. medical intrucat medicamentele reale, chiar dac au
fost alease orbete i administrate pacientului, se pot uneori dovedi folositoare intr-un
caz de boal pentru c din intamplare, s-ar putea s fi fost homeopatice in acel caz. Dar
prin sangerare bunul sim sntos nu se poate atepta decat la slbire i la scurtarea
vieii. Este un fals dureros i lipsit de orice temei s afirm c cele mai multe sau chiar
toate bolile depind de inflamaiile locale. Chiar i pentru o adevrat inflamaie local,
cea mai sigur i mai rapid vindecare se gsea in medicamentele capabile s
indeprteze in mod dinamic iritaia arterial pe care se bazeaz inflamaia, acest lucru
fund fcut fiir cea mai mic pierdere de fluid i de for. Sangerarea local, chiar a
unor pri afectate, are doar tendina de a amplifica inflamaia reinnoit a aceste pri.
i cu siguran c este, in general neadecvat, criminal s iei mai multe livre de sange

36

din vene, IR cazul iebrelor inflamatorii, in condiiile in care cateva medicamente


adecvate ar fi risipit aceast stare de iritare a arterelor, indeprtand-o impreun cu
boala in doar cateva ore i cu cea mai mic pierdere de sange i for. O asemenea
pierdere marc de sange este in mod evident de neinlocuit pentru bolnav, de vreme ce
organele gandite de Creator pentru a produce sange sunt astfel atat de slbite incat in
Vreme ce produc sange in aceeai cantitate, calitatea acestuia nu mai este hi fel de bun
ca inainte. i cum este posibil ca aceast pletor imaginar s se ii produs cu o
asemenea rapiditate i s fie redus prin sangerri repetate, atata timp cat doar cu o or
mai inainte pulsul acestui pacient infierbantat (inainte de etapa febrei i a frigului) era
atat de linitit. Nici un om, nici un pacient nu are prea mult sange sau prea mult for.
Dimpotriv, nici un bolnav nu are destul for, cci altfel energia sa vital ar fi
prevenit dezvoltarea bolii. De aceea este iraional i crud s adaugi acestui pacient slbit
o surs mai mare, intr-adevr cea mai serioas surs de debilitate. Este o practic
greit, criminal, iraional i crud, bazat pe o teorie absurd i lipsit de orice temei
folosit in locul indeprtrii bolii, care este intotdeauna de natur dinamic, i poate fi
eliminat numai prin potenri dinamice.
@75
Aceste atacuri asupra sntii umane efectuate de ctre arta netmduitoare
alopatic (mult mai accentuate in timpurile noastre) dintre toate bolile cronice sunt cele
mai deplorabile i, in acelai timp, incurabile; i trebuie s adaug, cu tristee, c este
aparent imposibil s descoperim vreun remediu pentru vindecarea lor dac ele au atins
o intensitate considerabil.
@76
Bunul Dumnezeu ne-a oferit, prin homeopatie, mijloacele de vindecare doar
pentru bolile naturale, dar acele devastri si ciopariri interne sau externe ale
organismului uman, efectuate atat de des, de-a lungul anilor, de exercitarea nemiloas a
falsei arte75 de vindecare alopate prin tratamentele i medicamentele sale dureroase,
trebuie remediate de nsi fora vital (care ofer un ajutor adecvat pentru eradicarea
oricrei miasme cronice ce ar putea s pandeasc in ateptare) dac aceasta nu a fost
deja prea tare slbit de asemenea aciuni ostile i care ar putea s-i sacrifice caiva ani
unei asemenea operaiuni. Nu exist i nu poate exista o art uman de vindecare care
s reduc la o stare de normalitate acele numeroase stri nefireti care au fost, de atatea
75 Dac pacientul moare, practicianul unui asemenea tratament obinuiete s
evidenieze, s arate rudelor indurerate, la examinarea postmortem, aceste desfigurri
organice interne care sunt datorate pseudoartei sale, dar pe care ci le atribuie cu
miestrie unei boli originale incurabile (vezi cartea mea: Alopatia - un cuvnt de
avertizare pentru toi pacienii, Leipzig, Baumgartncr). Acele inregistrri ineltoare;
operele ilustrate despre anatomia patologic, prezint produsele unei asemenea
carpceli lamentabile. Persoanele, decedate, care provin din sate sau sracii din orae

37

care au murii fr a fi fost carpaciti prin asemenea metode dureroase, de regul, nu


suni deschii de anatomia patologic. Asemenea deformri nu vor putea fi gsite in
cadavrele lor. Prin aceastea puica aprecia valoarea dovezilor decenale in acele ilustrri.
inimos colorate precum i onestitatea autorilor acestora.
@77
Bolile produse de expunerea prelungit la influente duntoare ce pot fi evitau
nu trebuie numite cronice. Ele includ bolile produse de: obinuina de a consuma in
exces buturi i alimente duntoare, desfraul de toate felurile care submineaz
sntatea, abstinena prelungit de la lucruri care sunt necesare vieii, locuirea in
localiti nesntoase, in special in inuturile mltinoase, intemniarea in celule, lipsa
de exerciiu fizic sau de micare in aer liber, suprasolicitarea fizic i nervoas, stresul
emoional continuu etc. Aceste stri de boal autoprovocate dispar in mod spontan (in
caz c nu exist vreo miasm cronic in corp) prin imbuntirea modului de via i nu
pot fi numite boli cronice.
@78
Adevratele boli cronice, naturale, sunt cele care provin dintr-o miasm cronic,
care atunci cnd sunt lsate s evolueze in voia lor i nu sunt verificate prin intermediul
acelor remedii specifice lor se vor agrava in mod continuu (in ciuda celui mai corect
regim de via trupesc i mental pe care il ine subiectul unei astfel de boli) i il vor
chinui pe pacient pan la sfaritul vieii sale cu suferine din ce in ce mai mari. Aceste
boli, cu excepia celor produse de practici medicale greite (@ 74), sunt cele mai mari
flagele ale rasei umane, deoarece chiar i cea mai robust constituie, cel mai regulat
mod de via si cea mai puternic energie a forei vitale sunt insuficiente pentru
eradicarea lor.7
7 in timpul ariilor infloritori ai tinereii i odat cu apariia menstruatiei regulate,
toate acestea, alturate unui mod de viata benefic pentru suflet, inim i corp, ele;
rman necunoscute ani la rand. Persoanele chinuite par perfect sntoasa in faa rudelor i
a
cunotinelor, iar boala care a aprat ca urmare a unei infectii sau ereditar pare s
fi, disprut in. totalitate. Dar in anii urmtori, dup evenimente i condiii de viat
nefavorabile, ele vor aprea cu siguran din nou i se vor dezvolta mult mai repede,
asumandu-i un caracter mult mai grav proporional cu perturbarea principiului vital
prin pasiuni nocive, griji i suprri, dar in special cand acesta a fost perturbat de un
tratament medical neadecvat.
@79
Pan acum, sifilisul a fost oarecum recunoscut ca boal cronic miasmatic, care,
dac nu este tratat, dispare doar odat cu moartea individului. Sicoza (condilomatoza)
- care nu poate fi, de asemenea, eradicat de fora vital fr efectuarea unui tratament
medica! adecvat - nu a fost recunoscut drept o boal miasmatic cronic cu un

38

caracter particular, ceea ce fr nici o indoiala el este, iar medicii i-au imaginat c au
vindecat-o atunci cand au. distrus excrescenele de pe piele, dar au pierdut din vedere
faptul c discrazia ocazionat de acestea a persistat.
@80
De o importan incalculabil mai mare decat cele dou miasme despre care am
vorbit este miasma cronic a psorei, care (in timp ce primele doua i dezvluie
discrazia intern specific una prin ancrul primar veneric, iar cealalt prin excrescene
conopidiforme) isi anun, de asemenea, existena (dup infectarea intern total a
intregului organism) printr-o erupie cutanat specific, format uneori doar din cateva
vezicule insoite de un prurit voluptuos, intolerabil (i un miros specific). Miasma
cronic intern monstruoas- psora este singura cauz fundamental real i
productoarea tuturor celorlalte numeroase (a putea spune nenumrabile) forme de
boal,77 care sub denumiri ca; debilitate nervoas, isterie, ipohondrie, manie,
melancolie, idioie, nebunie, epilepsie si tot felul de convulsii, inmuierea oaselor
(rahitism), scolioz i cifoz, carii, cancer, fungus hematodes, neoplasmele, gut,
hemoroizi, icter, cianoz, hidropizie, amenoree, hemoragie gastric, nazal, pulmonar,
impoten i sterilitate, hemoragie vezical i uterin, astm i ulceraii pulmonare,
migrene, surzenie, cataract, amauroz, litiaz renal, paralizie, deficiene senzoriale i
dureri de mii de feluri, sunt menionate in crile sistematice de patologie ca fiind boli
specifice, independente.
77 Am petrecut 12 ani pentru a investiga sursa acestui numr incredibil de mare
de boli cronice, pentru a obine i coleciona anumite dovezi ale acestui mare adevr,
care a rmas necunoscut tuturor observatorilor din trecut i contemporani i pentru a
descoperi, in acelai timp, principalele remedii (anJtipsorice) care, in mod colectiv sunt
aproape o pereche pentru acest monstru cu mii de capete in toate dezvoltrile i formele
sale diferite. Am publicat observaiile mele asupra acestui subiect in cartea intitulat
Bolile cronice (4 voi, Dresda, Arnold, ediia a doua, Dusseldorf, Schaub) pan s
ineleg c pot doar s predau cum se trateaz intraga serie a bolilor cronice ca maladii
izolate, individuale, cu acele substane medicinale ale cror efecte pure au fost testate
asupra persoanelor sntoase pan la acea perioad, astfel incat fiecare caz de boal
cronic in parte a fost tratat de discipolii mei conform grupului de simptome pe care
aceasta il manifesta, exact ca o boal idiopatic, i care a fost adeseori vindecat, asttel
incat omenirea bolnav a fost incantat de aceste mari comori tmduitoare adunate
deja de noua art a vindecrii. Cu atat mai mare trebuie s fie acum motivul de bucurie
pentru faptul c elul dorit a fost aproape atins, intrucat recent s~au descoperit remedii
homeopatice i mai specifice pentru afeciunile cronice provenite de la psor
(medicamente numite corect remedii, antipsorice) i au fost publicate instruciuni
speciale pentru prepararea i folosirea lor; dintre acestea, medicul adevrat poate alege
acinii pentru, agenii si curativi pe acelea ale cror simptome medicinale corespund in

39

cea mai asemntoare msur (homeopatic) bolii cronice pe care el trebuie s o


vindece; i astfel, prin folosirea medicamentelor (antipsorice) mult mai adecvate pentru
miasm, medicul poate fi de un folos mult mai marc i aproape intotdeauna va reui o
vindecare definitiv.
Faptul c acest agent infecios extrem de. vechi a trecut in mod treptat, de-a
lungul a cateva sute de generaii, prin multe milioane de organisme umane i a obinut
astfel o dezvoltare incredibil, explic intr-o oarecare msur cum reuete el acum s
se manifeste sub nenumrate forme morbide asupra marii familii a omenirii, mai ales
dac lum in considerare ce numr mare de circumstane contribuie la producerea
acestei mari diversiti de boli cronice (simptome secundare ale psorei), la care se
adaug diversitatea cu neputin de descris a oamenilor, diversitate legat de constituia
lor trupeasc congenital. De aceea, nu este de mirare c o asemenea diversitate de
ageni nocivi care acioneaz atat din interior cat i din exterior i, uneori, in mod
permanent asupra unei asemenea diversiti de organisme ptrunse de miasma psoric,
produce o varietate de neiiiimral de defecte, boli, perturbri i suferine care au fost
pan acum tratate in vechile scrieri patologice - sub nume diferite - ca fiind boli cu un
caracter binedefinit.
78 Unele dintre aceste cauze care exercit o influen modificatoare asupra
transformrilor psorei in bolile cronice depind uneori de clima i caracterul fizic al
locului, locuinei, uneori de marea diversitate in educaia fizic i moral a tineretului,
ambele putand fi neglijate sau in exces, sau mai depind i de abuzul de munc i de
condiiile de via, in ceea ce privete dieta i regimul, pasiunile, manierele i
obiceiurile.
19 Aceste opere conin atat de multe nume ambigue, nepotrivite, indrtul
fiecruia dintre ele aflindu-se stri morbide foarte diferite, care adeseori se aseamn
intre ele doar printr-un singur simptom cum ar fi malarie, icter, hidropizie, oftic,
leucoree, hemoroizi reumatism, apoplexie, convulsii, isterie, ipohondrie, melancolie,
manie, angin pectoral, paralizie etc, care sunt prezentate ca fiind boli cu un caracter
fix, invariabil i sunt tratate dup numele lor, conform unui plan stabilit. Cum poate
acordarea de astfel de nume s justifice un tratament medical identic? i dac
tratamentul nu urmeaz s fie intotdeauna acelai, de ce este necesar folosirea unui
nume identic care s postuleze o identitate de tratament? intr-adevr, nu este un ru
mod mare strecurat in arta medicinei decat acela ol impunerii anumitor nume generale
bolilor, ca i dorina de a le adapta lor anumite medicamente generale" spune Huxham,
un om pe cat de clarvztor, pe atat de contiincios (Op. phys. med, voi 1). i in acelai
fel se lamenteaz i Fritze (Annalen, voi 1, pag 80) "c bolile diferite esenial sunt
desemnate prin aceleai nume." Chiar i acele boli epidemice, care sunt propagate, iar
indoiala. n fiecare epidemie n parte, de im principiu contagios specific, care rmane
necunoscut pentru noi, sunt desemnate de vechea coal de medicin cu nume

40

particulare, ca i cum ele or fi boli exacte, binecunoscute, care apar in mod invariabil in
aceeai form, febra de spital, febra de nchisoare, febra de tabr, febra putrid,
febra bilioas, febra nervoas, febra mucoas, dei fiecare epidemie de asemenea
febre rtcitoare se dezvluie la fiecare apariie ca fiind alta, o boal nou, o alt form,
foarte diferit in fiecare situaie sub aspectul evoluiei sale, precum i in cele mai multe
simptome i in intreaga ei apariie. Fiecare este atat de diferit de toate epidemiile
anterioare, orice nume ar purta, incat ar fi o dezertare de la orice logic dac ar fi s
dm acestor maladii, ce difer atat de mult una de cealalt, unul dintre acele nume cu
care ne intalnim in scrierile patologice i s le tratm in conformitate cu aceste nume
greit folosite. Doar sincerul Sydenham a perceput aceasta cand (Obs.med... cap 2, De
Morbi.Epid.) insist asupra necesitii de a nu considera nici o boal epidemic ca i
cum aceasta a mai aprut candva i s o tratm in acelai fel sau in altul, de vreme ce
toate care apar succesiv, indiferent cat de numeroase ar fi, difer una de cealalt.
"Mintea este izbit cu minunare de cat de diferite i clar neasemntoare una alteia sunt
infirile bolilor epidemice; exist o diferen evident intre aceste boli, nu numai sub
aspectul simptomelor corespunztoare i specifice lor, ci, de asemenea, i in metoda de a
le trata i in modul in care fiecare cere pentru ea o metod diferit .de oricare alta Prin
urmare, oricare ar fi modul i oricare ar fi limita in infiarea extern i in numrul de
simptome, celor care nu le dau atenie bolile epidemice par s se asemene; totui dac
cineva le acord o atenie sporit, reiese c aceste boli epidemice sunt de o natur atat
de diferit una de cealalt, precum sunt banii adevrai de cei fali."
Din toate acestea reiese clar c toate aceste nume tar rost i greit folosite ale
bolilor nu trebuie s influeneze cu nimic practica unui medic adevrat, care tie c
trebuie s judece i s vindece bolile nu conform asemnrii numelui unuia dintre
simptomele lor, ci conform totalitii semnelor fiecrui pacient in parte, a crui
afeciune este de datoria lui s o investigheze cu atenie i s nu-i dea niciodat cu
presupusul in ceea ce o privete.
Totui, daca uneori pare necesar s se foloseasc numele unor boli pentru atunci
cand vorbim despre un pacient unor persoane obinuite i a ne face inelei in cateva
cuvinte, va trebui numai s le folosim ca nume colective i s le numim de ex.:
pacientul are un fel de dans al Sfantului Vitus, un fel de hidropizie, un fel de tifos, un
fel de malarie; dar (pentru a elimina odat pentru totdeauna confuzia acestor nume ) nu
vom spune niciodat c el are dansul Sfantului Vitus, ei ore tifos, c are malarie, c are
hidropizie, intrucat nu exist cu siguran boli fixe, cu caracter neschimbtor care s
poarte astfel de nume.
@82.
Dei prin descoperirea acestei surse mari a bolilor cronice i, de asemenea, prin
descoperirea remediilor homeopatice specifice pentru tratarea psorei medicina s-a
apropiat cu caiva pai importani de cunoaterea naturii majoritii bolilor ce trebuie

41

vindecate, totui, pentru stabilirea medicaiei n fiecare caz de boal cronic (psoric)
pe care un medic este chemat s o vindece,, datoria de intelege atent simptomele i
caracteristicile sale este la fel de indispensabil pentru medicul homeopat pe cat ora i
inaintea acestei descoperiri care ne arat c nu poate avea loc nici o vindecare adevrat
a acestora sau a altor boli iar un tratament individualizat pentru fiecare caz el bolii
in parte; pentru c numai prin astfel de investigaii se va putea face o oarecare diferen
intre o afectiune acut, o boal care se dezvolt rapid i o boal cronic; doar aa se va
putea observa ca la o boala acut simptomele principale sunt mult mai evidente,
devin perceptibile simurilor mult mai repede i deci, necesit mult mai puin timp pentru a
da ele urma bolii i sunt necesare mult mai puine intrebri, din moment ce aproape
totul este de la sine ineles, asta in comparaie cu cazul unei boli cronice care
progreseaz treptat de cativa ani si la care simptomele sunt mult mai greu de stabilit.
Deci urmtoarele obiective pentru investigarea simptomelor sunt numai in
mod parial aplicabile pentru bolile acute.
Aceast examinare individualizat a unui caz de boal, care primete sici doar o
introducere general i din care medicul va reine doar ceea ce este aplicabil in fiecare
caz in parte, necesit din partea medicului o eliberare total de prejudeci, necesit
simuri integre, observare atent i exactitate in trasarea tabloului bolii.
@84.
Pacientul ii va spune in mod amnuni povestea suferinelor sale; cei din junii
lui (familia, prietenii) povestesc dac l-au auzit pe pacient plangandu-se de ceva, cum s-a
comportat el i ce au observat ei la dansul; medicul vede, aude i remorc ce anume
este schimbat sau neobinuit la pacient. El ii noteaz cu minutiozitate tot ceea
ce pacientul i prietenii acestuia i-am povestit despre el, fcand uz chiar de
expresiile folosite de acetia, Medicul va pstra tcerea, permiandu-le acestora s
spun tot ceea ce au de spus i se va abine s ii intrerup (o va face doar dac acetia se
vor indeprta de la subiect ). Medicul ii va sftui la inceputul examinrii s
vorbeasc incet, rar,
astfel incat s-i poat nota prile importante ale spuselor vorbitorilor.
81 Orice intrerupere rupe irul gandurilor naratorilor i tot ceea ce au spus la
inceput, nu le mai apare destul de clar dup aceea. .
@85.
El va incepe un nou alineat cu fiecare circumstan non menionat de ctre
pacient sau de prietenii acestuia, astfel incat simptomele s poat fi aranjate separai
unul sub cellalt. Astfel, ci va putea aduga la oricare dintre aceste circumstane lucruri
care la inceput au fost relatate intr-o manier prea vag.
@ 86.
Cand martorii au terminat ceea ce au avut de spus, medicul va reveni la fiecare
simptom in parte i va solicita informaii mai exacte in legtur cu acesta in felul

42

urmtor: el va citi simptomele aa cum i-au fost relatate, unul cate unul i va cere
lmuriri suplimentare pentru fiecare dintre ele; de ex:: La ce intervale de timp a aprut
simptomul? Cum s-a simit pacientul inainte (ie a lua medicamentul pe care I-a folosit
pan acum? Cum s-a simit in timp ce a luat medicamentul i la cateva zile dup ce a
incetat s il mai ia? Ce fel de durere, care este senzaia exact care s-a instalat in locul
respectiv? Unde se afl acel ioc? A aprut durerea sub form de crize neprovocate, la
diferite intervale de timp, sau a fost o durere continu, fr oprire? De cand a inceput
sau cat a durat? La ce or din zi sau din noapte i in ce poziie se afla corpul cand
durerea a devenit insuportabil sau a cedat in intregime? Care a fost natura exact a
acesteia, evenimentul sau circumstana provocatoare? Descriei-o cu propriile cuvinte.
@87.
Astfel, medicul obine informaii mai precise In legtur cu fiecare detaliu, luat in
parte, dar fr a formula intrebrile astfel incat acestea s ii sugereze02 rspunsul
pacientului, care va trebui s rspund numai prin da sau nu; altfel, pacientul va ii
tentat s rspund greit, pe jumtate adevrat sau nu in loialitate corect, fie din
indolen, fie pentru a-i fi pe plac celui care il interogheaz, din toate acestea rezultand
cu siguran un tablou, fals al bolii i ca urmare un tratament neadecvat.
82 De exemplu, medicul nu trebuie s intrebe: Aceast circumstan nu a fost
cumva prezent? El nu trebuie s se fac niciodat vinovat de inducerea unor asemenea
sugestii care tind s-i determine pe pacient s dea un rspuns fals i o relatare fals a
simptomelor sale.
@88.
Dac in expunerea benevol a acestor detalii nu s-a menionat nimic in legtur
cu unele fapte sau funcii ale corpului sau stri mentale ale bolnavului, medicul il va
intreba pe acesta ce altceva ar mai putea aduga in ceea ce privete aceste pri i funcii
sau in legtur cu starea sa mental83 sau dispoziia sa, dar pentru a face aceasta,
medicul se va folosi- doar de expresii generale, astfel incat s-i oblige pe pacieni s
intre in detalii speciale.
83 De exemplu, de ce natur sunt scaunele sale? Ce putei spune despre urinare ?
Clini st cu somnul de peste zi i de peste noapte ? Care este starea de dispoziie a sa,
cum st cu buna dispoziie i cu. memoria?.Ce poate spune despre sete? Ce gust simte?
Ce fel de mancare sau de butur i se par cele mai plcute? Care i se par cele mai
respingtoare? Are fiecare dintre acestea gustul ei natural, sau un alt gust neobinuit ?
Cum se simte pacientul dup ce a mancat sau a but ? Are ceva de spus despre cap,
membre sau abdomen ?
Cand pacientul (pentru c ne vom baza in principal pe descrierea senzaiilor
fcut de el, excepie fcand cazurile de boal simulat) a oferit din propria voin
aceste detalii i rspunzand la intrebri a furnizat informaiile cerute trasand un tablou
perfect credibil al bolii medicul are libertatea i chiar este obligat (dac simte c nu a

43

adunat inc toate informaiile de care are nevoie) s pun intrebri i mai precise, i mai
speciale.84
84 De exemplu, cat de frecvente sunt scaunele ? Cum arat ele exact ? Materia
eliminat era format din mucus sau fecale ? A avut sau nu dureri in timpul eliminrii?
Care a fost natura exact a acestor dureri i unde anume s-au produs ele ? Ce a vomitat
pacientul ? Gustul ru era putrid, amar, acru sau altfel ? Apare inainte, dup, sau in
timp ce mnanc sau bea ? in ce moment al alei era cel mai ru? Care era gustul
eructaiilor ? Urina este tulbure dac st mai mult sau imediat ce a fost eliminat ? Ce
culoare are imediat dup emisie ? Ce culoare are sedimentul ? Cum se comport
pacientul in timpul somnului ? Scancete, geme, vorbete sau ip in somn ? Tresare in
somn ? Sforie cand inspir sau cand expir ? Doarme numai pe spate sau dac nu, pe
ce parte doarme pacientul? Se acoper bine sau nu, poate suporta hainele pe el ? Este
tentat s rspund greit, pe jumtate adevrat sau nu in totalitate corect, fie din
indolen, fie pentru a-i fi pe plac celui care il interogheaz, din toate acestea rezultand
cu siguran un tablou fals al bolii i ca urmare un tratament neadecvat.
De exemplu, medicul nu trebuie s intrebe: Aceast circumstan nu a fost
cumva prezent? El nu trebuie s se fac niciodat vinovat de inducerea unor asemenea
sugestii care tind s-i determine pe pacient s dea un rspuns fals i o relatare fals a
simptomelor sale.
@88.
Dac in expunerea benevol a acestor detalii nu s-a menionat nimic in legtur
cu unele fapte sau funcii ale corpului sau stri mentale ale bolnavului, medicul il va
intreba pe acesta ce altceva ar mai putea aduga in ceea ce privete aceste pri i funcii
sau in legtur cu starea sa mental83 sau*dispoziia sa, dar pentru a face aceasta,
medicul se va folosi- doar de expresii generale, astfel incat s-i oblige pe pacieni s
intre in detalii speciale.
83 De exemplu, de ce natur sunt scaunele sale? Ce putei spune despre urinare ?
Cum st cu somnul de peste zi i de peste noapte ? Care este starea de dispoziie a sa,
cum st cu buna dispoziie i cu memoria? Ce poate spune despre sete? Ce gust simte?
Ce fel de mancare sau de butur i se par cele mai plcute? Care i se par cele mai
respingtoare? Are fiecare dintre acestea gustul ei natural, sau un alt gust neobinuit ?
Cum se simte pacientul dup ce a mancat sau a but ? Are ceva de spus despre cap,
membre sau abdomen ?
Cand pacientul (pentru c ne vom baza in principal pe descrierea senzaiilor
fcut de el, excepie fcand cazurile de boal simulat) a oferit din propria voin
aceste detalii i, rspunzand la intrebri a furnizat informaiile cerute trasand un tablou
perfect credibil al bolii, medicul are libertatea i chiar este obligat (dac simte c nu a
adunat inc toate informaiile de care are nevoie) s pun intrebri i mai precise, i mai
speciale.84

44

84 De exemplu, cat de frecvente sunt scaunele ? Cum arat ele exact ? Materia
eliminat era format din mucus sau fecale ? A avut sau nu dureri in timpul eliminrii?
Care a fost natura exact a acestor dureri i unde anume s-au produs ele ? Ce a vomitat
pacientul ? Gustul ru era putrid, amar, acru sau altfel ? Apare inainte, dup, sau in
timp ce mnanc sau bea ? in ce moment al zilei era cel mai ru? Care era gustul
eructaiilor ? Urina este tulbure dac st mai mult sau imediat ce a fost eliminat ? Ce
culoare are imediat dup emisie ? Ce culoare are sedimentul ? Cum se comport
pacientul in timpul somnului ? Scancete, geme, vorbete sau ip in somn ? Tresare in
somn ? Sforie cand inspir sau cand expir ? Doarme numai pe spate sau dac nu,- pe
ce parte doarme pacientul? Se acoper bine sau nu, poate suporta hainele pe el ? Se
trezete uor sau doarme prea adanc ? Cum se simte imediat dup trezire? Cat de des
apare un simptom sau altul? Care este cauza care produce acest simptom atunci cand ei
apare ? Cand apare: cand pacientul st aezat, intins, in picioare sau cand se mic?
Apare numai atunci cand postete, sau dimineaa sau numai seara sau numai dup o
mas, sau cand apare de obicei? Cand apare frisonul? Este doar o senzaie de rece sau
chiar temperatura este sczut? Dac da, in care pri? Sau, in timp ce ii este frig, este
pacientul cald la atingere? A fost doar senzaia de rece fr tremurtur? I-a fost cald fr
a se inroi la fa? Care dintre prile sale erau fierbini la atingere? S-a plans de cldur
Iar s fie fierbinte la atingere? Cat a durat starea de rece? Cat a durat cea de
fierbineal ? Cand a aprut setea? in timpul strii de rece sau a strii de cald? inainte
sau dup aceasta ? Cat de mare a fost setea i care a fost butura dorit? Cand apare
transpiraia? La inceputul sau la sfaritul strii de cald? Sau la cate ore dup starea de
cald Apare in timpul somnului sau cand este treaz? Cum miroase transpiraia? De ce se
plange pacientul inainte sau dup starea de frig? in timpul strii de cald sau dup
aceasta? De ce se plange el in timpul sau dup starea de transpiraie? La femei, ce
caracteristici are ciclul menstrual i celelalte posibile secreii?
@ 90.
Dup ce medicul i-a terminat de notat toate aceste particulariti, el ii va nota
apoi ceea ce a observat el insui la pacient85 i va stabili cate dintre observaiile acestea
sunt specifice pacientului in starea de sntate.
85 De exemplu: Cum s-a comportat pacientul in timpul consultaiei ? A fost el
morocnos, certre grbit, plangcios, anxios, disperat sau trist, plin de speran, calm
etc.? A fost el intr-o stare de toropeal sau din alt motiv inelegea greu? Avea vocea
rguit, vorbea pe un ton sczut sau incoerent? Sau cum altfel vorbea? Ce culoare au
faa, ochii, pielea in general? i care era in general culoarea pielii? Care era gradul de
vivacitate i putere, ce se putea citi in expresia feei sale i in ochii si? Care era starea
limbii sale, a respiraiei, mirosul gurii sale? i cum sttea cu auzul ? Pupilele sale erau
dilatate sau contractate? Cat de repede i in ce msur rspund ele la diferite grade de
lumin? Care era natura pulsului? Care era starea abdomenului su? Cat de umeda de

45

fierbinte, cat de rece sau de uscat la atingere era pielea in general sau in anumite zone?
Cum sttea intins, cu capul dat pe spate, cu gura deschis complet sau pe jumtate, cu
braele deasupra capului, pe spate, sau in ce poziie? Cat de mare a fost efortul fcut ca
s se ridice? i orice altceva ce i s-ar putea prea medicului ca fiind demn de remarcat.
@91.
Simptomele i senzaiile experimentate de pacient de-a lungul unui tratament
medicamentos anterior nu furnizeaz tabloul pur al bolii; dar, pe de alt parte, acele
simptome i boli de care a suferit naintea folosirii medicamente lor sau dup ce
acestea au fost ntrerupte pentru cteva zile; ofer adevrata imagine a formei
originale a bolii i de acestea se va ocupa in special medicul. Cand boala are un
caracter cronic i pacientul a luat medicamente pan in clipa in care este consultat,
medicul poate - in mod avantajos - s intrerup aceste medicamente pentru cateva zile
sau s administreze intre timp ceva de natur nemedicinal i s amane pentru
consultaia urmtoare o examinare mai precis a simptomelor morbide pentru a putea
inelege, in puritatea lor, simptomele permanente, necontaminate, ale vechii boli i
pentru a-i putea forma o imagine a bolii demn de incredere.
@92.
Dar, dac este vorba de o boal cu evoluie rapid i dac caracterul grav al
acesteia nu permite nici o intarziere, medicul va trebui s se mulumeasc cu observarea
strii morbide, indiferent cat de schimbat ar fi aceasta de medicamente, dac nu va
putea stabili ce simptome au existat inainte de folosirea medicamentelor, pentru ca el s
poat, cel puin, s-i formeze o inelegere corect a imaginii complete a bolii in starea
sa actual, adic a maladiei suprapuse format din boala medicinal i cea original,
care datorit folosirii medicamentelor neadecvate este de obicei, mult mai, grav i mai
periculoas decat era boala original i care cere, deci, un ajutor prompt i eficient, i
prin aceasta s traseze o imagine complet a bolii, el va putea s o combat cu un
remediu homeopatic adecvat astfel incat pacientul s nu cad victim medicamentelor
nocive pe care le-a inghiit.
@93.
Dac boala a fost declanat intr-un timp scurt sau, in cazul bolilor cronice, cu
mult timp in urm, de o cauz evident, atunci pacientul sau prietenii si interogai in
particular o vor meniona fie spontan, fie atunci cand vor fi chestionai cu atenie.86
m Orice cauz de natur nefericit pe care pacientul sau prietenii lui nu doresc s o
mrturiseasc, cel puin nu in mod voluntar, va trebui aflat de ctre medic prin
incadrarea cu indemanare a intrebrilor sau prin informaii private. Dintre acestea
amintim: tentativa de sinucidere sau otrvire, onanismul, desfrauri obinuite sau
nefireti, excesul de buturi alcoolice sau de cafea, o libertate mare de a manca in
general sau in a manca vreun anume fel de mancare periculoas, infecii cu boli
venerice sau cu raie, dezamgire in dragoste, gelozie, nefericire familial, suprri,

46

tragedii in familie, rzbunare, mandria rnit, jena de natur financiar, superstiii,


fric, - foamea, - sau o imperfeciune in zonele intime, hernie, prolaps etc.
@94.
In timpul examinrii strii bolilor cronice, caracteristicile particulare ale
pacientului cu privire la ocupaiile sale obinuite, la modul su de via, la dieta pe care
o uimea, la situaia sa familial .a.m.d. trebuie s fie considerate i analizate cu atenie,
pentru a vedea ce anume exista in ele care ar putea avea tendina s produc sau s
menin boala, astfel incat prin inlturarea lor s poat incepe insntoirea.87
In bolile cronice la femei trebuie acordat o atenie special urmtoarelor
aspecte: strilor de graviditate, sterilitii, apetitului sexual, lehuziei, avorturilor,
alptrii, caracteristicilor ciclului menstrual. Mai ales in ceea ce privete ultima stare
amintit va trebui s nu neglijm dac acesta apare la intervale prea scurte sau dac
intarzie peste limita normal, cate zile dureaz, dac scurgerea este continu sau
intrerupt, care este de obicei cantitatea i aspectul sangelui, dac exist leucoree inainte
sau dup ciclu, dar, mai ales, ce probleme fizice sau mentale, ce senzaii i dureri apar
inainte, in timpul sau dup ciclu? Dac exist leucoree, care este natura ei, ce senzaii o
acompaniaz, in ce cantitate este i care sunt condiiile i ocaziile in care apare ?
@95.
in bolile cronice investigarea semnelor bolii mai sus menionate i a tuturor
celorlalte trebuie fcut cat mai grijuliu posibil i trebuie acordat atenie i celor mai
mrunte caracteristici, pe de o parte pentru c in aceste boli ele sunt cele mai specifice
i se aseamn cel mai puin cu cele ale bolilor acute i dac urmeaz sa aib loc un
tratament, ele nu pot fi observate cu acuratee; iar pe de alta parte, pentru c pacienii se
obinuiesc atat de mult cu suferinele lor indelungate incat acord atenie puin sau
deloc simptomelor mai puin accesibile, care adesea au un rol foarte important - fiind
de mare folos uneori in determinarea alegerii medicamentului. Ele sunt privite de ctre
pacieni ca fiind aproape o parte integrant a strii lor i sunt chiar considerate ca o
stare de sntate, stare de care au uitat in suferinele lor i care uneori dureaz de 15-16
ani. De aceea, ei vor crede foarte greu c aceste simptome auxiliare, aceste deviaii mai
mari sau mai mici de la starea de sntate ar putea avea vreo legtur cu maladia lor
principal.
@ 96.
in plus, pacienii inii difer atat de mult intre ei incat unii dintre acetia, in
special aa-numiii ipohondri i persoanele cu o mare sensibilitate i care se tem de
suferine, ii vor descrie simptomele in culori prea vii, prin expresii exagerate, pentru
a-i determina pe medic s le uureze mai repede suferinele.88
88 O fabricare pur de simptome i suferine nu se va intalni niciodat la
ipohondri, nici chiar la cei mai nerbdtori dintre ei - acest lucru va fi dovedit prin
compararea suferinelor de care se plang in anumite momente cand medicul nu le

47

administreaz nimic sau doar ceva ce nu este medicinal; - dar trebuie s deducem ceva
din exagerarea lor, s notm caracterul puternic al expresiilor lor, al sensibilitii lor
excesive, cci in acest caz aceast exagerare foarte mare a expresiei lor cand vorbesc
despre bolile lor devine ea insi un simptom important pe lista trsturilor din care
este compus portretul bolii. Cazul este diferit in ceea ce privete bolnavii psihici i
nscocitorii ticloi de boli.
R97.
Ali indivizi, de natur opus, se vor abine (pe de o parte din lene, pe de alt
parte dintr-o fals modestie i uneori dintr-un fel de slbiciune a minii) de la a
meniona o parte din simptomele lor, le vor descrie in termeni vagi sau vor presupune
c unele dintre ele nu au importan.
@98
Aa cum, in mod cert, trebuie s ascultm mai ales prezentarea pacientului legata
de suferinele sale i s acordm credit senzaiilor descrise prin propriile sale cuvinte,
care ne vor permite s-i inelegem boala - deoarece, de obicei, prietenii i ingrijitorii lui
le vor schimba i le vor prezenta eronat - la fel de importante este, pe de alt parte, ca
in toate bolile, dar in special in cazul celor cronice, investigarea adevrat a intregii
imagini a bolii i a caracteristicilor ei s fie fcut cu o circumspecie deosebit, cu tact,
cu o cunoatere bun a naturii umane, cu grij in conducerea investigrii i cu o
rbdare dumnezeiasc.
@ 99.
Pe ansamblu, investigarea bolilor acute sau a acelor care i-au incheiat ciclul
foarte repede este mult mai uoar pentru medic, deoarece toate fenomenele i
deviaiile de la starea de sntate sunt inc proaspete in memoria pacientului i a
prietenilor si, ele continu s fie de actualitate. De asemenea, medicul trebuie s tie
totul despre aceste cazuri; in orice caz, el va avea mult mai puin de intrebat pentru c
ele ii vor fi, de cele mai multe ori, detaliate in mod spontan.
@100.
in investigarea totalitii simptomelor bolii epidemice sau sporadice este aproape
irelevant dac ceva similar sau nu a existat vreodat in lume sub acelai nume sau sub
un nume diferit. Noutatea specificitii unei boli de acest fel nu face nici o diferen,
nici in modul de examinare i nici in cel de tratare, de vreme ce medicul trebuie s
priveasc tabloul oricrei boli ca i cum ar fi ceva nou i necunoscut i s o
investigheze pornind de la aceast idee, dac dorete s practice medicina intr-o
manier real i radical, fr a substitui vreodat ipoteza unei observaii atente, fr a
lua vreodat de bun faptul c un caz anterior al bolii respective este deja cunoscut in
totalitate sau parial, ci doar examinand-o intotdeauna in toate fazele ei; i acest mod de
a proceda este cu atat mai adecvat in astfel de cazuri, cu cat examinarea va arta c
orice boal este, in multe privine, un fenomen cu caracter unic, diferind foarte mult de

48

epidemiile anterioare crora li s-au aplicat, in mod fals, diverse nume (cu excepia,
desigur, a acelor epidemii provenind dintr-un principiu contagios care rmane
intotdeauna acelai; variola, pojarul etc).
@101
Se poate intampla, ins, ca in primul caz al unei boli epidemice, care se prezint
singur la medic, acesta s nu obin imediat o cunoatere a intregului tablou al bolii
deoarece numai printr-o observaie atent a catorva cazuri de asemenea boli colective el
va putea afla totalitatea semnelor i a simptomelor ei. Medicul cu adevrat interesat
poate, totui, chiar de la examinarea primilor doi pacieni, s obin o cunoatere atat de
profund a adevratei stri, incat s obin portretul caracteristic al bolii i chiar s
gseasc medicamentul homeopatic adecvat ei.
@102
Pe parcursul notrii in scris a simptomelor catorva asemenea cazuri, schia
portretului acestei boli devine din ce in ce mai complet i in nici un caz mai incalcit i
mai prolix, ci mai semnificativ (ea incluzand cat mai multe caracteristici ale acestei
boli colective); pe de o parte, simptomele generale (pierderea poftei de mancare,
insomnie etc) sunt definite precis ca fiind caracteristice; i, pe de alt parte, simptomele
mai deosebite, care sunt specifice doar unui numr mic de boli i care apar mai rar in
aceeai combinaie devin vizibile i formeaz ceea ce este caracteristic acelei maladii.59
Toi cei afectai de o boal epidemic predominant la un moment dat au contractat
aceast boal dintr-uiia i aceeai surs i deci ei sufer, cu siguran, de aceeai boal;
dar intreaga msur a unei asemenea boli epidemice i totalitatea simptomelor ei,
cunoaterea ei, care este esenial i ne d posibilitatea s alegem remediul homeopatic
cel mai adecvat pentru vindecarea bolii i care se obine printr-o trecere in revist
complet a tablouului morbid) nu pot fi aflate doar la un singur pacient, ci vor fi cu
adevrat deduse i stabilite urmrind evoluia catorva pacieni cu constituii diferite.
29 Medicul, care in primele cazuri a putut deja s aleag un remediu homeopatic,
va putea in cazurile urmtoare s verifice gradul de adecvare al medicamentului ales
sau s descopere un remediu homeopatic mai potrivit sau de ce nu, pe cel mai potrivit.
@103
Bolile epidemice care, in general, au un caracter acut, maladiile cronice
miasmatice (care, aa cum am artat, rman aceleai in natura lor intim, in special
psora) trebuie investigate in acelai mod care a fost predat mai sus - urmrind intreaga
sfer a simptomelor lor - intr-o manier mult moi amnunit decat a fost vreodat
efectuat, deoarece, in cazul lor un pacient prezint doar o parte din simptome, un al
doilea, al treilea .a.m.d, prezint alte simptome care sunt, la randul lor, doar o parte
din totalitatea simptomelor ce dau intreaga msur a acestei maladii, astfel incat intreaga
arie a simptomelor corespunztoare unei asemenea boli cronice miasmatice, i mai ales
psorei, poate ii obinut numai prin observarea separat a unui numr foarte mare de

49

pacieni afectai de o astfel de boal cronic. Fr o complet trecere in revist i fr


un tablou colectiv al acestor simptome, medicamentele (capabile s vindece, in mod
homeopatie, intreaga maladie) nu vor putea fi descoperite; i aceste medicament sunt,
in acelai timp, adevratele remedii pentru pacienii suferinzi de asemenea afeciuni
cronice.
@104
Cand totalitatea simptomelor care marcheaz clar cazul bolii sau, altfel spus,
tabloul bolii (indiferent de natura acesteia) a fost perfect schiat,90 atunci putem afirma
ca partea cea mai grea a fost indeplinit. Cci medicul are acum inaintea lui tabloul
bolii, mai ales dac aceasta este cronic, care il va cluzi de aici incolo in tratamentul
su; el poate investiga boala sub toate aspectele ei i poate alege simptomele
caracteristice pentru a le opune, mai bine spus pentru a opune intregii boli o for
morbid artificial foarte asemntoare, sub forma unui remediu ales de pe lista tuturor
remediilor care au avut un efect benefic. i dac in timpul tratamentului medicul
dorete s vad care a fost efectul medicamentului i ce schimbare a avut loc in starea
pacientului, la o nou examinare a acestuia el nu va trebui decat s tearg de pe lista cu
simptome notat la prima examinare pe cele care s-au ameliorat, s le sublinieze pe cele
care inc mai persist i s adauge orice simptome noi care ar fi putut aprea pe
parcurs.
90 Medicul de coal veche nu i-a fcut prea multe probleme in ceea ce privete
acest mod de tratament. Nu a vrut s asculte nici un detaliu al tuturor circumstanelor
cazului prezentat de pacient; intr-adevr, el a intrerupt deseori relatarea acestuia despre
suferinele sale, pentru a nu fi intarziat in scrierea rapid a prescripiei sale, compus
dintr-o diversitate de ingrediente ale cror efecte reale ii erau necunoscute. Dup cum
nici un medic alopat nu a incercat s afle circumstanele exacte ale cazului pacientului,
i cu att mai puin s i ie noteze n scris. La urmtoarea consultaie, cateva zile de la
prima consultaie a acestuia, el nu i-a adus aminte nimic din cele cateva detalii pe care
le-a auzit la prima vizit (consultand intre timp atat de muli pacieni cu afeciuni
diferite), el a lsat ca totul s-i intre pe o ureche i s-i ias pe cealalt. La vizitele
urmtoare el pune doar cateva intrebri generale, ia pulsul, se uit la limb i in acelai
timp scrie o alt prescripie, pe aceleai principii iraionale sau ordon s fie urmat in
continuare prima prescripie (in cantiti considerabile i de cateva ori pe zi) i, cu o
inclinare plin de graie, el se grbete spre cel de-al 50-lea sau al 60-lea pacient pe care
trebuie s-i consulte, in felul lui nepstor in cursul acelei dup-amieze. Acesta profesie
care mai mult decat oricare altele necesit cea mai adanc reflecie,
cea moi contiincioas

i atent examinare a

strii fiecrui pacient in parte i un tratament special bazat pe aceasta a fost condus
in maniera descris mai sus de persoane care-i spuneau medici, practicieni raionali
Rezultatul, aa cum este de ateptat, a fost aproape intotdeauna ru; i cu toate

50

acestea pacienii trebuiau s le urmeze sfatul, pe de o parte pentru c nu se gseau alii


mai buni, iar pe de alt parte din snobism.
@105
Al doilea punct din opera de vindecare a unui medic adevrat este legat de
obinerea unei cunoateri perfecte a instrumentelor de vindecare a unei boli naturale.
acesta fiind realizat prin investigarea puterilor patogenice ale medicamentelor, astfel
incat atunci cand medicul este chemat s vindece, s poat alege dintre ele, de pe lista
acelor simptome prin care se pot construi boli artificiale, pe acelea care sunt cele mai
asemntoare posibil cu totalitatea simptomelor principale ale bolii naturale ce urmeaz
a fi vindecat.
@106
Trebuie cunoscut intregul efect patogenie al medicamentelor; aceasta inseamn
c toate simptomele morbide i schimbrile strii de sntate pe care fiecare dintre ele le
poate dezvolta in individul sntos trebuie s fi fost observate cat mai atent inainte de a
putea spera s putem gsi i alege dintre ele remediile homeopatice cele moi adecvate
pentru majoritatea bolilor naturale.
@107
Dac pentru a obine aceasta medicamentele sunt administrate doar unor
persoane bolnave, chiar dac sunt date o singur dat i in mod individual, nu vom
vedea decat puin sau nimic precis din adevratele lor efecte, intrucat acele schimbri
specifice ale strii de sntate ateptate din partea medicamentelor sunt amestecate cu
simptomele bolii i, de aceea, rar pot fi observate in mod clar.
@108
De aceea, nu exist o alt cale prin care s se poat obine corect efectele
specifice ale medicamentelor asupra sntii indivizilor - nu exist o cale mai sigur,
mai natural de a realiza acest obiectiv, decat aceea de a administra cateva
medicamente, in mod experimental, in doze moderate, unor persoane sntoase,
pentru a putea vedea ce schimbri ale sntii corpului i minii, simptome i senine
produc 9l fiecare in parte; altfel spus, pentru a vedea ce elemente de boal sunt ele
capabile s produc de vreme ce, aa cum s-a demonstrat (vezi @ 24-27), toate puterile
curative, tmduitoare ale medicamentelor constau. in aceast for (pe care ele o
posed) de a schimba starea sntii unui om i sunt dezvluite prin observarea atent
a acesteia. _
91 Nici mcar un singur medic, din cate tiu eu, de-a lungul acestor 2500 de ani
nu s-a gandit la acest mod atat de natural, absolut necesar i adevrat de a testa
medicamentele pentru efectele lor pure i specifice de a perturba sntatea omului,
pentru a afla de ce stare morbid este capabil fiecare medicament in parte, nici un
medic cu excepia marelui i nemuritorului Albrecht von Hallen. El singur, in afar de
mine, a vzut necesitatea acesteia (vezi prefaa la Pharmacopeia Helvetica, Basel,

51

1711, fol, p. 12): "intr-adevr, un remediu trebuie inainte de toate s fie incercat pe un
corp sntos, f&r nici o adugare strin; dup ce mirosul i gustul remediului au fost
examinate, o mic doz din el trebuie s fie luat, dup care trebuie acordat atenie
oricrei schimbri ce apare: cum sunt pulsul, temperatura, respiraia i excreiile. Apoi,
dup examinarea simptomelor observate la persoana sntoas, se poate trece la
incercrile pe corpul unei persoane bolnavei Dar nici un medic, nici mcar unul
singur nu a urmat aceast sugestie atat de valoroas.
@109
Am fost primul care a deschis acest drum, pe care I-am urmat cu o perseverent
ce s-a meninut i a putut crete numai datorit credinei mele in marele adevr, plin de
atatea binecuvantri asupra umanitii, c numai prin folosirea homeopatic a
medicamentelor92 este posibil o vindecare sigur a maladiilor umane. 93
92 Este imposibil s existe o alta metod adevrat, mai bun de a vindeca bolile
dinamice (adic toate bolile care nu au un caracter chirurgical) in afara homeopatiei, la
fel cum este imposibil s tragi mai mult de o linie dreapt intre dou puncte date. Cel
care-i imagineaz c mai exista i alte moduri de a vindeca bolile nu a putut aprecia
homeopatia in mod fundamental i nu a practicat-o cu suficient atenie, nici nu a putut
vedea sau citi despre cazuri de vindecri homeopatice efectuate corect; iar pe de alta
parte, nici nu a putut sesiza lipsa oricrui fundament al tuturor metodelor alopatice de
tratare a bolilor i efectele lor rele sau chiar inspimanttoare, dac poate plasa, cu atata
indiferen, pe acelai loc (la egalitate) unica i adevrata art a vindecrii cu acele
metode dureroase, nocive, sau poate crede c acestea din urm ar putea fi auxiliare
homeopatiei. Urmaii mei adevrai, contieni, homeopaii puri, pot inva mai bine
aceste persoane prin tratamentele lor de succes, care nu dau gre aproape niciodat.
3 Primele roade ale acestor incercri, atat de bune pe cat puteau fi ele la acea
perioad, le-am inregistrat in 'Fragmente privind forja pozitiv a medicamentelor sau
mai precis fora medicamentelor observat n corpul uman sntos
@110
In plus, am observat c leziunile morbide despre care autorii din trecut au ineles
c provin de la substanele medicinale ingurgitate de persoanele sntoase, in doze
mari, administrate atat din greeal cat i pentru a. provoca propria moarte sau pe a
altora, au corespuns foarte mult cu propriile mele observaii fcute atunci cand le-am
experimentat asupra mea i a altor indivizi sntoi. Aceti autori au oferit detalii despre
ce s-a intamplat, despre cazurile de otrvire i dovezi ale efectelor nocive ale acestor
substane puternice, aceste detalii fiind oferite, in principal, pentru a-i avertiza pe alii in
legtur cu folosirea lor, precum i de dragul de a-i exalta propria lor indemanare
atunci cand, dup folosirea acestor remedii in combaterea unor accidente periculoase, a
avut loc, treptat, insntoirea; iar pe de alt parte, i pentru a-i cuta o justificare in
caracterul periculos al acestor substane - pe care le-au numit apoi otrvuri - atunci

52

cand persoanele supuse unui astfel de tratament au murit. Nici unul dintre aceti
observatori nu a visat vreodat c simptomele pe care ei le inregistrau ca fiind simple
dovezi ale caracterului nociv i otrvitor al acestor substane, erau, de fapt, revelaii
precise ale puterilor acestor medicamente de a vindeca simptome similare care apreau
in bolile naturale, c aceste fenomene patogenice ale lor erau sugestii ale aciunii lor
curative homeopatice, i c, in sfarit, singura cale de a afla puterile lor medicinale eim
observarea acelor schimbri ale strii de sntate pe care medicamentele sunt capabile
s le produc intr-un organism sntos; cci puterile adevrate, specifice ale
medicamentelor folosite la vindecarea unei boli nu pot fi descoperite nici prin
ingenioase speculaii apriori, nici prin analiza lor chimic i nici prin folosirea catorva
dintre ele amestecate intr-o prescripie, nici dup mirosul, gustul sau aspectul
medicamentelor, niciodat nu i-au inchipuit c aceste istorii ale bolilor medicinale le
vor furniza intr-o bun zi primele rudimente ale adevratei, purei materia medica,
alctuit din cele mai vechi timpuri i pan astzi numai din ipoteze false i ficiuni ale
imaginaiei sau, mai exact spus, nu a existat deloc. 94
94 Vezi ce am spus despre acest subiect in Examinarea surselor materiei medica
obinuite, " prefa la partea a treia a crii mele Re ine Arzneimittellehre (tradus in
Materia Medica Pura, voi. 2).
inelegerea observaiilor mele asupra efectelor pure ale medicamentelor impreun
cu cele anterioare - dei ele au fost inregistrate fr a face referin la vreun un obiectiv
terapeutic - i concordana absolut a acestor insemnri cu altele de acelai fel ale unor
autori diferii, trebuie s ne conving cu uurin c substanele medicinale acioneaz
in schimbrile morbide pe care le produc in corpul uman sntos, conform legilor
imuabile, eterne ale naturii i datorit acestora au capacitatea de a produce anumite
simptome principale ale bolii n conformitate cu caracterul propriu, specific.
@112
In acele descrieri mai vechi ale efectelor de atatea ori periculoase ale
medicamentelor ingurgitate in doze excesiv de mari observm stri care s-au produs nu
la inceputul, ci ctre sfaritul acestor evenimente triste i care au fost de o natur exact
opus celor care au aprut mai intai. Aceste simptome formeaz adevratul revers al
aciunii primare (vezi @ 63) sau aciunea adecvat a medicamentelor asupra forei
vitale, reprezint reacia forei vitale a organismului aciunea sa secundar (vezi @ 6267), dar ele sunt rar i foarte greu perceptibile in cazul experimentelor in care se
folosesc doze moderate asupra corpurilor sntoase. i atunci cand se folosesc doze
mici ele aproape c nu exist. in tratamentele curative homeopatice organismul viu
reacioneaz la aceste simptome doar atat cat este nevoie pentru a produce starea de
sntate normal (@ 67).
@113
Singura excepie in aceste cazuri o reprezint medicamentele narcotice. intrucat

53

acestea, in aciunea lor primar indeprteaz (anihileaz) uneori sensibilitatea i


senzaiile, ba chiar iritabilitatea, se intampl deseori ca in aciunea lor secundar, chiar
atunci cand sunt folosite in doze experimentale moderate asupra corpurilor sntoase,
s apar o sensibilitate i o vitalitate crescute.
@114
Cu excepia acestor substane narcotice, vom observa - in cadrul experimentelor
cu doze moderate de medicamente administrate corpurilor sntoase - numai aciunea
lor primar, adic acele simptome prin care medicamentele perturbi sntatea fiinei
umane i dezvolt in ea, pentru o perioad mai lung sau mai scurt, o stare morbid.
115
Pe lang aceste simptome, in cazul unor medicamente mai apare o serie de alte
simptome care, in anumite situaii, sunt parial sau total opuse altor simptome care au
aprut mai inainte, dar care nu vor trebui privite ca o aciune secundar sau reacie a
forei vitale, ele reprezentand de fapt, starea alternant a variatelor paroxisme ale
aciunii primare; acestea sunt denumite aciuni alternante
@ 116
Unele simptome produse de medicamente apar mult mai des (adic apar la mai
muli indivizi), altele apar mai rar (deci numai la cateva persoane), in timp ce unele
apar doar in foarte puine corpuri sntoase.
@117
Acestei ultime categorii ii aparin aa-numitele idiosincrazii adic acele
constituii corporale specifice care, dei altfel sunt sntoase, posed disponibilitatea de
a fi aduse intr-o stare mai mult sau mai puin morbid de ctre anumite lucruri ce par
s nu produc nici o impresie i nici o schimbare la muli ali indivizi. 95 Dar aceast
incapacitate (a medicamentelor) de a impresiona pe oricine este doar aparent. Pentru
c, aa cum se cer dou lucruri atat pentru producerea lor, cat i a tuturor celorlalte
schimbri morbide din starea de sntate a omului - i aceste dou lucruri sunt puterea
inerent a substanelor care influeneaz (influenatoare) i capacitatea forei vitale ce
insufleete organismul de a se lsa influenat de acea putere - perturbrile evidente ale
sntii in aa-numitele idiosincrazii nu pot fi puse doar pe seama specificitii
constituiilor, ci ele trebuie, de asemenea, atribuite i acestor lucruri care le produc i in
care trebuie s se afle puterea de a face aceleai impresii asupra tuturor corpurilor
omeneti, dar intr-o asemenea manier incat numai un numr mic de constituii
sntoase au tendina de a-i permite s fie aduse intr-o asemenea stare morbid
evident. Faptul c aceti ageni fac, de fapt, aceast impresie asupra oricrui corp
sntos este demonstrat prin aceea c, atunci cand sunt folosii ca remediu, ei ofer
asisten homeopatic tuturor persoanelor bolnave pentru acele simptome morbide
asemntoare cu cele pe care ei par s fie capabili a le produce numai in aa-numiii
indivizi idiosincratici, 96

54

95 Unele persoane, destul de puine, pot leina de la mirosul de trandafirilor i


pot cdea in multe alte stri morbide i uneori chiar periculoase dac se infrupt d
midie, crabi sau icre de mrean, dac ating frunzele unor anumite tipuri de oetar
(copac).
Asfel I-a ajutat prinesa Mria Porphyrogeneta pe fratele ei, impratul Alexius,
care suferea de leinuri, stropindu-1 cu ap de trandafiri, in prezena mtuii lui,
Eudoxia, (Hist. byz. Alexias, lib 15, p. 503, ed Passer); i Horstius (Oper., iii, p. 59) a
observat marele serviciu al folosirii oetului de trandafiri in cazul sincopelor.
@118
Fiecare medicament dezvolt aciuni specifice asupra formei umane, aciuni ce
nu sunt produse in exact aceeai manier de nici o alta substan medicinal diferit.
Acest fapt a fost de asemenea, observat de stimabilul A. von Hal Ier care spune:
(prefa la al su Hisi. stirp, hetv. )\ "o mare diversitate de putere zace ascuns in aceste
plante, ale cror trsturi externe le cunoatem demult, dar ale cror suflete, chipurile,
precum i orice element divin ar avea, nu le-am perceput inc. "
@119
"x Aa cum, in mod cert, fiecare specie de plant difer prin forma sa exterioar,
mod de via i cretere, prin gust i miros de orice alt specie sau gen de plant, aa
cum, cu siguran, fiecare mineral i fiecare sare difer de toate celelalte atat prin
proprietile fizice i chimice interne, cat i prin cele externe (care numai ele i sunt de
ajuns pentru a preveni orice confuzie ce ar putea avea loc), la fel medicamentele difer
i sunt divergente unul fa de cellalt in efectele lor patogenice i deci, in mod
consecvent, i in efectele lor terapeutice. 98 Fiecare dintre aceste substane produce
schimbri in sntatea fiinei umane, intr^o manier specific, diferit i totui
determinat, astfel incat posibilitatea unor confuzii intre ele este exclus. "
98 Oricine are cu adevrat cunotine despre aceasta i poate aprecia
diferena remarcabil a efectelor fiecrei substane in parte asupra sntii
omului va inelege imediat c, din punct de vedere medical, printre ele nu
pot exista remedii echivalente, nici surogate. Numai aceia care cunosc
efectele pozitive, pure ale diferitelor medicamente pot fi atat de proti
incat s incerce s ne conving c unul poate servi in locul altuia i se poate
dovedi in cazul aceleiai boli la fel de folositor ca i cellalt. Aa fac copiii
netiutori cand confund cele mai diferite lucruri, deoarece ei de abia le
cunosc infiarea exterioar, i cu atat mai puin adevrata lor valoare,
adevrata lor importan i proprietile inerente atat de diferite.
99 Dac acesta este purul adevr, i fr indoial c este, atunci nici
un medic care nu vrea s fie privit ca lipsit de raiune i care nu vrea s
acioneze impotriva a ceea ce-i dicteaz contiina, singurul arbitru care are
o valoare real, nu poate folosi in tratarea bolilor nici o alt substan

55

medicinal decat aceea pe a crei semnificaie real o cunoate perfect,


adic a crei aciune pozitiv asupra sntii omului sntos a testat-o
cu atata acuratee incat tie sigur c aceasta este capabil s produc o
stare morbid similar, pe care el o cunoate perfect, mai asemntoare
decat oricare alta cu cea prezentat in cazul bolii pe care el intenioneaz s
o vindece in acest mod; pentru c, dup cum am artat mai sus, nici un
om i nici Natura atotputernic nu poate efectua o vindecare perfect,
rapid i definitiv altfel decat cu ajutorul unui remediu homeopatic. Pe
viitor nici un medic adevrat nu se va abine de la a face asemenea
experimente pentru a obine aceast- foarte necesar cunoatere a
medicamentelor care sunt eseniale pentru vindecare, aceast cunoatere
care, pan acum, a fost atat de neglijat de medicii din toate epocile. in
toate epocile trecute - posteritatea va crede cu
greu aa ceva - medicii s-au mulumit s prescrie orbete nite
medicamente a cror valoare era necunoscut i care nu au/ost niciodat
testate n ceea ce privete aciunea lor pur dinamic, foarte variat i
importana asupra sntii umane; i, in plus, ei au amestecat cateva dintre
aceste medicamente necunoscute care prin formula lor difereau atat de mult
una de cealalt i au lsat la voia intamplrii efectul pe care acestea urmau
s-i produc asupra pacientului. Aceasta este la fel ca situaia unui nebun care intra in
atelierul unui artist, nfac nite unelte foarte diferite, despre a cror folosin nu tie
nimic; pentru, aa cum ii imagineaz, a lucra la obiectele de art pe care le vede in jur.
Nu cred c mai este nevoie s remarc c aceste obiecte vor Ii distruse prin operaiunea
lipsit de sens a nebunului.
@120
De aceea, medicamentele de care depind viaa i moartea omului, sntatea i
boala lui, trebuie distinse complet i cu atenie linul de cellalt i in acest scop ele
trebuie testate prin experimente pure, foarte atente, pe omul sntos, experimente ce
sunt efectuate in vederea aflrii puterilor i a efectelor lor reale s\ in vederea obinerii
unei cunoateri cat mai aprofundate, care s ne permit evitarea oricrei greeli in
folosirea lor la vindecarea bolilor, pentru c numai printr-o selecie corect a lor, cea
mai mare dintre binecuvantrile pmanteti - sntatea minii i a trupului - poate fi
rapid i definitiv refcut.
@121
In incercarea medicamentelor de a obine efecte asupra trupului sntos trebuie
inut cont de faptul c substanele eroice, puternice cum sunt ele denumite, sunt
capabile chiar i in doze mici, s produc schimbri chiar i in sntatea unor persoane
robuste. Medicamentele care au o putere mai bland, medie, trebuie administrate in
cadrul acestor experimente in cantiti mai mari, considerabile; in sfarit, pentru a

56

observa aciunea medicamentelor foarte slabe trebuie ca subiecii experimentului s fie


persoane sntoase, cu o natur delicat, iritabil i simitoare.
@122
in aceste experimente - de care depinde exactitatea intregii arte medicale i
bunstarea generaiilor viitoare ale omenirii - nu se vor folosi alte medicamente in afara
acelora care sunt foarte bine cunoscute i de a cror puritate, veridicitate i energie
suntem pe deplin edificai. 123
Fiecare dintre aceste medicamente trebuie administrat intr-o form pur, simpl,
neprefacut; plantele indigene sub forma de suc proaspt obinut prin stoarcere i
amestecat cu puin alcool pentru a se preveni deteriorarea lui, substanele vegetale
exotice sub form de pulbere/praf sau de tinctur preparat cu alcool atunci cand
acestea erau in stare proaspt i amestecate dup ceea cu o anumit cantitate de ap;
srurile i cauciucurile trebuie dizolvate in ap chior inainte de a fi administrate. Dac o
plant poate fi procurat numai in stare uscat i dac puterile ei sunt slabe, in acest caz
se poate folosi pentru experiment o infuzie, obinut prin tierea ierbii in pri mici
(framiare) i turnare de ap fiart peste aceasta pentru a se putea extrage astfel puterile
sale medicinale; imediat dup prepararea infuziei aceasta trebuie inghiit cat este inc
fierbinte, deoarece toate sucurile vegetale i toate infuziile apoase de ierburi dac nu
sunt amestecate cu alcool, trec rapid intr-o stare de fermentare i descompunere,
pierzandu-i astfel toate proprietile medicinale.
@124
Pentru aceste experimente fiecare substan medicinal trebuie folosit numai ea
singur i in stare perfect pur, fr amestecul cu orice alt substan strin i fr a se
lua nimic altceva de natur medicinal in aceeai zi i nici in zilele urmtoare, de fapt pe
parcursul intregii perioade a experimentului prin care dorim s aflm care sunt efectele
medicamentului.
@125
in tot acest timp in care are loc experimentul, dieta trebuie s fie foarte strict
alctuit; trebuie evitate, pe cat posibil, condimentele cu caracter simplu i nutritiv,
legumele verzi, 100 rdcinile i toate salatele i supele de verdeuri (care, chiar i atunci
cand sunt foarte atent preparate, posed anumite caliti medicinale perturbatoare).
Buturile trebuie s fie cele obinuite i, pe cat posibil, ele trebuie s fie cat mai puin
excitante. 101
100 Mazrea verde nou, fasolea verde franuzeasc, cartofii fieri i in toate
cazurile morcovii sunt permise, ca fiind legumele cele mai puin medicamentoase.
101 Subiectul experimentului trebuie fie s nu aib obiceiul de a bea vin pur,
coniac, cafea sau ceai, fie el trebuie s se fi abinut total o perioad considerabil de
timp de la folosirea acestor buturi nocive, dintre care o parte sunt stimulente, iar altele
medicale.

57

@ 126
Persoana care incearc medicamentul trebuie s fie foarte demn ^e incredere i
contiincioas i, de-a lungul intregii perioade a experimentului, ea trebuie s evite
orice suprasolicitare a minii i a trupului; toate tipurile de desfrau i toate pasiunile
nocive; aceast persoan nu trebuie s aib nici o problem urgent care s-i distrag
atenia; ea trebuie s se dedice trup i suflet unei autoobsevaii atente i s nu fie
deranjat in acest timp; trupul su trebuie s fie intr-o form pe care ea o consider o
stare bun a sntii i, in sfarit, aceast persoan trebuie s posede o inteligen
suficient de dezvoltat pentru a-i putea exprima i descrie senzaiile in termeni clari
@127
Medicamentele trebuie testate atat pe brbai cat i pe femei pentru a scoate in
eviden schimbrile sntii pe care ele le produc in sfera sexual.
@ 128
Cele mai recente observaii au artat c substanele medicinale, cand sunt luate de
ctre cel supus experimentului in starea lor crud cu intenia de a le testa efectele
specifice, nu ii arat in totalitate puterile care zac ascunse in ele, lucru pe care il fac
atunci cand sunt luate, in acelai scop, in diluii inalt potenate prin trituraii i agitri
adecvate, operaii simple prin care puterile, care in starea lor crud zac ascunse, sau,
cum s-ar zice, hiberneaz, sunt dezvoltate i activate intr-o msur incredibil. in acest
fel considerm c trebuie investigate puterile medicinale, chiar i acelea ale unor
substane care simt considerate slabe, iar planul adoptat de noi este s dm subiectului,
pe stomacul gol, du 4 pan la 6 ori pe zi, granulele foarte mici din potena 30 a unei
asemenea substane, umezite cu puin ap sau dizolvate intr-o cantitate mai mare su
mai mic de ap i amestecate perfect, i fcand lucrul acesta timp de cateva zile.
@129
Dac efectele care decurg dintr-o astfel de doz sunt mici, nesemnificative, sie
vor administra cateva granule in plus pe zi, pan cand acestea (efectele) vor fi mult mai
vizibile i med puternice, iar schimbrile in starea de sntate mai evidente; cci nu toate
persoanele s\mt afectate de un medicament in acelai grad; dimpotriv, in acest sens
exist o mare diversitate, astfel incat uneori un individ aparent slab poate fi cu greu
afectat de o doz moderat a unui medicament cunoscut ca avand un caracter puternic,
in timp ce pacientul acesta poate fi afectat de alte medicamente cu mult mai slabe. i, pe
de alt parte, exist persoane foarte robuste care experimenteaz simptome morbide
considerabile din partea unui medicament aparent uor i simptome foarte slabe din
partea unor medicamente mai puternice. Cum acest lucru nu poate fi tiut dinainte, este
mai bine s se inceap in fiecare caz cu o doz mic de medicament i acolo unde este
adecvat i necesar, aceast doz s fie crescut din ce in ce mai mult pe zi ce trece.
@130
Dac doza administrat a fost suficient de puternic chiar de la inceput, se obine

58

avantajul c persoana care experimenteaz afl ordinea in care se succed simptomele i


poate nota cu acuratee perioada in care apare fiecare dintre ele, lucru care este forate
folositor in cunoaterea spiritului medicamentului, cci apoi ordinea aciunilor primare
precum i cea a aciunilor alternate poate fi observat intr-o manier lipsit de orice
ambiguitate. Adeseori, o doz moderat este de ajuns intr-un experiment, admiand c
persoana care experimenteaz(subiectul experimentului) este inzestrat cu o simire
suficient de delicata i c este foarte atent la senzaiile sale. Durata aciunii urmi
medicament poate fi aflat numai prii compararea catorva experimente.
mm
Dac dorim totui s aflm totul, administrm acelai medicament unei aceleiai
persoane pentru a-i testa timp de cateva zile la rand in doze permanent crescute, vom
afla astfel, fr nici un dubiu, diferitele stri morbide pe care le poate produce acest
medicament la modul general, dar nu vom obine i ordinea in care se succed
simptomele; i dac dozele urmtoare indeprteaz adesea, in mod curativ, unul sau
altul dintre simptomele cauzate de dozele anterioare sau dezvolt in locul acestora o
stare opus, atunci asemenea simptome vor fi puse in parantez pentru a marca in acest
fel ambiguitatea lor, pan cand experimentele ulterioare, mai exacte, vor arta dac ele
sunt reacia organismului i aciune secundar sau o aciune alternant a acestui
medicament,
R132
Dar dac obiectivul propus (fr a avea de a face cu ordinea secvenial a
fenomenelor i durata aciunii medicamentului) este doar acela de a afla simptomele
insele, in special pe cele ale substanelor medicinale slabe, ei bine, in acest caz cursul
care este preferabil de urmat este acela de a administra medicamentul timp de cateva
zile la rand, intr-o doz crescut in fiecare zi. in acest fel aciunea unui medicament,
chiar de cea mai bland natur, va fi evideniat, cu atat mai mult in cazul in care ea
este testat pe persoane sensibile.
@133
In momentul manifestrii oricrei senzaii caracteristice venite din partea
medicamentului este util, chiar necesar, pentru a determina natura exact a
simptomului s se incerce diferite poziii i s se observe dac, prin mutarea prii
afectate, plimbare prin camer sau in aer liber, stat in picioare, pe scaun sau intins,
simptomul s-a amplificat, diminuai sau a disprut i dac acesta reapare cand se reia
poziia in care a fost observat prima oar; trebuie, de asemenea, observat dac
simptomul respectiv este afectat prin mancat sau but sau de orice alt stare sau de
vorbit, tuit sau strnutat sau de orice alt aciune a corpului i, in acelai timp, va
trebui s se noteze la ce or din zi i din noapte apare de obicei cu intensitatea cea mai
pronunat. Prin toate acestea, tot ceea ce este specific fiecrui simptom va deveni
vizibil.

59

@134
Toate influenele externe, i in special medicamentele, posed proprietatea de a
produce in sntatea unui organism viu un mod deosebit de perturbare specific lor,
dar toate simptomele specifice unui medicament nu apar la o singur persoan i nici
toate odat in cadrul aceluiai experiment, ci unele apar la un moment dat la o prim
persoan, altele apar din nou la o a doua sau a treia incercare; la alt persoan apar alte
simptome, dar intr-o asemenea manier incat acestea sunt observate din nou abia la a
patra, a opta sau a zecea persoan, simptome care au mai aprut deja la o a doua sau a
asea sau a noua persoan etc; in plus, s-ar putea ca aceste simptome s nu apar la
aceeai or la toate persoanele supuse experimentului.
@135
Cunoatere desvarit a totalitii elementelor unei boli pe care un medicament
este capabil s le produc poate fi dobandit numai prin numeroase observaii fcute
asupra unor persoane potrivite, de ambele sexe i cu constituii diferite. Putem fi siguri
c un medicament a fost total cunoscut in ceea ce privete strile morbide pe care le
poate produce - altfel spus, in ceea ce privete puterile sale pure de a. schimba starea de
sntate a unui om - doar atunci cand experimentatorii urmtori nu vor ini descoperi
nimic sau aproape nimic nou in ceea ce privete aciunea sa i vor observa aproape
intotdeauna doar aceleai simptome care au fost deja observate de alii.
@136
Aa cum am mai spus, in experimentele pe oameni sntoi, schimbrile in starea
de sntate pe care le poate produce un medicament nu pot fi evideniate toate la o
singur persoan, ci doar la muli oameni diferii, cu constituii fizice i psihice variate.
Totui el are tendina de a produce toate aceste simptome la oricine (@ 117) conform
unei eterne i imutabile legi a naturii Aceast lege prevede c atunci cand un
medicament este administrat unei persoane bolnave ce are simptome similare, el ii va
exercita toate puterile sale, chiar i acelea care au fost puin dezvluite la cei sntoi.
Cand este ales homeopatic, el produce in mod tcut in pacient, chiar in doza cea mai
mic, o stare artificial ce aproximeaz boala pe care o vindec rapid i permanent i-1
elibereaz (homeopatic) de problema lui.
t
137
Dac se depun eforturi pentru facilitarea investigaiei prin alegerea unui subiect
sincer i sensibil, care este temperat in toate privinele i care se observ pe el insui cu
6?
cea mai mare atenie, cu cat mai mici sunt dozele de medicament folosite pentru astfel
de experiment (pana la im anumit punct), cu atat mai clar apar efectele "primare i
numai acestea, singurele de valoare, fr nici un fel de efecte secundare sau
contraefecte ale principiului vital. Pe de alt parte, cand medicamentul este administrat

60

in doze excesiv de mari nu numai c apar numeroase efecte secundare printre


simptome, dar efectele primare survin cu o astfel de rapiditate confuziv i o astfel de
violen, incat nimic nu poate fi observat cu precizie fr a mai meniona c este
periculos - ceea ce nu poate fi o chestiune indiferent nimnui care respect umanitatea
i-i consider chiar pe cei mai de jos oameni ca i fraii si.
@138
Dac cerinele menionate mai inainte pentru un experiment corect au fost
indeplinite (@ 124-127), toate tulburrile, simptomele i schimbrile in starea de
sntate a subiectului in timpul aciunii medicamentului apar numai datorit lui i
trebuie privite i inregistrate ca aparinand in mod caracteristic lui - trebuie considerate
ca fiind simptome medicamentoase, chiar dac persoana a observat simptome similare
la ea insi cu mult timp nainte. Reapariia lor in timpul testrii medicamentului arat
doar c subiectul este in special predispus la acestea prin constituia lui fizic
particular, in acest caz, aceasta se intampl din cauza medicamentului; simptomele
care apar in acest moment, cand medicamentul puternic domin economia subiectului,
apar din cauza medicamentului i nu spontan.
@139
Dac medicul n-a luat el insui medicamentul in scopul experimentrii, ci I-a
administrat altcuiva, atunci acea persoan trebuie s noteze clar toate senzaiile,
suferinele, accidentele i schimbrile in starea de sntate, momentul in care ele apar,
timpul scurs intre administrare i apariia fiecrui simptom i, de asemenea, durata lui
in cazul in care el persist mai mult timp. Medicul examineaz aceast inregistrare in
prezena subiectului, imediat ce experimentul s-a terminat sau in fiecare zi, dac acesta
dureaz mai multe zile i il intreab, atata timp cat totul este inc proaspt in memoria
lui, despre inelesul exact al fiecrei afirmaii scrise pentru a o confirma sau corecta din
ceea ce el spune. 102
102 Acela care face cunoscut lumii medicale rezultatele unor asemenea experiene
devine responsabil pentru increderea pe care i-o pune persoana asupra creia a avut
loc experimentul in ceea ce privete bunstarea intregii umaniti suferinde.
@140
Dac subiectul nu poate scrie, medicul trebuie sa afle de la el in fiecare zi ce s-a
intamplat c\i el i felul in care s-a intamplat. Aceast declaraie trebuie sa fie pe c&
posibil propria lui relatare spontan. Nimic din ceea ce se inregistreaz nu trebuie s fie
rodul imaginaiei i, pe cat posibil, s nu fie obinut prin intrebri care s sugereze
rspunsul; totul trebuie supus precauiilor deja menionate (@ 84-99) pentru luarea
cazului i formarea unei imagini a bolilor naturale.
Dar dintre toate proving-urile despre efectele pure ale medicamentelor simple
privind modificarea sntii umane i despre strile morbide artificiale i simptomele
pe care le pot produce la cei sntoi, cele mai bune vor fi intotdeauna acelea pe care

61

medicul sntos, fr prejudeci, contiincios i sensibil le realizeaz pe propria tui


persoan cu toate precauiile i grija pe care eu le-am explicat aici. El este foarte sigur
de ceea ce a perceput in el insui. 1
103Acele incercri fcute de medic pe propria persoan au pentru el alte avantaje,
de o valoare inestimabil. in primul rand, marele adevr c virtutea medical a tuturor
medicamentelor, de care depinde puterea lor tmduitoare, st in schimbrile strii de
sntate prin care a trecut el insui cu ajutorul medicamentelor pe care le-a testat i in
strile morbide pe care le-a simit, stri datorate acelorai medicamente, ei bine, acest
adevr devine pentru el un fapt de necontestat. In plus, prin aceste observaii atente
asupra sa, el va reui s-i ineleag propriile senzaii, modul su de gandire i
dispoziia sa [(piatra de temelie a oricrei inelepciuni reale "gnothi se auton"
(cunoate-te pe tine insui)], i va fi, de asemenea, pregtit s fie ceea ce orice medic ar
trebui s fie, adic un fin observator. Toate observaiile noastre asupra celorlali nu
sunt la fel de interesante ca acelea fcute asupra noastr. Observatorul altora trebuie s
se team intotdeauna c acela pe care se experimenteaz nu simte exact ceea ce spune,
sau, cel puin, nu-i descrie senzaiile cu cele mai potrivite expresii. Trebuie intotdeauna
s aib indoieli dac a fost inelat sau nu, cel puin intr-o oarecare msur. Aceste
obstacole in calea cunoaterii adevrului, ce nu pot fi niciodat depite in investigaiile
noastre asupra simptomelor morbide artificiale ce apar la alii dup ingerarea
medicamentelor, dispar in intregime atunci cand efectum experimentul asupra noastr.
Cel care face aceste incercri pe propria persoan va ti cu siguran ce simte i fiecare
incercare va fi pentru el un un stimulent de a investiga puterile altor medicamente.
Astfel, el devine din ce in ce mai antrenat in arta de a observa care are o importan
atat de mare pentru medic, prin observarea continu a propriei persoane in care se
poate increde cel mai mult i care nu-i va inela niciodat; i el va face acest lucru cu
cat mai mult zel, de vreme ce aceste experimente pe el insui promit s-i dea o
cunoatere demn de incredere a adevratei valori i a semnificaiei instrumentelor
vindecrii care sunt inc intr-o msur destul de mare necunoscute pentru, arta noastr.
S nu credem cumva c aceste indispoziii uoare cauzate de luarea medicamentelor in
scopul testrii lor pot fi nocive sntii. Experiena arat exact contrariu^ adic faptul
c organismul celui ce experimenteaz devine, prin aceste atacuri frecvente asupra
sntii sale, tot mai expert in depistarea tuturor influenelor nocive externe ce
atenteaz la forma sa i a tuturor agenilor nocivi naturali i in acelai timp devine mult
mai rezistent la orice lucru cu caracter nociv, datorit acestor experimente cu
medicamente asupra propriei persoane. Sntatea sa devine mult mai puin vulnerabil;
el, medicul, devine mai robust.
@142
A distinge simptomele104 produse d$ un medicament simplu folosit in scop
curativ de acelea ale bolii pentru care este folosit cere un mare discernmant i trebuie

62

lsat strict in seama observatorilor cu experien, in special in cazul celor cu caracter


cronic, care de obicei rman neschimbate.
104 Simptome care, in timpul intregii evoluii a bolii, nu au putut fi observate
niciodat sau numai cu mult timp inainte sunt, ca urmare, noi i provin de la
medicament.
@143
Dac cineva a testat un numr mare de medicamente simple pe oameni sntoi
in acest mod i a inregistrat cu grij i exactitate toate manifestrile i simptomele pe
care ele le produc de bun voie ca ageni morbizi artificiali atunci el are pentru prima
dat o materia medica adevrat: o colecie de efecte autentice, pure, de incredere ale
substanei medicamentoase simple; o farmacopee natural; o list extensiv a
simptomelor specifice i a modificrilor sntii produse de fiecare medicament activ
in parte astfel investigat, inregistrate in modul in care ele au venit in atenia subiecilor,
manifestri morbide similare (homeopatice) unui numr de boli naturale pe care intr-o
zi le vor vindeca - intr-un cuvant, stri morbide artificiale care se dovedesc a fi, pentru
cele similare naturale, singurele instrumente adevrate, homeopatice, adic specifice,
pentru o vindecare rapid, sigur i permanent,
105 De curand a devenit un obicei s se incredineze testarea medicamentelor
unor persoane necunoscute, de la distan, care sunt pltite pentru munca lor,
informaiile astfel obinute fiind tiprite. Dar, prin aceast metod munca cea mai
important dintre toate, care are ca misiune formarea temeliei adevratei i unicei arte a
vindecrii i care necesit cea mai mare siguran i incredere moral, imi apare - i
regret s o spun - dubioas i nesigur d. p. d. v. al rezultatelor, pierzandu-i toat
valoarea.
R144
Dintr-o astfel de materia medica^ trebuie eliminate complet toate ipotezele, tot
ceea ce este simpl afirmaie sau imaginaie: totul trebuie s fie limbajul pur al naturii
investigate cu atenie i onestitate.
@145
Bineineles, doar un numr foarte mare de medicamente ale cror efecte pure
privind modificarea sntii umane sunt precis cunoscute ne face capabili s gsim un
analog potrivit, o putere artificial (curativ) productoare de boal pentru fiecare din
nenumratele stri morbide din natur, pentru fiecare boal din lume. lo6 Dar, intre timp,
chiar i acum datorit caracterului adevrat al simptomelor i abundenei
manifestrilor morbide deja observate la fiecare dintre aceste puternice substane
medicinale privind efectele lor pure asupra celor sntoi - au rmas doar cateva cazuri
de boal pentru care un remediu homeopatic relativ potrivit nu poate fi gsit printre
medicamentele experimentate pan acum. ^ Un astfel de remediu red sntatea uor,
bland, sigur i permanent - infinit mai sigur decat precedentele terapii alopatice generale

63

sau specializate, care doar altereaz i agraveaz bolile cronice cu amestecul lor de
remedii necunoscute cu care nu le poate vindeca, impiedic mai degrab in loc s
grbeasc vindecarea celor acute i adesea primejduiesc viaa
106 La inceput, cu 40 de am* in urm, am fost singura persoan care a fcut din
testarea puterilor pure ale medicamentelor ocupaia sa cea mai important. De atunci,
am fost asistat in aceast intreprindere de caiva tineri care au efectuat la randul lor,
experimente asupra lor i ale cror observaii le-am revizuit in mod critic. O astfel de
munc adevrat a fost efectuat i de alii. Dar cat de multe nu vom fi noi capabili s
realizm pe calea vindecrii definitive a domeniului infinit de boli cand numeroi
observatori de ncredere i ateni se vor pune in slujba imbogirii acestei adevrate i
unice materia medica, prin experimente efectuate cu grij chiar asupra lori Atunci, sub
aspectul corectitudinii, arta vindecrii se va apropia de tiinele matematice.
107 Vezi a 2-a not de la par. 109.
@146
Pentru adevratul medic, al treilea punct al procedurii (@ 72 i 105) privete
utilizarea judicioas a agenilor morbizi artificiali a cror aciune pur asupra celor
sntoi a fost dovedit, medicamentele pentru vindecarea homeopatic a bolilor
naturale.
@147
Printre medicamentele investigate pentru puterea lor de a modifica sntatea
omului, acela ale crui simptome observate sunt cele mai similare cu totalitatea
simptomelor unei boli naturale considerate va fi i trebuie s fie cel mai potrivit, cel
mai sigur remediu homeopatic pentru boala natural; I este specific pentru acel caz.
@148
Boala natural nu trebuie niciodat considerat ca fiind un material nociv situat
undeva in interiorul sau exteriorul omului (@ 11 i 13), ci un lucru produs de un agent:
ostil spiritual (conceptual) care, ca un fel de infecie (vezi @ 11) perturb principiul
spiritual (conceptual) al vieii in existena sa instinctiv, din interiorul organismului;
chinuindu-1 ca un duh ru i obhgandu-1 s produc anumite boli i dezordini in cursul
regulat al vieii sale. Aceti ageni sunt cunoscui ca simptome (boala). Dac influena
acestor ageni ostili care nu numai c au determinat boala, dar se strduiesc s i
continue
aceast dezordine, a fost indeprtat. atunci cand medicul a administrat o putere
artificial apt de a schimba principiul vital intr-o manier c& mai asemntoare- (un
medicament homeopatic) care va depi in. energie - chiar dac este administrat in cele
mai mici doze - boala natural similar (@-33, 279) atunci influena agenilor morbizi
nocivi iniiali asupra principiului vieii dispare ia timpul aciunii acestei boli artificiale
similare mai puternice. Atunci rul care aciona asupra principiului vieii nu mai exist,
el a fost distrus. Dac, aa cum am artat, remediul ales in mod homeopatic este

64

administrat corect, atunci boala natural acut ce urmeaz a fi invins, dac e de natur
recent, va disprea pe netiute in cateva ore. O boal mai veche, cronic va ceda ceva
mai tarziu, odat cu toate urmele de disconfort prin folosirea catorva doze din acelai
remediu in potent mai mare, dup o alegere atent108 a unui medicament homeopatic
cat mai similar. Sntatea, vindecarea urmeaz printr-o tranziie imperceptibil i
adeseori rapid. Principiul vieii este liber din nou i poate s-i reia activitatea in
organismul sntos ca inainte i astfel fora revine.
108 Dar aceast laborioas, uneori foarte laborioas cutare i selecie a
remediului homeopatic cel mai potrivit din toate punctele de vedere cu starea morbid
este o operaie care, in ciuda tuturor crilor admirabile scrise pentru a o uura necesit
totui studiul surselor originale i in acelai timp o mare circumspecie i deliberare
serioas* rspica cea mai mare fiind constana de a-i fi fcut credincioi datoria. Cum
poate aceast sarcin laborioas, care necesit atata atenie i care este singura i cea
mai bun cale de vindecare a bolilor, s-i mulumeasc pe domnii din noua sect a
corciturilor, care-i asum onorabilul nume de homeopat i par chiar s foloseasc
medicamente de formai aparen homeopatice, dar hotrate de ci oricum {quidquid in
buccam venit), i care atunci cand remediul inadecvat nu d rezultate imediat, in loc s
dea vina pe ignorana i indiferena lor de neiertat in efectuarea celei mai importante i
mai serioase dintre treburile umane, dau vina pe homeopatie, pe care o acuz de mari
imperfeciuni (imperfeciunea ei const in faptul c remediul cel mai potrivit pentru
fiecare stare morttd^ nu zboar spontan in gura lor ca friptura de porumbel, fr nici
un efort din partea lor). Ei oricum tiu din experien s-i mascheze ineficienta
remediilor de abia pe jumtate homeopatice prin folosirea mijloacelor alopate ce sunt
mult mai la indeman, printre care una sau mai multe duzini de lipitori aplicate pe
partea afectat sau sangerri mici, inocente; pan la. 8 uncii fiecare etc. joac un rol
important; i dac pacientul se vindec ei ii vor ridica in slvi sangerrile, lipitorile etc
presupunand c dac nu ar fi fost acestea pacientul n-ar fi trecut peste boal i ne vor
dor de ineles intr-un limbaj fr dubii c& aceste operaii, derivate fr prea mult
solicitare a minit din rutina nociv a vechii coli au contribuit in realitate cel mai mult
la vindecarea pacientului. Dar dac sub acest tratament pacientul moare, ei caut s^-i
consoleze prietenii spunandu-le c "ei inii au fost martori^ c s-a fcut tot ce a fost
posibil pentru srmanul decedat. Cine i-ar face acestui trib frivol i nociv onoarea de
a-i numi dup denumirea celei mai laborioase, dar salutare arte, medici homeopai?
Fie ca dreapta recompens s-i atepte: ca atunci cand se vor imbolnvi s fie tratai in
acelai mod!
Bolile cronice (i mai ales cele care au o natur complicat) au nevoie pentru
vindecarea lor -de o perioad de timp proporional mai mare, mai ales discraziile
medicinale cronice produse de carpceala alopate care impreun cu boala natural
lsat nevindecat de aceasta (de carpceala) au nevoie de o perioad mai mare de timp.

65

pentru vindecarea lor, intr-adevr, adeseori ele- sunt -incurabile ca- urmare a jefuirii
ruinoase a forei pacientului i a stoarcerilor acesteia (sangerri, purgative etc) i
datorit folosirii indelungate a dozelor mari de remedii violente date, administrate in
baza teoriilor false despre" aa-zisa lor utilitate in cazul unor boli aparent similare,
precum i datorit prescrierii de bi minerale neadecvate etc, toate acestea reprezentand
trstura principal a aa-ziselor metode de tratament ale alopatiei.
@ 15$
Dac un pacient se plange de unul sau mai multe simptome nesemnificative care
au fost observate doar cu puin timp in urm, medicul nu trebuie s le priveasc ca pe o
boal complet dezvoltat care are nevoie de ajutor medical serios. O schimbare uoar
in diet i regimul pacientului da fi de- ajuns pentru a elimina o asemenea, indispoziie.
@151
Dar dac pacientul se plange de cateva suferine violente, medicul va descoperi
de obicei, prin investigaii, alte cateva simptome auxiliare (dei cu un caracter mai uor)
care vor furniza un tablou complet al bolii
@152
Cu cat mai puternic este boala acut, cu cat mai numeroase i mai izbitoare sunt
simptomele din care, in general^ este alctuit, cu atat mai sigur se poate gsi un
remediu adecvat pentru vindecarea ei, dac exist un numr suficient de medicamente
cunoscute care conform aciunii lor pozitive s poat fi alese in acest scop. Printre
listele coninand simptomele mai multor medicamente nu va fi greu de gsit unul de la
ale crui elemente de boal separate, un antitip de. boal artificial curativ, foarte
asemntor cu totalitatea simptomelor bolii naturale s poat fi construit i un asemenea
medicament va fi cu sigurana, remediul dorit.
in aceast cutare a unui remediu homeopatic specific, adic in aceast
comparaie a simptomelor colective ale bolii naturale cu lista simptomelor1
medicamentelor cunoscute pentru a gsi printre acestea un agent morbid artificial care
s corespund prin similaritate acelei boli ce trebuie videcat, semnele i simptomele109
cele mai frapante, singulare, neobinuite i particulare cazului bolii sunt, in principal,
cele mai demne de a fi luate in consideraie; pentru c e mai firesc ca acestea s
corespund celor foarte asemntoare aflate pe lista simptomelor medicamentelor
selectate, impreun cu care s formeze un intreg cat mai adecvat in vederea vindecrii.
Simptomele mai generale i nedefinite, cum ar fi pierderea poftei de mancare, dureri de
cap, slbiciune, somn neodihnitor, starea de disconfort . a. m. d. nu necesit decat
puin atenie cand sunt de o natur aa de vag i de nedefinit i dac nu pot fi
descrise cu mai mult acuratee de vreme ce simptomele de o asemenea natur general
se observ la aproape fiecare boal i la aproape orice medicament.
109 Doctor von Bonninghausen a fcut un mare serviciu homeopatiei prin
publicarea simptomelor caracteristice ale medicamentelor in repertoarul su, la fel ca i

66

dr G. H. G Jahr in cartea sa scris de man in legtur cu simptomele principale.


@154
Dac antitipul construit de din lista simptomelor celor mai potrivite medicamente
conine acele simptome diferite, unice, neobinuite, specifice, pe care urmeaz s le
intalnim la boala ce trebuie vindecat, in cel mai mare numr i in cea mai apropiat
similaritate, atunci acest medicament este cel mai potrivit remediu homeopatic specific
pentru aceast stare morbid; boala, dac nu este una de durat prea lung, va fi, de
obicei, indeprtat i eliminat odat de prima doz a acestui medicament, fr nici o
perturbare considerabil.
@155
Am spus fr nici o perturbare considerabil. Pentru c la folosirea acestui
remediu homeopatic cel mai potrivit, numai acele simptome ale medicamentului care
corespund simptomelor bolii sunt chemate s intre in joc, primele luand in oj^anism
locul celor din urm (mai slabe) in senzaiile principiului vieii) i anihilandu-le; dar
celelalte simptome ale medicamentului homeopatic care sunt adeseori foarte
numeroase, nefiind in nici un caz aplicabile cazului bolii in discuie, nu sunt chemate s
participe la joc. Pacientul, simindu-se din or in or tot mai bine, nu simte aproape
deloc influena lor pentru c doza incredibil de mic cerut de uzul homeopatic este
mult prea slab pentru a fi capabil s produc celelalte simptome le medicamentului;
(simptome care nu sunt homeopatice cazului), in acele pri ale organismului care sunt
deja iritate i excitate de simptomele similare ale bolii, astfel incat principiul: vital
bolnav s poat reaciona numai la boala medicinal similar dar mai puternic prin
care maladia original este distrus
@156
Nu exist aproape nici un medicament homeopatic, indiferent de cat de corect a
fost ales, care - mai ales dac a fost administrat intr-o doz suficient de mic - s nu
produc la pacienii foarte iritabili i sensibili cel puin o perturbare- neobinuit*
neinsemnat, un simptom nou dar discret in timpul aciunii sale; pentru c este aproape
imposibil ca medicamentul i boala s se suprapun, din punct de vedere simptomatic,
-una peste cealalt atat de exact ca dou triunghiuri cu laturile i unghiurile egale. Dar
aceast diferen neimportant (in circumstane obinuite) va fi uor indeprtat prin
activitatea (energia) puternic a organismului viu i nu va fi perceptibil pacienilor
care nu sunt excesiv de sensibili; refacerea merge inainte ctre inta propus,
vindecarea definitiv, dac nu este impiedicat cumva de aciunea unor influene
medicinale heterogene asupra pacientului, de erori ale regimului sau de starnirea
pasiunilor.
@157
Dar, dei este sigur c un remediu ales homeopatic, datorit corectitudinii i
infimittii dozei, va indeprta uor i va anihila boala acut analog lui, fr a-i

67

manifesta celelalte simptome nehomeopatice, adic fr a produce noi perturbri grave,


totui, de obicei, imediat dup administrarea sa - in prima or sau pentru cateva ore - el
produce un fel de agravare uoar atunci cand doza nu a fost suficient de mic (pentru
un numr mai mare de ore in cazurile in care doza a fost cumva prea mare), agravare
care seamn atat de mult cu boala original incat pacientului i va aprea drept o
agravare a propriei sale boli. Dar, in realitate, nu este nimic altceva decat o boal
medicinal extrem de similar, care depete, in for, afeciunea iniiala
@158
Aceast uoar agravare homeopatic aprut in primele ore - mi pronostic
foarte bun c boala acut va ceda cel mai probabil chiar de la prima doz- este firesc
s aib loc, de vreme ce boala medicinal trebuie s fie; in mod natural ceva mai
puternic decat maladia ce trebuie vindecat dac dorete s o infrang i s o distrug
pe aceasta^ la fel cum o boal natural poate indeprta fi anihila o alta similar numai
atunci cand este mai puternic decat cea iai$aM. (@43-*48}.
@159
Cu cat doza din remediul homeopatic este' mai mic in tratarea bolilor acute cu.
atat mai uoar i de mai scurt durat va fi agravarea aparent a bolii in timpul acestor
prime ore.
. @160.
Dar cum o doz a unui remediu homeopatic cu greu poate fi fcut atat de mic,
de infim incat s nu poat uura, invinge i vindeca intr-adevr definitiv o boal
natural necomplicat, de durat mic, creia ii este analog (@ 249, nota) putem
inelege de ce doza unui medicament homeopatic potrivit, nu cea mai mic posibil, va
produce intr-adevr, intotdeauna, in primele ore de la administrare, o perceptibil
agravare homeopatic de acest fel.
110 Aceast exaltare a simptomelor medicinale, care pare o agravare, fa de acele
simptome analoge ale bolii a fost observat i de ali medici cand, din intamplare, ei au
folosit un remediu homeopatic. Cand un pacient cu scabie se plange de agravarea
erupiei dup folosirea sulfului, medicul su care nu tie care este cauza S consoleaz
asigurandu-1 c scabia trebuie mai intai s ias la suprafa corect inainte s se vindece;
el nu tie, oricum c aceasta este o erupie datorat sulfului care ia aparena unei
amplificri a scabiei
<cErupia facial pe care Viola tricolor a vindecat-o a fost la inceput agravat de
aceasta" ne spune Leroy (Heilk Jur Muier, p. 406), dar el nu tia c aparenta agravare
se datora dozei prea mare de remediu, care in acest caz era intr-o oarecare msura
homeopatic. Lysons spune (Med Transaci., voi 2, London 1772). "Coaja de ulm
vindec in cel mai sigur mod acele boli ale pielii care la inceputul aciunii remediului se
amplific. " Dac nu ar fi administrat scoara in doze monstruos de mari, in mod
obinuit, in sistem alopatic, ci in dozele mici necesare cand medicamentul prezint

68

similaritate de simptome, adic, cand este folosit homeopatic, el ar fi realizat o


vindecare aproape fr s observe aceast aparent amplificare a bolii (agravare
homeopatic).
@161
Cand limitez aici aa-numita agravare homeopatic, sau mai degrab aciunea
primar a medicamentului homeopatic, care pare s amplifice cumva simptomele bolii
originale, la prima sau la primele ore, aceasta este cu siguran adevrat in ceea ce
privete bolile de o natur mai acut i de origine recent; dar acolo unde
medicamentele cu aciune lung trebuie s combat o boal cronic veche sau foarte
veche, unde asemenea amplificare aparent a. bolii originale n-ax trebui s apar in
timpul tratamentului i intr-adevr nu va aprea dac medicamentul ales corect a fost
administrat in doze potrivit de mici, ridicate treptat, fiecare dintre ele fiind modificate
printr-o nou dinamizare (@ 247). O asemenea amplificare a simptomelor originale ale
bolii cronice poate aprea doar la sfaritul tratamentului, cand vindecarea este aproape
implinit.
@162
Se intampl uneori, datorit numrului moderai de medicament cunoscute
pn acum ca avnd o aciune- pur, adevrat, ca doar o parte a simptomelor. bolii
sub tratament s se regseasc pe lista cu simptome a celui mai potrivit medicament i
ca urmare va trebui folosit/in lipsa unuia mai bun? acest agent morbid medicinal
Imperfect.
@163
in acest caz nu ne putem atepta ca acest medicament s efectueze o vindecare
complet, neperturbat; pentru c in timpul folosirii sale vor aprea unele simptome
care nu au fost observabile mai inainte in desfurarea bolii, simptome auxiliare ale
remediului imperfect. Acest lucru nu impiedic in nici un fel ca o parte considerabil a
bolii (acele simptome ale ei care seamn cu cele ale medicamentului ) s nu fie
eradicat de acest medicament, stabilindu-se astfel un inceput corect al vindecrii dar
totui acest lucru nu are loc fr acele simptome adugate, care sunt intotdeauna
moderate dac doza medicamentului este suficient de mica
@164
Numrul mic al simptomelor homeopatice prezente in medicamentele cel mai
bine alese nu reprezint un obstacol in calea vindecrii in cazurile n care aceste cteva
simptome medicinale suni n principal de natur neobinuit i astfel sunt n mod
specific diferite (caracteristice) de boal, in aceste circumstane vindecarea are loc iar
nici o perturbare deosebit.
@165
Dac, totui, printre simptomele- remediului ales nu exist mei unul care s
semene cu exactitate simptomelor neobinuite, specifice (caracteristice), - deosebite ale.

69

bolii i dac remediul corespunde bolii numai in strile generale, nedefinite- vag
descrise (grea, slbiciune, durere de cap etc) i dac printre medicamentele cunoscute
nu exist nici unul adecvat in mod homeopatie, ei bine, in acest caz medicul nu-i
poate promite nici un rezultat favorabil imediat care s decurg din folosirea acestui
medicament nehomeopatic.
@166
Un asemenea caz este ins foarte rar datorit numrului crescut al
medicamentelor ale cror efectele pure sunt astzi cunoscute i efectele rele care rezult
din aceasta, dac intr-adevr apar, sunt diminuate de flecare dat cand se poate alege un
alt medicament de o asemnare mai mare.
@167
Dac totui, in timpul folosirii acestui remediu homeopatic imperfect apar
simptome auxiliare, de moment, atunci in cazul bolilor acute nu vom permite acestei
prime doze s-i epuizeze aciunea i nici nu vom lsa pacientul expus intregii durate a
aciunii remediului, ci vom investiga la cald (cum s-ar zice) starea morbid in condiia
sa acum schimbat i vom aduga restul simptomelor iniiale, originale la cele noi,
dezvoltate pentru a trasa noul tablou al bolii.
@168
Vom fi atunci capabili s descoperim mult mai repede printre medicamentele
cunoscute, un analog la starea morbid dinaintea noastr, iar o singur doz din
aceasta, dac nu distruge total boala, va avansa considerabil pe calea vindecrii. i
astfel vom continua, dac nici acest medicament nu a fost suficient pentru a efectua
refacerea sntii examinand iar i iar starea morbid care inc mai persist i alegand
cel mai adecvat medicament homeopatic posibil pan cand obiectivul nostru,
insntoirea total a pacientului va fi atins.
@169
Dac la prima examinarea a bolii i la prima alegere a unui medicament vom
descoperi c totalitatea simptomelor bolii nu se va suprapune efectiv peste totalitatea
elementelor bolii unui singur medicament datorit numrului insuficient de
medicamente cunoscute, ci c cele dou medicamente se vor lupta intre ele pentru r a fi
preferate din punctul de vedere al potrivirii, unul dintre ele fiind mai adecvat din punct
devederehomeopaticpentruoanumitpartea
simptomelor bolii, nu este recomandabil ca dup folosirea celui mai adecvat, dintre; cele
dou medicamente s se administreze i cellalt iar o nou examinare i cu atat mai
puin s se administreze amandou odat (@ 272, nota) deoarece medicamentul care a
prut a fi cel mai bun care ar urma datorit schimbrilor circumstanelor care au avut
loc intre timp; in care caz va trebui ales un remediu homeopatic mai potrivit in locul
celui de-al doilea medicament pentru setul de simptome aa cum apar ele la o nou
examinare.

70

Deci in acest caz, ca de fapt in fiecare caz in care a aprut o schimbare a strii
morbide, setul rmas de simptome prezente acum trebuie cercetat i (fr a acorda nici
o atenie medicamentului care a prut iniial a fi cel mai potrivit) va trebui ales un alt
remediu homeopatic, cat mai adecvat posibil noii stri ce ni se infieaz. Dac se
intampl, dei foarte rar, ca medicamentul care iniial a prut a fi cel mai potrivit, s fie
in continuare bine adaptat la starea morbid care a rmas, cu atat mai mult el va merita
increderea noastr i va merita de asemenea s fie preferat unui alt medicament.
@171
in bolile cronice nevenerice, cele mai obinuite, care provin din psora, va trebui
adeseori - pentru a realiza o vindecare - s adr^aistrm o serie de remedii succesive,
fiecare in parte fiind ales homeopatic, in consonan cu grupul de simptome care
rmane dup incheierea aciunii remediului anterior.
172
O dificultate asemntoare in calea vindecrii apare arunci cnd simptomele
bolii suni prea puine - o circumstan care merit toat atenia noastr pentru c prin
indeprtarea ei toate dificultile care stau in calea celui mai bun tratament din toate
metodele posibile de tratament (cu excepia faptului c aparatul medicamentelor
homeopatice cunoscute este inc incomplet), sunt inlturate.
@173
Singurele boli care par s aib doar cateva simptome i care din aceast cauz
sunt mai greu de vindecat sunt acelea care pot fi numite unilaterale pentru c ele
afieaz doar unul sau dou simptome principale care le umbresc pe aproape toate
celelalte. Acestea (bolile unilaterale) aparin in principal clasei bolilor cronice.
@174
Simptomul lor principal poate fi fie o afeciune de natur intern (de exemplu o
durere de cap ce dureaz de mai muli ani, o diaree de lung durat, o durere cardiac
veche etc) sau poate fi o afeciune de natur exterioar. Bolile care au acest al doilea
caracter sunt in general deosebite prin folosirea numelui de maladii locale.
@175
in bolile unilaterale din prima categorie se atribuie adesea lipsei puterii de
discernmant a observatorului medical faptul c el nu descoper in intregime
simptomele existente care l-ar ajuta s completeze schia unui portret al bolii.
176
Totui, exist doar puine boli care dup cea mai atent examinare iniial (@ 8498) s prezinte doar unul sau dou simptome violente, grave, in timp ce celelalte
simptome rman imperceptibile.
@177
Pentru a preintampina cat mai cu succes un asemenea caz (ca acela de mai sus),

71

care apare totui foarte rar> noi vom fi primii care s alegem, ghidai de aceste puine
simptome, medicamentul care dup prerea noastr este cel mai indicat din punct de
vedere homeopatie.
@178
Se va intampla fr indoial ca uneori acest medicament ales in strict
concordan cu legea homeopatic s furnizeze boala artificial similar adecvat pentru
anihilarea maladiei existente; i acest lucru se va intampla cu atat mai sigur cand aceste
puine simptome morbide sunt foarte ascuite, decise, " neobinuite i deosebite
(caracteristice).
@179
Cel mai adesea, medicamentul ales iniial intr-un asemenea caz va fi doar parial
adecvat, de vreme ce nu au fost prea multe simptome care s ne ghideze intr-o alegere.
potrivit,
@180
In acest caz medicamentul care a fost ales cat mai corect posibil dar care, din
motivele mai sus menionate, este doar imperfect din punct de vedere homeopatic in
aciunea sa asupra bolii ce este doar parial analog lui ca i in cazul mai sus menionai
(@ 162 i urmtorul), in care numrul limitat de remedii homeopatice face ca selecia
s nu fie perfect - deci, cum spuneam, medicamentul va produce simptome adugate,
i cateva fenomene din propria arie de simptome se vor amesteca cu starea de sntate
a pacientului, oare sunt (fenomenele) n aceiai timp simptomele bolii nsi dei se
poate ca ele s nu fi fost niciodat sau foarte rar percepute pn acum; astfel sper
unele simptome pe care pacientul nu le-a trit inainte sau altele pe care el le-a simit
foarte puin devin mai pronunate.
@181
S nu credem c fenomenele adugate i noile simptome ale aceste boli care apar
acum trebuiesc puse doar in seama medicamentului tocmai administrat Cu siguran
ele ii datoreaz originea111 acestuia, dar sunt intotdeauna numai simptome de o
asemenea natur, incat aceast boal a fost capabil sale produc in acest organism i
care au fost mobilizate pe mai departe i forate de ctre medicamentul administrat s-i
fac apariia datorit puterii acestuia de a produce simptome similare. Intr-un cuvant,
trebuie s privim intreaga colecie de simptome acum perceptibile ca aparinand bolii
date, ca pe o stare existent actual i s conducem tratamentul in conformitate cu
aceasta.
111 Cand acestea nu au fost cauzate de o eroare important in regim, o emoie
violent sau o revoluie tumultuoas in organism, cum ar fi apariia sau incetarea
menstruaiei, concepia, luzia.
@182
Astfel, alegerea imperfect a remediului, care in acest caz a fost aproape

72

inevitabil datorit numrului prea mic de simptome existente, servete la completarea


afirii simptomelor bolii i astfel faciliteaz descoperirea unui al doilea remediu mai
adecvat.
@183
De aceea, de fiecare dat cand doza primului medicament inceteaz s mai aib
un efect benefic (dac simptomele nou aprute nu cer un ajutor mai rapid datorit
gravitii lor - ceea ce, chiar i in cazul bolilor cronice, oricum se intampl foarte rar
datorit infimittii dozei remediului homeopatic) trebuie operat o nou examinare a
bolii, status morbi aa cum este acum. trebuie notat i de asemenea trebuie ales un.
al
doilea remediu homeopatic in concordan cu aceasta, medicament care va trebui s se
potriveasc exact strii actuale in care trebuie s fie cel mai potrivit posibil, odat ce
grupul simptomelor a devenit mai mare i mai complet.
112 in cazurile in care pacientul (lucru care totui se intampl extrem de rar in
bolile cronice, dar destul de des in cele acute)-se simte foarte ru- dei simptomele sale
sunt foarte neclare, astfel incat aceast stare poate fi atribuit mai mult strii de amorire
a nervilor, care nu permite ca durerile i suferinele pacientului s poat fi distinct
percepute, aceast toropeal a sensibilitii interne va fi indeprtat cu opium i in
aciunea secundar a acestuia simptome bolii vor deveni evidente.
in acelai fel, dup ce fiecare nou doz de medicament i-a terminat aciunea,
cand nu mai este potrivit i de ajutor, starea bolii care inc mai persist va fi notat din
nou conform simptomelor sale care rman i se va cuta un alt remediu homeopatic cat
mai adecvat posibil pentru grupul de simptome acum observate i tot aa pan cand
recuperarea este complet.
@185
Printre bolile unilaterale un loc important este ocupat de aa-numitele maladii
locale, a cror denumire indic acele schimbri i boli care apar pe prile exterioare ale
trupului. Pan acum ideea care a persistat in coli a fost aceea c doar aceste pri au
fost afectate i c restul trupului nu particip la boal - o doctrin teoretic absurd care
a condus la cele mai dezastruoase tratamente medicale.
@186
Acele aa-numite maladii locale care sunt aprute cu puin timp in urm i se
datoreaz doar unei leziuni externe, la prima vedere, par totui s merite numele de boli
locale. Dar atunci leziunea trebuie s fie foarte banal i in acest caz ea va ti de scurt
durat. Pentru c in cazul unor rniri care apar pe trup din afar, dac nu sunt deloc
grave, intregul organism viu va simpatiza, va aprea febra etc. Tratamentul unor
asemenea boli este lsat in seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atata timp
cat prile afectate solicit ajutor mecanic, prin care obstacolele externe din. calea
vindecrii, care este de ateptat s aib loc doar prin agenii forei vitale, pot fi

73

indeprtate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocrilor, prin ace i


bandaje pentru sutura plgilor, prin presiune mecanic pentru a opri hemoragia din
arterele deschise, prin extragerea corpurilor strine ce au penetrat prile vii prin
efectuarea unei deschideri a unei caviti in scopul indeprtrii unei substane iritante
sau pentru a inlesni evacuarea puroiului sau a coleciilor de lichide, prin apropierea
extremitilor unui os fracturat i pstrarea lor in aceast poziie printr-un bandaj
potrivit - ghips. Dar, cand in asemenea rniri intregul organism viu necesit* aa cum
se ntmpl ntotdeauna, ajutor dinamic activ pentru a-i putea indeplini sarcina de a
se vindeca, de ex. cand febra violent aprut din cauza unor contuzii intinse, dilacerri
musculare, de tendoane i vase trebuie s fie indeprtat prin medicamente administrate
pe cale intern, sau cand durerea exterioar prilor arse sau oprite trebuie vindecate
homeopatic, atunci se va apela la serviciile unui medic dinamic i la homeopatia pe care
acesta o practic.
@187
Acele afeciuni, schimbri i boli aprute pe prilor externe care nu provin din
nici o rnire exterioar sau care au la baz doar o uoar ran extern ce reprezint o
cauz excitatoare imediat se produc intr-o manier diferit; sursa lor este reprezentat
de o maladie intern. S le considerm ca fiind simple afeciuni locale i in acelai timp
s le tratm doar din punct de vedere chirurgical cu aplicaii curente sau alte remedii
similare - aa cum vechea coal a fcut-o din cele mai indeprtate vremuri - ar fi pe cat
de absurd, pe atat de periculos.
@188
Aceste afeciuni au fost considerate pur i simplu locale i de aceea au fost
numite boli locale, de parc ar fi fost maladii limitate exclusiv la acele pri la care
organismul nu particip deloc, sau dac da este foarte puin, de parc organismul nu ar
ti nimic despre afeciunile acestor pri vizibile in mod deosebit. 113
Una din marile i nocivele greeli ale vechii coli de medicin,
@189
i totui nu trebuie s ne gandim prea mult pentru a ne convinge c nici o
maladie extern (ce nu a fost produs de vreo rnire grav venit din afar) nu poate
aprea, persista, sau chiar inruti iar a exista vreo cauz intern, fr participarea
intregului organism, care trebuie s fie la randul lui intr-o stare de boala O astfel de
maladie nu i~ar putea face apariia catui de puin tar acceptul intregului rest al
sntii i fr participarea intregului organism viu (a forei vitale care strbate toate
celelalte pri sensibile i iritabile ale organismului); intr-adevr, este imposibil de
conceput apariia unei astfel de maladii fr participarea intregii vieti perturbate,
atat de
intim sunt legate toate prile organismului una de cealalt pentru a forma un intreg,
indivizibil in senzaii i funciuni. Nici o erupie pe buze, nici un panariiu nu pot exista

74

tar existena unei boli interne anterioare isimultane.


@190
Orice tratament medical adevrat al unei boli de la nivelul prilor exterioare ale
corpului care a prut datorit unei mici rniri din exterior sau datorit unei boli interne
trebuie s fie direcionat impotriva intregului, trebuie s produc anihilarea i
vindecarea maladiei generale cu ajutorul remediilor interne, dac se dorete ca
tratamentul s fie judicios, sigur, eficace i radical.
@191
Acest fapt este confirmat in modul cel mai clar de experien, care in toate
cazurile arat c fiecare medicament intern puternic produce imediat dup
administrarea lui schimbri importante in starea de sntate general a unui astfel de
pacient i in mod special in prile externe afectate (pe care coala medical obinuit le
privete ca fiind izolate), chiar i in aa-numitele boli locale i schimbarea pe care o
produce este cea mai fericit, reprezentand refacerea sntii intregului trup in acelai
timp cu dispariia afeciunii externe (fr ajutorul nici unui remediu extern, dac
remediul intern orientat asupra intregii stri, a fost ales adecvat din punct de vedere
homeopatic.
@192
Acest lucru este cel mai "bine efectuat cand, in investigarea cazului bolii,
impreun cu natura exact a afeciunii locale, toate schimbrile, suferinele i
simptomele observabile in sntatea pacientului, i care au fost notate anterior, cand
inc nu se folosise nici un medicament, sunt luate in considerare pentru a alctui un
tablou complet al bolii inainte de a cuta printre medicamentele ale cror efecte
patogenetice specifice sunt cunoscute, un remediu care s corespund totalitii
simptomelor, astfel incat alegerea s fie intr-adevr homeopatic.
@193
Cu ajutorul acestui medicament folosit numai pe cale intern, starea morbid
general a trupului este indeprtat odat cu afeciunea local, aceasta din urm fiind.
vindecat in acelai timp cu prima, dovedind faptul c afeciunea local depindea
numai de o boal a restului trupului i c trebuie privit doar ca o parte inseparabil a
intregului, ca unul dintre cele mai importante i frapante simptome ale intregii boli
@194
Nu este indicat, nici in bolile locale acute de origine recent i nici in cazul
afeciunilor locale care exist deja de o lung perioad de timp, s se maseze i s se
aplice pe ran un remediu extern, chiar dac acesta ar ti specific i (dac este folosit
intern datorit naturii sale homeopatice), chiar dac ar fi administrat in acelai timp i
intern cci afeciunile acute locale (cum ar fi inflamaiile prilor individuale erizipel
etc) care nu au fost determinate de o rnire extern de o violen proporional, ci ii
datoreaz originea unor cauze interne sau dinamice, cedeaz cel mai sigur la aciunea

75

remediilor homeopatice interne adaptate la starea perceptibil a sntii prezente atat in.
interior cat i in exterior, remediul selectat din colecia de medicamente experimentate,
i in general fr alt ajutor, dar dac- aceste boli nu cedeaz complet in faa acestor
remedii i dac, in locul afectat i in intreaga stare de sntate inc mai persist, in ciuda
unui regim bun, o relicv a bolii pe care fora vital nu o poate transforma in sntate,
atunci inseamn c boala acut a fost (cum se intampl deseori) un produs al psorei
care a rmas pan acum latent in interior, dar care a izbucnit in afar i este pe punctul
de a se dezvolta intr-o boal cronic palpabil,
@195
Pentru a produce o vindecare radical a unor asemenea cazuri care in nici un caz
nu sunt rare, dup ce starea acut a dat inapoi destul de mult, un tratament antipsoric
adecvat (aa cum este el predat in lucrarea mea "Bolile cronice ") va fi atunci indreptat
impotriva simptomelor care inc mai persist i a strii morbide a sntii creia
pacientul i-a czut victim anterior. in maladiile locale cronice care nu sunt venerice
este necesar doar administrarea unui tratament intern antipsoric.
@196
S-ar putea crede, intr-adevr ca vindecarea unor asemenea boli poate fi
accelerat prin folosirea unei substane medicinale care este cunoscut ca fiind cu
adevrat homeopatic fa de totalitatea simptomelor, nu doar intern ci i extern pentru
c aciunea unui medicament aplicat pe zona afeciunii locale poate produce o
schimbare mai rapid a acelei zone,
@197
Totui, acest tratament este inadmisibil, nu numai pentru simptomele locale
provenind de la miasma psoric ci mai ales pentru acele simptome care ii au originea
in miasmele sifilisului sau ale sicozei, deoarece aplicarea local simultan cu folosirea
intern a unui remediu n cazul bolilor al cror simptom principal este o afeciune
local constant prezint un dezavantaj major i anume acela c printr-o asemenea
aplicare local, acest simptom principal (afeciunea local)114 va fi de obicei anihilat mai
rapid decat boala intern l astfel vom putea fi inelai de o aparent vindecare total
sau in cel mai bun caz va fi dificil, iar in unele cazuri imposibil s aflm, datorit
dispariiei premature a simptomului local dac boala general este distrus de folosirea
simultan a medicamentului intern.
Erupia recenta de scabie, ancrul, condiloame, dup cum am artat in cartea
mea despre bolile cronice:
Simpla aplicare local a medicamentelor, care sunt puternice cand sunt
administrate intern, contra simptomelor locale ale unor boii miasmatice cronice este,
din acelai motiv, inadmisibil; pentru c dac afeciunea local a bolii cronice este
indeprtat numai local i intr-o manier unilateral, tratamentul intern indispensabil
unei refaceri complete a sntii rmane intr-o obscuritate dubioas; simptomul

76

principal (afeciunea local) dispare, rmanand doar celelalte simptome mai puin
distinctibile, care sunt mai puin constante i persistente decat afeciunea local i
adeseori nu indeajuns de specifice i prea puin caracteristice pentru a afia dup aceea
un tablou clar i specific ai bolii.
@199
Dac remediul perfect homeopatic al bolii nu a fost inc descoperit113 pan in
momentul cand simptomele locale au fost distruse de un remediu extern coroziv sau
desicativ sau chirurgical, atunci cazul devine mult mai dificil datorit apariiei mult prea
nedefinite (necaracteristice) i inconstante a simptomelor care au rmas; pentru c ceea
ce ar fi putut contribui in cea mai mare msur la determinarea alegerii celui mai
adecvat remediu i a folosirii interne a acestuia pan cand boala ar fi fost total anJhil^,
Cum era cazul cu remediile pentru condilomatoza (i medicamentele
antipsorice) in timpurile de dinainte de mine,
@200
Dac acesta (simptomul principal extern) ar mai fi fost inc prezent pentru a
ghida tratamentul intern, remediul homeopatic pentru intreaga boal ar fi putut fi
descoperit i, odat aflat acesta, persistena afeciunii locale in timpul folosirii interne ar
fi indicat c vindecarea nu a fost inc incheiat dar in cazurile in care afeciunea local sa
vindecat, acest lucru este o dovad convingtoare c boala a fost complet eradicat i
c vindecarea dorit a intregii boli a fost pe deplin indeplinit, acest fapt reprezentand
un avantaj indispensabil, inestimabil pentru a efectua o vindecare perfect.
@201
Este evident c atunci cand este impovrat cu o boala cronic pe care este
incapabil s o infrang prin propriile sale puteri, fora vital a omului, in mod
instinctiv, adopt planul dezvoltrii unei maladii locale pe o parte extern, in principal,
deoarece prin imbolnvirea i pstrarea in stare bolnav a acestei pri care nu este
indispensabil vieii umane, poate reduce la tcere boala intern care altfel amenin s
distrug organele vitale (i s-i priveze pe pacient de via) i poate astfel, ca s spunem
aa, transfera boala intern unei afeciuni locale, lociitoare, adic s o trag afar. In
acest fel prezena afeciunii locale reduce la tcere, pentru o vreme boala intern, dei
fr a fi capabil s o vindece sau s o diminueze. l<5 Deci, afeciunea local nu este*
nimic altceva decat o parte a bolii generale> dar o parte a acesteia indreptat de ctre"
fora vital intr-o singur direcie i transferat unei pri externe (mai puin
periculoase) a trupului, in vederea alinrii bolii interne. Dar, aa cum am mai spus, prin
acest simptom local care reduce la tcere boala intern, fora vital nu catig nimic in
ceea ce privete diminuarea sau vindecarea intregii maladii; ci dimpotriv, boala intern
continu s se amplifice treptat, iar Natura este constrans s mreasc i s agraveze
simptomul local din ce in ce mai tare pentru a-i mai putea folosi ca pe un substitut al
bolii interne amplificate. Ulceraiile vechi de la nivelul picioarelor se inrutesc atata

77

timp cat psora intern rmane netratat, ancrul se mrete cat vreme sifilisul intern nu
este tratat, negii se mresc i cresc in timp ce sicoza nu este tratat i acetia din urm"
devin din ce in ce mai greu de tratat, la fel cum i boala intern general continu s se
amplifice pe msur ce trece timpul.
116 Practicienii vechii coli fac ceva asemntor, cu ulcere artificiale pe prile
externe ei linitesc unele boli interne cronice, dar numai pentru un timp foarte scurt,
atata timp cat acestea produc o iritaie dureroas cu care organismul bolnav nu este
obinuit, fat a ti ins capabile s le vindece; dar pe de alt parte ei slbesc i distrug
sntatea general mult mai mult decat o pot face cele mai multe dintre metastazele
produse de fora vital instinctiv.
@202
Dac medicul de coal veche distruge simptomul local prin aplicaia remediilor
externe crezand c astfel vindec intreaga boal^ Natura va compensa lipsa acestuia prin
amplificarea maladiei interne i a celorlalte simptome care existau intr-o stare latent
fa in fa cu afeciunea local; adic ea (Natura) va amplifica boala intern. Cand
acest fapt are loc se spune, de obicei, dei in mod incorect, ca afeciunea local a fost
mpins napoi in sistem sau peste nervi cu remediile externe.
@203
Orice tratament extern al unor asemenea simptome locale, al crui obiectiv este
indeprtarea lor de la suprafaa corpului, asta in timp ce boala miasmatic intern este
lsat netratat, cum ar fi, de ex., inlturarea de pe piele a erupiei psorice cu ajutorul a
tot felul de unguente, arderea ancrului cu substane caustice, i distrugerea
condiloamelor (condilomata) cu ajutorul bisturiului, prin legare sau cauterizare; deci
acest mod de tratament extern, nociv, pan acum practicat universal, a fost sursa cea
mai prolific a tuturor nenumratelor maladiilor cronice cu nume sau fr nume de care
sufer omenirea; este una dintre cele mai criminale proceduri de care se face vinovat
lumea medical i cu toate acestea, pan acum a fost singura general adoptat i
predat de cadrele profesionale ca fiind singura posibila 117
117 Deoarece orice medicamente care pot fi administrat in acelai timp intern
servesc numai la agravarea maladiei de vreme ce aceste remedii nu posed o putere
specific de a vindeca intreaga boal, ci atac organismul, il slbesc i 3. lovesc, pe ling
alte boli medicinale cronice.
@204
Dac scdem toate afeciunile i bolile cronice care apar datorit unui mod de
via nesntos (@ 77), precum i pe acele maladii medicinale (@ 74) imposibil de
numrat cauzate de tratamentul nociv, hruitor, persistent i iraional al unor boli ce
adesea au un caracter neinsemnat, provocate de medicii de coal veche, cele mai multe
din bolile cronice care rman rezult din dezvoltarea acestor trei miasme cronice
interne: sifilisul intern, sicoza intern dar mai ales, i intr-o proporie infinit mai mare,

78

psora intern. Fiecare dintre aceste trei infecii au intrat deja in posesia intregului
organism i I-au penetrat in toate direciile inainte ca apariia simptomului local primar,
lociitor al fiecruia dintre ele (in cazul psorei - erupia scabic, al sifilisului - ancru
sau buba, iar al sicozei - condilomatoza) s fi impiedicat izbucnirea lor, iar aceste boli
miasmatice cronice, dac sunt private de simptomul lor local, vor fi inevitabil destinate
de ctre Natura atotputernic, s se amplifice i s izbucneasc ca mai devreme sau mai
tarziu i astfel s propage toate acele nenorociri fr nume, un numr incredibil de boli
cronice care au imbolnvit omenirea de sute i mii de ani; ins nici una dintre acestea
n-ar fi aprut atat de des dac intr-o manier raional medicii s-ar fi strduit s vindece
radical i s elimine din organism aceste trei miasme fr a folosi remedii locale pentru
simptomele externe care le corespund, bazandu-se doar pe remediile homeopatice
interne adecvate fiecreia dintre ele (vezi nota
@ 282).
Medicul homeopat nu va trata niciodat unul dintre aceste simptome primare ale
miasmelor cronice, nici una din afeciunile lor secundare care rezult din dezvoltarea
ulterioar a simptomelor prin intermediul remediilor locale (i nici prin acei ageni
externi care acioneaz dinamic118 i nici prin aceia care acioneaz mecanic) ci va trata,
in cazurile in care unul sau altul apar, numai miasma cea mare de care acestea depind,
prin a crei tratare atat simptomele, ei primare cat i cele secundare vor disprea
spontan; dar cum nu acesta a fost modul de tratament folosit de medicii de coal veche
care I-au precedat pe homeopat in tratarea cazului, acesta (medicul homeopat)
descoper, din pcate, de obicei c simptomele primare119 au fost deja distruse (de
alopai) cu ajutorul remediilor externe i c va trebui acum s se ocupe mai mult de
simptomele secundare, ca de ex. afeciunile care rezult din izbucnirea i dezvoltarea
acestor miasme inerente, dar in special cu bolile cronice evoluate de la psora interna, a
crui tratament intern, atat cat poate fi el clarificat de ctre un singur medic dup muli
ani de refecie, observaii i experiene, m-am strduit s-i descriu in lucrarea mea
Bolile cronice la a crui citire sunt nevoit s-i trimit pe cititor.
De aceea nu pot aproba, de exemplu, extirparea local prin remediul cu
arsenic al lui Frere Cosme a aa-numitului cancer al buzelor i al feei (produsul, unei
psore mult dezvoltate, nu rareori impreun cu sifilisul) i asta nu numai pentru c este
excesiv de dureroas i adesea eueaz, dar mai degrab din cauz c dac acest
remediu dinamic ar putea intr-adevr s elibereze partea afectat a corpului de ulcerul
malign local, maladia de baz nu este catui de puin ameliorat i atunci fora vital
este obligat s transfere campul operaiei, al marii maladii interne unei pri mult mai
importante (cum o face in fiecare caz de metastaz), iar urmrile sunt cecitatea,
surditatea, nebunia, astmul, hidropizie apoplexia etc. Dar acesta eliberare local
ambigu a unei pri din ulcerul malign prin remediul cu arsenic local reuete, la urma
urmelor, numai in acele cazuri in care ulcerul nu a atins inc o mrime impresionant i

79

cand fora vital mai este inc energic; dar tocmai intr-o asemenea stare de lucruri se
poate practica tratamentul intern complet al intregii boli originale.
Cand cancerul facial sau -mamar este inlturat doar chirurgical i cand tumorile
inchistate sunt enucleate, rezultatul va fi acelai fr cura anterioar a miasmei
interioare; va urma ceva mai ru sau moartea va veni mai repede. Aceasta s-a intamplat
in nenumrate randuri, dar vechea coal continu orbete pe aceeai cale cu fiecare caz
nou i desigur cu aceleai rezultate dezastruoase.
Erupia de scabie, ancrul sau adenopatia inghinal, condiloamele.
inainte de inceperea tratamentului unei boli cronice este necesar efectuarea celei
mai atente investigaii120 pentru a afla dac pacientul a avut o infecie veneric sau nu
(sau o infecie cu gonoree condilomatoas); pentru c apoi tratamentul trebuie
direcionat doar spre aceasta, cand sunt prezente numai semnele sifilisului (sau ale
bolilor condilomatoase rare), ins aceast boal este foarte rar intalnit de una singur
in zilele noastre. Dac o astfel de infecie a avut loc inainte, acest fapt trebuie de
asemenea reinut n tratarea acelor cazuri in. care este prezent psora, pentru cala acele
cazuri ultima boal este complicat cu prima, cum se ntmpl ntotdeauna cnd
simptomele nu sunt acelea ale unui sifilis pur, cci atunci cnd medicul crede c in faa
lui se afl un caz de boal veneric veche el trebuie intotdeauna, sau aproape
intotdeauna, s trateze o afeciune sifilitic acompaniat (complicat) in principal cu
psora pentru c boala intern a scabiei (psora) este de departe cea mai frecvent cauz
fundamental a bolilor cronice. Uneori ambele miasme (este vorba probabil de sifilis
i psora) pot fi complicate cu sicoza in organismele bolnave cronic, sau, dup cum se
intampl mult mai frecvent, psora este singura cauz fundamental a celorlalte maladii
cronice, indiferent de numele pe care il poart, care sunt in plus, atat de adesea
carpcite, amplificate i desfigurate pan la monstruozitate de neindemanarea alopatic.
120 in investigaiile de aceast natur nu trebuie s ne permitem s fim inelai de aciunile
pacienilor sau ale prietenilor lor care adeseori atribuie ca motiv al bolilor cronice uneori
chiar al celor mai grave i inveterate dintre ele, fie o rceal (dup ce au fost udai, sau au
but ceva rece inclzii fiind), de acum muli ani in urm, fie o spaim trecut, o luxaie,
o suprare (uneori chiar farmece) etc. Aceste cauze sunt mult prea insignifiante pentru a
dezvolta o boal cronic intr-un corp sntos, de a o menine ani indelungai i de a o
agrava an de an cum este cazul tuturor bolilor cronice provenite din psora dezvoltat.
Cauzele cu un caracter mult mai important decat aceste influene nocive amintite mai
sus trebuie s se afle la rdcina iniierii i progresrii unei boli grave, persistente, de
lung durat, cauzele de mai sus nu pot decat s amplifice activitatea miasmei cronice
latente.
@207
Dup ce informaiile de mai sus au fost adunate, medicului ii mai rmane inc de
aflat ce fel de tratament alopatic a fost adoptat pm^k atunci pentru boala cronic, care au

80

fost medicamentele perturbatoare folosite cel mai frecvent, precum i ce bi minerale


au fost utilizate i care au fost efectele produse de acestea, pentru a inelege intr-o
anumit msur degenerarea bolii de la starea sa original i, acolo unde este posibil,
pentru a corecta, in parte, aceste operaii artificiale nocive sau pentru a-i da posibilitatea
de a evita folosirea medicamentelor care au fost deja folosite in mod necorespunztor.
@208
Varsta pacientului, modul sau de a tri, dieta, ocupaia sa, situaia familial,
relaiile sociale etc. vor trebui luate imediat in consideraie pentru a afla dac aceste
lucruri au influenat amplificarea maladiei sau in ce msur pot ele favoriza sau
impiedica tratamentul. in acelai mod trebuie acordat atenie dispoziiei i minii
pacientului pentru a afla dac prezint vreun obstacol in calea tratamentului sau dac au
nevoie s fie direcionate, incurajate sau modificate.
@209
Dup ce acest lucru este indeplinit, in conversaii repetate cu pacientul, medicul
se strduiete s traseze tabloul bolii acestuia cat mai complet posibil conform
directivelor de mai sus, pentru a putea afla cele mai ptrunztoare, specifice
(caracteristice) simptome in funcie de care el va alege pentru inceperea tratamentului
primul remediu antipsoric sau un altul care are cea mai mare asemnare simptomatica
. a. m. d.
@210
De origine psoric sunt aproape toate acele boli pe care le-am definit mai sus ca
fiind unilaterale, ce par a fi mult mai dificil de vindecat datorit acestei unilateraliti,
toate celelalte simptome morbide ale lor ascunzandu-se, cum s-ar spune, in spatele unui
singur simptom proeminent. De o asemenea natur sunt ceea ce noi numim boli
mentale. Ele nu constituie, totui o clas de boli separate clar de toate celelalte, de
vreme ce in celelalte boli trupeti strile mentale i emoionale sunt ntotdeauna
alterate;i de vreme ce in toate cazurile de boal pe care suntem chemai s le tratm
starea psihica a pacientului trebuie notat in mod particular impreuna cu fctlrt^ea
simptomelor, dac vrem s trasm un tablou corect al bolii pentru ca prin aceasta s o
tratm cu succes in mod homeopatic.
Cat de adesea nu intalnim, de exemplu, o dispoziie bland, plcut la pacienii
care sufer de ani buni de cele mai dureroase boli, astfel incat medicul se simte obligat
sri stimeze i sri comptimeasc pe cel aflat in suferin. Dar dac invinge boala i-i
red pacientului sntatea - cum se intampl deseori in practica homeopatic - medicul
va fi deseori uimit i oripilat de schimbarea inspimanttoare ce a avut loc in dispoziia
pacientului. El va fi adeseori martorul apariiei ingratitudinii, a cruzimii, a unei ruti
rafinate i a unor tendine dintre cele mai disgraioase i degradante pentru umanitate,
care erau de fapt exact caracteristicile pacientului inainte de a se imbolnvi.
Cei care erau rbdtori atunci cand erau sntoi, devin ca bolnavi adesea

81

incpanai, violeni irascibili, sau chiar intolerani sau capricioi sau nerbdtori sau
disperai; cei care inainte erau neprihnii i modeti devin adesea lascivi i lipsii de
ruine. Adeseori o persoan cu mintea limpede devine obtuz din punct de vedere al
intelectului in timp ce oamenii obinuii, mai slabi la minte devin prudeni i ganditori;
i un om care de obicei ia greu decizii capt o mare prezen de spirit i abilitate in a
rezolva unele probleme etc.
(2*211
Acest fapt are o importan atat de mare incat starea psihic a unui pacient este
adesea cea care determin in principal alegerea remediului homeopatic, ea fiind un
simptom caracteristic, decisiv, ce poate rmane cel mai puin ascuns observaiei atente a
unui medic.
@212
... -Creatorul agenilor terapeutici a avut, de asemenea, in vedere aceast trstur
principal a tuturor bolilor, starea mental i emoional, alterat pentru c nu exista
nici un medicament puternic in lume care s nu altereze vizibil starea emoional i
mental a unui om sntos care-1 testeaz i fiecare medicament face acest lucru intr-o
manier diferit,
De aceea nu vom putea niciodat vindeca in conformitate cu natura - adic, in
mod homeopatie - dac, in fiecare caz de boal, chiar i in cele acute, impreun cu
celelalte simptome nu vom observa i pe acelea legate de schimbrile din starea
emoional sau mental, i dac pentru uurarea pacientului nu vom selecta dintre
medicamente acea boal-for care, pe lang similaritatea simptomelor sale cu cele ale
bolii va fi capabil s produc o stare mental m i emoional similar.
Astfel, Aconitum nu va realiza niciodat sau doar rareori o vindecare rapid
sau permanenta a unui pacient care are o dispoziie calm, linitit, echilibrat; la fel de
puin folositoare vor fi i Nux vomica in cazul in care dispoziia este bland i
flegmatic, Pulsatila cand pacientul este fericit, vesel i incpanat sau Ignaia arunci
cand acesta este imperturbabil i nu este dispus s fie nici inspimantat, nici vexat.
@214
Instruciunile legate de vindecarea bolilor mentale pe care trebuie s le dai pot fi
limitate doar la foarte puine observaii, de vreme ce acestea (bolile mentale) urmeaz a
fi vindecate in acelai fel ca i toate celelalte boli, adic prin intermediul unui remediu
care arat, prin simptomele pe care le produce in corpul i psihicul unui individ
sntos, o putere capabil s genereze o stare morbid cat mai asemntoare cu cazul
bolii respective i care nu pot fi vindecate altfel.
@215
Aproape toate aa-numitele boli mentale i emoionale nu sunt altceva decat
boli fizice in care simptomul perturbrii mentale sau emoionale specific fiecruia
dintre ele este amplificat, in timp ce simptomele fizice slbesc (mai repede sau mai

82

incet) pan cand, la limit, acesta atinge cea mai izbitoare unilateralitate, aproape ca i
cum ar fi o boal local in organul subtil i invizibil al minii i al emoionalului.
@216
Nu rare sunt cazurile in care o aa-numita boal fizic care amenin a fi fatal
-o supuraie pulmonar, deteriorarea altor cateva organe vitale, sau alte cateva boli cu
caracter acut, de exemplu in luzie, etc - se transform in nebunie, intr-un fel de
melancolie sau intr-o manie printr-o amplificare rapid a simptomelor, cele fizice
pierzandu-i toat periculozitatea; acestea din urm se imbuntesc pan aproape de o
vindecare complet sau mai bine spus descresc intr-o asemenea msur incat prezena
lor obscur poate fi detectat doar de spiritul de observaie al unui medic dotat cu
perseveren i spirit de ptrundere. in aceste fel ele se transform intr-o boal
unilateral sau, cum s-ar zice local, in care simptomul psihic, care iniial a fost doar
intr-o form uoar, se amplific pan ajunge simptomul principal i care ocup intr-o
mare msur locul celorlalte simptome (fizice), a cror intensitate se atenueaz intr-o
manier paliativ, astfel incat, pe scurt, afeciunile fizice mai importante sunt, cum s-ar
zice, transferate i indreptate ctre organele mentale i emoionale, aproape spirituale,
pe care anatomistul nu le-a atins pan acum i nu le va putea atinge niciodat cu
bisturiul su.
@217
in cazul acestor boli trebuie s ne asigurm foarte bine de faptul c am luat la
cunotin toate fenomenele, atat cele fizice cat i cele intr-adevr deosebite, care
aparin inelegerii corecte a caracterului exact al simptomului principal, al stm
specifice i intotdeauna predominante a mentalului i emoionalului, pentru a
descoperi, in vederea eliminrii intregii boli, printre remediile al cror efect pur este
cunoscut, acea for patogenetic medicinal homeopatic - adic, un remediu care pe
lista sa de simptome afieaz, cu cea mai mare similaritate posibil, nu doar
simptomele morbide fizice prezente in cazul bolii date ci mai ales aceast stare
mental i emoional,
@218
Acestei colecii de simptome ii aparine in primul rand descrierea corect
a tuturor fenomenelor ale aa-numitei boli fizice anterioare, inainte ca aceasta s
fi degenerat intr-uri simptom psihic amplificat unilateral i s fi devenit o boal mental i
emoional. Aceast descriere poate fi aflat din relatrile prietenilor pacientului,
@219
O comparaie a acestor simptome anterioare ale bolii trupeti cu urmele lor inc
prezente, dei mai puin perceptibile (dar care, chiar i acum, devin proeminente cand
apare un interval de luciditate sau o ameliorare temporar a bolii psihice) va servi
pentru a demonstra c acestea sunt inc prezente, dei in mod obscur.
@220

83

Prin adugarea la aceasta a strii mentale i a dispoziiei observate cu atenie de


ctre prietenii pacientului i de ctre medic vom construi un tablou complet al bolii
pentru care, pentru a realiza o vindecare homeopatic a bolii, va trebui cutat un
medicament capabil s produc cele mai ptrunztoare simptome similare i mai ales un
perturbator al minii analog, acest medicament trebuind cutat printre remediile
antipsorice, dac boala psihic dureaz deja de mult vreme.
@221
Dac totui nebunia sau mania (cauzate de fiic, suprare, abuz de buturi
alcoolice etc.) a izbucnit dintr-o dat, ca o boal acut in starea de calm obinuit a
pacientului, cu toate c aproape intotdeauna provine de la o psora intern, ca o flacr
care arde din ea, totui cand apare in aceast manier acut nu trebuie tratat imediat cu
antipsorice, ci in primul rand cu remedii indicate pentru aceasta din cealalt clas a
medicamentelor experimentate (de ex, aconit, belladonna, stramonium, hyosciamus,
mercurius etc.) in doze homeopatice infime, in potente inalte, pentru a o supune intratat
incat psora se va intoarce pentru moment in starea ei latent iniial i astfel
pacientul va prea aproape sntos.
@222
Dar un asemenea pacient care i-a revenit dintr-o boal mental sau emoional
acut prin folosirea acestor medicamente neantipsorice nu va trebui niciodat privit ca
fiind vindecat; din contr, cu ajutorul unui tratament antipsoric prelungit, nu trebuie
pierdut nici un moment in incercarea de a-i elibera completl23 de miasma cronic a
psorei, care - este adevrat - a devenit acum inc o dat latent dar care este pregtit s
izbucneasc din nou; dac acest lucru este fcut, frica unui alt atac similar dispare, dac
pacientul urmeaz contiincios dieta i regimul care i-a fost prescris.
Foarte rar se intampl ca o boal mental sau emoional care deja este
cronic intr-o oarecare msur s cedeze spontan (pentru c discrazia intern s-a
transferat din nou la organele trupeti mai importante); asemenea cazuri se intalnesc pe
ici pe colo, cand un fost pacient al unui azil de nebuni a fost eliberat aparent sntos.
Pan acum, totui, toate azilele de nebuni au continuat s fie pline pan la refuz, astfel
incat numrul mare de alte persoane nebune care incearc s se interneze in asemenea
instituii abia isi pot gsi un loc, doar in cazul in care vreunul dintre nebuni moare. Dar
nici unul dintre acetia nu este vindecai cu adevrat i definitiv n aceste azile! O
dovad gritoare,, pe lang multe altele, despre nulitatea desvarit a artei
netmduitoare practicate pan acum, care a fost onorat in mod ridicol, de ctre
ostentativitatea alopat cu titlul de medicin raional. Iar pe de alt parte, cat de
adesea, nu a fost capabila adevrata art a vindecrii homeopatia pur, s vindece
asemenea fiine nefericite, s le redea sntatea mental i trupeasc i s-i redea
prietenilor fericii i lumii!
@223

84

Dar dac tratamentul antipsoric este omis, atunci dintr-o cauza mult mai
neinsemnat decat cea care a adus iniial primul atac de nebunie, ne putem atepta la o
declanare rapid a unei noi crize, cu siguran, mult mai durabil i mai grav, in
impui creia psora se dezvolt, de obicei, complet i se transform intr-o stare de
perturbare mental periodic sau continu, care apoi este mult mai dificil de vindecat
prin intermediul antipsoricelor.
@224
Dac boala mental nu este in totalitate dezvoltat i dac exist inc vreun dubiu
asupra originii sale - dac a pornit intr-adevr de la o afeciune fizic sau dac nu este
cumva rezultatul unor greeli de educaie, obiceiuri nocive, moral corupt, neglijarea
minii, superstiii sau ignoran - acest aspect va fi clarificat prin rugmini prieteneti,
sensibile, argumente consolatoare, reprezentaii serioase i sfaturi sensibile intrucat o
boal moral adevrat sau o boal mental, provenind dintr-o boal fizic, va fi rapid
agravat de un asemenea curs, melancolicul va deveni i mai deprimat, inconsolabil i
rezervat, maniacul ciudos va deveni astfel i exasperat, iar nebunul flecar va manifesta
i mai mult nebunie124.
124 S-ar prea c mintea, in aceste cazuri, simte din greu i dureros adevrul
acestor reprezentri raionale l ac|ioiieaza asupra corpului ca fi cand ar dori s refac
armonia, dar c trupul, datorit bolii sale, reacioneaz asupra organelor minii i
dispoziiei i le tulbur i mai mult printr-un transfer proaspt de suferinelor sale
asupra lor.
@225
Exist, totui, aa cum tocmai am afirmat, cu siguran i cateva boli emoionale
care nu s-au dezvoltat numai datorit unor boli fizice, ci care, intr-o manier invers,
corpul fiind doar puin indispus, provin i se menin din unele cauze emoionale cum ar
fi anxietatea continu, grijile, suprrile, greelile i apariia frecvent a unei mari frici
i spaime. Acest tip de boli emoionale distrug, cu timpul, sntatea trupeasc, adeseori
intr-o mare msur.
@226
Numai astfel de boli emoionale care au fost mai intai produse i meninute doar
de minte, ct timp sunt de natur recent i nainte de a provoca mari daune strii
trupeti, cu ajutorul remediilor psihice (cum ar fi afiarea increderii rugmini
prietenoase, sfaturi sensibile i adesea printr-o decepie bine deghizat) pot fi rapid
preschimbate intr-o stare sntoas a minii (i printr-o diet i un regim adecvat) .
Dar in aceste cazuri cauza fundamental este, de asemenea, i a -miasm psoric,
ce a fost aproape de dezvoltarea total, i de dragul securitii, pacientul aparent
vindecat trebuie supus unui tratament antipsoric radical, astfel incat s nu recidiveze,aa cum se intampl adeseori, intr-o stare asemntoare de boal mental.
in bolile mentale i emoionale care provin din boli fizice i care pot fi vindecate

85

doar cu remedii homeopatice antipsorice coroborate cu un mod de via ordonat cu


atenie, un comportament psihic adecvat fa de pacient din partea celor care in
ingrijesc i din partea medicului trebuie scrupulos analizat pe calea unui regim mental
auxiliar. Maniei furioase trebuie s-i opunem un calm indrzne i o hotrare rece,
ferm; lamentaiei triste i plangree afiarea mut a unei inelegeri in gesturi i priviri
-vorbriei fr sens o tcere nu in totalitate neatent; unui comportament dezgusttor i
abominabil i unei conversaii de aceeai natur o neatenie total. Trebuie s ne
strduim s prevenim distrugerea obiectelor inconjurtoare, fr ns a-i reproa
pacientului actele sale, i totul trebuie s fie aranjat intr-o asemenea manier incat
necesitatea oricrei corecii corporale sau torturi125 s poat fi evitat. Acest lucru este
foarte uor de realizat, deoarece in administrarea medicamentului - singura
circumstan in care folosirea pedepselor ar putea fi justificat - in sistemul homeopatic
dozele mici de medicament adecvat nu ofenseaz niciodat gustul i ca urmare poate fi
dat pacientului fr tiina lui, in butura sa astfel incat orice constrangere este inutil.
125 Este imposibil s nu te minunezi la duritatea i indiscreia personalului
medical din multe stabilimente fa de pacienii de acest gen care, fr a incerca s
descopere adevratul i unicul mod eficace de a vindeca astfel de boli, care se poate
face prin mijloace medicinale (antipsorice) homeopatice, se mulumesc cu tortura celor
mai demne de mil persoane, lovindu-le cu violen i spunandu-le la alte torturi
dureroase. Prin aceast purtare incontient i ruinoas ei se coboar mult sub nivelul
gardienilor, a zbirilor din casele de corecie, cci acetia din urm sunt obligai prin
slujba lor sa se poarte violent in timp ce primii par, datorit contiinei lor umilite de
faptul c sunt inutili ca medici, numai c-i arunc ciuda i ura asupra incurabilitii
presupuse a bolilor mentale, purtandu-se cat mai inuman cu aceti oameni suferinzi,
inoceni i demni de mil, cci ei sunt prea ignorani ca s fie de folos i prea indoleni
ca s foloseasc un mod judicios de tratament.
@229
Pe de alt parte contrazicerea, explicaiile grbite, corectrile nepoliticoase i
invectivele precum i cedrile timorate, slbiciunile sunt total nepotrivite in cazul unor
astfel de pacieni; acestea sunt moduri la fel de nocive de a trata maladiile emoionale i
cele mentale. Dar asemenea pacieni sunt cel mai mult exasperai i plangerile lor se
agraveaz datorit dispreului, fraudelor i inelciunii pe care ei le pot simi. Medicul i
ngrijitorul trebuie s se prefac ntotdeauna c le dau dreptate. Orice tip de influene
exterioare perturbatoare asupra simurilor i a dispoziiilor trebuie, daca este posibil,
indeprtate; nu exist amuzamente pentru spiritul lor innourat, nici distracii benefice,
nici posibiliti de instruire, nici efecte consolatoare prin conversaie, cri sau alte
lucruri deoarece pentru sufletul care este intuit i se agit in lanurile unui trup bolnav
nu exist nici o alt surs de, revigorare decat vindecarea; numai atunci cand sntatea
fizic s-a imbuntit linitea i confortul se coboar asupra minii lor126.

86

Tratamentul maniacilor violeni sau melancolici poate avea loc doar intr-o
instituie special amenajat i in nici un caz in familie.
@230
Dac remediile antipsorice alese pentru fiecare caz de boal emoional sau
mental in parte (exist o incredibil variate) sunt adecvate homeopatic tabloului bine
trasat al strii morbide, care, dac exist un numr suficient de astfel de medicamente
cunoscute sub aspectul efectelor lor pure, este stabilit de o cutare necontenit a celui
mai adecvat remediu homeopatic de vreme ce starea mental i emoionala, care
constituie simptomul principal al unui asemenea pacient este perceptibil fr putina
de a grei - atunci intr-un timp nu prea indelungat, va avea loc cea mai frapant
imbuntire, care nu ar fi putut fi realizat prin ubrezirea pacientului j>an la moarte
cu cele mai mari doze, repetate de medicamente neadecvate (alopatice). intr-adevr, pot
afirma cu incredere, din vasta mea experien, c superioritatea sistemului homeopatic
asupra tuturor celorlalte metode de tratament ce pot fi concepute nu este nicieri afiat
intr-o lumin mai triumftoare decat in cazul bolilor emoionale i mentale de lung
durat; care provin din maladii fizice sau au fost dezvoltate simultan cu acestea.
@231
Bolilor intermitente merit a li se acorda o consideraie special, ca i celor care
apar la diferite intervale - cum ar fi numrul mare de febre intermitente i afeciunile
aparent nefebrile care apar la intervale asemntoare cu cele ale febrelor intermitente
-ca i acelor boli in care anumite stri morbide alterneaz la intervale nesigure cu stri
morbide de o natur diferit.
@232
Cele din urm, bolile alternante, sunt de asemenea foarte numeroase,127 dar
toate aparin clasei bolilor cronice; ele sunt, de obicei o manifestare a psorei dezvoltate
uneori de una singur, dar rar, complicat cu o miasma sifilitic i de aceea in primul
caz pot fi tratate cu ajutorul remedii antipsorice; in al doilea caz ins, vor fi tratate in
alternare cu antisifilitice, dup cum am artat in lucrarea mea Bolile cronice,
127 Dou sau chiar trei stri diferite pot alterna una cu cealalt: de exemplu, in
cazul a dou boli care alterneaz, anumite dureri pot aprea in mod persistent, in
picioare etc,imediat dup dispariia unui fel de oflalmie, care va apare mai tarziu
imediat ce durerea din organe a disprut pentru o vreme - convulsii i spasme pot
alterna cu alte afeciuni ale trupului sau ale unei pri a acestuia. in cazul a trei boli care
alterneaz intr-o indispoziie obinuit, perioade de insntoire aparent i o exaltare
neobinuita a puterilor trupeti i mentale (veselie exagerat, o activitate extraordinar a
trupului, un exces de senzaii confortabile, un apetit neobinuit etc) pot aprea, dup
care, pe neateptate, pot aprea o tristee inexplicabil, o stare melancolic, o perturbare
ipohondric intolerabil a dispoziiei, cu deranjarea catorva dintre funciile vitale,
digestia, somnul etc, dup care din nou fi la fel de brusc, las loc bolii obinuite,

87

moderate; i tot aa cateva stri foarte variate care alterneaz. Cand noua stare ii face
apariia nu va mai exista vreo urm perceptibil a celei dinainte. In alte cazuri vor mai
rmane doar urme uoare ale strii dinainte cand apare o nou stare alternant; puine
dintre simptomele primei stri rman la apariia i in timpul celei de a doua stri. Uneori
strile alternante au o natur opus, cum ar fi de exemplu, melancolia care alterneaz
periodic cu nebunia vesel sau cu frenezia
@233
Bolile intermitente tipice sunt acelea in care o stare morbid de natur
invariabil se reintoarce dup o perioad fix de timp in care pacientul este aparent
sntos i dispare dup o perioad egala de timp; acest fapt se observ in acele stri
morbide aparent nefebrile care vin i pleac intr-o manier periodic (ia anumite ore), la
fel ca i in acelea care au un caracter febril, numeroase varietii de febr
intermitent.
Acele stri morbide tipice aparent nefebrile care apar periodic, la care tocmai neam
referit i care se pot observa la un singur pacient odat (ele nu apar de obicei
sporadic sau epidemic) aparin intotdeauna bolilor cronice, cele mai multe acelora care
sunt de natura pur psoric i sunt doar foarte rar complicate cu sifilisul, fiind tratate cu
succes prin aceleai mijloace, uneori este necesar totui folosirea ca remediu
intermediar a unei mici doze de soluie potenat de scoar de cinchona, pentru a
distruge complet tipul lor Intermitent.
@235
in ceea ce privete febrele intermitente,118 care sunt predominant sporadice sau
epidemice (nu cele endemice localizate in inuturile mltinoase) vom descoperi fiecare
paroxism ca fiind compus din dou stri opuse alternante (rece-cald, cald-rece) mult
mai des compus din trei astfel de stri (rece, cald, transpiraie). De aceea remediul ales
pentru ele din clasa general a medicamentelor experimentate (obinuite i nu
antipsorice) trebuie ori (i remediile de acest fel sunt i cele mai sigure) s fie capabile
s produc in corpul sntos dou (sau toate trei) stri alternante similare, ori s
corespund prin similaritatea simptomelor, in cea mai homeopatic manier posibil,
celei mai puternice, mai bine' evideniate, mai specifice stri alternante (fie strii de rece,
ori celei de cald, ori celei transpiraie, dup cum una sau alta dintre strile alternante
este cea mai puternic i mai specific); dar simptomele sntii pacientului in
intervalele cand el este eliberat de febr trebuie s fie principalul ghid pentru alegerea
celui mai adecvat remediu homeopatie.
Patologia in vog pan astzi, care este inc in stadiul unei infantilili
iraionale, nu recunoate decat o singura febr intermitent care este numit malarie i
nu admite alte tipuri, decat pe acelea care sunt constituite dup intervalele diferite la
care apar paroxismele: zilnic, o dat la 2, 3, 4 zile etc. Dar exist diferene mult mai
importante intre ele decat acelea marcate de perioadele de apariie. Exist un numr

88

nedefinit de varieti ale acestor febre, dintre care unele nici nu se pot numi malarie
intrucat crizele lor constau doar din febr; altele se caracterizeaz numai prin starea de
frig urmat sau nu de transpiraie; iar altele manifest o stare de frig general la
suprafa, cu o senzaie de cldur din partea pacientului sau in timp ce corpul se simte
fierbinte in exterior pacientului ii este frig din nou altele in care exist un paroxism ce
const doar dintr-un frison sau o simpl stare de frig urmat de un interval de sntate,
in timp ce urmtorul va consta dintr-o stare de cald urmat sau nu de transpiraie; altele
in care mai intai apare febra, iar starea de frig apare la randul ei numai dup ce febra a
disprut; altele in care dup o stare de frig sau de cald apare apirexia, dup care
urmeaz transpiraia, adeseori dup multe ore; altele in care nu exist deloc transpiraie
i altele in care tot atacul const numai in transpiraie fr nici o stare de frig sau de
cald i exist nenumrate alte diferene, mai ales in ceea ce privete simptomele
adugate, cu ar fi cefaleea de o anumit natur, gustul ru, greaa, voma, diareea, o sete
excesiv, dureri particulare in corp sau in organe, somn agitat, delir, schimbri de
temperatur, spasme etc, toate aprand inainte, in timpul sau dup starea de febr,
inainte in timpul sau dup starea de frig, inainte in timpul sau dup starea de
transpiraie i nenumrate alte variaii. Toate acestea sunt febre intermitente de tipuri
foarte diferite, fiecare dintre ele, cum se poate presupune in mod firesc, necesitand un
tratament (homeopatic) special. Trebuie s mrturisim c aproape toate aceste tipuri pot
fi eliminate (aa cum se intampl frecvent) prin doze enorme de scoar de cinchona
sau preparatul ei sulfatul de chinin, adic apariia lor periodic poate fi inlturat de
aceasta, dar pacienii care sufer de febre intermitente pentru care coaja de cinchona nu
este adecvat, dup cum este cazul acelor febre intermitente epidemice care traverseaz
toate rile i inuturile muntoase, nu se vor insntoi prin eliminarea apariiei
periodice; din contr, ei rman acum bolnavi in alt manier, i adeseori mult mai grav
decat inainte; ei sunt afectai de o discrazie cronic de cinchona, specific i se vor
insntoi foarte greu chiar i prin aplicarea unui tratament homeopatic - i totui asta
este ceea ce se numete vindecare l
Doctor von Bonninghausen, care a adus mai multe servicii sistemului nostru
benefic de medicin decat oricare alii din discipolii mei, a elucidat cel mai bine acest
subiect, care necesit atat de mult grij i a facilitat alegerea remediului eficient pentru
diferite epidemii de febr in opera sa Versuch einer homoopathischen Therapie der
Weckselfieber, Munster, Regensberg, 1833.
Cel mai adecvat i mai eficace moment pentru administrarea medicamentului in
aceste cazuri este imediat sau foarte curand dup terminarea paroxismului imediat ce
pacientul i-a revenit, intr-o oarecare msur, din efectele acestuia; medicamentul are
atunci timpul necesar pentru a efectua toate schimbrile cerute de organism pentru
refacerea sntii fr apariia nici unei perturbri puternice sau a vreunei comoii
violente; intrucat aciunea medicamentului, dac este foarte adecvat, specific, coincide

89

cu apariia natural a bolii i produce o asemenea reacie in organism, o zbatere ataf<de


violent, un atac de asemenea natur ce produce cel puin <f mare pierdere de for,
dac nu cumva pune chiar viaa in pericol.130 Dar dac medicamentul este administrat
imediat dup incetarea atacului, adic in momentul in care intervalul apiretic a inceput
i mult vreme de aici inainte nu exist nici un fel de pregtiri pentru urmtorul
paroxism, atunci fora vital a organismului este in cea mai bun stare posibil pentru
a-i permite ei inii s fie schimbat uor de ctre remediu i astfel readus la starea de
sntate.
Acest fapt este observat in cazurile fatale care nu sunt de loc rare in care o
doza moderat de opium administrat in timpul strii de frig a dus rapid la moarte.
@237
Dar dac perioada de apirexie este foarte scurt, cum se intampl in cazul catorva
febre foarte periculoase, sau dac este perturbat de cateva din suferinele paroxismului
anterior, doza remediului homeopatie trebuie administrat cand transpiraia incepe s
scad sau celelalte fenomene subsecvente ale paroxismului pe cale s dispar incep s
se diminueze.
@238
Adeseori, medicamentul adecvat a distrus printr-o singur doz cateva atacuri i
a readus sntatea, dar in majoritatea cazurilor o alt doz trebuie administrat dup
fiecare atac. i mai bine este s se administreze, cand natura simptomelor nu s-a
schimbat, doze ale aceluiai medicament date conform descoperirii mai noi a repetiiei
dozelor (vezi nota @ 270), fapt ce se poate face fr nici o dificultate prin dinamizarea
fiecrei doze succesive prin 10-12 sucusionri ale eprubetei ce conine remediul. Totui
exist uneori cazuri, dei ele sunt rare, in care febra intermitent revine dup cateva zile
de sntate. Aceast revenire a aceleiai febre dup un interval de sntate este posibil
doar atunci cand principiul nociv care a cauzat iniial febra inc mai acioneaz asupra
convalescentului, cum se intampl in zonele mltinoase. Aici o vindecare definitiv
poate avea loc numai prin indeprtarea factorului cauzator i este posibil prin cutarea
unui refugiu montan, dac o febr mltinoas a fost cauza
Cum aproape fiecare medicament produce prin aciunea sa pur o febr
specific, special, chiar *i un soi de febr intermitent cu strile sale alternante, diferite
de toate celelalte febre care sunt cauzate de alte medicamente, in domeniul larg al
medicamentelor pot fi aflate remedii homeopatice pentru toate varietile numeroase de
febre intermitente naturale i pentru o mulime de asemenea febre chiar i in colecia
moderat de medicamente deja experimentate pe individul sntos.
@240
Dar dac remediul homeopatic specific pentru o febr intermitent de natur
predominant epidemic nu produce o vindecare definitiv la un pacient sau altul, dac
nu exist influena unei regiuni mltinoase care s impiedice vindecarea, atunci la

90

origine st intotdeauna o miasm psoric in care caz vor. trebui folosite medicamente
antipsorice pan cand este obinut vindecarea dorit.
@241
Epidemiile de febr intermitent, in situaiile in care nu sunt endemice, sunt de
natura unor bolilor cronice, compuse dintr-un singur paroxism acut; fiecare epidemie
in parte este de natur specific, uniform, comun tuturor indivizilor atacai i cand
aceast natur se regsete in totalitatea simptomelor comune tuturor, aceasta ne
conduce la descoperirea remediului homeopatic specific, adecvat tuturor cazurilor in
care este aproape in mod universal' folositor acelor pacieni care s-au bucurat de o stare
de sntate tolerabil inainte de apariia epidemiei, adic acelor pacieni care nu au fost
suferinzi de boli cronice provenite de la psora.
@242 .
Totui, dac in cazurile acestea de febr intermitenta epidemic primele atacuri
au fost lsate netratate, sau dac pacienii au fost slbii prin administrarea unui
tratament alopatic, atunci psora inerent care exist, din nefericire, in atat de muie
persoane, dei intr-o stare latent, se dezvolt, luand forma unei febre intermitente, i
conform tuturor aparenelor continu s joace rolul unei febre intermitente epidemice,
astfel incat medicamentul, care ar fi fost util la primul paroxism (rar un antipsoric) nu
mai este acum adecvat i nu mai poate fi de folos. Avem acum de a face doar cu o
febr psoric intermitent i aceasta va fi, in general, imblanzit prin doze infime,
repetate rar, de Sulphur sau Hepar sulphuris in potente inalte.
@243
in acele adeseori foarte nocive febre intermitente care atac doar o singur
persoan i care nu se datoreaz locuirii in inuturi mltinoase, trebuie, de asemenea,
ca de Ia ncepui (ca i in cazul bolilor acute in general, cu care aseamn in ceea ce
privete originea lor psoric) s se foloseasc timp de cateva zile un remediu ales
homeopatic, pentru a afla de ce folos este, pentru cazurile speciale, remediul ales din
cealalt clas a remediilor experimentate (neantipsorice); dar dac in ciuda acestei
proceduri recuperarea este amanat vom ti c avem de a face cu psora la un anume
punct al dezvoltrii sale i c in acest caz numai medicamentele antipsorice pot produce
o vindecare radical,
@244
Febrele intermitente endemice care apar in regiunile mltinoase i pe intinderile
de la ar expuse frecvent inundaiilor dau mult de lucru medicului de coal veche, i
totui un om sntos se poate obinui in tineree chiar i cu inuturile mltinoase i
poate rmane sntos, cu condiia ca el s in un regim lipsit de greeli iar sistemul
su s nu fie tras in jos de dorine sau pasiuni nocive i obositoare. Febra intermitent
endemic il va ataca cel mult la sosirea sa acolo pentru prima dat; dar una sau dou

91

doze mici din soluia inalt dinamizat de scoar de cinchona, impreun cu un mod de
via corect la care tocmai ne-am referit, il vor elibera rapid de boal. Dar persoanele
care in timp ce fac exerciii fizice suficiente i au un sistem de ocupaie intelectuale
sntoase nu pot fi vindecate de febra intermitent datorat mlatinilor prin una sau
cateva asemenea doze mici de cinchona - in asemenea persoane psora care se
strduiete s se dezvolte st intotdeauna la baza bolii lor, iar febra lor intermitent nu
poate fi vindecat in inuturile mltinoase fr tratament antipsoric.131 Se intampl
cateodat ca atunci cand aceti pacieni schimb, fr intarziere, inuturile mltinoase
pentru altul uscat sau muntos, aparent are loc insntoirea (dispare febra) dac ei nu sau
scufundat inc prea mult in boal,adic dac psora nu a fost dezvoltat complet in ei
i in consecin se poate intoarce in stadiul ei latent; dar ei nu-i vor recpta sntatea
perfect fr tratament antipsoric.
131 Dozele mari repetate des de scoar de cinchona ca i preparatul concentrat de
cinconice cum este sulfatul de chinin pot desigur s elibereze pe astfel de pacieni de
atacurile periodice de malarie de mlatin; dar aceia care sunt astfel inelai in
increderea c sunt vindecai rman bolnavi in alt fel, adeseori cu o intoxicaie
incurabil de chinin (nota @ 276).
@245
Dup ce am vzut cum trebuie acordat atenie (in tratamentul homeopatic)
varietilor principale de boli i circumstanelor specifice legate de aceasta, vom trece
acum la ceea ce trebuie spus in legtur cu remediile i la modul de folosire a acestora,
odat cu regimul ce trebuie urmat in timpul folosirii lor.
- @246
Orice ameliorare perceptibil progresiv i izbitor cresctoare in timpul
tratamentului este o condiie care, atat timp cat aceasta dureaz, exclude orice repetare a
administrrii oricrui medicament, pentru c tot binele pe care medicamentul
administrat continu s-i produc se grbete acum spre implinire. Acest fapt se
intampl adesea in bolile acute, dar mai ales in bolile cronice i, pe de alt parte, o
singur doz de remediu homeopatic selectat cu grij va provoca la anumite intervale,
chiar i printr-o imbuntire progresiv inceat i va fi de folos in combaterea bolii,
lucru pe care un asemenea remediu il va indeplini in mod natural, in decurs de 40, 50,
60, 100, de zile. Totui asta se intampl rar, in plus trebuie s fie o chestiune de mare
importan atat pentru medic cat i pentru pacient, ca, dac este posibil, aceast
perioad s fie redus la jumtate, un sfert sau chiar mai puin, astfel incat s poat fi
obinut o vindecare mult mai rapid. i acest lucru se poate produce, intr-un mod
foarte fericit, dup cum mi-au demonstrat-o observaiile recente i des repetate, in
urmtoarele condiii: medicamentul trebuie s fie ales cu cea mai mare grij in mod
homeopatic; in al doilea rand, dac este mult potenat el trebuie dizolvat in ap i
administrat in doze potrivit de mici, experiena invandu~ne c acestea sunt cele mai

92

adecvate, la intervale definite, pentru obinerea celei mai rapide vindecri, dar
necesitand i o anumit precauie, i anume aceea c gradul fiecrei doze s devieze
cumva fa de precedenta i urmtoarea doz astfel incat principul! vital care urmeaz
s fie schimbat intr-o boal medicinal similar s nu ajung la reacii nedorite i s se
revolte aa cum se intampl intotdeauna in cazul132 dozelor nemodificate i repetate
rapid.
Tot ceea ce am afirmat in ediia a 5-a a Organon-ului. intr-o lung not la
acest paragraf pentru a impiedica aceste reacii nedorite a forei vitale, a fost toat
experiena pe care o acumulasem pan atunci. Dar de-a lungul ultimilor 4-5 ani, toate
aceste dificulti au fost in intregime rezolvate 'prin noua mea metod perfecionat.
Acelai medicament bine ales poate fi administrat in acest fel zilnic timp de cateva luni
daca este necesar, adic dup ce a fost folosit o potenare de"un grad mai sczut timp
de o sptman sau dou in tratamentul bolilor cronice, se va avansa in acelai fel cu
grade de potenare mai mari (incepand conform noii metode de dinamizare predat aici
cu folosirea celor mai sczute grade).
@247
Nu se practica repetarea aceleiai doze neschimbate de remediu odat, ca s nu
mai vorbim de repetarea ei frecvent (i la intervale scurte pentru a nu se intarzia
vindecarea). Principiul vital nu accept astfel de doze neschimbate fr a se opune,
adic fr ca celelalte simptome ale medicamentului s nu se manifeste i ele in locul
celor similare bolii de vindecat, pentru c prima doz i-a indeplinit deja schimbarea
ateptat in principiul vital i o doua doz neschimbat, dinamica, total similar, a
aceluiai medicament nu mai gsete deci fora vital in aceleai condiii. Pacientul
poate ti, iatr-adevar,im.bolnavit intr-un alt mod prin receptarea unor asemenea doze
neschimbate, chiar mai bolnav decat a fost cci acum rman active numai acele
simptome ale remediului dat care nu sunt homeopatice pentru boala original i de
aceea nici un pas spre vindecare nu poate urma, ci doar o adevrat agravare a strii
pacientului. Dar dac doza care urmeaz este uor schimbat de fiecare dat, adic
potenat cumva i mai mult (@ 269-270), atunci principiul vital poate fi schimbat fr
dificultate de acelai medicament (senzaia bolii naturale diminuandu-se) i astfel
vindecarea este mai aproape.133
133 Nu trebuie s lsm pacientul s ia sub form uscat a 2-a sau a 3-a oar o
doz nici chiar din cel mai bine ales medicament homeopatie, de exemplu o granul de
aceeai potena. care la incepui a fost benefica. in acelai fel. dac medicamentul a fost
dizolvat in ap i prima doz s-a dovedit a fi benefic, o a 2-a sau a 3-a doz din sticla
rmas nemicat chiar i in intervalul de cateva zile nu se va mai dovedi benefic,
chiar dac preparatul original a fost potenat cu zece agitri sau, cum am sugerat mai
tarziu, cu dou agitri pentru a indeprta acest dezavantaj i asta datorit motivelor de
mai sus. Dar prin modific are a fie crei doze n gradul su de dinamizare, apun aici, nu

93

va exista nici o problem. Chiar dac dozele sunt repetate mult mai des, chiar dac
medicamentul este atat de mult potenat prin atat de multe agitri Este aproape clar c
cel mai bine ales remediu homeopatic poate extrage cel mai bine perturbarea morbid
din fora vital i poate vindeca bolile cronice numai dac este administrai n cteva
forme diferite.
@248
In acest scop potenm jdin_nou substana_m^cinala (cu circa 8, 10, 12
sucusionri)134din care ii administrm pacientului una sau (crescand) mai multe lingurie
de doze2 in cazul bolilor^cronice zilnic sau p dat la doua zile, in bolile acute o dat la
ase ore, iar in cazurile foarte urgente o dat la o or sau chiar mai des. Totui, in bolile
cronice fiecare medicament homeopatic corect ales, a crui aciune este de lung durat,
poate f^rej)ej^^|nic imp^je cateva luni cu un succes din ce in ce mai mare. Dac
soluia s-a epuizat (in 7-15 zile) este necesar s se adauge soluiei urmtoare a aceluiai
medicament, dac mai este inc nevoie una sau (rar) mai multe globule dintr-o potent
mai mare cu care vom continua atat timp cat pacientul simte o imbuntire continu
fr a intampina vreo acuz pe care nu a mai avut-o niciodat inainte. Cci dac se
intampl acest lucru, dac balana bolii apare intr-un grup de simptome schimbate,
atunci trebuie un alt medicament mult mai homeopatic ales n locul ultimului i
administrat n aceleai doze repetate, avand grij totui s se modifice soluia fiecrei
doze cu agitri foarte viguroase, schimbandu-i astfel gradul de potenare. Pe de alt
parte, s-ar putea s apar in timpul repetiiilor aproape zilnice ale remediului
homeopatic bine ales, ctre sfaritul tratamentului unei boli cronice a- numitele (@
161) agravri homeopatice, prin care echilibrul simptomelor morbide pare s se
mreasc cumva (boala medicinal, similar celei originale se manifest acum
persistent). in acest caz dozele trebuie reduse in continuare i repetate la intervale mai
mari i chiar oprite pentru cateva zile, pentru a vedea dac convalescentul nu mai are
nevoie de ajutor medical. Simptomul aparent (simptomul Schein) cauzat de excesul de
medicament homeopatic, va disprea curand i va lsa starea de sntate netulburat.
Dac numai o mic eprubet, s zicem un gram de alcool diluat, este folosit in
tratament, in care este coninut i dizolvat, prin agitri complete, o globul din
medicamentul ce urmeaz a fi folosit prin inspirare la fiecare dou, trei sau patru zile,
acesta trebuie, de asemenea, agitat complet intre 8 i 10 ori inainte de fiecare inspiraie.
134 Fcut in 40, 30, 20, 15 sau 18 linguri de ap adugand puin alcool sau o
bucat de mangal pentru a o pstra in bune condiii. Dac se folosete mangal, acesta
este suspendat cu o a in interiorul eprubetei i este scos afar atunci cand se agit
eprubet. Soluia globulei medicinale (rar este necesar folosirea a mai mult de o
globul ) a unui medicamentul perfect dinamizat intr-o cantitate mare de ap poate fi
eludat preparand o soluie in numai 7-8 linguri cu ap, i dup o agitare perfect a
eprubetei se la lua din aceasta o lingur i se va pune intr-un pahar cu ap (care conine

94

7-8 linguri de ap) acesta va fi agitai perfect i apoi i se va administra o doz


pacientului. Dac pacientul este neobinuit de agitat i de sensibil se poate pune o
lingur din aceast soluie intr-un al doilea pahar cu apa, care va fi perfect agitat i se
va administra o doz sau mai multe. Exist pacieni de o sensibilitate atat de mare incat
s-ar putea s fie necesar un al 3-lea sau al 4-lea pahar preparat in mod similar. Fiecare
pahar astfel preparat trebuie s fie improsptat zilnic. Globula de potena mare este cel
mai bine sframat cu cateva granule de lactoz pe care pacientul le poate pune in
eprubet i le poate dizolvam cantitatea de ap cerut.
@249
Fiecare medicament prescris pentru cazul unei boli, medicament care in cursul
aciunii sale produce simptome noi suprtoare, ce nu aparin bolii de tratat, nu poate
produce o imbuntire eficient, real135 i nu poate fi considerat ca fiind ales
homeopatic; trebuie deci, ori s fie, dac agravarea este considerabil, mai intai parial
neutralizat cat mai curand posibil printr-un antidot inaintea administrrii urmtorului
remediu ales cat mai corect conform similaritii de aciune, sau dac simptomele
suprtoare nu sunt foarte violente, urmtorul remediu trebuie administrat imediat
pentru &4 inlocui pe cel ales incorect136
Dup cum ne arat experiena c doza unui medicament homeopatic special
ales poate fi cu greu preparat atat de mic incat s produc o ameliorare perceptibil in
cazul unei boli pentru care este adecvat (@ 275, 278), ar insemna s acionm
nejudicios i dureros dac atunci cand nu apare nici o imbuntire sau aceasta este
prea mic i urmeaz o agravare, repetand sau chiar crescnd doza aceluiai
medicament, aa cum se obinuiete in sistemul vechi, sub iluzia c medicamentul nu a
fost eficace datorit cantitii sale infime (dozei prea mici). Fiecare agravare care se
manifest prin producerea de noi simptome - cand nu. a intervenit nimic din. afar in.
regimul fizic sau mental - dovedete n mod invariabil ne adecvarea medicamentului
dat anterior in cazul din faa noastr, ns nu indic niciodat faptul c doza a fost
prea slab,
Medicul bine informat, contiincios i atent nu se va afla niciodat in situaia
de a avea nevoie de un antidot in practica sa daca va incepe aa i cum trebuic.^s o
fac, sa administreze medicamentul ales in cele mai iniei doze posibile. O doz infim a
unui remediu mai bine ales va restabili astfel ordinea
@250
Cand in cazurile urgente dup doar 6, 8 sau 12 ore devine evident pentru
practicianul care investigheaz in mod foarte atent evoluia bolii c a fcut o alegere
greit a medicamentului prescris prin aceea c starea pacientului se inrutete vizibil,
devenind din or in or tot mai proasta prin apariia unor noi simptome i dureri, nu
numai c este permis, dar este chiar datoria lui s-i corecteze greeala prin selectarea i
administrarea unui medicament homeopatic, nu doar suportabil, ci cel mai indicat

95

posibil pentru starea actual^ a bolii


@251
Exist cateva medicamente (ex.: Ignaia, Bryonia, Rhus toxicodendron i, uneori,
Belladonna) a cror putere de a schimba starea de sntate a omului const in principal
in aciuni care alterneaz - un fel de simptome ale aciunii primare ce sunt, in parte
opuse unele altora Dac practicianul observ, atunci cand prescrie unul dintre aceste
remedii selectate strict in baza principiilor homeopatice, c nu are loc nici o
imbuntire, atunci el ii va eficientiza in cele mai multe cazuri aciunea prin prescrierea
(in bolile acute, chiar in decursul catorva ore) a unor doze noi la fel de mici ale aceluiai
remediu.
Aa cum am explicat in detaliu in introducerea la Ignaia din Materia medica
pura (primul volum).
@252
Dar dac, in timpul folosirii altor medicamente in bolile cronice (psorice)
descoperim c medicamentul homeopatic cel mai bine ales, folosit in cea mai infim
doz, nu produce nici o imbuntire, aceasta va fi un semn sigur c inc persist cauza
care menine boala treaz i c exist un anumit aspect in felul de via al pacientului
sau in situaia in care se afl i care trebuie inlturat pentru ca un tratament s poat fi
urmat.
@253
Printre semnele care, in toate bolile, in special in cadrul acelora de natur acut,
ne informeaz de apariia unui uor inceput de ameliorare sau de agravare care nu este
vizibil pentru oricine, starea de spirit i intregul comportament al pacientului sunt cele
mai sigure i instructive. in cazul unei ameliorri crescande vom observa un grad de
confort sporit, un calm crescand i o libertate minii, un fel de reintoarcere la starea
natural. Dimpotriv, in cazul unui inceput de agravare a bolii, vom observa exact
opusul celor de mai sus - o mentalitate, o stare de spirit jalnic, o comportare
neputincioas, chinuit - i acestea vor reiei din toate gesturile, posturile i aciunile
care pot fi percepute cu uurin la o observaie atent, dar nu pot fi
descrise incuvinte.
Totui, semnele unei imbuntiri in dispoziie i in starea mental pot fi
ateptate numai curand dup ce medicamentul a fost luat i cand doza a fost suficient de
mic (cat mai mic posibil), o doz mai mare chiar i din cel mai adecvat remediul
homeopatic acioneaz prea violent, i prima produce o perturbare prea mare i prea de
durat a strii mentale i a dispoziiei pentru a ne mai putea permite s percepem
curnd imbuntirea lor. Trebuie aici s observ aceast regul esenial in homeopatie
este inclcat de inceptorii arogani i de medicii care s-au convertit la homeopatie, dar
care provin din diferite ramuri ale vechii coli. Datorit unor vechi prejudeci, aceste
persoane nu suport in astfel de cazuri dozele cele mai mici din diluiile cele mai

96

sczute ale medicamentelor i de aceea dau gre in a experimenta marile avantaje i


binecuvantrile acestui procedeu pe care o experien foarte rece a artat-o ca fiind cea
mai salutar; ei nu pot produce tot ceea ce homeopatia este capabila s fac i de aceea
nu trebuie s aib pretenia de a fi numii discipolii ei.
@254
Celelalte simptome noi sau agravate sau, dimpotriv, diminuarea celor iniiale
fr adugarea altor noi, vor elimina din mintea practicianului cu adevrat interesat
orice dubiu cu privire la agravare sau ameliorare, aceasta dei exist printre pacieni
persoane care sunt fie incapabile s relateze aceast ameliorare sau agravare, fie nu sunt
doritoare s o mrturiseasc.
@255
Dar, ajuni la acest punct, ne putem lmuri chiar i in cazul unor asemenea
indivizi, revzand impreun cu ei simptomele enumerate in notele noastre unul cate
unul, i afland dac ei se plang sau nu de simptome noi i neobinuite (in afara celor
enumerate) i dac vreunul unul din simptomele vechi nu s-a inrutit. In acest caz, i
dac s-a observat deja o imbuntire in mentalitatea i mintea pacientului, atunci
medicamentul trebuie s fi produs o diminuare pozitiv a bolii sau, dac inc nu a
trecut suficient timp, aceast diminuare se va produce in curand. Dac acum,
imbuntirea intarzie prea mult in a-i face apariia aceasta depinde fie de o anume
eroare de comportament a pacientului, fie de alte circumstane care pot aprea
@256
Pe de alt parte, dac pacientul menioneaz apariia unor noi accidente i
simptome importante - semn c medicamentul ales nu a fost pur homeopatic - chiar
dac ne asigur (cu cea mai bun intenie) c se simte mai bine, aa cum se intampl de
multe ori in cazul pacienilor ftizici cu abcese ale plmanilor, nu trebuie s lum de
bun aceast asigurare, ci s privim starea lui ca fiind agravat, aa cum va reiei in
curand.
@257
Adevratul medic va avea grij s evite prescrierea de remedii i medicamente
preferate, pe care el folosindu-le intampltor le-a considerat adesea drept folositoare i
pe care a avut ocazia s le foloseasc cu bune rezultate. Dac face acest lucru, unele
remedii folosite mai rar, i care din punct de vedere homeopatic ar fi fost mai potrivite
i ca urmare, mai folositoare, vor fi adesea neglijate.
@258
in plus, adevratul practician nu va neglija, din lips de incredere folosirea
acelor remedii de care din cand in cand a uzat cu rezultate proaste, aceasta datorandu-se
unei alegeri eronate (deci, din greeala sa) sau nu le va evita din alte motive (false) cum
ar fi acela c ele nu ar fi homeopatice in. cazul respectiv, practicianul trebuie s fie
contient de adevr, cel al agenilor medicinali i anume c unul singur merit, in mod

97

invariabil, a fi preferat in fiecare caz al bolii, cel care corespunde cel mai bine prin
comparaie cu totalitatea simptomelor caracteristice i deci c in aceast alegere serioas
nu au ce cuta prejudecile meschine.
inand cont de diluia necesar i optim a dozelor in cadrul tratamentului
homeopatic putem inelege cu uurin c de-a lungul tratamentului totul trebuie
indeprtat de curele i regimurile ce pot avea vreo aciune medical, astfel incat o doz
mic s nu poat fi copleit i anulat sau deranjat de nici un iritant medical strin.
Cele mai plcute tonuri ale unui flaut indeprtat care in orele nemicate ale
nopii ar inspira o inim sensibil cu sentimente de exaltare i ar transpune-o intr-o
stare de extaz religios sunt de neauzit i tar putere in mijlocul ipetelor dezordonate i a
glgiei de peste zi.
@260
De aceea, investigarea atent a acestor obstacole puse in calea vindecrii este cu
atat mai necesar in cazul pacienilor afectai de bolile cronice cu cat bolile lor sunt de
obicei agravate de asemenea influene negative i greeli cauzatoare de boal din cur i
regim i care adesea trec neobservate.140
Cafeaua; ceaiul fin chinezesc sau alte ceaiuri de plante; berea preparat cu
ajutorul unor substane vegetale medicinale nepotrivite pentru starea pacientului;
aanumitele
lichioruri fine fcute din ingrediente medicinale; toate tipurile de punch;
ciocolat aromat; ap de toalet i tot felul de parfumuri; flori puternic mirositoare in
camer; prafurile (pastele) de dini i esenele parfumate alctuite din pastile; feluri de
mancare i sosuri foarte condimentate; ingheate i prjituri aromate: legume medicinale
crude folosite la prepararea supelor, feluri de mancare din ierburi medicinale; rdcini i
tulpini care posed caliti medicinale: sparanghelul cu varfuri lungi verzi; muguri de
hamei i toate verdeurile medicinale incluzand elina, ceap; branz veche i crnurile
care se afl in stare de descompunere sau acelea care au proprieti medicinale (carne i
grsimea de porc, raa i gasc, carne de viel prea tanr), toate trebuie inute departe de
pacient la fel cum trebuie evitat orice exces in mancare, de zahr i sare, buturi
alcoolice nediluate, camerele suprainclzite, lenjeria de corp din lan, viaa sedentar in
locuine stramte sau practicarea constant a sporturilor statice (clria, condusul
mainii, legnatul), alptarea prelungit, siestele prelungite in poziia intins, nopile
albe, murdria, desfraul, excitarea provocat de citirea crilor obscene, cititul in poziia
culcat, onanismul sau relaiile sexuale imperfecte sau intrerupte pentru evitarea sarcinii,
motivele de furie, suprare sau jignire, pasiunea jocurilor de noroc, suprasolicitarea
minii i corpului, in special dup mese, locuitul in zone mltinoase, camere umede,
srcie etc. Toate aceste lucruri trebuie atat cat este posibil evitate sau indeprtate, astfel
incat vindecarea s nu fie obstrucionat sau s devin imposibil. Unii dintre discipolii
mei nu par doritori s creasc dificultatea regimului pacientului in ceea ce privete dieta

98

prin interzicerea folosirii mai multor lucruri inofensive, lucru ce nu este de dorit.
@261
Cel mai potrivit regim in cursul folosirii remediului in bolile cronice const in
indeprtarea unor asemenea obstacole din calea vindecrii i in introducerea
procedeelor inverse atunci cand este cazul: recreere intelectual i mental inocent,
exerciii active in aer liber pe orice fel de vreme (plimbri zilnice, munc manual
uoar), alimentaie i butur nemedicinal nutritive i adecvate etc.
@262
Pe de alt parte, in bolile acute - cu excepia cazurilor de alienare mintal - simul
interior, subtil, ce nu poate grei al facultii de aprare i trezire la via hotrte atat
de clar i de precis, incat doctorul nu are nevoie decat sri sftuiasc pe prietenii i cei
ce il ingrijesc pe pacient sa nu pun piedici felului in care se manifest aceast voce a
naturii, refuzandu-i pacientului ceva ce acesta dorete imediat sau incercand sr-1
conving s se infrupte din vreo mancare duntoare.
@263
Dorina pacientului cu o boal acut cu privire la mancare i butur se indreapt
in principal ctre lucrurile care ii produc o ameliorare; ele nu au totui un caracter
medicinal strict, ci pur. i simplu alimenteaz un fel de dorin. Interdiciile uoare
legate de satisfacerea acestei dorine, n limite moderate, ar putea s se opun
indeprtrii radicale a bolii;141 acestea vor fi. ins amplu combtute i depite prin
puterea medicamentaiei homeopatice adecvate i prin fora vital eliberat prin aceasta,
precum i prin inviorarea care urmeaz dup luarea a ceea ce a fost dorit de mult
vreme. In mod similar, in toate bolile acute, temperatura camerei i cldura sau rceala
aternuturilor trebuie, de asemenea, potrivite in conformitate cu dorina pacientului. El
trebuie ferit de orice suprasolicitare mental sau de orice emoii.
Aceasta, totui, -se intampl rar. Astfel, de exemplu, in bolile pur inflamatorii
in cazul crora Aconitum este atat de necesar i a crui aciune ar fi distrus prin
infruptarea cu acizii vegetali, dorina pacientului este aproape intotdeauna aceea de a
bea numai ap rece.
@264
Adevratul medic trebuie s fie aprovizionat cu medicamente veritabile, de o
for intact, astfel incat s poat fi capabil s se bazeze pe puterile lor terapeutice; el
trebuie s fie apt s judece de unu! singur autenticitatea lor.
@265
Faptul c el trebuie s fie pe deplin convins ca in fiecare caz pacientul ia
intotdeauna medicamentul potrivit ar trebui s fie o chestiune de contiin pentru el i
de aceea el trebuie s prescrie pacientului remediul corect ales i preparat chiar de el.
@266.
Substanele aparinand regnului animal i vegetal posed caliti medicinale

99

perfecte in starea lor natural.


Toate substanele animale i vegetale in stare neprelucrat conin o cantitate
mai mare sau mai mic de putere medicinal i sunt apte s imbunteasc sntatea
omului, fiecare in felul ei. Acele plante i animale folosite in alimentaie de cele mai
luminate popoare au acest avantaj asupra altora i anume c ele conin o cantitate mai
mare de ingredieni nutritivi i difer de altele prin aceea c puterile lor medicinale in
stare natural sunt fie nu prea mari prin ele insele, fie diminuate de procesele culinare
ale cror obiect devin, cum ar fi sucurile periculoase (rdcinile cassava din America
de Sud), prin fermentaie (fermentaia fainii de secar in timpul frmantrii aluatului
pentru prepararea painii, varza murat preparat fr oet i castraveciorii murai), prin
afumare i prin aciunea cldurii (in cazul fierberii, fierberii la foc inbuit, prjirii
frigerii la grtar sau coacerii), prin toate acestea prile medicinale tmduitoare ale
multora din aceste substane sunt in parte distruse i risipite. Prin adugarea de sare
(murare) i oet (sosuri salate), substanele animale i vegetale pierd cu siguran o
mare parte din calitile lor tmduitoare, ins din aceste adugiri rezult i alte
dezavantaje.
Dar chiar i acele plante care posed caliti curative le pierd parial sau total prin
asemenea procese. Prin deshidratare perfect toate rdcinile de diferite tipuri ale
stanjenelului, hreanului ale diferitelor specii de arum i ale bujorilor ii pierd aproape
toate virtuile medicinale. Sucul celor mai toxice plante devine adesea inert, ca o mas
de smoal datorat cldurii folosite in prepararea extractelor obinuite. Prin simpla
depozitare pe termen lung, sucul obinut prin presarea celor mai mortale plante devine
aproape lipsit de putere; chiar i la o temperatur atmosferic moderat se transform
rapid prin fermentaie de tipul vinificaiei (prin care pierde mult din puterea sa
medicinal), iar imediat dup aceea in fermentaie acetic i putrid, prin care este
privat de toate proprietile sale medicinale caracteristice; fecula care se depoziteaz,
dac este bine splat este aproape inofensiv, asemenea amidonului obinuit. Prin
transpiraia care are loc cand plantele verzi sunt aezate una deasupra celeilalte, cea mai
mare parte a proprietilor medicinale se pierde.
@267.
Putem intra in posesia puterilor tmduitoare ale plantelor indigene i a acelora
pe care le putem obine in stare proaspt in modul cel mai sigur i complet prin
amestecarea imediat a sucului lor proaspt extras cu pri egale de alcool suficient de
tare pentru a arde intr-o lamp. Dup ce acest amestec a fost lsat s stea timp de o zi i
o noapte intr-o sticl inchis cu dop i a depozitat materiile fibrinoase i albuminoase,
lichidul clar de deasupra este apoi lsat la decantat pentru uz medicinal.143 Toat
fermentaia sucului vegetal va fi oprit alcoolul amestecat cu el i devine imposibil in
viitor, iar intreaga putere medical a sucului vegetal este astfel reinut (perfect i
nealterat), pentru totdeauna prin inerea preparatului in sticle de culori inchise i bine

100

protejate cu cear pentru prevenirea evaporrii i excluderea luminii solare.144


143 Buchholtz (Taschenb.f.Scheidek L Apoth a. d J.} 1815, Weimar, Abth. I, VI)
ii asigur cititorii (iar recenzorul su in Leipziger Literaiurzeitung, 1816, no 82 nu-i
contrazice) c pentru acest mod de a prepara medicamente trebuie s mulumim
campaniei din Rusia, cand a fost importat (in 1812) in Germania. in acord cu nobila
practic a multor germani de a fi nedrepi cu propriii ceteni el ascunde faptul c
aceasta descoperire i aceste indicaii pe care el le citeaz cu propriile mele cuvinte din
prima ediie a Organonului de medicin raional, @ 230 i nota, provin de la mine i
am fost primul care le-am publicat in lume, cu doi ani inainte de campania din Rusia
{Organonul a aprut in 1810). Unii oameni ar incredina mai degrab originea unor
descoperiri deserturilor din Asia, decat unui german cruia ii aparine de fapt cinstea O
tempora! O mores!
Alcoolul a fost cu siguran folosit inainte de aceasta pentru amestecul cu sucuri
vegetale, de exemplu pentru a le conserva o vreme, inainte de a face extracte din ele,
dar niciodat nu a fost folosit in vederea administrrii lor in aceast form.
Dei prile egale de alcool i suc proaspt extras sunt de obicei cea mai
potrivit proporie pentru producerea depunerii de materii fibroase i albuminoase
totui, pentru plantele care conin mult mucus subire (de exemplu, Symphytum
officinale, Viola tricolor eic\ sau un exces de albumin (de ex. Aethusa cynapium,
Solanum nigrum etc), se^cere in general o porie dubl de alcool in acest sens. Plantele
care sunt foarte deficiente in suc, cum ar fi Oleander, BUXUS, Taxus, Ledum, Sabina
etc trebuie mai intai pisate intr-o mas fin i umed i apoi amestecate cu o cantitate
dubl de alcool, astfel incat sucul s se poat combina cu acesta i fiind astfel extras de
alcool, s poat fi incorporat; acestea din urm, cand sunt uscate sunt combinate cu
lactoz i triturate de ordinul milioanelor, i mai departe diluate i intrite (vezi @ 271).
@268
Celelalte plante, scoare i rdcini ce nu pot fi obinute intr-o stare proaspt nu
vor fi folosite niciodat sub form de pulbere de ctre medic. Acesta se va convinge el
insui mai intai de autenticitatea lor in stare intreag i brut inainte de a le da orice
utilizare medicinal. l45
Pentru a le conserva sub form de pulbere este necesar o msur de
precauie care pan acum a fost, de obicei, neglijat de ctre farmaciti i de aici chiar
pulberile bine uscate ale unor substane animale i vegetale nu au putut fi conservate
nici chiar in sticle bine inchise. Substanele vegetate neprelucrate, chiar dac sunt
perfect uscate, conin totui, ca o condiie indispensabil a coeziunii texturii lor, o
anumit cantitate de umiditate care nu impiedic medicamentul nepulverizat sa rman
uscat, astfel incat s fie ferit de deteriorare, dar care este deja prea mult pentru starea
de pulverizare fin. Substana animal sau vegetal care, in intregime, a fost perfect
uscat, secret deci, cand este pulverizat fin, un fel de praf umed care fr a se strica i

101

a mucegai rapid, nu poate fi totui conservat in sticle astupate cu plut dac nu a fost
mai intai eliminat acest surplus de umiditate. Acest lucra se realizeaz cel mai bine prin
imprtierea prafului intr-o tigaie de cositor intinsa, cu o margine ridicat, care plutete
intr-un vas plin cu ap care fierbe (adic baie de ap) i amestecand-o, uscand-o intrun
asemenea grad c toi micii ei atomi (nu mai rman impreun in particule) ca un
nisip fin i uscat sunt uor separai unul de cellalt i sunt rapid transformai in praf. in
aceast stare uscat prafurile fine obinute pot fi pstrate nealterate pentru totdeauna in
sticle bine inchise i sigilate, meninandu-i toata puterea medicinal iniial fr
putina de a mai fi vreodat afectate de musculie sau mucegai, i ele sunt cel mai bine
conservate cand sunt protejate de lumina zilei (in cutii acoperite, cufere, lzi). Dac nu
sunt inchise in vase etane i nu sunt ferite de lumina zilei, toate substanele animale i
vegetale ii pierd cu timpul tot mai mult puterea medicinal, chiar i in starea iniial,
dar mai ales cand sunt sub form de praf.
@269.
Sistemul homeopatic al medicinii dezvolt pentru uzul su special pan la un
grad nemaiauzit pan acum, puterile medicinale interne ale substanelor in stare
natural, printr-un proces special care pan acum nu a mai fost incercat i (numai)
astfel toate acestea devin in mod incomensurabil penetrant eficace lA6 i tmduitoare
chiar si acelea cart n sfert natural, nu prezint dovezi c* ar avea cea mal mic
putere medicinal/curativa asupra corpului uman
Aceast schimbare remarcabil a calitilor corpurilor naturale dezvolt puterile
latente, nedescoperite pan acum, dinamice (@ 11), parca adormite,147 care influeneaz
principiul vieii, schimb starea de bine a vieii animale.143 .Acest lucru se realizeaz
prin aciuni mecanice asupra celor mai mici particule care, prin frecare i agitare i prin
adugarea unei substane neutre, uscat sau lichid, sunt separate una de cealalt
Acest proces este numit dinamizare, potenare (dezvoltarea puterilor tmduitoare) iar
rezultatele sunt dinamizate 149 sau potente diferite.
146 Cu mult timp inaintea acestei descoperiri personale, experiena demonstrase,
cateva schimbri ce pot fi produse in diferite substane naturale prin frecare, de
exemplu, prin inclzire, foc, dezvoltarea mirosului in corpuri inodore, magnetizarea
oelului .a.m.d. Dar toate aceste proprieti produse prin frecare erau legate numai de
lucruri fizice i neinsufleite, intrucat exist o lege a naturii conform creia schimbrile
fiziologice i patogenice au loc in starea unui corp prin fore apte de a schimba, de a
transforma materialul brut al medicamentului, chiar i in acele corpuri care nu au artat
vreodat proprieti medicinale. Acest lucru se produce prin triturate i sucusiune, dar
cu condiia angajrii in acest proces, in anumite proporii, a urnii vehicul. Aceast
minunat lege fizic, dar mai ales fiziologic i patogenic a naturii nu fusese
descoperit pan in timpul meu. Nu este de mirare, deci, c studenii actuali, biologi i
mediciniti, nu pot crede in aceste puteri curative magice ale dozelor infime preparate

102

conform regulilor homeopatice (dinamizate).


147 Acelai lucru poate fi observat la o bucat de fier i una de oel, unde o urm
adormit de for magnetic latent nu poate fi recunoscut decat in interiorul ei.
Amandou bucile, dup realizarea lor prin forjare vertical resping cu captul de jos
polul nord al unui ac magnetic i atrag polul sud, in timp ce captul de sus^ se
infieaz ca fiind polul sud al acului magnetic. Dar aceasta este numai o for latent,
nici mcar cea mai fin particul de fier nu poate fi atras magnetic sau inut la ambele
capete ale unei asemenea buci.
Numai dup ce aceast bucat de fier a fost dinamizat prin frecare cu o pil
tocit intr-o singur direcie ea se va comporta ca un adevrat magnet activ, capabil s
atrag fierul i oelul ctre sine i s imprumute putere magnetic unei alte bare de oel,
prin simplul contact i chiar prin apropierea lor la o anumit distan i aceasta intr-un
grad cu atat mai mare cu cat a fost mai mult frecat in acelai fel, triturarea unei
substane medicinale i agitarea soluiei ei (dinamizare, potenare) va dezvolta puterile
medicinale ascunse in interior i le va pune in eviden din ce in ce mai mult sau, dac
putem spune aa, spiritualiza insui materialul substanei.
In aceast privin aceasta se refer numai la creterea i dezvoltarea tot mai
mare a puterilor lor de a produce schimbri in starea de sntate a animalelor i
oamenilor dac aceste substane naturale in aceast stare imbuntit sunt aduse foarte
aproape de fibra senzitiv vie sau vin in contact cu ea (prin ingestie sau inhalare). Exact
la fel cum o bar magnetic, mai ales dac fora sa magnetic este imbuntit
(dinamizat) poate demonstra putere magnetic numai cu un ac de metal al crui pol ii
este apropiat sau o atinge. Oelul insui rmane neschimbat in proprietile fizice i
chimice i nu poate produce nici o schimbare in alte metale (cum ar fi de exemplu
alama), tot aa cum medicamentele dinamizate nu pot avea nici un efect asupra
lucrurilor nensufleite.
Auzim zilnic cum potentele medicinale homeopatice sunt numite simple
diluii cand de fapt ele reprezint exact contrariul, de exemplu o adevrat deschidere a
substanelor naturale care aduc la lumin i reveleaz puterile medicinale specifice
ascunse coninute in interior i aduse la suprafa prin frecare i agitare. Ajutorul unui
mediu de atenuare nemedicinal, este o condiie secundar.
Diluia simpl, de exemplu, soluia unei granule de sare va deveni ap, granula
de sare va disprea in diluia cu mult ap i nu se va transforma niciodat in sare
medicinal, care prin dinamizarea noastr bine fcut va demonstra cele mai minunate
puteri.
@270Pentru a obine o dezvoltare maxim a acestei puteri, o parte mic a substanei
ce urmeaz a fi dinamizat, s zicem 1 gram, este triturat timp de 3 ore cu de trei ori
100 gram de lactoz dup metoda descris mai jos150 pan la o milionime sub form de

103

pulbere. Din motivele enumerate mai jos (b) 1 gram din acesta pulbere este dizolvat in
500 de picturi dintr-un amestec de o parte alcool i patru pri de ap distilat, din care
o pictur este depus intr-o fiol. La aceasta se adaug 100 de picturi de alcool pur151 i
se efectueaz cu mana 100 de sucusiuni puternice pe un corp dur, dar elastic1"2. Acesta
este medicamentul in primul grad de dinamizare in care micile globule de lactoz
pot fi apoi umezite i imprtiate rapid pe o hartie sugativ pentru a se usca i pstrate
apoi intr-o eprubet bine astupat cu plut ce va purta seninul primului (I) grad de
potent. Numai un gram155 din aceasta este luat pentru dinamizare mai departe, pus
intr-o nou eprubet (cu o pictur de ap pentru a o dizolva) i apoi cu 100 de
picturi de alcool de bun calitate i dinamizat dup aceeai metod ce 100 de
sucusiuni puternice.
Cu acest fluid medicinal alcoolic globulele sunt din nou umezite, imprtiate
deasupra unei hartii sugativ i uscate rapid, introduse intr-o eprubet bine inchis i
protejate de cldur i de lumina soarelui i marcate cu semnul (II) al potentei a doua.
i astfel procesul este continuat pan se ajunge la numrul 20. Apoi, cu 100 de picturi
de alcool, prin 100 de sucusiuni se formeaz un fluid medicinal alcoolic prin care se d
al 30-lea grad de dinamizare globulelor de lactoz corect umezite i uscate.
Prin aceast manipulare a medicamentelor in stare natural sunt efectuate
preparatele care numai astfel pot atinge o capacitate maxim de a influena puternic
prile suferinde ale organismului bolnav. in acest fel, printr-o afeciune morbid
artificial similar este neutralizat influena bolii naturale asupra principiului vieii
prezent in interior. Prin aceast procedur mecanic, cu condiia s fie indeplinit
conform invturilor de mai sus, se produce o schimbare in medicamentul dat, care in
starea sa natural se dezvluie doar ca materie, uneori chiar nemedicinal, dar care
printr-o asemenea dinamizare tot mai mare este schimbat i transformat in cele din
urm intr-o putere medicinal aproape spiritual care, intr-adevr, n sine nu
acioneaz asupra simurilor noastre, dar pentru care globulele preparate medicinal
uscate, dar cu atat mai mult cand sunt dizolvate in ap, devin mesagerul i, in aceast
stare, manifest puterea tmduitoare a acestei fore invizibile asupra corpului bolnav.
150 O treime dintr-o sut de gram de lactoz se pune intr-un mojar smluit cu
porelan al crui fund a fost mai intai frecat cu nisip firi i umed. Peste aceast pulbere
se pune un gram de medicament pulbere pentru a fi triturat (o pictur de mercur, iei
etc). Lactoz folosit pentru dinamizare trebuie s fie de cea mai bun calitate, adic
cristalizat iraguri i ajunge la noi sub form de bare lungi. Medicamentul i pulberea
sunt amestecate cu o spatul de porelan i triturate puternic, ase pan la apte minute,
cu un pistil tocit, prin frecare, apoi masa obinut este curat/frecat de pe fundul
vasului i de pe pistil timp de trei pan la patru minute pentru a o omogeniza Aceast
operaiune este urmat de triturarea ei, in acelai timp de ase-apte minute, fr a mai
aduga altceva i apoi din nou curirea/frecarea timp de trei-patru minute a ceea ce s-a

104

lipit de mojar i pistil. Acum se adaug a doua treime a lactozei, amestecat cu ajutorul
spatulei i din nou triturat ase-apte minute urmat de curirea/frecarea de 3-4
minute i triturarea fr alte adugiri timp de 6-7 minute. Apoi este adugat ultima
treime a lactozei amestecat cu spatula i triturat - ca mai inainte - timp de 6-7 minute,
odat cu cea mai atent frecare. Pulberea astfel preparat este introdus intr-o eprubet
bine inchis cu un dop de plut protejat de lumina direct a soarelui, adugandu-i-se o
etichet cu numele substanei i denumirea primului produs marcat 100. Pentru a ridica
acest produs la 10.000 se amestec un gram de pulbere 100 cu a treia parte a o sut
gram de pulbere de lactoz i apoi se procedeaz aa cum am artat mai sus, dar fiecare
treime trebuie atent triturat complet de dou ori timp de 6-7 min. i frecat timp de 3-4
min. inainte de a se aduga a doua i a treia treime de lactoz. Dup fiecare treime se
folosete aceeai metod. Cand totul este terminat se aeaz pulberea intr-o eprubet
bine inchis i se eticheteaz 10.000. Dac acum un gram din aceast ultim pulbere se
ia in acelai mod, 1/1.000.000, adic (I), fiecare gram coninand 1/1.000.000 din
substana original. Deci o asemenea triturare de trei grade necesit de 6 ori cate 6-7
minute pentru operaiunea de triturare i de 6 ori cate 3-4 minute pentru operaiunea de
frecare, deci o or pentru fiecare grad. Dup o or de asemenea trituraie de gradul
intai, fiecare gram va conine 1/1000, de gradul doi 1/10.000 i de gradul trei
1/1.000.000 din medicamentul folosit.* Mojarul, pistilul i spatula trebuie bine curite
inainte de a fi folosite pentru un alt medicament. Splate mai intai cu ap fierbinte i
uscate, atat mojarul cat i pistilul i spatula sunt apoi depuse intr-un ibric cu ap care
fierbe pentru o jumtate de or. Precauia trebuie extins la un asemenea nivel incat
aceste ustensile s fie puse pe un foc de crbuni expus unei clduri cu emisie
luminoas.
* Acestea sunt cele 3 grade de trituraie a pulberii uscate care dac este efectuat corect
va produce un bun inceput pentru dinamizarea substanei medicinale.
151 Eprubet folosit pentru dinamizare este umplut la nivelul de 2/3.
152 Poate o carte legat in piele.
153 Ele sunt preparate sub supraveghere din amidon i zahr i micile globule sunt
separate de prile fine, prfoase prin trecerea lor printr-o sit. Apoi ele sunt trecute
printr-o sit care va permite trecerea a doar o sut dintre ele, cantrind un gram, cea
mai potrivit mrime pentru un medic homeopat.
154 Un mie vas cilindric de forma unui degetar, fcut din sticl, porelan sau
argint, cu o mic deschiztur pe fund in care se pun granulele pentru a fi impregnate.
Ele sunt umezite cu alcool dinamizat, agitate, turnate pe hartia sugativ pentru a fi
uscate rapid.
155 in conformitate cu primele indrumri, o pictur de lichid de o potena mai
sczut era folosit impreun cu 100 de picturi de alcool pentru o potenare mai
ridicat. Aceast proporie de medicament de atenuare fa de medicamentul ce

105

urmeaz a f i dinamizat (100/1) a fost considerat cu totul prea limitat pentru a


dezvolta pe deplin i la un grad limitat puterea medicamentului printr-un numr de
asemenea sucusiuni fr a folosi in mod special o for mare, lucru de care m-au
convins cateva experimente obositoare.
Dar daca lum numai o singur astfel de globul (100 de asemenea globule
cantresc un gram i o dinamizm cu 100 de picturi de alcool se va obine o proporie
de 1 la 50.000 i chiar mai mare, cci 500 de asemenea globule de abia pot absorbi o
pictur pentru saturarea lor. Cu aceast disproporie intre medicament i mediul de
diluie i multe sucusiuni succesive ale eprubetei umplute 2/3 cu alcool se poate obine
o dezvoltare mai mare a puterii. Dar cu un mediu de diluie atat de mic, de 100 la 1
medicament, dac se foreaz multe agitri printr-un aparat puternic, atunci
medicamentele se dezvolt i in special in gradele mai inalte de dinamizare acioneaz
aproape imediat, dar cu o violen furibund, chiar periculoas, in special asupra
pacienilor slabi, fr a avea o reacie bland, de durat, asupra principiului vital. Dar
metoda descria de mine, dimpotriv, produce medicamente de cea mai inalt dezvoltare
a puterii i cea mai bland aciune i care, dac este bine aleas, atinge in mod
tmduitor toate prile suferinde.* in cazul febrelor acute dozele mici de gradele cele
mai sczute de dinamizare din aceste preparate medicinale aproape perfecte, chiar i din
medicamentele cu aciune mai lung (de ex. Belladona) pot fi repetate la intervale
scurte. in tratamentul bolilor cronice, cel mai bine este s inceap cu cele mai sczute
grade de dinamizare, iar atunci cand este necesar, s se avanseze la grade mai inalte,
chiar mai puternice, dar cu aciune blanda.
*in cazuri foarte rare, in ciuda unei recuperri aproape totale a sntii i a unei puteri
vitale bune, o veche tulburare local suprtoare continuand netulburat, este permis
i chiar indispensabil necesar administrarea in doze cresctoare a remediul
homeopatic care s-a dovedit eficace, ins el trebuie potenat intr-un grad foarte ridicat
prin multe sucusiuni efectuate manual. O asemenea boal va disprea apoi intr-un mod
miraculos.
156 Aceast afirmaie nu va aprea imposibil dac se ia in consideraie c prin
aceast metod de dinamizare (preparatele astfel obinute pe care le-am descoperit dup
multe experimente i contraexperimente s-au dovedit a fi cele mai puternice, dar in
acelai timp i cele mai blande in aciune) partea material a medicamentului este
micorat cu fiecare grad de dinamizare de 50.000 de ori i totui, in mod incredibil,
crete ca for, astfel incat dinamizarea ulterioar de 125 cifre i 18 zerouri atinge abia
al treilea grad de dinamizare. Al 30-lea produs in mod progresiv ar da o fracie aproape
imposibil de redat in numere. Devine deci evident c partea material, printr-o
asemenea dinamizare (dezvoltare a adevratei sale esene medicinale interioare) se va
dizolva in final in esena sa spiritual (conceptual). Prin Amnare, in starea
neprelucrat poate fi considerat a consta cu adevrat numai din aceast esen

106

conceptual nedezvoltata
@271
Dac medicul ii prepar el insui remediile homeopatice, aa cum ar trebui in
mod logic s o fac pentru a salva oamenii de boli,157 el poate folosi planta proaspt
din care este necesar doar o mic parte in stare naturala, in caz c nu are nevoie de
sucul extras in alte scopuri de vindecare. El va pune cateva granule intr-un mojar i
impreun cu 100 de granule de lactoz la va aduce de trei ori in mod separat, la o
trituraie de o milionime (vezi @ 270) inainte de a continua potenarea unei mici pri
ale acesteia prin sucusiune, se procedeaz in acest fel cu orice alt substan medicinal
crud uscat sau uleioas.
137 Pan cand Statul, in viitor, dup ce se va fi convins de indispensabilitatea
remediilor homeopatice perfect preparate le va produce sub conducerea unei persoane
competente i impariale pentru a le oferi gratis medicilor homeopai instruii in spitale
homeopatice, medicii care au fost examinai teoretic i practic i deci care sunt calificai
legal. Doctorul se va putea arunci convinge de aceste unelte divine de vindecare i le va
putea, de asemenea, oferi gratis pacienilor si - fie ei bogai sau sraci.
@272.
O astfel de globul li8 administrat in stare uscata pe limb, este una dintre cele
mai mici doze pentru un caz moderat recent. Astfel numai caiva nervi sunt atini de
medicament. O globul asemntoare zdrobit impreun cu puin lactoz, dizolvat
intr-o cantitate considerabil de ap (vezi @ 247) i agitat bine inainte de fiecare
administrare va produce un medicament mult mai puternic, ce poate fi folosit cateva
zile. Fiecare doz, indiferent cat de infim este, atinge, din mod contrar mai muli nervi.
158 Aceste globule (@ 278) ii pstreaz puterea medicinal vreme de muli ani
dac sunt protejate de lumina soarelui i de cldura
@273
in timpul tratamentului nu este permis sub nici o form s se administreze
pacientului mai mult de o singur substan medicinal simpl o dat. Este de
neconceput cum a putut exista cel mai mic dubiu asupra faptului c pentru o boal, cel
mai raional i mai conform cu natura este s prescrii fie doar un singur medicament
simplu,159 fie un amestec de cateva medicamente cu aciune diferit, in homeopatie,
singura, adevrata art natural de a vindeca, este absolut interzis a se da pacientului n
acelai timp dou substane medicinale diferite.
159 Dou substane, opuse una alteia, unite in proporii de neschimbat in Natrum
neutru i srurile mijlocii de afinitatea chimic, la fel ca i metalele sulfurate gsite in
pmant i cele produse de arta tehnic in proporii constante, prin combinarea
proporiilor constante de sulf i sruri alcaline i argile, de ex. (Natrum sulph. i Calc.
sulph.) precum i acei eteri obinui prin distilarea alcoolului i acizilor, impreun cu
fosforul pot fi considerai de medicul homeopat drept substane medicinale simple i

107

folosite pentru tratarea pacienilor. Pe de alt parte, acele extracte obinute din acizii
aa-numiilor alcaloizi ai plantelor sunt expuse unei mari varieti in procesul preparrii
lor (de ex. chinina, stricnina, morfina) i deci nu pot fi acceptate de ctre medicul
homeopat drept medicamente simple, intotdeauna aceleai, asta cu atat mai mult cu cat
homeopatul gsete in plante in starea lor natural (scoara peruvian, Nux vomica,
Opium) toate calitile necesare vindecrii. In plus, alcaloizii nu sunt singurii
constitueni ai plantelor.
@274.
Pentru c adevratul medic gsete in medicamentul simplu, administrat singur
i necombinat, tot ce ii poate dori (forele artificiale de imbolnvire care sunt capabile,
datorit puterii homeopatice, sa intreac, s sting i s vindece permanent bolile
naturale), el luand aminte la ineleapta maxim care spune c "este greit s incerci s te
foloseti de mijloace complicate cand cele simple sunt de ajuns" nu va incerca
niciodat sa dea altfel de remedii decat o singur substan medicinal simpl; din
aceste motive i, de asemenea, pentru c chiar daca medicamentele simple ar fi pe
deplin verificate in efectele lor deosebite i pure asupra strii de sntate nealterat a
omului, este totui imposibil de prevzut cum ar putea s-i modifice reciproc aciunile
asupra corpului omenesc i pentru c, pe de alt parte, o substan medicinal simpl,
cand este folosit in cazul unor boli ale cror simptome sunt foarte bine cunoscute
ofer un ajutor eficient prin ea insi dac a fost selectat in mod homeopatic; i
presupunand chiar i cel mai ru caz, acela c medicamentul nu a fost ales in
conformitate strict cu similaritatea simptomelor i deci nu ii face efectul, acest lucru
este totui folositor pentru c ne imbogete tiina despre agenii terapeutici, pentru c
prin noile simptome revelate intr-un asemenea caz, acele simptome (pe care aceast
substan medicinal le-a artat deja in cursul experimentelor) asupra sntii corpului
uman sunt confirmate, un avantaj care se pierde atunci cand sunt folosite toate
remediile combinate. 160
160 Cand medicul inelept a ales remediul homeopatic perfect pentru un caz de
boal bine cunoscut i I-a administrat intern, el va renuna la rutina alopat iraional
de prescriere a infuziilor sau cataplasmelor din diferite plante, sau de efectuare a
clismelor sau de aplicare a alifiilor pe o zon sau alta.
@275.
Alegerea potrivit a unui medicament pentru orice caz dat de imbolnvire nu
depinde doar de selectarea sa corect dup principiile homeopatice, ci i de cantitatea
corespunztoare, de fapt de infimitatea dozei. Dac prescriem o doz prea mare, prea
puternic a medicamentului care se poate s fi fost chiar homeopatic ales pentru starea
de boal respectiv, s-ar putea dovedi, in ciuda caracterului benefic inerent al naturii
sale, vtmtor prin insi simpla lui magnitudine i prin aciunea nenecesar i prea
puternic care, in virtutea similaritii sale homeopatice de aciune, o are asupra forfei^

108

vitale pe care o atac i, astfel prin fora vital, asupra acelor pri ale organismului care
sunt cele mai sensibile i care sunt deja afectate de boala natural.
@276.
Din acest motiv un medicament, chiar dac din punct de vedere homeopatic este
potrivit pentru cazul bolii, va avea un efect negativ in orice doz care este prea mare,
iar in doze puternice va face cu atat mai mult ru cu cat este mai mare homeopaticitatea
sa i cu cat este mai ridicat potena151 aleas i va face, de asemenea, mai mult ru
decat orice doz la fel de mare a medicamentului care este nehomeopatic i in nici un
caz adaptat la starea de boal (medicament alopat).
Dozele prea mari ale. unui medicament homeopatic ales cu atenie, mal ales
atunci cand este repetat cu regularitate, aduc numai necazuri i aceasta este o regul. Nu
rareori ele pun in pericol viaa pacientului sau ii fac boala aproape incurabil. Ele
indeprteaz intr-adevr boala natural in ceea ce privete senzaia principiului vieii i
pacientul nu mai sufer de boala iniial din momentul in care doza prea puternic' de
medicament homeopatic acioneaz asupra lui, dar, ca urmare, pacientul este mai
bolnav cu boala medicinal similar dar mai violent, care este cel mai dificil de
distrus.162
161 Lauda adus, in anii trecui, de unii homeopai dozelor mai mari se datoreaz
fie faptului c au ales dinamizri reduse ale medicamentului ce urma s fie administrat,
fie faptului c medicamentele alese nu au fost alese homeopatic i au fost incorect
preparate de ctre productorii lor.
162 Astfel, folosirea continu a dozelor alopate mari, agresive, de preparate pe
baz de mercur pentru tratamentul sifilisului provoac maladii aproape incurabile
datorate mercurului, pe cand una sau cateva doze de preparat de mercur bland, uor dar
118 ORGANON
activ va vindeca, cu siguran, in mod radical i in decurs de cateva zile intreaga boal
veneric laolalt cu ancrul, in caz c acesta nu a fost distrus prin msuri externe (aa
cum medicina alopat obinuiete s procedeze). in acelai mod, medicina alopat
prescrie zilnic coaja de china i chinin n cazul febrelor intermitente in doze foarte mari
unde au fost corect indicate i unde o doz foarte mic de China in potena inalt ar
ajuta fr gre (in malarie i chiar la persoanele care nu au fost afectate de nici o
boala psoric evident). Se produce o maladie cronic China (imbinat in acelai timp
cu dezvoltarea psorei) care, dac nu ucide lent pacientul prin distrugerea organelor
interne vitale, in special splina i ficatul, il va conduce pe acesta - suferind ani
indelungai - la o stare de sntate jalnic. Un antidot homeopatic pentru o asemenea
nenorocire produs de abuzul de doze mari de medicamente homeopatice este aproape
de neconceput.
@277
Din acelai motiv, i pentru c un medicament, considerand c doza a fost

109

suficient de mic, este cu atat mai salutar i aproape incredibil de eficace cu cat alegerea
sa a fost mai bun din punct de vedere homeopatie, un medicament a crui alegere a
fost perfect homeopatic trebuie s fie cu atat mai eficace cu cat doza sa este redus la
gradul de infinitate corespunztor unui efect tmduitor.
278.
Aici se ridic urmtoarea problem: care este cel mai potrivit grad de infimitate
pentru un efect tmduitor sigur i uor, cu alte cuvinte cat de mic trebuie s fie doza
fiecrui medicament luat in parte, ales, homeopatic, pentru fiecare boal astfel incat s
produc cea mai bun vindecare? Pentru a rezolva aceast problem i pentru a
determina pentru fiecare medicament ce doz va fi suficient in scopuri terapeutice
homeopatice i totui s fie atat de mic incat s se poat obine cea mai rapid i
uoar vindecare - rezolvarea acestei probleme, deci - aa cum poate fi uor de
imaginat - nu este posibil prin speculaii teoretice; nu prin fine interpretri logice, nici
prin sofistic ineltoare ne putem atepta s gsim soluia acestei probleme. Este le fel
de imposibil ca i a inregistra dinainte toate cazurile imaginabile. Numai experimentul
pur, observarea atent a sensibilitii fiecrui pacient i experiena pot determina aceast
alegere corect a dozei n fiecare caz n parte, i ar fi absurd s ne ghidam dup dozele
mari de medicamente nepotrivite (alopate) ale vechiului sistem care nu ating partea
vtmat a organismului in mod homeopatic ci atac doar prile neafectate de boal, in
opoziie cu ceea ce afirm experiena pur care respect infimitatea dozelor cerute in
curele homeopatice.
@ 279.
Aceast experien pur arat UNIVERSAL c dac boala nu depinde in mod
evident de o deteriorare considerabil a unui organ important (chiar i bolile cronice
sau complicate), i dac n timpul tratamentului toate celelalte influene medicinale
strine sunt inute la distan de pacient, doza de remediu n potent nalt si selectat
homeopatic pentru inceputul tratamentului unei boli importante, mai ales cronice, nu
poate fi niciodat fcut atat de mic incat s nu fie mai puternic decat boala natural
i s nu fie capabila s o domine, cel puin parial i s o fac s dispar din senzaia
principiului vieii i astfel s fac inceputul vindecrii.
@280.
Doza medicamentului care continu a fi folositor fr a produce noi simptome,
vtmtoare va fi continuat, printr-o cretere gradat, pan cand pacientul care are o
imbuntire general va incepe sa simt intr-o mic msur revenirea catorva dintre
acuzele iniiale. Acest fapt indic o vindecare apropiat printr-o cretere gradual a
dozelor moderate modificate de fiecare dat prin sucusiuni (vezi @ 247). El indic
faptul c principiul vital nu mai are nevoie s fie afectat de boala medicinal similar
pentru a indeprta senzaia bolii naturale (@ 148). De asemenea, indic faptul c
principiul vieii acum eliberat de boala natural incepe s sufere numai de boala

110

medicinal cunoscut pan acum sub numele de agravare homeopatic.


@281
Pentru a fi convins de aceasta, pacientul este lsat fr nici un medicament timp
de opt, zece sau cincisprezece zile, timp in care se vor administra numai puin
pulbere de lactoz. Dac ultimele cateva acuze se datoreaz remediului care
simuleaz simptomele bolii iniiale, atunci aceste acuze vor disprea in cateva zile sau
ore. Dac de-a lungul acestor zile fr medicament i in decursul crora regulile de
igien sunt respectate, nu se mai observ nimic din boala iniial, atunci pacientul
este probabil vindecat. Dar dac in ultimele zile apar simptomele de odinioar,
acestea sunt reminiscene ale bolii iniiale care nu a disprut de tot i trebuie tratate cu
potente mai ridicate ale medicamentului, aa cum s-a artat mai inainte. Dac urmeaz a
se aplica un tratament, primele doze mici trebuie din nou crescute in mod gradat, dar
cu mai puin in cazul pacienilor a cror iritabilitate crescut este evident decat in
cazul celor mai puin susceptibili in care avansarea la o doz mai mare poate fi rapid.
Exist pacieni a cror impresionabilitate comparat cu aceea a celor nesusceptibili este
ca i proporia de o mie la unu.
Un semn sigur c dozele au fost prea mari ar fi acela c, in timpul tratamentului
in special in bolile cronice, prima doza aduce b aa-numita agravare homeopatic,
adic o cretere marcat a simptomelor originale de boal descoperite la inceput i in
acelai mod dozele repetate (@247), dei au fost modificate prin agitarea lor inainte de
administrare (adic mai inalt dinamizate.163
Regula de incepere a tratamentului homeopatic in bolile cronice cu dozele
cele mai mici doze posibile i de cretere numai in mod gradat este subiectul unei
excepii notabile in tratarea celor trei mari miasme in timp ce acestea se mai afl pe
piele, scabia aprut recent, ancrul neatins (la nivelul organelor genitale, labii, gur,
buze .a.m.d.) i negii. Acestea nu numai c tolereaz, dar cer chiar de la inceput mari
doze de medicamente specifice lor, doze cu un grad de dinamizare din ce in ce mai
ridicat 2_nie (dac este posibil, de cateva ori pe zi). Dac se urmeaz acest curs, nu
exist nici un pericol de care s ne temem, aa cum exist in cazul tratrii bolilor
ascunse in interior, c dozele excesive in timp ce vindec boala iniiaz i prin folosin
continu pot produce boli iatrogene cronice. Nu acesta este cazul in timpul
manifestrilor externe ale acestor 3 miasme: pentru c din procesul zilnic al tratrii lor
se poate observa i judeca in ce moment doza mrit retrage senzaia de boal de la
principiul vital zi de zi: pentru c nici una dintre acestea trei poate fi vindecat fr a-i
oferi medicului convingerea prin dispariia lor c nu mai este nevoie de aceste
medicamente.
De vreme ce bolile sunt in general atacuri dinamice asupra principiului vieii i
nu sunt ceva material - nu materia pecans - cum baza lor (aa cum vechea coal in
iluzia ei a fabulat timp de p mie de ani i i-a tratat pe bolnavi conform acesteia) nu este,

111

in aceste cazuri, nimic material de indeprtai, de curat; de -ars sau de tiat tar a-i
imbolnvi la nesfarit pe pacient, transformandu-i boala intr-una incurabila (Bolile
cronice, partea I), fat de cum era inainte ca tratamentul local al acestor trei miasme s
fi fost pus in aplicare. Principiul dinamic nociv care-i exercit influena asupra
energiei vitale este de fapt esena acestor semne externe a miasmelor maligne interne
care pot fi eliminate numai prin aciunea unui medicament homeopatic asupra
principiului vital pe care il va afecta intr-o manier similara dar mai puternic i prin
care va extirpa astfel boala spiritual (conceptual) intern i extern intr-o asemenea
msur incat ea nu va mai exista pentru principiul vital (pentru organism), pacientul
fiind astfel eliberat i vindecat. Totui, experiena ne inva c scabia, impreun cu
manifestrile ei externe, la fel i ancrul impreun cu miasma sa veneric intern pot fi
i trebuie vindecate numai prin intermediul medicamentelor specifice luate pe cale
intern. Dar negii, dac exist de catva timp i nu au fost tratai au nevoie pentru
vindecarea lor definitiv de aplicarea extern a medicamentelor specifice lor i in
acelai timp de folosirea intern a acestora
@283,
Pentru a lucra in total armonie cu natura, adevratul artist al vindecrii va
prescrie medicamentul ales homeopatic cel mai adecvat din toate punctele de vedere
intr-o doz foarte mica. Pentru c dac el se las inelat de slbiciunea omeneasc de a
folosi medicamente nepotrivite, dezavantajul acestei relaii greite cu boala va fi atat de
mic incat pacientul va putea, prin propriile puteri vitale i prin opoziia timpurie (@
249) a unui remediu corect ales in conformitate cu similaritatea simptomelor (i acesta
ta cea mai mic dozh s repare rapid acel dezavantaj.
@284.
Pe lang limb, gur i stomac, care sunt in mod obinuit cele mai afectate de
administrarea medicamentului nasul i organele respiratorii*sunt i ele receptive la
aciunea medicamentelor in form lichid prin mirosire i inhalare prin gur. Dar restul
pielii corpului acoperit cu epiderm este adaptat la aciunea soluiilor medicinale, in%
special atunci cand ungerea este efectuat simultan cu administrarea164 pe cale intern.
164 Puterea medicamentelor care acioneaz asupra sugarului prin laptele mamei
sau al doicii este miraculos de folositoare. Fiecare boal ..a unui copil cedeaz in faa
medicamentului homeopatic ales corect i administrat in doze moderate mamei care
astfel este dat mult mai uor i mai sigur utilizat de aceti noi ceteni ai lumii decat va
fi posibil in anii urmtori. Dejvr^mecA^eymai^ulti^ copii au preju^jpsqrj^rin laptele
doicii, dacjttu_p posed deja ereditar de la mama, ei vor putea fi in acelai timp
protejai antipsoric prin folosirea laptelui doicii administrat medicinal in acest fel. Dar
in cazul mamelor la prima sarcin, un tratament antipsoric uor, in special cu sulfuri
dinamizate preparate conform indicaiilor din aceast ediie (@270) este indispensabil
pentru distrugerea psorei - productorul celor mai multe boli cronice - care le este

112

transmis ereditar copiilor, in acest mod o vor distruge atat in interiorul lor cat i in
fetus, protejand astfel posteritatea. Acest fapt a fost dovedit in cazul femeilor gravide:
ele au dat natere unor copii, de obicei, mai sntoi i mai puternici spre uimirea
tuturor, aceasta fiind o nou confirmare a marelui adevr despre psora, descoperit de
mine.
@285.
Astfel, tratarea unor boli foarte vechi poate fi continuat de ctre medic prin
aplicarea extern, prin masajul spatelui, braelor, a extremitilor cu acelai medicament
pe care el il administreaz i intern i care s-a dovedit a fi tmduitor. Fcand aceasta,
medicul trebuie s evite prile supuse durerii sau spasmelor sau erupiilor pe piele.165.
i66 Datorit acestui fapt se pot explica acele vindecri miraculoase, totui destul de
rare, in care pacienii deformai cronic a cror piele a fost totui puternic i curat, au
fost vindecai rapid i definitiv dup cateva bi ai cror ingredieni medicinali au fost
(din intamplare) de natur homeopatic. Pe de alt parte, bile minerale au produs
foarte adesea o rnire mrit a pacientului ale crui erupii de pe piele fuseser
supresate. Dup o scurt perioad de sntate, principiul vital a permis maladiei interne
nevindecate, s apar in alt parte intr-o form mult mai grav pentru sntatea i viaa
acestuia Uneori, in schimb, nervul optic devine paralizat i produce amauroz, alteori
cristalinul se opacifiaz, auzul dispare, urmeaz apoi mania i astmul sufocant sau o
apoplexie ce va pune punct suferinelor pacientului inelat. Un principiu fundamental al
medicului homeopat (cafe-1 deosebete de orice medic al tuturor colilor mai vechi)
este acela c el nu va folosi niciodat pentru nici un pacient un medicament ale crui
efecte asupra sntii umane mi au fost anterior testate cu atenie i fcute astfel
cunoscute lui (@20, 21). A prescrie unui bolnav numai pe baza unei simple ipoteze c
medicamentul a fost benefic unei boli asemntoare sau din auzite "c un remediu a
ajutat in cutare i cutare boal", o asemenea hazardare lipsit de contiin va fi lsat
de medicul homeopat pe seama celui alopat. Un medic autentic i un practician al artei
noastre nu il va trimite, deci niciodat pe bolnav, la nici una din numeroasele bi
minerale, pentru c aproape toate acestea sunt necunoscute in ceea ce privete efectele
lor exacte, pozitive asupra organismului uman sntos i pentru c acestea, cand sunt
folosite greit pot fi considerate printre cele mai violente i mai periculoase
medicamente. Astfel, dintr-o mie de bolnavi trimii la aceste bi atat de slvite de
medicul alopat arogant vor fi vindecai probabil doar unul sau doi i aceasta din
intamplare, in timp ce ceilali se vor intoarce vindecai doar aparent i miracolul va fi
proclamat cu voce tare. intre timp, sute de astfel pacieni se vor stinge tcut in suferine
mai mari sau mai mici, iar restul se vor pregti la randul lor pentru locul de veci, fapt
care este confirmat de numeroasele cimitire pline care inconjur cele mai celebre dintre
aceste locuri.*
* Un adevrat medic homeopat, unul care nu acioneaz niciodat impotriva

113

principiilor fundamentale corecte, nu se va juca cu viaa bolnavilor incredinat lui ca la


o loterie la care invingtorul se afl in,poziia de a catiga de 1:500 sau 1:1000 (biletele
necatigtoare fiind aici agravarea sau moartea), nu ii va expune niciodat pacienii la
un asemenea pericol i nu ii va trimite la noroc la bile minerale, aa cum o fac adesea
alopaii pentru a scpa intr-o manier acceptabil de bolnavii adui in aceast situaie de
ei sau de alii.
@286.
Fora dinamic a magneilor minerali a electricitii i a galvanismului acioneaz
la fel de puternic asupra principiului nostru vital i nu sunt mai puin homeopatice
decat aa-numitele medicamente adecvate care neutralizeaz boala, fiind luate per os
sau prin aplicare extern pe piele sau prin miros. Pot exista boli, in special boli de
sensibilitate i iritabilitate, senzaii anormale i micri musculare involuntare care pot fi
vindecate prin aceste mijloace. Dar cea mai sigur cale de a aplica ultimele dou,
precum i aa-numita main electromagnetic este inc foarte mult cufundat in
intuneric, pentru a ne putea folosi de ele in mod homeopatic. Pan acum, atat
123
electricitatea cat i galvanismul au fost folosite numai n scop paliativ* cu. consecine
duntoare asupra pacienilor. Aciunea lor pura, pozitiv asupra corpului uman
sntos a fost pan in prezent prea puin testat.
@287.
Puterile magnetului in scopuri tmduitoare pot fi folosite cu o mai mare
siguran conform efectelor pozitive detaliate in Materia Medica Pura sub polul nord
i sud al unei bare magnetice puternice. Dei ambii poli sunt la fel de puternici, ei nu se
vor opune niciodat unul altuia in maniera aciunii lor respective. Dozele pot fi
modificate .de mrimea timpului de contact cu unul sau cellalt pol in funcie de cum
sunt indicate simptomele polului nord sau ale polului sud. Ca antidot al unei aciuni
prea violente a aplicrii unei plci de zinc polizat aceasta v fi suficient:
@28&
Gsesc totui ca fiind necesar s amintesc aici de biomagnetism, dup cum este
numit, sau mai degrab mesmerism (dup cum ar trebui numit datorit lui Mesmer,
primul ei fondator) care difer atat de mult prin natura sa de ceilali ageni terapeutici
Aceast for tmduitoare, atat de prostesc negat i dispreuit timp de un secol,
acioneaz in diferite feluri. Este un dar minunat, de nepreuit, pe care Dumnezeu I-a
fcut omenirii cu ajutorul cruia voina puternic a unei persoane bine intenionate
asupra uneia bolnave, prin contact sau fr contact (chiar de la o anumit distan),
poate aduce energia vital a mesmerizatorului druit cu aceast for intr-o alt
persoan, in mod dinamic (exact aa cum unul din. polii unei bare magnetice puternice
o transmite unei bare de oel).
Acioneaz in parte prin inlocuirea forei vitale in bolnavul a crui for vital din

114

interiorul organismului este deficient pe ici pe colo, parial in poriunile in care fora
vital a acumulat prea mult energie i se menine intr-o dezordine nervoas iritant, o
imblanzete, o diminueaz i o distribuie in mod egal i in general aceast metod
distrugea starea morbid a principiului viei al pacientului i. o inlocuiete cu starea de
normalitate a mesmeristului care acioneaz asupra lui cu putere, de exemplu in cazul
ulcerelor vechi a maurozei, paraliziilor unor organe etc. Multe dintre vindecrile
aparent rapide efectuate asupra oamenilor de orice varst de ctre mesmeritii, druii
cu o mare putere natural aparin acestei clase. Efectul puterii umane comunicate
intregului organism a fost genial dovedit in cazul resuscitrii unor persoane care pentru
o vreme au fost aparent moarte, lucru posibil datorit celei mai puternice voine
simpatetice a unui om aflat in plin vigoare a energiei vitale,166 i acest fel de trezire
este dovedit prin multe exemple ce nu pot fi negate.
Dac persoana care mesmerizeaz, indiferent de sex, capabil in acelai timp de
un entuziasm binevoitor (chiar degenerat in bigotism, fanatism, misticism sau
filantropism) va fi intrit tot mai mult de acest spirit filantropic de autosacrificiu
pentru a-i orienta in mod exclusiv, puterea voinei sale de a face bine asupra
receptorului care are nevoie de ajutorul su concentrandu-se cat mai bine asupra
acestui lucru, atunci ea va putea uneori produce miracole aparente..
166
In special aceea a unor astfel de persoane, dintre care nu sunt prea multe, care
cu o mare buntate i puteri trupeti perfecte, posed o dorin foarte moderat pentru
sex lucru care care L ajut s se abin foarte uor, persoane la care toate forele vitale,
pe care altfel le-ar fi folosit in procrearea copiilor, sunt gata s fie transmise altora prin
atingere sau prin exercitarea puternic a voinei. Caiva bioenergeticieni puternici pe
care i-am cunoscut, aveau toate aceste caracteristici specifice.
@289.
Toate metodele menionate mai sus de a practica mesmerismul depind de un
influx mai mare sau mai mic de for vital transmis pacientului i de aceea este numit
mesmerism pozitiv.167 Un mod opus de a folosi mesmerismul care produce exact
efectul contrar, merit a fi catalogat drept mesmerism negativ. Acestuia ii aparin pasele
care sunt folosite pentru trezirea din somn a somnambulul, ca i toate procesele
manuale cunoscute sub numele de linitire i ventilare. Descrcarea, cu ajutorul
mijloacelor mesmerismului negativ a forei vitale acumulate in exces in prile
individuale ale sistemului persoanelor neslbite este cel mai sigur i cel mai simplu
efectuat printr-o micare foarte rapid a palmei intinse inut paralel cam la un inch
distan de corp, micare efectuat din cretetul capului pan la varful picioarelor.i<58 Cu
cat mai rapid este efectuat aceast pas, cu atat mai eficient va fi descrcarea.
Astfel,
de exemplu, in cazul unei femei anterior sntoase,1159 care datorit unei opriri brute a

115

menstrei datorate unui oc violent, zace moart conform tuturor aparenelor, fora vital
care este probabil acumulat in regiunea precordial va fi, printr-o asemenea pas
negativ rapid descrcat i echilibrul ei in intreg organismul refcut, astfel incat va
urma, de obicei, trezirea imediat.170'intr-o manier asemntoare, o pas negativ
uoar diminueaz lipsa excesiv de odihn i somn acompaniat de anxietate care
uneori se intalnesc la unele persoane foarte iritabile etc.
Cand vorbesc aici de puterea biomagnetic pozitiv i sigur curativ, nu m
gandesc in nici un caz la abuzul de bioenergie, unde prin pase repetate de acest fel,
continuate timp de o jumtate de or sau o or intreag odat, i chiar zi dup zi, asupra
pacienilor slbii i nervoi, aceast revoluie monstruoas a intregului sistem uman
care este denumit somnambulism, in care fiina uman este smuls din lumea
simurilor i pare s aparin mai degrab lumii spiritelor - o stare foarte nefireasc i
periculoas, prin care nu rareori s-a incercat vindecarea bolilor cronice.
Este un fapt binecunoscut c o persoan care urmeaz s fie tratat cu pase
energetice pozitiv sau negativ nu trebuie s poarte mtase pe nici o parte a corpului.
Deci, o pas negativ, in special dac este foarte rapid, este extrem de
periculoas pentru o persoan delicat afectat de o boal cronic i lipsit de for
vital.
170 Un biat robust de la ar in varsta de 10 ani, a primit intr-o diminea, pentru o
indispoziie uoar, de la o bioenergetician profesionist cateva pase foarte puternice cu
varfurile de la ambele degete mari, de jos pan la stomac, de-a lungul marginii
inferioare a coastelor i a devenit pe loc palid i a czut intr-o asemenea stare de
imobilitate i incontien incat nici un efort nu I-a putut trezi i era cat pe ce s moar.
L-au pus pe fratele lui cel mai mare s-i fac o pas negativ foarte rapid din cretetul
capului de-a lungul trupului pan la picioare i imediat i-a recptat contienta i s-a
fcut bine i voios.
@290.
Aici aparin i aa-numitele masaje ale. unei persoane inzestrate cu vigoare
asupra unui invalid cronic care, dei vindecat, mai sufer inc de slbiciune, digestie
slab i insomnie, toate acestea datorandu-se unei convalescene incete. Muchii
mainilor i ai picioarelor, ai pieptului i ai spatelui, dac sunt apucai separat i presai,
frmantai in mod moderat vor ajuta principiul vieii s refac tonusul muchilor i al"
vaselor lor sanguine i limfatice. Influena mesmeric a acestor proceduri este trstura
principal i nu trebuie folosit in exces la pacienii inc foarte sensibili.
@291
Bile cu ap pur se dovedesc a fi ajutoare parial paliative, parial homeopatice
in refacerea sntii, atat in cazul bolilor acute cat i in convalescena pacienilor
cronice vindecai dac se acord o atenie potrivit strii convalescentului i
temperaturii bii, duratei acesteia i repetrii ei. Dar, chiar i atunci cand sunt bine

116

aplicate, ele aduc doar schimbri fizice benefice ale corpului bolnav, nefiind totui nite
medicamente adevrate. Bile cldue, intre 25-27* R servesc la trezirea sensibilitii
toropite a fibrei in cazul morilor apareni (ingheai, inecai sau asfixiai) care a amorit
simirea nervilor. Dei sunt doar nite paliative, atunci cand sunt administrate cu cafea
i masaj ele se dovedesc a fi suficient de active. Ele pot oferi un ajutor homeopatic in
cazurile in care iritabilitatea este distribuit foarte neregulat i acumulat la fel* de
neregulat in unele organe, cum este cazul, unor anumite spasme isterice i a convulsiilor
infantile. in acelai fel, bile reci intre 10-6* R in cazul persoanelor vindecate medical
de boli cronice i care sufer de lipsa cldurii vitale, acioneaz ca un ajutor
homeopatic. Prin scufundri spontane i mai tarziu repetate, ele acioneaz ca un
restaurator paliativ al tonusului muchilor obosii. in acest scop, astfel de bi vor fi
folosite mai mult decat o singur clip, timp de cateva minute i sczandu-li-se in mod
gradat temperatura cci, cu toate c sunt paliative, datorit faptului c acioneaz doar
fizic nu au legtur cu dezavantajul unei reacii, de care ne-am putea teme mai tarziu,
aa cum se intampl in cazul paliativelor medicinale dinamice.

117