Sunteți pe pagina 1din 1

17 mai 2005

2 literar ¿i artistic
revista revistelor culturale
Pe Cale cu
editorial

Ioan Ladea Op¡iuni interdisciplinare Lumea revistelor culturale este proprietå¡i de care ar trebui så dispunå noi, realitatea este în mod imediat
una a criticilor, anali¿tilor, re- cineva. Lucrurile de folosin¡å zilnicå (subl. N.V.) gunoi“ (Al Cistelecan ¿i
Era imediat dupå '89. Urcam din douå-n douå scårile porterilor, iar nu a poe¡ilor sau a vå rog så le împår¡i¡i cum crede¡i de Cristian Gligor). Discu¡iile despre
unei clådiri foarte vechi din Bucure¿tiul istoric, clådire prozatorilor, a creatorilor/arti¿tilor. cuviin¡å. ¥nsemnårile personale så fie genera¡ii, tematizate mult în reviste
de 6-7 etaje, fårå de lift. În fa¡a mea, la un moment Prin for¡a lucrurilor ne mul¡umim arse... Mormântul în påmânt, fårå acum, sunt mult mai pu¡in decât
dat, un domn îmbråcat tinere¿te în jean¿i ¿i tricou urca
cu citate, fragmente, interpretåri ale sarcofag“.... „Cred cu tårie cå în toatå rândurile citate mai sus. Cine are urechi
la rândul såu calculat, numårând parcå fiecare treaptå.
Era voinic, avea figurå de patriarh, cu o barbå imenså
altora. Mai ajungem pânå la urmå slåbiciunea mea, Domnul îmi va aråta de auzit aude. „Nord literar“ (aprilie
¿i pår grizonat. Fåcându-mi loc så-l depå¿esc pe scara la cår¡i? Poate doar dacå mergem îndurare“... Dacå revistele noastre, dacå 2005, Baia Mare) are o structurare
îngustå, m-a întrebat hâtru dacå scårile pe care urcåm de-a dreptul la cår¡i. Pentru mul¡i arta/crea¡ia noastrå ar fi înfåptuite limpede ¿i elegantå, ilustratå cu lucråri
duc cumva spre Rai... A¿a l-am cunoscut pe Ioan Ladea. - un lux, pentru ¿i mai mul¡i - precum acest Testament al Papei Ioan ale pictorului Ion Popdan. Un
A copilårit în preajma lui Lucian Blaga cu care tatål aproape imposibil. Solu¡ia ar fi o Paul al II-lea... Scriitorii nu-¿i pot arde rafinament nem¡esc face så coexiste un
såu, sculptorul Romulus Ladea, era prieten, a fost închis echilibrare a con¡inutului publica- crea¡iile, dar nu despre aceastå ardere iz maramure¿ean (prin autorii locali)
în aceea¿i celulå cu Petre ºu¡ea. Profesori i-au fost ¡iilor: câtå crea¡ie, atâta criticå. gândim. cu reperele culturale de excelen¡å; prin
închisorile, ¡åranii ardeleni, marii oameni întâlni¡i pe Visez la acea revistå în care så citesc Cluj: „Apostrof“ (aprilie, 2005) ¿i Sanda Golopen¡ia („Learn to sing, my
Cale ¿i, mai ales, în¡elep¡ii taoi¿ti. Era nemåsurat în tot o paginå întreagå de poezie a unui
ceea ce fåcea. A scris primele pagini de informaticå
„Echinox“. Câteva mari centre valorice mother said. Song's of the women of
singur autor, dublatå de o în prima revistå: Adrian Marino (våzut Breb/Hori de femei din Breb“), o carte
din România, a fost unul dintre cei mai mari medici
contextualizare necesarå în care eu, de Ion Mure¿an ¿i ªtefan Borbély), de traducere în englezå din folclorul
acupunctori ai no¿tri. A învå¡at singur chineza veche –
cu mult mai complicatå ¿i mai frumoaså decât cea
ca cititor, aflu despre restul crea¡iei Andrei Marga - printre filozofii, dacå românesc, în acest moment singura
modernå – ¿i ne-a molipsit ¿i pe noi, cei care fåceam poetului ca ¿i despre el, cel mai nu singurul, care se stråduie¿te så realizare de acest fel. Eseul lui Nicolae
parte din Academia „Jean-Marc Kespi“, de frumuse¡ile potrivit într-un interviu, apoi sub reactualizeze filozofia româneascå prin Iuga despre mitologia masoneriei, ca ¿i
în¡elepciunii taoiste. A fost fermentul ¿i mentorul unui confirmarea autoritarå a unui direc¡ionar ea ei pragmaticå ¿i traducerea din irlandezul Flann O'Brien
grup de studii interdisciplinar, grup care pe lângå medici „critic“ ce legitimeazå puterea politicå, Mircea Eliade în postura - un romancier modernist (Adrian
cuprindea speciali¿ti ori doar studen¡i în fizicå, biologie, artisticå a textului scrierii. Iatå o exaltårii ¿ovine, påcat de tinere¡e, Otpiu, câ¿tigåtor în 2003 a primei Burse
chimie, filologie, muzicologie, arte ¿.a.m.d. Întâlnirile posturå completå a triadei au-
se desfå¿urau fie în aulele generoase ale Facultå¡ii de
explicabil prin imperativul unei reziden¡iale de traducere), completeazå
tor-crea¡ie-lector, într-o revistå
Medicinå din Bucure¿ti, fie în parcuri ori la locuin¡a sa con¿tientizåri practice ¿i demne a ¡inuta diferitå pe care am sesizat-o aici.
litera-rå. Deocamdatå, ne
de la Joi¡a. ªcoala aceasta a unui grup interdisciplinar identitå¡ii propriei na¡iuni; o „Convorbiri literare“ (nr. 4, aprilie
mul¡umim cu ce avem.
nu poate låsa pe nimeni rece. ªi Ioan ¿tia så te a¡â¡e, con¿tientizare încå în curs de formare 2005, Ia¿i). O revistå extrem de bogatå:
så te incite, så te scoatå din sårite, så te punå pe Cale. * ¿i mereu gânditå de exagerare eseuri, cronici, jurnale, interviuri,
Ajunsese så gândeascå precum un taoist orice amånunt De data aceasta am primit doar na¡ionalistå pe de o parte, dar ¿i de consemnåri, istorie literarå, pagini de
al vie¡ii. Odatå, venind împreunå cåtre Bucure¿ti pe un reviste din ¡arå. Bucure¿tiul lipse¿te la råul mimetism/sincronizare european/ poezie ¿i prozå. Observåm înså
drum plin de gropi, s-a stricat ma¿ina. Mi-a explicat în apel. Nu vine singur cu zestrea lui, ne å, pe de altå parte. Lucian Blaga, cel op¡iunea pluridisciplinarå, ceea ce,
termenii chineze¿ti cum componentele ma¿inii nu fac ducem noi la ea. A¿adar, Pite¿tiul are „strivit de halå“ la cimitirul din strategic vorbind, o situeazå, din start,
decât så respecte acela¿i model al lumii. ªi era de o un „Arge¿“ (aprilie 2005) cultural ¿i o Lancråm, este tocmai un exemplu de la cote maxime de exigen¡å: etnologie,
coeren¡å formidabilå în tot ceea ce spunea, ca dovadå „Cafenea literarå“ (martie 2005). ¥n
cå a ¿i reparat-o cu pricepere pornind de la legile „celor ne-demnå identitate na¡ionalå, fapt ce, istorie, filosofie, religie, ¿tiin¡å, arte
cea din urmå re¡inem fragmentele din în alte min¡i altminteri bune, poate na¿te teatrale, plastice, sunt sec¡iuni din care
cinci mi¿cåri“... Cuno¿tea limitele acupuncturii ¿i nu o
„Convorbiri cu Al. De¿liu“, în care revoltå ¿i reac¡ia comparatistå cu alte ne va fi greu så exemplificåm, toate
vindea drept panaceu. A vindecat mii de pacien¡i cu
boli grave. Azi sunt oameni care tråiesc datoritå Irina Mavrodin råspunde cu o rarå na¡ionalitå¡i care n-au veleitå¡i numele prezente acolo fiind deja
Dr. Ioan Ladea, oameni vindeca¡i inclusiv de cancere, precizie: fenomenul literaturii actuale autodistructive. ªi, fie-mi iertatå consacrate în publicistica româneascå.
iar el a murit de cancer... Ucenici de-ai såi au ajuns så se distinge prin cel pu¡in douå lucruri: paranteza, am mai våzut o „halå“ ce-l Så vedem: Cassian Maria Spiridon
treacå direct în stadiile superioare ajun¿i la studii de 1. „Importan¡a pe care o capåtå editorii strive¿te pe Blaga (deloc „corolå de (redactorul-¿ef al revistei) semneazå
acupuncturå în China, iar aståzi formeazå o ¿coalå cu în receptarea unei literaturi“...; „e¿ti sau minuni“), ea „s-a fåcut“ în „Aspirina partea a III-a din „Orizonturi duble“,
reprezentan¡i afla¡i din Bucure¿ti pânå în Los Angeles. nu scriitor de succes în func¡ie de cota un studiu despre sistemul filozofiei
såracului“ unde filozoful este descris
Ioan Ladea a fost cel mai mare orator pe care l-am editorialå pe care o ai“; 2. „Pentru în terminologia unei scriituri de mahala, culturii blagiene: cultura minorå/majorå,
cunoscut. Scria la fel de bine, dar chi¡ibu¿ar, cu prima oarå, un numår semnificativ de
nenumårate note ¿i citate, fapt pentru care se cite¿te fårå nici o legåturå cu adevårata sa metafora plasticizantå/revelatorie,
scriitori (poe¡i, romancieri) devin ¿i via¡å intimå (adulterå sau nu). A numi mister/revelare sunt concepte care,
foarte greu. Cår¡ile sale sunt aståzi manuale sine qua
teoreticienii propriilor lor scrieri“. sau a cita aici ¡ine de confirmarea - pe credem, au o func¡ionalitate actualå,
non pentru cel care studiazå acupunctura sau taoismul.
Fire enciclopedicå, a scris multe altele. Gra¡ie colegei
Apoi: „adevåra¡ii poe¡i“ (în loc de care n-o inten¡ionez - unei atitudini ce „Convorbiri literare“ situându-se ea
noastre Carmen Brågaru, cercetåtor la Institutul de „marii poe¡i“ - sintagmå desuetå) sunt ¿terge necesitatea påstrårii identitå¡ii înså¿i într-o atitudine a orizonturilor
Teorie ¿i Istorie Literarå „George Cålinescu“, cea care cei care au „un impact extraordinar - måcar culturale pe care „Europa“ o duble; ¿i må refer aici la „fa¡a“ relativ
îngrije¿te manuscrisele råmase de la Ioan Ladea, speråm dincolo de orice «analizå» sau pretinde de la noi. Altfel cu ce s-ar conven¡ionalå, tradi¡ionalå, literarå,
så putem citi cândva opera completå. Deocamdatå ne «comentariu»“ - la prima lecturå. spori? „Echinox“ (nr. 1-4/2005) este înso¡itå discret de una ocultå, cultivând
facem datoria så publicåm încå o parte din jurnalul såu ¥n „Arge¿“, multe interviuri: cu cea mai puternicå revistå studen¡eascå autori, orienta¡i în sens strict,
(o primå parte a apårut în „România literarå“ nr. 39/ Mihai ªora, filozoful cåruia nu i-a specializat, spre zona ocultå/masonicå.
oct. 2002 ¿i în „Jurnalul literar“ nr. 7-12/2004). De ¿i, ca atare, cu suflul cel mai tânår
plåcut så publice ¿i care, în România, Este vorba aici de eseul „Adevårul
asemenea am adåugat într-un medalion gândurile unor dintre toate publica¡iile culturale.
deocamdatå „nu are råsunet“; cu despre nasul Spåtarului Milescu (II)“
apropia¡i de-ai lui Ioan Ladea, gânduri rostite cu prilejul Nonconformismul, vitalitatea „nu“-ului
Alexandru Condeescu, directorul (Radu Cemåtescu), dar ¿i de „poemele
Simpozionului „Ioan Ladea“ desfå¿urat de curând sub spus societå¡ii actuale, asumarea lui,
rarisimei „Manuscriptum“ (numai cu oculte“ ale lui Radu Florescu, anexate
egida Academiei „J.-M. Kespi“. Printre oamenii care legitimarea lui prin analizele liderilor
au dorit så-l omagieze a fost ¿i Doamna Annick de
texte inedite ale scriitorilor care nu mai volant revistei. Dezvåluirea funda-
de opinie (personalitå¡i din mass-media
Souzenelle cu care a avut o prietenie de suflet. Ne sunt în via¡å); cu Gheorghe Tomozei mentelor misterice ale învå¡åmintelor
cum sunt: Marius Tucå, Robert
facem astfel datoria de a promova opera unui om prea (din 1993); cu Grigore Vieru, cu cristice, a esoterismului cre¿tin pot avea
Turcescu, C.T. Popescu ¿.a.) dau
pu¡in (re)cunoscut în mediile culturale. Demersul såu pictorul Ion Pantilie (aniversare „60“). un loc special în constitu¡ia interioarå
Radu Aldulescu semneazå proza revistei semnul unor posibile bune
are înså un poten¡ial imens – aceste grupuri de studii a lectorului român. Iar câ¿tigul
interdisciplinare constituie aståzi unul din modelele „Familia celor fårå familie“, iar Mihail a¿ezåri viitoare a lumii române¿ti.
creatorului de literaturå, de artå în
dupå care func¡ioneazå cercetarea de avangardå. Diaconescu are parte de o criticå Pentru tinerii care pot så spunå:
general, existå ¿i în måsura în care este
Într-una din întâlnirile de la Joi¡a, fiindcå era obosit, arhetipalå în monografia elaboratå cu „Comunismul a fost copilåria noastrå:
deschis celorlalte cunoa¿teri: spiritualå,
m-am oferit så-i fac un masaj. În timpul acesta, alåturi metode noi de cåtre Valeriu Filimon în el a fost fericirea noastrå“ este de ¿tiin¡ificå, misticå, muzicalå. „Modelul
de al¡i câ¡iva colegi, continuam împreunå cu Ioan „Critica arhetipalå ¿i fenomenologia a¿teptat ca Simbolicul så fie re-gåsit, matematic al poeziei“ semnat Bogdan
hermeneutica unor texte chineze. La sfâr¿it, fiindcå era narativå“. Am påstrat la urmå chiar dacå acum este „un vid de Cre¡u sau „Dialogul întrerupt: Fondane,
în tålpile goale, i-am dat în joacå câte-o palmå pe fie- Simbolic, un vid de destin ¿i un Real
„Testamentul Papei“, cåci el are, în Lupasco ¿i Cioran“ (Basarab Nicolescu)
care talpå. Mi-a spus cu blânde¡e, dar ferm så nu mai traumatic, un de¿eu universal, cea
contextul lecturii revistelor de sunt doar douå exemple de „articole“
fac asta vreodatå cåci prin închisorile parcurse a luat
såptåmâna aceasta, o strålucire aparte: care lipse¿te este axa imaginarului: în „Convorbiri...“ ce întregesc structura
suficiente båtai la tålpi... De aceea, am multe motive så
cred, dragå Ioan, cå, într-adevår, scårile pe care ne-am este cel mai viu text ¿i mai degrabå cea care ne-ar fi putut da sens interdisciplinarå pe care noi chiar o
cunoscut cândva te-au a¿ezat aståzi în Rai. mesaj, spiritual, pe care nu-l gåsesc existen¡ei. Ne lipse¿te fantasma care cåutåm ¿i în alte reviste.
nicåieri în scrierile, crea¡iile rispite pe face interesantå realitatea; obiectul
Marius Vasileanu ici, pe colo: „Nu las în urma mea a, vidul care ¡ine legat realul. Pentru Nina VASILE

REDACºIA ªI ADMINISTRAºIA: Bucure¿ti, Pia¡a Presei Libere nr. 1, Tel. 407.76.17,


fax 407.76.18, Bucure¿ti; e-mail: cultura@adevarul.kappa.ro,
www: http://www.adevarulonline.ro/literar

literar ¿i artistic Publicitate: fax 224.40.30; tel./fax 407.76.68; 407.76.67; 407.76.73;


e-mail: publicitate@adevarul.kappa.ro;
Såptåmânal de culturå ¿i atitudine
Difuzare: tel./fax 222.33.07; 407.76.25; fax 407.76.26; Abonamentele externe se fac
exclusiv prin departamentul difuzare. e-mail: difuzare@adevarul.kappa.ro
Marius Vasileanu - redactor-¿ef (mariusdelavoronet@yahoo.com)
EDITOR:
Redac¡ia: Iulia Argint, Luiza Barcan, Romulus Cåplescu,
Societatea pe ac¡iuni
Elena Dulgheru, Robert Lazu ( robertlazu@yahoo.com ),
Cristina Rusiecki, Stela Tinney, Nina Vasile
Dan Popescu - secretar de redac¡ie autorizatå prin S.C. 79/1991, jud. sect. 2, înmatriculatå la Oficiul Registrului
Comer¡ului Bucure¿ti, sub nr. J40/2964 din 16 mai 1991 I ISSN 1220-9821