17 mai 2005
2 literar ¿i artistic
Pe Cale cu
editorial
Ioan Ladea Op¡iuni interdisciplinare
Era imediat dupå '89. Urcam din douå-n douå scårile
unei clådiri foarte vechi din Bucure¿tiul istoric, clådire
de 6-7 etaje, fårå de lift. În fa¡a mea, la un moment
dat, un domn îmbråcat tinere¿te în jean¿i ¿i tricou urca
la rândul såu calculat, numårând parcå fiecare treaptå.
Era voinic, avea figurå de patriarh, cu o barbå imenså
¿i pår grizonat. Fåcându-mi loc så-l depå¿esc pe scara
îngustå, m-a întrebat hâtru dacå scårile pe care urcåm
duc cumva spre Rai... A¿a l-am cunoscut pe Ioan Ladea.
A copilårit în preajma lui Lucian Blaga cu care tatål
såu, sculptorul Romulus Ladea, era prieten, a fost închis
în aceea¿i celulå cu Petre ºu¡ea. Profesori i-au fost
închisorile, ¡åranii ardeleni, marii oameni întâlni¡i pe
Cale ¿i, mai ales, în¡elep¡ii taoi¿ti. Era nemåsurat în tot
ceea ce fåcea. A scris primele pagini de informaticå
din România, a fost unul dintre cei mai mari medici
acupunctori ai no¿tri. A învå¡at singur chineza veche –
cu mult mai complicatå ¿i mai frumoaså decât cea
modernå – ¿i ne-a molipsit ¿i pe noi, cei care fåceam
parte din Academia „Jean-Marc Kespi“, de frumuse¡ile
în¡elepciunii taoiste. A fost fermentul ¿i mentorul unui
grup de studii interdisciplinar, grup care pe lângå medici
cuprindea speciali¿ti ori doar studen¡i în fizicå, biologie,
chimie, filologie, muzicologie, arte ¿.a.m.d. Întâlnirile
se desfå¿urau fie în aulele generoase ale Facultå¡ii de
Medicinå din Bucure¿ti, fie în parcuri ori la locuin¡a sa
de la Joi¡a. ªcoala aceasta a unui grup interdisciplinar
nu poate låsa pe nimeni rece. ªi Ioan ¿tia så te a¡â¡e,
så te incite, så te scoatå din sårite, så te punå pe Cale.
Ajunsese så gândeascå precum un taoist orice amånunt
al vie¡ii. Odatå, venind împreunå cåtre Bucure¿ti pe un
drum plin de gropi, s-a stricat ma¿ina. Mi-a explicat în
termenii chineze¿ti cum componentele ma¿inii nu fac
decât så respecte acela¿i model al lumii. ªi era de o
coeren¡å formidabilå în tot ceea ce spunea, ca dovadå
cå a ¿i reparat-o cu pricepere pornind de la legile „celor
cinci mi¿cåri“... Cuno¿tea limitele acupuncturii ¿i nu o
vindea drept panaceu. A vindecat mii de pacien¡i cu
boli grave. Azi sunt oameni care tråiesc datoritå
Dr. Ioan Ladea, oameni vindeca¡i inclusiv de cancere,
iar el a murit de cancer... Ucenici de-ai såi au ajuns så
treacå direct în stadiile superioare ajun¿i la studii de
acupuncturå în China, iar aståzi formeazå o ¿coalå cu
reprezentan¡i afla¡i din Bucure¿ti pânå în Los Angeles.
Ioan Ladea a fost cel mai mare orator pe care l-am
cunoscut. Scria la fel de bine, dar chi¡ibu¿ar, cu
nenumårate note ¿i citate, fapt pentru care se cite¿te
foarte greu. Cår¡ile sale sunt aståzi manuale sine qua
non pentru cel care studiazå acupunctura sau taoismul.
Fire enciclopedicå, a scris multe altele. Gra¡ie colegei
noastre Carmen Brågaru, cercetåtor la Institutul de
Teorie ¿i Istorie Literarå „George Cålinescu“, cea care
îngrije¿te manuscrisele råmase de la Ioan Ladea, speråm
så putem citi cândva opera completå. Deocamdatå ne
facem datoria så publicåm încå o parte din jurnalul såu
(o primå parte a apårut în „România literarå“ nr. 39/
oct. 2002 ¿i în „Jurnalul literar“ nr. 7-12/2004). De
asemenea am adåugat într-un medalion gândurile unor
apropia¡i de-ai lui Ioan Ladea, gânduri rostite cu prilejul
Simpozionului „Ioan Ladea“ desfå¿urat de curând sub
egida Academiei „J.-M. Kespi“. Printre oamenii care
au dorit så-l omagieze a fost ¿i Doamna Annick de
Souzenelle cu care a avut o prietenie de suflet. Ne
facem astfel datoria de a promova opera unui om prea
pu¡in (re)cunoscut în mediile culturale. Demersul såu
are înså un poten¡ial imens – aceste grupuri de studii
interdisciplinare constituie aståzi unul din modelele
dupå care func¡ioneazå cercetarea de avangardå.
Într-una din întâlnirile de la Joi¡a, fiindcå era obosit,
m-am oferit så-i fac un masaj. În timpul acesta, alåturi
de al¡i câ¡iva colegi, continuam împreunå cu Ioan
hermeneutica unor texte chineze. La sfâr¿it, fiindcå era
în tålpile goale, i-am dat în joacå câte-o palmå pe fie-
care talpå. Mi-a spus cu blânde¡e, dar ferm så nu mai
fac asta vreodatå cåci prin închisorile parcurse a luat
suficiente båtai la tålpi... De aceea, am multe motive så
cred, dragå Ioan, cå, într-adevår, scårile pe care ne-am
cunoscut cândva te-au a¿ezat aståzi în Rai.
Marius Vasileanu
literar ¿i artistic
Såptåmânal de culturå ¿i atitudine
Marius Vasileanu - redactor-¿ef (mariusdelavoronet@yahoo.com)
Redac¡ia: Iulia Argint, Luiza Barcan, Romulus Cåplescu,
Elena Dulgheru, Robert Lazu ( robertlazu@yahoo.com ),
Cristina Rusiecki, Stela Tinney, Nina Vasile
Dan Popescu - secretar de redac¡ie
revista revistelor culturale
Lumea revistelor culturale este
una a criticilor, anali¿tilor, re-
porterilor, iar nu a poe¡ilor sau a
prozatorilor, a creatorilor/arti¿tilor.
Prin for¡a lucrurilor ne mul¡umim
cu citate, fragmente, interpretåri ale
altora. Mai ajungem pânå la urmå
la cår¡i? Poate doar dacå mergem
de-a dreptul la cår¡i. Pentru mul¡i
- un lux, pentru ¿i mai mul¡i -
aproape imposibil. Solu¡ia ar fi o
echilibrare a con¡inutului publica-
¡iilor: câtå crea¡ie, atâta criticå.
Visez la acea revistå în care så citesc
o paginå întreagå de poezie a unui
singur autor, dublatå de o
contextualizare necesarå în care eu,
ca cititor, aflu despre restul crea¡iei
poetului ca ¿i despre el, cel mai
potrivit într-un interviu, apoi sub
confirmarea autoritarå a unui
„critic“ ce legitimeazå puterea
artisticå a textului scrierii. Iatå o
posturå completå a triadei au-
tor-crea¡ie-lector, într-o revistå
litera-rå. Deocamdatå,
mul¡umim cu ce avem.
* ¿i mereu gânditå de exagerare
De data aceasta am primit doar
reviste din ¡arå. Bucure¿tiul lipse¿te la
apel. Nu vine singur cu zestrea lui, ne
ducem noi la ea. A¿adar, Pite¿tiul are
un „Arge¿“ (aprilie 2005) cultural ¿i o
„Cafenea literarå“ (martie 2005). ¥n
cea din urmå re¡inem fragmentele din
„Convorbiri cu Al. De¿liu“, în care
Irina Mavrodin råspunde cu o rarå
precizie: fenomenul literaturii actuale
se distinge prin cel pu¡in douå lucruri:
1. „Importan¡a pe care o capåtå editorii
în receptarea unei literaturi“...; „e¿ti sau
nu scriitor de succes în func¡ie de cota
editorialå pe care o ai“; 2. „Pentru
prima oarå, un numår semnificativ de
scriitori (poe¡i, romancieri) devin ¿i
teoreticienii propriilor lor scrieri“.
Apoi: „adevåra¡ii poe¡i“ (în loc de
„marii poe¡i“ - sintagmå desuetå) sunt
cei care au „un impact extraordinar -
dincolo de orice «analizå» sau
«comentariu»“ - la prima lecturå.
¥n „Arge¿“, multe interviuri: cu
Mihai ªora, filozoful cåruia nu i-a
plåcut så publice ¿i care, în România,
deocamdatå „nu are råsunet“; cu
Alexandru Condeescu, directorul
rarisimei „Manuscriptum“ (numai cu
texte inedite ale scriitorilor care nu mai
sunt în via¡å); cu Gheorghe Tomozei
(din 1993); cu Grigore Vieru, cu
pictorul Ion Pantilie (aniversare „60“).
Radu Aldulescu semneazå proza
„Familia celor fårå familie“, iar Mihail
Diaconescu are parte de o criticå
arhetipalå în monografia elaboratå cu
metode noi de cåtre Valeriu Filimon în
„Critica arhetipalå ¿i fenomenologia
narativå“. Am påstrat la urmå
„Testamentul Papei“, cåci el are, în
contextul lecturii revistelor de
såptåmâna aceasta, o strålucire aparte:
este cel mai viu text ¿i mai degrabå
mesaj, spiritual, pe care nu-l gåsesc
nicåieri în scrierile, crea¡iile rispite pe
ici, pe colo: „Nu las în urma mea
proprietå¡i de care ar trebui så dispunå
cineva. Lucrurile de folosin¡å zilnicå
vå rog så le împår¡i¡i cum crede¡i de
cuviin¡å. ¥nsemnårile personale så fie
arse... Mormântul în påmânt, fårå
sarcofag“.... „Cred cu tårie cå în toatå
slåbiciunea mea, Domnul îmi va aråta
îndurare“... Dacå revistele noastre, dacå
arta/crea¡ia noastrå ar fi înfåptuite
precum acest Testament al Papei Ioan
Paul al II-lea... Scriitorii nu-¿i pot arde
crea¡iile, dar nu despre aceastå ardere
gândim.
Cluj: „Apostrof“ (aprilie, 2005) ¿i
„Echinox“. Câteva mari centre valorice
în prima revistå: Adrian Marino (våzut
de Ion Mure¿an ¿i ªtefan Borbély),
Andrei Marga - printre filozofii, dacå
nu singurul, care se stråduie¿te så
reactualizeze filozofia româneascå prin
direc¡ionar ea ei pragmaticå ¿i
politicå, Mircea Eliade în postura
exaltårii ¿ovine, påcat de tinere¡e,
explicabil prin imperativul unei
con¿tientizåri practice ¿i demne a
ne
identitå¡ii propriei na¡iuni; o
con¿tientizare încå în curs de formare
na¡ionalistå pe de o parte, dar ¿i de
råul mimetism/sincronizare european/
å, pe de altå parte. Lucian Blaga, cel
„strivit de halå“ la cimitirul din
Lancråm, este tocmai un exemplu de
ne-demnå identitate na¡ionalå, fapt ce,
în alte min¡i altminteri bune, poate na¿te
revoltå ¿i reac¡ia comparatistå cu alte
na¡ionalitå¡i care n-au veleitå¡i
autodistructive. ªi, fie-mi iertatå
paranteza, am mai våzut o „halå“ ce-l
strive¿te pe Blaga (deloc „corolå de
minuni“), ea „s-a fåcut“ în „Aspirina
såracului“ unde filozoful este descris
în terminologia unei scriituri de mahala,
fårå nici o legåturå cu adevårata sa
via¡å intimå (adulterå sau nu). A numi
sau a cita aici ¡ine de confirmarea - pe
care n-o inten¡ionez - unei atitudini ce
¿terge necesitatea påstrårii identitå¡ii
måcar culturale pe care „Europa“ o
pretinde de la noi. Altfel cu ce s-ar
spori? „Echinox“ (nr. 1-4/2005) este
cea mai puternicå revistå studen¡eascå
¿i, ca atare, cu suflul cel mai tânår
dintre toate publica¡iile culturale.
Nonconformismul, vitalitatea „nu“-ului
spus societå¡ii actuale, asumarea lui,
legitimarea lui prin analizele liderilor
de opinie (personalitå¡i din mass-media
cum sunt: Marius Tucå, Robert
Turcescu, C.T. Popescu ¿.a.) dau
revistei semnul unor posibile bune
a¿ezåri viitoare a lumii române¿ti.
Pentru tinerii care pot så spunå:
„Comunismul a fost copilåria noastrå:
el a fost fericirea noastrå“ este de
a¿teptat ca Simbolicul så fie re-gåsit,
chiar dacå acum este „un vid de
Simbolic, un vid de destin ¿i un Real
traumatic, un de¿eu universal, cea
care lipse¿te este axa imaginarului:
cea care ne-ar fi putut da sens
existen¡ei. Ne lipse¿te fantasma care
face interesantå realitatea; obiectul
a, vidul care ¡ine legat realul. Pentru
REDACºIA ªI ADMINISTRAºIA: Bucure¿ti, Pia¡a Presei Libere nr. 1, Tel. 407.76.17,
fax 407.76.18, Bucure¿ti; e-mail: cultura@adevarul.kappa.ro,
www: http://www.adevarulonline.ro/literar
Publicitate: fax 224.40.30; tel./fax 407.76.68; 407.76.67; 407.76.73;
e-mail: publicitate@adevarul.kappa.ro;
Difuzare: tel./fax 222.33.07; 407.76.25; fax 407.76.26; Abonamentele externe se fac
exclusiv prin departamentul difuzare. e-mail: difuzare@adevarul.kappa.ro
EDITOR:
Societatea pe ac¡iuni
autorizatå prin S.C. 79/1991, jud. sect. 2, înmatriculatå la Oficiul Registrului
Comer¡ului Bucure¿ti, sub nr. J40/2964 din 16 mai 1991 I ISSN 1220-9821
noi, realitatea este în mod imediat
(subl. N.V.) gunoi“ (Al Cistelecan ¿i
Cristian Gligor). Discu¡iile despre
genera¡ii, tematizate mult în reviste
acum, sunt mult mai pu¡in decât
rândurile citate mai sus. Cine are urechi
de auzit aude. „Nord literar“ (aprilie
2005, Baia Mare) are o structurare
limpede ¿i elegantå, ilustratå cu lucråri
ale pictorului Ion Popdan. Un
rafinament nem¡esc face så coexiste un
iz maramure¿ean (prin autorii locali)
cu reperele culturale de excelen¡å; prin
Sanda Golopen¡ia („Learn to sing, my
mother said. Song's of the women of
Breb/Hori de femei din Breb“), o carte
de traducere în englezå din folclorul
românesc, în acest moment singura
realizare de acest fel. Eseul lui Nicolae
Iuga despre mitologia masoneriei, ca ¿i
traducerea din irlandezul Flann O'Brien
- un romancier modernist (Adrian
Otpiu, câ¿tigåtor în 2003 a primei Burse
reziden¡iale de traducere), completeazå
¡inuta diferitå pe care am sesizat-o aici.
„Convorbiri literare“ (nr. 4, aprilie
2005, Ia¿i). O revistå extrem de bogatå:
eseuri, cronici, jurnale, interviuri,
consemnåri, istorie literarå, pagini de
poezie ¿i prozå. Observåm înså
op¡iunea pluridisciplinarå, ceea ce,
strategic vorbind, o situeazå, din start,
la cote maxime de exigen¡å: etnologie,
istorie, filosofie, religie, ¿tiin¡å, arte
teatrale, plastice, sunt sec¡iuni din care
ne va fi greu så exemplificåm, toate
numele prezente acolo fiind deja
consacrate în publicistica româneascå.
Så vedem: Cassian Maria Spiridon
(redactorul-¿ef al revistei) semneazå
partea a III-a din „Orizonturi duble“,
un studiu despre sistemul filozofiei
culturii blagiene: cultura minorå/majorå,
metafora plasticizantå/revelatorie,
mister/revelare sunt concepte care,
credem, au o func¡ionalitate actualå,
„Convorbiri literare“ situându-se ea
înså¿i într-o atitudine a orizonturilor
duble; ¿i må refer aici la „fa¡a“ relativ
conven¡ionalå, tradi¡ionalå, literarå,
înso¡itå discret de una ocultå, cultivând
autori, orienta¡i în sens strict,
specializat, spre zona ocultå/masonicå.
Este vorba aici de eseul „Adevårul
despre nasul Spåtarului Milescu (II)“
(Radu Cemåtescu), dar ¿i de „poemele
oculte“ ale lui Radu Florescu, anexate
volant revistei. Dezvåluirea funda-
mentelor misterice ale învå¡åmintelor
cristice, a esoterismului cre¿tin pot avea
un loc special în constitu¡ia interioarå
a lectorului român. Iar câ¿tigul
creatorului de literaturå, de artå în
general, existå ¿i în måsura în care este
deschis celorlalte cunoa¿teri: spiritualå,
¿tiin¡ificå, misticå, muzicalå. „Modelul
matematic al poeziei“ semnat Bogdan
Cre¡u sau „Dialogul întrerupt: Fondane,
Lupasco ¿i Cioran“ (Basarab Nicolescu)
sunt doar douå exemple de „articole“
în „Convorbiri...“ ce întregesc structura
interdisciplinarå pe care noi chiar o
cåutåm ¿i în alte reviste.
Nina VASILE