CREŞTEREA ŞI

DEZVOLTAREA
 Creşterea: - un proces normal de augmentare a dimensiunilor corpului,
de apariţie de masă tisulară nouă.
- constă din: # multiplicare celulară
# creşterea volumelor celulare
 Dezvoltarea:- proces normal ce cuprinde complexităţile funcţionale:
# formare de structuri noi
# maturaţie enzimatică
- Corelarea celor două procese conferă un înţeles unitar unui proces care
defineşte atât dimensiunile cât şi modificările calitative ale maturaţiei
- Creşterea şi dezvoltarea urmează:
# o secvenţă ordonată,
# aproximativ aceeaşi pentru toţi copii,
# există o variabilitate între copii normali, la orice vârstă
=reflectă răspunsurile organismului în creştere, la numeroşi factori.
- La om maturarea se obţine lent: - aproximativ 1/3 din viaţă este o
pregătire pentru celălalte 2/3
 Legile creşterii

Observarea caracteristicelor generale normale ale creşterii a stabilit

legi generale:

a) Legile alternanţei: se referă la alungirea, urmată de îngroşarea

oaselor.
b) Legile proporţiei: de la naştere la maturaţie, fiecare segment al
corpului are modul său propriu de comportament faţă de înăţime.
c) Legile pubertăţii:
- înainte de pubertate, talia creşte în special pe seama membrelor
inferioare;
- ulterior pe seama trunchiului;
- în prepubertate este mai intensă alungirea;
- ulterior urmează îngroşarea corpului.
 Mecanismul creşterii

A. Aspectul biochimic:
a. conţinutul în apă totală a organismului:
# scade de la 70-75%(n.n.)---65-50% la adult
scăderea cea mai rapidă= în perioada de sugar
# Na şi Cl: curbe de scădere paralelă cu a apei totale corporale.
b. conţinutul de substanţe solide: evoluează după o curbă inversă a apei:
# musculatură = 25% la n.n.; 43% la adult
 Substanţele localizate predominent intracelular: - K, cresc în raport
cu vârsta.

 Din punct de vedere biochimic creşterea = câştig de masă solidă

(subst. organice+ minerale).

 Creşterea solicită consum mare de energie.

B. Aspectul celular al creşterii

1. Faza hiperplastică:
- creşterea numărului de celule prin mitoză (I.U.)

2. Faza intermediară:
- creşte numărul şi dimensiunile celulare

3. Faza hipertrofică:
- cresc dimensiunile celulare.
 Factorii de creştere
1. Factorii genetici (ereditari, intrinseci)
# Rol important în determinarea ritmului creşterii datorită
controlului genetic al sintezei proteinelor structurale şi enzimelor.

# Patologie
- Anenploidii (număr anormal de cromozomi):
- monosomii: absenţa unuia dintre cromozomii unei perechi.
- trisomii şi poliploidii: mai mult de un cromozom adăugat la o
pereche normală.
- Anomalii structurale (morfologice):
- deleţii: absenţa unei părţi a cromozomilor
- translocaţii: porţiuni ale unui cromozom ataşate altuia
- inversiuni:
- izocromosomii
2. Factorii hormonali ai creşterii
 Rol în modularea proceselor creşterii şi dezvoltării potrivit
informaţiei genetice.
a. Hormonul somatotrop hipofizar (S.T.H.)
- rol în multiplicare celulară;
- acţionează asupra condrogenezei, prin somatomedină, pe
cartilagiul seriat;
- hiperfuncţia = gigantism;
- hipofuncţia = nanism armonic.

b. Tiroxina şi triiodotironina, sub control talamo-hipofizar acţionează:

- asupra cartilajului de creştere ( mineralizare);
- asupra S.N.C.;
- asupra maturaţiei dentare;
- hiperfuncţia = hipertiroidie
- hipofuncţia = nanism disarmonic (cretinism)
arieraţie mentală (cretinism)
c. Parathormonul:
- controlează homeostazia Ca;
- intervine în calcifierea scheletului.

d. Insulina: - în sinteza proteinelor, ac. graşi, glicogen.

e. Hormonii androgeni:
- iniţial activează creşterea;
- în adolescenţă: o limitează, accelerând maturarea
scheletică.

f. Estrogenii şi progesteronul: - calcifierea cartilajului de creştere.

g. Cortizonul:
- efect negativ: scade numărul de celule;
- efect pozitiv: favorizează maturaţia enzimelor.
3. Factorii de mediu
a. Factorii de mediu prenatal:
- nutriţia embrionului şi fătului
- factori endocrini
- factori: chimici, actinici, infecţioşi, anoxia, ş.a.
b. Factorii de mediu postnatali:
- factorii infecţioşi (ac. şi cr.)
- alimentaţia gravidelor şi a copiilor
- mediul geografic: poluare, însorire (U.V.), umiditate,
acţionează cu precădere în primii 5 ani.
c. Factorii socio-economici:
- situaţia materială
- calitatea locuinţei
- condiţii igienice
- facilităţile medicinei şi civilizaţiei.
d. Factorii culturali şi instructiv- educativi.

e. Factori emoţionali

f. Exerciţiile fizice: activează circulaţia, cresc aportul de O2 în

ţesuturi.

4. Factorii patologici
 Intrauterini

 Postnatali
- tulburări acute şi cronice de digestie
- boli organice cronice
- boli endocrino-metabolice
- encefalopatii cr. Inf.
 Tipuri (curbe ) de creştere

1.Tipul neural: caracteristic pentru S.N.C.:

- creşte rapid intrauterin
- creşte rapid până la vârsta de 5 ani
- creşte mai lent până la adolescenţă.
2. Tipul scheletic:
- creşte rapid intrauterin
- creşte rapid până la vârsta de 2 ani
- creşte lent până la pubertate
- creşte rapid la pubertate
- creşte lent în adolescenţă.
3. Tipul limfatic:
- se dezvoltă până la 5-6 ani (gg., amigdale, timus)
- se reduce la 11 ani, apoi involuează (timus).
4. Tipul ţesutului adipos:
- creşte rapid până la 1 an
- ritmul scade între 1-2 ani
- după 2 ani este relativ stabil
 Evaluarea creşterii şi dezvoltării

- Are la bază compararea parametrilor somatometrici al unui copil dat,

cu cei ai altor copii sănătoşi, de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică,
ţară.

- Evaluarea creşterii utilizeză diverşi parametri:

# Pentru compararea parametrilor sau întocmit grafice sau curbe,

bazate pe măsurători efectuate pe loturi mari de copii sănătoşi, de
toate vârstele la ambele sexe, în diferite ţări

# Pe baza datelor obţinute s-au întocmit curbe “Gaussiene” şi curbe

dinamice, sau “ canale” continui, derivate matematic, denumite “
percentile”, sau derivaţii standard (în raport cu formula utilizată).

# Valorile taliei, greutăţii, P.C., la o vârstă dată, pot fi reprezentate

pe o curbă Gaussiană.
# Valorile mediei se află la vârf
# Valorile în minus pe ramura ascendentă
# Valorile în plus pe ramura descendentă
# Valorile normale = + 2 D.S.(derivaţii standard)
1 D.S. include 66,6%
2 D.S. includ 95% din total
3 D.S. includ 99,7%
- Percentilele indică poziţia unei măsurători într-o serie tipică de 100 (100%)
Percentilul “10”= copilul este mai mare decât 9% dintre copiii de aceeaşi
vârstă şi sex.
Percentila “50”= un număr egal de copii sunt mai mici decât cel măsurat.
Percentila “1”= -3 D.S. Percentila “84”= +1 D.S.
Percentila “3”= -2 D.S. Percentila “97”= +2 D.S.
Percentila “16”= -1 D.S. Percentila “99”= +3 D.S.

# Compararea datelor obţinute la un copil cu graficele permit evaluarea

caracterului creşterii:
- regulată: dacă se situează constant pe acelaşi canal;
- neregulată: cu perioade de încetinire şi accelerare
- Pentru evaluarea creşterii şi dezvoltării, parametrii cei mai utilizaţi
sunt:
1. Greutatea

- Cel mai utilizat indice de apreciere a nutriţiei.

Cântărirea de rutină se face : # 2-3x/săpt. de la 0-6 luni
# 1/săpt. între 6-12 luni
# 3-4x/an de la 1-3 ani; apoi anual
- Factorii care influenţează greutatea:
# factorii genetici
# durata gestaţiei
# malnutriţia maternă (voită, nevoită)
# alcoolism, tabagism, toxicomanii
# infecţii intrauterine
# insuficienţă placentară
# sarcini multiple
# diabetul zaharat
- Sporul mediu anual al creşterii ponderale:
0-4 luni = 750 g/lună
5-9 luni = 500 g/lună
9-12 luni = 250 g/lună
- Greutatea : - se dublează la 4 luni
- se triplează la 1 an
- se guadruplează la 2 ani
- de 6x la 5 ani
- de 7x la 7 ani
- de 10x la 10 ani
- În primii 2 ani băieţii au un plus de 0,5 kg faţă de fete.
- În anul 2 de viaţă = 200-250g/ lună (2,3 kg/an)
- Între 3-5 ani = 2 kg/an
- Între 6-10 ani la băieţi = 3-3,5 kg/an
6-12 ani la fete = 3-3,5 kg/an
FORMULA HERMAN: 9 X 2 V (V=ani)
 2. Lungimea (Talia)

 Se efectuează în decubit dorsal până la vârsta de 5-6 ani

 La naştere = 50 ± 2 cm.
 Sporul minim de creştere a taliei: - I L= 4 cm
- II-III L= 3 cm
- IV L = 2 cm
- V-XII L = 1 cm
# La vârsta de 1 an = cu 50% mai mare ca la naştere
# Sporul natural primul an = 20-30 cm.
# De la 1-2 ani = 1 cm/ lună (12 cm/an)
# În primii 2 ani T = 0,5 cm superioară la băieţi
# Între 2-5 ani = 6-8 cm/ an
# Talia de la naştere: - se dublează la vârsta de 4 ani
- se triplează la vârsta de 13 ani
# Creşterea taliei încetează la: - 17-19 ani la fete
- 20 ani la băieţi
FORMULA GELDRICH = 80 + 5V
 3.Perimetrul cranian (P.C.)
- Măsurătoare importantă până la vârsta de 2-3 ani.
- La n.n P.C. = 35,3 ± 1,2 cm.
- P.C. creşte cu 10 cm în I-ul an, din care 50% în primele 4 luni.
- De la 1-17 ani = 10 cm.
- S.N.C.
# la 6 luni = 50% faţă de adult.
# la 2 ani = 75% faţă de adult.

- În adolescenţă P.C. creşte pe seama ţesutului osos şi ţes. moi

- Creşterea P.C. posibilă datorită existenţei suturilor şi fontanelelor
- Fontanela anterioară, rombică = 2,5/3,5 cm (12-18 luni)
- Fontanela posterioară, triunghiulară =1/1,5 cm (2-4 luni) prezentă la
25% din n.n..
- P.C. creşte rapid = hidrocefalie
- P.C. mic = craniostenoză
- Macro şi microcefalia pot fi familiale.
 4. Dentiţia
 Factori genetici: determinanţi majori ai dimeniunilor şi morfologiei
dentare.
 Alţi factori: - boli de nutriţie
- rahitism
- endocrinopatii
- medicamente: tetraciclina (prohibită în primii 6 ani de
viaţă)
# 1/1500 – 1/3000 n.n. cu un dinte erupt
# momentul erupţiei: limite largi (5-15 luni)
# caduca de lapte cu 20 dinţi
# ordinea medie a erupţiei:
- 6-8 luni = incisivi medieni inferiori
- 8-10 luni = incisivi medieni superiori
- 10-12 luni = incisivi laterali
- 1 an – 1 ½ ani = primii molari
- 1 ½ ani -2 ani = cei 4 canini
- 2 – 2 ½ (3 ani) = molarii II
 Retardarea erupţiei: rahitism, mixedem,trisomie 21
 Fenomene asociate: - agitaţie
- mici tulburări digestive
- subfebrilităţi.
 Calcificarea mugurilor dentari debutează în luna a V-a fetală, se
termină la 2 ½ - 3 ani.
 Dentiţia definitivă (permanentă):
- debut la vârsta de 6 ani: I-ul molar.
- calcificarea începe în I-a lună postnatal
durează până la vârsta de 25 ani
- între 7-12 ani dinţii de lapte cad în ordinea apariţiei.
 Înlocuirea cu dentiţia definitivă:
- 6-8 ani: incisivi medieni
- 7-9 ani: incisivi laterali
- 9-13 ani: canini
- 9-12 ani: premolarii I
- 10-12 ani: premolarii II
- 10-14 ani :molarii II
- 18-20-25 ani: molarii III
 Maturarea dentară necesită: Ca, Ph, Vit.A,D,C.
 Molarul I, de la vârsta de 6 ani:
- fundaţie pentru dezvoltarea dentiţiei definitive
- determină forma finală a maxilarului
- aranjamentul ordonat al dinţilor.

5.Maturaţia osoasă

 Este cel mai fidel indicator al creşterii generale

 Vârsta osoasă trebuie să concorde cu vârsta cronologică
 Procesul de osificare osoasă:
- debutează luna V-a intrauterin
- se finalizează în adolescenţă
- începe la nivelul nucleilor de osificare
 La n.n la termen sunt 3-4 nuclei de osificare:
- Beclard: epifiza distală femur
- Tappon: epifiza proximală tibie
- cuboid
- cap humeral (inconstant)
 Evaluarea osificării: - examen radiologic
- sub vârsta de 1 an: membrul inferior
- după vârsta de 1 an : membrul superior stâng,
artic. radio carpiană

 În I-ul an apar 10 nuclei de osificare pentru un hemischelet.

 Stabilirea vârstei osoase se bazează pe:
- nr. şi dimensiunile nucleilor
- forma şi densitatea lor
- delimitarea contururilor capetelor osoase
- distanţa care separă centrii epifizari.
 Vârsta osoasă se definitivează:
- fete: 12 ani
- băieţi: 13 ani
 Se studiază şi numărul de suduri osoase apărute între vârsta de 13- 18
ani
 6. Alte criterii de apreciere a creşterii

a. Diametrul biacromial şi biiliac

b. Circumferinţele braţului şi coapsei
c. Grosimea plicii cutanate (tricipitală şi subscapulară)
- criteriu valoros de apreciere a stării de nutriţie
- elasticitatea cutanată
- dezvoltarea ţesutului adipos
- inhibiţia hidrică a acestora
d. Aprecierea rezistenţei la infecţii
e. Aprecierea maturizării neurologice

- Caracteristicile esenţiale ale măsurătorilor:

# aplicarea de metode standardizate
# raportarea rezultatelor la valorile normale obţinute pe eşantioane
semnificative statistic
# de la populaţie infantilă de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică, condiţii
soci-.economice comparabile
- Orice deviere va fi apreciată în funcţie de:
# parametri somatici ai genitorilor ( potenţial genetic de creştere)
# la curba de creştere proprie, anterioară a copilului
 Perioada de sugar

 Durata: 1-12 luni

 Tegumentele: rol protector, supuse agresiunii factorilor fizici,
chimici şi infecţioşi
# Culoare: - roz = sugar alimentat natural
- palide = sugar alimentat artificial
# Histologic: - stratul cornos al epidermului se îngroaşă
- se dezvoltă celulele cromatofore
- sporesc papilele din derm
- creşte rezistenţa la agenţii agresori
# Suprafaţă cutanată: mare
- F. FASSABLIER: S = T2 X 0,92 (T=talia)
# Glandele sebacee bine dezvoltate
# Glandele sudoripare: devin dezvoltate la 3 luni
 Ţesutul celular subcutanat:

# Se dezvoltă progresiv astfel: faţă, membre inferioare, torace,

abdomen

# Dispariţia, în distrofie se produce invers

# Conţine mai mult acid palmitic (steanic la adult)

# La 2 luni grosimea pliului = 1,5 cm

# Până la 7 ani dezvoltarea paniculului adipos este identică

# Turgorul = - inhibiţia coloidală a celulelor

- starea fibrelor elastice
- dezvoltarea ţesutului adipos
Turgor diminuat = distrofie, deshidratare
 Sistemul ganglionar limfatic
# Prezent de la naştere
# Inelul limfatic Waldayer: până la 4 ani, apoi involueayă
# Adenoidele se hipertrofiază cu uşurinţă
# Amigdalele palatine cresc până la 6 ani

 Ţesutul muscular
# Dezvoltarea inegală, cu precădere la membrele inferioare, prin
mitoză
# Tonusul flexorilor scade în luna II-a
- Tonus diminuat: infecţii
distrofie
rahitism
boli musculare
- Tonus crescut: paralizii spastice
# Activitatea musculară activează irigaţia organelor
 Aparatul respirator

A. Caractere anatomice:

# Fosele nazale: - înguste, lipseşte meatul inferior

- mucoasa bine vascularizată - infecţii
# Sinusurile: - incomplet dezvoltate
- sinusul frontal lipseşte
- sinusul etnoidal prezent - etnoidite
# Naso-faringele: îngust, scurt
# Trompa Eustachio: orizontală (otite)
# Laringele: formă de pâlnie, îngust, cartilaje moi, bine vascularizat
= infecţii ( laringite forme diverse)
# Traheea: lumen îngust, bine vascularizată
# Bronhiile: - se bifurcă la vertebra T3 lumen îngust
- cartilaje moi, bine vascularizate
- se obstruează uşor
 # Plămânii:

- mari comparativ cu toracele

- amplitudinea excursiilor toracice mică
- sporeşte nr. alveolelor
- ţesutul interstiţial: bine dezvoltat şi vascularizat, capilarele
limfatice largi
- ţesutul elastic pulmonar sărac, favorizează apariţia atelectaziilor
şi emfizemului pulmonar
- zonele postero- inferioare slab ventilate - atelectazii
- hilul pulmonar: bogat în ganglioni, care se hipertrofiază cu
uşurinţă
- mediastinul: mare, elastic, organele mediastinale slab legate
( cantitate redusă de ţesut conjunctiv)
- diafragmul: mai sus situat
B. Particularităţi morfologice

# Respiraţia: mai superficială, amplitudine mică

# Frecvenţa respiratorie = 40-30/ 1 minut
# Schimburile gazoase respiratorii intense, corelate cu echilibrul
A-B
# Difuziunea CO2 se face la o diferenţă de tensiune de 6 mmHg
# Difuziunea O2 se face la o diferenţă de tensiune de 60 mmHg
# Cianoza: - coloraţia albastră difuză a tegumentelor şi
mucoaselor
- cauzată de Hb redusă în sângele capilar
- se intensifică la efort ( consum de O2)
- durata: temporară - fără consecinţe
cronică = poliglobulie, M.C.C.,
bronhopneumonie cronică
 Aparatul cardio-vascular

# Poziţia cordului: mai înaltă şi orizontală (torace larg, diafragm

înalt)

# T.A.: variază cu vârsta: la 6 luni = 80-90/45 mmHg

F. KATZEMBERGER: 80 + 2 V ( cifre inferioare normalului)

# Viteza de circulaţie mare (30 sec. la copil), se realizează:

- frecvenţa cardiacă mărită
- timpul de conducere A-V scurt
- durata scurtă a sistolei ventriculare = tahicardie
(fiziologică)
- tahicardia măreşte minut volumul
- tahicardia + minut volumul nu produce HTA datorită
elasticităţii şi lărgimea relativă a vaselor sangvine
# Şocul apexian sp. IV I.c. stâng înafara liniei mamelonare cu 1-2 cm
- intensitatea maximă a zgomotelor sub mamelon sau către
apendicele xifoid
- primul zgomot: mai scurt, tonalitate ridicată
- al II-lea zgomot mai întărit (lumenul mai larg şi mai apropiat de
peretele toracic)
- suflu persistent sub 4-5 ani = M.C.C., (la bază)
- suflu dobândit: se percepe la vârful cordului

# Rx. Pulmonar: suprafaţă mare, orizontal, vârful lateral

# E.C.G.: - ritm rapid

- interval P-R = scurt: 0,08- 0,12 sec.
- undele Q şi S mai accentuate
- unda T turtită sau inversată în D III-a
- axul electric: iniţial spre dreapta
spre verticală treptat
 Aparatul digestiv
A. Particularităţi morfologice

# Buzele groase, musculoase, favorizează suptul

# Musculatura obrajilor, limbii, faringelui bine dezvoltate
# Limba: lată, depăşeşte arcada gingivală
# Mucoasa bucală: - 2-3 straturi (8-10 la adult)= fragilă (stomatite)
- pe faţa bucală a buzelor: 5-6 burelete labiale (Luschka)
rol la supt
# Bula Bichat: împiedică deprimarea obrajilor (supt)
# Cavitatea bucală = pompă aspiratoare; Limba = piston
# Suptul: - act reflex; centrul în bulb
- calea centripetă: ramura sensitivă trigemen
- calea centrifugă: ramurile motorii ale nervilor
hipoglos, facial, trigemen
- aerofagie - regurgitaţii, vărsături =
- atitudine: poziţionare, eructare
 # Esofagul: situat între C4-D8 = 8-10 cm

# Stomacul, poziţie: - n.n. = verticală

- sugar = transversală
- 2-3 ani = spre verticală
 Capacitatea gastrică: creşte cu 25 ml/lună:
n.n. = 30 ml
2 săpt. = 90 ml
6 luni = 200 ml
1 an = 250- 300 ml
 În timpul alăptării stomacul evacuează parţial = ingestia mai mare decât
capacitatea
 După supt - contracţia stomacului (peristola) - eructează aerul ( eructare,
vărsăt.)
 Evacuarea gastrică: alimentat natural = 1 1/2 h
alimentat artificial= 3- 4 h
 Evacuarea lentă: în decubit dorsal
# Intestinul: la n.n. = de 6 ori talia
- Mucoasa intestinală: permeabilă pentru toxine, germeni
- Durata traversării intestinului subţire = 3-6 h
- Durata traversării intestinului gros = 2 - 14 h
- Rectul: mai lung, slab fixat = prolaps

# Mezenterul: mai larg, distensibil = volvulus

# Ganglionii mezenterici: se inflamează cu uşurinţă = abdomen

dureros, uneori pseudochirurgical
B. Particularităţi funcţionale
 Secreţia salivară: redusă în primele 2-3 luni: stomatite
- Ptialina ( 4 luni): acţiune amiolitică, transformă amidonul în dextrină
 Secreţia gastrică: prezentă de la naştere
- Variază cu: - vârsta copilului
- compoziţia alimentului
- starea de sănătate a copilului
- la distrofici este diminuată = digestie deficitară = diaree
 Secreţia intestinală:
- Amilaza: redusă până la 3- 4 luni, completă la 2 ani
- Erepsina: activitate redusă până la 1 an
- Lipaza: activitate scăzută; normală la 1 an
 Flora intestinală: - Alimentat natural = bac. Bifidus
- Alimentat artificial = bac. Coli nepatogen
 Digestia sugarului: - Puterea fermentativă şi diastazică iniţial reduse, sporesc cu
vârsta
- Alimentele noi se introduc: - cu prudenţă
- se cresc progresiv cantităţi mici
 Scaunul sugarului
- Sugar alimentat natural: - culoare: galben auriu
- consistenţă scăzută
- miros fad
- pH acid
- aderent de scutece
- număr = 2-3 pe zi
- Sugar alimentat artificial: - culoare: galben deschis, albicios
- consistenţă: crescută
- neaderent de scutece
- miros fetid
- pH alcalin
- număr : 1-2 pe zi
 Controlul sfincterului anal:
- Începe să se stabilească la 15 luni
- Se formează reflexul condiţionat al defecaţiei legat de factorul timp (oră)
 Ficatul
- Lobul drept este mai mare
- Marginea superioară: spaţiul V-VI i.c. drept
- Marginea inferioară: la 1 cm sub rebordul costal
- Sinteza hepatică a proteinelor serice, factori de coagulare, glicogen şi
colesterol = satisfăcătoare
- Funcţia antitoxică şi de conjugare = deficitare
- Secreţia biliară scăzută
- Sărurile biliare în cantităţi reduse

 Pancreasul
- Amilaza pancreatică ( scindează amidonul)
apare după vârsta de 4 luni
- Lipaza şi esteraza: deficirare în primul an
- Fermenţii proteolitici: tripsina, chimotripsina, carbopeptidaza:
activitate bună
 Sângele
A. Seria albă

- La naştere: polinucleoză neutrofilă 60-70%

- În ziua a X-a: scade la 30-37%
- La 6 luni: 30- 40%
- La 1 an: 35- 40%
- La vârsta de 3 zile = prima
3 încrucişare neutrof/limf.
- La vârsta de 2-2 1/2 ani a doua încrucişare (cresc N)
- Leucocitele scad paralel cu vârsta:
- la sugar = 10.000/mm
- la 3 ani = 9.000/mm
- la 4-8 ani = 8.000/mm
 B. Seria roşie

- Hematopoieza la sugar şi copil = în măduva oaselor

- Limfopoieza: în organele limfoide
- Eritrocitele: - îşi micşorează diametrul
- durata medie de viaţă = 120 zile
- nr. de eritrocite : scade treptat ; apoi revine la 5 milioane la 12
ani
- până la pubertate nr. eritrocitelor este egal la ambele sexe
scade la fete = 4 milioane /mm
- Hb: - la sugar = 12,5 g %
- la pubertate = 15 g % la sex M
13,5 % la sex F
- Ht = este paralel cu oscilaţiile eritrocitelor
la pubertate = 42-45 %
- Trombocitele = 150.000 - 300.000/mm
 Aparatul urinar

# Lobulaţia rinichiului dispare la vârsta de 2 ani

# Vezica urinară coboară în bazin la vârsta de 1 an
# Bazinetul şi ureterele: pereţi hipotoni = stază, infecţii
# Organele genitale externe: se dezvoltă lent, progresiv - pubertate
# Nr. micţiuni 10-12/zi sugar; 6-8/zi ulterior
# Controlul vezical voluntar: în jurul vârstei de 2 1/2 ani
# Celulele epiteliului glomelular şi capsula Bowman se aplatizează în
primele luni de viaţă
# Fluxul sanguin renal creşte paralel cu debitul cardiac
# Filtrarea glomelulară: La sugar = 82ml/min
La 2 ani =132 ml/min (ca la adult)
# Capacitatea de diluţie renală: optimă la vârsta de o lună
# Concentraţia: - 700-800mosm/litru
- limitată prin deficit de hormon antidiuretic
- hiperosmolaritatea laptelui de vacă depăşeşte
sarcina osmotică renală

# Diureza la sugar = 100 ml/kg/zi

# Densitatea urinară: n.n.= 1004-1006

sugar = 1010-1012
copil =1015

# Eliminarea: clorului, ureei, fosfaţilor variază în funcţie de

alimentaţie

# Acidul uric şi creatinina: mai crescute ca la adult

# Glicozuria, galactozuria şi proteinuria = absente

 Sistemul nervos

# Creierul creşte constant: la vârsta de 8 ani = 95% din final

# La 9 luni: apare controlul asupra motilităţii voluntare

# Reflexul Babinski: flexie dorsală până la vârsta de 2 ani

după 2 ani = flexie plantară

# E.E.G.: La 6 luni: creşte frecvenţa undelor electrice

La 9 luni: creşte amplitudinea undelor
La 2 ani: apare ritmul alfa
Ulterior ( după 2 ani): apar undele beta
# Stările afective:
- Intense dar superficiale
- Se instalează brusc, durează puţin
- Gelozia şi negativismul: se manifestă tumultos
- La vârsta de 3 ani: apare starea de vinovăţie
- La vârsta de 4 ani, apare: dorinţa de nou
de mândrie
transferul de afectivitatee (educatoare)
- La vârsta de şcolară se dezvoltă:
- sentimentele estetice, morale de datorie, patriotism
- La vârsta pubertăţii apar:
- sentimentul echităţii
- obligaţiile morale
- relaţii interumane: prietenie, dragoste