Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
APARATULUI
RESPIRATOR
Curs 2
1. VOLUMELE PULMONARE,
CAPACITĂŢILE PULMONARE STATICE
ŞI POZIŢIILE VENTILATORII
PIR
PER
PEM
VOLUMELE PULMONARE
Volumul expirator de rezervă (VER) - volumul maxim de
aer ce poate fi expirat, după un expir de repaus, în PEM;
Volumul rezidual (VR) - volumul de aer care rămâne în
plămâni la sfârşitul unei expiraţii maxime, în PEM.
PIM
PIR
PER
PEM
1.2.CAPACITĂŢILE PULMONARE
Capacitatea inspiratorie (CI) - volumul de aer care poate
pătrunde în plămâni în cursul unui inspir maxim care începe
după un expir de repaus. CI = VT + VIR
Capacitatea vitală (CV) - volumul de aer mobilizabil în cursul
unei respiraţii maxime (volumul de aer eliminat de plămâni în
cursul unui expir maxim care urmează unui inspir maxim).
= 50% din CPT. CV = VT + VIR + VER
PIM
PIR
PER
PEM
CAPACITĂŢILE PULMONARE
Capacitatea reziduală funcţională (CRF) - volumul de aer care
se găseşte în plămâni la sfârşitul unui expir normal de repaus.
CRF = VER + VR = 50% din CPT;
Capacitatea pulmonară totală (CPT) - volumul de aer conţinut
în plămâni la sfârşitul unui inspir maximal.
CPT = VIR + VT+ VER + VR
CPT = CI + CRF = CV (≅ 75% din CPT) + VR (≅ 25% din CPT).
PIM
PIR
PER
PEM
•PARAMETRI SEMNIFICAŢIE
VENTILOMETRICI
VIR = volumul inspirator volumul maxim de aer inspirat după un inspir de repaus
de rezervă VIR = 50% CV
VER = volumul expirator volumul maxim de aer expirat după un expir de repaus
de rezervă VER = 35% CV
VR = volumul rezidual volumul de aer care rămâne în plămân după un expir maxim
VR = 25% CPT
CV = capacitatea vitală; volumul maxim de aer expirat după un inspir maxim (sau inspirat după un
expir maxim)
CV = VIR + VT + VER = CI + VER
CV = 75% CPT
PIR
PER
PEM
1.3.POZIŢIILE VENTILATORII
Poziţia inspiratorie maximă (PIM) - asigură expansiunea
plămânului până la CPT. Se realizează sub acţiunea
integrală a muşchilor inspiratori.
Poziţia expiratorie maximă (PEM) - asigură eliminarea CV,
deci situarea plămânilor la nivelul VR. Se realizează sub
acţiunea integrală a muşchilor expiratori.
PIM
PIR
PER
PEM
2. FIZIOLOGIA VENTILAŢIEI PULMONARE
Ventilaţia este determinată de modificările alternative şi ritmice ale volumului
pulmonar. Un ciclu ventilator este constituit dintr-o fază inspiratorie şi o fază
expiratorie.
CV = VT + VIR + VER
VOLUMUL REZIDUAL
VR + VER = CRF
VENTILAŢIA DE REPAUS
= volumul de aer respirat în decurs de un minut de subiectul aflat în
condiţii bazale.
- Se determină spirografic volumul curent (VT) şi frecvenţa respiratorie
(f):
VR = VT ⋅ f
În repaus, frecvenţa respiraţiei este de 12 – 18/min
VT= 500 ml.
Valoarea medie a ventilaţiei de repaus = 5-6 litri/min.
DEBITELE VENTILATORII
VOLUMUL EXPIRATOR MAXIM PE SECUNDĂ (VEMS)
- se determină prin expirograma forţată = executarea de
către subiect a unei expiraţii maxime şi forţate, după un
inspir maxim.
VEMS-ul = volumul de aer expulzat din plămâni în prima
secundă a expiraţiei maxime forţate, după un inspir maxim
1 sec 1 sec
VEMS = 1,53 l
(45% de CV)
VEMS =4,03 l
(84% de CV)
Valori normale
= 9,5-10 litri/s la bărbaţi
= 7-8 litri/s la femei.
Patologic: scade atât în
sindromul obstructiv cât şi în
cel restrictiv.
DEBITE EXPIRATORII FORŢATE
VR = 0,5 x 12 = 6 l/min
timp
efort
CVF N ↓ ↓
VEMS ↓ ↓ ↓
IPB% ↓ N ↓
Parametru Sindrom Disfuncţie Disfuncţie Disfuncţie
ventilometric obstructiv ventilatorie ventilatorie ventilatorie
distal obstructivă restrictivă mixtă
CVF N N ↓ ↓
VEMS N ↓ ↓ ↓
IPB% N ↓ N ↓
PEF% N ↓ ↓ ↓
FEF% ↓ ↓ N ↓
Rezerva ventilatorie (RV)
Pv ⇒ debitul sanguin 30
depinde de Pa; 1 0
-5
AP EX
⇒ debitul sanguin 20
0
depinde de diferenţa de
presiune arterio- 3
3 10
alveolară;
5
10 nivelul AS
depinde de diferenţa de
presiune arterio- 0 BAZĂ 20
venoasă.
FLUX SANGUIN RELATIV
UMORALĂ contracţie
Angiotensină AT1 contracţie
Tromboxan A2 TP contracţie
Endotelină ETA relaxare
ETB contracţie
Serotonină relaxare
5-HT1 contracţie
Adenozină 5-HT2 relaxare
A1 relaxare
ANP A2 relaxare
Bradikinină ANPA,B relaxare
Histamină relaxare
B2
Prostaciclină(PG I2) H2
IP
RAPORTUL VENTILAŢIE/PERFUZIE
În repaus, la adultul normal:
ventilaţia pulmonară = 6 l/min., din care ventilaţia alveolară este doar
de 4 l/min. (restul de 2 l/min. este ventilaţia spaţiului mort);
fluxul sanguin pulmonar = 5 l/min.
⇓
raportul ventilaţie/perfuzie (V/Q) = 4/5 = 0,8.
În teritoriile cu alveole:
neventilate (V = 0) dar bine irigate, raportul V/Q = 0 ;
hipoventilate, dar bine irigate (V<Q), raportul V/Q < 0,8;
normal ventilate şi irigate, raportul V/Q = 0,8;
bine ventilate, dar hipoirigate (V>Q), raportul V/Q > 0,8;
bine ventilate dar neirigate (Q = 0), raportul V/Q = ∞.
1 2 3
VA VA N VA N
O2 =100mmHg
CO2 =40 mmHg
QN QN Q
.
zona 1 (apicală): V > Q ⇒
raportul V/Q > 0,8 atingând
valoarea de 3,3; V/Q =3,3
zona 2 (mediopulmonară):
V şi Q sunt în limite V/Q =0,8
Deci, la nivelul:
vârfurilor pulmonare - atât ventilaţia cât şi perfuzia sunt
diminuate, dar cu o relativă ventilaţie în exces;
bazelor pulmonare - atât ventilaţia cât şi perfuzia sunt
crescute, perfuzie fiind însă mai accentuată decât
ventilaţia.